. Analiza Economico Financiara a Activitatii Unei Firme (s.c. Xyz S.a.)

CAPITOLUL 1. ANALIZA ACTIVITATII S.C. ARTECH SA UTILIZAND PRINCIPALII INDICATORI VALORICI

Productia si comercializarea reprezinta obiectivele importante ale oricarui agent economic deoarece prin aceste activitati el ajuta la satisfacerea cat mai buna a nevoilor indivizilor si ale societatii. Problematica analizei activitatii de productie si de comercializare este vasta si difera in functie de scopul urmarit. Daca se urmareste imbunatatirea activitatii de productie se va pune accent pe analiza productiei fizice pe total si pe sortimente. Daca insa se urmareste penetrarea pietei cu un produs sau categorie de produse, se va pune accentul pe analiza potentialului de productie si pe echilibrul dintre acest potential si cererea de pe piata.

Analiza activitatii S.C. Artech SA

Corelatiile de echilibru economico-financiar

ICA si IQf :

ICA = = 0,9657

IQf = = 1,0264

Se observa ca IQf > ICA, desi amandoua tind la 1. Atunci se va observa ca se inregistreaza o crestere a ponderii stocului de produse finite, crestere datorata sporirii bruste a productiei fabricate de la 16629447 la 17068809, adica cu 2,6% in 1999 fata de 1998, pe cand cifra de afaceri inregistreaza o scadere, in valori comparate, destul de accentuata, adica cu 3,4%. Aceasta scadere, a cifrei de afaceri la SC Artech SA, este determinata de micsorarea volumului de activitate. La aceasta societate se pune problema astfel: “De ce societatea a acumulat stocuri?”, “De ce nu le-a vandut in anul anterior astfel incat sa-si asigure o cifra de afaceri in crestere?”.

Stocurile necesita cheltuieli de intretinere si de conservare foarte mari, costuri care sunt mult mai greu de suportat de catre o intreprindere. Societatea trebuie sa-si extinda piata de desfacere, mai ales ca in acest sector de activitate sunt putini producatori care se afla la distante mari unii de altii (cumpararea de produse de la unul dintre ei necesita1ta cheltuieli de transport foarte mari). Aceasta extensiune a pietei de desfacere ar putea duce la o crestere a vanzarilor si deci a volumului de activitate realizat.

IQf si IQex

IQex = = 0,9797

IQf = = 1,0264

Se observa ca IQf > IQex, de unde vom trage concluzia ca se inregistreaza o scadere a ponderii productiei neterminate si a productiei imobilizate in total productia exercitiului. Societatea a realizat produse finite, in cantitati destul de mari, care pot fi vandute si, deci, transformate in lichiditati, care se vor intoarce inapoi in procesul de productie.

Aceasta situatie se datoreaza, in principal, cresterii in dinamica a productiei exercitiului cu 2,6%, crestere data de sporirea veniturilor realizate din vanzarea produselor pe piata.

IQex si IVA

VA calculata prin metoda substractiva (deductiva)

VA = MC + Qex – CI

Unde:

MC = Venituri din vanzare marfuri – Costul marfurilor vandute

Ci = ch mat totale + lucrari si servicii prestate de terti + alte ch exploatare

MC – marja comerciala

Ci – consumuri intermediare

In anul 1998:

MC0 = 4.430.093 – 4.328.942 = 101.151

Ci 0 = 8.466.017 + 250.052 + 891.688 = 9.607.737

VA0 = 101.151 + 17.299.638 – 9.607.737 = 7.793.052

In anul 1999:

MC1 = 7.240.992 – 7.247.315 = – 6323

Ci 1 = 11.265.460 + 2.351.671 + 785.767 = 14.402.898

VA1 = – 6323 + 24.286.239 – 14.402.89998 = 9.877.018

VA calculata prin metoda aditiva

VA = ch cu pers total + amortizari + ch cu dobanzi + impz, taxe + profit brut + alte elemente ale valoarii adaugate

In anul 1998:

VA0 = 5.289.701 + 347.437 + 10.854 + 114.837 + 1.695.157 + 335.066 = 7.793.052

In anul 1999:

VA1 = 8.338.688 + 89.341 + 12.139 + 148.327 +765.063 + 523.460 = 9.877.018

VAcmp = = 6.892.546

IVA = = 0,8845

IQex = = 0,9797

Se observa ca IQex > IVA, in oricare dintre cele doua cazuri, deci se va inregistra o crestere a ponderii consumului de la terti, adica o scadere a profitului.

Amandoi indicatorii, Qex si VA, scad in dinamica in anul 1999 fata de 1998, dar cu ponderi diferite: productia exercitiului scade cu 2%, pe cand valoarea adaugata scade cu aproape 12%, o scadere mult prea mare.

Deoarece valoarea adaugata reprezinta capacitatea firmei de a crea avere tragem concluzia ca SC Artech SA nu a reusit sa produca nici macar atat cat sa-si poata acoperi necesarul propriu de finantare a activitatii curente, se pune problema “Ce se va intampla cu cheltuielile generate de activitatea viitoare?”, “Din ce va acoperi societatea aceste cheltuieli?”

Productia exercitiului va trebui sa inregistreze o crestere accentuata, dublata de cresterea vanzarilor si deci de inregistrarea unei majorari a surselor de finantare ale societatii. Societatea a ajuns in aceasta situatie deoarece utilajele invechite nu-i permit sa-si realizeze planul si in nici un caz sa-l depaseasca si, de asemenea genereaza cheltuieli de productie foarte mari, generate de intretinerea in stare de functionare cat mai apropiata de normal a acestor utilaje aflate intr-un avansat grad de uzura fizica si morala.

Scaderea acestor indicatori mai este datorata si cresterii cheltuielilor cu materiile prime si materialele, crestere ce se datoreaza majorarii pretului de catre furnizor. Datorita cresterii atat de mari si rapide a inflatiei furnizorul trebuie sa-si asigure un pret care sa poata acoperi o noua crestere a inflatiei pe perioada in care materialele stau la el in magazie (perioada de timp dintre data incheierii contractului si data livrarii).

1.2. Raportul static intre acesti indicatori

In anul 1998:

= = 0,7298 1

= = 0,9613 1

= = 0.4505 0

In anul 1999:

= = 0,6866 0

= = 1,0071 1

= = 0,5828 0

= 0,6866 < = 0,7298 desi creste ponderea stocului de produse finite, nu s-au indeplinit cerintele calitative ale acestor produse. Calitativ produsele sunt inferioare, dar ele sunt absorbite pe piata deoarece SC Artech este singurul producator in aceasta zona a tarii si clientilor le convine sa cumpere produse la care nu vor fi obligati sa plateasca transportul.

= 1,0071 > = 0,9613 scade productia neterminata in fiecare an in parte, dar in 1999 se observa o oarecare redresare a situatiei, datorita cresterii productiei finite, corelata cu scaderea productiei exercitiului, deci creste productia stocata. Societatea va trebui sa vanda produsele stocate pentru a crea mijloace de finantare a activitatii.

= 0,4598 < = 0.5289 cresc consumurile de la terti. Datorita faptului ca valoarea adaugata scade cu 12% in anul 1999 fata de 1998, iar productia exercitiului abia cu 2%, se observa ca situatia societatii are o evolutie in scadere, deci se apropie tot mai mult de lichidare. Societatea va trebui sa sporeasca volumul de activitate si de comercializare pentru a se apropia de starea de echilibru economico-financiar.

CAPITOLUL 2. ANALIZA CIFREI DE AFACERIA

Analiza financiara este o componenta a diagnosticului global strategic si presupune investigarea unor aspecte complexe ale societatii, cum ar fi performantele globale ale intreprinderii, printre care si cifra de afaceri.

2.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri:

Cifra de afaceri este un indicator esential atat pentru stabilirea locului intreprinderii pe piata cat si in cadrul sectorului de activitate, dar si pentru stabilirea strategiei de dezvoltare a societatii respective. Analiza cifrei de afaceri presupune raportarea permanenta la pozitia strategica a societatii pe piata. Daca o intreprindere nu are forta strategica atunci rezultatele sale vor fi negative. In stabilirea dinamicii cifrei de afaceri se folosesc marimi absolute si relative, ca: ritmuri si indici. Din evolutia acestor rimuri si indici vom stabili evolutia intreprinderii intr-o anumita perioada de timp. O intreprindere poate avea o crestere rapida sau lenta, poate stagna sau se poate confrunta cu o regresie lenta sau rapida. Amprenta asupra acestor evolutii mai este lasata si de evolutia vanzarilor.

Rmediu = – 1 = 0,185

Se observa o crestere continua a volumului activitatii societatii pe cei trei ani luati in studiu. Aceasta crestere, cu 38,8% in anul 1998 fata de 1997, se datoreaza cresterii mai mari a veniturilor din vanzarea de marfuri fata de cheltuielile realizate cu marfurile vandute. Acesta crestere este nesemnificativa in anul 1999 fata de 1998, abia cu 1,2%, ceea ce dovedeste situatia destul de dificila in care se afla societatea in prezent. Societatea nu a realizat vanzari, adica nu a inregistrat venituri din vanzari, pe masura cheltuielilor efectuate cu produsele vandute. Cifra de afaceri este influentata de o multitudine de factori, cum ar fi:

Factori interni ca:

Gradul de cunoastere a necesitatilor clientilor, pe care societatea nu are de unde sa le cunoasca din moment ce ea nu realizeaza nici un studiu de piata referitor la acest lucru. Societatea ar trebui sa comande din cand in cand un studiu de marketing prin care sa afle cum au evoluat nevoile clientelei, pentru a sti ce se cauta pe piata si pentru a sti ce produse ar trebui introduse in fluxul tehnologic.

Forta de vanzare sau efortul promotional pe care societatea ar trebui sa-l sustina pentru promovarea produselor sale pe piata, mai ales a produselor noi, despre care clientul nu are cum altfel sa afle. Societatea ar trebui sa detina in incinta ei un birou de publicitate, cercetare si management.

Elementele comerciale, gama sortimentala, serviciile, avantajele pe care firma le ofera clientilor pentru a-i atrage. Acestea ar trebui sa intre in grija departamentului de publicitate, sa creeze o serie de pliante si fluturase care sa informeze populatia despre ofertele de la SC Artech SA. Daca omul nu stie nimic sau nu a auzit vorbindu-se despre o societate, nu va cumpara de la ea, chiar daca ar fi cea mai buna intr-un domeniu de activitate.

Factorii tehnici. Societatea ar trebui sa-si imbunatateasca si sa-si reinnoiasca dotarea tehnica, utilajele sunt vechi, cu un inalt grad de uzura fizica si morala; ar trebui sa introduca in productie utilaje modernizate si automatizate (deci progres tehnic), chiar daca va trebui sa reduca numarul de salariati. Aceste utilaje ar putea asigura cresterea puterii economice a firmei pe piata.

Factori externi, care pot fi:

Concurenta. Cu cat concurenta este mai puternica in sector cu atat societatea va trebui sa-si creasca numarul si calitatea produselor, pentru a rezista pe piata.

Evolutia nevoilor clientelei, de care societatea trebuie sa tina seama intotdeauna. Orice modificare asupra situatiei financiare si geografice a clientului poate influenta capacitatea lui de a cumpara de la societatea studiata.

Legislatia economico-financiara, care daca inregistraza modificari duce la o situatie instabila si a societatii.

Societatea va trebui sa realizeze produsele la costuri de productie cat mai mici, si deci sa creasca veniturile realizate din vanzari, sau sa produca cat mai multe produse inferioare calitativ, care prin vanzare poate ar reusi sa aduca veniturile asteptate (metoda riscanta deoarece aceste tipuri de produse este posibil sa nu fie absorbite de piata, fiind prea inferioare calitativ in comparatie cu alti concurenti).

Putem concluziona ca societatea are o situatie buna pe piata deoarece inregistreaza o crestere economica, desi lenta. Identificarea starii generale de dezvoltare a intreprinderii prezinta o foarte mare importanta pentru stabilirea strategiei de dezvoltare, care nu va fi aceeasi pentru toate intreprinderile aflate pe piata. Intreprinderile care inregistreaza cresteri economice, cum este si SC Artech SA trebuie sa adopte urmatoarele obiective strategice:

Sa identifice sursele financiare necesare pentru acoperirea nevoilor financiare

Sa aplice un control permanent al costurilor pentru ca altfel vor exista costuri fixe mari care nu vor putea fi acoperite din veniturile ce se vor obtine prin vanzare.

2.2. Analiza poziției concurențiale a întreprinderii

Marimea vanzarilor conditioneaza existenta societatii intr-un mediu concurential, dar sunt determinate de mediul in care firma isi desfasoara activitatea comerciala. O lui de a cumpara de la societatea studiata.

Legislatia economico-financiara, care daca inregistraza modificari duce la o situatie instabila si a societatii.

Societatea va trebui sa realizeze produsele la costuri de productie cat mai mici, si deci sa creasca veniturile realizate din vanzari, sau sa produca cat mai multe produse inferioare calitativ, care prin vanzare poate ar reusi sa aduca veniturile asteptate (metoda riscanta deoarece aceste tipuri de produse este posibil sa nu fie absorbite de piata, fiind prea inferioare calitativ in comparatie cu alti concurenti).

Putem concluziona ca societatea are o situatie buna pe piata deoarece inregistreaza o crestere economica, desi lenta. Identificarea starii generale de dezvoltare a intreprinderii prezinta o foarte mare importanta pentru stabilirea strategiei de dezvoltare, care nu va fi aceeasi pentru toate intreprinderile aflate pe piata. Intreprinderile care inregistreaza cresteri economice, cum este si SC Artech SA trebuie sa adopte urmatoarele obiective strategice:

Sa identifice sursele financiare necesare pentru acoperirea nevoilor financiare

Sa aplice un control permanent al costurilor pentru ca altfel vor exista costuri fixe mari care nu vor putea fi acoperite din veniturile ce se vor obtine prin vanzare.

2.2. Analiza poziției concurențiale a întreprinderii

Marimea vanzarilor conditioneaza existenta societatii intr-un mediu concurential, dar sunt determinate de mediul in care firma isi desfasoara activitatea comerciala. O intreprindere intretine doua categorii de relatii economice in mediul in care activeaza:

Relatii de piata, cu clientii, furnizorii si concurentii;

Relatii in afara pietei, cu puterea politica, organismele financiare si grupurile sociale.

Eficienta deciziilor manageriale va fi conditionata de cunoasterea acestor aspecte.

Cunoasterea mediului concurential necesita investigarea urmatoarelor aspecte:

Pozitiei concurentiale a firmei utilizand cota de piata

Structura concurentei

Avantajul concurential, national si international

Pentru aprecierea poziției concurențiale a întreprinderii se apeleaza la informatii externe interpriderii cum ar fi: anuare statistice, presa de specialitate, documente contadile de sinteza ale agentilor concurenti, studii de piata ale diferitelor organisme financiare.

Pozitia concurentiala a societatii se stabileste cu ajutorul cotei de piata. Se poate calcula o cota de piata absoluta(pi) si o cota de piata relativa(pr).

2.2.1. Calculul cotei de piață absolută

Cota de piata absoluta reprezinta segmentul din vinzarile pietei satisfacut de societatea luata in studiu.

Cota de piata absoluta se calculeaza cu ajutorul relatiei:

Pi =

CAi = cifra de afaceri a SC Artech SA

CAt = cifra de afaceri pe total agenti economici

Cota de piata absoluta este conditionata pe de o parte de dinamismul vinzarilor firmei in total vinzari si pe de alta parte de gradul de satisfacere a clientelei. Societatea inregistreaza o crestere a cotei de piata absoluta, cu aproape 4,6% in fiecare an luat in calcul (in anul 1998 este de 4,4%, iar in 1999 de 4,8%). Cresterea nu este prea semnificativa dar este importanta pentru clienti si mai ales pentru furnizori. SC Artech SA, ca situatie economica pe piata, ocupa locul 5 pe piata, o pozitie buna pentru societatea analizata, intr-un sector in continua schimbare (sector dinamic). Societatea poate evalua pe piata daca va aplica strategii de crestere economica.

2.2.2. Calculul cotei de piață relative

Cota de piață relativa se calculeaza pentru stabilirea gradului de rivalitate in sector. Relatia folosita pentru calcul este:

Pr=

CAi =cifra de afaceri a SC Artech SA

CAm=cifra de afaceri a celui mai bun concurent in ramura

Artech = 0,185 si Aries = 0,159

Cota de piata relativa scade in 1998 fata de 1997, dar inregistreaza o crestere mai puternica in anul 1999. Variatia cotei de piata relativa se datoreaza cresterii continue a vinzarilor la SC Artech SA, care are o situatie economica buna pe piata si scaderii vinzarilor la SC Ariesul in anul 1999 fata de anul 1998, cu 6,6% adica 1094618 mii lei. SC Ariesul tinde sa scada ca pozitie pe piata, datorita conjuncturii economice sau probabil cresterii necontrolate a preturilor si a necompetivitatii produselor pe piata.

Situatia economica la SC Artech SA creste in medie cu 18,5%, pe cand la SC Ariesul cresterea inregistrata este mai lenta, de 15,9%. Deci SC Artech SA are o situatie economica mult mai buna decat cea a celui mai mare producator de pe piata (SC Ariesul).

In interpretarea valorilor cotei de piata trebuie sa se tina cont de faptul ca ea scade relativ o data cu aportul unui agent economic nou in sector indiferent de volumul de activitate realizat.

2.2.3. Gradul de rivalitate

Pozitia concurentiala a unei societati se afla sub influenta rivalitatii dintre agentii economici din sector, in ceea ce priveste pretul, produsele noi, gama de servicii acordate clientilor.

Gradul de rivalitate din sector depinde de o serie de factori cum ar fi:

Numarul agentilor economici cu forte relativ echilibrate ce actioneaza in sectorul respectiv. Intre acesti agenti economici se genereaza rivalitate concurentionala, pentru acapararea unui segment cat mai bun pe piata sau a unei piete de desfacere cat mai extinse;

Cresterea lenta a sectorului de activitate, care presupune existenta rivalitatii in realizarea unor produse calitativ superioare si cu o cerere cat mai mare pe piata;

Marimea cheltuielilor fixe si a celor de stocare. Cu cat cresc cheltuielile fixe, cu atat mai mult va creste concurenta agentilor economici de pe piata, deoarece cresterea cheltuielilor fixe determina cresterea capacitatii de prodictie a firmei, deci ea va obtine un numar mult mai mare de produse, care prin vinzare genereaza resurse financiare utilizate in activitatea viitoare;

2.3 Analiza puterii de negociere a firmei cu agenții economici

Pentru analiza puterii de negociere a firmei cu agentii economici se foloseste metoda ABC care determina situatia vanzarilor pe clienti si furnizori.

2.3.1 Analiza puterii de negociere a firmei cu clienții

In analiza se foloseste metoda ABC pentru structurarea clientilor cat si a furnizorilor. Prima etapa de determinare a puterii de negociere a firmei cu clientii este aceea de a incadra clientii si furnizorii in grupe A, B sau C.

In grupa A intra 16% din numarul total al clientilor care conditioneaza 60% din cifra de afaceri. Pentru calcul se vor ordona datele in ordine descrescatoare, iar grupa care cuprinde cei 15 agenti economici sub 2% este trecuta ultima.

In anul 1998

In anul 1999

La SC Artech SA se constata ca primii patru clienti importanti, care reprezinta 16% din numarul lor total, indeplinesc conditia (conditioneaza 60% din cifra de afaceri), atunci firma nu va putea sa impuna pretul, conditiile de livrare sau de contractare si, deci, ea nu are putere de negociere si implica un risc mare datorat in general faptului ca daca acesti clienti parasesc firma, ea se redreseaza foarte greu, deci este generat un risc mare al blocajului financiar, risc compensat de o rentabilitate crescuta a vanzarilor.

Grupa C reprezinta 60% din clienti (16 clienti) care conditioneaza doar 16% din cifra de afaceri. Asupra acestor clienti firma poate impune conditii, dar de aici rezulta o rentabilitate mica cu tendinte de scadere, deoarece cheltuielile de livrare cresc mai rapid decat veniturile. Acesti clienti implica un risc mai mic al blocajului financiar.

Societatea ar trebui sa stimuleze clientii din grupa C sa cumpere produse astfel incat sa migreze in grupa B, dar nu atat de mult incat ei sa migreze in A. De asemenea, pentru cei din grupa A ar trebui sa ia masuri pentru a-i determina sa migreze tot in B.

2.3.2 Analiza puterii de negociere a firmei cu furnizorii

Furnizorii se situeaza si ei in diferite zone A, B sau C. Influenta furnizorului din zona A se determina ca raport intre vanzarile pe fiecare furnizor si vanzarile totale.

Furnizorul din zona A cu o influenta de 8% din numarul de furnizori corespunzatoare la 42% din cifra de afaceri. Riscul financiar este foarte mare, puterea de negociere este foarte mica cu acest furnizor,desi rentabilitatea este mare, deoarece societatea nu mai plateste cheltuieli suplimentare de transport si este posibil sa beneficieze de anumite facilitati din partea furnizorului.

Deoarece furnizorul din zona A este atat de important, la o eventuala neindeplinire a cererii SC Artech risca sa nu-si poata realiza produsele la timp. Trebuie deci sa se ia masuri restrangerea aprovizionarilor de la acest furnizor.

Furnizorii din zona C reprezinta 77% din numarul total de furnizori si conditioneaza 12% din cifra de afaceri. Rentabilitatea inregistrata este redusa iar rscul de asemenea mic.

In zona B se afla numai doi furnizori care totalizeaza 15% din numarul total si care conditioneaza 46% din cifra de afaceri. In aceasta zona curba practica depaseste curba teoretica, deci furnizori din aceasta categorie tind spre prima zona .Trebuie sa se ia masuri de reducere a comenzilor la acesti furinizori astfel incat sa se poata pastra o situatie de echlibru pe piata. Piata tinde spre monopol din partea acestor furnizori in materie de materii prime pentru productia de materiale de constructie.

2.4 Analiza structuri cifrei de afaceri

2.4.1 Coeficientul Gini-Struck

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe produs

G =

gi = ponderea elementelor structurale în întreg

n = nr. unităților structurale

G1998 = 0,1908684

G1999=0,207951

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti, in 1998

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti, in 1999

G1998 = 0,127451951

G1999 = 0,172864687

2.4.2 coeficientul Herfindhal

Coeficientul Herfindhal, calculat pe produse

H1998 = 0,143494

H1999 = 0,14955

Coeficientul Herfindhal, calculat pe clienti

H1998 = 0,114692

H1999 = 0,117483

Centralizator coeficienti Gini-Struck si Herfindhal

Deoarece H tinde la 1 in dinamica si H1 > H0, atunci in societate exista un element structural care conditioneaza in jur de 50% din cifra de afaceri. Intr-o astfel de situatie societatea se confrunta cu un risc accentuat, compensat numai de rentabilitatea mare pe care o are. Oricand poate interveni blocajul financiar (care daca este provocat de astfel de elementa duce la pierderi enorme, de jumatate din vanzari).

Se observa, de asemenea, ca si G1 > G0 (in ambele situatii). De aici putem deduce ca societatea nu are putere de negociere fata de acel client care-i conditioneaza 50% din cifra de afaceri. Societatea trebuie sa-i stimuleze pe ceilalti clienti astfel incat acestia sa incerce sa depaseasca limitarile si conditiile puse de ceilalti.

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe produs :

G1998 = =

= =

= = = = = 0,1908684

G1999 = =

= =

= = = = = 0,207951

Coeficientul Gini-Struck, calculat pe clienti:

G1998 = =

= =

= = = = = 0,127451951

G1999 = =

= =

= = = = = 0,172864687

2.5 Analiza factoriala a cifrei de afaceri

2.5.1 CA = q*p 1. p

2. q

1. q = productia vanduta

2. p = pretul pe produs

1. Stabilim evolutia pe produs :

CA = CA1 – CA0 = 24.035.428 – 16.565.825 = 7.469.603 mii lei

2. Stabilim influenta cantitatii de produse vandute asupra cifrei de afaceri :

q = q1p0 – q0*p0 = 16.772.804 – 16.565.825 = 206.979 mii lei

3. Stabilim influenta pretului asupra cifrei de afaceri :

p = q1*p1 – q1*p0 = 24.035.428 – 16.772.804 = 7.262.624 mii lei

4. Verificarea calculelor :

CA = q + p = 206.979 + 7.262.624 = 7.469.603 mii lei

Se stie ca : Ip 99/98 = 1,433

Ip = = q1*p0 = =

q1*p0 = 16.772.804 (CA recalculata)

CA = Ns * unde : W = si S =

W = unde : G = ; fa = si =

G = grad de inzestrare tehnica

fa = grad de ocupare al capacitatii tehnice

Fa = valoarea mijloacelor fixe active efectiv utilizate

= productia fabricata la 1 leu mijloc fix activ

Stabilim evolutia cifrei de afaceri :

CA = CA1 – CA0

Stabilim influenta numarului de salariati asupra cifrei de afaceri :

Ns=Ns1*W0 * S0 – Ns0 * W0 * S0

3. Stabilim influenta productivitatii asupra cifrei de afaceri :

W = NS1*W1*S0 – NS1*W0*S0

3.1 Stabilim influenta gradului de inzestrare tehnica asupra cifrei de afaceri :

G = Ns1*G1*fa1*0*S0 – Ns1*G0*fa0*0 * S0

Stabilim influenta gradului de ocupre al capacitati tehnice asupra cifrei de afaceri :

fa = Ns1*G1*fa1*0*S0 – Ns1*G1*fa0*0*S0

Stabilim influenta productiei fabricate la 1 leu mijloc fix activ asupra cifrei de afaceri:

= Ns1*G1*fa1*1*S0 – Ns1*G1*fa1*0*S0

4. Stabilim influenta ………….. asupra cifrei de afaceri :

S = Ns1*W1*S1 – Ns1*W1*S0

CA =

1. Stabilim evolutia cifrei de afaceri :

CA = CA1 – CA0

2. Stabilim evolutia activelor din exploatare asupra cifrei de afaceri:

Ae = –

3. Stabilim evolutia gradului de eficienta a activelor din exploatare asupra cifrei de afaceri:

= –

4. Verificarea calculelor:

CA = Ae +

2.5.4 CA = cah * T

1. Stabilim evolutia cifrei de afaceri :

CA = CA1 – CA0

Stabilim evolutia timpului asupra cifrei de afaceri:

T = cah0 * T1 – cah0 * T0

Stabilim evolutia cifrei de afaceri medie orara asupra cifrei de afaceri totale:

cah = cah1 * T1 – cah0 * T1

4. Verificarea calculelor:

CA = T + cah

2.6 Reflectarea modificarii cifrei de afaceri in principalii indicatori de performanta economica

2.6.1 Influenta cifrei de afaceri asupra profitului

CA = (CA1 – CA0)*r0 = (24.035.428 – 16.565.825)*0,041963 = 313.449,334 mii lei

unde r = = = 0,041963

Se observa o crestere a cifrei de afaceri cu 313.449,3 mii lei, crestere ce va determina sporirea profitului brut; 4,19 lei corespunde la 1 leu vanzari in anul 1998, iar in 1999 scade la 3,18 lei. Scaderea este consecinta micsorarii cu 54,8% a profitului. Societatea are o situatie a vanzarilor pe piata destul de slaba, desi produsele sunt absorbite de piata integral.

Influenta cifrei de afaceri asupra ratei rentabilitati activelor

CA = = = 0,026225

Cresterea cifrei de afaceric cu 1,25% determina cresterea activelor cu 2,62%, adica o crestere cu 1.221.087 mii lei. Cresterea este datorata in special cresterii accentuate a stocurilor, cu 28,5% in 1999 fata de 1998.

Influenta cifrei de afaceri asupra rentabilitatii capitalului

CA = = = 0,038945

Cresterea vanzarilor a determinat cresterea capitalurilor totale ale societatii cu 3,89%. Cresterea capitalurilor se datoreaza in principal cresterii profitului nerepartizat. Profitul din 1998 nu a fost folosit. Ar fi indicat ca societatea sa-l foloseasca mai repede, pana nu se devalorizeaza.

Influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a stocurilor :

CA=

= 360*(0,13027 – 0,189009) = -21,14604 zile

Se observa o accelerare (la viteza de rotatie, intotdeauna, minusul matematic are semnificatie de plus economic) a vitezei de rotatie a stocurilor cu 21,146 zile, totusi stocurile au o perioada destul de mare de retentie la sediul societatii, desi se observa o imbunatatire a situatiei in 1999 fata de anul anterior.

2.6.5 Influenta cifrei de afaceri asupra eficientei mijloacelor fixe :

CA =

Cresterea cifrei de afaceri a determinat o dublare a eficientei mijloacelor fixe. Desi mijloacele fixe sunt vechi si ar trebui schimbate ele mai sunt inca eficiente in procesul de productie.

Infuenta cifrei de afaceri asupra eficientei muncii :

CA =

Salariatul in plus din anul 1999 aduce un aport de 1119,462 mii lei/salariat la 1 leu vanzari si deci determina cresterea eficientei muncii.

Influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielilor fixe :

CA =

= 1000*(0,146628 – 0,212743) = -66,115

Cresterea cifrei de afaceri determina scaderea eficientei cheltuielilor cu amortizarea cu 6,5 lei corespunzatoare la 1000 lei cifra de afaceri. Aceasta scadere se datoreaza pe de o parte maririi valorii vanzarilor, iar pe de alta parte si in cea mai mare masura scaderii accentuate a

Influenta cifrei de afaceri asupra cheltuielilor cu amortizarea :

CA =

=1000*(0,014455 – 0,020973) = -6,518

2.7 Analiza factoriala a indicatorilor de eficienta calculati cu ajutorul cifrei de afaceri

Rata de eficiență a mijloacelor fixe

Rf =

Stabilim evoluția ratei de eficiență a mijloacelor fixe : Rf = Rf1 – Rf0 =

=(6,43605 – 4,47236)*1000= 1963,69

2. Stabilim influența mijloacelor fixe asupra ratei de eficiență:

F = – = =

= ( 4,435886 – 4,472357 )*1000 = – 0,036471*1000 = – 364,71

3. Stabilim influența cifrei de afaceri asupra ratei de eficientă a mijloacelor fixe:

CA = – = =

= ( 6,436046 – 4,435886 )*1000 = 2,00016*1000 = 2000,16

4. Verificarea calculelor:

Rf = F + CA = – 364,71+ 2000,16 = 1963,69

Rata de eficiență a activelor circulante

RAC =

Stabilim evoluția ratei de eficiență a activelor circulante :

RAc = RAC1 – RAC0 = =

=(4,568171 – 3,996803)*1000= 571,368

2. Stabilim influența cifrei de afaceri asupra ratei de eficiență a activelor circulante:

Ac = – = =

= ( 3,148499 – 3,996803)*1000 = – 848,304

3. Stabilim influența cifrei de afaceri asupra ratei de eficiență a activelor circulante:

CA = – = =

= (4,568171 – 3,148499)*1000 = 1419,672

4. Verificarea calculelor:

RAc = Ac + CA = – 848,304 + 1419,672 = 571,368

productivitatea

W = unde : gi = si Wi =

Stabilim evolutia fenomenului :

W = W1 – W0 = 85.841,71 – 59.376,324 = 26.465,386

Stabilim influenta ponderii salariatilor din fiecare sector asupra productivitatii:

gi = –

–

– – 59.376,324 = -442,311

3. Stabilim influenta productivitatii din fiecare sector asupra productivitatii totale :

WI =

=

– = 85.841,71 – 58.934,013 = 26.907,697

4. Verificarea calculelor :

W = gi + Wi = – 442,311 +26.907,679 = 26.465,386

Analiza factoriala a vitezei de rotatie a stocurilor

V =

Stabilim evoluția în timp a vitezei de rotație a stocurilor

V = V1 – V0 = 60,268 – 68,043 = – 7,775 zile – 8 zile

Stabilim influenta cifra de afaceri asupra vitezei de rotatie a stocurilor :

CA = = = – 21,146172 zile – 21 zile

Stabilim influenta stocurilor asupra duratei de rotatie a stocurilor :

S = = = 13,3713482 zile 13 zile

4. Relațiile de calcul se verifică prin ecuația:

V = S + CA = 13 – 21 = – 8 zile

V0 = = = 68,04341347 68 zile

V1 = = = 60,26859005 60 zile

2.7.5 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a activelor circulante

Vac =

1. Stabilim evolutia vitezei de rotatie a activelor circulante :

V=

= (0,218906 – 0,2502)* 360 = -11,266 zile

2. Stabilim influenta activelor circulante asupra vitezei de rotatie :

Ac = zile

3. Stabilim influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a activelor :

CA =

= (0,218906 – 0,317612)*360 = -35,534 zile

4. Verificarea calculelor :

Vac = Ac + CA = 24,268 – 35,534 = -11,266 zile

2.7.6 Analiza factoriala a vitezei de rotatie a obligatiilor

Vobl = unde: Ob = obligatii

1. Stabilim evolutia vitezei de rotatie a obligatiilor:

Vobl =

= (0,162426 – 0,184267)*360 = – 7,86276 zile

2. Stabilim influenta variatiei obligatiunilor asupra vitezei de rotatie:

Ob =

= (0,235664 – 0,184267)*360 = 18,50292 zile

3. Stabilim influenta cifrei de afaceri asupra vitezei de rotatie a obligatiilor:

CA =

= (0,162426 – 0,235664)* 360 = – 26,36568

4. Verificarea calculelor:

Vobl = Ob + CA = 18,50292 – 26,36568 = – 7,86276 zile

CAPITOLUL 3. ANALIZA VALORII

Valoarea adaugata reprezinta capacitatea firmei de a crea avere (valoare nou creata) intr-o perioada delimitata. Valoarea adaugata este un indicator semnificativ al activitatii firmei care sta la baza construirii unor rate de eficienta a utilizarii potentialului tehnic. Indiferent de specificul activitatii firmei mecanismul de formare al valorii adaugate este acelasi.

Consumurile intermediare intra in procesul de productie in vederea transformarii in urma careia rezulta plusul de valoare sau averea societatii, apoi procesul continua cu comercializarea prin intermediul careia se obtin venituri care vor trebui sa acopere consumurile.

Diferenta dintre ceea ce se obtine si ceea ce s-a consumat reprezinta valoare adaugata.

Consumurile intermediare reprezinta in fapt consumurile provenite de la terti:

Cheltuieli materiale totale (chm)

Lucrari si servicii executate tertilor (lserv)

Alte cheltuieli din exploatare

3.1 Metoda aditiva de determinare a valorii adaugate

Metoda aditiva presupune calcularea VA ca suma a factorilor de remunerare ai participantilor la desfasurarea activitatii firmei.

VA = ch pers + amz + dob + impz, taxe + Pb + alte elemente de valoare adaugata

In anul 1998:

VA = 5.289.701 + 347.437 + 10.854 + 114.837 + 1.695.157 + 335.516=7.793.052 mii lei

In anul 1999:

VA = 8.338.688 + 89.341 + 12.139 + 148.327 + 765.063 +532.460 = 9.877.018 mii lei

3.2 Metoda sustractiva de determinare a valorii adaugate

IVActb =

In analiza se utilizeaza o serie de rate de remunerare a factorilor participanti la desfasurarea activitatii firmei. Ratele de remunerare sunt:

Rata de remunerare a fortei de munca =

RFM0 =

RFM1 =

Rata de remunerare a fortei de munca reprezinta ponderea fortei de munca in valoarea adaugata. In 1998 aceasta pondere este de 67,88%, pe cand in 1999 ea a crescut la 84,42%, crestere datorata majorarii cheltuielilor cu personalul, in special pe fondul scaderii valorii adaugate, in valori comparate.

Rata de remunerare a capitalului tehnic =

RKT0 =

RKT1 =

Rata de remunerare a capitalului tehnic reprezinta ponderea acestui tip de capital in valoarea adaugata. Ponderea este in scadere, de la 4,46% la 0,9%.scaderea este marcata de reducerea consistenta a cheltuielilor cu amortizarea.

Rata de remunerare a creditorilor =

RCrd0 =

RCrd1 =

Creditorii nu beneficiaza nici ei de o situatie mai buna. Rata de achitare a datoriilor fata de ei este in scadere si are valori foarte mici. Societatea isi achita datoriile fata de creditori cu o rata de 1,39% in 1998 si cu 1,2% in 1999.

Rata de remunerare a statului = unde ITVA = impozite, taxe si varsaminte asimilate

RRS0 =

RRS1 =

Firma trebuie sa plateasca o cota de 1,47% din valoarea adaugata in 1998 ca datorie fata de stat, sub forma impozitelor, taxelor si varsamintelor asimilate, pondere ce va creste in 1999 la 1,5%, adica cu 33.490 mii lei.

Rata de remunerare a intreprinderii = unde Pn = profit net

RRI0 =

RRI1 =

Firma inregistreaza un profit de 21,75% din valoarea adaugata in 1998 si de abia 7,7% in 1999. Scaderea ratei de remunerare a profitului se datoreaza micsorarii profitului cu 54,8%, adica firma va inregistra o pierdere de aproximativ 930 mil lei.

Rata de remunerare pe total elemente ale unei intreprinderi:

RT0 =

RT1 =

Factorii de remunerare ai unei intreprinderi au, pe total elemente, o pondere insemnata in valoarea adaugata: 95,7% in 1998 si 94,7% in 1999. Scaderea aceasta este determinata in principal de micsorarea profitului brut, care determina scaderea ratei de remunerare a intreprinderii si deci pe cea a ratei totale. Scaderea poate fi determinata si de reducerea cheltuielilor cu amortizarea. Aceste cheltuieli scad datorita faptului ca mijloacele fixe au fost recuperate integral ca valoare contabila,sau au fost trecute la casare. Totusi aceasta scadere se compenseaza cu cresterea cheltuielilor cu personalul.

Indici de dinamica ai ratelor de remunerare

IFM = IRS =

IKT = IRI =

ICrd = IT =

Simboluri folosite :

FM – forta de munca

KT – capital tehnic

Crd – creditori

RS – remunerarea statului

RI – remunerarea intreprinderii

Se observa ca :

IFM < IVA

IKT < IVA

ICrd < IVA

IRS < IVA

IRI < IVA ?

IT < IVA

Interpretarea modificarilor acestor rate de la un exercitiu la altul in cadrul SC Artech SA trebuie facuta cu prudenta.

O intreprindere are o situatie favorabila atunci cand dinamica elementelor de cheltuieli este inferioara dinamicii valorii adaugate. Aproape toti indicatorii se incadreaza in aceasta regula, deci societatea va avea o situatie economica favorabila.

Singurul dezechilibru inregistrat de societate este la rata de remunerare a intreprinderii, pentru profitul ramas nerepartizat, care se afla in scadere ca pondere in valoarea adaugata, ceea ce determina o deficienta a investitiilor, gradul de reinvestire a disponibilului financiar scade.

Rata de integrare pe verticala

In analiza se utilizeaza corelat cu aceste rate si rata de integrare pe verticala (Rva), care este o rata de structura, calculata ca raport intre doua fluxuri: VA si CA.

IVAcmp =

RVA =

In anul 1998 :

RVA =

In anul 1999 :

RVA =

IVA = 0,88445

ICA = 0,9657

Si interpretarea acestei rate trebuie sa se faca cu prudenta. Rata valorii adaugate reprezinta bogatia creata la nivelul intreprinderii, prin urmare este dependenta de natura activitatii firmei. SC Artech SA este o societate industriala productiva, cu o rata de 58,8%. Intreprinderea nu poate sa realzeze singura ciclul de exploatare si apeleaza la serviciile furnizorilor.

3.3 Analiza factoriala a valorii adaugate

3.3.1 VA = Qex – M = Qex (1 –

VA = Qex*

T = NS*th

valoarea adaugata unitara

– consumuri intermediare la un leu productia exercitiului

Stabilim evolutia valorii adaugate :

VA = VA1 – VA0

2. Stabilim influenta productiei exercitiului asupra valorii adaugate :

Qex = Qex1* – Qex0*

Stabilim influenta timpului asupra valorii adaugate :

T = T1*Wh0* – T0*Wh0*

Stabilim influenta numarului de salariati asupra valorii adaugate :

Ns =Ns1*th0* Wh0* – Ns0*th0* Wh0*

2.1.2 Stabilim influenta numarului de ore lucrate de un salariat intr-un an asupra cifrei de afaceri:

th = Ns1*th1* Wh0* – Ns1*th0* Wh0*

Stabilim influenta productivitatii asupra valorii adaugate :

Wh = T1*Wh1* – T1*Wh0*

3. Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate :

3.1 Stabilim influenta structurii productiei asupra valorii adaugate :

gi =

3.2 Stabilim influenta valorii adaugate unitare pe produs :

3.3.2 VA = T * W * unde: W = si

W1 =

W0 =

Stabilim evolutia valorii adaugate:

VA = VA1 – VA0 = 6.892.546 – 7.793.052 = -900.506

Stabilim influenta timpului asupra valorii adaugate:

T = T1 *W0 * 0 – T0 *W0 * 0 = (514.976 – 534.926,7)*32,34*0,45=

= – 19.950,7 * 32,34 * 0,45 = – 290.650,768

Stabilim influenta productivitatii asupra valorii adaugate:

W = T1 *W1 * 0 – T0 *W0 * 0 = 514.976 * (32,91 – 32,34) *0,45 = 132.169,6399

Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:

= T1 *W1 * 0 – T0 *W0 * 0 = T1 *W1 * 1 – T0 *W0 * 0 = 514.976 *32,91 * (0,4067 – 0,45047) = – 742.025,109

Verificarea calculelor:

VA = T + W + = -290.650,7 + 132.169,6 – 74.025,1 = – 900.506

3.3.3 VA = Ae * * unde: = si =

1 =

0 =

Stabilim evolutia valorii adaugate:

VA = VA1 – VA0 = 6.892.546 – 7.793.052 = – 900.506

Stabilim influenta activelor din exploatare asupra valorii adaugate:

Ae = Ae 1* 0 * 0 – Ae 0* 0 * 0 = (4.972.186 – 4.717.719) * 3,6669496*0,4504749

= 420.346,0863

Stabilim influenta randamentului activelor din exploatare asupra valorii adaugate:

= Ae 1* 1 * 0 – Ae 0* 0 * 0 = 4.972.186 * (3,40852675 – 3,666949) * 0,4504749 =

= – 578.827,2158

Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:

= Ae1* 1 * 1 – Ae 0* 0 * 0 = 4.972.186 *3,40852675 *(0,40669197 – 0,450474859) = – 742.024,9153

Verificarea calculelor:

VA = Ae + + = 420.346 – 578.827,2 – 742.024,9 = – 900.506

3.3.4 VA = F * fa* * unde: fa = ; = si =

fa1 = =

fa0 =

1 =

0 =

1. Stabilim evolutia valorii adaugate:

VA = VA1 – VA0 = 6.892.546 – 7.793.052 = – 900.506

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra valorii adaugate:

F = F1* fa0 * 0 * 0 – F0 * fa0 * 0 * 0 = (3.734.502 – 3.704.048) * 0,75 * 6,2272908 * *0,4504749 = 64.073,043

Stabilim influenta………..asupra valorii adaugate:

fa = F1* fa1 * 0 * 0 – F1 * fa0 * 0 * 0 = 3.734.502*(0,77 – 0,75)*6,2272908*0,4504749 = 209.523,3534

4. Stabilim influenta randamentului mijloacelor fixe asupra valorii adaugate:

= F1*fa1*1*0 – F1*fa1*0*0 = 3.734.502*0,77* (5,8937356-6,2272908)*0,4504749 =

= – 432.077,5827

5. Stabilim influenta valorii adaugate unitare asupra valorii adaugate:

= F1*fa1*1*1 – F1*fa1*1*0 = 3.734.502*0,77*5,8937356*(0,406692 – 0,450478) = = – 742.024,9109

6. Verificarea calculelor:

VA = F + fa + + = 64.073 + 209.523,3 – 432.077,6 – 742.024,9 = – 900.506

3.4 Consecintele modificarii valorii adaugate asupra principalilor indicatori economico-financiari

3.4.1 asupra profitului

pr = VA*

VA = (VA1 – VA0)*

VA = (9.877.018 – 7.793.052)*= 453.307,5812 mii lei

Cresterea valorii adaugate influenteaza favorabil, cu o sporire de 453.307,58 mii lei, cresterea ratei profitului.

3.4.2 asupra ratei de rentabilitate a activelor

rA = , dar Pb = VA* rA =

VA = – = =

Rata rebtabilitatii activelor este afectata in pondere de 3,79% de catre profitul societatii, deci va rezulta tot o influenta pozitiva.

3.4.3 asupra rentabilitatii capitalului

VA =

Cresterea valorii adaugate a participat favorabil la cresterea ratei profitului cu 5,6% din valoarea adaugata.

3.4.4 asupra eficientei muncii exprimata prin profitul pe salariat

eFM =

eFM =

VA =

Salariatii sunt influentati si ei de variatia valorii adaugate: 1618,9556 mii lei/salariat.

3.4.5 asupra eficientei activelor din exploatare

eAe =

VA = – =

Valoarea adaugata duce la sporirea eficientei activelor din exploatare cu 419,1247 lei la o mie lei valoare adaugata.

3.4.6 asupra eficientei mijloacelor fixe

eMF =

VA = – = =

Cresterea valorii adaugate influenteaza favorabil si cresterea eficientei mijloacelor fixe, la 558 mii lei corespunde 1000 lei valoare adaugata.

Simboluri utilizate

pr = profit

= profit mediu

Pb = profit brut

r = rentabilitate

A = active

K = capital

e = eficienta

FM = factor munca

Ae = active din exploatare

MF = mijloace fixe

3.5 Analiza factoriala a indicatorilor de eficienta calculati cu ajutorul valorii adaugate

3.5.1 eficienta activelor din exploatare

eAe =

1. Stabilim evolutia eficientei activelor din exploatare :

eAe = eAe1 – eAe0 = – =

= 1986.4538 – 1651,8686 = 334,5852

2. Stabilim influenta activelor din exploatare asupra eficientei :

Ae = 1.567,3291 – 1.651,8686 = – 84,5394

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei activelor din exploatare :

VA=1.986,4538-1.567,3291 = 419,1247

4. Verificarea calculelor :

eAe = Ae + VA = 419,1247 – 84,5394 = 334,585

3.5.2 Eficienta mijloacelor fixe :

eMF =

Stabilim evolutia eficientei mijloacelor fixe :

eMF = eMF1 – eMF0 = = (2,664802-2,103298)*1000 = 0,54087*1000 = 540,87

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :

MF = =

=(2,08677-2,10393)*1000 = – 0,01716*1000 = – 17,16

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:

VA = – ==

=(2,6448-2,08677)*1000 = 0,55803*1000 = 558,03

4.Verificarea calculelor :

eMF = MF + VA = -17,16 + 558,03 = 540,87

3.5.3 Eficienta activelor circulante :

eMF =

Stabilim evolutia eficientei activelor circulante :

eAC = eAC1 – eAC0 = =

=(1,87723-1,88021)*1000 = – 0,00298*1000 = – 2,98

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :

AC = =

=(1,481146-1,880213)*1000 = – 0,39906*1000 = – 399,06

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:

VA = – = =

=(1,877225 – 1,481146)*1000 = 0,396079*1000 = 396,079

4.Verificarea calculelor :

eAC = AC + VA = – 399,06 + 396,079 = – 2,981

3.5.4 Eficienta muncii :

eNs =

Stabilim evolutia eficientei factorului munca:

eNs = eNs1 – eNs0 = =35.275,06428 –

– 27.932,08602 = 7.342,97826

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei :

Ns = = = 27.832,32857 –

– 27.932,08602 = – 99,75745

3. Stabilim influenta valorii adaugate asupra eficientei mijloacelor fixe:

VA = – = = 35.275,06428 –

– 27.832,32857 = 7.442,7357

4.Verificarea calculelor :

eNs = Ns + VA = – 99,75745 + 7.442,7357 = 7.342,97826

CAPITOLUL 4. ANALIZA PRODUCTIEI FIZICE (FABRICATE)

4.1 Analiza coeficientului de sortiment si asortiment

Utilizarea indicilor individuali de indeplinire a programului de productie permite realizarea productiei comparativ cu planul pe fiecare sortiment in parte sau la nivelul intreprinderii si respectiv proportia lor de realizare.

Cu ajutorul procedeelor utilizate in analizaeconomico-financiara se poate obtine o imagine de ansamblu a programului de fabricatie pe fiecare produs sau pe sortimente. In acest scop se foloseste coeficientul de sortiment.

4.1.1 Analiza coeficientului de sortiment

Principiul de baza al coeficientului de asortiment este principiul necompensarii unei realizari la anumite sortimente, cu depasirile realizate la alte sortimente.

Ks =

Ks =

Programul nu a fost respectat pe societatea SC Artech SA (Ks < 1), dar a fost realizat pentru cateva sortimente, la care planul a fost realizat si chiar depasit. Stabilirea programului de productie se face in functie de coeficientul de asortiment.

4.1.2 Analiza coeficientului de asortiment

Ka =

rq*p0 =g0*

qmin*p1 = min (rq*p0 si q1*p1)

Ka = = 0.96% Ka <1

Ks <1

Cum Ka <1 deducem ca la nivelul SC Artech SA, fie nu s-a realizat programul la nici unul dintre produse, fie s-a realizat la o parte a sortimentelor, avand proportii diferite de realizare. El nu s-a realizat la 55% din produse scoase de pe liniile de productie ale SC Artech SA. Desi programul nu s-a realizat la toate sortimentele, pe total societate s-a indeplinit, ba chiar s-a depasit.

4.2 Consecintele modificarii volumului productiei asupra principalilor indicatori economico-financiari

4.2.1 asupra cifrei de afaceri

CA = q*p

1. q – factor cantitativ

2. p – factor calitativ

CA = CA1 – CA0 = q1*p1 – q0*p0 =24.035.428–16.565.825=7.469.603 mii lei

q = q1*p0 – q0*p0 = 16.772.804 – 16.565.825 = 206.979 mii lei

Cifra de afaceri a crescut cu 206.979 mii lei in 1999 fata de 1998, ca urmare a cresterii cantitatii de produse vandute.

Se stie ca : Ip=q1*p0===16.772.804 mii lei

4.2.2 asupra profitului pe produs

P = q(p – c) unde : p – c =

q =

Cresterea cantitatii realizate din produsul i determina cresterea cu X mii lei a produselor din nomenclator, iar descresterea reprezinta scaderea cu X mii lei a profitului aferent cantitatii realizate din produsul i.

4.2.3 asupra profitului la nivelul intreprinderii

q = (q*p)* – (q*p)*=

=

Rezultatul pozitiv poate fi interpretat ca fiind o crestere a profitului la nivelul intreprinderii cu +X mii lei, iar rezultatul negativ invers.

asupra ratei cheltuielilor fixe

q = =

= (93,39 – 94,56) 100 = (-1,16)*100 = -116%

Se stie ca : Ip = =16.772.804

Profitul inregistreaza o scadere de 1,16 ori, scadere datorata micsorarii valorii vanzarilor in anul 1999 si sub influenta inflatiei.

4.2.5 asupra ratei cheltuielilor cu amoztizarea

q =

=(20,97-20,71)*100 =0,26*100 = 26%

Cheltuielile cu amortizarea determina cresterea cifrei de afaceri cu 26% in anul 1999 fata de anul anterior.

4.3 Consecintele modificarii structurii productiei fizice asupra principalilor indicatori economico-financiari

4.3.1 asupra ratei cheltuielilor totale

g =

Daca rezultatul este un minus matematic, atunci el va reprezenta un plus economic inregistrat de societate, iar plusul matematic reflecta scaderea de valoare a cheltuielilor fixe.

4.3.2. asupra ratei cheltuielilor variabile

g =

Daca rezultatul este un minus matematic ( – X%), atunci el va reprezenta un plus economic inregistrat de societate, iar plusul matematic reflecta scaderea de valoare a cheltuielilor variabile, cu X%.

4.3.3. asupra profitului la nivelul intreprinderii

g = –

Profitul la nivelul intreprinderii variaza in functie de cantitatea, pretul de la vanzare si de costul de productie.

4.3.4. asupra ratei resurselor consumate

g = –

Rata resurselor consumate in procesul de productie sunt dependente de profitul realizat din vanzari. Acest profit trebuie sa acopere resursele ce au fost consumate, dar si pe cele ce se vor consuma.

4.4. Analiza factoriala a principalilor indicatori ai productiei fabricate

4.4.1 Qf = Ns*Nz*Wz

Date necesare

Wh0 =

Wh1 =

Studiem evolutia productiei fizice:

Qf = Qf1 – Qf0 = 24.459.603 – 16.629.447 = 7.830.156

Stabilim influenta numarului de salariati asupra productiei fizice:

NS = NS1 * NZ0 * WZ0 – NS0 * NZ0 * WZ0 = 280 * 249 * 239,37250076 – 279* 249 * 239,37250076 = 16.689.050,74 – 16.629.447 = 59.603,74

Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra productiei fizice:

NZ = NS1 * NZ1 * WZ0 – NS1 * NZ0 * WZ0 = 280 * 242 * 239,37250076 – 280* 249 * 239,37250076 = 16.219.880,64 – 16.689.050,74 = – 469.170,1

Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra productiei fizice:

WZ = NS1 * NZ1 * WZ1 – NS1 * NZ1 * WZ0 = 280 * 242 * 360,97407 – 280* 242 * 239,37250076 = 24.459.603 – 16.219.880,64 = 8.239.722,36

Verificarea calculelor:

Qf = NS + NZ +WZ = 59.603,74 – 469.170,1 + 8.239.722,36 = 7.830.156

4.4.2. Qf = NS * NZ *Nh *Wh

Sistemul de factori care contribuie la evoluția producției fabricate și influența fiecărui factor se determină prin analiza factorială.

1. Studiem evolutia productiei fizice:

Qf = Qf1 – Qf0 = 24.459.603 – 16.629.447 = 7.830.156

2. Stabilim influenta numarului de salariati asupra productiei fizice:

NS = NS1 * NZ0 *Nh0 * Wh0 – NS0 * NZ0 * Nh0 * Wh0 = 280 * 249 * 7,7 * 31,08733 – 279* 249 * 7,6 * 31,08733775 = 16.689.050,74 – 16.629.447 = 59.603,74 mii lei

3. Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra productiei fizice:

Nz = NS1 * NZ1 *Nh0 * Wh0 – NS1 * NZ0 * Nh0 * Wh0 = 280 * 242 * 7,7 * 31,08733 – 280 * 249 * 7,6 * 31,08733775 = 16.219.880,64 – 16.689.050,74 = – 469.170,1 mii lei

4. Stabilim influenta numarului de ore lucrate de un salariat intr-o zi asupra productiei fizice:

Nh = NS1 * NZ1 *Nh1 * Wh0 – NS1 * NZ1 * Nh0 * Wh0 = 280 * 249 * 7,6 * 31,08733 – 280 * 242 * 7,7 * 31,08733775 = 16.009.232,844–16.219.880,64 = -210.647,8 mii lei

5. Stabilim influenta productivitatii orare asupra productiei fizice:

Wh = NS1 * NZ1 *Nh1 * Wh1 – NS1 * NZ1 * Nh1 * Wh0 = 280 * 249 * 7,6 * 47,49658815 – 280 * 242 * 7,6 * 31,08733775 =24.459.603 – 16.009.232,844 = 8.450.370,16 mii lei

Verificarea calculelor:

Qf = NS + NZ +Nh + Wh = 59.603,74 – 469.170,1 – 210.647,8 + 8.450.370,16 = 7.830.156

Concluzii generale

La SC Artech SA producția a crescut cu 7.830.156 mii lei. La această creștere au contribuit, cu intensități diferite, toți cei patru factori componenti ai relatiei, astfel:

numărul de salariați reprezintă factorul cantitativ care a avut o influență favorabilă asupra producției, determinând creșterea acesteia cu 59.604 mii lei. Această creștere s-a datorat măririi cu un salariat a valorii indicatorului, pe parcursul perioadei analizate.

Numărul de zile lucrate de un salariat într-un an, care reprezintă factor cantitativ ce a determinat scăderea producției cu 469.170 mii lei ca urmare a micșorării valorii sale de la 249 zile în anul 1998 la 242 zile în anul 1999 pe parcursul perioadei analizate.

Numărul de ore lucrate de un salariat într-un an, care reprezintă factor cantitativ ce determina scăderea producției cu 210.647,8 mii lei ca urmare a micșorării valorii sale de la 7,7 zile în anul 1998 la 7,6 zile în anul 1999 pe parcursul perioadei analizate.

Productivitatea muncii, reprezintă factorul calitativ al relației care are o influență pozitivă asupra modificării producției cu + 8.450.370,6 mii lei, are influența cea mai intensă determinată de creșterea factorului de la 239,373 mii lei/salariat/zi la 360,974 mii lei/salariat/zi, în anul curent față de anul de bază.

Factorii care determină evoluția elementelor componente ale fenomenului sunt:

Numărul de salariați s-a modificat în sensul creșterii cu un salariat în 1999 față de 1998 (279 salariați în 1998 și 280 în 1999). În general, un salariat poate opta pentru condițiile de viață necesare.

Numărul de zile lucrate de un salariat într-un an care are o influență nefavorabilă asupra evoluției producției. Timpul de lucru este utilizat cu 7 zile mai puțin în 1999 față de 1998. Neutilizarea completă a timpului de lucru se poate datora multor factori care țin sau nu de decizia managementului SC Artech SA București.

Numărul de ore lucrate de un salariat într-un an care are o influență nefavorabilă asupra evoluției producției. Timpul de lucru pe ora nu este utilizat integral.

productivitatea muncii este factorul cu influența cea mai intensă asupra evoluției producției, ceea ce conduce la ideea că în întreprinderea luată în studiu (SC Artech SA) pune accent pe cresterea W deoarece va putea sa-si indeplineasca planul la timp.

Măsurile care să contribuie la îmbunătățirea situației în întreprindere, ar putea fi, la SC Artech SA, următoarele:

retehnologizarea instalațiilor

mecanizarea/automatizarea muncii

controlarea eficientă a timpului de muncă

urmărirea ritmică a furnizorilor

monitorizarea activităților desfășurate pe parcursul fluxului tehnologic (CTC Controlul Tehnic de Calitate)

mărirea pieței de desfacere și pe plan intern si deci si a clientelei

să producă ceea ce secauta pe piata

Toate aceste măsuri de creștere a producției și de extindere trebuie adoptate numai în condițiile existenței unei piețe de desfacere pentru producția fabricată.

Qf = Tu * unde : =

1. Studiem evolutia productiei fizice:

Qf = Qf1 – Qf0

2. Stabilim influenta timpului de lucru pe utilaj asupra productiei fizice :

.TU = Tu1*0 – Tu0*0 = (Tu1 – Tu0) * 0 = (Tu1 – Tu0) *

3. stabilim influenta randamentului utilajelor asupra productiei fizice :

= Tu1*1 – Tu1*0 = (1 – 0) * Tu1

4. Verificarea relatiilor :

Qf = Tu +

Analiza factoriala a principalilor indicatori de eficienta cu ajutorul productiei fizice:

4.5.1 Eficienta mijloacelor fixe:

eF =

Stabilim evolutia eficientei mijloacelor fixe:

eF = eF1 – eF0 =

Stabilim influenta mijloacelor fixe asupra eficientei:

F = (- ) * 1000 = (-

) *1000 = (4,4529 – 4,4895)*1000 = -36,6

Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei mijloacelor fixe:

Qf = (- ) * 1000 = (-) *1000 = (6,549629107– 4,452922237)*1000 = 2096,7

3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei mijloacelor fixe:

Ns = (- ) * 1000 = (-

) *1000 = (4,468882528 – 4,452922234)*1000 = 15,96

Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra eficientei mijloacelor fixe:

Nz = (- ) * 1000 = (-

)*1000=(4,343251292-4,468882528)*1000= -125,63

Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei mijloacelor fixe:

Wz = (- ) * 1000 = (-

)*1000=(6,549629107 – 4,343251292)*1000 = 2206,37

Verificarea calculelor:

eF = F + Ns + Nz + Wz = 15,96 – 125,631236 + 2.206,37 = 2.096,7

4.5.2 Eficienta activelor circulante:

eAc =

Stabilim evolutia eficientei activelor circulante:

eAc=eAc1-eAc0=

Stabilim influenta activelor circulante asupra eficientei:

Ac = (- ) * 1000 = (-) *1000 = (3,160591- 4,012152)*1000 = -851,561

3. Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei mijloacelor fixe:

Qf = (- ) * 1000 = (-)*1000 = (4,648789 – 3,160591)*1000 = 1488,198

3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei activelor circulante:

Ns = (- ) * 1000 = (-

) *1000 = (3,171919 – 3,1605911)*1000 = 11,3279

3.2 Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra eficientei activelor circulante:

Nz = (- ) * 1000 = (-

)*1000=(3,0812748-3,171919)*1000= – 891,71

3.3 Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei activelor circulante:

Wz = (- ) * 1000 = (-

)*1000=(4,6487898 – 3,0827489)*1000 = 1566,0408

4. Verificarea calculelor:

eAc = Ac+Ns+Nz+Wz= -851,561–11,3279 -891,71+1566,0408=1488,198

4.5.3 Eficienta activelor din exploatare:

eAe =

Stabilim evolutia eficientei activelor circulante:

eAe=eAe1-eAe0 ==

= (4,919286 – 3,528914)*1000 = 1394,3946

Stabilim influenta activelor din exploatare asupra eficientei:

Ae = (- ) * 1000 =

=(3.3445 – 3,5249)*1000 = – 180,4

3. Stabilim influenta productiei fizice asupra eficientei activelor din exploatare:

Qf = (- ) * 1000 = (-) 1000 = (4,919286 – 3,3445)*1000 = 1574,79

3.1 Stabilim influenta numarului de salariati asupra eficientei activelor circulante:

Ns = (- ) * 1000 = (-

) *1000 = (3,35648 – 3,3445)*1000 = 11,98

3.2 Stabilim influenta numarului de zile lucrate de un salariat intr-un an asupra eficientei activelor din exploatare:

Nz = (- ) * 1000 = (-

)*1000=(3,26212 -3,35648)*1000= – 94,36

3.3 Stabilim influenta productivitatii zilnice asupra eficientei activelor din exploatare:

Wz = (- ) * 1000 = (-

)*1000=(4,919286 – 3,262122)*1000 = 1657,17

4. Verificarea calculelor:

eAe=Ac+Ns+Nz+Wz= -180,4 + 111,98 – 94,36 + 1657,17 = 1574,79