Managementul Fondurilor Structurale In Romania
Cuprins
Pagini 71
=== l ===
Cuprins
Introducere
Toată lumea își dorește să aibă bani, să își dezvolte afacerea, să trăiască în orașe moderne, nepoluate, sigure, să aibă copiii educați și o națiune care să îmbătrânească decent și să se bucure de fiecare etapă a vieții.
Cu precădere în România toată lumea își dorește aceste lucruri iar o modalitate de a avea acces la acestea o reprezintă și drepturile pe care le avem ca urmare a calității tării noastre de membru al Uniunii Europene.
Odată intrată în Uniunea Europeană, România ar trebui să fructifice toate drepturile și beneficiile pe care i le aduc calitatea de stat membru.
Fondurile Structurale reprezintă unul din beneficiile de care beneficiază statele membre. Este adevărat, reprezintă și un efort pentru statul în cauză, căci contrar percepției generale acestea nu sunt nici "fonduri gratuite" nici "bani de la UE" – sunt bani pentru care contribuie fiecare cetățean inclusiv cel român.
Ce sunt Fondurile Structurale, cum funcționează ele, care este mecanismul de implementare, ce efecte derivă din absorbția lor, etc., sunt întrebări la care prezenta lucrare încearcă să răspundă.
Primele două capitole descriu aceste fonduri (tipologia lor, cadrul instituțional de implementare, modul de gestionare și implementare, programele operaționale din țara noastră, domeniile majore de intervenție) pe când capitolele trei și patru încearcă să facă o analiză critică a acțiunii de atragere și implementare, pe de o parte și să prezinte efectele economice ale atragerii și implementării Fondurilor Structurale în țara noastră pe de altă parte.
Întreprinderile mici și mijlocii sunt motorul economiei și unul din beneficiarii cei mai importanți ai acestor fonduri. Din acest motiv am ales să prezint în cadrul Anexei 1 un studiu de caz privind finanțarea SC S.C. BUILDING INOVA S.R.L prin intermediul POS CCE, pentru a achiziționa o serie de echipamente noi, performante, nepoluante și fiabile, echipamente ce fac parte din ciclul de producție sau care sunt mijloace de transport tehnologice strict necesare ciclului de producție.
Cap. 1 Politica de Coeziune a Uniunii Europene și Fondurile Structurale
Politica de Coeziune în perioada 2007-2013
Tabel nr. 1 Obiective si Fonduri 2007- 2013
1.2 Ce sunt Fondurile Structurale?
Fondurile Structurale sunt instrumente financiare, prin care Uniunea Europeană acționează pentru eliminarea disparităților economice și sociale între regiuni, in scopul realizării coeziunii economice si sociale. administrate de către Comisia Europeană, al căror scop este să acorde sprijin la nivel structural.
Sprijinul financiar din Fondurile Structurale este destinat, în principal, regiunilor mai puțin dezvoltate, în scopul de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană.
Fondurile Structurale nu finanțează proiecte individuale separate. Ele finanțează programe de dezvoltare regională multianuale trasate împreună de regiuni, State Membre și Comisia Europeană, pe baza orientării propuse de Comisie pentru întreaga Uniune Europeană.
Pentru perioada de programare 2007-2013 există trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale, respectiv:
Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR);
Fondul Social European(FSE);
Fondul de Coeziune (FC);
si doua Acțiuni Complementare, respectiv:
Fondul European pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (FEADR);
Fondul European pentru Pescuit (FEP).
Această separare pe politici specifice a Fondurilor cu acțiune structurală pentru perioada 2007-2013 a rezultat ca urmare a reformei Politicii de Coeziune necesară în condițiile extinderii fără precedent a Uniunii Europene.
În plus, pentru simplificare și pentru a susține reforma Politicii Agricole Comune și a Politicii Comune de Pescuit efectuată in 2002-2003, fondurile pentru agricultură și pescuit au fost transferate către politicile aferente, nemaifiind încadrate în Fondurile Structurale, dar funcționând pe aceeași tipologie.
Instrumentele de tip structural sunt o formă de finanțare nerambursabilă, dar funcționează pe principiul cofinanțării. Proiectele sunt cofinanțate in special din fonduri publice ale Statului Membru, dar pot fi atrase și fonduri private.
Pentru FEDR, FSE, FEADR si FEP rata maximă a intervenției UE este 75%, însă pentru România va fi de 85% din totalul costurilor eligibile, în timp ce pentru Fondul de Coeziune aceasta este fie de maxim 80% din totalul costurilor eligibile, fie de maxim 85% din costul total. Pentru România rata de intervenție UE în cazul Fondului de Coeziune va fi tot de 85%.
a. Fondul European de Dezvoltare Regională
A fost înființat în 1975 și a devenit principalul instrument al politicii regionale a Comunității.
Obiectivul Fondului European de Dezvoltare Regională (FEDR) este de a consolida coeziunea economică și socială în Uniunea Europeană prin diminuarea dezechilibrelor regionale. Pe scurt, FEDR finanțează:
ajutoare directe pentru investițiile în întreprinderi (în special, IMM-uri) în vederea creării de locuri de muncă durabile;
infrastructuri legate, în special, de cercetare și inovare, telecomunicații, mediu, energie și transporturi;
instrumente financiare (fond de capital de risc, fond de dezvoltare regională etc.) destinate să sprijine dezvoltarea regională și locală și să favorizeze cooperarea între orașe și regiuni;
măsuri de asistență tehnică.
b. Fondul Social European
A fost înființat n 1958 in scopul de a întări coeziunea economică și socială și de a contribui la implementarea "Strategiei europene privind ocuparea forței de munca", FSE are ca sarcină îmbunătățirea oportunităților de angajare pentru șomeri si muncitori în Piața Unica, prin creșterea mobilității lor si prin facilitarea adaptării la schimbările industriale, în particular prin instruire vocațională și reinstruire, precum și prin sistemele de recrutare.
Prin intermediul sau se acorda susținere financiara acțiunilor de formare si reconversie profesionala ca si celor vizând crearea de noi locuri de munca.
c. Fondul de Coeziune
A fost creat de Tratatul de la Maastricht in 1992 pentru a furniza contribuția financiară necesara proiectelor din domeniul mediului si a rețelelor trans-europene de infrastructură de transport.
Este un instrument structural ce intervine pe ansamblul teritoriului național al Statelor Membre al căror PNB/locuitor se situează sub pragul de 90% din media europeană pentru a cofinanța nu programe, ci proiecte mari in domeniile mediu si transport (rețele de transport transeuropene si domenii de dezvoltare durabilă ce aduc beneficii protecției mediului – eficiență energetică și energie regenerabilă, transport inter-modal, transport urban si transport public ecologic).
Pentru perioada 2007-2013, Fondul de Coeziune se adresează următoarelor țări: Bulgaria, Cipru, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria. Spania este eligibilă, pe bază tranzitorie, deoarece PNB-ul său pe cap de locuitor este inferior mediei înregistrate pentru Uniunea Europeană cu 15 state membre.
d. Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură (FEOGA)
Fondul European pentru Orientare și Garantare în Agricultură (FEOGA) – secțiunea „Orientare” – este fondul structural destinat politicii agricole comune a Uniunii Europene, care sprijină măsuri pentru modernizarea agriculturii și dezvoltare rurală.
Secțiunea „Orientare” contribuie la sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate, prin îmbunătățirea eficienței structurilor de producție, procesarea și marketingul produselor agricole și forestiere, precum și dezvoltarea potențialului local în zonele rurale.
Secțiunea „Garanții” a acestui fond, care nu este de tip structural, contribuie la dezvoltarea rurală in cadrul Politicii Agricole Comune în zonele cu dificultăți structurale.
Măsuri eligibile
investiții în holdinguri agricole;
sprijin de început pentru tineri fermieri;
instruire profesională;
sprijin pentru scheme de pensionare anticipată;
alocații compensatorii pentru zone dezavantajate;
măsuri de agro-mediu;
procesarea și marketingul produselor agricole;
dezvoltarea și promovarea pădurilor;
măsuri pentru adaptarea și dezvoltarea zonelor rurale.
e. Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP)
Instrumentul Financiar pentru Orientare Piscicolă (IFOP) – este fondul structural destinat politicii comunitare din domeniul pescuitului, care sprijină măsuri pentru creșterea competitivității sectorului piscicol, în condițiile asigurării unui echilibru durabil între resurse și capacitatea de exploatare.
Contribuie la adaptarea si modernizarea industriei pescuitului in regiunile Obiectiv 1 și in alte regiuni, prin:
crearea unui echilibru durabil între resursele marine și folosirea lor;
creșterea competitivității companiilor;
îmbunătățirea furnizării și dezvoltării de produse de pescuit și acva-cultură;
susținerea revitalizării zonelor dependente de pescuit.
Măsuri eligibile
ajustări ale efortului în sectorul pescuitului;
modernizarea flotei;
dezvoltarea de ferme de pescuit;
protecția zonelor maritime;
facilități în porturile de pescuit;
procesarea și marketingul produselor de pește;
promovarea produselor.
1.3 Cum sunt gestionate Fondurile Structurale?
1.3.1. De la Bugetul UE la proiecte de finanțare – prezentarea mecanismului
Bugetul consacrat fondurilor structurale și regulile de utilizare sunt convenite de către Consiliu și Parlamentul European pe baza unei propuneri din partea Comisiei Europene.
Comisia Europeană propune „orientările strategice ale Comunității în materie de coeziune”, definite în strânsă cooperare cu statele membre. Orientările garantează că statele membre își ajustează programarea în funcție de prioritățile Uniunii, și anume încurajarea inovării și a spiritului antreprenorial, favorizarea creșterii economiei bazate pe cunoaștere și crearea de locuri de muncă mai bune și mai multe.
Apoi, în cursul unui dialog permanent cu Comisia, fiecare stat membru pregătește „Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR) care respectă orientările strategice. Regulamentul prevede că fiecare stat membru, după adoptarea orientărilor strategice, dispune de cinci luni pentru a înainta Comisiei propriul Cadru Strategic Național de Referință (CSNR). Cadrul de referință definește strategia aleasă de către statul respectiv și propune o listă de „programe operaționale” pe care acesta intenționează să le pună în aplicare. După primirea Cadrului Strategic Național de Referință (CSNR), Comisia dispune de trei luni pentru a-și aduce comentariile și pentru a solicita eventuale informații complementare.
Comisia validează parțial Cadrul Strategic Național de Referință (CSNR), precum și fiecare program operațional (PO). Programele operaționale (PO) prezintă prioritățile statului respectiv (și/sau ale regiunilor) și modul în care acesta își va derula programarea. Există, de altfel, o obligație: pentru țările și regiunile care se află sub incidența obiectivului „Convergență”, 60% din cheltuieli trebuie alocate priorităților care fac parte din strategia Uniunii în favoarea creșterii economice și ocupării forței de muncă (strategia de la Lisabona). În cazul țărilor și regiunilor care se află sub incidența obiectivului „Competitivitate și ocuparea forței de muncă”, procentul este de 75%. Pentru perioada 2007-2013, Comisia Europeană va adopta aproximativ 450 de programe operaționale. La programarea și gestionarea PO participă parteneri economici și sociali, precum și organisme ale societății civile.
Odată ce Comisia ia decizia cu privire la PO, este rândul statului membru și al regiunilor sale să pună în aplicare programele, și anume să selecteze miile de proiecte care vor fi puse în aplicare în fiecare an, să le controleze și să le evalueze. Toate aceste activități se efectuează prin intermediul așa-numitelor „autorități de management”, proprii fiecărei țări și/sau fiecărei regiuni.
Comisia angajează cheltuielile pentru a permite statului membru să lanseze programele.
Comisia achită cheltuielile certificate de către statul membru.
Comisia participă la monitorizarea fiecărui program operațional, alături de statele membre.
Pe durata programării 2007-2013, Comisia Europeană și statele membre prezintă rapoarte strategice.
La nivelul Uniunii Europene fondurile sunt administrate de către Comisia Europeană după cum urmează:
Gestionarea fondurilor
Comisia negociază și aprobă programele de dezvoltare propuse de către statele membre și alocă creditele;
Statele și regiunile lor gestionează programele, asigură aplicarea acestora și selectează proiectele pe care le controlează și evaluează;
Comisia participă la monitorizarea programelor, angajează și plătește cheltuielile certificate și verifică sistemele de control instituite.
Pentru fiecare program operațional, statul membru desemnează:
autoritate de management (autoritate publică sau organism de drept public sau privat național, regional sau local care gestionează programul operațional);
autoritate de certificare (autoritate sau organism public național, regional sau local care certifică situația cheltuielilor și cererile de plată înainte de a fi trimise Comisiei);
autoritate de audit (autoritate sau organism public național, regional sau local desemnat pentru fiecare program operațional și însărcinat cu verificarea bunei funcționări a sistemului de gestionare și de control).
Angajamente bugetare
Angajamentele bugetare referitoare la programele operaționale sunt efectuate în tranșe anuale, pentru fiecare fond și pentru fiecare obiectiv. Comisia angajează prima tranșă anuală înainte de adoptarea programului operațional. Apoi, Comisia angajează tranșele cel târziu la 30 aprilie în fiecare an.
Deblocarea automată:
O parte dintr-un angajament bugetar este deblocată automat de către Comisie în cazul în care aceasta nu a fost utilizată sau nu s-a primit nici o cerere de plată la sfârșitul celui de-al doilea an de la angajamentul bugetar (n+2).
În baza programelor operaționale respective, termenul este fixat la sfârșitul celui de-al treilea an (n+3) în perioada 2007-2010 pentru următoarele țări: Bulgaria, Estonia, Grecia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Portugalia, Republica Cehă, România, Slovenia, Slovacia și Ungaria.”
Cap 2. Fondurile Structurale în România
2.1 Cadrul legislativ de implementare
Cadrul legislativ actual care reglementează politica de coeziune și instrumentele structurale în România este alcătuit din următoarele acte normative:
Hotărârea de Guvern nr. 497/2004 privind stabilirea cadrului instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale
Hotărârea de Guvern nr. 1179/2004 pentru modificarea și completarea HG nr. 497/2004;
Hotărârea de Guvern nr.1200/2004 pentru constituirea, organizarea și funcționarea Comitetului național de coordonare a procesului de pregătire pentru gestionarea instrumentelor structurale;
Hotărârea de Guvern nr. 1115/2004 privind elaborarea în parteneriat a Planului Național de Dezvoltare;
Legea nr. 315/2004 a dezvoltării regionale în România;
Legea nr. 500/2002 a finanțelor publice;
Legea nr. 108/2004 pentru aprobarea OUG nr. 45/2003 privind finanțele publice locale;
Legea nr. 84/2003 pentru modificarea și completarea OG nr. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv;
Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern;
Ordonanța Guvernului nr. 79/2003 privind controlul și recuperarea fondurilor comunitare, precum și a fondurilor de co-finanțare aferente, utilizate necorespunzător;
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 63/1999 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile alocate României și a fondurilor de co-finanțare aferente, modificată și completată prin OG nr. 6/2002;
Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală (art. 200, lit. c);
Hotărârea de Guvern nr. 68/2004 privind organizarea si funcționarea Institutului Național de Statistică.
România se angajează să asigure stabilitatea cadrului legislativ, principal și secundar, utilizat, direct sau indirect, în reglementarea politicii regionale și instrumentelor structurale.
2.2 Cadrul instituțional de implementare
Conform angajamentelor asumate în Documentul Complementar de Poziție la Capitolul 21, a fost creat cadrul instituțional pentru coordonarea, implementarea și gestionarea instrumentelor structurale prin adoptarea Hotărârii Guvernului nr.497/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin care au fost desemnate structuri instituționale armonizate cu structurile comunitare specifice.
Cadrul instituțional a fost construit într-o abordare unitară, urmărindu-se crearea de structuri care să respecte principiul segregării funcțiilor și dezvoltarea de mecanisme și proceduri care să permită utilizarea eficientă și riguroasă a fondurilor.
Astfel, Ministerul Economiei și Finanțelor, prin Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, îndeplinește rolul de coordonator național al instrumentelor structurale, asigurând dezvoltarea cadrului instituțional, legislativ și procedural necesar implementării acestor fonduri, precum și funcționarea coerentă și eficientă a întregului sistem administrativ.
Cele 19,7 miliarde euro care vor fi alocate României prin instrumentele structurale în perioada 2007-2013 sunt implementate prin 7 programe operaționale sectoriale și regionale, la care se adaugă 8 programe de cooperare teritorială cu alte state.
Pentru programele operaționale sectoriale și regionale, în cadrul ministerelor de linie corespunzătoare, a fost desemnată câte o Autoritate de Management, responsabilă cu gestionarea și implementarea fiecăruia dintre programele operaționale, după cum urmează:
Ministerul Economiei și Finanțelor – pentru Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice;
Ministerul Transporturilor – pentru Programul Operațional Sectorial Transport;
Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile – pentru Programul Operațional Sectorial Mediu;
Ministerul Muncii, Familiei și Egalității de Șanse – pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane;
Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor – pentru Programul Operațional Regional;
Ministerul Internelor și Reformei Administrative – pentru Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative;
Ministerul Economiei și Finanțelor – pentru Programul Operațional Asistență Tehnică.
În funcție de specificul programului operațional, în relația dintre Autoritatea de Management și beneficiar, pot interveni Organisme Intermediare, centrale sau regionale. Aceste organisme intermediare preiau, în baza unui acord, funcții delegate de către autoritățile de management, însă responsabilitatea finală a implementării programului operațional revine Autorităților de management
De asemenea, Ministerul Economiei și Finanțelor îndeplinește funcția de Autoritate de Certificare și Plată, care elaborează și înaintează cererile de plată și primește de la Comisia Europeană sumele aferente Fondurilor Structurale și de Coeziune; în vederea înaintării cererilor de plată către CE, certifică declarațiile de cheltuieli.
Nu în ultimul rând, prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 22/2005, aprobată prin Legea nr. 200/2005, a fost constituită Autoritatea de Audit, sub forma unui organism independent asociat Curții de Conturi a României, având responsabilitatea realizării auditului de sistem, verificării operațiunilor pe bază de eșantion precum și pentru auditul final al fondurilor ISPA și PHARE și al instrumentelor structurale.
Tabel nr. 2 Autorități implicate în gestionarea Fondurilor Structurale în România
2.3 Care sunt Programele Operaționale, ce intervenții se finanțează și de ce alocări financiare beneficiază România?
Uniunea Europeană (UE) este compusă din 27 de state membre, care formează o comunitate și o piața unică de 494 de milioane de cetățeni.
Totuși, între aceste țări și în cele 271 de regiuni ale lor încă exista importante diferențe socio-economice. Politica de coeziune se află în prim planul efortului de ameliorare a poziției competitive a Uniunii în ansamblul ei, și în special a regiunilor ei cel mai puțin dezvoltate.
Cu un buget de 347 miliarde de euro pentru perioada de programare 2007-2013, politica de coeziune reprezintă cea mai mare sursa de sprijin financiar privind investițiile în domeniile creșterii economice și locurilor de muncă la nivel european, astfel încât să permită tuturor regiunilor să intre în concurența în mod eficace pe piața internă.
Se estimează că instrumentele de coeziune vor stimula creșterea economică în noile state membre cu 6 % în medie și vor crea cca 2 milioane de locuri de muncă.
Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocate aproape 20 miliarde de euro în cadrul obiectivului „convergență" si 455 de miliarde de euro în cadrul obiectivului „cooperare teritorială Europeană”
Tabel nr. 3 Finanțarea alocată României în miliarde de Euro, 2007-2013
Sursa: Politica Europeană de Coeziune în România, http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docgener/informat/country2009/ro_ro.pdf
2.3.1. Programul Operațional Asistență Tehnică
Program dezvoltat în cadrul obiectivului 'Convergență', cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR). La data de 11 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat
Programul Operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), denumit „Programul Operațional pentru Asistență Tehnică”. Bugetul total al programului este de aproximativ 213 milioane de euro și asistența comunitară se ridică la 170 milioane de euro (aproximativ 0,86 % din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
1. Obiectivul investiției UE
Obiectivul Programului Operațional pentru Asistență Tehnică (PO AT) la nivel național constă în asigurarea sprijinului pentru coordonarea și implementarea fondurilor regionale în România, garantarea unui sistem fiabil de management și de monitorizare și asigurarea unei transmiteri coordonate de mesaje generale referitoare la instrumentele structurale. Toate aceste obiective se reflectă în absorbția globală și folosirea eficientă a intervențiilor instrumentelor structurale.
PO AT vizează să asigure faptul că implementarea instrumentelor structurale în România respectă principiile și normele privind parteneriatul, programarea, evaluarea, managementul, inclusiv managementul financiar, monitorizarea și controlul pe baza responsabilităților împărțite între statele membre și Comisie, în conformitate cu dispozițiile prevăzute de Regulamentul General. De asemenea, programul va sprijini implementarea priorităților prevăzute de Orientările Strategice Comunitare pentru Politica de Coeziune
3. Axe prioritare
În conformitate cu obiectivul de a crea cele mai bune condiții pentru absorbția adecvată a fondurilor europene și de a fi cât mai operațional și clar, programul va fi structurat pe trei axe prioritare:
Axa prioritară 1: Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor
Obiectivul acestei axe prioritare constă în consolidarea coordonării globale a implementării instrumentelor structurale și în constituirea capacităților adecvate prin acțiuni menite să stabilească un nivel comun de cunoaștere și experiență printre diferiți actori.
Pentru a asigura implementarea eficientă a instrumentelor structurale, este necesară coordonarea tuturor acțiunilor întreprinse în raport cu gestionarea, monitorizarea și controlul programelor operaționale. În timp ce axele prioritare legate de asistența tehnică din cadrul celorlalte programe din România vor oferi sprijin procesului de gestionare a programelor operaționale respective, PO AT va oferi standarde comune și orientări și va permite schimbul de experiență și raționalizarea bunelor practici.
Axa prioritară 2: Dezvoltări viitoare și sprijin pentru funcționarea Sistemului Informatic Unic de Management (SMIS)
Obiectivul acestei axe prioritare este acela de a asigura o bună funcționare și dezvoltare organizațională și funcțională a SMIS, precum și extinderea permanentă a sistemului pentru a permite un acces rapid la informații la nivelul tuturor instituțiilor implicate în procesul de gestionare a instrumentelor structurale și pentru a contribui la un management corect și eficient al programelor operaționale.
Axa prioritară 3: Diseminarea informației și promovarea instrumentelor structurale
Obiectivul acestei axe prioritare constă în asigurarea unei transmiteri coordonate a mesajelor generale referitoare la fondurile regionale la nivel național și punerea în aplicare a planului de acțiune în domeniul comunicării elaborat de Ministerul Economiei și Finanțelor, în conformitate cu Strategia națională de comunicare pentru instrumentele structurale.
Această a treia axă prioritară este dedicată în mod special publicului larg, dar se adresează, de asemenea, beneficiarilor potențiali. Intervențiile sale sunt complementare acțiunilor descrise în cadrul primei axe prioritare în materie de coordonare a comunicării la nivel național și de sprijin al sesiunilor de formare organizate în acest domeniu.
Tabel nr. 4
Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de Management: Ministerul Economiei și Finanțelor
2. 3. 2 Programul Operațional Mediu
Program dezvoltat în cadrul obiectivului 'Convergență', cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC) .
La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat Programul Operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC), denumit „Programul Operațional de Mediu” (POS Mediu). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,6 miliarde de euro și asistența comunitară se ridică la 4,5 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
1. Obiectivul investiției UE
Obiectivul global al programului îl reprezintă îmbunătățirea nivelului de trai și a mediului, insistând în special pe respectarea legislației europene în domeniul mediului.
Acest obiectiv ar trebui văzut în lumina adâncirii fără precedent a disparităților în cadrul Uniunii extinse și a eforturilor pe termen lung care vor fi necesare pentru ca România să reducă aceste disparități. Având în vedere faptul că necesitățile unor investiții directe în sectorul de mediu în vederea respectării legislației UE sunt extrem de mari, autoritățile române au optat pentru crearea unui program operațional specific axat pe infrastructura de mediu, dar care abordează și alte aspecte legate de mediu.
3. Axe prioritare
Pentru a îndeplini obiectivele Programului Operațional de Mediu, se prevede alocarea fondurilor UE și de stat respective în vederea punerii în aplicare a următoarelor axe prioritare:
Axa prioritară 1: Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată
Această axă prioritară abordează unul dintre principalele puncte slabe ale sistemelor de apă și apă uzată care reflectă accesul redus al comunităților la infrastructura de apă și apă uzată (52%), calitatea necorespunzătoare a apei potabile și lipsa facilităților de canalizare și epurare a apelor uzate în anumite zone. De asemenea, abordează aspectul referitor la eficiența scăzută a serviciilor publice de apă, cauzată în principal de numărul ridicat de operatori mici, mulți dintre aceștia desfășurând diferite alte activități (transport public, încălzire urbană, electricitate locală, etc.) și de slabele investiții pe termen lung, managementul ineficient, lipsa strategiilor de dezvoltare pe termen lung și a planurilor de afaceri etc.
Axa prioritară 2: Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric
Această prioritate abordează aspecte de mediu critice de pe teritoriul României – poluarea apei, solului, aerului, provocată de depozitarea neadecvată a deșeurilor. Practicile de gestionare neadecvată a deșeurilor moștenite din trecut, utilizate și în prezent în România, au condus la neconformarea unui număr mare de depozite și la depozitarea neadecvată a unor cantități considerabile de deșeuri care continuă să fie produse. Cea mai frecventă metodă de eliminare a deșeurilor rămâne depozitarea. Colectarea selectivă este făcută doar în anumite centre – pilot și multe din materialele reciclabile sunt pierdute prin depozitare. Doar o mică parte din acestea sunt folosite ca materie primă secundară și reciclate.
Axa prioritară 3: Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile identificate ca fiind cele mai afectate de poluare
Acțiunile în cadrul programului prevăd reducerea impactului negativ asupra mediului și sănătății umane în aglomerațiile urbane care au cel mai mult de suferit de pe urma poluării produse de sistemele urbane vechi de încălzire. Intervențiile se vor baza pe strategii locale de încălzire pe termen mediu/lung. Scopul principal este de a promova o utilizare eficientă a surselor de energie neregenerabile și, acolo unde este posibil, utilizarea surselor de energie regenerabile sau a surselor de energie mai puțin poluante pentru sistemele de încălzire urbană.
Se va acorda o atenție deosebită activităților de modernizare a sistemelor de încălzire urbană, ceea ce va conduce la reducerea semnificativă a emisiilor de SO2, NOx și de pulberi în câteva localități afectate puternic de poluare.
Axa prioritară 4: Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii
Scopul acestei axe prioritare este de a sprijini conservarea biodiversității și a naturii prin dezvoltarea unui cadru de management adecvat pentru zonele protejate, inclusiv pentru siturile Natura 2000. Aceasta include dezvoltarea infrastructurii pentru zonele protejate, precum și activități de întreținere, de operare și monitorizare. Creșterea gradului de conștientizare în ceea ce privește protecția mediului și comportamentul favorabil protecției naturii – ca bază pentru dezvoltarea durabilă – este, de asemenea, un element cheie luat în considerare.
Se preconizează acordarea unui sprijin special pentru pregătirea și implementarea planurilor de management. Aceasta include secțiuni privind delimitarea în spațiu, inventariere (caracteristici naturale și informații socio-economice), instrumente de planificare și management, inclusiv definirea unităților de mediu și evaluarea lor, zonare propusă (rezervație, priorități pentru conservare, utilizare restrânsă și utilizare generală), obiective de management și orientări. Prin acestea din urmă se asigură legislația relevantă, activitățile umane compatibile cu măsurile de conservare și de îmbunătățire a habitatelor.
Axa prioritară 5: Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc
Sprijinul pentru această axă prioritară se va concentra pe investițiile care să furnizeze un nivel adecvat al protecției împotriva inundațiilor prin sprijinirea îmbunătățirii stării economice, de mediu, ecologice și de conservare a regiunilor celor mai expuse riscului de inundații. Zonele țintă pentru intervenție vor fi selectate în concordanță cu strategiile relevante la nivel regional și național.
În cadrul acestei axe prioritare, se va acorda sprijin pentru protejarea și reabilitarea litoralului sudic al Mării Negre, având drept scop stoparea eroziunii costiere, precum și protejarea valorii bunurilor din zona litorală și creșterea siguranței locuințelor din această zonă.
Axa prioritară 6: Asistență tehnică
Scopul acestei axe prioritare este de a asigura o implementare eficientă pentru POS Mediu. Aceasta va contribui la creșterea capacității de absorbție a fondurilor UE prin sprijinirea identificării proiectelor, consolidarea capacității administrative a Autorității de Management și a organismelor intermediare, finanțarea activităților referitoare la monitorizarea, evaluarea și controlul proiectelor, dar și prin acțiuni de publicitate și informare pentru POS Mediu. O atenție specială va fi acordată sprijinirii identificării de proiecte care să asigure schimbul de informații cu comunitatea europeană de cercetare în domeniul mediului și transferul de cunoștințe „de ultimă generație”. Studiile elaborate pentru sprijinirea identificării proiectelor vor lua pe deplin în considerare datele disponibile privitoare la inovare și la tehnologiile care nu afectează mediul.
Tabel nr. 5 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de Management: Ministerul Mediului
2.3.3. Programul Operațional Transport
Program dezvoltat în cadrul obiectivului 'Convergență' cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC)
La data de 12 iulie 2007, Comisia Europeană a aprobat programul operațional pentru România pentru perioada 2007-2013 cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) și Fondul de Coeziune (FC), denumit 'Programul Operațional – Transport (POS-T). Bugetul total al programului este de aproximativ 5,7 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 4,56 miliarde de euro (aproximativ 23% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
1. Obiectivul investiției UE
Obiectivul principal în sectorul transporturilor este acela de a oferi o infrastructură dezvoltată în mod adecvat, modernă și durabilă, întreținută în mod corespunzător, care să faciliteze o circulație sigură și eficientă a persoanelor și a bunurilor la nivel național și european și care să contribuie în mod pozitiv și semnificativ la dezvoltarea economică a României.
România are nevoie de legături cu celelalte state europene. De asemenea, costurile ridicate din domeniul transporturilor se datorează lipsei unei infrastructuri corespunzătoare și/sau unei infrastructuri în stare precară pe teritoriul României. Acest program urmărește reducerea perioadelor de călătorie și astfel a costurilor pentru a ajunge în zone izolate ale României, precum și asigurarea unor legături adecvate cu restul Europei prin intermediul principalelor axe ale rețelelor transeuropene (TEN-T).
3. Axe prioritare
Pentru a atinge obiectivele POS-T, se propune alocarea în domeniul transporturilor a fondurilor UE și a fondurilor de stat corespunzătoare pentru punerea în aplicare a următoarelor axe prioritare:
Axa prioritarã 1: Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul realizării unui sistem durabil de transport și integrării acestuia în rețelele de transport ale UE
Această axă prioritară urmărește sporirea coeziunii teritoriale dintre România și statele membre ale UE prin reducerea semnificativă a timpului de călătorie, îmbunătățirea siguranței și calității transportului către principalele destinații, pe plan intern, cât și la nivel european, atât pentru călători, cât și pentru mărfuri, alături de axele prioritare TEN-T nr. 7, 18 și 22.
Acest obiectiv va fi atins prin extinderea și modernizarea autostrăzilor și căilor ferate, precum și a infrastructurii transportului naval, în scopul creșterii calității, eficienței și vitezei serviciilor de transport, door-to-door, și sporirii volumelor de mărfuri și a traficului de călători din estul către vestul României.
Axa prioritarã 2: Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii naționale de transport în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport
Această axă prioritară vizează modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport rutier, feroviar, naval și aerian din cadrul rețelei naționale în afara axelor prioritare TEN-T și promovează un echilibru adecvat între tipurile de transport.
Obiectivul acesteia este creșterea traficului de călători și de mărfuri, caracterizat de un nivel mai ridicat de siguranță, o mai mare viteză și calitate a serviciilor, inclusiv interoperabilitatea feroviară, în contextul obiectivului politicii de coeziune de dezvoltare a legăturilor secundare dintre rețele.
Axa prioritarã 3: Modernizarea sectorului de transport în scopul asigurării unei protecții sporite a mediului, a sănătății umane și îmbunătățirii siguranței pasagerilor
Această axă prioritară urmărește punerea în aplicare a principiilor dezvoltării durabile în sectorul transporturilor din România, în conformitate cu concluziile Consiliului European de la Cardiff din 1998 și Strategia europeană pentru dezvoltare durabilă (Gothenburg, 2001). Aceasta va încuraja sporirea nivelului de siguranță, minimalizarea efectelor adverse asupra mediului, precum și transportul intermodal și combinat.
Axa prioritarã 4: Asistență tehnică
Punerea în aplicare în mod adecvat a instrumentelor structurale necesită sprijin instituțional și consolidarea capacității administrative în decursul următorilor ani. Acest sprijin va consta în angajarea de personal suplimentar și formarea acestuia atât cu privire la sarcinile administrative, cât și la aspectele tehnice ale gestionării proiectelor din domeniul transporturilor pentru Ministerul Transporturilor și pentru celelalte instituții beneficiare. Se va promova, de asemenea, înțelegerea și aprecierea rolului și obiectivului contribuției UE la dezvoltarea infrastructurii de transport din România.
Tabel nr. 6 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de Management : Ministerul Transporturilor
2.3.4.
2.3.4. Programul Operațional Regional
Program dezvoltat în cadrul obiectivului 'Convergență', cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
Cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR), denumit „Programul Operațional Regional” (POR). Bugetul total al programului este de aproximativ 4,38 miliarde de euro, iar sprijinul financiar acordat de Comunitate se ridică la 3,7 miliarde de euro (aproximativ 19% din totalul fondurilor europene investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
1. Obiectivul investiției UE
Obiectivul general constă în sprijinirea dezvoltării economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a regiunilor din România, ținând seama de nevoile și resursele specifice ale acestora și punând accentul pe polii urbani de creștere, pe îmbunătățirea mediului de afaceri și a infrastructurii de bază. Regiunile României, în special cele mai puțin dezvoltate, ar putea deveni zone mai atractive în ceea ce privește locuirea, interesul turistic, investițiile și piața forței de muncă.
Acest obiectiv va fi atins prin alocarea diferențiată a fondurilor pentru fiecare regiune, în funcție de nivelul de dezvoltare a acestora și în strânsă coordonare cu acțiunile puse în aplicare în cadrul altor programe operaționale.
Această strategie va acorda prioritate regiunilor mai puțin dezvoltate și, în același timp, se va acorda o atenție specială sprijinirii polilor urbani de creștere, care pot contribui la dezvoltarea policentrică a României.
3. Axe prioritare
Dezvoltarea echilibrată a tuturor regiunilor țării se va realiza printr-o abordare integrată, bazată pe asocierea investițiilor publice în infrastructura locală, a politicilor active de stimulare a activităților economice și a sprijinului acordat pentru valorificarea resurselor locale, prin intermediul următoarelor axe prioritare:
Axa prioritară 1: Sprijinirea dezvoltării durabile a polilor urbani de creștere
Această axă prioritară are ca obiectiv creșterea calității vieții și crearea de noi locuri de muncă în orașe prin reabilitarea infrastructurii urbane, îmbunătățirea serviciilor, inclusiv a serviciilor sociale, precum și prin dezvoltarea structurilor de sprijinire a mediului de afaceri și a antreprenoriatului.
Pentru a contribui la dezvoltarea țării în mod echilibrat teritorial și pentru a evita sporirea disparităților interne, investițiile vor fi concentrate în orașele care funcționează ca poli urbani de creștere regionali și/sau locali, care extind dezvoltarea către zonele înconjurătoare, acordându-se prioritate polilor de creștere situați în regiuni și județe cu un nivel mai scăzut de dezvoltare în ceea ce privește PIB-ul și rata șomajului.
Axa prioritară 2: Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale
Obiectivul acestei axe este sporirea accesibilității regiunilor și a mobilității populației, bunurilor și serviciilor, pentru a favoriza dezvoltarea economică durabilă.
Axa prioritară 3: Îmbunătățirea infrastructurii sociale
Această axă vizează crearea premiselor pentru îmbunătățirea accesului populației la serviciile esențiale, contribuind la realizarea obiectivului european de coeziune economică și socială prin îmbunătățirea infrastructurii în domeniul sănătății, educației, serviciilor sociale și siguranței publice în situații de urgență.
Axa prioritară 4: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local
Această axă prioritară are ca scop înființarea și extinderea structurilor regionale și locale de sprijinire a mediului de afaceri, reabilitarea zonelor industriale și susținerea inițiativelor antreprenoriale la nivel regional și local, în vederea facilitării creării de locuri de muncă și a creșterii economice durabile.
Axa prioritară 5: Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului
Această axă prioritară vizează în mod special valorificarea durabilă și promovarea patrimoniului cultural și a resurselor naturale cu potențial turistic, precum și îmbunătățirea calității serviciilor de cazare și a infrastructurii de turism, în scopul creșterii atractivității regiunilor, dezvoltării economiilor locale și creării de noi locuri de muncă.
Axa prioritară 6: Asistență tehnică
Obiectivul acestei axe prioritare este sprijinirea punerii în practică transparente și eficiente a programului.
Tabel nr. 6 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de Management: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Locuințelor
2.3.5 Program Operațional Creșterea competitivității economice
Program dezvoltat în cadrul obiectivului Convergență, cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
Bugetul total al programului este de aproximativ 3 miliarde de euro iar asistența comunitară se ridică la 2,5 miliarde de euro (aproximativ 12,7% din totalul fondurilor UE investite în România în cadrul politicii de coeziune 2007-2013).
1. Obiectivul investiției UE
Obiectivul general îl constituie creșterea productivității societăților românești în conformitate cu principiile dezvoltării durabile și reducerea disparităților comparativ cu productivitatea medie a Uniunii Europene. Ținta o reprezintă o creștere anuală medie a PIB per salariat de aproximativ 5,5%. Aceasta va permite României să atingă aproximativ 55% din productivitatea medie a UE până în 2015.
2. Axe prioritare
Ținând cont de posibilitățile de consolidare a poziției competitive a întreprinderilor românești, au fost identificate următoarele axe prioritare:
Axa prioritară 1: Un sistem de producție inovativ și eficient din punct de vedere ecologic
Obiectivele din cadrul acestei axe prioritare constau în consolidarea și creșterea durabilă a sectorului productiv din România și stabilirea unui mediu favorabil dezvoltării întreprinderilor. Este necesară transpunerea legislației UE în legislația națională privind întreprinderile mici și mijlocii.
Axa prioritară 2: Cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare pentru competitivitate
Această axă prioritară se concentrează pe mai multe aspecte pentru a contribui la următoarele obiective: creșterea capacității de cercetare prin investirea în dezvoltarea infrastructurii de cercetare și dezvoltare (C&D) și atragerea de noi tineri cercetători și de specialiști la nivel înalt, atât în institutele de cercetare și dezvoltare (universități și institute de cercetare), precum și în întreprinderile care dispun de departamente de cercetare; consolidarea furnizării de cunoștințe din partea universităților și a institutelor de cercetare; stimularea transferului de tehnologie bazat pe cooperarea dintre institutele de cercetare și dezvoltare și întreprinderi; stimularea cererii pentru inovații a întreprinderilor; crearea și consolidarea societăților de înaltă tehnologie și dezvoltarea unor centre de excelență și de competitivitate.
Axa prioritară 3: TIC pentru sectorul privat și public
O infrastructură energetică eficientă, flexibilă, sigură și curată constituie o condiție preliminară necesară pentru dezvoltarea economică deoarece încurajează productivitatea și, ca urmare, competitivitatea. România are ca scop îmbunătățirea eficienței energiei și creșterea, în cadrul consumului național brut de electricitate, a procentului de electricitate produsă cu ajutorul surselor regenerabile.
Procentul de energie electrică produsă din surse regenerabile din consumul național brut de energie electrică a fost de aproape 29% în 2004, aproape de ținta stabilită de 33% până în 2010, aproape toată însă realizată în mari hidrocentrale. Prin urmare, diferența ar trebui acoperită în primul rând prin alte surse regenerabile în vederea evitării unei recurgeri masive la hidroenergia produsă în cantități vaste.
Axa prioritară 5: Asistență tehnică
Obiectivul acestei axe prioritare este acela de a furniza sprijin pentru procesul de punere în aplicare a programului și pentru utilizarea eficientă a contribuției financiare comunitare și a cofinanțării naționale.
Tabel nr. 7 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de Management: Ministerul Economiei și Finanțelor
2.3.6 Program operațional România–Bulgaria
Program în cadrul Obiectivului de cooperare teritorială europeană, cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)
Acest program oferă sprijin comunitar pentru 15 regiuni NUTS 3, și anume șapte regiuni din România (județele Mehedinți, Dolj, Olt, Teleorman, Giurgiu, Călărași și Constanța) și șapte regiuni din Bulgaria (districtele Vidin, Vrața, Montana, Plevna, Veliko Tarnovo, Ruse Silistra și Dobrici). Pe lângă acestea, districtul bulgar Razgrad a fost inclus în zona eligibilă a programului, conform regulii flexibilității menționate la articolul 21 alineatul (1) din Regulamentul privind Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER).
Bugetul total al programului este de 262 milioane de euro, iar sprijinul comunitar prin intermediul FEDER se ridică la 218 milioane de euro, reprezentând circa 2,5% din totalul investițiilor alocate Obiectivului de cooperare teritorială europeană în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007–2013.
1. Scopul și obiectivul programului
Zona eligibilă se caracterizează prin probleme specifice zonelor de frontieră, unde caracterul marginal și distanța față de centrele economice și decizionale sunt accentuate de prezența unor frontiere care limitează schimburile economice, sociale și culturale și afectează gestionarea comună și eficientă a teritoriului. Zona transfrontalieră nu este omogenă și nu are o identitate ca regiune. Analiza situației socio-economice actuale arată că dezvoltarea economică, creșterea și crearea de locuri de muncă sunt lente; cu toate acestea, potențialul unei cooperări transfrontaliere benefice există. În ceea ce privește mediul, zona se caracterizează, de asemenea, prin peisaje, ecosisteme și o morfologie bogate și variate, dar și foarte vulnerabile.
Prin urmare, obiectivul strategic general al programului este acela de a reuni persoanele, comunitățile și economiile zonei transfrontaliere România–Bulgaria și de a sprijini crearea de către acestea a unei zone de cooperare, care să valorizeze resursele și avantajele sale umane, naturale și ecologice, bazându-se pe o abordare durabilă.
2. Priorități
Programul operațional se structurează în funcție de următoarele priorități:
Prioritatea 1: Accesibilitate (aproximativ 36,4% din finanțarea totală)
Această prioritate vizează îmbunătățirea mobilității și a accesului la infrastructura de transport din zona transfrontalieră. Obiectivele specifice sunt ameliorarea mobilității transfrontaliere prin îmbunătățirea situației existente și prin crearea unor infrastructuri de transport noi în zona eligibilă, precum și crearea condițiilor necesare pentru un schimb constant de informații și de date relevante pentru zona transfrontalieră.
Prioritatea 2: Mediu (aproximativ 34,3% din finanțarea totală)
Această prioritate vizează utilizarea durabilă și protecția resurselor naturale și a mediului, precum și promovarea gestionării eficiente a riscului în zona transfrontalieră. Obiectivele sale sunt următoarele: asigurarea unei protecții și a unei utilizări eficiente a avantajelor naturale ale zonei, prin intermediul unor sisteme de gestionare comună coordonate; sensibilizarea cu privire la protecția și gestionarea mediului în zona transfrontalieră; protecția populației, a întreprinderilor, a mediului și a infrastructurii din această zonă împotriva potențialelor consecințe dezastruoase ale crizelor cauzate de factori naturali sau umani.
Prioritatea 3: Dezvoltarea economică și socială (aproximativ 21,6% din finanțarea totală)
Cea de-a treia prioritate vizează stimularea dezvoltării economice și a coeziunii sociale prin intermediul unor eforturi comune în vederea identificării și punerii în valoare a avantajelor comparative ale regiunii. Obiectivele sunt: dezvoltarea unor infrastructuri și a unor servicii comerciale transfrontaliere, a unor produse turistice comune integrate, a cooperării între universități, institute de cercetare și activități comerciale, schimbul de informații privind posibilitățile de ocupare a forței de muncă, serviciile de formare în vederea ocupării forței de muncă, precum și crearea de contacte și de schimburi între centre de instrucție sau de formare. De asemenea, programul își propune să consolideze coerența și cooperarea dintre populația și comunitățile locale din zona în cauză în domeniul social și în cel cultural.
Prioritatea 4: Asistența tehnică (aproximativ 7,7% din finanțarea totală)
Această prioritate va contribui la punerea în aplicare a programului. Se va oferi o asistență generală în ceea ce privește pregătirea proiectului, gestionarea și aplicarea programului, activitățile de informare, precum și evaluarea acestuia.
Tabel nr. 8 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de management: Ministerul Dezvoltãrii, Lucrãrilor Publice
2.3.7 Program operațional 'Ungaria – România'
Program operațional în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană, cofinanțat de Fondul european de dezvoltare regională (FEDER).
Bugetul total al programului este de aproximativ 275 de milioane de euro, iar asistența comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) se ridică la circa 224 de milioane de euro. Aceasta reprezintă aproximativ 2,6% din totalul investițiilor UE alocate obiectivului de cooperare teritorială europeană în cadrul politicii de coeziune pentru perioada 2007-2013.
Programul oferă sprijin comunitar regiunilor maghiare Szabolcs-Szatmár-Bereg, Hajdú-Bihar, Békés, Csongrád și județelor române Satu-Mare, Bihor, Arad și Timiș.
1. Obiectivul și scopul programului
Obiectivul strategic global al programului este acela de a apropia persoanele, comunitățile și agenții economici din zona transfrontalieră pentru a facilita dezvoltarea comună a zonei de cooperare, bazându-se pe avantajele-cheie ale zonei de frontieră.
Zona de frontieră eligibilă este omogenă și, în general, prezintă caracteristici economice și sociale similare. Ea este bogată în diferite resurse naturale: de exemplu, abundența râurilor constituie un atu important, dar prezintă și riscuri de inundații puternice și de poluare transfrontalieră a râurilor. În ceea ce privește principalele sectoare economice, agricultura și industria alimentară joacă un rol-cheie în economia întregii regiuni.
Investițiile străine directe (ISD) au un rol important în dezvoltarea și restructurarea economiei zonei de frontieră. În timp ce întreprinderile mari și societățile multinaționale activează cu succes, întreprinderile mici și mijlocii (IMM-urile) din zonă sunt încă fragile, iar șomajul continuă să creeze probleme sociale, mai ales în zonele rurale. O altă problemă importantă este nivelul foarte scăzut al activității de cercetare și dezvoltare (R&D).
Infrastructura rutieră și accesibilitatea din zonă au fost mult îmbunătățite prin realizarea unor porțiuni de autostradă. Cu toate acestea, căile de acces spre așezările rurale mici, mai ales spre cele situate în apropierea imediată a granițelor, continuă să fie foarte deteriorate.
Situația este eterogenă în ceea ce privește utilitățile publice: în timp ce în Ungaria majoritatea utilităților sunt conforme standardelor europene, partea românească a zonei transfrontaliere se confruntă cu probleme mai mari. Lipsa accesului la internet în bandă largă reprezintă o problemă în așezările mici situate de ambele părți ale graniței.
2. Priorități
Programul operațional se structurează în funcție de următoarele patru priorități:
Prioritatea 1: Îmbunătățirea condițiilor-cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare [aproximativ 48,9% din finanțarea totală]
Această prioritate urmărește îmbunătățirea facilităților de transport și a comunicării transfrontaliere, precum și protecția mediului. Ea va fi realizată prin intermediul următoarelor acțiuni: construcția, reabilitarea și lărgirea drumurilor și porțiunilor de căi ferate transfrontaliere, studii de fezabilitate, redactarea de planuri și documente tehnice (EIA), proiectarea de servicii de transport public transfrontalier, realizarea infrastructurii de internet în bandă largă, programe de promovare a accesului comunităților, realizarea facilităților necesare unor buletine de știri transfrontaliere.
În privința mediului, se preconizează acțiuni în domeniile protecției naturii (cooperare între instituții, planuri de gestionare și infrastructuri comune în ariile protejate, conferințe, laboratoare și expoziții comune), resurselor de apă și gestionării calității (cooperare între instituții, previziunea și prevenirea inundațiilor) și reducerii poluării (sisteme de colectare și tratare a deșeurilor solide, schimb de bune practici în domeniul gestionării deșeurilor).
Prioritatea 2: Întărirea coeziunii sociale și economice din zona de frontieră [aproximativ 41,3% din finanțarea totală]
Această prioritate urmărește creșterea competitivității economice a zonei prin dezvoltarea mediului antreprenorial și îmbunătățirea resurselor umane. Domeniile de intervenție planificate sunt: sprijinirea cooperării antreprenoriale transfrontaliere (investiții dedicate infrastructurii antreprenoriale și promovării cooperării); promovarea cooperării în domeniile cercetării și dezvoltării și inovării; cooperarea în domeniul pieței muncii; educația – colaborarea în vederea dezvoltării competențelor și cunoștințelor, în domeniile sănătății și prevenirii riscurilor comune, precum și colaborarea între comunități.
Prioritatea 3: Asistența tehnică [aproximativ 9,8% din finanțarea totală]
Aceasta include acțiuni în sprijinul punerii în aplicare a programului. Se va oferi o asistență generală în ceea ce privește programul operațional de pregătire a proiectului, gestionarea și aplicarea programului, precum și informarea în legătură cu programul și evaluarea acestuia.
Tabel nr. 9 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de Management: Agenția Naționala de Dezvoltare, Ungaria
2.3.8 Programul Operațional 'Europa de Sud-Est (ESE)'
Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia, Italia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia, Slovenia, Ucraina, Ungaria
Programul de cooperare transnațional în cadrul obiectivului de cooperare teritorială europeană cofinanțat de Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER).
La 20 decembrie 2007, Comisia Europeană a aprobat „Programul de cooperare transnațională” pentru perioada 2007-2013. Acest program implică sprijin comunitar pentru regiuni din 16 țări – state membre, țări candidate, țări candidate potențiale și țări terțe.
– Pentru 14 țări zona eligibilă reprezintă întreg teritoriul țării, și anume Albania, Austria, Bosnia și Herțegovina, Bulgaria, România, Croația, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Grecia, Ungaria, Serbia, Muntenegru, Slovacia, Slovenia și Moldova;
– În 2 țări doar anumite regiuni sunt eligibile. În Italia regiunile eligibile sunt: Lombardia, Bolzano/Bozen, Trento, Veneto, Friuli-Venezia-Giulia, Emilia Romagna, Umbria, Marche, Abruzzo, Molise, Puglia Basilicata, iar în Ucraina: Cjermovestka Oblast, Ivano-Frankiviska Oblast, Zakarpatska Oblast și Odessa Oblast.
Aceasta reprezintă o populație totală de 200 de milioane. Bugetul total al programului este de
245 de milioane de euro și asistența comunitară prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDER) se ridică la 206 milioane de euro.
1. Obiectivul și scopul programului
Obiectivul strategic general al programului este de a îmbunătăți „procesul de integrare teritorială, economică și socială și de a contribui la coeziune, stabilitate și competitivitate” prin dezvoltarea parteneriatelor transnaționale. Programul se axează pe patru priorități tematice: Inovare, Mediu, Accesibilitate și Dezvoltare urbană durabilă. Acest program va reprezenta o ocazie concretă pentru Balcanii de Vest de a se apropia de Uniunea Europeană și va aprofunda relațiile cu țările vecine ale UE.
Zona Europei de Sud-Est este cea mai diversă, eterogenă și complexă zonă de cooperare transnațională din Europa, fiind alcătuită dintr-un număr mare de țări având fiecare specificitatea sa. Emergența unor noi țări și apariția, astfel, a unor noi frontiere a schimbat modelele relațiilor politice, economice, sociale și culturale.
După schimbările din 1990, această zonă trece printr-o schimbare fundamentală a modelelor economice și de producție. În timp ce unele regiuni, în special capitalele, se adaptează bine noilor provocări, altele încearcă să se reorienteze. Pe teritoriul în care se realizează programul există disparități regionale semnificative în ceea ce privește puterea economică, inovarea, competitivitatea și accesibilitatea între zonele urbane și zonele rurale.
În cadrul rețelei europene de transport, Europa de Sud-Est constituie o punte între nordul, sudul, estul și vestul Europei. Cu toate acestea, rețelele existente nu pot ține pasul cu creșterea cererii și cu standardele din ce în ce mai ridicate. Un număr mare de instrumente și concepte intersectează această zonă, de exemplu Rețelele transeuropene (RTE) și coridoarele paneuropene de transport, dar acestea trebuie dezvoltate în continuare.
Există râuri adaptate pentru transportul de mărfuri, frontiere maritime și Dunărea, o cale navigabilă internațională importantă și un factor integrant în multe domenii, cum ar fi transportul, comerțul și mediul. Europa de Sud-Est se caracterizează printr-o vastă biodiversitate și resurse naturale de o mare valoare de mediu. Potențialul pentru utilizarea tehnologiilor care respectă mediul și oportunitățile pentru o viitoare dezvoltare economică și socială reprezintă punctele forte ale zonei, dar rămân de înfruntat, de asemenea, daunele aduse mediului în trecut.
2. Priorități
Prioritatea 1: Facilitarea inovării și a spiritului antreprenorial vizează să contribuie în mod specific la dezvoltarea viitoare a Europei de Sud-Est ca un spațiu al inovării, să faciliteze inovarea, spiritul antreprenorial și economia cunoașterii și să sporească integrarea și relațiile economice în zona de cooperare. Aceste obiective pot fi atinse prin dezvoltarea rețelelor tehnologice și de inovare, promovarea unui mediu favorabil spiritului antreprenorial inovator și îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru inovație. Exemple de proiecte care pot fi sprijinite includ: studii de fezabilitate, cursuri comune de formare legate de inovare și tehnologie, crearea de rețele de întreprinderi mici și mijlocii (IMM-uri) etc.
Prioritatea 2: Protecția și îmbunătățirea mediului și o mai bună gestionare a zonelor naturale protejate și a altor zone naturale/seminaturale, să depășească constrângerile impuse de barierele naționale, să prevadă viitoarele amenințări și oportunități de mediu și să dezvolte acțiuni comune transnaționale pentru protecția naturii și a persoanelor. Aceste obiective pot fi atinse prin gestionarea integrată a apei și prevenirea și gestionarea inundațiilor, prevenirea riscurilor de mediu, gestionarea resurselor naturale și promovarea eficienței resurselor și a energiei. Exemple de proiecte ar include: sisteme comune de protecție civilă, mecanisme comune de avertizare, strategii pentru turismul rural și maritim, dezvoltarea rețelelor privind „industriile verzi” etc.
Prioritatea 3: Îmbunătățirea accesibilității vizează să facă legătura între actorii locali și regionali și rețelele europene (inclusiv transportul rutier, feroviar, fluvial și maritim). Acest aspect include infrastructura fizică precum și accesul la societatea informațională. De asemenea, promovează pregătirea coordonată pentru dezvoltarea rețelelor de accesibilitate și sprijinirea multimodalității. Acest obiectiv poate fi atins prin coordonarea promovării, planificării și funcționării rețelelor de transport primare și secundare, dezvoltarea strategiilor de combatere a „diferențelor de infrastructură digitală” și îmbunătățirea condițiilor-cadru pentru platformele multimodale.
Prioritatea 4: Dezvoltarea sinergiilor transnaționale pentru zonele de creștere durabilă
Acest obiectiv vizează rezolvarea disparităților din ce în ce mai mari între anumite regiuni și orașe din Europa de Sud-Est și determinarea unui tip de dezvoltare „policentric”. Obiectivul poate fi îndeplinit prin abordarea provocărilor problemelor cruciale care afectează zonele metropolitane și sistemele regionale de așezare, promovarea unui model echilibrat de zone de creștere atractive și accesibile și promovarea unor valori culturale ca element activ al dezvoltării. Exemple de acțiuni ar include: dezvoltarea cooperării în domeniul infrastructurii publice și a serviciilor publice, soluții de cooperare pentru reînnoirea urbană, planuri pentru restructurarea fostelor baze militare, pentru mai buna gestionare a siturilor arheologice etc.
Prioritatea 5: Asistența tehnică în vederea sprijinirii implementării și a consolidării capacităților va contribui la punerea în aplicare eficace a programului și va crește capacitatea instituțiilor și a beneficiarilor din regiunile cuprinse în program.
Tabel nr. 10 Împărțirea veniturilor în funcție de axa priorităților
Autoritatea de management: Agenția Națională de Dezvoltare, Budapesta
Cap 3. Analiza critică a acțiunii de atragere și implementare
Finalul anului 2010 reprezintă primul termen la care autoritățile române vor trage linie și Comisia Europeană va trage concluzii în ceea ce privește utilizarea fondurilor structurale.
Acest prim deadline este prevăzut de regula comunitară “n+3”- adică alocarea financiară din anul ”n” trebuie cheltuită până la sfârșitul anului n+3.
Și mai concret, alocarea financiară din 2007, adică aproximativ 1,27 miliarde euro pe fonduri structurale (conform Cadrului Strategic Național de Referință) trebuie utilizată până la 31 decembrie 2010. ”Utilizată” înseamnă plăți efectuate către beneficiari și, în plus, pe care Guvernul i-a solicitat spre decontare Comisiei Europene.
Sumele care la finalul anului 2010 nu se regăsesc în această formulă sunt automat retrase de către Comisia Europeană.
Așadar, în 2010 argumentul tradițional al oficialilor români – ”gradul de absorbție nu este relevant pentru că fondurile pot fi cheltuite pe o perioadă de mai mulți ani” – nu mai stă în picioare.
Conform Raportului Strategic Național privind implementarea fondurilor structurale și de coeziune, emis de Guvernul României prin Autoritatea Națională pentru Implementarea Instrumentelor Structurale în luna mai 2010, în cifre concrete, stadiul general al implementării proiectelor in România la data de 30 septembrie 2009 era:
Numărul total al proiectelor depuse pentru finanțare în cadrul celor 7 Programe Operationale a fost de 12975, în valoare de 23,6 mld. Euro.
Contribuția UE solicitată este de cca. 16 mld. Euro, depășindu-se astfel de 2,8 ori alocarea UE pentru perioada 2007-2009, care însumează 5,6 mld. Euro.
Numărul contractelor/ deciziilor de finanțare încheiate cu beneficiarii de proiecte a fost de 1887 (din cele 2672 proiecte aprobate), cu o valoare eligibilă totală de 3,3 mld. Euro, din care contribuția UE însumează 2,7 mld. Euro, reprezentând 47,6% din valoarea alocării UE pentru perioada 2007-2009.
Plățile de fonduri către beneficiari, reprezentând prefinanțări și rambursări efectuate de autoritățile de management totalizau 447,8 mil. Euro, din care 443,7 mil. Euro reprezintă fonduri UE și 4,12 mil. Euro co-finanțarea de la bugetul de stat.
Fondurile rambursate de către Comisia Europeană statului român sunt, în prezent, de maximum 200 milioane de euro. Teoretic, pentru a ”acoperi” alocarea de 1,2 miliarde euro, pentru a nu pierde bani, din punct de vedere al regulii ”n+3” ar însemna că în 2010 ar mai trebui efectuate rambursări de către Comisia Europeană de peste 1 miliard de euro, adică de 5 ori mai mult decât în toți cei trei ani de până acum.
3.1 Probleme identificate în etapele de atragere și implementare a Fondurilor Structurale
Cei mai mulți dintre cei care au devenit beneficiari ai Fondurilor Structurale sau care au încercat să depună un proiect spre finanțare, fie că sunt reprezentanți ai mediului de afaceri sau reprezentanți ai autorităților publice locale invocă o mulțime de probleme atât în etapa de atragere cât și de implementare a fondurilor.
Concluzia generală a acestora este că fondurile europene sunt relativ greu de accesat si mai ales de implementat; și că nu exista strategii coerente de plasare a fondurilor în funcție de nevoile reale ale unei comunități, zone sau regiuni.
Conform unui studiu publicat de către EurActiv la care au participat societatea civilă, reprezentanți ai mediului de afaceri și consultanți independenți, au fost identificate câteva tipuri de probleme și soluții specifice pentru Programele: Operațional Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creșterea Competitivității Economice care sunt prezentate în Tabelul nr.11.
În ceea ce privește proiectele de mare infrastructură (mediu și transport), programele de infrastructură (mediu și transport) dețin 60% din totalul fondurilor alocate României concluzia generală este că programul de operațional sectorial de mediu a avut un demaraj bun, proiecte pregătite pentru că, în 2007, exista deja un portofoliu consistent de proiecte, pregătite în avans prin programul ISPA.
Practic, Ministerul Mediului a fost constant timp de aproape patru ani în pregătirea, depunerea, contractarea și demararea proiectelor majore de mediu. Ministerul Mediului pregătește, în continuare, proiectele care urmează să fie transmise Comisiei Europene pentru aprobare, prin componenta de „Asistență tehnică”. În total, valoarea proiectelor contractate însumează 5,7 miliarde lei din care 3,8 miliarde – adică aproximativ 900 milioane de euro – fonduri europene. Au existat și unele probleme în derularea Programului, semnalate în mai multe rânduri de către mass-media, în general de natură instituțională.
Tabelul11 Probleme identificate în perioada de atragere și implementare a Fondurilor Europene pentru Programele: Operațional Regional, Dezvoltarea Resurselor Umane, Creșterea Competitivității Economice
Cap 4 Efectele economice ale atragerii și implementării Fondurilor Structurale
Decalajele economice și sociale din Europa sunt substanțiale și s-au adâncit semnificativ
odată cu recentele aderări. Luxemburg, cel mai prosper stat membru în termeni de venit pe cap de locuitor, este acum de șapte ori mai bogat decât cel mai sărac, România.
La nivel regional, diferența este și mai mare: cea mai bogată regiune este zona rezidențială a Londrei cu 290 % din media produsului intern brut (PIB) al UE pe cap de locuitor, în timp ce cea mai săracă regiune este nord-estul României cu 23 % din media UE. Cu toate că PIB nu reflectă tocmai fidel standardele de viață pentru că nu este un factor în costul relativ al vieții, el dă un indiciu asupra diferențelor care există.
Devenind membră a Uniunii Europene abia în 2007, România are pentru prima dată posibilitatea de a beneficia de fondurile comunitare din cadrul politicii de coeziune.
Analizele preliminare sugerează că programele politicii de coeziune din România pot sa contribuie în mod substanțial la o creștere totala a produsului intern brut (PIB) de până la 15% pentru intervalul 2007-2013, sa creeze si sa păstreze aproximativ 200 000 de locuri de muncă.
Pentru perioada de programare 2007-2013, României i-au fost alocate aproape 20 miliarde de euro în cadrul obiectivului „convergență și 455 de miliarde de euro în cadrul obiectivului „cooperare teritorială europeană”.
b
Ameliorarea infrastructurii transportului de baza si a accesibilității sunt considerate drept prioritați esențiale. Aproape 5,3 miliarde de euro (echivalentul a 28% din cantitatea totala a cotelor alocate) vor fi cheltuite în scopul reducerii deficitului mare în infrastructura pe care îl are țara. Construcția a aproximativ 1 400 km de noi drumuri va fi finanțată din fonduri, astfel cum sunt prevăzute de prioritatea Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), care traversează UE.
Politica de coeziune va contribui cu 2,6 miliarde de euro la cercetare și inovare pentru a asigura o competitivitate economică durabilă.
Aproape 570 miliarde de euro vor fi investite în susținerea întreprinderilor, procentul majoritar al acestor resurse fiind axate pe sprijinirea întreprinderilor mici si mijlocii (IMM-uri).
Este de asteptat ca un numar de aproximativ 5 000 de IMM-uri sa primească ajutor din aceste fonduri.
De asemenea, România intentionează sa utilizeze noi instrumente financiare inovatoare, precum instrumentul de inginerie financiară JEREMIE (The Joint European Resources for Micro to Medium Enterprises – Resurse europene comune pentru microîntreprinderi si întreprinderi mijlocii), care combină subvenții și împrumuturi.
Aproximativ 445 miliarde de euro din fonduri vor fi investite în dezvoltarea rețeelelor moderne de bandă largă și a serviciilor publice online pentru întreprinderi si cetațeni. Se prevede ca datorita acestor investiții, proporția populației cu acces la banda larga modernă va creste cu mai mult de zece ori.
Un total de 940 miliarde de euro vor fi investitii în masuri în favoarea ocuparii forței de muncă. Fondul Social European (FSE) sustine 15 000 de stagiari si alti 280 000 interesați să-și dezvolte competentele.
Circa 1,2 miliarde de euro vor fi investite în măsuri privind educația și formarea profesională, care să contribuie la dezvoltarea unei societăți bazate pe cunoaștere. Prin urmare, 15 000 de candidați naționali la doctorat vor obține ajutor din partea fondurilor, precum și 75 000 de cadre didactice, care au astfel posibilitatea sa-si actualizeze competențele.
Includerea socială a grupurilor defavorizate va beneficia de aproape 1,2 miliarde de euro. Numărul participantilor la programele de formare/reformare din cadrul grupurilor vulnerabile se preconizează a fi în jur de 150 000 (dintre care 65 000 sunt romi), iar cel al profesioniștilor care să participe la programe de formare privind includerea socială, de cca. 10 000.
Totalul sumei alocate pentru investiții care sa contribuie direct la ameliorarea mediului (inclusiv a tratamentului apei) se ridica la 8,6 miliarde de euro (aproape 45% din totalul sumei alocate, reprezentând cea mai mare proporție în termeni relativi, în comparație cu alte state membre.
În jur de 2,8 miliarde de euro (14,6% din totalul contribuției comunitare) vor fi investite în domenii care să contribuie direct la atenuarea schimbărilor climatice, prin intermediul unui pachet de proiecte referitoare la eficiența energetică, precum si la sursele de energie regenerabile, care vor beneficia de 604 milioane de euro.
Initiativa JASPERS (Joint Assistance to Support Projects in European Regions – Asistenta comuna pentru sprijinirea proiectelor din regiunile europene), va asista autoritatile române în procesul de pregatire a proiectelor majore de cereri de sprijin din partea fondurilor. Un birou a fost înfiintat la Bucuresti.
are
Concluzii
Fondurile europene sunt greu de accesat si mai ales de implementat – aceasta este concluzia la care au ajuns cei care au încercat să acceseze aceste fonduri; iar la nivelul Românei nu există strategii coerente de plasare a fondurilor în funcție de nevoile reale ale unei comunități, zone sau regiuni.
Oricât de mult și-ar propune Uniunea Europeană să reducă inegalitățile dintre Statele Membre, acestea încă există și de aceea fiecare țară trebuie într-un final să-și găsească propriul drum ți propriul sistem spre o absorbție eficientă a fondurilor comunitare.
Cu toate acestea, există anumite recomandări, să zicem, „universal valabile” care urmate mai ales de țările cu probleme mari în absorbție nu au cum să nu dea rezultate. Acestea au fost desprinse pe parcurs din problemele comune ale statelor care se regăsesc mai ales în perioada de început a accesării fondurilor.
La nivel politic este nevoie de a învăța din experiențele Statelor Membre mai vechi. Sunt probleme cu care toate statele s-au confruntat la început, experiențele lor pot ajuta foarte mult la formarea unei imagini despre posibile riscuri și posibile soluții. Acest lucru se întâmplă pe de o parte deoarece Statul Membru nu e întotdeauna încântat să-și "trâmbițeze" defectele și pe de altă parte pentru că nu există rapoarte publice ale Comisiei care să trateze aceste aspecte, însă ne putem inspira din recomandările pe care Uniunea Europeană le face de obicei la modul general și din experiențele de succes deoarece despre acestea spre exemplu cazul Irlandei, Portugaliei și Spaniei se vorbește destul de des. Este necesar un sistem de planificare eficient, cât mai practic posibil și cât mai apropiat de realitățile locale.
La nivel economic, cel puțin la nivelul României (și cu siguranță România nu este singurul caz) au existat întotdeauna soluții, planuri, însă prea puține măsuri concrete. Pentru creșterea gradului de absorbție a fondurilor europene și contracararea efectelor crizei economice România ar fi trebuit încă de anul trecut să
La nivel social, doresc să subliniez trei cuvinte: învățare, implicare și informare. La nivelul populației trebuie crescut gradul de informare prin campanii și servicii. La nivelul personalului ce se ocupă cu gestionarea implicit informarea despre fonduri trebuie o mai mare implicare a personalului, responsabilizare și profesionalism. Poate ar trebui urmat modelul Portugaliei, și acel program legat de motivarea funcționarilor publci, depinde de la caz la caz, spre exemplu în România au existat sporuri foarte mari pentru funcționarii publici implicați în gestiune și rezultatele nu au fost pe măsură. Cert este că funcționarii publici sunt o verigă foarte importantă și de ei depinde în foarte mare măsură un grad de absorbție bun.
La nivel administrativ – crearea unei administrații publice transparente, cu proceduri de lucru clare, în care să nu existe neconcordanțe de la o instituție la alta încercând să se reducă birocrația, să se simplifice procedurile pentru a nu mai genera încurcături și întârzieri.
Cred că soluția universal valabilă în toate domeniile menționate în lucrarea de față, care ar favoriza absorbția fondurilor și reducerea problemelor ține de un singur cuvânt: profesionalism. Bineînțeles toate aspectele discutate sunt foarte importante, managementul de proiect eficient, planificarea și controlul, marketingul….dar când profesionalismul este abordat în toate aceste aspecte atunci situația se schimbă total.
Bibliografie
Cărți și articole:
Bărgăoanu, Alina, Fondurile Europene, Editura Tritonic, București, 2009;
Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Raportul Strategic Național 2009 privind implementarea Fondurilor Structurale și de Coeziune, Ianuarie 2010;
Tricker, R., ISO 9000 pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Editura ALL Beck, București, 1999.
Alexandru Toth, Catalin Darașteanu,Daniela Tarnovschi, Autoritățile Române față în față cu fondurile europene, Fundația Soros România, 2010;
Ioana Morovan, Suntem în grafic?2010: primul bilanț-Utilizarea fondurilor structurale, Centrul Român de Politici Europene, Policy Memo nr.7, 2010
Euractiv, Cosmin Dragoi (consultant fonduri UE): "Unele răspunsuri ale autorităților, legate de proiecte, sunt din sfera paranormalului, publicat 19.05.2009: http://www.euractiv.ro/uniunea-europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_17227/Cosmin-Dragoi-(consultant-fonduri-UE)-Unele-raspunsuri-ale-autoritatilor-legate-de-proiecte-sunt-din-sfera-paranormalului.html
EurActiv, Pogea: Romania a absorbit de la UE fonduri de 176 milioane euro, dar functionarii au primit sporuri de 300 de milioane de euro, publicat la 16.02.2009: http://www.euractiv.ro/uniunea- europeana/articles%7CdisplayArticle/articleID_16414/Pogea-Romania-a-absorbit-de-la-UE-fonduri-de-176-milioane-euro-dar-functionarii-au-primit-sporuri-de-300-de-milioane-de-euro.html
EurActiv, New members in EU funds spending frenzy, publicat 13 februarie 2008: http://www.euractiv.com/en/innovation/new-members-eu-funds-spending-frenzy/article-170251
European Commission, Dg Regio, Growing Regions, Growing Europe, Fourth report on economic and social cohesion, OPEC, Luxembourg, 2007.
Florescu, Raluca, Daily Business.ro, Perioada de "incalzire" în absorbtia fondurilor UE mai ține un an, publicat 06.06.2008 în : http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/perioada-de-incalzire-in-absorbtia-fondurilor-ue-mai-tine-un-an-13956
Grigorescu, Adriana, Managementul Proiectelor, Editura Uranus, București, 2007
Iliescu, Victor; Gherghinescu, Oana, Managementul proiectelor, Editura Didactică și Pedagogică, București, 2005, pp. 195-201;
Lock, Dennis, Management de proiect, Editura Codecs, București, 2000, pag. 3-10.
Marinov, V., Bahloul H. și Slay B., Fondurile structurale și noile state membre: lecții învățate (Development and Transition UNDP):
http://www.developmentandtransition.net/index.cfm?module=ActiveWeb&page=WebPage&DocumentID=603;
Marinov, Vasil; Malhasian, Daniela, Partnerships in Structural and Cohesion Funds Planning and Absorption: A comparative review of the practices of selected EU Member States and lessons learned for Bulgaria, UNDP, Sofia, 2006, pag. 9. Versiune on-line: http://www.undp.bg/publications.php?id=1606, accesat 02.05.2009;
Mediafax, Băsescu: Funcționarii publici trebuie să își asume atragerea fondurilor de la UE, publicat la 29.03.2009: http://www.mediafax.ro/social/basescu-functionarii-publici-trebuie-sa-isi-asume-atragerea-fondurilor-de-la-ue.html?1688;4107350;
Opran, Constantin; Stan, Sergiu, Managementul proiectelor, Editura Bren, București 2008;
Recomandarea Consiliului, COMM 2009 34 (final) cu privire la actualizarea în 2009 a orientărilor generale ale politicilor economice ale statelor membre și ale Comunității și cu privire la aplicarea politicilor de ocupare a forței de muncă ale statelor membre" emis la data de 28.01.2009.
Directivele Strategice Comunitare referitoare la coeziune 2007-2013: http://ec.europa.eu/regional_policy/sources/docoffic/2007/osc/index_ro.htm
Anexa 1 – Studiu de caz
Analiza finanțării S.C. BUILDING INOVA S.R.L
Acest capitol dorește să realizeze o prezentare a unei întreprinderi mijlocii românești ce încearcă să se alinieze la standardele europene. Acest lucru se realizează prin achiziția de utilaje performante, nepoluante, cu ajutorul fondurilor nerambursabile oferite IMM-urilor de către Uniunea Europeană prin intermediul POS CCE, Axa prioritară 1, domeniului major de intervenție D1.1. – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, Operațiunea a) Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile; A2 – Sprijin financiar de până la 920.000 ron pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru a achiziționa o serie de echipamente noi, performante, nepoluante și fiabile, echipamente ce fac parte din ciclul de producție sau care sunt mijloace de transport tehnologice strict necesare ciclului de producție.
Oportunitatea de a primi fonduri pentru dezvoltare este deschisă tuturor întreprinderilor mici și mijlocii, dar trebuie bineînțeles să îndeplinească anumite criterii.
În România se întâmplă un paradox – deși sumele pentru fonduri nerambursabile sunt mici, nu sunt absorbite în totalitate.
1. Descrierea întreprinderii S.C. BUILDING INOVA S.R.L
S.C. BUILDING INOVA S.R.L este o societate comercială cu răspundere limitată, cu sediul în Huși, județul Vaslui, Str. Viilor, nr. 20, cu certificatul de înregistrare seria B 0070214, numărul de înregistrare la Registrul Comerțului J04/564/22. 05.2003 și CUI RO 142625.
Principalele activități desfășurate în cadrul societății sunt:
organizare de șantier și pregătirea terenului – cod CAEN 451;
construcții de clădiri și lucrări de geniu – cod CAEN 4521;
lucrări de învelitori, șarpante și terase la construcții – cod CAEN 4522;
lucrări de instalații la clădiri – cod CAEN 453;
lucrări de finisare – cod CAEN 454.
Conform actului constitutiv, societatea are ca principal obiect de activitate: Construcții de cladiri și lucrări de geniu – cod CAEN 4521.
Întreprinderea S.C. BUILDING INOVA S.R.L a aplicat pentru a primi o finanțare nerambursabilă pentru proiectul „Valorificarea sectorului productiv S.C. BUILDING INOVA S.R.L prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi” prin Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POS CCE), domeniului major de intervenție D1.1. – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM.
Scopul acestui proiect este creșterea productivității societății S.C. BUILDING INOVA S.R.L, prin achiziționarea a opt echipamente performante și nepoluante în vederea reducerii cheltuielilor cu utilitațile și a creșterii gradului de siguranță a muncitorilor, echipamente ce fac parte din ciclul de producție sau care sunt mijloace de transport tehnologice strict necesare ciclului de producție.
Situația firmei înainte de a solicita finanțarea nerambursabilă este prezentată mai jos.
Tabelul 1 Structura capitalului social a S.C. BUILDING INOVA S.R.L
Informații referitoare la locul desfășurării activității solicitantului:
Sediu social – Str. Viilor nr.20, ap 25, Huși, Jud.Vaslui
Punct de lucru – Zona Șantier 1, Huși, Jud.Vaslui
Tabelul 2 Principalele mijloace fixe din patrimoniul actual al întreprinderii:
2. Activitate curentă a întreprinderii
Societatea este cooptată atât în lucrări de modernizare a unor școli și instituții pe plan local cât și în execuția unor spații comerciale noi. Aceasta a contractat și executat diverse lucrări pe piața locală și aici enumerăm:
modernizarea sistemului de alimentare centralizată cu energie termică în Huși;
lucrări de construcții , reparații și instalații la Liceu Teoretic “Cuza Vodă”, Huși;
lucrări de reparații la Muzeul Municipal Huși ;
lucrări de reparații la instalația de încălzire la Cantina și Clubul de elevi a Școlii Generale “Mihai Eminescu”, Huși;
lucrări la instalația de încălzire la Spitalul Municipal din Huși.
Una dintre lucrările reprezentative pentru firma S.C. BUILDING INOVA S.R.L este „Penny Market 1 Huși” o construcție complet nouă a cărui beneficiar este firma Rewe România SRL (sucursala firmei Rewe Germania). Acest Supermarket va comercializa produse de larg consum.
Precizăm faptul că în județul Vaslui, S.C. BUILDING INOVA S.R.L este unica firmă ce a efectuat lucrări de acest tip, ea fiind singura agreată de firma REWE.
3. Istoricul întreprinderii
S.C. BUILDING INOVA S.R.L a fost înființată în anul 2003, având un capital social de 100.000 ron.
Societatea comercială BUILDING INOVA este persoană juridică română, privată și funcționează ca societate cu raspundere limitată. Baza legală ce asigură desfășurarea activității este:
Legea 31/1990, republicată in 1998;
Legea 10/1995;
Statutul societății și actele adiționale;
Regulamentul intern de funcționare.
4. Managementul întreprinderii
Managementul afacerii este asigurat de către Directorul general al societății, în persoana d-lui Enache Marian și de către Adunarea Generală a Asociaților.
Punctele tari ale managementului:
Adoptarea și menținerea unui sistem de management integrat calitate/mediu, conform SR ISO 9001:2001, respectiv SR ISO 14001:2005;
Sistemul de calitate va fi asigurat prin compartimentul Controlul Calității, în persoana d-lui Vasilescu Dragoș, ce se ocupă de respectarea legislației în vigoare pe acest segment, răspunzând de:
planificarea controlului calității interne;
stabilirea de acțiuni corective/preventive pentru neconformitățile identificate în timpul execuției / recepției produselor aprovizionate / livrare produse / la recepția lucrării;
verificarea modului de executare a lucrărilor pe baza documentelor tehnice;
participarea la recepția lucrărilor pe faze;
urmărirea modului de realizare a măsurilor corective și preventive pentru neconformitățile identificate de către Inspecțiile de Stat în Construcții și/sau de beneficiar;
verificarea modului de întocmire a documentelor referitoare la calitatea lucrărilor, concordanța cu sistemele de calitate ISO 9001 și ISO 14001;
răspunde de recepția produselor aprovizionate;
confirmă calitatea produselor livrate de societate și a lucrărilor executate;
răspunde de respectarea prevederilor legale;
păstrează confidențialitatea datelor.
De controlul intern al calității echipamentelor de măsurare se ocupă divizia Metrologie a Departamentului Controlul Calității răspunzând de:
elaborarea programului de verificări metrologice pentru mijloacele de măsurare;
ținerea evidenței mijloacelor de măsură existente în societate și a celor aprovizionate;
propune casarea mijloacelor de măsurare ce nu mai pot fi utilizate;
participă la recepția mijloacelor de măsurare;
efectuarea verificărilor metrologice periodic în conformitate cu legislația în vigoare;
asigurarea condițiilor de depozitare, întreținere, utilizare și manipulare.
O buna cunoaștere a pieței de profil;
Asigurarea de resurse umane și materiale corespunzătoare;
Respectul pentru cerințele clienților;
Formarea și perfecționarea personalului.
Orientarea organizațiilor spre satisfacerea deplină a cerințelor clienților conduc la extiderea preocupărilor în domeniul calității. Pentru S.C. BUILDING INOVA S.R.L calitatea serviciilor oferite este foarte importantă.
Analiza SWOT a S.C. BUILDING INOVA S.R.L
Pentru efectuarea analizei SWOT este important să definim mediul intern și respectiv cel extern. Mediul intern este cel al S.C. BUILDING INOVA S.R.L. Mediul extern vom considera mediul din afara S.C. BUILDING INOVA S.R.L, adică piața clienților, a furnizorilor de materii și materiale, a furnizorilor de utilități, ș.a.m.d.
5. Resursele umane implicate
Structura personalului pe compartimente:
Compartimentul management;
Compartimentul financiar contabil;
Compartimentul Juridic – Sănătate și Securitatea muncii – Urgențe civile – Mediu – Administrativ – Pază;
Compartimentul resurse umane – Secretariat – Arhivă;
Compartiment Calitate;
Compartiment Tehnic – Producție – Mecano-energetic – Aprovizionare.
Aceste compartimente sunt regăsite în organigrama întreprinderii:
Figura 1 Organigrama S.C. BUILDING INOVA S.R.L
Fiecare compartiment are următoarele atribuțiuni cu caracter general:
Răspunde de aplicarea în domeniul său de activitate a prevederilor contractului colectiv de muncă, a Regulamentului Intern de funcționare, a procedurilor sistemului de management al calității;
Răspunde de respectarea prevederilor legale în vigoare;
Păstrează confidențialitatea datelor;
Asigură respectarea documentelor sistemului managementului de calitate și de mediu;
Menține înregistrări referitoare la gestionarea deșeurilor.
Scopurile organizațiilor pot fi realizate doar prin efortul comun al membrilor ei. Una dintre condițiile pentru care unele organizații sunt mai eficiente și productive decât altele, este dată de calitatea și cantitatea eforturilor depuse de angajații ei, eforturi care sunt legate de motivație. Pentru a lucra bine, oamenii trebuie să fie puternic implicați în munca lor și dornici să-și atingă anumite scopuri, de la cele mai simple (cum ar fi dorința de a face rost de bani sau de a ajunge mai repede acasă), până la cele mai complexe și utile organizației (a realiza lucruri importante, a găsi metode noi eficiente, a face ceea ce le face plăcere).
În cadrul S.C. BUILDING INOVA S.R.L, există o preocupare continuă pentru salariați, societatea promovând o politică de motivare a salariaților în vederea creșterii productivității muncii, a stimulării capacității creative a acestora.
În acest sens, în cadrul firmei se au în vedere o serie de metode de motivare a personalului angajat:
negociere individuală a salariilor;
plata salariilor la termenele stabilite în contractele individuale de muncă ;
plata contribuțiilor datorate la bugetul de stat la termen;
asigurarea echipamentului de lucru gratuit;
se asigură echipament de protecție pentru lucrul în frig, echipamente de protecție față de posibilele accidente de lucru, este supravegheată aplicarea normelor de protecție a muncii;
instruirea întregului personal privind Sistemul de Management al Calității și de Mediu, protecția muncii, PSI, igiena muncii;
asigurarea condițiilor de muncă optime atât din punct de vedere al protecției muncii, cât și din punct de vedere a confortului psihic și creării unui mediu stimulativ motivațional;
realizarea de cursuri de perfecționare la locul de muncă;
comunicare eficientă în cadrul societății – personalul societății își cunoaște responsabilitățile și drepturile, primește în permanență un feed-back din partea angajatorilor, este informat despre schimbările ce survin în societate și despre direcțiile de dezvoltare;
delegarea responsabilităților – ceea ce conferă responsabilitate și autoritate angajatului pentru ca el să îndeplinească o sarcină;
consultarea angajaților – se cer sugestiile angajaților cu privire la posibilitățile de îmbunătățire a activității societății.
Metodele de recrutare pentru locurile de muncă nou create sunt următoarele:
candidatură directă;
anunțuri de recrutare;
reangajări.
Sursele de recrutare pentru locurile de muncă nou create sunt următoarele:
agențiile de plasare a forței de muncă;
instituții de învățământ;
angajații.
Din punct de vedere al salarizării, angajații sunt stimulați prin adaosurile la salariul de bază, constând în premii, acordate din fondul de premiere, adaosuri de acord, alte adaosuri cu caracter special convenite la nivelul societății, prime cu ocazia sărbătorilor de Crăciun și de Paște.
În vederea menținerii nivelului de pregătire profesională, personalul este specializat prin participarea la cursuri de pregătire profesională, simpozioane, conferințe, organizate de firme specializate.
Având în vedere preocuparea continuă pentru salariați și analizând situația fluctuației personalului, putem afirma că S.C. BUILDING INOVA S.R.L a reușit prin politica de personal orientată către publicul intern al firmei să reducă la minim fluctuația de personal și să dețină personal specializat la locul de muncă.
Personalul care efectuează activități ce influențează calitatea serviciilor și produselor este competent din punct de vedere al studiilor, instruirii, al abilităților și al experienței. Îndeplinirea acestor cerințe este asigurată de management prin acțiuni concentrate încurajand implicarea și dezvoltarea personalului.
Competența necesară este asigurată prin instruiri periodice organizate de societate pe plan intern, cât și prin asigurarea participării, funcție de necesitățile identificate, la instruiri organizate de instituții abilitate. Prin aceste instruiri organizația urmărește conștientizarea relevanței și importanței activității sale de către fiecare salariat implicat și de modul în care contribuie la realizarea obiectivelor calității.
6. Situația financiară aS.C. BUILDING INOVA S.R.L
Înainte de depunerea proiectului „Valorificarea sectorului productiv BUILDING INOVA prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi”, situația financiară a întreprinderii se prezintă astfel:
Tabelul 3 Situația veniturilor, cheltuielilor și a profitului realizate de către S.C. BUILDING INOVA S.R.L, la nivelul anilor 2003 – 2007 (Ron):
Sursa: S.C. BUILDING INOVA S.R.L și calcule proprii
Veniturile, cheltuielile și profitul realizate și perioada 2003-2007 sunt prezentate și în figura de ma jos.Se poate observa că anul 2007 este cel în care intreprinderea a avut cel mai mare profit.
Figura 2 Situația veniturilor, cheltuielilor și a profitului realizate de către
S.C. BUILDING INOVA S.R.L
O structurare tabelară a ponderii veniturilor din exploatare si financiare este realizată putin mai jos pentru a se observa cu facilitate diferențele dintre ani.
Tabelul .4 Ponderi ale veniturilor din exploatare și financiare din totalul veniturilor realizate de S.C. BUILDING INOVA S.R.L, la nivelul anilor 2003 – 2007:
Sursa: S.C. BUILDING INOVA S.R.L și calcule proprii
Se poate observă cu usurință, din tabelele de mai sus, căS.C. BUILDING INOVA S.R.L a avut de-a lungul celor 5 ani o creștere firească, naturală.
Tabelul 5 Ponderi ale cheltuielilor din exploatare și financiare din totalul cheltuielilor realizate deS.C. BUILDING INOVA S.R.L, la nivelul anilor 2003 – 2007:
Sursa: S.C. BUILDING INOVA S.R.L și calcule proprii
7. Descrierea liniei de finanțare și a produselor ce fac obiectul investiției
ÎntreprindereaS.C. BUILDING INOVA S.R.L a apelat la sprijinul Fondurilor Europene, pe programul POS CCE, Axa prioritară 1, domeniului major de intervenție D1.1. – Investiții productive și pregătirea pentru competiția pe piață a întreprinderilor, în special a IMM, Operațiunea a) Sprijin pentru consolidarea și modernizarea sectorului productiv prin investiții tangibile și intangibile; A2 – Sprijin financiar de până la 920.000 ron pentru întreprinderile mici și mijlocii, pentru a achiziționa o serie de echipamente noi, performante, nepoluante și fiabile, echipamente ce fac parte din ciclul de producție sau care sunt mijloace de transport tehnologice strict necesare ciclului de producție.
Obiectivul general al proiectului il constituie consolidarea și dezvoltarea durabilă a sectorului productiv cu asigurarea principiilor dezvoltării durabile și reducerea decalajelor față de productivitatea la nivelul celorlalte regiuni ale țarii si la nivelul Uniunii Europene.
Obiectivul specific al proiectului este creșterea productivității S.C. BUILDING INOVA S.R.L, prin extinderea capacității de prestare a serviciilor de construcții și diversificarea gamei de servicii oferite realizate prin achiziționarea a opt echipamente performante și nepoluante, contribuind astfel la dezvoltarea unui domeniu cu potențial de creștere.
Finanțarea solicitată este nerambursabilă, in procent de 50% din totalul investiței, Cofinanțarea din partea S.C. BUILDING INOVA S.R.L va fi in procent de 50%.
Lista de echipamente noi, performante, nepoluante si fiabile ce se vor achiziționa prin proiectul de investiții „Valorificarea sectorului productiv BUILDING INOVA prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi”, respectând legislația achizițiilor publice în vigoare.
Tabelul 6 Echipamente achiziționate prin proiect și caracteristicile tehnice
Prețul utilajelor din cadrul proiectului “Valorificarea sectorului productiv BUILDING INOVA prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi” sunt prezentate în tabelul următor.
Tabelul 7 Echipamente achiziționate prin proiect
Publicitatea proiectului este o condiție esențială, impusă de autoritatea contractantă. În cazul proiectului „Valorificarea sectorului productiv BUILDING INOVA prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi”, aceasta s-a realizat conform tabelului de mai jos.
Tabelul 8 Publicitatea proiectului
Devizul total al investiției din cadrul proiectului “Valorificarea sectorului productiv BUILDING INOVA prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi”:
Consultanță scriere proiect: 7,000.00 euro fără TVA;
Management proiect: 9,000.00 euro fără TVA;
Total publicitate proiect: 1,375.00 euro fără TVA;
Total echipamente: 229,621.50 euro fără TVA;
Total Proiect fără TVA: 248 996.50;
Total Proiect cu TVA: 296 305.90;
Finanțarea solicitată este nerambursabilă, în procent de 50% din totalul investiției, Cofinanțarea din parteaS.C. BUILDING INOVA S.R.L va fi în procent de 50%. Aceste costuri se vor amortiza din profitul activităților realizate de S.C. BUILDING INOVA S.R.L
8. Analiza pieței
Piața țintă vizată de societatea S.C. BUILDING INOVA S.R.L este reprezentată de persoanele juridice publice (spitale, cabinete medicale, policlinici, școli, licee, universități, consilii locale) și persoanele juridice private (lanțuri de supermarket-uri, persoane juridice private din domeniul turismului) din Regiunea de Nord Est a Romaniei.
8.1. Caracterizare clienți existenți și potențiali
Deoarece din clienții actuali ai firmei fac parte școli, instituții publice si societăți comerciale, o parte din viitorii clienți vor fi tot de aceste tipuri, la care se vor adauga persoane juridice sau private, ce s-au arătat interesați de colaborări în vederea construirii de clădiri sau lucrări de instalații la clădirile existente, finisare.
În următorii ani după implementarea proiectului se așteaptă o creștere firească a contractelor companiei, atât ca volum, cât și ca valoare, datorită experienței acumulate, numelui impus pe piața constructorilor, cât și datorită strategiei de marketing proprii.
De asemena utilizarea echipamentelor achiziționate prin proiectul de investiții „Valorificarea sectorului productiv BUILDING INOVA prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi” va influența direct volumul contractelor de realizare lucrari prin:
creșterea competitivității pe piața constructorilor a S.C. BUILDING INOVA S.R.L;
creșterea calității lucrărilor realizate;
scăderea timpul de realizare al acestora;
scăderea costurilor de întreținere.
8.2. Concurența existentă pe piață
Competitorii principali pe piața Hușului ai întreprinderii S.C. BUILDING INOVA S.R.L sunt:
S.C. AFET CONS S.R.L are ca atu vechimea pe piața contrucțiilor, fiind înființată în anul 1998;
S.C. VIA CONS RUTIER S.R.L., ce execută în plus față de întreprinderea analizată : lucrări de reabilitare drumuri și poduri.
Față de concurență, punctele tari ale societății S.C. BUILDING INOVA S.R.L și ale serviciilor oferite sunt:
Certificare ISO 9001:2001 și ISO 14001:2004;
Servicii de calitate superioară;
Creșterea continuă a calității serviciilor;
Imaginea bună formată asupra serviciilor oferite de societate;
Spirit de echipă;
Promovare constant;
Diversitate de servicii.
8.3. Prognoza cererii
În regiunea de Nord-Est există aproximativ 70 de unități sanitare (spitale, policlinici), iar în orasul Huși unde are sediul social întreprinderea sunt 10 dispensare, o policlinică și un spital municipal.
Școlile , liceele și universitățile din regiunea de Nord-Est care sunt potențiali clienți ai S.C. BUILDING INOVA S.R.L sunt:
Consiliile Locale ale regiunii unde își desfășoară S.C. BUILDING INOVA S.R.L activitatea sunt:
Lanțurile de supermarket-uri din acestă zonă sunt reprezentate de : Plus, Bila, Kaufland, SelGros. Dintre acestea, magazinul Plus a fost unul dintre clienții firmeiS.C. BUILDING INOVA S.R.L
Întreprinderea S.C. BUILDING INOVA S.R.L are stabilite parteneriate cu clienții ceea ce permite o comunicare directă a cerințelor și specificațiilor tehnice ale lucrărilor realizate pentru aceștia.
Câștigarea contractelor se face în urma participării la licitații cu oferte efectuate pe baza unor cotații în funcție de caietul de sarcini. Prin acest sistem se pot caștiga noi clienți sau în cazul unui anumit client noi lucrari.
9. Sursele de finanțare în timpul implementării proiectului și după încetarea finanțării nerambursabile
Finanțarea solicitată pentru proiectul de investiții „Valorificarea sectorului productiv prin achiziționarea de tehnologii și echipamente noi” in procent de 50% din totalul investiției, cofinanțarea din partea BUILDING INOVA SRL va fi tot în procent de 50% din totalul investiției, susținută din surse proprii. Bugetul total al proiectului fiind 248 996.50 euro.
Pentru a se asigura de buna desfășurare a activităților, monitorizarea implementării proiectului s-a realizat prin:
întâlniri lunare între membrii echipei de proiect ai solicitantului și membrii echipei de implementare subcontractate, în cadrul carora se discută modulul de implementare a activităților din cadrul proiectului, se analizează dacă acestea s-au implementat în grafic, conform cererii de finanțare, se face o analiză a indicatorilor de atins, conform perioadei de implementare aferente cu specificarea clară a nivelului de indeplinire a acestor indicatori până la momentul respectiv, iar dacă este cazul se propun de comun acord măsuri de corecție a implementării activităților în vederea atingerii indicatorilor propuși inițial;
Reprezentul legal al solicitantului urmărește îndeaproape gradul și modul de finalizare a a etapelor principale din cadrul proiectului, în vederea atingerii obiectivelor și indicatorilor propuși prin cererea de finanțare; această monitorizare se realizează prin solicitarea unor rapoarte trimestriale care să conțină atât informații tehnice, cât și informații despre respectarea calendarului de implementare.
După încetarea finanțării nerambursabile S.C. BUILDING INOVA S.R.L se va autosusține cu resurse financiare din surse proprii.
Linia de finanțare la care a aplicat întreprinderea de tip mijlociu S.C. BUILDING INOVA S.R.L din Municipiul Huși a oferit acesteia posibilitatea de a crește calitatea serviciilor oferite, de a se alinia la standardele europene din domeniul construcțiilor și de a crește profitul.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Managementul Fondurilor Structurale In Romania (ID: 131362)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.