Analiza Pieței Virtuale a Hârtiei și Celulozei, Sticlei și Ceramicii în România și Perspectivele Sale de Dezvoltare

=== l ===

Cuprins

Introducere …………………………………………………………………………………………………………………..7

Capitolul 1.Piața fizică a celulozei, hârtiei, sticlei și ceramicii…………………………………………9

1.1.Introducere în industria celulozei, hârtiei, sticlei și ceramicii. ……………………………………9

1.1.1 Industria celulozei și a hârtiei……………………………………………………………………………………9

1.1.2. Industria sticlei și ceramicii……………………………………………………………………………………..10

1.2. Clasificarea industriilor…………………………………………………………………………………………..11

1.3.Situația pe piață românească a industriei hârtiei, celulozei, sticlei și ceramicii……………11

1.3.1.Evoluția și perspectivele industriei hârtiei și celulozei…………………………………………………11

1.3.2.Cauze…………………………………………………………………………………………………………………….13

1.3.3.Efecte…………………………………………………………………………………………………………………….13

1.3.4.Reducerea poluării…………………………………………………………………………………………………..14

1.3.5Perspectivele integrării hârtiei în UE…………………………………………………………………………..14

1.4..Evoluția și perspectivele industriei sticlei și ceramicii………………………………………………15

1.5.Situația pe piață europeana și mondială a industriei hârtiei, celulozei, sticlei și ceramicii……………………………………………………………………………………………………………………….17

1.5.1. Industriei hârtiei și celulozei……………………………………………………………………………………17

1.5.2. Industria sticlei și ceramicii……………………………………………………………………………………..20

1.6.Reciclarea………………………………………………………………………………………………………………..21

1.6.1. Ce reprezintă reciclarea…………………………………………………………………………………………..21

1.6.2. Cum a aparut conceptul de reciclare…………………………………………………………………………22

1.6.3.Reciclarea hârtiei. Statistici………………………………………………………………………………………23

1.6.4.Reciclarea sticlei……………………………………………………………………………………………………..25

1.6.5. Impactul deșeurilor asupra mediului…………………………………………………………………………25

1.6.6.Stiati ca?………………………………………………………………………………………………………………..26

Capitolul 2.Piata virtuala a hartiei si celulozei, sticlei si ceramicii……………………………………27

2.1. Conceptul de E-commerce în industria hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii……………27

2.1.1.Sistemul electronic de plăti……………………………………………………………………………………….27

2.1.2. Tranzacțiile……………………………………………………………………………………………………………28

2.1.3..Modalitati de plata………………………………………………………………………………………………….28

2.1.4.Servicii integrate în comerțul electronic al pieței hârtiei și celulozei sticlei și ceramicii……30

2.1.5.Modele de afaceri pe piață virtuală…………………………………………………………………………….30

2.1.6..Vânzarea de conținut………………………………………………………………………………………………32

2.1.7.Comerțul electronic în România………………………………………………………………………………..33

2.1.8.Avantajele si dezavantajele comertului electronic……………………………………………………….35

2.1.9.Legislația cu privire la comerțul electronic…………………………………………………………………38

2.1.10.Concluzii si propuneri……………………………………………………………………………………………38

2.2.Studiu de caz pe piață viartuala a hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii…………………….39

2.2.1.Prez entarea bazei de date…………………………………………………………………………………………39

2.2.2. Concluzii în urmă analizei bazei de date……………………………………………………………………39

Capitolul 3.Marketingul Direct Vs E-marketing……………………………………………………………..44

3.1.Marketing general……………………………………………………………………………………………………44

3.1.1 Definiții ale marketingului………………………………………………………………………………………..44

3.1.2.Mixul de Marketing…………………………………………………………………………………………………46

3.1.3. Principiile marketingului…………………………………………………………………………………………47

3.2.E-marketing…………………………………………………………………………………………………………….48

3.2.1. Avantajele Emarketingului………………………………………………………………………………………48

3.2.2. Greșelile cele mai comune, produse în e-marketing…………………………………………………….49

3.3.Studiu de caz Campania de e-mailuri si bannere……………………………………………………….50

3.3.1. Prezentarea studiului de caz…………………………………………………………………………………….50

3.3.2.Concluzii………………………………………………………………………………………………………………..58

Capitolul 4. Dezvoltarea unei afaceri in spatiul virtual…………………………………………………..59

4.1.Conceptul de E-business…………………………………………………………………………………………..59

4.1.1.Beneficiile unei afaceri dezvoltate în spațiu virtual……………………………………………………..61

4.2.Studiu de caz- Realizarea unei pagini web………………………………………………………………..61

4.2.1 Planificarea …………………………………………………………………………………………………………..62

4.2.2 Machetarea…………………………………………………………………………………………………………….63

4.2.3 Navigarea………………………………………………………………………………………………………………63

4.2.4 Publicarea……………………………………………………………………………………………………………..63

Concluzii si propuneri…………………………………………………………………………………………………..65

Bibliografie……………………………………………………………………………………………………………………67

Anexe…………………………………………………………………………………………………………………………..69

Lista tabelelor si a figurilor

Fig.1.1. Schema clasificarii industriilor ……………………………………………………………………………..12

Tabel 1.1. Primele 10 țări producătoare de hârtie și carton în 1997………………………………………..17

Tabel 1.2. Primii 10 consumatori de hârtie și carton în 1997…………………………………………………18

Tabel 1.3. Structură deșeurilor de ambalaje în funcție de material…………………………………………23

Tabel 1.4 Structura pe tip de material a ambalajelor aferente produselor importate………………….24

Tabel 1.5.. Structura pe tip de material a ambalajelor goale din import…………………………………..24

Tabel 2.1. Top 10 al celor mai accesate site-uri din domeniul comertului electronic………………..34

Fig. 2.1. Firme de tip SRL și Asociații Familiale din domeniul hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii………………………………………………………………………………………………………………………..40

Fig.2.2.Societăți pe acțiuni din domeniul hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii……………………..41

Fig.2.3. Prezența adrese de e-mail în rândul firmelor analizate……………………………………………..42

Fig.2.4. Prezenta adrese web in randul firmelor analizate……………………………………………………..43

Fig. 3.1 Relația activităților pe care le comportă atitudinea marketing……………………………………45

Fig.3.2..Mixul de marketing …………………………………………………………………………………………….46

Fig 3.3. Exemplu de e-mail personalizat trimis firmei Ab Calipac ………………………………………..52

Fig 3.4.Banner Prodcomtur Valdor Impex SRL…………………………………………………………………..54

Fig 3.5.Tehnica suflarii…………………………………………………………………………………………………….54

Fig. 3.6. Formarea sticlei …………………………………………………………………………………………………55

Fig 3.7. Prelucrarea sticlei………………………………………………………………………………………………..56

Fig.3.8. Colectia de obiecte de sticla a firmei……………………………………………………………………..57

Fig 4.1. Pagina de start a site-ului http://piatavirtuala.bravehost.com…………………………………….61

Introducere

Am realizat lucrarea de față din dorința de a evidenția situația la momentul actual al pieței virtuale din industria hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii și perspectivele acesteia de dezvoltare.

Spațiul virtual și implicit beneficiile pe care o firmă le are odata cu extinderea sa și în domeniu nu sunt deloc de neglijat, dat fiind faptul că numărul utilizatorilor de internet din întreaga lume este în continuă creștere. Prin extinderea firmelor la nivel virtual și folosirea de către acestea a noilor tehnologii de comunicație ele pot ajunge să beneficieze în final de costuri mai reduse ale producției, de timp economisit și de accesul la un public mult mai mare.

Structura capitolelor și metodologia pe care am folosit-o sunt evidențiate în cele ce urmează:

Inițial am prezentat piața reală sau fizică a industriilor hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii pentru a avea o privire de ansamblu în ceea ce privește începuturile industriilor de profil pe care le-am cercetat, o clasificare a acestora, situațiile în care se află la momentul de față, cauzele și efectele pentru care s-a ajuns în stadiul acesta și perspectivele de dezvoltare pe viitor atât la nivel național cât și la nivel european. Tot aici am dorit să includ importanta reciclării atât a hârtiei cât și a sticlei și nu in ultimul rand avantajele și dezavantajele produse de către aceasta. Fiind un concept încă nou, încet, și în țara noastră se introduce educația reciclării deșeurilor, însă mai avem mult de lucru pentru a-i ajunge din urmă pe occidentali.

Ulterior am descris importanta pe care comerțul electronic o ocupă în rândul firmelor și am realizat de asemenea un studiu de caz efectuând și analizând apoi ,o bază de date a firmelor românești din industriile mentionate mai sus și nivelul la care acestea sunt situate în ceea ce privește prezența în domeniul comerțului electronic.

Pentru a experimenta impactul pe care e-marketingul îl are în momentul de față la noi în țara am efectuat o campanie de bannere gratuite pe piață virtuală www.v-market.ro și vizite la sediul firmelor care activează în domeniu pentru a stabili un contact direct cu acestea. Firmele au fost intervievate cu ajutorul unui chestionar pentru a stabili nivelul pe care internetul îl ocupă în desfășurarea activității lor însă rezultatele au fost cu mult sub așteptări reflectând din păcate faptul că managerii români nu sunt încă familiarizați cu importanta internetului, cu posibilitățile nelimitate ale acestuia și beneficiile pe care le poate aduce în activitatea firmei. Mai mult decât atât aceștia prefera sa refuze o promovare gratuită pe o piață virtuală decât să-și “piarda timpul” cu detaliile legate de această campanie.

Ca și studiu de caz principal am hotărât să pornesc o mică afacere virtuală realizând un site găzduit de bravenet.com pentru piața virtuală a industriilor hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii, pentru ce-i interesați de evoluția pieței virtuale și nu numai, a țării noastre. Aici am adăugat informații din cerectarea pe care am realizat-o în acest domeniu urmând ca în timp să reușesc să dezvolt această afacere și sa-mi continui cercetarea în scopul de a face puțină lumina asupra situației firmelor românești în raport cu noile tehnologii de comunicație.

În final sunt prezentate concluziile la care am ajuns în urma acestei cercetări atât a pieței virtuale cât și a celei fizice , și propunerile pentru ca perspectivele de dezvoltare să fie mai optimiste decât sunt în momentul de față.

Capitolul 1

Piața fizică a celulozei, hârtiei, sticlei și ceramicii

1.1. Introducere în industria celulozei, hârtiei, sticlei și ceramicii.

1.1.1. Industria celulozei și a hârtiei.

a)Celuloza
Celuloza a fost izolată pentru prima data din lemn, de către botanistul Anselme Payen, în anul 1838. Aceasta se găsește în natură sub diferite forme printre care amintim bumbacul, lemnul, stuful și paiele. Celuloza reprezintă o materie primă de o mare importantă economică și este produsul de bază în fabricarea hârtiei. La momentul actual, la noi în țara mai avem doar o singură fabrică producătoare de celuloză- Someș Dej din localitatea Dej și una de semiceluloza- Celrom din localitatea Drobeta-Turnu-Severin.

b)Hartia

Încă din cele mai vechi timpuri preocuparea omenirii pentru îmbunătățirea metodelor de comunicare si de înregistrare a evenimentelor importante petrecute de-a lungul istoriei este evidențiată de folosirea diferitelor materiale cum ar fi tablitele cerate, bronzul, frunzele, matasea sau a tablelor de lut. Din dorință continuă de perfecționare s-a născut hârtia, cu ajutorul căreia informațiile au putut fi înregistrate și trimise mai departe în cantități mult mai mari, costurile fiind cu mult reduse. . Dacă la început primele generații de mașini produceau doar 6m/minut acum utilajele moderne produc până la 2000 de m/minut. În ce privește consumul de hârtie, în sec al XVII-lea era de 1 până la 3 kg/ cap de locuitor pe când în prezent atinge în țările dezvoltate si 220 kg/cap de locuitor

În anexa 1 este prezentată istoria hârtiei.

Primele semne ale producției de hârtie în România, în anul 1882 ia ființă fabrică de la Bușteni, în 1885 fabrică de la Bacău(la momentul respectiv fiind singurul producător de hârtie de ziar) iar în anul 1909 se contruiește o fabrică de hârtie la Piatră Neamț.

1.1.2. Introducere în industria sticlei și ceramicii.

a)Sticla

Sticla este un material necristalizat, cu o mare duritate și rezistentă mecanică, având un coeficient mic de dilatare. Încălzită în cuptoare speciale această se înmoaie treptat permițând prelucrarea ei prin diferite tehnici cum ar fi suflarea, presarea, turnarea sau laminarea. Prin încălzirea amestecului din piatră de var, nisip de coart, carbonat de sodiu sau potasiu și alte materiale auxiliare obținem ceea ce numin noi sticlă.

Scurt istoric al industriei sticlei în țara noastră

Primă fabrică de sticlă datează din 1790 si s-a contruit în județul Bihor, la Huța-Sinteu. În 1840 se înființează renumita fabrică Pădurea Neagră din zonă Bihorului. Între anii 1921-1922 la Turda și respectiv Medias au fost ridicate fabrici de sticlă ce aveau la bază funcționării lor combustibilul din gaz metan.În 1930 este înființată fabrica de geamuri de la Ploiești această având în dotare cuptoare Fourcault.În 1961 este pusă în funcțiune fabrica de sticlă de la Sighișoara .

După anii ‘90 în România a înflorit industria sticlei făcându-și apariția numeroase fabrici însă multe dintre ele au falimentat în jurul anilor 2006-2007 din cauza lipsei de fonduri financiare opentru a acoperi utilitățile și pentru retehnologizarea industriei.

În anexa 2 este prezentată istoria milenară a sticlei

b)Ceramica ."Produsele ceramice sunt cele mai vechi și mai elocvente documente ale istoriei. Arătați-ne olaria pe care un popor a produs-o și vom putea spune, în general, ce fel de popor era și la ce nivel de cultură se află." Gottfried Semper "Der Stil"

În prezent ceramica și refractarele formează un domeniu independent, având tehnologii și industrii bine definite, cu activități de cercetare științifică proprii, în instituții de învățământ superior, în laboratoare și întreprinderi.

Ceramica constituie o importantă componenta a industriei de silicați tehnici și compuși oxidici, alături de industria sticlei și de domeniile liantilor minerali.

În România industria ceramicii este reprezentată în special de către fabricile de portelan si cele de ceramică fină, de către fabricile de ceramică brută pentru construcții, fabrici de materiale și produse refractare, fabrici de electroceramică si ceramică magnetică.

Tipul materialului ceramic și procesul termic reprezentat de transformările chimice și fizice în sistemele eterogene sunt factorii de bază care îl definesc și care totodată marchează și tipul de tehnologie care este folosit și de ceramică ce este obținut.

În anexa 3 este prezentat un scurt istoric al ceramicii.

1.2. Clasificarea industriilor.

În urmă consultării codului CPSA din anul 2007 am limitat industria prelucratoare la cea a fabricării hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii realizând o schema de clasificare care să cuprindă doar domeniile studiate. Aceasta este redata în fig 1.1

1.3.Situația pe piață românească a industriei hârtiei, celulozei, sticlei și ceramicii.

1.3.1.Evoluția și perspectivele industriei hârtiei și celulozei

În prezent în România mai funcționează o singură fabrică de celuloză- Someș Dej din localitatea Dej și una de semiceluloza situată în Drobeta-Turnu-Severin. Cauza principală este cea a scumpirii utilităților(energia electrică, gazul metan) și a materialelor prime(lemnul), toate acestea fiind indispensabile bunei funcționari a fabricilor. O altă cauza majoră sunt standardelor de mediu cerute de Uniunea Europeana pe care România nu le poate îndeplini în totalitate din motive financiare.

Fig.1.1. Schema clasificarii industriilor

Deoarece în România nici o companie nu a reușit să îndeplinească condițiile impuse de către UE în vederea poluării s-a fost încheiat un acord conform căruia fiecare companie producătoare de celuloză să investească în scăderea nivelului de poluare în funcție de capacitățile de producție si profilul companiei.

Dacă e să facem o comparație între perioada 1989 și prezent putem constata următoarele: în anul 1989 România avea o capacitate de producție de 1 000 000 tone, pe când în anul 2007 s-au produs abia 170 000 tone.(Președintele Rompap, Constantin Chiriac). Anii ‘90 au reprezentat, am putea spune,începutul sfârșitului industriei celulozei în țara noastră. Numeroase falimente s-au produs. Au început să se închidă fabricile producătoare de fibre artificiale, urmate de cele din Călărași și Palas Constanța, producătoare de celuloză din stuf și paie, apoi întreprinderile de la Brăila, Zărnești, o parte din Letea urmate și ele de către Ambro Suceava(factorul principal în apariția falimentului fiind imposibilitatea de a se alinia la standardele UE cu privire la politicile de mediu acesta fiind până atunci principalul concurent al fabricii Someș Dej),pe piață românească supraviețuind doar Someș Dej și Celrom-ul.

1.3.2.Cauze

În țara noastră existau mulți care produceau însă nici unul nu producea în capacități suficient de mari încât să devină eficienți. Pentru asta era nevoie să-și mărească producția măcar de trei ori până la cel puțin 300 000t/an, pe când la noi nici o fabrică nu reușea să producă peste 100 000t/an. În anul 2006 au rămas să funcționeze 5 fabrici a căror producție cumulată era de abia 365 000t de celuloză pe an.

1.3.3.Efecte

Una dintre principalele implicații a încetării producției de celuloză din țara noastră este aceea că vom fi nevoiți să importam celuloză papetara din Suedia, Canada sau Norvegia acestea fiind momentan țările cu cea mai producție de hârtie. Importurile vor duce la creșterea deficitului comercial.

În 2003 deficitul de carton era estimat la 7% din deficitul comercial apreciat la 5,6 miliarde de euro.

O altă implicație ar fi faptul că s-a stopat fabricarea hârtiei pentru cartonul ondulat.

O consecință a acestor fapte este că vom tinde să ne reorientam spre maculatură reducând nivelul producerii celulozei și a pastei mecanice. Momentan doar Letea Bacău produce hârtie pentru ziar (care are în compoziția să peste 50% maculatură), folosindu-și doar jumătate din capacitatea maximă de producție și anume 50000tone/an. În România se produce hârtie din maculatură în cantități de peste 70% iar hârtie din celuloză doar de 30%. Folosindu-se maculatură care este recuperabila scade și poluarea de până la 3-4 ori.

1.3.4.Reducerea poluării

Poluarea aerului, a apei și a solului se face prin emanarea dioxidului de clor și al celui de sulf de către industrii. Investițiile pe care trebuie să le facă fabricile până în 2014 pentru a reduce semnificativ nivelul poluării sunt undeva între 30 si 60 de milioane de euro, în funcție de capacitățile și profilul firmelor.

Reciclarea este un domeniu încă nou în țara noastră iar din această cauza colectarea maculaturii este foarte dificilă și lentă. Hârtia igienică și șervețelele de hârtie se produc în totalitate din maculatură

1.3.5.Perspectivele integrării hârtiei în UE

Principalele probleme pe care le întâmpina fabricile românești în ceea ce privește integrarea europeana sunt lipsa fondurilor enorm de mari pentru protecția mediului și reducerea impactului aderării la Piață Unică.

Motivele datorită cărora industria țării noastre se găsește în starea această sunt închiderea instalațiilor și implicit producția sub capacitate, lipsă lemnului necesar fabricilor și în special lipsă unui management performant.

UE dorește să evite practicarea de prețuri prea mici de către România pe piață industriei de profil a Uniunii Europene. Chiar și în cazul în care produsele noatre și prețul acestora vor crește considerabil , calitatea acestora va fi cu mult sub nivelul celor din Uniune ca rezultat al efectului de capacitate și a cursei pentru performanță, unde țările din Uniunea Europeana dețin un avans deloc neglijabil.

Privatizarea recentă e și ea un obstacol deoarece noilor proprietari le este imposibil să investească sume atât de mari într-un timp atât de scurt.

Nici domeniul ambalajelor nu are o situație prea bună. În țări că Italia sunt interzise ambalarea produselor în hârtii si cartoane ce au în compoziția lor inalbitori optici ce pot provoca serioase probleme de sănătate cum ar fi cancerul. Din păcate la noi legislația nu interzice astfel de ambalaje, ceea ce duce la concluzia că nu detinen un control sever al folosirii hârtiei și cartonului în industria alimentara, alimentele fiind împachetate în hârtii de imprimanta , de maculatură sau vrac.

Tranziția la noua economie de piață a surprins papetaria românească într-un stadiu neportivit pentru a face față atât cerințelor interne cât și celor externe. În prezent peste 40% din importul de produse papetare sunt reprezentate de către hârtiile pentru tipar și ziar, pentru care în ciuda faptului că în țara există suficiente capacități de producție care să acopere cererea, acestea nu sunt folosite.

Industriile de profil din acest domeniu sunt sortite falimentului, putând fi salvate poate doar în cazul în care se vor axa pe confecțiile papetare și vor beneficia de facilități fiscale, însă acest lucru este puțin probabil având în vedere recomandările Uniunii de a elimina orice facilitate care limitează concurența in domeniu.

Prin globalizare mările companii vor elimina de pe piață întreprinderile mici și mijlocii din țările cu o industrie slabă și foarte slabă. Aceste piedici de dezvoltare a firmelor mici și mijlocii vor fi realizate prin restructurari ale marilor companii, lărgirea producției a rețelelor comerciale, realizarea de fuziuni și achiziții prin concentrarea capitalului

1.4.Evoluția și perspectivele industriei sticlei și ceramicii

Nici în industria sticlei și a ceramicii nu avem o perspectivă mai bună pentru viitor deoarece ca și în cazul hârtiei și celulozei, numeroase fabrici de sticlă și ceramică fină au falimentat, printre cauzele principale numărându-se creșterea prețului la gaz metan ceea ce ulterior se reflectă în costul produselor acestea neputând ține pasul cu produsele aduse din China și Turcia., care au un preț mult mai scăzut.

În 2008 se prevede falimentul în special a fabricilor producătoare de sticlă de menaj.

În perioadele trecute România era cunoscută pe piață ca și un producător important de obiecte din sticlă, exportand în peste 40 de țări. Astăzi produsele noatre sunt concurate de cele turcești și, chinezești, aceștia având o producție automatizată, implicit având o productivitate mult mai mare și prețuri mult mai scăzute. În România nici o fabrică nu este dotată cu mașini automate, fiind singura țara din Europa unde produsele din sticlă se mai fabrică manual.

Creșterea prețurilor la utilități a îngreunat foarte mult situația firmelor acestea fiind aduse în final în pragul falimentului. Dacă în anii 1990 costurile energetice aveau o pondere de 30% până la 35% din costurile totale de producție, acuma ele au o pondere de până la 60% .

În anul 2007 am avut o producție estimată la cca 300 milioane de euro, în special constând în produse de sticlă, ceramică si geamuri, iar de aici am exportat până la 83% ceea ce reprezintă o cifră de cca 250 milioane de euro, pe piață românească livrându-se un procent de 17%, reprezentând 50 milioane de euro. De la aproximativ 450 de fabrici și ateliere de sticlă și ceramică fină deschise după 1990 s-a ajuns, în prezent, ca mai mult de jumătate să fie închise, numărul celor care au rămas pe piață situandu-se undeva la 200 de producători.

Cele mai multe falimente s-au produs în 2005-2006 ca și în cazul industriei hârtiei și celuloze. Au fost închise fabricile Stipo Dorohoi, Porțelanul Dorohoi, Stinat Timișoara, Sometra Gherlă, urmate în anul 2007 de către Starglas din Târgu-Jiu, Ges Scaieni( În 2005 această a avut o cifră de afaceri de 529 milioane lei, care a scăzut drastic în 2006 până la 59 milioane lei urmând apoi falimentul).

În anii ‘90 România fabrica cristal în cantități foarte mari la Vitro Metal Medias însă în prezent nu mai fabricăm deloc cristal.

Principalii actori pe piata sticlei au fost în anul 2007 Stirom Grup cu o cifră de afaceri de 142 milioane lei, Cesiro cu 66 milioane lei, apoi urmată de Saint Globain cu 34 milioane lei și de Arpo cu 16 milioane lei.

Din anul 1989 producția de sticla a scăzut cu 80% cea a ceramicii a crescut cu aproximativ 10%. Principalii noștri competitori sunt Turcia pentru producția de pe mașini automate, pentru portelanu de menaj Polonia pentru producția de articole de cristal.

1.5..Situația pe piață europeana și mondială a industriei hârtiei, celulozei, sticlei și ceramicii

1.5.1. Industriei hârtiei și celulozei

În anul 1997 la nivel mondial consumul de hârtie a fost de aproximativ 299 milioane de tone, crescând cu până la 6 ori din anul 1950. Pe viitor, până în anul 2010 se așteaptă că consumul de hârtie să crească până la 31%. 76% din cantitatea totală de hârtie este produsă de țările puternic dezvoltate însă tot ele consuma 74 de procente din producția globală. Primele 10 țări producătoare de hârtie și carton în 1997 sunt prezentați în tabelul 1.1., iar primii 10 consumatori de hârtie și carton în 1997 sunt prezentați în tabelul 1.2.

Tabel 1.1. Primele 10 țări producătoare de hârtie și carton în 1997

Tabel 1.2. Primii 10 consumatori de hârtie și carton în 1997

Statele Unite se aflau în anul 1997 în fruntea consumatorilor de hârtie cu 335 kg pe cap de locuitor în decursul unui an, fiind urmată de Uniunea Europeana al cărui consum pe cap de locuitor se ridica la 164kg. Țările mai slab devoltate aveau un consum cu mult redus față de țările puternic devoltate, acesta ajungând la 18kg, pe când în Africa consumul reprezenta în medie doar 6 kg, ajungând în unele țări chiar și sub 1 kg.

Suedia. Suedia este la momentul de față una dintre cele mai mari producătoare de celuloză și hârtie , fiind al 4-lea exportator la nivel mondial în acest domeniu. În Europa ocupă locul 3 în ce privește producția de hârtie și celuloză, având o competitivitate foarte ridicată.

Producția anuală a Suediei este estimată la 11,4 milioane de tone pe an, producție realizată de cele 47 de fabrici dintre care 12 dețin 65% . Cei mai importanți actori pe piață suedeză sunt Stora Enso, SCA, Holmen, Sodra Skogsagarna, Metsa Sarla. Cifra de afaceri din indutria hârtiei și celulozei a fost în 2004 de 13 miliarde de euro .

1.5.2. Industria sticlei și ceramicii

a)Sticla

Polonia.Polonia are o industrie a sticlei asemănătoare cu cea a României, cu deosebirea că Polonia deține o valoare a exporturilor de 4 ori mai mare decât cea a țării noastre.

O structură a produselor din sticlă fabricate în Polonia ar arată astfel: sticlă plană reprezintă un procent de 15% din producție, cea prelucrata 25 % iar primul loc îl ocupă sticlă suflată cu un procent de 49% din volumul total al producției

În anul 2000 Polonia a avut o cifră de export estimată la 392 milioane USD. Polonia exportă în principal sticlă de menaj în procent de 45% dar exportă și sticlă laminata, securizată, flot și chiar fibre de sticlă.

Piață Europei de Vest absoarbe cam 74% din exporturi pe când În Europa Centrală și de Est exportă cam 23%. Mai exportă și în Marea Britanie , Rusia și SUA

b)Ceramica

Europa este în fruntea celorlate continente în ceea ce privește desing-nul, creativitattea și tehnologia ceramicii, datorită faptului că aici se întâlnesc diferite culturi.

Avantajul Europei constă în faptul că sunt utilizate tehnologiile moderne de producție. În anul 2002 importul Uniunii Europene a fost de 5977 de mii de tone de plăci ceramice constând în 2792 milioane euro. Față de anul 1998 a scăzut valoarea cu 20% iar volumul cu 1%. În anul 2002 importurile între țările Uniunii au constituit 90% din totalul de importuri pe când țările în curs de dezvoltare au importat 7 %. În marea lor majoritate s-au importat plăci glazurate cu un procent de 3% din total și neglazurate in procent de 17%.

Cele mai mari țări exportatoare în anul 2002 de obiecte sanitare și plăci ceramică au fost Italia cu 40%, Spania cu 25%, Germania cu 10%, Franta cu 5 % și Portugalia cu 3% .

Cel mai mult s-au exportat dalelele din ceramică glazurată pentru pavaje, faianță. În 2002 exporturile din aceste produse au atins o cotă de 55% din totalul exporturilor de obiecte sanitare și plăci ceramică.

Germania.În domeniul obiectelor sanitare și al plăcilor ceramice Germania are cea mai mare piață de vânzare în Europa. Aici consumul plăcilor ceramice a înregistrat o creștere de la 1,6 mp la 2 mp în 2003, fiind preferate culorile cât mai naturale.

Franta. Franta ocupă locul al doilea după Germania. Între anii 1990 și 2000 s-a înregistrat o creștere a segmentului pieții de plăci ceramice cu 59%. Consumul pe cap de locuitor s-a ridicat de la 1,6mp în 2000 la 2,5 mp în 2003. Aici preferinta culorilor sunt pentru cele pastelate

Un dezavantaj al pieței europene îl contituie faptul că față de țările în curs de dezvoltare cu ar fi China si Turcia, costurile de producție europene sunt mult mai mari. Dacă facem o comparație ajungem la concluzia că materiile prime și materialele reprezintă o treime, iar energia o cincime, fata de cele utilizate in Turcia si China. Iar costul cu forță de muncă o zecime. În ceea ce privește ambalarea, costurile scad la jumătate față de majoritatea țărilor UE. Ceea ce va duce treptat ca majoritatea companiilor mari să se reorienteze către țările estice, în curs de dezvoltare .

1.6. Reciclarea

1.6.1. Ce reprezintă recilarea

Reciclarea este un domeniu modern în gestionarea deșeurilor. Prin reciclare putem reduce consumul de materii prime și implicit se va reduce și poluarea, datorită faptul că consumul de energie va fi substantial micșorat, astfel vor scădea și gazele de seră un factor important ce duce la poluarea mediului.

Putem recicla plastic(pet-uri, ambalaje, pungi), aluminiu, textile, hârtie(reviste, ziare, cărți, amabalaje,etc.) sticlă(recipiente), asfalt, cutii de metal, uleiul de motor, bateriile auto, cartușe de imprimanta, inclusiv deșeuri biodegradabile(alimentare sau cele de grădină). Pentru a ușura procesarea materialelor se recomanda că acestea să fie sortate în funcție de tipul fiecăruia.

Însă nu totul este reciclabil.Unele produse cum ar fi materialele ceramice,hârtia cerată, abțibildurile, ambalaje ale materialelor toxice, nu se pot recicla .

1.6.2. Cum a aparut conceptul de reciclare

O formă mai primitivă de reciclare s-a realizat și în secolele preindustriale. Pe vremea aceea praful și cenușa produsă din arderea cărbunilor sau a lemnelor era refolosită în materia primă pentru fabricarea cărămizilor.

Un alt exemplu ar fi faptul că în Europa resturile rezultate din fabricarea bronzului și a altor metale prețioase era adunate și topite pentru o noua folosire. Avantajul principal al reciclării constă în faptul că în acest caz necesitatea de materii prime este mai scăzută.

Cele 2 războaie mondiale au dus omenirea în pragul sărăciei, resursele de materii prime fiind cu mult reduse realizandu-se astfel nevoia tot mai mare de reciclare, cetățenii fiind încurajați prin campanii de reciclare.

În anii ‘70 a apărut o altă cauza care a evidențiat avantajele reciclării. Scumpirea energiei a determinat multe companii să ajungă la reciclare astfel beneficiind de o reducere a energiei necesare producției. Se știe că aluminiul în urmă refolosirii folosește doar 5% din energia necesară primei producții.

Primii pași în programele de reciclare a deșeurilor au fost făcuți în anul 1973 în orașul Berkley din statul California, colectând deșeurile de ziare.

În 1989 , Berkeley a interzis firmei Mc Donalds să mai împacheteze sandwichurile în ambalaje de polistiren pe ideea că acestea dăunează mediului și nu pot fi reciclate. Pe bază acestei interdicții marile companii care produceau materiale plastice au reușit însă să demonstreze că și plasticul poate fi reciclat .

1.6.3.Reciclarea hârtiei. Statistici .

Dacă nu am reprelucra hârtia această ar avea costuri mult mai ridicate. Hârtia reciclată constituie un avantaj important în ceea ce privește protecția mediului înconjurător și consumul de energie.

Pentru că populația să poată contribui la procesul de reciclare au fost instalate pubele de către companiile de salubritate cu ajutorul cărora sortarea se face mai ușor, deoarece altfel contaminarea cu alte tipuri de deșeuri cum ar fi lichidele ar distruge hârtia.

Hârtia reciclată este utilizată în special în înlocuirea pastei de hârtie și în fabricarea de produse necesare în construcții cum ar fi gips-cartonul sau combustibilii.

Statistici privind România

În anul 2004 au fost introduse pe piață românească peste 1 milion de tone de ambalaje. Hârtia și cartonul reprezentând cu puțin sub 250 000 t (tabelul 1.3.)

Tabel 1.3. Structură deșeurilor de ambalaje în funcție de material

Structura pe tip de material a ambalajelor aferente produselor importate în România în anul 2004 și evoluția față de anii anteriori este prezentata in tabelul 1.4..

Tabel 1.4. Structura pe tip de material a ambalajelor aferente produselor importate

Structura pe tip de material a ambalajelor goale din import introduse pe piață în România în anul 2004 este reprezentata intabelul 1.5.

Tabel 1.5. Structura pe tip de material a ambalajelor goale din import

În anul 2004 conform statisticilor au fost reciclate peste 255 000tone de deșeuri de ambalaje, iar procentul de valorificare fiind de 27.9%

1.6.4.Reciclarea sticlei

Pentru a putea fi reciclată sticla și reprelucrata, sticla colorată trebuie sortată în funcție de culori, iar recipientele din sticlă , geamurile, sticlă industrială trebuie să fie pure, fără corpuri străine pentru că sticla ce urmează a fi produsă din ele să poată avea o calitate superioară. În unele țări ale Europei, cum ar fi Germania , Elveția sau Austria deșeurile de sticlă se sortează după culoare încă din anii ‘70.

Spre deosebirea de alte materiale reciclabile avantajul sticlei este că poate fi reciclată la infinit. Ca și în cazul celorlalte materiale , reciclarea sticlei are avantajul de a reduce energia necesară producției, reducând astfel costurile și poluarea. Asfel dacă utilizăm 80% din sticlă aruncată putem reduce energia utilizată până la 25%.

1.6.5. Impactul deșeurilor asupra mediului .

Printre cele mai grave efecte pe care le au deșeurile asupra mediului care ne înconjoară este în primul rând poluarea aerului cu mirosuri neplăcute această fiind mult mai evidenta în jurul orașelor, a apei de suprafața prin scurgeri de pe depozitele de deșeuri, însă și a celor subterane prin infestare cu nitrați și nitriti din depozitele neimpermeabilizate, și a solurilor prin modificarea fertilității lor.

Un alt aspect negativ pe care îl produc deșeurile sunt modificările de peisaj și disconfortul vizual pe care acesta ni-l oferă. În plus efectele asupra florei și faunei sunt dezastruoase chiar dacă exploatarea depozitului ia sfârșit la un moment dat , echilibrul biologic nu va mai niciodată cel inițial.

Nu putem scoate din calcul nici efectul pe care depozitele de deșeuri le produc asupra sănătății datorită faptului că adăpostesc substanțe toxice.

Gestionarea deșeurilor în țara noastră se confruntă cu o serie de probleme. Cele mai mari ar fi:

depozitele de deșeuri sunt deseori amplasate în apropierea apelor,gospodariilor, a zonelor de agrement;

terenurile pe care se înființează depozitele sunt considerate terenuri degaradte neutilizabile în agricultura(avem la momentul actual peste 12 000 hă afectate);

conceptul de reciclare nu e implementat în mentalitatea populației, necesitând campanii și programe de educare,

depozitele actuale nu sunt gestionate corespunzător(drumurile sunt neintretinute, nu sunt îngrădite sau nu prezintă panouri de avertizare, nu se acoperă cu materiale de tip inert pentru a stopa răspăndirea miorosurilor sau a preveni incendiile,etc).

Toate aceste probleme arată faptul că gestiunea deșeurilor în România este deficitara și necesită adoptarea de soluții urgente, pentru fiecare fază de eliminare a resturilor menajere sau industriale .

1.6.6. Stiati ca?…

Pentru a produce o tonă de hârtie este necesar a se tăia cca 20 de copaci, însă prin reciclarea unei tone de hârtie se salvează în jur de 17 copaci?

Poluarea aerului este micșorată cu 75% pentru o tonă de hârtie fabricată din hârtie reciclabila.

În statele Uniunii Europene Nivelul de recilare este cuprins între 28% și 53%

48% din hârtie e folosită în ambalaje, 30% pentru tipărire sau scris, 12% este folosită în presă iar 6 % în menaj și igiena.

O cutie de aluminiu aruncată în natură dispare în cca 100 de ani, iar o pungă de plastic are nevoie de 30 de ani pentru a se degrada complet

Un procent de 35-40% din deșeurile domestice provin din primele 5 lanțuri de supermarketuri

În Marea Britanie 200 de borcane de sticlă sunt aruncate pe secundă

Unele telefoane mobile și accesoriile acestora conțin printre cele mai periculoase substanțe cunoscute.

Capitolul 2

Piata virtuala a hartiei si celulozei, sticlei si ceramicii.

2.1. Conceptul de E-commerce în ce privește industria hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii.

Pentru a defini notiunea de e-commerce am putea spune că aceasta reprezintă prezentarea produselor sau serviciilor și comercializarea lor prin intermediul internetului. E-commerce-ul are avantajul de a spori numărul de clienți prin înlăturarea barierelor geografice dintre consumatori sau clienți și ofertanți.

2.1.1.Sistemul electronic de plăti

Sistemul electronic de plăti reprezintă toate elementele care lucrează împreună pentru a asigură plata tranzacțiilor ce urmează a fi efectuate

Pentru ca să putem avea un sistem de comerț electronic, din punct de vedere arhitectural avem nevoie de :

CLIENT – Acesta deține în mod neapărat un PC, conectat la internet, prin intermediul căruia acesta este capabil să navigheze pe site-urile ofertantilor pentru a-și face cumpărăturile necesare;

COMERCIANT – Care să dețină sistemul informatic ce găzduiește și este capabil să actualizeze ofertă de produse/servicii disponibile;

SISTEM TRANZACȚIONAL. – acesta fiind reprezentat de sistemul informatic ce procesează comenzile, inițiază plățile ;

DISPECER PLĂTI – este responsabil cu direcționarea comenzilor de plată în interiorul rețelelor financiar-bancare, cu verificarea cărților de credit și cu autorizarea efectuării plăților.

2.1.2 Tranzacțiile

Prin tranzacții înțelegem schimbul de mesaje, sub formă protocoale(SET, SNPP,IBS,JEPI,EMV), desfășurate între entitățile cu diverse roluri în Sistemul electronic de plăti.

Cele mai cunoscute exemple de tranzacții sunt:

tranzacția de plată,

tranzacția de încărcare,

tranzacția de retragere,

tranzacția de depunere,

tranzacția de anulare etc.

2.1.3.Modalitati de plata

Plata bunurilor se poate realiza prin mai multe metode: prin cărți de credit, cybercash, smartcard,transfer electronic de fonduri, Ecash și digicash(bani electronici).

a)Cărțile de credit

Prin această modalitate de plată riscul este transefrat de la vânzător, instituției financiare ce a contribuit la emiterea cărții de credit. Prin această modalitate cumpărătorul are posibilitatea de a-și satisface într-un timp foarte scurt dorința de procurare a bunurilor și serviciilor oferite spre comercializare.

b)Cybercash

Această metodă de plată a fost brevetata de către compania Cybercash care a introdus pe piață conceptul de portofel- software care permite folosirea ca modalitate de plată a banilor digitali, cecurilor sau chiar cărților de credit.

La instalarea programului, se distribuie o cheie publică și una privată. Cea publică este transmisă la Cybercash fiind memorată într-o bază de date alături de restul cheilor publice ale comercianților sau ale clienților. Comercianmtul deține și el un software similar. Datoria lui este de a edita un buton Plată , într-o pagină web a site-ului deținut și de a avea un cont deschis la o bancă acreditata. Schimbul de chei se va realiza între comerciant și vânzător înainte de a avea informația referitoare la cheia publică cu care să codifice mesajul destinat unui corespondent anume.

c)Smart card sau cartela inteligentă

Conținutul unui portofel fizic, obișnuit este înlocuit de unul sau mai multe smart carduri. Este asemănătoare cărții de credit însă mult mai sigură.

Smart card-ul poate realiza funcții de luare a deciziilor si diferite proceduri sofisticate de autentificare pentru a evita producerea de fraude. Acesta funcționează prin memorarea directă a echivalentului în format digital a sumelor de bani și transferându-le direct vânzătorului, și ulterior unei instituții financiare.

Cartela poate fi reincarcabila sau nu, iar la golirea sumei de pe smart card acesta se aruncă.

d)Transfer electronic de fonduri

Pentru generarea și semnarea digitală a cecurilor electronice platitorul utilizează un procesor asemănător unui smartcard PC pentru a genera si semna digital un cec, urmând apoi ca cecul fie trimis prin e-mail prin intermediul web-ului. Acesta poate fi trimis băncii cumpărătorului care apoi îl va trimite la rândul ei în contul băncii vânzătorului, sau poate fi expediat în mod direct către vânzător care după verificarea semnăturii și postarea semnăturii prorpii îl poate trimite chiar el băncii cu care operează.

e)Ecash

Tranzacțiile desfășurate între vânzător și cumpărător trebuie să se facă din conturile acestora care sunt deschise la aceeași bancă. Cumpărătorii notifică banca în vederea transferului de bani din contul lor în contul numit Ecash Mint. Aceștia pot retrage fonduri de la distanta pe discul unui calculator personal, accesând un PC și folosind un client software, cu contul Mint.

f)Digicash banii electronici

Aceștia constituie echivalentul în format electronic a banilor reali, existând sub diferite forme, cum ar fi smart cardurile.

2.1.4. Servicii integrate în comerțul electronic al pieței hârtiei și celulozei sticlei și ceramicii

Domeniul comerțului electronic este unul extrem de dinamic adaptându-se cu ușurință noilor tehnologii apărute sau chiar modificând vechile tehnologii pentru a le putea adapta specificului său.

Serviciile oferite de comertul electronic participanților la tranzacții sunt, în ordinea importanței lor, următoarele:

Serviciile principale care se referă la tehnologiile folosite la implementarea sistemelor de comerț electronic:transferul electronic de documente(EDI) atât prin intermediul internetului cât și prin comunicații de tip fax, intranet(reteaua interna a unei companii ce funcționează după principiile internetului permițând schimbul de informații în format electronic între companie și colaboratorii săi, furnizorii, clienții sau băncile), coduri de bare, poștă electronică sau e-mail și transfer de fișiere.

Serviciile suport pentru afaceri, care includ cataloagele electronice(pe web,în bandă îngustă-videotex și în bandă largă-teleshopping, sau pe CD), sistemele suport pentru preluarea comenzilor, logistică și tranzacțiile, sistemele de raportare statistica și informațiile pentru management.(calculul de taxe.etc)

2.1.5.Modele de afaceri pe piață virtuală

În domeniul comerțului electronic se folosesc diverse metode în vederea desfășurării afacerilor on-line.

Majoritatea aplicațiilor software din zilele noastre prezintă o variantă de test pentru a putea fi downloadată de către clienți și folosită pentru o perioadă limitată de timp. În această perioadă clienții pot experimenta programul pentru a vedea dacă acesta se adapteaza nevoilor lor dupa care dacă rezultatul este satisfăcător se va putea cumpăra aplicația software. Cu o atfel de strategie, compania Netscape a reușit să obțină între anii 1994-1995 prin browser-ul Netscape Navigator 80% din piața browserelor în doar câteva luni.

Modelele de afaceri diferă în funcție de tipul produsului comercializat și de entitățile ce intervin în timpul tranzacției. De exemplu vânzarea de informații sau de acces la anumite baze de date diferă foarte mult față de vanzarea de bunuri fizice.

După o analiză a aplicațiilor disponibile pe internet putem segmenta modelele de afaceri în :

E-shops (magazine electronice). Acesta este realizat prin intermediul unui site web, administrat de către compania care oferă bunurile spre vânzare. Site-ul conține cel puțin un catalog al produselor sau al serviciilor împreună cu descrieri tehnice și comerciale ale acestora. Descrierile sunt gestionate de un Sistem de gestiune a bazelor de date care va stoca și manipula datele oferind și accesul asupra acestora.

Un magazin electronic de nivel mediu poate oferi posibilitatea de preluare a comenzilor prin e-mail sau prin formulare interactive.

La un nivel mai înalt un e-shop deține și optiunea plăților on-line a bunurilor prin cărți de credit sau alte modalități de plată care au fost prezentate mai sus.

E-procurement (aprovizionare electronică) – Pentru procurarea de bunuri companiile sau autoritațile publice organizează licitații, economisind timp și bani, marindu-se astfel considerabil și numărul celor care iau parte la licitație. Ca urmare a acestui fapt crește concurența între firme și scad costurile legate de protocoalele care trebuiesc urmate în urma unei licitații fizice.

E-mall (magazin universal electronic)- Este reprezentat de un set de e-shopuri reunite într-un singur loc. Acestea acceptă metode de plată comune.

3rd party market place (piața unui terț)- În cazul acestui model se apelează la o interfață utilizator pentru a accesa catalogul de produse al companiei. Această interfață aparține unui terț (furnizorul de servicii sau banca) și este unică pentru mai mulți producători.

Virtual communities (comunitățile virtuale) – Membrii unei astfel de comunități (clienții sau frunizorii) adaugă informații într-un mediu de bază care e furnizat de către companie .

Fiecare membru al comunității poate oferi spre vânzare bunri sau poate lansă cereri de cumpărare a acestora. Fiecare persoană din comunitate plătește o taxa de membru .

Value chain service provider (furnizor de servicii cu valoare adăugată pentru canalele de comerț electronic) – Aceștia sunt specializați în asigurarea logisticii și managementul producției stocurilor. Accesul se face conform unor tarife sau a unor cote procentuale.

Platforme de colaborare – Pentru colaborarea companiilor între ele se folosesc platformele de colaborare care dețin instrumente și un mediu informațional bine structurat. Aici companiile pot adresa anumite funcții specifice (concepție, proiectare, colaborare).

Veniturile provin din conducerea platformei prin taxele de membru de utilizare sau din vânzările intrumentelor specializate(workflow- flux de documente ce conțin o parte pasivă reprezentată de documente și de o parte activă reprezentată de deplasarea documentelor; pentru proiectare; de gestiune a documentelor.)

Brokeraj de informații sau alte servicii – acestea pot fi reprezentate de cataloagele pentru clienți aceștia fiind clasificați în funcție de profil, vânzarea de oportunități de afaceri, consultantă în domenii de specialitate.(servicii de acordate de către autorități de certificare de către notariate electronice)

2.1.6.Vânzarea de conținut

În ceea ce privește vânzarea de conținut se disting un număr de patru modele:

1. Vânzarea pe bază de subscriere sau înregistrarea. În special este utilizată pentru comercializarea programelor televiziunilor prin cablu, pentru reviste și pentru serviciile comerciale electronice. Înregistrarea se poate face la MSN(microsoft network), AOL(america on-line), la publicații virtuale cum sunt USA Today, Wall Street Journal.

2. Pay-per-view sau vânzarea la nivel de obiect. Clientul poate cumpăra anumite informații la bucată , de exemplu un anumit articol dintr-un ziar. Modelul se confruntă cu probleme pe de o parte în ce privește lipsa siguranței clientului că informația ce urmează a fi cumpărată îi va satisface nevoile iar pe de altă parte nu pot fi acceptate cărțile de credit pentru tranzacțiile foarte mici, acesta fiind un dezavantaj pentru comercianți.

3. Publicitatea. Vânzarea de continut prin publicitate reprezintă cel mai de succes model. Cele mai mari câștiguri le au motoarele de căutare (google,yahoo, infoseek). Numeroase companii sunt dispuse să investească în bannere ce redirecționează clientul direct pe site-ul companiei respective. Motoarele de căutare sunt foarte importante pentru găsirea informațiilor necesare din domeniul virtual.

2.1.7.Comerțul electronic în România

Comerțul electronic este abia la început. Cumpărătorii nu au încredere deplină în ceea ce privește siguranța site-urilor sau confidențialitatea datelor oferite. Există firme care nu adaptează modelul de comerț electronic în funcție de necesitățile lor, întâmpinând numeroase dificultăți în activitatea firmei, mai ales în ceea ce privește integrarea comenzilor și a informatilor adunate on-line.

Însă în ciuda acestor fapte numărul e-shop-urilor și al companiilor ce au adoptat acest tip de comerț este în continuă creștere.

În cazul țării noastre comerțul electronic este folosit la o scară mult redusă față de cei din occident și față de americani.

În România mai predomina mentalitățile de tipul “daca cumpăr un obiect acesta trebuie palpat, măsurat și întors pe toate părțile posibile că să știu ce cumpar”. Însă utilizarea intensiva a internetului din ultimii ani de către firmele existente în ,mediul privat mai ales, a făcut pentru aceștia ca cumpărăturile on-line să devină ceva obișnuit, economisind timp și chiar bani.

Comerțul electronic și-a făcut apariția la noi în țara cam prin anul 1999, crescând într-un ritm accelerat până în prezent, începând să se maturizeze piețele virtuale.

Conform www.trafic.ro, cel mai utilizat site românesc de monitorizare web, primele zece firme din domeniul comertului electronic din Romania la momentul efectuarii statisticilor ,in luna mai, 2008 sunt prezentate in tabelul 2.1. In domeniul comertului electronic s-a constata o evoluție pozitiva de +9,74% comparativ cu luna aprilie 2008

Trafic.ro este un serviciu de analiză a traficului pe internet,monitorizând în prezent peste 43.000 de site-uri active, grupate în 31 de categorii distincte, reprezentative pentru piața online din România.

Tabel 2.1. Top 10 al celor mai accesate site-uri din domeniul comertului electronic

O dovadă a maturitarii comerțului electronic în România este situarea în topul celor 10 site-uri din domeniul comertului electronic, preferate de vizitatori, a site-urilor price.ro ,shopmania, ro.marketgid.com, compari.ro, cauți.ro, ce oferă posibilitatea clienților de a compara diverse produse și prețurile acestora, oferite de magazine diferite. Aceste sisteme sunt foarte populare în occident și în țările dezvoltate, reprezentând o imporatanta dovadă de maturitate a celor dornici de cumpărături online.

De asemenea comercializarea produselor IT, a celor electronice, telefoanelor și/sau electroncasnicelor ocupă și ele un loc important în preferințele cumpărătorilor din spațiul virtual. Aceste site-uri sunt domo.ro, pcgarage.ro, smartbuy.ro și sunt o dovadă clară a faptului că în România tehnologia informației ocupă un loc important in gusturile utilizatorilor iar primii care apelează cu încredere la astfel de site-uri sunt în general cei care dispun un calculator personal, numărul acestora fiind în creștere.

Nici cărțile nu sunt neglijate în ceea ce privește preferințele cumpărătorilor, site-ul librărie.net ocupând chiar poziția a doua în clasament. Cărțile, dvd-urile, cd-urile se încadrează cel mai bine în metoda de plată de tip ramburs, produsele fiind trimise prin colete poștale, iar plățile fiind efectuate la ridicarea acestora.

Liderul din topul celor 10 site-uri este okazii,ro, site lansat de netBridge Investments în luna prilie a anului 2000. Acesta oferă posibilitatea clienților sau comercianților de a cumpără sau de a vinde diverse articole la cel mai bun preț.

2.1.8.Avantajele si dezavantajele comertului electronic

Comerțul electronic are o serie de avantaje pentru firme, consumatori și societate, însă el prezintă și unele dezavantaje care nu sunt deloc de neglijat.

Avantaje

a)Beneficiile firmelor

Acestea se extind pe piețele internaționale prin asigurarea serviciilor și a performanței.

Se asigură o deschidere mai mare față de clentii firmei, angajați, ofertanti si parteneri, având o imagine completă a acestora.

Scad costurile de producție, procesare, distribuție, stocare și găsire a informației prin crearea unei pagini web atractive a unui magazin virtual.

Există posibilitatea adaptării produselor și serviciilor cu usurință la nevoile cumpărătorilor

Scad costurile de comunicație

Crește competitivitatea între firme și se rationalizeaza procesele de afaceri prin restructurări interne și prin tehnologia informației

b)Pentru cumpărători

Usurința cu care se realizeaza tranzactiile și posibilitatea de a le face 24/h pe zi , în orice zi a anului, fără bariere geografice care să stea în calea cumpărătorilor

Existența unei game largi si variate de produse și posibilitatea de a alege între ele și între prețurile oferite de diferite magazine

Livrare rapidă a comenzilor

Consumatorii primesc informațiile dorite în câteva secunde, nu în zile sau săptămâni

Asigurarea motivației cumpărătorilor prin posibilitatea de returnare a produselor

Oferă posibilitatea de a participa la licitații virtuale

Permite schimbul de păreri asupra bunurilor si interacțiunea între consumatori în comunitățile virtuale

Facilitează competiția având ca rezultat și scăderea prețurilor

Ajută consumatorii să vină în pas cu tehnologia și îi familiarizeaza cu ultimele tendințe.

c)Pentru societate

Se asigură simțul comunității prin chaturi, forumuri.

Traficul pe străzi este redus și implicit poluarea aerului este și ea redusă, timpul pierdut la cozi interminabile nu va mai fi o problemă, clienții având posibilitatea de a pălti bunurile chiar de la ei de acasă.

Mărfurile pot fi vândute la prețuri scăzute față de magazinele fizice ceea ce reprezintă avantaje celor cu venituri mici.

Se îmbunătățește calitatea

Dezavantaje

Gradul de crescut de nesiguranța.

În România și nu numai lipsește siguranța în ceea ce privește achiziționarea de bunuri prin intermediul comerțului electronic consumatorii români fiind foarte sceptici.

Infrastructura.

Internetul a fost realizat în scopul de a crea un mediu deschis, bazat pe interacțiune însă nu neapărat sigur. În prezent se dezvoltă sisteme de securitate tot mai sofisticate pentru a asigură nevoile de dezvoltare și răspândire al acestui tip de comerț.

Mentalitatea.

Întotdeauna un serviciu nou apărut va crea suspiciuni in rândul consumatorilor, iar mentalitatea unora de a beneficia ilegal de pe urmă comerțului electronic nu permite acceptarea acestuia ca și un comerț ce produce concurență

Ignoranța. Multe persone refuză să accepte tehnologiile noi apărute și progresul tehnic.Lipsa unei infrastructuri de telecomunicații coprespunzatoare este și ea un dezavantaj în ce privește comerțul electronic deoarece costurile necesare pentru a avea internetul la dispoziție în propria locuința sunt încă mari .

2.1.9. Legislația cu privire la comerțul electronic

În România s-au adoptat o serie de legi și ordonanțe cu privire la comerțul electronic însă acest fapt nu înseamnă neapărat că sunt și aplicate în mod corect. Acestea sunt prezentate în cele ce urmează:

Legea comerțului electronic nr 365 din data de 7 iunie 2002, modificată ulterior prin legea 121 din data de 4 mai 2006

Hotărârea guvernului nr. 1308 din 11.20.2002 cu privire la aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii 365/2002 privind comerțul electronic

Legea nr 51/2003 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr 130/2000 cu privire la regimul juridic al contractelor la distanță

Legea nr 677 din 2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și liberă circulație a acestor date

Legea nr 455 din 2001 cu privire la semnătura electronică

2.1.10.Concluzii si propuneri

Consumatorii români trebuie să renunțe la mentalitatea de a cumpăra doar produse pe care le pot atinge, pentru aceasta prezentarea articoleleor într-un magazin tradițional nu se compară cu aceea dintr-un magazin virtual. În ce privește magazinele virtuale nu există un vânzator care să asiste cumpărătorul chiar dacă majoritatea site-urilor oferă asistentă online. Trebuie să se implementeze un sistem de livrare a produselor și de preluare a banilor, iar promovarea magazinele către potențialii clienți încă lasă de dorit.

Majoritatea magazinelor online din România au înțeles aceste piedici și au încercat unele cu succes să le depășească.

2.2.Studiu de caz pe piață viartuala a hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii.

2.2.1.Prezentarea bazei de date

Pentru o privire mai detaliată asupra pieței virtuale românești din industria celulozei și hârtiei, sticlei și ceramicii am realizat o bază de date atât a srl-urilor și a asociaților familiale în număr de 609 de firme cât și a 37 de societăți pe acțiuni.(fig 2.1,2.2).

Dintre cele 645 de firme analizate un număr de 280 fac parte din domeniul hârtiei și celulozei, 262 se încadrează în domeniul producției și distribuției de sticlă, iar 108 activează în domeniul ceramicii. Pe piață românească activează 1050 de firme în domeniul hârtiei și celulozei.

Baza de date deține câte un câmp pentru denumirea firmei, persoană de contact, adresa sediului, localitate și județ, număr de telefon și fax, adresă e-mail, adresă web și domeniul în care activează firma.

2.2.2. Concluzii în urmă analizei bazei de date Firmele românești care activează in industriile de profil nu sunt încă conștiente de puterea spațiului virtual și de beneficiile pe care acesta le poate oferi în ceea ce privește dezvoltarea și extinderea afacerii ,dovadă fiind faptul că dintr-un număr de 330 de firme cu adrese de e-mail 288 sunt nefunctionabile.

Comportamentul mai puțin profesional și tendința lipsei de încredere pe care clienții sunt dispuși să o acorde în ceea ce privește unele firme reiese chiar din denumirea acestora cum ar fi spre exemplu “valentin4you”.

Majoritatea firmelor nu-și dau interesul pentru a-și publica informațiile de contact cât mai în detaliu pentru ca si potentialul client să poată ajunge la ele cât mai usor, unele dintre aceste firme având doar o adresă de sediu sau altele doar un număr de telefon afișat.

Fig. 2.1. Firme de tip SRL și Asociații Familiale din domeniul hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii

Fig.2.2.Societăți pe acțiuni din domeniul hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii

În urma analizării rezultatelor în ceea ce privește situația firmelor prezente în industriile de profil am constatat că dintr-un număr de 645 de firme analizate 66.86% dețin o adresă de mail însă nu neapărat funcționabila iar restul de 35.19% nu au nici măcar o adresă de email.(fig.2.3.) În ceea ce privește deținerea unui site web situația stă și mai rău având în vedere că doar 21.4% dintre firmele analizate dețin un site web din care 18.43 % sunt site-uri proprii iar restul de 2.97 % sunt site-uri găzduite.(fig. 2.4.)

Asociațiile din industriile hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii, sunt Rompap, asociația industriei hârtiei și celulozei, a cărui președinte este Gh. Benea, iar director executiv Constantin Chiriac, și respectiv asociația industriei sticlei și ceramicii, Sticef, în a cui conducere se află președintele Moraru Constantin și directorul executiv Maria Danciulescu.

Fig.2.3. Prezența adrese de e-mail în rândul firmelor analizate

Fig.2.4. Prezenta adrese web in randul firmelor analizate

CAPITOLUL 3

Marketingul Direct Vs E-marketing

3.1.Marketing general

Primele elemente de marketing au apărut concomitent cu apariția comerțului. Însă au fost nevoie de anumite cauze ce au condus la înființarea științei marketingului, prin acumularea unor date, perfectionarea lor care ulterior au dus la un domeniu de sine stătător.

Revoluția industrială a contribuit semnificativ în schimbarea modului de producție prin creșterea acesteia, scăderea costurilor, îmbunătățirea calității bunurilor, s-a dezvoltat producția în serie, automatizată, standardizată. Putem spune că se realizează o producție mult mai mare cu aceeași forță de muncă ceea ce duce în final la creșterea oefrtei. În anul 1935 apar primele noțiuni de marketing în cartea lui Liskowskia” primatul vanzarii” în care prezintă strategia unei companii în condițiile în care există “piata cumparatorului”, arta descoperirii noilor clienți, noilor piețe și de a le menține și cultiva pe cele vechi.

3.1.1 Definiții ale marketingului

Asociația americană de marketing definește marketingul că fiind “ansamblul dinamic al tuturor activităților comerciale care dirijează fluxul de mărfuri și servicii de la producător la consumator sau la utilizatorul final”.

Europenii definesc marketingul ca fiind un concept unitar. În Franta acesta este reprezentat de “studiul pieței, publicitatea, promovarea vânzărilor, distribuția, service-ul dinainte, în timpul și după vânzare, relațiile cu publicul, estetică, în concluzie tot ce se află în jurul ideii de comercializare, dar adoptând o stare de spirit îndreptată nu spre producție, pentru care să se caute desfacere pe piață, ci spre nevoile pieței care să fie satisfacute cu ajutorul unei producții corespunzătoare.”

În România marketingul e definit de către M.C. Demetrescu astfel “Marketingul urmărește cunoașterea pieței potențiale actuale și viitoare pentru adoptarea producției corespunzătoare satisfacerii consumatorilor și realizării de beneficii de către întreprindere, prin conceperea, promovarea, schimbul și distribuirea rațională și eficientă a bunurilor și serviciilor către cumparatori”

Cunoașterea pieței

Pentru a se adapta mai bine Pentru a acționă mai bine

cerințelor pieței asupra pieței

-alegerea unui obiectiv -politică vânzărilor

-definirea produsului -promovare (publicitatesi reclamă)

-fixarea prețului -mix de marketing

-organizarea comercială și distribuția.

Fig. nr. 3.1 Relația activităților pe care le comportă atitudinea marketing

3.1.2.Mixul de Marketing

Concept esențial al teoriei moderne a marketingului, mixul de marketing reprezintă "ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită” (fig 3.1;fig 3.2.)

Fig.3.2..Mixul de marketing

Produsul este definit prin funcțiile îndeplinite de acesta și prin exigențele sau beneficiile pe care le așteaptă consumatorul de pe urma lui. Pentru un produs însoțit de descrieri, de un nume, de o marcă se vor specifica caracteristicile prin intermediul cărora vor fi îndeplinite funcțiile, tehnicile de asamblare, posibilitățile de acordare a garanțiilor, posibilitățile de exploatare și de întreținere, serviciile după vânzarea produsului.

Prețul. La fixarea pretului se va lua în calcul costul produsului, marja distribuitorului, particularitățile zonale, variația în timp, facilitățile de plată ce se acordă clienților și altele.

Distribuția. Este reprezentată de stabilirea forțelor de vânzare(numărul lor, calificarea, costurile), alegerea variantelor(vânzarea în magazine proprii, prin inermediarioi angrosiști, sau vânzarea direct către detailisti) și a mijloacelor posibile(de transport, de încărcare, de descarcare, de depozitare)

Promovarea. Este reprezentată de toatlitatea acțiunilor și a mijloacelor utilizate pentru a informa cumpărătorii în legătură cu produsul și marca acestuia pentru a-i motiva să cumpere.

3.1.3.Principiile marketingului

Pentru a obține maximum de impact pe piață, că urmare a mixului de marketing ales, trebuie respectate anumite principii prin care se asigură nu numai bună dozare ci și coerență acțiunilor de marketing. Aceste principii sunt exprimate de P.L. Dubois și A. Jilbert sub formă a patru reguli:

1. Asigurarea unei coerențe bune între acțiunile de marketing și mediul întreprinderii. Nerespectarea acestei reguli conduce la erori ca: ignorarea dorințelor consumatorilor, a acțiunilor concurențiale sau a legislației;

2. Asigurarea unei bune coerente între acțiunile întreprinderii și potențialul său uman, tehnic, financiar, comercial, logistic;

3. Asigurarea unui bun dozaj, a unei bune coerențe a acțiunilor de marketing între ele;

4. Asigurarea unei bune coerențe, legături a acțiunilor de marketing în timp.

Aceste principii se pot aplică numai dacă se respectă condițiile precise de funcționare a întreprinderilor și anume:

a) cunoașterea suficientă a mediului;

b) cunoașterea suficientă a potențialului întreprinderii;

c) cunoașterea tehnicilor de gestiune și în plus a marketingului și controlului de gestiune;

d) o structură organizatorică a întreprinderii care să permită directorului de marketing să supervizeze și să asigure coerentă acțiunilor conduse de colaboratorii interni și externi ai întreprinderii.

3.2.E-marketing

Spre deosebire de marketingul direct e-marketingul are o sferă de acoperire mult mai mare și cuprinde strategii ale acestuia din urmă formulate în conformitate cu noile tehnologii ale internetului și nu numai . Motivele pentru care se practică e-marketingul este acela că seste mult mai eficient decât marketingul direct. EX.Dacă am analiză câte sms-urî și e-mailuri am primit sau am trimis la rândul nostru în cursul acestui an față de clasicele scrisori am ajunge la concluzia că marea majoritate dintre noi preferă conveniență, ceea ce duce la o creștere a accesibilității noilor mijloace de comunicare(e-mail, web-site, chat, instant messeging, telefonie mobilă)

3.2.1. Avantajele E-marketing-ului.

Prin E-marketing se dezvoltă relația brand-target. Unul dintre punctele tari ale e-marketingului este interacțiunea cu toate categoriile de public țintă. Se obține o acceptabilitate ridicată, se creează și se dezvoltă relații de incredere cu potențialii clienți, care ulterior pot deveni clienți satisfăcuți.

Rapiditate. Comunicarea prin telefonie mobilă și prin intermediul internetului durează mult mai puțin decât ar dura comunicarea prin poștă

Scade costul de oportunitate pentru răspunsurile pe căi electronice. Prin e-marketing se depășesc obstacole de natură geografică sau legate de obținerea răspunsurilor. Este mult mai simplu să dai click pe un banner, reply unui mail, să introduci date personale într-un formular electronic.

Diponibilitate deplină. Consumatorul se poate informa, cumpara la orice oră din zi în orice zi a anului dacă există acces la internet sau telefonie mobilă.

Factorul “Cool”. Pentru o un număr foarte mare de public țintă apelarea la tehnologiile moderne când vine vorba de comunicare este mai la modă, comparativ cu mijloacele de comunicare clasice, învechite moral.

Comunicarea prin e-marketing dă rezultate spectaculoase daca se realizează corect și inteligent, între decizia de a cumpăra și cumpărarea propriu-zisă stă doar un click sau un sms, ceea ce duce la o rată de conversie cu mult sporită

Eficienta acțiunilor e controlabilă prin e-marketing. Se poate face un calcul mai exact al persoanelor ce au văzut mesajul promoțional, câte dintre ele au cerut supliment de informații, câți și-au dat datele personale, câți au cumpărat, câți dintre ei s-au întors să repete cumpărarea, câți au întâmpinat dificultăți în folosirea produsului etc.

Costurile marginale sunt mai eficiente. Costurile marginale la care se ridica expedierea unui mesaj prin intermediul poștei electronice tind spre 0, iar cele fixe sunt deosebit de scăzute.

Cercetarea din domeniul marketingului devine mai eficientă. Prin e-marketing sunt furnizate informații suplimentare ce privesc consumatorul: obiceiurile acestuia de consum si comportamentul declarat și efectiv. Artificii tehnice prin care se poate realiza colectarea de date despre publicul țintă sunt cookie-urile, spyware, logo-urile din bază de date etc.

Plată rapidă, ușoară și convenabilă prin metode de plată securizate cu ajutorul cardurilor, față de plățile prin mandate poștale sau plățile la livrare.

Flexibilitate . De exemplu se produce o eroare de text într-un catalog color ,care în mod normal ar necesita refacerea întregului catalog, reexpedierea acestora celor interesați, pe când modificarea textului, în spațiul virtual se face cu o rapiditate mult mai mare iar costurile fiind aproape nule.

Multimedia în e-marketing. Pe textul obișnuit se pot adăuga elemente multimedia , cu conținut audio sau video, care au un impact asupra potentialilor clienți. Toate acestea beneficiază in final de costuri cu mult reduse față de marketingul direct.

E-marketingul și marketingul direct nu sunt două domenii diferite ce se exclud ci dimpotrivă acestea se completează reciproc. Soluția optimă ar fi ca cel care le folosește să realizeze un amestec optim între cele două care să vină în întâmpinarea nevoilor firmei.

3.2.2. Greșelile cele mai comune, produse în e-marketing.

Dorința imediată de gratificare. În lansarea unei capmanii de publicitate prin intermediul poștei electronice este necesară răbdarea, deoarece rezultatele nu vor apărea instant. Cea mai importantă variabila care poate influența succesul unei campanii este puterea mesajului publicitar, care trebuie să fie axact pe publicul țintă.

În unele cazuri se incearca să se atingă un public mai mare decât cel permis de către bugetul alocat campaniei. Dacă mesajul publicitar este bine gândit și daca repetarea acestuia devine eficientă atunci se poate ajunge la a transforma potențialii clienți în clienți efectivi.

Plângerile care de cele mai multe ori sunt nefondate. Majoritatea comercianților greșesc în faptul că identifică greșit nevoile consumatorilor, de aceea e bine ca prezentarea ofertelor să nu fie generalizată ci din contră cât mai specifică.

.Existența mentalității că “patronul știe mai bine”, însă de cele mai multe ori aceștia își pierd obiectivitatea, prezentând o exagerare a informațiilor cu privire la firmă și la serviciile pe care aceasta este capabilă a le oferi.

Expedierea de e-mailuri singulare în locul campaniilor. Un singur anunț nu poate avea același impact ca și o campanie de publicitate. Acestea din urmă trebuie să aibă insă o fluiditate logică.

Respectarea regulilor nescrise. Ieșirea din comun este cheia succesului în campaniile publicitare.

Expedierea de e-mailuri în momente inoportune, cum ar fi în weekend. Majoritatea celor care își dechid e-mailul luni sunt bombardați cu diverse știri și anunțuri și există tendita că acestea să fie șterse direct fără măcar a fi citite.

Definirea publicului țintă prea în amănunt. Mesajul publicitar care e destinat a ajunge exclusiv la nivelul conducerii nu e neaparta garanția succesului. În marea lor majoritate deciziile sunt luate în urma influențelor pe care le exercită colegii, mediul concurențial, subordonatii.

Nu se ține cont de cuvintele cu impact asupra consumatorilor. Impactul produs de cuvinte de genul atributelor: abil, isteț, creativ, simpatic sunt surogate palide pentru informativ,credibil, memorabil, persuasiv.

3.3.Studiu de caz CAMPANIA DE E-MAILURI SI BANNERE

3.3.1. Prezentarea studiului de caz

Pentru a studia reacția firmelor cu privire la impactul e-marketingului, am realizat o campanie de e-mailuri, în care au fost trimise 330 de e-mailuri pentru firmele care activează în domeniul hârtiei, celulozei, sticlei și ceramicii. E-mailurile au fost trimise astfel încât să nu coincidă cu momente inoportune. De exemplu acestea au fost trimise într-o zi de miercuri pentru ca șansele de a fi citite să fie cât mai mari. Mesajele au fost personalizate( fig. 3.3) pentru a avea o rata de raspuns cât mai buna. Campania s-a realizat de pe site-ul http://mx.e-cat.ro.

Firmele au primit fiecare câte un email personalizat cu informații depre piață virtuală v-Market.ro, au fost înștiințați de posibilitatea de a deține gratuit un banner pe piața virtuală a industriilor din breasla corespunzătoare domeniului lor de activitate si invitati sa afle mai multe despre această piată accesând link-ul către site-ul www.v-market.ro.

În ciuda faptului că s-a menționat gratuitatea acestui serviciu nimeni nu și-a dat interesul de a răspunde mailurilor. Implicit putem trage concluzia că majoritatea firmeleor nu cunosc puterea tot mai mare pe care o are internetul sau nu știu cum să-l folosească in beneficiul lor. Am observat că nu se înțelege conceptul de piață virtuală și nici potentialele beneficii aduse de către aceasta în urma promovării firmelor în spațiul virtual.

O statistica a campaniei ar arata astfel:

Din cele 330 de e-mailuri trimise firmelor:

37 au fost citite dar doar una dintre firme a fost curioasă să afle informații suplimentare legate de posibilitatea promovării gratuite

2 dintre e-mailuri nici măcar nu au fost citite, fiind șterse direct

288 au fost returnate că dovadă a adreselor nefuncționale

Campania a fost repetată și prin yahoo.mail însă rezultatele au fost aceleași.

In Fig 3.3 este un exemplu de e-mail personalizat trimis la firma Ab Calipac SRL ce activeaza in domeniul hartiei si celulozei.

Campania nu s-a oprit aici deoarece am continuat cu vizitele la sediul firmelor pentru a stabili un contact direct cu acestea. Dintre firmele vizitate atat in cadrul targurilor cat si la sediul acestora , doar o singură firmă a înțeles necesitatea extinderii în spațiul virtual și anume firma SC Prodcomtur Valdor Impex Srl.

Fig 3.3. Exemplu de e-mail personalizat trimis firmei Ab Calipac

Aceasta este un mic atelier de prelucrare al sticlei care isi desfasoara activitatea in orașul Tg-mureș. Firma fabrica diverse articole de decor din sticla si realizează exporturi către țări ale Uniunii Europene, Italia si Germania, si in alte tari precum Turcia. Bannerul firmei a fost postat pe vmarket.ro și este prezentat în fig 3.4.

Fig 3.4.Banner Prodcomtur Valdor Impex SRL

În urma vizitei în atelierul de producție am realizat câteva fotografii care să reflecte modul în care se obțin articolele din sticlă:

1. Sticlarii scot sticlă din cuptorul unde a fost topită, iar prin tehnică suflării o preagtesc pentru următoarea etapă (fig3.5)

2. Sticlă este introdusă într-un formă de metal care prin rotire da formă dorită sticlei(fig 3.6.)

3. Această este apoi modelata de către sticlari cu ajutorul instrumentelor(fig 3.7)

4. Ultima poză reflectă starea finală a producției și anume tipurile de obiecte de sticlă produse de către firme(fig 3.8)

Prodcomtur Valdor Impex SRL se află pe lista societăților comerciale autorizate de Ministerul Economiei și Comerțului,să desfășoare activități de valorificare a deșeurilor de sticlă (inclusiv reciclatorii)

Fig.3.5.

Fig 3.5.Tehnica suflarii

Fig. 3.6. Formarea sticlei

Fig 3.7. Prelucrarea sticlei

3.8. Colectia de obiecte de sticla a firmei

Pentru a stabili nivelul de interes al firmelor din domeniile sus menționate în ceea ce privește extinderea afacerii lor pe piață virtuală am realizat un chestionar prezentat în anexa 4(cu exemplu de răspuns din partea firmei Ceramică Bianca). Chestionarele au fost atașate mailurilor trimise de pe Yahoo.mail însă în ceea ce privește răspunsurile am primit doar unul singur din partea firmei Ceramica Bianca Srl.

În urmă analizării răspunsurilor la intrebarile din chestionar am constatat că internetul ocupă un loc deosebit de important în ceea ce privește afacerea firmei însă în ciuda acestui fapt când firma a fost întrebată dacă dorește postarea unui banner gratuit nu s-a primit nici un răspuns.

În urma contactului direct cu firma SC Prodcomplex SA, cu activitate în fabricarea articolelor din sticlă, cu sediul în Tg-Mureș, si a prezentării ofertei de promovare gratuită am primit ca răspuns că nu se dorește promovarea firmei datorită faptului că “sticla nu mai merge mult și oricum firma probabil se va închide curand”- D-na directoare Marcela Deleanu. Răspunsul a venit din partea conducerii unei societăți pe acțiuni cu o experiență de peste 50 de ani în domeniul fabricării articolelor din sticlă. Dacă până acum companiile au supraviețuit în astfel de condiții acum, în era tehnologiei informaționale dacă nu se realizează o adaptare la noile tendințe firmele riscă să dispară încet de pe piață.

Nici in ceea ce priveste cunoscuta firma producatore de placi ceramice, gresie si faianta, Sanex Cluj, ineresul pentru promovarea gratuită a companiei prin postarea unui banner pe piata virtuala nu a fost primită cu mai mult entuziasm, aceștia motivându-și refuzul prin: “sefii nu au timp de așa ceva”. Din nou, este vorba de o firma cu o traditie de peste 36 de ani in industria de profil.

3.3.2.Concluzii

Implicit putem trage concluzia că majoritatea firmelor nu cunosc puterea tot mai mare pe care o are internetul, respectiv piețele virtuale în vederea extinderii afacerilor și scăderii costurilor. O altă concluzie ar fi aceea că majoritatea managerilor trecuti de varsta a doua sunt depășiți de conceptul de internet și nu știu cum să-l folosească. Am observat că nu se înțelege prea bine de către firme noțiunea de piață virtuală și nici posibilele beneficii aduse de către aceasta în urma promovării firmelor în acest spațiu virtual. La intrebarea “Ce intelegeti prin piata virtuala” una dintre firme a definit aceasta noțiune ca reprezentand “identificarea clientilor”ceea ce e incă o dovadă clară că în rândul managerilor români din industriile de profil lipsește educația cu privire la noile tehnologii de comunicație.

Capitolul 4

Dezvoltarea unei afaceri in spatiul virtual

4.1.Conceptul de E-business

E-business tradus în limbă romană devine afacere electronică și este reprezentat de organizarea de tranzactii, comunicații și informații dar și de planificarea și dezvoltarea unei afaceri cu ajutorul tehnologiilor informaționale.

Termenul a fost utilizat pentru prima oară de către IBM, și e definit ca: “acces securizat , flexibil și integrat penru desfășurarea diferitelor afaceri prin combinarea proceselor și a sistemelor care execută operații de bază ale afacerilor cu cele ce fac posibilă găsirea informațiilor pe internet”. E-businessul a devenit cel mai dinamic mediu de afaceri.

4.1.1.Beneficiile unei afaceri dezvoltate în spațiu virtual

Produsele și serviciile pot fi cunoscute și chiar vândute la nivel global, luându-se în considerare numărul tot mai mare al persoanelor cu acees la internet, împlicit la world wide web.

Costurile de comunicare cu furnizorii sau clienții firmei sunt mult reduse și mult mai eficiente.

Începerea unei afaceri în spațiul virtual implică o investiție minima în comparatie cu începerea unei afaceri tradiționale

Clienții pot fi serviți mult mai eficient prin oferta de informații dar și prin tehnologiile web-ului cu ajutorul cărora clienții se pot descurca singuri fără a reține inutil personalul

Posibilitatea de a fi prezenți 24 de ore pe zi, înlăturând barierele de fus orar sau pe cele geografice. Informațiile referitoare la bunurile produse și la companie fiind prezente pe web și accesibile tuturor celor interesați.

Feedbackul primit de la clienți prin realizarea de chestionare pentru a testa ce contribuie la satisfacerea nevoilor lor

Datorită faptului că numărul de utilizatori de internet a cunoscut și cunoaște un ritm în continuă creștere, precum și datorită valorilor tranzacțiilor efectuate în spațiul virtual, e-businessul e prezent în doemnii diverse și se pot segmenta în mai multe categorii, printre care cele mai relevante sunt:

e-commerce- comerțul electronic prin magazinele virtuale(www.dell.com, www.emag.ro, www.dol.ro)

e-auctions- licitațiile virtuale( www.ebay.com, www.okazii.ro)

e-banking- tranzacții bacare în spațiul virtual

e-learning -inavatamnat virtual(www.brainbench.com, www.cursurionline.ro)

e-directories- cataloage virtuale(www.yahoo.com, www.paginiaurii.ro)

e-brokering- vânzarea și cumpărarea de acțiuni în spațiul virtual

e-leasig- leasing online(www.leasig.ro)

e-gambling -jocuri de noroc(www.partypoker.com)

e-working-firmele virtuale

e-mailing-posta electronică

e-marketing- promovare virtuală a produselor și serviciilor.

4.2. STUDIU DE CAZ- Realizarea unei pagini web

Ca studiu de caz am realizat un website cu numele de http://piatavirtuala.bravehost.com, găzduit de bravenet.ro cu scopul de a face publică cercetarea mea asupra perspectivelor de dezvoltare ale pieței virtuale din industriile hârtiei și celulozei sticlei și ceramicii. (fig 4.1)

Fig 4.1. Pagina de start a site-ului http://piatavirtuala.bravehost.com

4.2.1 Planificarea

Site-ul pe care l-am realizat a fost cu scopul de a face publică cercetarea mea asupra pieței virtuale a hârtiei și celulozei, sticlei și ceramicii și de a începe o afacere în comerțul electronic din domeniul studiat, prin realizarea de bannere sau site-uri pentru firmele care doresc să se extindă pe piață virtuală.

De asemenea site-ul conține și pagini cu baze de date legate de firmele din industria de profil și promovări ale acestora prin bannere.

Site-ul va fi inițial redactat doar în limbă romană, urmând că după o perioadă să fie editat și în alte limbi străine de circulație internațională cum ar fi în special engleză.

Audiența pe care doresc să o realizez corespunde următorului profil:

persoane cu domiciliul în România, pentru început

studii medii sau superioare

vârstă peste 18 ani

manageri ai unei afaceri în domeniul sticlei și ceramicii, hârtiei și celulozei sau alte persoane interesate de industria de profil

acces la internet și cunoștințe medii în folosirea acestuia

motivare puternică pentru sporirea veniturilor, pentru promovarea pe piață virtuală

Site-ul se dorește a fi accesibil tuturor utilizatorilor de internet, neexistând restricții, indiferent de performata calculatorului sau al browser-ului utilizat .

Actualizarea site-ului se face periodic pentru a evita ca utilizatorii să-și piardă interesul.

Pentru a putea beneficia de un feedback din partea vizitatorilor și pentru ca aceștia să-și poată exprima opiniile și sugestiile cu referire la site-ul construit, aceștia pot să-mi trimită mesajele lor direct pe adresa mea de e-mail publicată pe fiecare pagină a site-ului.

Ca webtools am folosit în special guestbook-ul unde utilizatorii pot să-și exprime părerile. Am editat și un forum pentru a facilita schimbul de idei și interacțiunea între utilizatori.

Nici contoarele de pagină nu lipsesc de pe site. Acestea le-am adăugat pentru a cunoaște cât de des a fost vizitat site-ul și pentru a afla informații suplimentare cu privire la utilizatori, numărul acestora, statistici și alte informații ce mă vor ajuta pe viitor în campaniile de e-marketing care vor fi astfel mult mai eficiente.

4.2.2 Machetarea

Stilul pe care l-am folosit în editarea site-ului este unul destul de comun iar schemele de aranjare în pagină sunt aceleași pentru a nu crea confuzie în rândul vizitatorilor. Pentru a evita senzația de monotonie a site-ului am inserat câteva imagini care să nu obosească vizual utilizatorii ci să fie suficiente cât să dea o estetică aparte site-ului.

Stilul caligrafic pe care l-am folosit este același pentru fiecare pagină. Pentru ca textul să se citească mai ușor fiecare paragraf este desapartit de câte un spațiu gol. Nu am folosit paragrafe sau propoziții cu litere mari pentru a nu agresa vizual cititorul și pentru a nu îngreuna cititul.

Culoarea fundalului a fost aleasă cu grijă pentru a nu interfera cu cea a textului. Acestea două sunt într-un contrast plăcut. Am încercat să reduc numărul imaginilor animate pentru a nu îngreuna încărcarea paginii.

În dreapta paginii de start am adăugat câteva link-uri utile pentru cei interesați de piața virtuală sau de industria hârtiei și celulozei, a sticlei și a ceramicii.

4.2.3 Navigarea

Saltul de la o pagină la altă se face prin link-ul către pagină dorită. În partea stânga am afișat meniul paginii care se poate accesa de pe oricare dintre pagini cu un simplu click pe informația dorită. Meniul a fost realizat ca o reprezentare de tip text a conținutului. Acesta furnizează trimiteri rapide și directe la secțiunile și informațiile disponibile pe site.

4.2.4 Publicarea

Site-ul a fost publicat sub numele de http://piatavirtuala.bravehost.com și este un site găzduit de către bravenet.com. Găzduirea site-ului va fi doar temporară deoarece acesta este realizat momentan ca subdirector al domeniului principal ceea ce mă împiedică să obțin o poziție avansată într-o lista furnizată de motoarele de căutare. Iar spațiu de care dispun este unul limitat, cu timpul voi avea nevoie să mă extind iar acest spațiu se va dovedi insuficient să acopere creșterea volumului de informații sau de imagini folosite.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Dacă în anii ‘90 a existat un “boom” în ceea ce privește înființarea de noi fabrici și noi firme în domeniul hârtiei și celulozei, a sticlei și a ceramicii, acestea au ajuns , mai ales în anii 2005-2006 să falimenteze rând pe rând. Cauzele principale sunt creșterea costurilor la utilități, și exigențele prea mari cu privire la politicile de protecție a mediului ,pentru a putea fi îndeplinite de către firmele românești. În lipsa unor fonduri substanțiale și a unor investiții masive în tehnologie modernă ce respectă condițiile de mediu impuse de Uniunea Europeana firmele care au supravietuir pana acum ,ajung de asemenea, încet dar sigur, în pragul falimentului. Prin automatizarile din industriile studiate în special a sticlei tari precum Turcia și China au ajuns să facă concurență produselor românești datorită preturilor cu mult scăzute față de cele autohtone. Industriile de profil ajung să se reorienteze spre estul Europei, datorită forței de lucru mai puțin costisitoare.

Dacă până acuma noțiunile de comerț electronic, piață virtuală, e-business sau e-marketing nu erau și nici în prezent nu sunt foarte cunoscute de către toți managerii, în viitorul apropiat este vital ca aceștia să vină în temă cu aceste concepte, cu avantajele și dezavantajele lor, pentru ca activitatea firmelor să poată supraviețui în continuare. Dacă până acum companiile au supraviețuit în astfel de condiții acum în era tehnologiei informaționale dacă nu se realizează o adaptare la noile tendințe firmele riscă să dispară încet de pe piață.

În ceea ce privește comerțul electronic consumatorii români trebuie să renunțe la mentalitatea de a cumpăra doar produse pe care le pot atinge, pentru aceștia prezentarea articolelor într-un magazin tradițional nu se compară cu aceea dintr-un magazin virtual. În ce privește magazinele virtuale nu există un vânzător care să asiste cumpărătorul chiar dacă majoritatea site-urilor oferă asistentă online. Trebuie să se implementeze un sistem de livrae a produselor și de preluare a banilor, iar promovarea magazinele către potențialii clienți încă lasă de dorit.

Având în vedere legislația din domeniul comerțului electronic al pieței hârtiei si celulozei, sticlei și ceramicii ar trebuie să existe un interes mai mare pentru o implementare cât mai corectă a legilor pentru ca efectele rezultate să fie cat mai coerente.

Comerțul electronic este abia la început . Cumpărătorii nu au incredera in ceea ce privește siguranta site-rilor, confidențialitatea datelor oferite. Astfel firmele care nu adaptează modelul de comerț electronic in funcție de necesitățile lor, intampina numeroase dificultăți in activitatea a firmei in ceea ce privește integrarea comenzilor si a informatilor adunate on-line .

Bibliografie

www.financiarul.com

www.rpd.ro

www.augusta-papier.ro

Prof. dr. ing. Gheorghe Manolea, Filiala AGIR Dolj, Casuta postala 609, O.P. 6, Craiova [anonimizat]

www.evenimentul.ro

Geza Fordos- Teza de Doctorat/ capitolul IV/ Studiu comparativ privind dezvoltarea indeustriei ceramice in Europa

[anonimizat]

Dorin Deac -www.financiarul.com

www.capital.ro

www.rompres.ro

www.csc.matco.ro

stockholm.mae.ro

Studiu asupra sectorului sticla si ceramica/Realizat de ShoreBank pentru Consorțiul CHF din Romania 

www.reciclabileromania.ro

http://www.cceg.ro

http://thor.info.uaic.ro

http://www.profituri.ro

http://www.ecursuri.ro

www.trafic.ro

ro.wikipedia.org

http://www.legi-internet.ro

www.listafirme.ro

www.thishelps.net

Ph. Kotler Principii de marketing

L. Dubois Les métamorphoses du marketing Revue Française de Géstion nr.39/1983

www.strat.ro

www.abyse.eu

ANEXE

ANEXA 1. Istoria Hariei.

Anexa 2. Istoria milenara a sticlei

Anexa 3. Istoria ceramicii

O scurta incursiune in istoria ceramicii

Ceramica a aparut atunci cand oamenii a simtit nevoia stabilizarii deoarece accesul chiar si sezonier la rezervele de lut era indispensabil. Acestia au simtit nevoia de a-si depozita rezervele de mancare si bautura si astfel s-a nascut ceramica. Inceputurile au fost marcate de catre culturile preistorice si cele istorice din Orientul Apropiat si cel Mijlociu. Acestia au realizat tehnici primitive de prelucrare a ceramicii care ulterior, de-a lungul timpurilor au fost cu mult rafinate.

De-a lungul vremurilor diferite culturi si-au pus amprenta in domeniul ceramicii. Astfel cultura Proto-Hassuna din mileniul VII i.e.n., din Mesopotamia a realizat manual vase din suluri lungi de lut de culoare rosiatica. Acestea erau dispuse in spirala si ulterior arse la temperaturi joase. In mileniile urmatoare, VI- IV vasele incep a fi decorate de catre cultura Samara. Cultura Ubaid inventeaza o versiune primitiva a rotii olarului si creste temperatura de ardere a lutului pana la 1050-1200 grade celsius.

Si Egiptul a adus o contributie importanta in arta ceramicii. Astfel in perioada predinastica si inceputul perioadei dinastice timpurie se produc cele mai multe inovatii in domeniul ceramicii prin decoratii specifice diferitelor culturi cum ar fi cea nubiana si cultura Fayun si prin subtierea si intarirea peretilor vaselor de ceramica. Se acorda o mai mare importanta prepararii lutului decat pana acum. In anul 2400 i.e.n ia fiinta si in Egipt roata olarului, insa acest fapt nu inseamna ca s-a renuntat definitiv la ceramica creata manual.

Egiptenii au amestecat praf de cuart cu carbonatul de potasiu sau natronul, iar prin ardere a rezultat o glazura vitroasa la suprafata obiectului. Aceasta purta denumirea “pasta egipteana” sau faianta cum o stim noi astazi.

Grecii sunt cei care au atins o eleganta a formei,prin figuri umane, plante, scene mitologice, animale etc. si un rafinament al ornamentatiei nemaintalnite pana atunci. Acestia produceau ceramica de culoare rosiatica sau chiar neagra datorita faptului ca in solul Greciei predomina oxizii de fier. Acestia au adaugat lutului carbonat de potasiu si aveau o tehnica de ardere in trei etape la o temperatura de doar 950 grade celsius.

In sec V i.e.n. in Italia se face cunoscuta ceramica greceasca. Romanii preiau mestesugul de la greci raspandindu-l de-a lungul bazinului Mediteranei. Acestia se remarca prin inventarea unui tip de ceramica cunoscuta sub denumirea de “terra sigillata”. Aceasta avea decoratii in relief acoperite cu un smalt rosu.

Anexa 4. Chestionar completat de catre Ceramica Bianca

Chestionar privind piata virtuala din Romania

Numele firmei CERAMICA BIANCA SRL

Persoana de contact GABRIEL DINESCU

Activitatea firmei consta in PRODUCTIE OBIECTE SANITARE DIN PORTELAN

Judetul in care firma isi are sediul PRAHOVA

In cazul in care chestionarul este completat in format electronic va rugam sa colorati in rosu raspunsul corect.Va multumim pentru timpul acordat.

1.Care este categoria de varsta in care va incadrati?

20-25

26-30

31-40

41-50

51-60

peste 60 de ani

2.Care este sex-ul dumneavoastra?

Masculin

Feminin

3.Cat de important este internetul pt dvs?

Foarte important

Important

Neutru

Mai putin important

Deloc important

4. De cat timp folositi internetul?

Mai putin de 6 luni

Intre 6 luni si 1 an

Intre 1 an si 3 ani

Mai mult de 3 ani

Nu l-am folosit niciodata

5.Aveti abonament la un furnizor de internet pentru firma dvs?

Da

Nu

6.Cat de des va verificati email-ul cand va conectati la net?

Aproape niciodata

Rareori

Cateodata

Deseori

Intotdeauna

7.Care dintre dintre tipurile de publicitate considerati ca ar fi cel mai eficient?

Publicitatea tv pe un post national

Publicitatea tv pe un post local

Ziarele

Fluturasi

Internetul

Radio

8. Ce intelegeti prin conceptul de piata virtuala?

e-commerce

9.Cum ati auzit de existenta pietei virtuale ?

Material: mentionati sursa aici ……………………………………………………………………………….

Furnizor

Consultanti in domeniu

Newsletter/Materiale

Mass-media (ziare, radio, televiziune)

Adresa site-ului primita de la un asociat/prieten

Printr-un link dintr-o alta pagina web

Prin folosirea unui motor de cautare (Google, Yahoo, etc.)

Altele:

10.De unde a-ti aflat de posibilitatea de a va face firma publica pe internet?

Material: mentionati sursa aici ……………………………………………………………………………….

Furnizor

Consultanti in domeniu

Newsletter/Materiale

Mass-media (ziare, radio, televiziune)

Adresa site-ului primita de la un asociat/prieten

Printr-un link dintr-o alta pagina web

Prin folosirea unui motor de cautare (Google, Yahoo, etc.)

Altele:

11.Cat de importanta considerati prezenta unei firme pe piata virtuala, in prezent?

Foarte important

Important

Neutru

Mai putin important

Deloc important

12.Dar in viitorul apropiat?

Foarte important

Important

Neutru

Mai putin important

Deloc important

13.Folositi la randul dvs piata virtuala pentru interes propriu?

Da

Nu

14.Ati investit pana acum in publicitatea on-line?

Da

Nu

Daca da sub ce forma?

…………………………………………………………………………………………………………………………..

15.Daca ati experimentat publicitatea on-line, cat de satisfacut sunteti de rezultatele acesteia?

Foarte satisfacut

Satisfacut

Neutru

Nesatisfacut

Deloc satisfacut

16.Daca nu ati investit inca, sunteti dispusi sa investiti in publicitatea on-line?

Da

Nu

Daca da sub ce forma?

…………………………………………………………………………………………………………………………..

17.Ati recomanda publicitatea on-line prietenilor?

Sigur ca da

Probabil ca da

Nu sunt sigur

Probabil ca nu

Sigur nu

18. Care este categoria de pret pe care sunteti dispus sa-l investiti pentru a va face firma publica pe internet?

Sub 40 euro

Intre 41-100 euro

Intre 101-500 euro

Intre 501-1000 euro

Peste 1000-1500 de euro

Peste 1501 euro

19.Cum considerati preturile practicate pe piata pentru publicitatea on line in raport cu beneficiile acesteia:

a)Pentru prezenta pe un site dedicat publicitatii virtuale?

Foarte ridicate

Ridicate

Acceptabile

Scazute

Foarte scazute

Nu stiu

b)Pentru construirea unui site web?

Foarte ridicate

Ridicate

Acceptabile

Scazute

Foarte scazute

Nu stiu

20. Care dintre urmatoarele culori credeti ca are un impact mai mare pentru o reclama sau un site?

Galben

Verde

Albastru

Negru

Rosu

21. Am putea sa va contactam in legatura cu raspunsurile dumneavoastra la acest chestionar?

Da

Nu