Analiza Cifrei de Afaceri

Economie

Analiza Cifrei de Afaceri

Byadmin ianuarie 1, 2024

CAP.I. PREZENTAREA GENERALĂ A

S.C. BANATIM S.A. TIMIȘOARA

Scurt istoric al firmei și locul ocupat de întreprindere în economie

Fabrica a fost înființată la 5 ianuarie 1901 , sub denumirea de “Fabrica de ghete TURUL”, ca societate anonimă , cu un capital de 1 . 200 . 000 coroane , capital austriac. Instalațiile , mașinile necesare și materiile prime au fost aduse de la o fabrică din Austria.

S.C. BANATIM S.A. este situată în Timișoara , str. Ștefan cel Mare , nr. 58 , județul Timiș. Compania a fost înființată în conformitate cu H.G. nr. 1272/08.12.1990 ca și societate comercială pe acțiuni , fiind înregistrată la Camera de Comerț și Industrie Timiș sub nr. J.35/83/1991.

În anul 2000 S.C. BANATIM S.A. a realizat aproximativ 1,89% din totalul producției de încălțăminte pe țară (52 mil. perechi ) iar producția realizată pentru export , exprimată valoric , adică 3.294.007$ reprezintă 0,785% din valoarea totală a exporturilor de încălțăminte din țară (420.000.000 $ ).

Având în vedere concurența acerbă , atât a producătorilor interni cât și a celor externi (România importând încălțăminte în valoare de 300.000.000 $ în 2000 ,

reprezentând 67% din valoarea exporturilor la aceleași produse ) , S.C. BANATIM S.A. trebuie să fie preocupată de competitivitatea produselor realizate.

Preocuparea principală cade asupra flexibilității producției , lansării în producție în timp util a modelelor de încălțăminte care sunt cerute de piață. În cazul în care firme nu vine în întâmpinarea cererilor de pe piață în timp util , ceilalți concurenți , dintre care nu putem neglija firmele private mici , care au caracteristica principală flexibilitatea producției , sunt capabili să asigure imediat solicitările și pretențiile cantitative și calitative ale consumatorilor , datorită gradului rapid de acomodare la cerințele pieței.

1.2. Modul de constituire al firmei și obiectivele de activitate ale acesteia

1.2.1. Structura acțiunilor

În conformitate cu H.G.1272/08.12.1990 , capitalul social al S.C. BANATIM S.A. la data înființării a fost de 101.5 miliarde lei , împărțit în 20.300 acțiuni cu valoarea

nominală de 5.000 lei.

Societatea comercială are în prezent un număr de 4.711.950 acțiuni din care un număr de 2.826.939 , având valoarea nominală de 1.000 lei și reprezentând 60% din capitalul social , au făcut obiectul unei oferte publice în cadrul Programului de Privatizare în Masă , conform Legii nr.55/1995 privind accelerarea privatizării , capitalul aferent acestor acțiuni fiind subscris integral de persoane fizice din România .

Diferența , de 1.885.011 acțiuni , având valoarea nominală de 1.000 lei și reprezentând 40% din capitalul social , se afla în proprietatea “PAS BANATIM” . Menționăm că aceste acțiuni nu se tranzacționează momentan pe nici o piață liberă , deoarece sunt gajate , prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu F.P.S. , până la achitarea integrală a creditului luat cu ocazia cumpărării.

Numărul aproximativ de deținători de acțiuni P.P.M. emise de S.C. BANATIM S.A. este de 3.145.

Dividendele plătite de societate acumulate pe anii 1997 și 1998 se ridică la suma de 558.908.629 lei iar cele plătite pe anul 1999 au valoarea de 1.190.014.221lei . dividendele cuvenite pentru 2000 totalizează 2.094.200.000 lei și se vor plăti în cursul anului financiar 2001.

Politica firmei cu privire la dividende pentru anii următori ține cont de planul de investiții aprobat pentru 2001 , conform căruia se vor realiza investiții în vederea retehnologizării S.C. BANATIM S.A. , în valoare de aproximativ un milion USD.

Un alt criteriu definitoriu al politicii firmei este cel de maximizare a dividendelor , în vederea creării unei imagini bune pe piața de capital , legată de profitabilitatea investițiilor în acțiunile emise de firmă , cu scopul atragerii continue de resurse bănești necesare retehnologizării și dezvoltării activității S.C. BANATIM S.A.

Dividendele plătite pe ultimii 4 ani de activitate a firmei au cunoscut o evoluție ascendentă , din punct de vedere valoric.

Evoluția capitalului social de la înființare până la data de 31.12.2000 se prezintă astfel :

Tabel 1. Structura acțiunilor

Structura acțiunilor

1.2.2. Principalele obiective

Principalele patru activități realizate de S.C. BANATIM S.A. sunt :

producerea de pantofi și texuri ;

activitatea de comerț ;

activitatea de import-export ;

prestarea de servicii.

Activitatea desfășurată de S.C. BANATIM S.A. constă în producerea și comercializarea de încălțăminte pentru bărbați și femei . Sectorul de producție de încălțăminte cuprinde articole specifice , care se clasifică după mai multe criterii :

după aspect : cizme , bocanci , pantofi , sandale și papuci ;

după mărime și destinație ;

în funcție de sistemul de confecționare ;

după materiile prime folosite ;

în funcție de locul în care se folosesc .

Produsele obținute în cadrul sectorului de încălțăminte sunt destinate comercializării pe piața externă și pe cea internă .

Pe lângă aceste activități , firma mai desfășoară și activități conexe : producerea și comercializarea de materiale auxiliare pentru încălțăminte , cum ar fi cuie , texuri și pânză bombeu. De asemenea , S.C. BANATIM S.A. , începând cu anul 1994 are o Agenție Bursieră și desfășoară activități de intermediere , consulting și brokeraj în cadrul Bursei de Mărfuri Timișoara .

Produsele noi avute în vedere pentru viitorul exercițiu financiar vor căuta să țină pasul cu tendințele modei și cu solicitările clienților noștri . Astfel , se vor realiza modele noi de tălpi din import , cu un design deosebit , ușoare , cu imitație de inserție de bovină sau cu imitație de toc clădit . Se are în vedere utilizarea unor piei superior finisate și de calitate deosebită pentru modelele de lux.

Aceste produse sunt , în cea mai mare parte , realizate în stadiul de mostre , urmând ca , după testarea lor în cadrul târgurilor , să fie prezentate și lansate în producție.

S.C. BANATIM S.A. a fundamentat un program de producție de încălțăminte pentru bărbați , adolescenți și copii pe anul 2001 , totalizând 1.159.000 perechi , după structura :

pe piața internă : 14.10% din total producție ;

pe piața externă : 83.90% din totalul producției , din care :

BONIS Italia – 27.10%

SALOMON Franța – 21.40%

CONSULT LINE Italia – 18,70%

POL-GEOX ITALIA – 8%

PUMA AG Germania – 10.7%

Având în vedere ponderea principală a producției pentru export , care se execută în sistem lohn . firma are în vedere produse noi , pentru care se va afecta un volum substanțial de active în exercițiul financiar 2001.

Pentru piața internă , Colectivul de Creație al firmei a pregătit Colecția nouă , pentru primăvară-vară și toamnă-iarnă 2001 , din care vor fi lansate în fabricație aproximativ 160.000 de perechi de pantofi .

1.3. Structura organizatorică

1.3.1.Studiul structurii organizatorice

Organigrama societății "Banatim" S.A. este prezentată în anexa nr. 1.

Structura organizatorică este formată din :

Adunarea generală acționarilor (AGA)

Aceasta, la ultima ședință din aprilie 2001 număra 2675 acționari. Acționarii își desemnează din doi în doi ani prin vot secret Consiliul de Administrație format din cinci persoane și Comisia de Cenzori formată din trei persoane. În cadrul ședinței AGA se stabilește cuantumul indemnizației acestor opt persoane.

Consiliul de administrație

Din cadrul acestui consiliu se alege un Președinte care este în același timp și Directorul General al societății.

Directorul general

Acesta și-a desemnat servicii care îi sunt direct subordonate:

serviciul resurse umane

oficiul juridic

serviciul prețuri-marketing

serviciul C.T.C. laborator

serviciul paza P.S.I.

Serviciul resurse umane cuprinde șase persoane care realizează calculul salariilor tuturor angajaților, stabilesc sumele ce se virează la BASS, BAS, sănătate, învățământ, handicapați. De asemenea acest serviciu mai realizează și conducerea cărților de muncă de către două persoane autorizate numite inspectori, întocmirea dosarelor de pensii, a deciziilor de încadrare și a celor de desfacee a contractelor de muncă.

Oficiul juridic cuprinde o persoană angajată cu conract de prestări servicii.

Serviciul C.T.C. Cuprinde ctc-iști la final de flux tehnologic și ctc-iști interfazici (la croit, cusut, tras)

Serviciul pază P.S.I. cuprinde portarii și pompierii.

Serviciul prețuri-marketing realizează antecalculația de prețuri, poartă corespondențe cu firme pentru găsirea de clienți și furnizori, întocmesc rapoarte pentru ministere (pentru cotarea la bursă).

De asemenea directorul general are ca subordonați următorii directori executivi :

Directorul economic

Directorul comercial

Directorul producție

Directorul economic are în subordine mai multe departamente :

– biroul contabilitate : contabilitatea se ține centralizat, patru persoane se ocupă de evidența contabilă a recepției de materiale, a consumurilor, a vânzărilor, a calculului costului efectiv sau pe produs până la stabilirea impozitului pe profit, a taxelor locale, a balanțelor de verificare și a bilanțului contabil. Acest birou lucrează cu toate compartimentelor funcționale.

– biroul financiar : este format din trei persoane care se ocupă de relațiile dintre întreprindere și bănci prin casier și de asemenea se ocupă de urmărirea furnizorilor și clienților (pentru plăți și încasări pe care le centralizează pe zi sau lună, relații despre furnizori și clienți), aceste date ajung la contabilitate pentru înregistrare.

De asemenea biroul se mai ocupă de plata dividendelor, de reînnoirea contractelor, de evidența creditelor și altele.

– oficiul de calcul : format din două birouri, primul birou conține trei programatori iar al doilea este format din zece persoane care sunt operatori calculator (culeg date); fiecare din aceste zece persoane se ocup2 de o gestiune, pentru evidența stocurilor iar pentru importuri, acestea culeg factura și fac recepția mărfurilor.

Persoanele din cadrul acestui departament pregătesc materialele și le grupează pe cele trei tipuri : partea de sus a încălțămintei, partea de jos și materiale auxiliare. De asemenea centralizează și consumul de materiale și manopera pentru faza de croit.

Directorul comercial are în subordine :

– serviciul export :format din trei persoane, care realizează relațile cu toți clienții străini (întocmesc contracte, realizează discuții pe baza comenzilor), urmăresc livrarea mărfurilor în funcție de comenzi și întocmesc factură fiscală internă, externă și toată documentația pentru vamă.

– birou aprovizionare : este format din două persoane care relizează aprovizionarea materialelor din țară precum și răspund împreună cu gestionarii de recepțiile din cadrul gestiunilor și au în subordine toate gestiunile de materiale care sunt:

Materiale de la firma Salomon

Materiale de la firma Bonis

Alte materiale, care cuprinde : materiale pentru intern

materiale pentru diverse alte firme mici

toate materialele auxiliare (piese de schimb, materiale administrative, rechizite)

gestiunea de calapoade

Acest birou se ocupă și cu înregistrarea de facturi pentru materialele rămase ca surplus.

– birou desfacere : este format din două persoane care urmăesc vânzarea produselor pe piața internă și emit facturi și avize aferente acestora.

Acest birou are în subordine :

magazia de produse finite care are un gestionar

serviciul export

serviciul vânzări

Directorul producție are în subordine :

– secția încălțăminte, care cuprinde la rândul ei șefii de programe desemnați pentru fiecare firmă cu care se lucrează. Aceștia trebuie să știe procedeul de producție și lor le este subordonată linia tehnologică formată din trei mari segmente : croit, cusut, tras, fiecare având un maistru, un lansator și 35-45 muncitori.

– serviciul mecano-energetic care cuprinde lăcătuși și electricieni de întreținere ce se regăsesc direct pe linia tehnologică (pe fiecare linie sunt doi lăcătuși și un electrician).

– serviciul proiectare-tehnic-creație care cuprinde atelierul de piese, care pe baza comenzilor lăcătușilor și electricienilor fac piese pentru maiștri și atelierul de reparații capitale pentru mașini.

– câte un modul pentru fiecare din firmele Salomon, Notech-intern, Bonis. Pentru fiecare modul se urmărește fluxul tehnologic pe firme și cuprinde o persoană pentru lansarea producției și o persoană pentru decontarea producției.

Conducerea firmei este asigurată de către un Consiliu de Administrație al cărui președinte este director general .

Sectoarele de activitate ale societății sunt :

direcția comercială ;

desfacerea producției pe piața internă ;

comerț exterior ( export-import);

aprovizionarea cu materii prime , materiale necesare .

Direcția economică se ocupă în principal de :

contabilizarea veniturilor și cheltuielilor ;

efectuarea de plăți și încasări ;

rezolvarea problemelor gospodărești ;

Direcția tehnică are ca activități :

cercetare – creație, pregătirea tehnică a producției ;

stabilizarea consumurilor specifice de materii prime, materiale și muncă vie ;

realizarea efectivă a producției ;

service-ul utilajelor și instalațiilor .

În sfera de activitate a directorului general revine și activitatea de personal, marketing și organizare, precum și activitatea de informatică.

Atelierele de producție sunt :

atelierul de decupat piese pentru partea de sus a încălțămintei ;

atelierul de decupat și pregătit piese pentru partea de jos a încălțămintei ;

linie tehnologică de pregătit-cusut piese pentru partea de sus a încălțămintei, cu banda transportoare închisă pe orizontală ;

linie tehnologică de pregătit piese pentru partea de sus a încălțămintei, cu banda transportoare închisă pe verticală cu comandă multiplă ;

agregatul de injecție de la linia tehnologică de asamblare a încălțămintei în sistemul de confecție încălțăminte injectată ;

linie tehnologică de asamblat încălțăminte în sistemul IT (încălțăminte tubulară) ;

linie tehnologică de asamblat încălțăminte în sistemul IL (încălțăminte lipită)

CAP. II ANALIZA POTENȚIALULUI FIRMEI

2.1. Managementul firmei

Administratorii societății :

OPRIȚĂ IOAN

funcții deținute în cadrul firmei :

-1971-șef serviciu export ;

-1971-1990 – director adjunct ;

-1990 – prezent – director general ;

acțiuni deținute după încheierea procesului de privatizare :2,23% din capitalul social ;

2 POPESCU ANA

nu a deținut nici o funcție în cadrul S.C. BANATIM S.A. ;

nu deține acțiuni la S.C. BANATIM S.A. ;

3 BACIU ROMULUS

nu a deținut nici o funcție în cadrul S.C. BANATIM S.A. ;

nu deține acțiuni la S.C. BANATIM S.A. ;

4 CAZAN CARMEN

funcții deținute în cadrul firmei :

-1971-1979 – economist ;

-1979-1991 – șef serviciu OMP – Normare ;

-1991-prezent – șef serviciu resurse umane ;

acțiuni deținute după încheierea procesului de privatizare : 1,25% din capitalul social;

5 ȘERBAN RODICA

funcții deținute în cadrul firmei :

-1973-1980 – programator ;

1980-prezent – șef Oficiu de Calcul ;

acțiuni deținute după încheierea procesului de privatizare :0,24% din capitalul social.

Nu există nici un fel de acord , înțelegere sau legătură de familie între administratori și alte persoane numite ca administratori la S.C. BANATIM S.A. ; alegerea administratorilor fiind făcută de Adunarea Generală a Acționarilor .

Nu au fost încheiate nici un fel de tranzacții între administratori și societate și nici nu se are în vedere a se realiza în anul următor.

Membrii conducerii executive a societății

1.BOGOȘEL AURELIA – director economic

– termenul pentru care face parte din conducerea societății – nu este prevăzut nici un termen;

– acțiuni deținute după încheierea procesului de privatizare :4,83% din capitalul social;

2. VAJNA DORINA – director comercial;

– termenul pentru care face parte din conducerea societății – nu este prevăzut nici un termen;

– acțiuni deținute după încheierea procesului de privatizare :4,83% din capitalul social;

3. POPESCU CRISTINA – director de producție

– termenul pentru care face parte din conducerea societății – nu este prevăzut nici un termen;

– acțiuni deținute după încheierea procesului de privatizare :1,4% din capitalul social;

2.2. Dotarea tehnică a întreprinderii

Utilajele din dotarea atelierelor de producție sunt în majoritate amortizate , unele având o vechime mai mare de 25 ani. Cu toate acestea , datorită unei bune conservări și întrețineri , utilajele sunt în bună stare de funcționare și lucrează intermitent .

În anul 1991 , cca. 15% din capacități au fost retehnologizate de la furnizori din Occident , unele linii tehnologice integral iar altele doar cu utilajele conducătoare .

Mare parte a utilajelor cu care se lucrează sunt în proprietatea firmelor străine cu care colaborează .

Atelierele societății sunt dotate cu mașini și utilaje , astfel :

Atelierul creație : utilajele sunt în bună stare de funcționare dar au uzura fizică și uzura morală avansate. Achiziționarea lor s-a făcut în perioada 1960-1970 dar există și unele utilaje achiziționate încă din 1948 , ca mașinile de decupat madele .

În cadrul atelierului funcționează :

Mașini de cusut cu o coloană (pentru piese mai complicate) , mărcile Minerva , Pfaff , Adler;

1mașimă de tras vârf cu texuri , model Svit;

1 mașină de tras în părți , model Svit;

1 reactivator.

În cadrul atelierului se execută producția prototip și scurte comenzi.

Atelierul de croit are în dotare următoarele mașini:

ștanțe cu pod și cu cărucior mobil

20 ștanțe electrohidraulice;

fierăstraie cu pânză;

mașini tăiat șuvițe.

Atelierele de cusut sunt dotate cu următoarele mașini:

linii tehnologice , din care o linie cu utilaje complet noi , marce Pfaff , achiziționate după anul 1990 iar cealaltă linie tehnologică achiziționată tot după anul 1990 , cu utilaje recondiționate;

1 mașină capsat cârlige;

mașini bătut butoni (1991);

1 mașină întins ștaif (1991 );

9 linii cusut cu utilaje mai vechi , achiziționate în perioada 1970-1980;

mașini capsat;

linii transportoare marca Satra , achiziționate în 1970

Atelierul ștanță este dotat cu următoarele utilaje :

6 ștanțe electrohidraulice C 110;

ștanță cu pod ;

uscătoare liniare.

Atelierul tras cu 4 linii tehnologice este dotat cu următoarele utilaje .

2 mașini tras recondiționate;

2 mașini tras marca Svit;

3 mașini întins ștaif ;

un uscător turbojet

4 linii transport semifabricate;

reactivatoare ;

mașini subțiat

Atelierul mecano-energetic este dotat cu următoarele mașini:

5 strunguri ;

4 freze.

Secția confecționat texuri-cuie și impregnat pânză este dotat cu următoarele mașini:

20 mașini confecționat texuri ;

8 tobe sortat cuie ;

2 mașini de caserat ( impregnat pânza ) cu nitroceluloză .

2.3. Piața de aprovizionare și desfacere

Principalii clienți externi sunt :

Tabel nr.1

Principalii clienți externi

În 1999 vânzările pe piața internă reprezintă 20,75% din totalul vânzărilor , produsele fiind distribuite către un număr de 456 clienți din întreaga țară , primii 26 de clienți , clasați în funcție de cantitatea cumpărată , în anul 1999 , deținând peste 51,6% din totalul vânzărilor la intern. În 2000 vânzările pe piața internă au reprezentat 12,12% din total , primii 20 de clienți reprezentând peste 50%din totalul pieței interne . Principalii clienți pe piața internă sunt prezentați în tabelul de mai jos :

Tabel nr. 2

Principalii clienți interni

Încălțămintea pentru export se execută în sistem lohn , clientul ridicând marfa de la sediul firmei , expediind-o în țara de origine , fie la clienții lui din Europa . Clienții de pe piața internă mai pot ridica încălțămintea și de la depozitul en-gros din Drobeta Turnu-Severin.

Principalii furnizori de materii prime și materiale sunt :

S.C. IULIUS S.R.L. Iași –furnizor de piei tăbăcite pentru încălțăminte;

S.C. ROMBOZ Agnita –furnizor de piei tăbăcite pentru încălțăminte,

Firma HASDUSAGI BORGYAR –DEBRECEN –furnizor de piei tăbăcite pentru feșe și căptușeli încălțăminte;

S.C. PETRIM S.A. Timișoara –furnizor de tălpi din cauciuc TR și PVC

S.C. MRD IMPEX S.R.L. Italia –furnizor de tălpi din cauciuc ;

I.P.R.S.P.A. Italia –furnizor de tălpi din cauciuc TR , PU și PVC

UTEKSOL d.o.o. Slovenia –furnizor de tălpi din cauciuc TR și granule TR;

USM Austria –furnizor de materiale pentru partea de jos a încălțămintei , ca .ștaif , bombeu , brant; furnizor de termoadezivi ; piese de schimb pentru mașini de confecționat încălțăminte;

S.C.RESIN S.A. Rm.-Vâlcea –furnizori de adezivi poliuretanici , policloropenici , diluanți ;

S.C. FAVIL S.A. Rm.-Vâlcea –furnizor de ață sintron pentru confecții din piele ;

S.C. FOLITEX S.R.L. Rm.-Vâlcea –furnizor de articole de pasmanterie;

S.C. CELROM S.A. Drobeta Turnu-Severin –furnizor de ambalaje din carton ondulat.

Principalii concurenți ai societății

Principalii producători de încălțăminte pentru bărbați , adolescenți și copii sunt :

BIHOREANA Harghita

ARDELEANA Alba-iulia

CLASICOR Oradea

CRIȘUL-FAVORIT Oradea

DONNA MIA Bistrița

DÂMBOVIȚA București

FILTY Timișoara

MEGA S.R.L. Constanța

ROSADA Lugoj

PANTERA Jimbolia

PIONIERUL București

2.4. Principalii indicatori

Tabel nr.3

Indicatori reprezentativi

CAP. III ANALIZA CIFREI DE AFACERI

3.1. Indicatori de rezultate care exprimă volumul activității

Activitatea de comercializare a unei întreprinderi este cea în care se infirmă sau confirmă rezultatele obținute în activitatea de producție . Derularea acestei activități se poate realiza cu produse proprii sau cu produse de la terți . În situația în care predominant este comerțul cu produse proprii întreprinderea va avea un caracter predominant productiv , în caz contrar caracterul va fi comercial.

Sistemul de indicatori care exprimă volumul oferă o imagine de ansamblu asupra finalității activității unei întreprinderi , imagine care reflectă în formă valorică capacitatea de producție și comercializare a acesteia.

Indicatorii de rezultate care exprimă volumul sunt de mai multe tipuri , clasificați în funcție de mai multe criterii cum ar fi :

stadiul activității la care se referă : producție sau comercializare

nivelul de cuprindere al ieșirilor ;

gradul de extindere al rezultatului : global sau parțial .

În opinia noastră cei mai importanți indicatori care exprimă volumul sunt următorii :

Producția marfă fabricată (Qmf) reprezintă expresia valorică a producției fizice obținute de întreprindere pe parcursul unei perioade de timp determinate și destinată comercializării pe piață . Producția marfă fabricată este evaluată la costul de fabricație sau la un preț de înregistrare preliminat.

Qmf = qvi pvi

Producția vândută (Qv) reflectă în expresie valorică toate vânzările de produse , lucrări și servicii realizate de întreprindere din activitatea sa productivă . Evaluarea producției vândute se face la prețul de comercializare negociat cu clientul .

Qv = qi pi

Marja comercială (Mc) acest indicator exprimă activitatea de comercializare și se calculează după următoarea formulă :

Mc = Qm – Cm

Cifra de afaceri (CA) este un indicator de aceeași natură ca producția vândută dar mai cuprinzător decât acesta , luând în calcul și vânzările de mărfuri proprii (sistem en-gross sau en-detail) sau achiziționate de la terți în scopul revânzării.

3.2. Concepte privind cifra de afaceri

Întreaga literatură de specialitate consacră cifra de afaceri ca indicator fundamental din cel puțin două motive :

de vânzarea mărfurilor depinde continuitatea activității ;

de dimensiunile sale depind în mod direct sau indirect toți ceilalți indicatori care caracterizează activitatea unei firme .

Definim cifra de afaceri ca fiind indicatorul sintetic economico-financiar care exprimă volumul veniturilor obținute de o unitate economică e baza operațiunilor comerciale , într-o perioadă dată , de obicei un an .

Cifra de afaceri însumează toate încasările obținute din acte de comerț : vânzări de bunuri materiale , prestări de servicii , proiectări și efectuări de lucrări , asistență tehnică , licență de brevet , consignație , depuneri în bănci ți alte instituții financiare , acordarea de credite , jocul de burse , inclusiv cele valutare .

Nu intră în componența cifrei de afaceri veniturile financiare ți cele excepționale .

În limbajul economico-financiar similari cu cifra de afaceri sunt următorii termeni: „vânzări „ , „venituri totale brute „ , „desfaceri „.

Deși stă la baza impunerii fiscale , cifre de afaceri este unul dintre indicatorii pentru care măsurile luate vizează evoluția doar în sensul creșterii . Cu cât este mai mare , cifre de afaceri dă certitudinea unui viitor și a unui profit cât mai bun .

Cifra de afaceri joacă rolul de barometru fie pentru analistul intern (managerul general) fie pentru analistul extern când se urmăresc următoarele aspecte :

dimensiunea întreprinderii ;

poziția strategică pe piață ;

politica de creștere promovată de întreprindere .

Cifra de afaceri este esențială pentru aprecierea locului întreprinderii în sectorul său de activitate , a poziției sale pe piață , a aptitudinilor acesteia de a lansa , respectiv de a dezvolta diferite activități într-o manieră profitabilă. În funcție de nivelul cifrei de afaceri se poate preciza dacă întreprinderea este suficient de importantă , dacă are semnificație raportarea rezultatelor sale la cale ale sectorului , respectiv dacă partea sa de piață este neglijabilă , putându-se lua decizii strategice în consecință .

Analiza cifrei de afaceri trebuie să se raporteze permanent la poziția strategică a firmei.

Conceptual , cifra de afaceri poate fi abordată ca : cifră de afaceri totală , cifră de afaceri medie , cifră de afaceri marginală și cifră de afaceri critică.

1. Cifra de afaceri totală reprezintă volumul total al afacerilor unei firme , evaluate la prețurile pieței (respectiv încasări totale).

Într-o definiție dată de Ordinul Experților Contabili din Franța se apreciază că cifra de afaceri reprezintă valoarea afacerilor realizate de întreprindere cu terții prin exercitarea curentă a activității sale profesionale . În regulamentul privind aplicarea Legii contabilității în țara noastră se precizează că cifra de afaceri se calculează prin însumarea veniturilor realizate din livrări de bunuri , executări de lucrări și prestări de servicii și alte venituri din exploatare , mai puțin rabaturile , remizele și alte reduceri acordate clienților.

În întreprinderile productive , dacă nu intervin și operațiuni de cumpărare-vânzare de mărfuri , cifra de afaceri se identifică cu producția vândută (reflectată în contul de profit și pierderi).

2.Cifra de afaceri medie () reflectă încasarea realizată pe unitatea de produs sau serviciu .

= CA/Q

3.Cifra de afaceri marginală (CAm) exprimă variația încasărilor unei firme (CA) generată de creșterea sau scăderea cu o unitate a cantității vândute (Q).

CAm = CA / Q

4.Cifra de afaceri critică (CA min) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea cheltuielilor , pragul de la care firma începe să producă beneficii.

CA min = (Ch. fin /100 -Rch.v) 100

Dimensiunea cifrei de afaceri are la bază 2 parametri fundamentali : volumul și structura cererii și capacitatea de ofertă a întreprinderii .

La rândul ei , cererea se formează sub impactul unor corelații de-a lungul timpului și anume :

cerere-preț , cunoscuta curbă a lui Engel, preț mai mic cerere mai mare ;

cerere-venituri ale cumpărătorilor , respectiv capacitatea de cumpărare a acestora ;

cerere-preferințe , gusturi ceea ce presupune un anume grad al solvabilității ;

cerere-prețul altor bunuri substituibile .

Capacitatea de ofertă depinde de cantitatea de randamentul factorilor de producție ceea ce implică funcționarea logisticii pieței resurselor și utilizarea cu randament maxim a lor.

3.3. Analiza în dinamică a cifrei de afaceri

Pentru descrierea cadrului general în care se înscrie activitatea întreprinderii se folosesc mărimile absolute și ritmurile de creștere (cu bază fixă , cu bază în lanț și ritmurile medii) . Mărimile absolute caracterizează evoluția cifrei de afaceri la modul cel mai general . Mărimile relative arată proporția de creștere a cifrei de afaceri față de o anumită bază de comparație . Examinarea lor pe mai multe exerciții permite stabilirea tendinței activității întreprinderii : creștere puternică sau slabă , stabilitate , regresie lentă sau rapidă.

Cifra de afaceri se compară , în dinamică , cu nivelurile din anii anteriori pentru a se evidenția tendința cifrei de afaceri .

Această analiză se face :

în mărimi absolute :

CA = CAi – CAi-1 – cu bază în lanț

CA = Cai – CA0 – cu bază fixă

în mărimi relative când se utilizează indici de creștere :

ICA = CAi / CAi-1 100 – cu bază în lanț

ICA = Cai / CA0 100 – cu bază fixă

Variația ( absolută sau relativă ) a cifrei de afaceri este rezultatul acțiunii unui număr mare de factori interni și externi . Identificarea stării reale a întreprinderii prezintă o deosebită importanță pentru definirea strategiei acesteia. Este ușor de înțeles că problemele întreprinderii nu sunt aceleași dacă ea se află în faza de creștere sau în fază de declin. La o întreprindere la care dinamica cifrei de afaceri înregistrează o creștere puternică, deciziile strategice sunt orientate spre asigurarea unui control al dinamicii costurilor și mai ales spre găsirea unor soluții de acoperire a nevoilor financiare. În schimb, la o întreprindere a cărei activitate stagnează se va urmării schimbarea strategiei de produs, găsirea unor noi debușee etc. corelate cu controlul costurilor.

Cifra de afaceri este, în mod normal, înregistrată în unitățile monetare curente (lei curenți). În perioada de puternică creștere a prețurilor, dacă nu se procedează la corelarea cu inflația, informațiile își pierd mult din fiabilitate, iar concluziile analizei sunt deformate. Inflația are efecte la toate nivelurile: flux de exploatare, flux de finanțare, structură patrimonială etc., întrucât antrenează variații nominale, cărora nu le corespund variații reale ale activităților. Evitarea erorilor de judecată și aprecierea performanțelor reale ale unității impun cu necesitate luarea în calcul a efectelor inflației.

Rata de creștere reală a cifrei de afaceri se calculează după relația:

R reală = (1+Rc / 1+Rp ) 100

Unde:

Rc – rata de creștere a cifrei de afaceri constante ( statice )

Rp – rata de creștere a prețurilor

3.4. Analiza structurii cifrei de afaceri

Fiecare nivel al cifrei de afaceri corespunde unei anumite structuri a acesteia. Structura cifrei de afaceri reflectă proporția dintre diferitele activități, sortimente, grupe, care formează nomenclatorul unei întreprinderi.

Analiza structurii cifrei de afaceri are ca obiectiv identificarea variațiilor înregistrate pe diverse trepte structurale, explicarea acestor variații și a implicațiilor lor asupra rezultatelor economico – financiare ale întreprinderii. Într-o întreprindere poate fi identificată o varietate de trepte de analiză structurală: tip de activitate, sector de activitate, grupe de produse, produse, referințe, selecții, unități și tipuri de unități, categorii de clientelă etc.

a) Coeficientul Gini-Struck și indicele Herfindhal

Metodologic, analiza se bazează pe mărimile relative de structură. Pentru comparații între exerciții și între firme este operațională folosirea coeficientului de concentrare ( Gini – Struck ).

Unde:

gi – ponderea activității, a produsului „ i ” în cifra de afaceri totală

n – numărul de termeni ai seriei

Acest coeficient poate lua valori între 0 și 1. apropierea de 1 arată că în structura activități sunt câteva produse care dau cea mai mare parte din cifra de afaceri. Apropierea de 0 semnifică o distribuție relativ uniformă a vânzărilor pe structurile implicate în calcul. În acest scop se poate folosi și indicele Herfindhal, care permite măsurarea gradului de diversificare a activității pe diverse structuri utile analizei și deciziei.

n

H = ∑ g2i

i=1

b) Metoda ABC

Valoarea cifrei de afaceri pe tipuri de activități este esențială pentru înțelegerea strategiei întreprinderii și poziției acesteia pe piață. În acest scop se urmărește evoluția componentelor cifrei de afaceri și anume: producția vândută, vânzări de mărfuri, prestări de servicii. În funcție de natura sectorului de activitate, fiecare din componente se aprofundează pe structuri specifice.

De regulă, o întreprindere puternică din punct de vedere concurențial caută să dezvolte activitățile colaterale celei de bază, ceea ce contribuie, pe de o parte, la îmbunătățirea activității principale, iar pe de altă parte, la consolidarea imaginii sale în rândul clientelei.

Structura vânzărilor pe produse poate fi investigată cu ajutorul metodei ABC. Analiza curbei teoretice permite identificarea, în totalul produselor comerciale, a trei grupe cu caracteristici specifice:

Grupa A: 10 – 15% din numărul de articole contribuie cu 60 – 70% la realizarea cifra de afaceri

Grupa B: 25 – 30% din numărul de articole dau 25 – 30% din cifra de afaceri

Grupa C: 65 – 70% din numărul de articole dau 10 – 15% din cifra de afaceri

100%

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100 % număr produse

Fig. 3.1. Metoda ABC

curba reală

curba teoretică

Zona A cuprinde produse cu o rotație rapidă ceea ce presupune existența lor în permanență la vânzare. De aceea, pentru aceste produse trebuie să se asigure o aprovizionare și o gestiune eficientă a stocurilor. În ceea ce privește rentabilitatea, zona A cuprinde articole standard, a căror rotație și marjă comercială sunt apropiate de media întreprinderii.

Zona C este formată din articole cu rotație scăzută dar cu o marjă comercială mare. Această zonă ridică probleme deosebite legate de lansarea comenzilor, de aprovizionare și stocare. Costul de aprovizionare și stocare este mai ridicat comparativ cu zonele A și B.

Curba ABC are o valoare statistică, cât și una indicativă. Astfel, dacă curba reală se află deasupra curbei teoretice, înseamnă că articolele grupei A sunt preponderente, iar gama sortimentală este formată dintr-un număr insuficient de articole. Invers, când curba reală se află sub cea teoretică înseamnă întreprinderea are un sortiment foarte larg în zonele B și C, care poate jena, îngreuna gestiunea întreprinderii, în special gestiunea stocurilor.

Metoda ABC este frecvent utilizată în teoria economică și pentru investigarea structurii cifrei de afaceri pe categorii de clienți. Clasificarea clienților după mari categorii:

o clientelă omogenă, unde toți clienții dețin aproximativ aceeași pondere în cifra de afaceri ( cazul comerțului cu amănuntul );

o clientelă eterogenă, unde contribuția la realizarea cifrei de afaceri este diferențiată pe trei trepte: clienți puternici, medii, mici.

O astfel de abordare structurală a cifrei de afaceri permite declanșarea unor acțiuni comerciale adaptate categoriilor de clientelă.

Aplicarea metodei ABC la gestiunea unei clientele eterogene a condus la următoarea repartiție optimală:

zona A 10 % din clienți reprezintă 60 % din vânzări

zona B 40% din clienți reprezintă 30 % din vânzări

zona C 50% din clienți reprezintă 10 din vânzări

Analiza acestei distribuții teoretice permite desprinderea unor concluzii utile pentru fundamentarea deciziilor privind volumul activităților, pentru securitatea și rentabilitatea firmei.

Astfel, grupa A contribuie într-adevăr preponderent la realizarea cifrei de afaceri, dar din punct de vedre al securității firmei este cea mai riscantă. Cu cât numărul de clienți din zona A este mai mic cu atât riscul întreprinderii este mai mare. Mai mult, când numărul este foarte redus, întreprinderea are o putere de negociere mică, fiind obligată să accepte condițiile financiare impuse de aceștia, cu implicații asupra rentabilității.

Zona C, unde numărul de clienți este foarte mare, se caracterizează prin cheltuieli de exploatare ridicate mai ales atunci când comenzile au o valoare scăzută. Dacă corelăm ponderea

acestei zone în realizarea cifrei de afaceri cu tendința cheltuielilor de exploatare, putem conchide că zona C dezavantajează întreprinderea atât în ceea ce privește volumul activității cât și rentabilitatea ei. Din punct de vedere al riscului, situația întreprinderii nu este confortabilă, chiar dacă ea nu mai suportă presiunea clienților.

Zona B asigură cel mai mare grad de stabilitate, ca cifră de afaceri și rentabilitate. În practica comercială , curba reală se poate situa deasupra curbei teoretice sau sub nivelul acesteia . Dacă curba reală se situează deasupra curbei teoretice , înseamnă că realizarea cifrei de afaceri este dependentă de câțiva clienți . Apariția unor deficiențe în activitatea acestora periclitează existența întreprinderii . Asigurarea unei mai bune stabilități a întreprinderii necesită orientarea acțiunilor comerciale spre clienții din zona B , în vederea creșterii cifrei de afaceri realizate de ei . Astfel , punerea în practică a unor baremuri de preț în funcție de cantitatea comandată poate incita această categorie de clienți să cumpere mai mult .

Dacă curba reală se situează sub curba teoretică înseamnă că întreprinderea nu dispune de clienți puternici . În schimb , clienții mici dețin o pondere foarte mare . De aceea , acțiunile comerciale trebuie orientate :

spre clienții din zona B , propunându-le servicii mai adaptate nevoilor , în scopul de a-i fideliza și de a-i determina să-și mărească comenzile ;

spre clienții din zona C , propunându-le o serie de servicii avantajoase și o gamă de prețuri incitative , care să-i ajute să se dezvolte și să treacă în zona B.

Modificarea structurii activității , respectiv a structurii cifrei de afaceri , generează o serie de consecințe economico-sociale . Mecanismul prin care factorul structural generează schimbări ale rezultatelor unei firme este sintetizat în figura următoare :

Fig. 3.2 . Consecințele economico-financiare ale modificării structurii activității

Unde : gi – structura activității pe baza volumului fizic ;

p – abaterea prețului mediu unitar ;

Ch – abaterea cheltuielilor ;

Mc – abaterea marjei comerciale ;

S – abaterea stocurilor ;

Rch – abaterea ratei medii a cheltuielilor ;

Rchv – abaterea ratei medii a cheltuielilor variabile ;

Rmc – abaterea ratei medii a marjei comerciale ;

V – abaterea duratei medii de rotație a stocurilor ;

RE – abaterea rezultatului exercițiului ;

Rr – abaterea ratei rentabilității .

În majoritatea lor, aceste consecințe pot fi cuantificate pentru perioada de gestiune, prin aplicarea următoarelor relații de calcul:

Tabel nr.1

Indicatori care intră sub incidența modificării structurii

3.4.1. Analiza cifrei de afaceri pe produs

Investigarea cifrei de afaceri la nivelul firmei nu permite aprecieri asupra gradului de satisfacere a cererii în structură, asupra contribuției fiecărui produs la evoluția vânzărilor totale. De aceea, în definirea strategiei firmei, în fundamentarea programelor de aprovizionare și vânzare este utilă cunoașterea rezultatelor pe diverse trepte structurale (grupă de produse, familii de produse, articole, modele, referințe etc.).

La nivelul unei întreprinderi comerciale, sortimentul comercial, adică ansamblul de articole și servicii asociate oferite de acesta, se stabilește în funcție de :

natura cererii în zona respectivă;

oferta furnizorilor (imaginea mărcii producătoare, volumul și structura ofertei, susținerea materială și financiară a distribuției);

concurența locală(numărul firmelor concurente, cota-parte pe piață a acestora, sortimentul comercial, prețurile practicate);

obiectivele firmei(cifra de afaceri, preț, rentabilitate);

În analiza cifrei de afaceri pe produs este operațională metodologia prezentată pe total (abateri, indici de creștere etc.) care permite aprecierea globală a evoluției și realizării acesteia.

Analiza poate fi completată prin utilizarea unor indicatori specifici, cum sunt :

amploarea gamei sortimentale, care reprezintă numărul de familii de produse comercializate;

lărgimea gamei sortimentale, exprimată prin numărul de modele din fiecare familie;

profunzimea, care exprimă numărul de referințe(talie, culoare) din fiecare model.

Pentru comparații în timp și spațiu se utilizează:

indicele sortimentului comercial

unde : NS,NS reprezintă numărul de produse comercializate de întreprindere în perioada curentă, respectiv precedentă ;

rata de servire absolută 100

unde : reprezintă numărul de produse oferite de piață ;

greutatea specifică vânzărilor sortimentului ( c) în cifra de afaceri totală

g=100

gradul de apel

gradul de apel = Numărul de acte de cumpărare pe un produs 100

Numărul total de acte de cumpărare

Primii doi indicatori caracterizează global strategia de produs la nivelul întreprinderii , de stabilitate, respectiv de diversificare sortimentală. Ultimii doi au o valoare cognitivă ridicată și stau la baza deciziilor de echilibrare a fluxului clientelei în diferite sectoare de vânzare, de activitate a unor „zone reci” prin implementarea unor produse cu grad de apel ridicat. Ponderea cifrei de afaceri pe produs în cifra de afaceri totală trebuie corelată cu liniaritatea la sol de care dispune produsul respectiv, pentru a aprecia măsura în care poate fi reperat de clientelă și comercializat. Elaborarea strategiei comerciale eficiente privind sortimentul unei întreprinderi comerciale nu este posibilă fără studierea atentă a ciclului de viață a produselor, a implicațiilor acestuia asupra poziției întreprinderii pe piață, și a situației economico-financiare. Schema următoare sintetizează cele patru faze clasice ale ciclului de viață al produsului și incidența lor cu rezultatele și poziția pe piață a firmei.

Tabel nr. 2

Legătura dintre ciclul de viață al produselor și rezultatele economico-financiare ale firmei

Faza de lansare este caracterizată prin pătrunderea progresivă a produsului pe piață, prin construirea rețelei de distribuție, printr-o concurență slabă. Cifra de afaceri este scăzută.

În faza de creștere are loc fidelizarea clientelei, maturizarea ciclului de distribuție, stabilirea părții de piață și exacerbarea concurenței. Cifra de afaceri înregistrează o explozie, această fază contribuind la realizarea vânzărilor totale ale produsului. Întreprinderea face eforturi să amelioreze produsul, să pătrundă pe noi segmente de piață, să reducă lejer prețurile.

Faza de maturitate este o perioadă de încetinire a ritmului vânzărilor, deoarece produsul este deja bine acceptat, iar piața este saturată. Urmează staționarea și apoi descreșterea cifrei de afaceri. Această fază deține încă o pondere importantă în totalul vânzărilor.

În sfârșit, declinul este o perioadă de iminentă scădere a vânzărilor (absolută și relativă) și a rezultatelor financiare. Sarcina întreprinderii este de a identifica pentru fiecare dintre ele o strategie specifică în vederea minimizării incidenței declinului asupra profitului, a salariilor și a clientelei.

Analiza repartiției vânzărilor în funcție de durata de viață a produselor este deosebit de importantă pentru aprecierea posibilităților de dezvoltare ale întreprinderii. Prea multe produse în faza de declin pot duce treptat la stagnarea sau chiar falimentul întreprinderii. Invers, prea multe produse din faza de lansare riscă să creeze mari probleme de rentabilitate și de asigurare a resurselor financiare. Curba ciclului de viață al unui produs are defapt la bază mecanismul de adoptare a acestuia de către cumpărător, de-a lungul căruia clientul potențial ia cunoștință de noul produs, îl încearcă pentru a-și face o idee precisă, reflectează asupra avantajelor și limitelor lui și în final îl adoptă. Atitudinea cumpărătorilor față de noile produse este diferită, timpul necesar adoptării acestora variază în limite largi.

Metodologic, rezultatele strategiei de promovare a noilor produse pot fi comensurate cu ajutorul indicatorului „rata de înnoire”, stabilit astfel :

r = cifra de afaceri aferentă noilor produse 100

cifra de afaceri totală

r = numărul de produse noi comercializate în perioada t 100

numărul total de produse comercializate în perioada t

3.4.2. Analiza ritmicității și sezonalității producției și livrării cifrei de afaceri

Ritmicitatea producției și vânzării este o concludentă expresie a organizării producției și distribuției a urmăririi realizării operative a obiectivelor. În acest sens în practica mondială este demult cunoscut graficul Gantt.

În analiza economică ritmicitatea producției și similar a vânzărilor ( distribuției ) se poate aprecia pe baza următoarelor modalități ( fizic, în cazul producției omogene și pe produse, valoric la nivelul producției obținute sau cifrei de afaceri cu exprimarea în prețuri comparabile ) :

a)pe baza ponderii producției fizice sau valorice pe diviziuni de timp în cadrul perioadei de analiză ( de exemplu, decade în cadrul lunii sau semestrului, anului );

b)pe baza indicilor realizării obiectivului pa diviziuni de timp ( în cadrul perioadei analizate );

c)pe baza coeficienților ritmicității.

Se precizează că ritmicitatea în producția industrială trebuie înțeleasă ca realizare a obiectivelor în concordanță cu distribuția pe diviziuni de timp, programată sau comparativ cu o altă referință în funcție de cerere și capacitate de ofertă ( producție ). Deci, ritmicitatea nu se confundă cu uniformitatea.

Admitem pentru exemplificare realizarea uni produs exprimat fizic sau valoric în prețuri comparabile ( adică ale nivelului de comparație în cazul ritmicității, de regulă programat ).

Tabel nr. 3

Pe baza primelor două modalități fenomenul ritmicității se remarcă simplu prin „foarfecele” ponderilor sau indicilor realizării produsului pe diviziuni de timp ( de la 20% în decada I-a la 50% în decada a III-a, respectiv de la 73% la 120% în aceleași decade ).

Utilizând coeficienții ritmicității se poate apela fie la :

K =

unde : xj – cantitatea sau valorile produsului pe diviziuni de timp „j”;

xj – cantitatea sau valoarea medie a produsului pe diviziuni de timp unde

n – numărul diviziunilor de timp ( în cazul dat este 3 ) , fie la unde

– abaterile negative pe diviziuni de timp.

După prima modalitate, coeficienții sunt :

Deci, K< Kceea ce confirmă neritmicitatea producției. Deschiderea foarfecelui dintre cei doi coeficienți poate fi pusă sintetic în evidență prin indicele lor ceea ce confirmă o neritmicitate evidentă.

Același fenomen ar putea fi pus în relief prin relația a doua :

În acest caz K<1 denotă neritmicitatea producției.

Relațiile au valabilitate și pentru producția vândută.

Valorile relativ egale ale coeficienților înseamnă că nu apare starea de stocare sau destocare în limitele perioadei examinate.

Evident, dereglarea ritmicității ridică două grupuri de probleme : unele legate de cauze, altele de consecințe. Cele referitoare la cauze în principal se referă la asigurarea la timp și în volum necesar cu resursele necesare ( umane, materiale, financiare și la organizarea riguroasă a producției).

Consecințele vizează calitatea producției, costurile, utilizarea echipamentelor industriale ( secvențe de timp, de suprasolicitare ), satisfacerea nesatisfăcătoare ca timp a obligațiilor contractuale.

Pentru unele întreprinderi industriale, iar pentru comerț-turism, exploatații agricole de regulă apare problema sezonalității ( deci distribuția cifrei de afaceri pe diferite perioade ale anului ).

Cerința este de a realiza o maximă aplatizare a activității.

3.5. Probleme specifice ale analizei cifrei de afaceri in sfera distribuției

Cifra de afaceri la nivelul unei întreprinderi, formata din mai multe unități operative, este rezultanta comportamentului comercial al fiecăreia dintre ele. Dar ambianța fiecărui punct de vânzare, amenajarea interioară, amplasarea acestuia etc. pot genera, intre unități comparabile, variații sensibile ale rezultatelor.

Neuniformitatea în realizarea cifrei de afaceri pe unități operative, este evidențiată și de valoarea relativ ridicată a coeficientului de variație (n) :

V =/x

Unde : x – indicele mediu de realizare a cifrei de afaceri

x – indicele de realizare a cifrei de afaceri pe unități

Această variație este generată de factori specifici fiecărei unități, care pot fi sintetizați astfel :

a)factori de piață

percepția punctului de vânzare de către clientelă;

cota parte de piață;

zona de atracție etc.

b)factori comerciali

amplasare;

facilitatea circulației clientelei (orientarea ei în special dinspre zonele „calde” spre cele „reci”);

ambianța(lumină, muzică, culori);

informații și publicitate asupra locurilor de vânzare (care să permită identificarea produselor);

estetica de ansamblu, curățenia;

atenția față de clientelă;

servicii oferite;

c)factori tehnici

spații de vânzare;

spații de primire și livrare;

echipamentul existent;

securitate.

În cadrul fiecărei unități, analiza cifrei de afaceri poate fi aprofundată pe raioane.

Metodologic, se operează cu cifra de afaceri pe raioane și cu ponderea cifrei de afaceri a fiecărui raion în realizările totale ale punctului de vânzare (unității) respective. Explicarea dimensiunii și evoluției acestor indicatori trebuie să se facă în corelație cu natura mărfurilor comercializate și cu gradul de utilizare a spațiului comercial aferent. Semnificativ în acest sens este indicatorul „coeficientului de operare la sol”(COS) .

COS =

COS exprimă gradul de încărcare a unui raion. Valoarea scăzută a acestui indicator indică existența unor spații de circulație mari în defavoarea celor de vânzare, cu implicații asupra cifrei de afaceri. În practica marilor suprafețe comerciale se stabilește un COS diferit pentru fiecare grupă de produse (proaspete, conserve, uz curent etc.) ținând cont de frecvența cumpărării produselor, de natura acestora, de tipul de mobilier utilizat pentru expunerea lor etc.

Corelația dintre evoluția cifrei de afaceri si COS se exprimă cu ajutorul „indicelui de sensibilitate” (iS), ce se poate calcula în două variante :

iS =

Pot exista produse în cadrul diferitelor raioane care să ocupe o suprafață mai mare a magazinului decât contribuția acestora la cifra de afaceri. Pentru aceste produse este necesar să se reducă spațiul acordat lor în favoarea altor produse cu o contribuție mai mare la realizarea cifrei de afaceri decât suprafața ocupată în magazin pentru ca suprafața raionului să fie eficient utilizată.

Legătura dintre cifra de afaceri și eficacitatea utilizării spațiului comercial poate fi abordată și factorial, atât la nivel de raion, unitate operativă, cât și la nivelul întreprinderii.

3.6.Analiza corelației cifrei de afaceri – preț

Într-o economie concurențială, prețul este un instrument strategic deosebit de flexibil, care permite orientarea întregii activități într-o manieră profitabilă întreprinderii.

Fig .3.3.Implicațiile prețului asupra rezultatelor firmei

Într-o primă abordare se poate analiza raportul cifra de afaceri – preț pe baza relației funcționale :

CA = f(gp)

unde : q – volumul fizic al vânzărilor

p – prețul de vânzare unitar

a)La nivelul unui produs nediferențiat pe clase de calitate, explicarea factorială a variației vânzărilor se face astfel :

CA = qp – qp

Interpretarea acțiunii celor doi factori trebuie făcută cu multă flexibilitate. Astfel, obiectivul creșterii cifrei de afaceri poate fi atins, matematic, prin creșterea celor doi factori direcți :cantitate și preț. Cum cantitatea vândută depinde de rata de elasticitate a produsului în raport cu prețul, creșterea vânzărilor va fi stimulată de practicarea unui preț mai mic. Pe de altă parte, creșterea prețului și prin el a cifrei de afaceri este limitată de capacitatea de absorbție a pieței pentru acel nivel de preț.

b)La nivelul produselor la care se practică prețuri diferite în funcție de clasa de calitate, sistemul factorial are forma :

CA = qp

unde : p =

p = prețul mediu unitar de vânzare

q= structura vânzărilor pe clase de calitate

p= prețul de vânzare unitar pe clase de calitate

c)În cazul unei grupe relativ omogene de produse, unde este posibilă stabilirea unor indicatori totalizatori (Q,P), modificarea vânzărilor este rezultatul acțiunii a trei factori : volumul fizic, structura vânzărilor pe produse și prețul unitar :

CA = QP

Q

CA q

P

p

d)Pentru întreprinderile care comercializează o gamă diversificată de produse, cu prețuri individuale ce variază în limite foarte largi, relația de calcul și analiză a cifrei de afaceri este :

CA =

q,g=

CA

p=

3.7.Analiza factorială a cifrei de afaceri

Gradul de cunoaștere a nevoilor

Forța de vânzare

Factori Gama sortimentală, Politica de produs, Serviciile interni oferite, Calitatea produselor, Amplasarea

Modificarea

Cifrei de Afaceri

Strategia prețurilor

Factori

externi

Legislația economico-financiară

Fig.3.4. Sistemul de factori care acționează asupra cifrei de afaceri

Pentru realizarea analizei factoriale se pot utiliza mai multe modele . Aceste modele pot fi :

1. Modelul care prezintă legătura vînzărilor cu volumul fizic al acestora , structura vânzărilor și prețul unitar :

CA=

Unde : q – producția vândută ;

p – prețul .

Factorii de influență :

1.Modelul teoretic

∆q

∆CA

∆S

∆p

Modelul teoretic se caracterizează prin doi factori direcți : ∆ q , ∆p și doi factori indirecți ∆ S și ∆ p .

2.Modelul practic :

∆ q

∆ CA = ∆ S

∆ p

Modelul practic se caracterizează prin trei factori direcți : ∆ q , ∆ S și ∆ p .

2. Modelul care realizează legătura dintre cifra de afaceri și factorul uman , pe de o parte și utilajele folosite , pe de altă parte

Unde : număr de personal

dotarea tehnică a muncii

structura mijloacelor fixe

randamentul mijloacelor fixe

randamentul producției

Factorii de influență :

CA

Modelul care realizează legătura dintre cifra de afaceri și activele firmei

Unde :AT active totale

ponderea activelor circulante în active totale

viteza de rotație a activelor circulante

Factorii de influență :

3.8. Corelația cifrei de afaceri cu capacitatea de producție și comercializare

Elementele principale care dimensionează volumul de activități și de care depinde mărimea cifrei de afaceri sunt : capacitatea de producție, resursele ( materiale, umane, financiare), cererea de produse ( piața ).

Fiecare element poate constitui o restricție în formularea și aprecierea obiectivelor pentru o anumită perioadă, dar și un factor stimulator. De exemplu, dacă există cerere, producătorul, pentru a câștiga mai mult, va căuta să-și sporească capacitatea de producție. Dacă nu există cerere entru un produs, și nu se folosește integral de capacitatea de care dispune, atunci, va proceda la modificări în structura producției în conformitate cu cererea.

Desigur, mecanismele de reglare sunt mult mai complexe, luându-se în calcul natura activității, specificul fiecărei ramuri de producție, acțiunea factorilor sociali-politici etc.

Urmărind un asemenea proces, la un moment dat ( la sfârșitul unei perioade ), fiecare producător se află într-o anumită situație în ceea ce privește concordanța dintre posibilitățile sale de producție și cererea solvabilă. Ignorarea unui asemenea aspect are efecte pe termen lung, care pot să ducă la falimentul firmei.

De aceea, în analiza cifrei de afaceri, din activitatea de bază, în corelație cu capacitatea de producție și cerere, se are în vedere tocmai măsura în care prin deciziile adoptate s-a asigurat o asemenea concordanță care să valorifice într-o proporție corespunzătoare potențialul productiv al întreprinderii.

Concluziile desprinse constituie informații de fundamentare a previziunilor pentru perioadele următoare, precum și a programelor pe termen lung, referitoare la politica de investiții.

3.9.Modele de determinare a cifrei de afaceri minime probabile cu restricții de date

O problemă deosebit de importantă o reprezintă determinarea cifrei minime de afaceri, care să asigure existența și supraviețuirea întreprinderii, situație în care profitul este egal cu zero, adică :

unde : – cifra de afaceri minimă ;

– suma totală a cheltuielilor variabile ;

– suma cheltuielilor fixe ( convențional constante ).

Relația anterioară poate fi scrisă și sub forma :

Pentru o afacere care este în curs de derulare se recomandă formula :

stabilindu-se astfel ecartul pe care-l are firma față de pragul de rentabilitate.

Însă, orice întreprindere trebuie să-și realizeze un anumit profit, care poate să fie mai mare decât cel realizat în perioada precedentă, sau față de procentul mediu de dobândă.

În același timp, nivelul profitului distribuit ca dividente asociaților este diferit față de perioada precedentă, sau a crescut într-un ritm superior sau cel puțin egal cu ritmul inflației, și rata dividentelor este diferită de rata dobânzilor, practicată pe piața bancară.

De aici rezultă necesitatea determinării unei cifre de afaceri minime cu luarea în considerare a unor restricții, respectiv rata dividendelor să fie egală cu rata dobânzii la un nivel dat al ratei costurilor.

3.10. Implicațiile economico-financiare ale variației cifrei de afaceri

Modificarea cifrei de afaceri acționează asupra întregului sistem de indicatori economico-financiari ai firmei. Indicatorii care sunt influențați de variația cifrei de afaceri sunt următorii :

Profilul brut :

unde : R – rentabilitatea la 1 leu cifră de afaceri ;

Cheltuielile totale :

unde : Rch – rata cheltuielilor totale la 1000 lei cifră de afaceri ;

Rata rentabilității economice a activului :

[%]

Rata rentabilității capitalului permanent :

[%]

Durata de rotație în zile a mijloacelor circulante :

[%]

Eficiența mijloacelor fixe :

[%]

Eficiența activelor de exploatare :

[%]

Eficiența profitului pe salariat :

[%]

CAP. IV ANALIZA CIFREI DE AFACERI LA S.C. BANATIM S.A.

4.1. Analiza nivelului și dinamicii cifrei de afaceri

Tabel nr. 1

Analiza nivelului și dinamicii cifrei de afaceri

1. CA = MC + Qv unde : MC – vânzări de mărfuri altele decât cele proprii

Qv – vânzări din producția proprie

Ex : =

= 1543535 mii lei

= 46227948 mii lei

= 1543535 + 46227948 = 47771483 mii lei

2.a. Abaterea cifrei de afaceri cu bază fixă

CA = – unde : – cifra de afaceri din anul curent

– cifra de afaceri din anul de bază

Ex : = – = 47771483 – 11525778 = 34245705 mii lei

2.b. Abaterea cifrei de afaceri cu bază în lanț

CA = – unde : – cifra de afaceri din anul anterior

Ex : = – = 47771483 – 42530537 = 5.240.946 mii lei

3.a. Indicele cifrei de afaceri cu bază fixă

Ex :

= = 414,47 %

3.b. Indicele cifrei de afaceri cu bază în lanț

Ex :

= = 112,32 %

După cum se observă din calculele precedente, cifra de afaceri a crescut de la un an la altul. Aceasta înseamnă că vânzările firmei au crescut, mărindu-și astfel piețele de desfacere.

Această creștere a cifrei de afaceri s-a produs fie din cauza apariției de noi clienți, fie vechii clienți și-au mărit cererea.

Fig. 4.1. Cifra de afaceri în prețuri curente

Totuși, pentru a vedea nivelul real al cifrei de afaceri în comparație cu creșterea prețurilor, am analizat evoluția cifrei de afaceri în prețuri comparabile .

Se observă că nivelul real al cifrei de afaceri crește din anul 1997 până în anul 1999, iar în 2000 cifra de afaceri scade.

Cu toate că în bilanț cifra de afaceri apare mai mare în anul 2000 față de anul 1999, totuși această creștere nu este reală, deoarece se observă că, corectată cu indicele prețurilor, cifra de afaceri scade.

Tabel nr. 2

Cifra de afaceri în prețuri comparabile

Fig. 4.2. Cifra de afaceri în prețuri comparabile

Deci, cifra de afaceri a crescut numai datorită creșterii nivelului prețurilor de la un an la altul ca efect al inflației.

4.2. Analiza structurii cifrei de afaceri

Pentru a realiza analiza cifrei de afaceri se folosesc o serie de criterii . Cele mai importante sunt :

pe tipuri de produse ;

pe clienți ;

pe piețe de desfacere .

Analiza cifrei de afaceri pe tipuri de produse poate fi investigată cu ajutorul metodei ABC . Ansamblul produselor realizate de S.C. Banatim S.A. pot fi împărțite în trei mari grupe de produse cu următoarele caracteristici specifice :

zona A – formată din produsul „bocanci Salomon „ce asigură 58%din cifra de afaceri ;

zona B – formată din produsul „pantofi Bonis „ ce asigură 25,2% din cifra de afaceri ;

zona C – formată din restul produselor realizate de S.C. Banatim S.A. ce asigură 16,8%din cifra de afaceri.

CA

100

90

80

70 Zona C

60

50 Zona B

40

30 Zona

20 A

10

Produs

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Fig. 4.3. Curba Pareto( pe tipuri de produse )

Zona A cuprinde produsul „bocanci Salomon ” , produs a cărui viteză de rotație este cea mai mare , ceea ce înseamnă existența lor în permanență la vânzare . Costul cu manopera produselor Salomon este de 110.262 lei pe pereche de bocanci . Din acest cost 83.262 lei reprezintă costul efectiv necesar pentru realizarea bocancilor și restul de 27.000 lei reprezintă profitul (adaosul) societății Banatim pe pereche de bocanci . Pentru o producție de 337.522 perechi de bocanci pe an societatea Banatim obține un profit de 9.113.094.000 lei .

Pentru acest produs societatea trebuie să asigure o aprovizionare și o gestiune eficientă a stocurilor .

Zona B cuprinde produsul „pantofi Bonis ” care este un produs cu o viteză de rotație mai scăzută decât a bocancilor Salomon . Costul cu manopera (faza realizată de Banatim) este de 80.962 lei pe pereche de pantofi . Din acest cost 69.750 lei reprezintă ansamblul cheltuielilor necesare pentru realizarea unei perechi de pantofi . iar restul de 11.212 lei reprezintă profitul efectiv obținut de societate pe pereche de pantofi Bonis . Din totalul de 1990917 produse realiza

realizate pe an din acest produs firma obține un profit de 2.241.469.404 lei .

Zona C este formată din restul produselor , în care se cuprind „ adidași Notech ” , „ adidași Puma ” , „ pantofi Paciotti ” , „ panofi Shoes Group ” , „ pantofi Primos ” precum și o serie de articole de încălțăminte realizate integral de S.C Banatim S.A. din materiile lor prime și pe care le vând pe piața internă , o parte prin magazinele proprii și o parte prin clienți ocazionali .

După cum se observă această zonă este formată dintr-un număr mare de produse care asigură doar 16,8% din cifra de afaceri .

Din toate aceste sortimente de produse , cantitatea care se realizează este de 140.599 perechi , mai puțin decât oricare din produsele din zonele A și B .

Metoda ABC este frecvent utilizată în teoria economică și pentru investigarea structurii cifrei de afaceri pe categorii de clienți .

S.C. Banatim S.A. nu are o clientelă omogenă , în sensul că majoritatea clienților nu dețin aceeași pondere în cifra de afaceri . Clienții S.C. Banatim S.A. pot fi împărțiți în trei mari categorii :

zona A care este formată din clientul Salomon ce deține 58% din vânzările firmei ;

zona B care este formată din clientul Bonis ce deține 25,2% din vânzarile totale ale firmei ;

zona C care este formată din clienții Notech , Puma , Paciotti , Shoes Group , Primos , și clienții de pe piața internă , ce reprezintă 16,8% din totalul vânzărilor realizate de S.C. Banatim S.A.

CA

100

90

80

70 Zona C

60

50 Zona B

40

30 Zona

20 A

10

Clienți

10 20 30 40 50 60 70 80 90 100

Fig. 4.3. Curba Pareto( pe clienți )

Clientul din zona A contribuie preponderent la realizarea cifrei de afaceri , dar din punct de vedere al securității întreprinderii este cea mai riscantă zonă . În cazul în care acest client ar avea prodleme , S.C. Banatim S.A. s-ar afla în situația reducerii , într-o măsură mare a producției pe care o furnizează clientului Salomon . Acest lucru ar reduce foarte mult vânzările realizate de societate .

Zona B este formată , de asemenea dintr-un singur client Bonis care asigură 25,2% din cifra de afaceri a societății .

Faptul că zonele A și B sunt formate dintr-un singur client mărește foarte mult riscul întreprinderii .

Pentru a reduce acest risc S.C. Banatim S.A. ar trebui să ia măsuri în vederea creșterii numărului de clienți din zonele A și B . Faptul că are doar doi clienți în cale două zone îi reduce în foarte mare măsură rentabilitatea , îi limitează foarte mult posibilitatea de a pune anumite condiții clienților . Firma se află în situația de a accepta condițiile impuse de clienții lor .

83,2% din cifra de afaceri este asigurată de acești doi clienți . firma se expune unui foarte mare risc deoarece se bazează doar pe acești doi clienți .

Într-o asemenea situație firma ar trebui să se orienteze în atragerea de noi clienți de talia celor doi și astfel acest procent de 83,2%să fie asigurat de un număr mai mare de clienți . Aceasta ar duce la scăderea riscului la care este expusă societatea și ar duce la dezvoltarea ei .

Zona C este formată dintr-un număr mare de clienți ce asigură doar 16,8% din cifra de afaceri . Cu toate că riscul este mult mai scăzut , această zonă se caracterizează prin cheltuieli de exploatare ridicate (facturare , livrare) mai ales atunci când comenzile au o valoare scăzută .

4.3 Analiza factorială a cifrei de afaceri

În diagnosticul cifrei de afaceri prezintă interes analiza de tip factorial a abaterii ei față de un nivel de referință (perioada precedentă) prestabilit , previzionat sau prognozat .

Pentru aceasta se poate opera cu mai multe modele . În cadrul analizei de tip factorial la S.C. Banatim S.A. vom folosi trei modela de analiză .

MODELUL I

CA=

Unde : q – producția vândută ;

p – prețul .

Factorii de influență :

1.Modelul teoretic

∆q

∆CA

∆S

∆p

Modelul teoretic se caracterizează prin doi factori direcți : ∆ q , ∆p și doi factori indirecți ∆ S și ∆ p .

2.Modelul practic :

∆ q

∆ CA = ∆ S

∆ p

Modelul practic se caracterizează prin trei factori direcți : ∆ q , ∆ S și ∆ p .

Pentru analiza societății Banatim vom folosi modelul practic .

a)Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru anul 2000, comparativ cu anul 1998.

Tabel nr. 3

– mii lei –

1.Identificarea influenței deterministe de modificarea volumului fizic al producției asupra variației cifrei de afaceri :

= (413.4280,3748,653+413.4280,6351,104)-14.229.853 =

= 20.752.899-14.229.853 =

= + 6.523.046 mii lei

Producția vândută a crescut în anul 2000 față de anul 1998 cu 129.924 bucăți, ceea ce a dus la o creștere a cifrei de afaceri cu 6.523.046 mii lei. Se constată că producția vândută are o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri.

Pentru a menține această creștere a producției vândute trebuie să mărim cantitatea produsă. Pentru aceasta este nevoie de mai multe materii prime, resurse umane și de posibilitatea măririi capacității de producție.

Un alt factor foarte important pentru mărirea producției vândute este existența piețelor de desfacere, adică să existe cerere pentru plusul de producție realizat.

2.Identificarea influenței determinate de modificarea structurii producției fizice asupra variației cifrei de afaceri :

= (157.27848,653+256.15051,104)-20.752.899=

= 20.742.337-20.752.899 =

= – 10.562 mii lei

Modificarea structurii producției fizice are o influență negativă aspra cifrei de afaceri, ducând la scăderea acesteia cu 10.562 mii lei. Acest fapt s-a produs din cauză că a scăzut ponderea produsului Salomon în total produse, produs a cărui preț unitar (51,104) este mai mare decât prețul mediu de 53,193 mii lei și a crescut ponderea produsului Bonis a cărui preț unitar de 48,653 mii lei este mai mic decât prețul mediu.

3.Influența modificării prețului asupra cifrei de afaceri :

= 40.977.152,74 – 20.742.337 =

= + 20.234.815,74 mii lei

Creșterea prețurilor la cele două produse a condus la creșterea cifrei de afaceri cu 20.234.815,74 mii lei. După cum se observă, creșterea prețurilor a condus la creșterea, în proporția cea mai mare, a cifrei de afaceri.

b)Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru anul 2000, comparativ cu anul 1999.

Tabel nr. 4

– mii lei –

1.Identificarea influenței deterministe de modificarea volumului fizic al producției asupra variației cifrei de afaceri :

=(413.4280,4166,650+413.4280,5990,303)–32.288.647 =

= 11.297.540,24 + 22.026.935,32 – 32.288.647 =

= + 1.035.828,56 mii lei

După cum se observă, producția vândută a crescut în anul 2000 față de anul 1999 cu 12.229 bucăți ceea ce a dus la o creștere a cifrei de afaceri cu 1.035.828,56 mii lei. Se constată că producția vândută are o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri.

Această influență pozitivă poate fi menținută prin creșterea în continuare sau menținerea constantă a volumului producției vândute atât timp cât cifra de afaceri este în creștere. Creșterea producției se poate realiza doar dacă există piețe de desfacere și dacă există posibilitatea de creștere a capacității de producție.

2.Identificarea influenței determinate de modificarea structurii producției fizice asupra variației cifrei de afaceri :

= (157.27866,650 + 256.15090,303) – 33.324.475,56 =

= 33.613.692,15 – 33.324.475,56 =

= + 289.216,59 mii lei

Modificarea structurii producției fizice a avut o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri. Această modificare a structurii, în sensul scăderii producției vândut la produsul Salomon, a dus la creșterea cifrei de afaceri cu 289.216,59 mii lei.

Pentru produsul Bonis a scăzut ponderea lui în total produse de la 0,41 la 0,38, în condițiile în care prețul unitar de 66,650 mii lei este mai mic decât prețul mediu de 81,481 mii lei, iar la produsul Salomon a crescut ponderea lui în total produse de la 0,59 la 0,62 în condițiile în care prețul unitar de 90,303 mii lei este mai mare decât prețul mediu.

3.Influența modificării prețului asupra cifrei de afaceri :

= 157.27880,962 + 256.150110,262 – 33.613.692,15 =

= 40.977.152,74 – 33.613.692,15 =

= + 7.363.460,586 mii lei

Creșterea prețurilor la cele două produse a condus la creșterea cifrei de afaceri cu 7.363.460,586 mii lei. După cum se observă, modificarea prețurilor a determinat creșterea în mai mare măsură a cifrei de afaceri.

MODELUL II

Factorii de influență :

CA

a)Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru anul 2000, comparativ cu anul 1998.

Tabel nr. 5

1.Identificarea influenței determinate de modificarea numărului de personal asupra cifrei de afaceri :

=

= 1.6032.327,70,8255,6130,9851-1.6692.327,70,8255,613 0,9851 =

= 17.021.186,83 – 17.721.996,77 =

= – 700.809,84 mii lei

Scăderea numărului de personal are o influență negativă asupra cifrei de afaceri, reducând-o cu 700.809,84 mii lei. Numărul de personal a scăzut în anul 2000 față de anul 1999 cu 66 de persoane, ceea ce înseamnă că pentru fiecare persoană disponibilizată cifra de afaceri a scăzut cu 10.618,33 mii lei mai puțin decât pentru o persoană disponibilizată în 1999.

2.Identificarea influenței determinate de modificarea dotării tehnice a muncii asupra cifrei de afaceri :

=

=1.6038.140,10,8255,6130,9851-1.6032.327,70,8255,6130,9851=

= +42.502.876,81 mii lei

Creșterea dotării tehnice a muncii a dus la creșterea cifrei de afaceri cu 42.502.876,81 mii lei. Această creștere a fost influențată pe de o parte de scăderea numărului de personal, iar pe de altă parte de creșterea mijloacelor fixe.

3.Identificarea influenței determinate de modificarea structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri :

=

=1.6038.140,10,5345,6130,9851-1.6038.140,10,8255,6130,9851=

= 38.586.023,32 – 59.524.063,64 =

= – 20.938.040,32 mii lei

Modificarea structurii mijloacelor fixe a condus la scăderea în mare măsură a cifrei de afaceri, adică cu 20.938.040,32 mii lei.

4.Identificarea influenței determinate de modificarea randamentului mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri :

=

=1.6038.140,10,5347,2990,9851-1.6038.140,10,5345,6130,9851=

= 50.176.266.56 – 38.586.023.32 =

= + 11.590.243.24 mii lei

Creșterea randamentului mijloacelor fixe a condus la o creștere a cifrei de afaceri cu 11.590.243,24 mii lei. Acest lucru s-a putut realiza datorită îmbunătățirii mijloacelor fixe de la un an la altul.

5.Identificarea influenței determinate de modificarea randamentul producției asupra cifrei de afaceri :

=

=1.6038.140,10,5347,2990,9377-1.6038.140,10,5347,2290,9851=

= 47.762.447,38 – 50.176.266,56 =

= – 2.413.819,18 mii lei

Scăderea randamentul producției a condus la scăderea cifrei de afaceri cu 2.413.819,18 mii lei.

b)Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru anul 2000, comparativ cu anul 1999 :

Tabel nr. 6

1.Identificarea influenței determinate de modificarea numărului de personal asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Scăderea numărului de personal are o influență negativă asupra cifrei de afaceri reducând-o cu 2.620.004,88 mii lei. După cum se observă, numărul de personal a scăzut cu 95 de persoane ceea ce înseamnă că pentru fiecare persoană disponibilizată cifra de afaceri a scăzut cu 27.579 mii lei.

Pentru a reduce această influență negativă ar trebui avută în vedere reducerea într-o măsură cât mai mică a personalului muncitor și reducerea într-o măsură mai mare a personalului TESSA, în acest fel scăderea numărului de personal poate să aibă o influență negativă mai mică asupra cifrei de afaceri sau poate să nu mai influențeze negativ numărul de personal.

Reducerea numărului de personal urmată de reducerea cifrei de afaceri ar putea duce la concluzia că reducerea personalului nu a fost o soluție optimă pentru bunul mers al societății.

2.Identificarea influenței determinate de modificarea dotării tehnice a muncii asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Creșterea dotării tehnice a muncii a dus la creșterea cifrei de afaceri cu 60.737.493,34 mii lei. Această creștere a fost influențată pe de o parte de scăderea numărului de personal, iar pe de altă parte de creșterea mijloacelor fixe.

După cum se observă, reducerea numărului de personal a fost compensată de creșterea numărului mijloacelor fixe. Pentru a menține această creștere a cifrei de afaceri este necesar să se facă înnoirea la timp a mijloacelor fixe și îmbunătățirea performanțelor acestora.

3.Identificarea influenței determinate de modificarea structurii mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Modificarea structurii mijloacelor fixe a dus la scăderea cifrei de afaceri cu 28.879.273,48 mii lei. Chiar dacă mijloacele fixe au crescut cu 7.567.703 mii lei mijloacele fixe active au crescut doar cu 2.843.738 mii lei, ceea ce înseamnă că o proporție mai mare din mijloacele fixe nu este utilizată în procesul de producție.

4.Identificarea influenței determinate de modificarea randamentul mijloacelor fixe asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Modificarea randamentului mijloacelor fixe în sensul scăderii acestuia a condus la scăderea cifrei de afaceri cu 24.103.590,87 mii lei. Acest lucru s-a produs fie din cauză că utilajele sunt vechi și necesită reparații dese, iar rebuturile sunt mari, fie din cauză că au fost scoase din funcțiune unele mijloace fixe.

5.Identificarea influenței determinate de modificarea randamentul producției asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Creșterea randamentul producției a condus la creșterea cifrei de afaceri 97.286,2301 mii lei.

MODELUL III

Factorii de influență :

v

a)Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru anul 2000, comparativ cu anul 1998 :

Tabel nr. 7

1.Identificarea influenței determinate de modificarea activelor totale asupra cifrei de afaceri :

=

= 38.023.8870,621711,96889 – 14.488.9310,621711,96889 =

= 46.544.224 – 17.735.590 =

= + 28.808.634 mii lei

Creșterea activelor totale cu 23.534.956 mii lei influențează în sens pozitiv cifra de afaceri determinând o mărire a acesteia cu 28.808.634 mii lei, ceea ce este un lucru pozitiv.

2.Identificarea influenței determinate de modificarea ratei activelor circulante asupra cifrei de afaceri :

=

= 38.023.8870,543171,96889 – 38.023.8870,621711,96889 =

= 40.664.339 – 46.544.224 =

= – 5.879.885 mii lei

Rata activelor circulante a crescut în anul 2000 însă ritmul de creștere a activelor circulante este mai lent decât ritmul de creștere a activelor totale . Acest lucru a determinat scăderea cifrei de afaceri cu 5.879.885 mii lei.

3.Identificarea influenței determinate de modificarea vitezei de rotație a activelor circulante asupra cifrei de afaceri :

=

= 38.023.8870,543172,31299 – 38.023.8870,621711,96889 =

= 47.771.186 – 40.664.339 =

= + 7.106.847 mii lei

Viteza de rotație a activelor circulante a crescut față de anul 1998 ceea ce denotă faptul că . Viteza de rotație are o influență pozitivă asupra cifrei de afaceri determinând o creștere a acesteia cu 7.106.847 mii lei.

b)Analiza factorială a cifrei de afaceri pentru anul 2000, comparativ cu anul 1999 :

Tabel nr. 8

1.Identificarea influenței determinate de modificarea activelor totale asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Creșterea activelor totale cu 8.864.856 mii lei influențează în sens pozitiv cifra de afaceri determinând o mărire a acesteia cu 12.927.807,146 mii lei, ceea ce este un lucru pozitiv.

2.Identificarea influenței determinate de modificarea rata activelor circulante asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Rata activelor circulante a crescut în anul 2000 fapt ce se datorează modificării activelor circulante într-un ritm mai rapid decât activele totale ( ). Acest lucru a determinat creșterea cifrei de afaceri cu 1.313.817,162 mii lei. Deși această modificare a ratei activelor circulante a dus la creșterea cifrei de afaceri, aceasta nu este eficientă pentru întreprindere pentru că .

3.Identificarea influenței determinate de modificarea viteza de rotație a activelor circulante asupra cifrei de afaceri :

mii lei

Viteza de rotație a activelor circulante a scăzut față de anul 1999 ceea ce denotă faptul că . Viteza de rotație are o influență negativă asupra cifrei de afaceri determinând o scădere a acesteia cu 9.000.973,377 mii lei. Cu toate că scăderea vitezei de rotație a avut consecințe negative asupra cifrei de afaceri influențele pozitive ale activelor totale și a ratei activelor circulante au determinat creșteri suficient de mari ale cifrei de afaceri astfel încât să poată fi anulat efectul negativ al vitezei de rotație și astfel cifra de afaceri să înregistreze o creștere.

4.4 Analiza ratelor de gestiune

1.Ratele de gestiune ale activului total :

a)viteza de rotație a activului total

rotații