Sisteme DE Plati Utilizand Cardurile Bancare

CUPRINS

INTRODUCERE

În toate domeniile cunoașterii umane, dorința de a îmbunătăți și spori rezultatele, experiența și cercetarea, conduc spre apariția unor idei de avangardă, unor idei a căror calitate -pentru domeniul respectiv- o depășește pe cea a celor existente. Aceste concepte noi apărute în urma unor eforturi deosebite, atât cantitative cât și calitative, se regăsesc sub un nume relativ obișnuit – progres.

Lucrarea de față, intitulată “Sisteme de plăți utilizând carduri bancare“ reprezintă o încercare de a prezenta instrumentul care stă la baza fenomenului de civilizație, denumit card, în cadrul apariției și expansiunii lui pe piața românească în aceste vremuri de schimbare și de racordare la tehnologiile occidentale. Tema acestei lucrări a prezentat încă de la început pentru mine un interes deosebit, datorită caracterului de noutate al acestuia. Piața cardurilor, atât cea internaționala cât și cea autohtonă este o piața extrem de dinamică, intr-o permanentă schimbare și ameliorare, caracterizată în principal de noutate și inovație.

În această lucrare mi-am propus să urmăresc în principal următoarele aspecte : apariția și dezvoltarea cardurilor, tipuri de carduri ce se găsesc în circulație, utilizarea acestora cât și principalele aplicații ale acestora în scopul ușurării tranzacțiilor zilnice, o caracterizare a pieței cardurilor din România, precum și un clasament al principalelor bănci emitente de carduri. Prin urmărirea acestora am reușit să subliniez, faptul că deși în ultimii ani România a făcut progrese remarcabile în acest domeniu, ea se clasează cu mult în urma celorlalte țări europene și că mai sunt numeroși pași de făcut în acestă direcție până când această piață va ajunge la un nivel optim de dezvoltare.

Principalele argumente pentru ca cele afirmate mai sus să nu fie considerate simple supoziții sunt nenumărate și pot fi regăsite în lucrare. Două dintre ele sunt însa fundamentale pentru a susține ideea conform căreia cardul bancar face parte din familia marilor descoperiri : primul – raportul dintre avantajele și dezavantajele unui card bancar – raport care este covârșitor în favoarea avantajelor acestuia (simplitate, confidențialitate, siguranță, rapiditate, dispariția obstacolelor legate de spațiu, controlabilitate,etc), iar al doilea- faptul că toate aceste avantaje sunt accesibile oricui dorește acest lucru ( si dacă nu sunt încă, în scurt timp vor fi ). Publicul ținta al cardului este format din populația lumii.

CAPITOLUL I: SISTEMUL DE PLĂȚI ELECTRONICE

A.1. Generalități privind transferul electronic

Dezvoltarea și utilizarea monedei electronice (“e-money”) și a unor forme de servicii bancare electronice (“e-banking”) sunt încă într-o fază incipientă în țara noastră. Luând în considerare gradul ridicat de incertitudine al viitorului tehnologic și al dezvoltării piețelor pentru banca electronică și pentru bani electronici, autoritățile care supraveghează aceste activități au recunoscut faptul că, pe lângă beneficiile pe care le aduc aceste activități, există și multe riscuri pentru bănci.

Transferul electronic de fonduri este un ansamblu de tehnici informatice, electronice, telemetrice, care permite schimbul de fonduri între parteneri, prin intermediul băncilor și a unor sisteme speciale de transfer, într-un timp foarte scurt.

Un transfer electronic presupune, finalmente, deplasarea responsabilității financiare de la o bancă expeditoare către o bancă receptoare, care nu este neapărat urmare a unui act de comerț, legăturile electronice între bănci fiind asigurate de regulă de intermediari care facilitează acest transfer electronic, fie că acest intermediar este o asociație din care fac parte cele două bănci, fie că este un furnizor independent de servicii de plată/transfer la care apelează cele două bănci. De-a lungul timpului s-au dezvoltat multe astfel de sisteme de intermediere a transferului electronic de fonduri, naționale sau domestice, și internaționale sau transfrontaliere.

Transferurile electronice se pot face în timp real (online), cum sunt cele care au loc practic în totalitate prin Internet sau prin rețele private de telecomunicații, sau pot fi numai inițiate în timp real, transferul efectiv urmând a avea loc în următoarele zile prin mijloace electronice, parțial electronice, sau tradiționale (non-electronice).

Transferul fondurilor presupune anumite norme standardizate la nivel național (sau internațional) cu privire la:

– instrumentele de plată în baza cărora se procedează la transferul fondurilor (ordin de plată, cec, carduri de plată, bilet la ordin etc.);

– tehnologia (unitară) de preluare a informațiilor primite, transmise și recepționate de la bănci și care se referă la procedeele de identificare, transmitere și confirmare a informațiilor;

– procedura operațională de stingere finală a obligațiilor de plată care poate fi directă între două bănci (instituții de credit) sau intermediată printr-un agent de decontare finală (banca centrală sau o casă de compensație terță).

Transferul fondurilor poate fi efectuat în numele clienților băncii (populație sau entități cu personalitate juridică) sau în propriul lor nume.

Transferul în plan financiar-bancar reprezintă o operațiune de a transmite sau a mișca fonduri sau alte instrumente financiare sau active monetare prin:

– încredințarea directă a banilor sau instrumentelor financiare de către o persoană altei persoane, din „mână în mână”;

– utilizarea unui intermediar, în evidențele căruia s-au deschis conturi unde sunt evidențiați banii sau titlurile financiare; primind o instrucțiune de plată o bancă, procedează la transferul fondurilor sau a instrumentelor financiare din contul ordonatorului în contul beneficiarului plății;

– mișcarea fondurilor printr-un sistem de plăți si compensări prin care se asigură decontarea netă. Procedura poartă denumirea de netting, compensare sau decontare netă. Netting-ul ca metodă de a compensa obligațiile de plată reciproce între bănci, permite acestora să reducă volumul operațiunilor și costul tranzacțiilor, și în final al decontării. Prin netting numărul mare de obligații de plată individuale (de exemplu pentru fiecare client care a ordonat o plată) sunt reduse la un număr mult mai mic, respectiv soldul de plătit sau de încasat de fiecare bancă în raport cu celelalte.

Transferul final al fondurilor – respectiv a poziției nete de plătit sau de încasat se realizează prin conturile pe care fiecare bancă le are deschise la banca centrală a țării respective, iar operațiunea tehnică este inclusă în sistemul de plăți și compensări național.

Din considerente privind riscurile pe care le implică dar și din rațiuni practice, transferurile electronice interbancare se diferențiază, în primul rând, în funcție de valoarea transferurilor, astfel: (a) transferuri de valori mari (SWIFT și TARGET); (b) transferuri de valori mici (Eurogiro, Western Union, MoneyGram).

Plățile de mare valoare reprezintă sume foarte mari de bani care sunt schimbate, în principal de bănci și alți participanți pe piețele financiare, unde tranzacțiile prin specificul lor, în majoritatea cazurilor impun o decontare urgentă și rapidă. Expresia se regăseste și în domeniul sistemelor de plăți și compensări – cu privire la decontarea sumelor de valori mari si în acest cadru se discută despre sisteme de transfer fonduri pentru valori mari.

Plățile de mică valoare, privesc plățile mărunte, în sume mici dar foarte numeroase, legate, în principal de operațiunile de plăți zilnice ale populației sau altor entități. Sumele fiind mici, finalitatea decontării nu este considerată urgentă sau la fel de importantă ca a celor de valori mari; ea putându-se face amânat , după un anumit timp în cursul unei zile sau a doua zi.

Autoritățile din fiecare țară stabilesc reguli de prelucrare informatică a plăților de mare valoare și stabilesc plafonul de la care acestea sunt încadrate în clasa de mare valoare, drept urmare cele care se situează sub acest plafon sunt plăți de mică valoare..

Principalele metode utilizate pentru efectuarea transferului electronic al fondurilor sunt:

Transferul electronic al fondurilor la locul vânzării – EFT-POS;

Cardurile;

Distribuitoarele automate de numerar – ATM;

Schimbul electronic de date – EDI;

Banca la domiciliu și serviciile bancare prin telefon (telephone banking);

Internetul.

Transferul fondurilor se realizează prin intermediul băncilor comerciale, care, în baza ordinelor primite de la clienții lor, procedează la transferul monedei de cont din contul plătitorului în contul beneficiarului plății.

A.2. Transferul electronic de fonduri prin carduri

Sistemul electronic de transfer al fondurilor este o creație recentă, expresie a înnoirilor tehnologice și a modificărilor calitative în organizarea și desfășurarea plăților care constituie premise ale creșterii sale rapide tot mai cuprinzătoare.

Cardul, în concepție și utilizare a evoluat odată cu cercetarea stiințifică în domeniu și noile realizări în tehnologia informațională și a comunicațiilor, a căror aplicare a permis intrarea cardului în categoria instrumentelor de plată electronice și utilizarea sa să atingă masa critică pentru a deveni eficient. Aceste aspecte s-au consolidat după 1970-1980, iar esecurile traversate de băncile americane în perioada de început (1950-1965), odată cu primele carduri apărute în SUA stau mărturie în acest sens, ca si încercările din prezent de imaginare a unor noi tipuri de carduri care nu îsi pot dovedi eficiența decât peste un anumit prag al numărului de utilizări.

Cardul – ca instrument de plată electronică – asigură mișcarea banilor electronici – e-money, cash electronic. Prin utilizarea cardului disponibilitățile monetare existente sub forma monedei efective/numerar sau monedei de cont evidențiată într-un cont bancar, se realizează joncțiunea cu monedă electronică.

Cardul este un instrument de plată electronică pe un suport de informație standardizat, securizat si individualizat, care permite deținătorului său să folosească disponibilitățile bănesti proprii dintr-un cont deschis pe numele său la emitentul cardului și/sau să utilizeze o linie de credit în limita unui plafon stabilit în prealabil, deschisă de emitent în favoarea deținătorului cardului.

În funcție de tipul și caracteristicile cardului, un deținător de card poate efectua una sau mai multe operațiuni. Operațiunile de bază care pot fi efectuate cu un card sunt:

– retragerea sau depunerea de numerar care se pot efectua prin terminale cum sunt distribuitoarele de numere sau bancomatele – ATM, de la ghiseele băncilor emitente sau a instituțiilor acceptante sau ale unei instituții obligată prin contract să accepte instrumentul de plată electronică, respectiv încărcarea si descărcarea unităților valorice în cazul monedei electronice;

– plata mărfurilor și serviciilor achiziționate de la comercianții acceptanți de plăți prin card; a serviciilor furnizate de anumiți emitenți cum sunt serviciile efectuate de companii în domeniul telefoniei mobile, fixe, transmisii de date, servicii de televiziune și Internet sau de către alți furnizori de utilități, precum și plata către autoritățile administrației publice reprezentând impozite, taxe, amenzi, penalități;

– transferul de fonduri între conturile deținătorului de card, către alte entități sau de la un card la altul/card-to-card.

După numărul de bănci participante sistemele de plăți prin carduri pot fi sisteme deschise (open-loop systems) – cu mai multe bănci participante, și sisteme închise (closed-loop systems) – cu o singură bancă, iar după aria geografică a emiterii și acceptării cardurilor pot fi sisteme naționale (sau domestice) și sisteme internaționale.

A.3. Clasificarea cardurilor

Cardurile sunt diferite din punct de vedere al funcțiilor pe care le îndeplinesc, însa au o serie de trăsături comune în ce privește construcția lor, trăsături care dau posibilitate cardurilor de a se deosebi de celelalte instrumente de plată.

În practică există o diversitate destul de mare de carduri care răspund cerințelor tot mai complexe ale clienților. Aceste carduri se pot împărți în mai multe tipuri în funcție de următoarele criterii: funcțiile specifice pe care le îndeplinesc, emitentul, zona de acceptabilitate.

Tipuri de carduri în raport de funcțiile specifice pe care le îndeplinesc:

Card de credit este un instrument de plată care confirmă faptul că posesorul i-a fost deschisă o linie de credit pentru o anumită perioadă și pe baza căreia pot face plăți sau retrageri în numerar până la un plafon prestabilit. Cardul permite reglarea plăților prin prelevarea din depunerile viitoare în monedă scripturală. Creditul se închide pe un termen mai lung, până la câteva luni, caz în care este însoțit de o dobândă al cărui nivel este apropiat de cel practicat pentru orice credit de consum.

Card de debit este un instrument de plată care permite posesorului să dobândească bunuri sau servicii prin debitarea directă a contului său personal.

Card pentru retrageri de numerar este un instrument cu ajutorul căruia posesorul poate depune sau retrage numerar prin distribuitorul automat de bilete (cash dispenser), operațiunea reflectându-se, după caz, în debitul contului său personal deschis la o instituție financiară. Dacă retragerea de numerar dintr-un CASH DISPENSER ESTE O OPERAȚIUNE RELATIV SIMPLĂ, realizarea ei este, totuși, foarte complexă și face apel la tehnici avansate în domeniul informaticii și telecomunicațiilor.

Card de garantare a cecurilor este un instrument care garantează că suma de plată înscrisă pe cec are acoperire în contul personal al deținătorului. Poate funcționa atât ca un card de credit sau de debit, cât și ca un card pentru retrageri de numerar.

Card multifuncțional sau derivat. Are funcții mixte și facilități sporite și derivă din celelalte tipuri de carduri menționate, carduri de călătorie sau agrement, care îndeplinesc funcțiile unui card de credit, al cărui plafon nu poate fi depășit și carduri private, emise de comercianți pentru a fi folosite în propriile lor magazine.

Tipuri de carduri în funcție de calitatea emitentului:

Cardurile emise de bănci (carduri bancare)

Băncile emit o gamă largă de carduri și intră în competiție pentru câștigarea unui segment cât mai mare de piață. Pentru a facilita accesul clienților, băncile încheie între ele convenții de plăți prin carduri, astfel că un client al unei bănci poate apela la bancomatele altor banci cu care banca sa are încheiată o convenție. De asemenea, comercianții încheie aranjamente cu băncile pentru folosirea cardurilor emise de acestea. Asistăm astfel la un fenomen de interbancaritate a cardurilor care este în continuă extindere cu tendința de globalizare.

Cardurile bancare prezintă prin ele însăși o atracție particulară pentru consumatori, aceștia apreciindu-le pentru avantajele pe care le oferă:

facilitatea de retragere a numerarului 24 ore pe zi și 7 zile pe săptămână;

securitate, mai ales prin utilizarea cardurilor cu microprocesoare.

Carduri emise de comercianți (Carduri private)

Emitenții sunt mari distribuitori cunoscuți de clientelă și care dețin un segment important pe piață. Lansarea de carduri de către ei a fost însoțită de crearea unei rețele financiare paralele, administrată de instituții de credit. De asemenea, cardurile sunt emise și de alți comercianți, de talie mai mică.

Pentru a-și învinge concurenții, emitenții atașează cardurilor private tot mai multe servicii prin care urmăresc:

stabilirea unei relații directe cu clienții;

dinamizarea vânzărilor și care justifică apelarea la credite;

oferirea unor servicii mai bune;

stimularea cumpărărilor, eventual prin promovări deosebite de mărfuri;

administrarea mai bună a serviciilor;

conferirea unei imagini moderne firmei.

Diversitatea practicilor comerciale face să apară mai multe strategii posibile:

Strategia 1 –acceptarea cardului bancar și dezvoltarea paralelă a cardurilor private;

Strategia 2 – refuzarea cardului bancar și dezvoltarea propriilor carduri private;

Strategia 3 – acceptarea cardului bancar și renunțarea la emiterea unui card privat, dar adăugând eventuale servicii suplimentare.

În toate cazurile comercianții încearcă să dezvolte servicii anexe pentru a justifica strategia lor. Spre deosebire de cardul bancar ce beneficiază de caracterul de produs „pre-vândut” , prin notorietate și acceptabilitatea sa, cardul privat trebuie să facă obiectul unei promovări din partea firmei emitente.

Carduri emise de alte instituții și organizații

Printre emitenții de carduri se numără nu numai băncile și comercianții, ci și un număr de alți parteneri: instituții internaționale specializate; instituții de credit; companiile de transport și telecomunicații; companiile autorutiere și de închirieri de vehicule; companii petroliere; societăți de asigurări; agenții de turism; cluburi; prestatori de servicii profesionali.

Acest ansamblu de carduri este caracterizat prin eterogenitatea emitenților, obiectivelor lor, precum și întrebuințările și costurile fiecărui card.

Cardul hibrid (engl. dual card) este cardul care conține atât banda magnetică, cât și microprocesor și care permite efectuarea unor operațiuni combinate, specifice fiecarui tip de card.

Cardul co-branded este emis de o bancă împreună cu o entitate care, de regulă, are ca obiect principal de activitate comerțul sau prestările de servicii.

În funcție de zona de acceptabilitate cardurile pot fi:

Carduri naționale. Aceste carduri au o valabilitate numai pe teritoriul național și se pot emite de băncile locale, fie sub marca și firma lor, fie sub marca și denumirea unei instituții internaționale specializate. Cardurile au o utilzare tipică, adică pentru eliberări de numerar și efectuarea de plăți din disponibil sau din credite.

Carduri internaționale. Asemenea carduri se emit de instituțiile internaționale sau de băncile locale care au devenit membre ale sistemelor internaționale pentru carduri, dar numai sub marca și firma sistemului internațional folosit. Cele mai cunoscute sisteme internaționale sunt VISA INTERNATIONAL și EUROPAY INTERNATIONAL, sisteme folosite și în țara noastră. Cardurile se folosesc la retrageri de numerar, plăți din disponibil sau din credite, în funcție de tipul cardului, atât pe plan național cât și internațional.

A.4. Avantajele vs dezavantajele în utilizarea cardurilor

În prezent cardul este cel mai modern și unul dintre cele mai utilizate instrumente de plată și de credit în intreaga lume. În realitate, cardul nu este decât o variantă modernă a plății prin cec (dacă în cazul plății prin cec se semnează o filă cec care va fi încasată la termen sau la vedere, în cazul plății prin card se mandatează prin utilizarea cardului sau se semnează o factură, aceeași operație de plată), o evoluție normală spre creșterea utilității și eficienței, în prezent diferitele tipuri de carduri, de circulație internațională sau nu, având tendința de a înlocui numerarul și cecul în aproape toate tipurile de plăți, implementarea acestora fiind dependentă doar de introducerea centrelor de procesare a tranzacțiilor cu carduri.

Eficiența deosebită a acestui instrument de plată este reprezentat de tehnologia electronică pe care se bazează utilizarea lor, transferul electronic al fondurilor la locul de vânzare (electronic funds transfer at point of safe – EFTPOS), decontarea tranzacției fiind posibilă prin simpla utilizare a facilităților de "inteligențe"/ "smart card" ale cardului într-un sistem on-line de procesare.

A.4.1. Avantajele în sistemul de plăți electronice

Odată cu introducerea cardului și a echipamentelor necesare transferului electronic de fonduri se apreciază pe scară largă că băncile au intrat într-o nouă eră tehnologică . Ca orice inovație în domeniul bancar, noile funcționalități au adus satisfacții sporite pentru clienți și creșterea eficienții activității bancare. Sistemul electronic de transfer al fondurilor aduce o amplă creștere a nivelului de servire a clienților.

Prin toate formele sale, transferul electronic al fondurilor permite derularea operațiunilor în afara sediilor băncilor și adesea în discordanță cu programul de lucru al băncilor, dând titularilor de cont o mai mare libertate în relațiile lor cu băncile. În același timp sistemul electronic de transfer al fondurilor are o contribuție însemnată în accelerarea circuitelor de plăți, concomitent cu creșterea siguranței de operare și diminuarea riscurilor de plată.

Pe de altă parte, introducerea tehnologiilor moderne implicate în transferul electronic al fondurilor, aduce băncilor temeiuri pentru o creștere imediată și mai ales în perspectivă a eficienței activității lor. Derularea efectivă a unor operațiuni cu ocolirea ghișeelor băncii conduce la diminuarea operațiunilor în relație directă cu clienții, reducerea personalului de ghișeu și diminuarea costurilor aferente .

Creșterea tehnicității și vitezei de derulare a operațiunilor aduce o creștere a calității serviciilor, care, pe o cale sau alta , își găsește expresie în creșterea veniturilor din operațiuni.

A.4.2. Riscul în sistemul de plăți electronice

Dezvoltarea activității cu carduri a scos în evidență și unele imperfecțiuni în ce privește securitatea operațiunilor și a modului de utilizare de către posesori.

Măsurile de securitate ca hologramă, PIN-ul, verificarea specimenului de semnătura nu s-au dovedit suficiente și au fost introduse măsuri în operare ca limitarea sumei autorizate, a numărului zilnic de tranzacții la un comerciant, verificarea elementelor de identificare cu cele existente în baza de date și alți parametrii specifici băncilor emitente.

În același timp, perfecționările tehnologice au condus la înlocuirea suportului hârtie cu cel electronic și la extinderea transmisiei telefonice, care, în unele zone, rămân vulnerabile la încercările de fraudă.

Măsurile de protecție mai noi prevăd codificarea mesajelor transmise prin circuitul telefonic, dar acest sistem este mai complicat și mai scump și nu este invulnerabil. În cazul tranzacțiilor de valori mai importante, comercianții au luat măsura de a interoga banca emitentă și aceasta pe deținătorul cardului asupra realității operației, măsură care presupune un răspuns suplimentar și o autorizare întârziată, dar care s-a dovedit a fi foarte eficientă.

Utilizarea frauduloasă a cardurilor

Practica bancară cu carduri a arătat că frauda se produce de cele mai mule ori în activitatea de acceptare, determinată de posesorii cardurilor sau de terțe persoane.

1. Clonare cu bluetooth

Tehnologia bluetooth, folosită pentru transferul rapid de date prin intermediul undelor radio, a început să fie utilizată pentru clonarea cardurilor bancare

Pe timpul nopții, unul dintre infractori intră în benzinării sau supermarketuri și plasează un microcip în interiorul cititoarelor de carduri. Apoi iese fără a fura nimic și fără a lăsa nici o urmă.

Când magazinul se deschide, el stă într-o mașină din parcare, la mică distanță de locul unde a fost montat microcipul. Cu ajutorul unui laptop conectat prin bluetooth la microcipul implantat, el primește toate informațiile despre cardurile cumpărătorilor. Aceste informații sunt apoi transferate imediat pe alte  carduri, cu ajutorul cărora se fac apoi extrageri de numerar sau chiar plăți electronice.

 2. Aflarea PIN-ului  cu senzori sonori

  O modalitate de a face rost de datele cardurilor, folosită de infractori este înlocuirea minicamerelor video, amplasate la bancomate, care înregistrau posesorii cardurilor în momentul tastării PIN-ului  cu sisteme cu senzori sonori, capabile să identifice tasta apăsată, după sunetul produs.

3. Schimbarea cardului

Infractorul, prezentându-se titularul cardului bancar, obține controlul asupra contului posesorului cardului cerând  schimbarea cardului pe contul respectiv. De regulă se solicită expedierea noului card pe o altă adresă. Titularul cardului află despre fraudare doar când primește extrasul din cont.

4. Retragerea repetată din cont

Astfel de infracțiuni sunt comise, de regulă, de angajații punctelor  comerciale și de deservire care primesc plăți de la clienți pentru mărfuri și servicii pe carduri. Se perfectează  mai multe cecuri de plată (amprente de pe cartelă) pe o singură plată, în rezultat suma retrasă din contul cartelei va depăși valoarea mărfurilor sau serviciilor.

 6. Retrageri în limitele stabilite 

În străinătate sunt răspândite furturile pe cardurile bancare emise de băncile care stabilesc limite ( "floor limit" ) mari a sumelor operațiunilor efectuate fără autorizare. Escrocii retrag în limitele stabilite de nenumărate ori pe parcursul zilei în diferite puncte comerciale și de deservire. Pentru a afla suma disponibilă de pe cartela escrocii folosesc diferite metode, uneori cerând  prin telefon companiilor să permită o tranzacție de o anumită sumă. În caz de refuz micșorează suma până când tranzacția este acceptată.

7. Operațiuni cu carduri falsificate  

Cel mai rapid crescător fel de fraudă de cartele bancare, cât privește frecvența și gravitatea, constă în falsificarea ilegală a cartelelor Visa și MasterCard. Deseori o cartelă falsă poate fi rapid identificată prin examinarea hologramei. Pe cartelele legitime holograma este de fapt introdusă în plastic pe fabricație, iar cartelele false de regulă conțin o holograma procurată de la un distribuitor ilegal. Aceste holograme sunt lipite deasupra cartelei, și nu sunt introduse în cartelă. Se pot vedea sau simți ca aceste holograme sunt ridicate pe suprafața cartelei.

Falsificatorii produc fâșii magnetice pentru cartele care conțin nume, numere de conturi, limite de credit și altă informație identificatoare pentru deținătorii legitimi sau născociți ai cardurilor.

În diverse restaurante,  chelnerii  trec cărțile de credit ale clienților, pe care le primesc în momentul plății consumației, printr-un reader electronic portabil – skimmer- (un dispozitiv de mărimea unui pachet de țigări, care decodează  informațiile de pe banda magnetică), care preia informațiile conținute pe banda magnetică, apoi le transferă pe o cartelă nouă. Aparatul decodifică pe loc banda magnetică a cardului și datele secrete: numele și prenumele titularului, banca unde se află contul, circuitul internațional și coordonatele bancare. Un “skimmer” poate înmagazina datele a 500 de carduri.  

8. Operațiuni cu carduri furate/pierdute  

Una dintre cele mai simple metode de obținere a informației despre conturi sau despre cartelele bancare existente este furtul. Obținând în mod ilegal cartelele bancare legitime sau informație despre cont, grupările frauduloase crează în continuare portofolii de documente false de identitate pentru a sprijini capacitatea de cumpărare oferită de aceste cartele. De regulă sunt furate datele de identificare a cardurilor, prin mijloace tehnice de ultimă oră, și realizate „clone“ ori se sustrag cardurile cu totul, acestea fiind șterse și reâncărcate cu date în laboratoarele de „fabricat“ carduri.    

B.1. Cardul – instrument modern de plată în sistemul bancar românesc. Evoluția cardurilor în România

Evoluția pieței cardurilor

Originea americană a marilor rețele de cărți de plată a modelat chiar și funcționarea acestora, influențând răspândirea cardurilor în întreaga lume. Astfel, cărțile internaționale de plată (VISA, MasterCard, American Express, Diners Club) sunt afiliate sau chiar aparțin unor rețele de origine americană. În 1988, cărțile VISA si MasterCard erau acceptate de aproape 7.000.000 de instituții în mai mult de 160 de țări, Diners Club este prezentă în 163 de țări și mai mult de 1.000.000 de instituții acceptă această carte deținută de peste 5.500.000 de purtători, iar cardurile American Express sunt acceptate de mai mult de 2.200.000 instituții din lumea întreagă, la 31.12.1987 numărându-se 26.600.000 de purtători de cărți American Express.

O expansiune aproape explozivă au avut-o cărțile bancare în Franța. Astfel, în 1971, aproape 130 de bănci franceze au creat grupul “Cartea Albastră”, destinat favorizării și dezvoltării cărții cu același nume. Câțiva ani mai târziu, în 1977, administrația PTT a creat și ea prima sa carte de retragere a numerarului , apoi a aderat la grupul “Cartea Albastră”, întărind poziția rețelei. În 1978, Credit Agricol a cumpărat societatea Eurocard France și a vândut în 1983 jumătate din capitalul său societății Credit Mutual, favorizând dezvoltarea celui de-al doilea sistem de plată internațional Eurocard/MasterCard și crearea, în Franța, a rețelei “Verzilor”.

Pentru a pune capăt acestei divizări (“Albaștrii” și “Verzii”), care prejudicia utilizatorii, în sensul că aceștia nu puteau să se folosească de cartea lor decât într-un număr limitat de automate bancare, iar comercianții trebuiau sa dispună de mai multe tipuri de astfel de echipamente, în 1984 a fost introdusă “interbancaritatea”. Acest concept s-a concretizat într-o nouă entitate juridică, grupul “Cărților Bancare”, format din băncile emitente ale “ Cărții Albastre” și din gruparea Eurocard France. Primul dintre obiective a fost crearea unui produs care să aibă caracteristicile unui mod de plată adecvat, adică acceptabilitatea și universalitatea. Era vorba de o extindere a unei idei apărute incă de la începuturile cardului și anume de a concepe un card interbancar unic, venindu-se astfel și în întâmpinarea comercianților, care priveau cu ochi buni perspectiva unei multitudini de carduri incompatibile. Un mijloc de plată neutru ar fi asigurat, deci libera alegere a comerciantului și ar fi evitat din partea acestuia investiții costisitoare inutile.

Odată cu apariția noilor tehnologii (online, off-line, card cu memorie, etc.), trebuiau luate decizii și făcute investiții care nu mai erau la îndemâna unei singure bănci, oricât de puternică ar fi fost. De asemenea, trebuia stabilită o legatură între un mijloc de plată folosit în mod curent în Franța și asociațiile internaționale emițătoare de carduri. Sistemul creat în 1984 oferea, din acest punct de vedere, o soluție originală, asigurând o largă deschidere către sistemele internaționale de carduri și păstrând, în același timp, controlul operațiunilor interne de către băncile franceze. Se puneau astfel bazele unui sistem național de plăți prin intermediul cardurilor, sistem ce urma să fie gestionat de noul grup.

În perioada ce a urmat, s-au realizat progrese remarcabile. Astfel, în 1985 a fost pusă la dispoziția clienților o rețea densă de automate bancare, iar în 1986, ofertele băncilor participante s-au îmbunatățit cu carduri de o factură superioară – Gold pentru Eurocard și Premier pentru VISA. În anul 1988 numărul tranzacțiilor efectuate cu noile carduri ce purtau logo-ul “CB” a de pășit pragul de 1 miliard, iar în anul 1991 se înregistrau peste 500.000 de comercianți afiliați, cifra ce reprezenta aproape 2/3 din numărul total al comercianților francezi.

Piața bancară a cardurilor aproape că a explodat în ultimii 2 ani, iar 2006 a fost de asemenea, în primele 6 luni, prilej pentru a continua diversificare în oferta de carduri propusă de bănci. Ritmul de creștere în primele patru luni ale acestui an a fost de 158.000 carduri/lună, față de 94.000 carduri/lună cât se înregistrau în aceeași perioadă a anului trecut, se arată într-o analiză a agenției de presă Rompres. Bucureștiul deținea în aprilie 2006 o cotă de 24 la sută din totalul de carduri, față de 22,5 la sută din aprilie 2005 și 20,2 la sută din aprilie 2004. Aceasta arată că, încet, încet, românii au descoperit că plata cu card este un avantaj pentru că nu trebuie să aibă tot timpul asupra lor numerar și pot plăti într-un mod mai ușor, mai sigur și mai rapid din contul de card. De asemenea, cardurile sunt extrem de folositoare în timpul călătoriilor în străinătate, deținătorii de carduri nefiind nevoiți să-și schimbe banii în monedă locală sau să dețină un cont în valută pentru a plăti pentru bunuri și servicii, oriunde în lume, independent de orele de lucru ale băncilor. După funcția atribuită cardului, se pot distinge șase domenii de aplicabilitate:

Instrument de marketing

Port monedă electronică

Dosar internațional portabil

Cheie de acces

Mijloc de probă (dovedire)

Mijloc de plată sau de credit

Apariția si evolutiacardurilor în România

Printre primele bănci care au emis carduri se numără BCR, BRD, BANC POST, UNICREDIT TIRIAC BANK. Primul card de credit pentru persoanele fizice de pe piața românească a fost lansat de Banca Romană pentru Dezvoltare, acesta facând parte dintr-un pachet de șase tipuri de carduri în lei și dolari, introduse de BRD în încercarea de a prinde din urmă celelate bănci românești pe piața cardurilor. Cele șase tipuri de carduri lansate de BRD, care a avut pentru aceasta operațiune sprijinul principalului acționar al băncii SOCIETE GENERALE sunt: Visa Business în lei și în dolari, destinat persoanelor juridice; Maestro în lei, destinat persoanelor fizice pentru plata salariilor; Visa electron în lei; Visa Classic în lei și valuta, destinate persoanelor fizice. Cardul Maestro în lei pentru plata salariilor are principalul avantaj ca BRD poate acorda credit lunar de până la 70% din venitul net al posesorului de card. Visa Classic în lei este singurul card de credit de pe piața românească. După analizarea bonității de catre bancă, posesorul cardului poate să primească o linie de credit de 1.000 dolari, echivalent in lei. BRD a instalat 77 de ATM (automatic teller mashine), pentru retrageri de numerar pe card, cardurile BRD pot fi folosite si la ATM altor bănci. La ora actuală în România sunt aproximativ 350.000 de posesori de carduri.

După ce au devenit membrii VISA Internațional, cele mai importante cinci bănci din România: Banca Comercială Româna (BCR), Banca Romana de Comerț Exterior BANCOREX, BRD, Banca Agricolă și Unicredit Tiriac Bank au fondat la începutul anului 1994, cu o contribuție inițială de 1000 lei și 40.000 USD din partea fiecărei bănci acționare, societatea comercială pe acțiuni ROMCARD S.A., având ca obiect de activitate procesarea tranzacțiilor cu carduri bancare.

Acționarii menționați mai sus au fondat Romcard ca o companie capabilă de a oferi întreg domeniul de servicii pentru prelucrarea tranzacțiilor cu cardurilor bancare, către toate băncile care doresc acest lucru.

Partenerii Romcard sunt în principal bănci importante, iar toate serviciile sunt furnizate în conformitate cu standardele internaționale, sub reguli stricte bazate pe certificările de confirmare a compatibilității Romcard, semnate cu organizațiile internaționale: MasterCard, VISA, American Express, Dinners Club, JCB.

În România, a fost creată o societate comună de procesare, de către cele cinci bănci care au aderat la VISA: Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Unicredit Tiriac Bank, Banca Agricolă și Banca Română de Comerț Exterior.

.Emiterea de carduri bancare nu este o acțiune de sine stătătoare. Ea trebuie însoțită de o politică de promovare a acestora, astfel ca oamenii să capete încredere în noile instrumente de plată. Mai mult decât atât, băncile trebuie să-și dezvolte echipamentele (soft și hard) pentru a face față solicitărilor clienților și a înlesni utilizarea cardurilor.

Emitenții de carduri au pus în funcțiune peste 53 de tipuri de carduri active, dintre care 26 au licență VISA, 21 sub EUROPAY și 6 sub AMERICAN EXPRESS.

Cu excepția cardurilor BRD VISA Clasic (lei), BCR Eurocard/Mastercard (lei și USD) și RIB Eurocard/Mastercard (lei și USD), toate celelalte carduri puse în circulație sunt de debit, iar statisticile băncilor arată că gradul de utilizare a acestora este în proporție de peste 97% numai la ATM-uri pentru eliberarea de numerar .

BCR a avut o contribuție decisivă la înființarea societății ROMCARD, în special, la proiectarea sistemului informatic al acesteia și la elaborarea normelor și ghidurilor de proceduri specifice. BCR a fost prima bancă din România care a început procesarea cardurilor VISA și o bună perioadă de timp, singura care a acceptat carduri EUROPAY. Anul 1997 este anul pătrunderii BCR pe piața cardurilor din România, activitate care a cunoscut o dezvoltare continuă până în prezent. S-au lansat cinci tipuri de carduri, din care trei în lei și două în valuță, fiecare având caracteristici proprii care le diferențiază MAESTRO, VISA Classic, Eurocard Business, Eurocard-Mastercard și VISA Internațional.

La un an de la apariția primului card BCR, aceasta deținea 38% din piața românească și înregistra peste 37.000 de carduri emise, volumul resurselor atrase fiind de peste 400 miliarde lei. Desigur, la aceste rezultate s-a ajuns după însemnate eforturi financiare, soluții tehnice aplicate și o logistică corespunzătoare, o strategie de marketing adecvată și o implicare umană de amploare.

Conform statisticii elaborate de către Banca Națională a României, la data de 31 decembrie 2008, numărul de carduri emise (active, pierdute/furate, alte situații) pe piața de profil a fost de 4.105.462 carduri, iar situația la nivelul fiecărei bănci este prezentată în tabelul următor:

Situația cardurilor emise pe piața românească

Sursa: Anuare BCR, 2005, p. 319

B.2. Avantajele cardului de debit. Deosebiri față de instrumentele de plată tradiționale

Avantaje pentru bănci:

– gradul ridicat de control asupra tranzacțiilor clientului în raport cu disponibilitățile bănești din cont ;

– costurile băncii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile aferente utilizării cecurilor și numerarului;

– degrevarea activității la ghișeele bancare, inclusiv reducerea cheltuielilor din acest punct de vedere.

Avantaje pentru clienți:

– clienții nu sunt nevoiți să retragă și să poarte asupra lor sume mari de bani pentru a achita mărfuri de valori mari, eliminându-se astfel riscurile de furt și disconfort pe care le presupune numerarul la purtător;

– spre deosebire de cec nu există o limită a valorii achizițiilor și nu trebuie completat nici un document;

– tranzacția se realizează instantaneu.

Avantaje pentru comerciant:

– sumele pe care le clienții le pot cheltui nu sunt limitate, utilizarea cardurilor fiind o premisă a creșterii vânzărilor;

– cheltuielile impuse de asigurarea securității sunt mai reduse decât în cazul folosirii numerarului ca mijloc de plată;

– pentru operarea debit cardurilor, banca percepe vânzătorului taxe mai mici decât în cazul operării numerarului;

– decontările sunt mai rapide decât în cazul cecului.

Dezavantajele cardului de debit

– dobânzile bonificate conturilor de card sunt aceleași cu dobânzile aferente contului curent, deci sunt mai reduse;

– costuri ridicate ale utilizării cardurilor, costuri date de comisioanele practicate (comision pentru ridicarea numerarului, pentru plăți, pentru pierdere sau furt, pentru regenarea PIN, etc);

– debit cardul nu prezintă avantajul de a primi un credit de la bancă.

B.3. Avantajele cardului de credit. Deosebiri față de instrumentele de plată tradiționale

Avantaje pentru bănci:

– permit creșterea gradului de automatizare a operațiunilor, reducându-se astfel volumul operațiunilor efectuate manual;

– determină diminuarea operațiunilor cu numerar;

– plățile efectuate cu credit carduri sunt garantate;

– dobânzile percepute în cadrul operațiunilor cu credit carduri sunt mai ridicate, comparativ cu cele percepute în cazul celorlalte forme de împrumut;

– comisioanele percepute de la comercianții care acceptă achitarea cu credit carduri a mărfurilor sau serviciilor oferite de ei reprezintă o sursă de venituri pentru bancă.

Avantaje pentru posesorul de card:

– posibilitatea de a beneficia de un credit în limitele și condițiile stabilite de banca emitentă a cardului;

– cumpărătorul va putea să aleagă momentul efectuării anumitor tranzacții;

– securitate, prin eliminarea riscului presupus de prezența numerarului la individ;

– comoditate, deoarece nu mai este nevoit să condiționeze procurarea neprevăzută a unor mărfuri sau produse, de existența unei sume mari de numerar asupra sa;

– pentru procurarea de numerar, în situația în care comerciantul dorește plata în “bani gheață”, cardul se folosește la distribuitoarele de numerar.

Avantaje pentru comerciant:

– sistemul permite să ofere clienților mărfuri vândute în condiții de credit, fără a fi nevoiți să suporte cheltuieli administrative sau riscuri de neplată;

– comercianții care acceptă credit cardurile atrag mai mulți clienți decât cei care nu au introdus această facilitate;

– comerciantul este degrevat de o mare parte din cheltuielile și riscurile pe care le presupune folosirea numerarului;

– în realizarea acțiunilor promoționale și a campaniilor publicitare, comercianții beneficiază de infrastructura unei rețele internaționale de credit carduri.

B.4. Acceptarea cardurilor bancare

Pentru a putea deține calitatea de acceptanți, comercianții încheie cu banca contracte de acceptare la plată a cardurilor. Contractele cuprind clauze referitoare la condițiile de acceptare, termenii de acceptare, drepturile și obligațiile părților contractante. Clauza de acceptare este obligatorie și necondiționată.

Băncile emitente pun la dispoziția comercianților acceptanți: cititoare de carduri (magnetice sau electronice); formulare de documente de vânzare (de exemplu, chitanțe de vânzare); centralizatoare; liste cu carduri interzise la acceptare. În schimb, băncile pretend comisionul pentru operațiunea de acceptare, stabilit pe categorii de comercianți și de comun accord cu ei. De asemenea, fiecărui comerciant i se atribuie un cod unic, care conține și codul băncii emitente, precum și o limită de autorizare, reprezentând valoarea maximă a unei operațiuni pentru care nu este necesară obținerea aprobării afectuării ei de la centrul de autorizare al băncii.

Emitenții, respectiv băncile, trebuie să asigure servicii de autorizare a efectuării de operațiuni cu carduri pentru comercianții acceptanți. Autorizarea constă în atestarea validității operațiunii între un posesor autorizat și un comerciant acceptant și se face de Centrul de autorizare, organizat în cadrul biroului specializat al fiecărei bănci.

Băncile emitente au dreptul de a refuza la plată contravaloarea documentelor de decontare. Refuzul se face: fie prin inițiativă proprie, în cazul în care se constată nerespectarea cerințelor procedurii de acceptare a cardurilor, acelei de autorizare a operațiunilor sau a modului de completare a documentelor, fie din inițiativa posesorului, pe baza unei notificări în scris prin care se contestă valabilitatea documentelor.

B.5. Diversificarea serviciilor asociate cardurilor

Servicii asociate cardurilor accesibile prin telefon

SmartTel

Obținerea de informații prin centralele de asistență telefonică

Mobile Banking

Linii telefonice de urgență

A. SmartTel

Consultarea situației soldului contului bancar – indiferent dacă este cont curent, cont de card, cont de depozit sau chiar cont de credit – prin intermediul SMS –urilor transmise pe telefonul mobil a devenit posibilă și în România începând din iulie 2000. Instituțiile bancare care oferă clienților săi acest serviciu sunt: Bancpost (serviciile SmarTel(TM)SMS, SmartTel(TM)3G și SmartTel WAP), Raiffeisen Bank (serviciul SmartTel SMS) și BCR (Serviciul MobileBanking BCR).

Numărul clienților care utilizează serviciul SmartTel

Sursa: www.bancpost.ro

B. Obținerea de informații prin centralele de asistență telefonică

Informații utile posesorilor de card (soldul contului de card, ultimele tranzacții realizate pe card, comisioane percepute, etc.) pot fi obținute prin intermediul telefonului fix sau mobil luând legătura direct cu Centrul de asistență al Băncilor Comerciale. Astfel de centre de asistență funcționează în cadrul următoarelor bănci: BRD-GSG (serviciul Vocalis și Infocard) HVB Bank România (Serviciul Telefon Service), Raiffeisen Bank (Serviciul Raiffeisen direct), ABN Amro Bank Romania, Alpha Bank Romania, Banca Românescă, BC Carpatica, BCD Romexterra, Commercial Bank of Greece, Piraeus Bank Romania, Romanian International Bank și Volksbank Romania.

C. Mobile Banking

MyBanking este un serviciu oferit de Raiffeisen Bank și Vodafone prin care se pot afla informațiile financiare privind contul bancar și cursul valutar și se pot face plăți de facturi și reîncărcări de cartele telefonice direct din meniul telefonului. Serviciul myBanking este accesibil oriunde există acoperire pentru serviciul Vodafone inclusiv Roaming.

Mobile Banking BCR permite deținătorilor de carduri BCR, clienți ai rețelelor Vodafone, Orange, Zapp și Cosmote, să beneficieze prin intermediul telefonului mobil, 24 de ore pe zi, 7 zile pe săptămână de următoarele servicii:

Obținerea de informații referitoare la soldul contului de card precum și o listă a ultimelor 5 tranzacții efectuate.

Transferuri de conturi între conturile de card BCR ale aceluiași deținător.

Trimiterea de mesaje pentru blocare contului de card în cazul pierderii sau furtului cardului.

Schimbarea parolei de acces la serviciul Mobile Banking BCR.

Programarea de alerte sonore care să atenționeze, în timp real, asupra efectuării de tranzacții din contul de card.

Blocarea unui card în cazul pierderii sau furtului.

Toate aceste operațiuni se realizează prin intermediul serviciului de mesagerie scrisă (SMS). La sfârșitul fiecărui mesaj SMS pentru confirmarea identității utilizatorului se va introduce o parolă.

D. Linii telefonice de urgență

În cazul în care cardul este pierdut sau furat, posesorul acestuia trebuie să anunțe imediat banca emitentă pentru a putea fi blocat cardul. În acest sens băncile comerciale oferă linii telefonice de urgență. Liniile telefonice de urgență pot fi accesate non stop. Tarifele convorbirilor sunt fără suprataxă. Apelarea numerelor de telefon se poate face atât de la telefonul fix cât și de la cel mobil, din țară sau străinătate.

Plata electronică a impozitelor și taxelor locale ( eTax)

eTax este un sistem de plată electronică a taxelor și impozitelor locale. Prin implementarea acestui sistem se dorește ca orice contribuabil să poată vizualiza sumele datorate bugetului local (prin pagina de internet a primăriei respective) și să poată plăti prin mijloace electronice de plată.

Plățile se pot realiza prin mai multe metode, care diferă de la primărie la primărie. Acestea sunt:

-plata prin card, utilizând POS-urile aflate la casieria Direcției de Impozite și Taxe Locale din cadrul primăriei. La acest serviciu au acces toți posesorii de card, indiferent de banca emitentă a cardului, de tipul acestuia (de salarii sau nu, de debit sau de credit, embosat sau neembosat etc) sau de domiciliul posesorului de card;

-prin bancomate. Din orice punct al țării se pot plăti impozitele locale datorate la o primărie de la orice bancomat al băncii/băncilor agreate de primăria respectivă;

-utilizarea facilităților de internet banking sau home banking. Pot fi plătite creanțele către bugetul local doar de persoanele care au convenții semnate cu băncile furnizoare de astfel de servicii și doar în măsura în care primăria agrează banca respectivă.

Utilizarea cardurilor pe Internet

Internetul, ca formă de comunicare diversă între persoane fizice, intreprinderi sau instituții aflate în locuri diferite, nu se rezumă doar la un schimb de mesaje, ci reprezintă o cale de promovare a comerțului electronic, marketingului interactiv, tranzacțiilor bancare și bursiere.

Cărțile de credit prezintă unul dintre cele mai utilizate produse bancare pentru tranzacțiile de pe Internet, punând la dispoziția utilizatorilor posibilitatea vizualizării extraselor de cont, informații cu privire la cel mai avantajos mod de fructificare a economiilor sau oferind diverse alte servicii.

Pentru simplificarea sistemului de plată a acestor bunuri și servicii s-au creat cardurile care sunt destinate utilizării exclusive pentru cumpărături și plăți pe internet. Aceste carduri sunt emise, în lei, iar pentru cumpărăturile și plățile efectuate la magazinele virtuale ale căror oferte de preț sunt în altă monedă națională decât leul ,schimbul valutar, se face automat de către bancă.

Pe Internet există magazine virtuale care oferă cumpărătorilor grade de siguranță diferite. Astfel pentru a elimina aceste riscuri clientul poate apela la serviciul 3-D Secure care reprezintă cel mai înalt grad de securizare a tranzacțiilor de plată prin card bancar pe Internet și care devenea operațional și în România începând cu 20 martie 2008.

La 31 decembrie 2008, erau deja înregistrați în sistemul 3D Secure 62 de magazine virtuale. În site-ul RomCard există o listă cu aproximativ 50 dintre acestea. Printre ele figurează procesor.ro și epaymant.ro, care aparțin unor companii care se comportă ca integratori de comerț electronic în România: Dot Commerce și respectiv GeCad ePaymant Internațional.

Evoluția tranzacțiilor de plată în sistemul 3D Secure din magazinele virtuale românești

Sursa: RomCard www.no-cash.ro

O serie de magazine virtuale din străinătate își decontează tranzacțiile prin intermediul sistemului implementat de către RomCard în România.

Valoarea cumpărăturilor din magazinele virtuale configurate 3D Secure de

Rom Card

Sursa: RomCard www.no-cash.ro

Se observă astfel că peste 95% din valoarea tranzacțiilor (vezi tabel) este exprimată în USD, ceea ce face imediat trimitere la magazinele virtuale înregistrate în străinătate.

Faptul că acest comerț electronic pe card pentru România înseamnă mai degrabă aportul magazinelor virtuale din străinătate este confirmat și de cele mai recente statistici Visa International. Cifra totală de vânzări pentru 2008 arată că, în România, comerțul electronic derulat prin intermediul cardurilor Visa a depășit 5,7 milioane USD.

Deținătorii de carduri Visa români și străini au efectuat în cursul anului 2008 peste 41.000 tranzacții de cumpărare prin intermediul Internetului, în și din România. Aceste cifre vizează atât tranzacțiile securizate prin sistemul 3D Secure cât și cele nesecurizate, efectuate pe riscul clientului.

Doar 7.349 dintre tranzacțiile cu carduri Visa s-au realizat la magazinele virtuale din România în vreme ce diferența (33.742) o reprezintă tranzacțiile efectuate în străinătate. Mai mult, 98% dintre tranzacțiile de plată on-line din magazinele virtuale românești s-au efectuat pe carduri emise în străinătate. În aceste condiții, românii au cumpărat on-line din site-urile românești prin 157 de tranzacții în tot anul 2008. Ținând cont că valoarea medie a unei tranzacții a fost de 135 USD, rezultă că posesorii români de carduri Visa au cheltuit în magazinele virtuale autohtone în jur de 21.000 USD.

Cea mai spectaculoasă creștere înregistrată în anul 2008 s-a produs în luna decembrie, când deținătorii de carduri Visa au preferat să își utilizeze cardul pentru a face cumpărături on-line mai mult decât în oricare altă lună a anului. Astfel, valoarea totală a vânzărilor realizate on-line în decembrie a atins peste un sfert (28%) din suma totală cheltuită on-line în tot anul 2008. Fără îndoială că cifrele reprezintă o creștere substanțială – în jur de 200% atât ca tranzacții cât și ca volum de vânzări – față de datele corespunzătoare anului 2007, însă era firesc pentru că în 2007 eram o idee peste zero.

CAPITOLUL 2. ROLUL CARDURILOR ÎN SISTEMUL DE PLĂȚI ACTUALE, PE FONDUL DEZVOLTĂRII ECONOMICE

2.1. Operațiuni de clearing

Operațiunile de clearing sunt o compensație globală privind schimbul reciproc de mărfuri sau servicii între două sau mai multe țări. Se derulează pe bază de acorduri guvernamentale. Schimburile de mărfuri sau servicii se efectuează fără transfer de devize (valută).

În astfel de operațiuni, apar trei categorii de participanți:

importatorii;

banca de compensație (sau băncile de compensație);

exportatorii.

Calculul de compensație se face global (marfă, servicii, comerț vizibil și invizibil) de regulă pentru un an de zile, apoi soldul se lichidează după procedura stabilită de părți (statul).

Clearingul poate fi:

clearing bilateral;

clearing multilateral.

Clearingul bilateral are loc între două țări și a fost folosit pentru prima dată în perioada 1929-1933, pe baza unor acorduri organizate de Camera de Comerț Internațional Paris. Într-un astfel de acord, exportatorii se achită în moneda națională a fiecărei țări, evidența derulării acordului fiind încredințată unei bănci centrale sau altă bancă. În principiu, nu are loc nici un transfer de valută, compensându-se reciproc livrările efectuate. Funcționarea acordului de clearing:

– firmele din țara “A”, debitoare față de partenerii din țara “B”, efectuează exportul de marfă și depun documentele la banca centrală desemnată prin acord sau altă instituție denumită “oficiu de clearing”;

– partenerii din țara “B” primesc importul, pe care-l achită în monedă națională și vor efectua și ei exporturi spre țara “A”, depunând documentele de evidență la “oficiul de clearing”;

– banca sau Oficiul de clearing ține evidența debitelor și creditelor reciproce și compensează periodic cele două conturi, efectuând plăți în monedă națională la firmele implicate.

Se pot utiliza frecvent două bănci sau “oficii de clearing” stabilite prin acord. Distingem, astfel:

– Clearing cu un singur cont, deschis numai la una din țările participante la acord, în moneda ei națională, caz în care exportatorii din această țară sunt avantajați și tratați preferențial (ei încasează imediat plata);

– Clearing cu două conturi, când se deschide câte un cont în fiecare țară participantă la acord, această procedură fiind mai echitabilă;

– Clearing descentralizat: banca sau băncile centrale sau “Oficiul de clearing” nu realizează direct operațiunile bancare (incasso sau acreditiv) pe baza cărora se înregistrează în conturi livrările, ci apelează la bănci comerciale la care deschid subconturi de clearing.

Acordul de clearing mai cuprinde și alte clauze importante, între care:

– data intrării în vigoare, termen de valabilitate, organisme implicate, monedă, operațiuni admise, modul de lichidare a soldului final etc.;

– dacă se apelează la creditul tehnic, ca plafon valoric de acoperire a decalajelor între importuri și exporturi care nu se derulează simultan;

– clauza de devize, atunci când diferența dintre export-import este foarte mare și nu se iau măsuri de atenuare, partea în culpă poate acoperi diferența cu devize

– clauza de switch: o țară excedentară poate folosi creditul soldului de clearing într-o operațiune cu o terță țară nemembră a acordului;

– clauza de rectificare: când părțile semnatare vor să preîntâmpine evoluția negativă a raportului de schimb; permite renegocierea unor clauze.

Clearingul multilateral: participă trei sau mai multe țări și s-a folosit, inițial, această tehnică pentru a lichida unele solduri persistente provenind din clearing bilateral. Un exemplu cunoscut de astfel de acord de clearing a fost semnat în 1947 de Franța, Belgia, Italia, Olanda și Luxemburg sub forma Comitetului acordurilor de plăți. O perioadă îndelungată au funcționat acorduri de clearing multilateral între țările participante la fostul CAER.

Acest tip de acord este comparabil cu cel bilateral, dar conceperea, derularea și funcționarea lui, ca și ținerea evidenței, sunt mult mai complexe și relativ greoaie.

2.2. Sisteme globale de plăți pentru populație

2.2.1. VISA International

VISA International este o organizație non-profit, proprietate a membrilor ei, înființată și subvenționată prin intermediul taxelor și a costurilor de participare. Societatea VISA International este alcătuită din organisme financiare cum ar fi: bănci comerciale, case de economi etc..

VISA este cel mai mare sistem mondial de plată, cu peste 850 milioane de carduri ce poartă simbolul VISA în întreaga lume. Mai exact, cardurile VISA sunt acceptate în peste 17 milioane de locații care au afișat simbolul unic VISA, ușor de recunoscut și, în peste 550 mii de automate bancare.

Cardurile de tip “VISA Classic”

Cu un debit-card VISA Classic, clienții pot avea acces convenabil, controlabil și global la fondurile lor. Acest card poate fi autorizat prin intermediul unui EFT POS (terminalul pentru transferul electronic de fonduri) sau ATM (ghișeu automat de bancă). Acolo unde se folosesc sisteme manuale, sumele tranzacționate trebuie să fie autorizate vocal atunci când valoarea tranzacției depășește plafonul limită stabilit de VISA pentru tipurile specifice de comercianți.

Procesarea cererilor personale de împrumut, de obicei înseamnă interviuri, verificarea referințelor, garanții, costând timp și bani. Un credit-card, cu o linie de credit aprobată anterior, poate fi o alternativă viabilă. În același timp, emitenții pot extinde creditul într-un mod practic și profitabil.

Cardul de tip “VISA Business”

Cardul de tip “VISA Business” este un produs destinat a fi utilizat de persoane ce călătoresc și întrețin în mod regulat afaceri și au un potențial financiar ridicat, cum sunt firmele, personalul angajat al societăților comerciale, patronii, familiile bine situate.

Cardul de tip “Gold Card/Premier”

Emitenții doresc să folosească un program de gold card pentru a întări relațiile cu clienții importanți. Cardul VISA Gold domină piața în acest moment. Acesta oferă clienților cu venituri mari, acces la fondurile proprii și la facilități de creditare prin intermediul celei mai extinse rețele de ATM-uri și comercianți din lume.

Cardul de tip “VISA Electron”

În mod tradițional, băncile au gestionat riscul asociat clienților noi sau clienților care nu au mai avut un cont bancar-studenți și elevi, de exemplu, solicitându-se să retragă numerar de la o sucursală unde sunt cunoscuți. Acest lucru este ineficient pentru bănci și neconvenabil pentru clienți.

VISA Electron este un produs de debit integral “on-line”, care permite autorizarea fiecărei tranzacții efectuate de o gamă largă de clienți. VISA Electron este folosit atât pentru extragerea de numerar din automatele bancare, cât și pentru efectuarea cumpărăturilor.

Cardul de tip “VISA Cash”

VISA a lansat un puternic program de cercetare pentru prototipuri de smart-card-uri, terminale și echipamente aferente.

Cardul VISA cu valoare înglobată – “VISA Cash” – operează într-un sistem deschis și poate fi folosit pentru cumpărături de valoare mică în locurile în care, în mod tradițional, se folosesc bancnotele și moneda metalică. Un astfel de card, care arată identic cu un card bancar, este dotat cu un microprocesor care conține și procesează bani sub formă de date electronice. În momentul folosirii, suma exactă de bani este dedusă din chip și pe display-ul terminalului apare suma de bani rămasă în card.

Afinity Card

VISA Afinity Card este un produs rezultat în urma unui acord între VISA și alte organizații sau grupuri care nu pot fi membre VISA, cum ar fi autocluburi, societăți profitabile pe închirieri auto, organizații profesionale sau de caritate.

VISA Travellers Cheques

Cecurile de călătorie sunt destinate acoperirii cheltuielilor pe perioada vacanțelor și a călătoriilor de afaceri, iar rețeaua cerată de VISA, este în prezent cea mai dezvoltată rețea de astfel de cecuri în întreaga lume, acestea emițându-se în 14 valute.

În România sub marca VISA s-au emis primele carduri în 1992 de către Banca Comercială Română.

În martie 2005 numărul total de carduri emise era de peste 1.300.000 bucăți din care VISA Electron erau în număr de 450.000 în vreme ce cardurile emise sub licența Eurocard/Mastercard Maestro se ridicau la 595.375. Cu alte cuvinte peste 80% dintre cardurile aflate în circulație la 31 martie 2005 erau carduri de salarii.

La începutul lunii iunie 2007 se aflau în circulație 90 de tipuri diferite de carduri active. La 31 mai 2007 erau în circulație 99 de tipuri diferite de carduri .

Marea majoritate a tranzacțiilor, peste 92,7 % , au avut loc la ATM-uri pentru retrageri de numerar.

Odată cu intrarea pe piață a unor noi bănci s-a mărit numărul de emitenți, a crescut numărul de carduri din piață precum si tipurile lor.

În august 2009 se aflau în circulație 143 de tipuri diferite de carduri active din care 103 destinate persoanelor fizice iar 41 destinate persoanelor juridice. Din punct de vedere al tipului avem 99 de carduri de debit și 44 de carduri de credit. Dintre acestea sub licența MasterCard sunt 38% iar sub licența VISA 62%. Cele mai răspândite carduri rămân BCR VISA Electron și Maestro.

Cardurile valide în circulație au crescut cu aproximativ 1,3 milioane în perioada octombrie 2008 – octombrie 2009 ajungând la un total de 6.750.000, potrivit BNR. Creșterea lunară a cardurilor a fost în această perioadă de 105.000 bucați. Totodată se constată o creșterea a cardurilor emise în valută de la 90.501 la începutul intervalului pînă la 138.789 la sfârșitul intervalului.

Conform datelor VISA, la 30 iunie 2009, principalele evoluții au fost :

creșteri semnificative ale utilizării cardului la comercianți

dezvoltarea importantă a principalilor indicatori

recunoașterea crescută a beneficiilor plăților electronice

portofoliul VISA continuă să se extindă

rețeaua de acceptare continuă să se extindă

Rezultatele VISA în România – trim II 2009 se prezintă astfel:

numărul total de carduri VISA: 3,1 milioane

numarul total de tranzacții: 53,8 milioane

numărul tranzacțiilor la comercianți: 4,8 milioane

valoarea totală a tranzacțiilor: 3,8 miliarde USD

valoarea tranzacțiilor la comercianți: 251 milioane USD

Comparativ, MasterCard Europe a înregistrat la aceeași dată 490.000 de carduri emise cu un volum al tranzacțiilor de 330 milioane USD. România se afla la acea dată pe primul loc între țările europene în privința creșterii volumului brut de tranzacții pe cardurile MasterCard.

Așa cum rezultă din datele prezentate, practic lupta pentru cucerirea pieței locale se duce între cele două mari grupări mondiale VISA și Eurocard Mastercard. Celelalte instituții de afiliere internațională vând cote de piață nesemnificative. Pentru a-și consolida poziția pe piața românească VISA a lansat în luna decembrie 2009 o campanie promoțională prin care fericiții câștigători pot merge la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Vancouver în 2010. Campania se adresează atât posesorilor de carduri VISA cât și comercianților care acceptă la plată cardurile. Campania este sprijinită de 13 bănci partenere VISA în România.

Dintre sistemele mondiale majore care asigură cu succes globalizarea plăților prin carduri se pot aminti: VISA International, Europay International, American Express, Dinners Club, JCB etc.. Aceste sisteme mondiale sau regionale au asigurat, sub forma unor organizații non-profit, generarea unui compartiment de plăți “uniform”, excluzând orice barieră națională, monedă tradițională sau comportament financiar particular.

Indiferent de interesele regionale, fără a denatura rolul sau importanța euromonedelor, a monedelor transnaționale sau global acceptabile, sistemele mondiale majore amintite mai sus realizează internaționalizarea neconvențională a plăților, precum și uniformitatea comportamentală în domeniul fluxurilor de numerar sub forma unei monede unice și anume, banul de plastic.

2.2.2. American Express

      În 1958 American Express a decis să diversifice activitatea sa de curierat extinzându-se în domeniul serviciilor financiare, și a emis primul card de credit American Express.

American Express este un sistem global de plăți prin carduri promovate de banca americană American Express. Preluând modelul creat de organizațiile non-profit Eurocard sau MasterCard, banca American Express a impus pe piața americană și apoi treptat a globalizat sistemul de plăți de cărți sub sigla American Express.

Cardurile în variantă debit sau credit American Expres, destinate în special agenților economici sau persoanelor fizice cu potențial financiar ridicat, îmbracă în prezent următoarele forme: Business Card, Gold Card și Classic Card.

Cardul de tip “American Express Business”

Cardul “Business Card” AMEX este orientat, în general, către acea categorie de clienți care călătoresc foarte mult în interes de serviciu și întrețin în mod regulat relații de afaceri și către acei clienți care au un potențial financiar personal foarte ridicat. Cu alte cuvinte, acest produs este oferit și agreat îndeosebi de firme, personal angajat al societăților comerciale, patronii și familiile înstărite.

Cardul de tip “Gold Card” American Express

Acest produs a fost creat pentru categoria de clienți cu un potențial financiar foarte mare. Se impun anumite condiții speciale la eliberarea produsului.

Cardul “Classic Card” American Express

Cardul Classic AMEX se poate elibera oricărei categorii de clienți – persoane fizice. Este un produs cu o largă utilizare internațională și este destinat satisfacerii necesităților de consum ale clienților obișnuiți ai băncilor.

Existența diferitelor categorii de carduri bancare, unele utilizate mai mult pe plan național, altele cu vocație internațională, permit, deci, retragerea de numerar din bănci și distribuitoare automate, obținerea de credit și oferă deținătorului o gamă de servicii anexe.

2.2.3. Dinner’s Club

Dinner’s Club a avut un rol de pionieriat in domeniul stabilirii principiilor valabile și astăzi în activitatea cu credit card, similar celui pe care AMEX l-a avut, la vederea sa, în domeniul cecurilor de călătorie. Cu opt ani mai înainte de AMEX, in 1950, Dinner’s Club a fost creat la New York, ca societate comercială, având ca acționari prieteni ai celor doi fondatori.

Aceasta legitimație de acces la credit de consum curent combinată cu siguranța ca un garant îl va rambursa, au fost elementele cheie ale succesului acestui concept, care s-au extins rapid in mediile de vârf din lumea întreagă, pănă la dimensiunile unei organizații de cuprindere mondială.

În 1981, Dinner’s Club a fost achiziționat de către Citi Corp si a împrumutat unele trăsături ale cardului de călaăorii pe care acesta îl emitea (Carte Blanche). S-a realizat astfel o sinteză între segmentul de piață la Carte Blanche (hoteluri și companii aeriene americane) și cel al Dinner’s Club (restaurante din afara SUA). Dinner’s Club are volume de circa 5 ori mai mici la parametrii arătați anterior pentru AMEX și poate fi obținută în condiții similare cu AMEX Standard, fără însă să se extindă în domeniul cecurilor de călătorie.

În prezent, cardurile Diners Club sunt răspândite în peste 200 de țări pe toate continentele. Astfel nouă milioane de deținători își pot folosi cardurile într-o rețea ce depășește 280000 de ATM-uri.

3.2.4. Europay International

În 1964, bancherul suedez Wallenberg a înființat Eurocard, ca alternativă bancară la American Express. Un an mai târziu, compania devine holding, iar sediul Eurocard International se stabilește în Belgia (Bruxelles). Până la sfârșitul anilor '60, Eurocard crează o alianță strategică cu Mastercard Internațional, cunoscută pe atunci sub numele de Interbank Card Association (ICA) și emite primul cec din sistemul eurocheque creat în scopul de a obține numerar în străinătate.

Începutul deceniului următor (1972) este marcat de introducerea eurocheque-ului și a cardului de garantare în vederea înlocuirii și simplificării sistemelor naționale de cecuri. În 1980, eurocheque ia inițiativa dezvoltării unui standard al benzilor magnetice internaționale, care să ia în considerare standardele bancare naționale și individuale existente astfel încât, pe baza cardului eurocheque să permită accesul la ATM-uri din străinătate.

Dezvoltarea electronicii a schimbat totul. Sub conducerea lui Eurocheque International, dezvoltarea benzii magnetice, pe de o parte, și necesitatea unei infrastructuri electronice, pe de altă parte, au condus către înlăturarea diferențelor operaționale. În 1984, eurocheque a inițiat tranzacțiile ATM internaționale, pentru ca în anul următor să-și creeze propriul sistem electronic de autorizare și de recunoaștere a autenticității datelor. La sfârșitul anilor '80, piața cardurilor se maturizase deja iar cererea de produse mai sofisticate era în creștere. Pentru a reduce costurile, băncile membre europene au decis integrarea societăților eurocheque International și Eurocard International într-o singură companie. Așa a apărut în 1992, Europay International, prima și singura companie integrată de pe piața sistemelor de plată pentru populație și unica companie din Europa care deține licența gamei "Europackage". Europay își oferă serviciile prin cele peste 9.000 de bănci membre, atât europene cât și din zona Marii Mediterane. Oferta de produse pleacă de la cecuri de călătorie, "portofele" electronice, eurocheque-uri și până la carduri internationale de debit sau de credit, produsele fiind utilizate pentru a obține bani lichizi de la ATM-uri, sau de la filialele băncilor, și pentru plata diverselor bunuri și servicii, indiferent dacă ești acasă, in vacanță sau în străinătate pentru afaceri.

Pentru a crea standardele globale necesare introducerii noii tehnologii bazate pe cip (smart card), Europay a inițiat un grup de lucru impreună cu Mastercard și VISA, cunoscut în sistemul bancar sub numele de EMV. Lansat în iulie 1996, modelul EMV a marcat încheierea fazei finale a specificațiilor globale pentru carduri și a fost folosit ca standard pentru producătorii de carduri și terminale din întreaga lume. Primele carduri de debit și de credit, bazate pe standardele EMV, au fost introduse în Marea Britanie în anul 1998.

La sfârșitul lunii iunie 2006, s-a atins nivelul de 250 milioane de carduri emise sub sigla Europay (Eurocard/Mastercard, Maestro/Cirrus). Numărul tranzacțiilor a depășit pragul de 10 miliarde, iar valoarea aferentă acestora a fost de 902,4 miliarde euro.

1. Eurocard/MasterCard- clasic card

Este un card tip debit-card sau credit card care se adresează tuturor categoriilor de utilizatori prezentând un anumit grad de siguranța .El poate fi folosit în întreaga lume atât pentru tranzacții comerciale cât și pentru obținerea de numerar , prin intermediul echipamentelor electronice(ATM, POS,sau prelucrarea manuala a datelor operaționale.

2. Cirrus

Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosita în întreaga lume pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM)

3. Eurocard-ATM

Este un cad tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc. putând fi folosit numai în Europa pentru retragerea de numerar prin intermediul echipamentelor electronice (ATM).

4. Eurocheque

Este un cec de călătorie acceptat numai în Europa, adresat persoanelor care călătoresc frecvent și nu dețin conturi în bancă.

5. Edc

Este un card tip debit card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosita numai în Europa pentru tranzacții comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS)

6. Maestro

Este un card tip debit-card care se adresează categoriilor de utilizatori cu grad înalt de risc, putând fi folosit în întreaga lume pentru tranzacții comerciale prin intermediul echipamentelor electronice (POS). Fiecare membru EUROPAY decide asupra condițiilor de furnizare a serviciilor EUROPAY clienților săi. Ei aleg produsele care se potrivesc cel mai bine necesităților piețelor interne și a serviciilor oferite împreună cu produsele EUROPAY; au de asemenea libertatea de a vinde produsele și serviciile EUROPAY în orice mod doresc.

Sistemul de operare a tranzacțiilor Eurocard/MasterCard și desfășurarea tranzacțiilor sunt identice cu cele ale societății VISA Internațional.

CAPITOLUL 3. STUDIU PRIVIND UTILIZAREA SISTEMULUI DE PLATĂ PRIN INTERMEDIUL CARDULUI LA PIRAEUS BANK

3.1. Prezentare Piraeus Bank România

Piraeus Bank Romania și-a început activitatea în Romania în anul 2000, prin deschiderea de sucursale în țară și în București. Un prim obiectiv important a fost atragerea persoanelor cu pregătire și experiență în domeniu, capabile să îmbrățișeze valorile și viziunea băncii și să contribuie în mod decisiv la implementarea acestora.

Anul 2001 a adus pentru Piraeus Bank consolidarea pe piața de profil, prin înființarea departamentului de corporate banking, lansarea cardurilor VISA și a serviciilor de express banking.

În perioada 2002-2003, banca a înregistrat o creștere importantă prin dezvoltarea segmentului de corporate banking și lansarea creditelor ipotecare pentru persoanele fizice.
Procesul de dezvoltare a băncii a continuat în cursul anului 2003, prin creșterea numărului de clienți și angajați, precum și prin deschiderea mai multor sucursale în țară. De asemenea, această perioadă a fost marcată de relansarea operațiunilor de trezorerie, separarea operațiunilor bancare și lansarea Piraeus Leasing România, cu rezultate profitabile înregistrate chiar din primul an de funcționare

Perioada 2004 -2006, s-a remarcat printr-o dezvoltare semnificativă a sectorului de retail, atât în ceea ce privește produsele de credit retail pentru persoane fizice și IMM-uri, cât și lansarea și dezvoltarea produselor de economisire pentru clienți.

Piraeus Bank Romania a cunoscut în 2007 o dezvoltare rapidă care a contribuit la creșterea cotei de piață și la consolidarea poziției băncii pe piața bancară din România.
În 2008 strategia băncii a avut ca principale direcții extinderea rețelei de sucursale, lansarea de noi produse și o abordare flexibilă, transparentă și personalizată a relației cu clienții săi.  La sfârșitul anului Piraeus Bank Romania avea o rețea de 180 de sucursale, atât în orașele mari cât și în orașele medii.

3.2. Operațiuni cu carduri

Transferul electronic de fonduri la distanță va modifica complet gestiunea plăților populației în cadrul unor sisteme globale, funcționând în timp real (sisteme precum AMEX, VISA, EUROPAY, SWIFT), utilizând în mod fundamental cardul ca instrument informatizat de decontare.

Rezultatul unui sondaj de opinie efectuat la începutul anului 2007 arată că percepția oamenilor asupra cardurilor este următoarea:

Figura 3.1.Percepția oamenilor asupra cardurilor

Sursa: Sondaj prezentat în publicația Curentul, 28 mai 2009

Pe piața bancară au fost emise până în prezent 65 de tipuri de carduri din care: 37 VISA, 22 MasterCard, 6 American Express. Piraeus Bank Romania ofera o varietate de carduri, de avantajele acestora beneficiind persoane fizice și juridice. Numarul lor este în creștere, după cum reliefează graficul urmator: 

Fig. 3.2.1 Situația cardurilor emise de Piraeus Bank

www.piraeusbank.ro

Numărul total de carduri emise a ajuns, la sfârșitul anului 2008 la aproape 1147000, din care aproape 859.000 sunt în sistem VISA și aproape 286.000 în sistem EUROPAY.

Plata salariilor angajaților societăților comerciale se poate face prin intermediul cardurilor de debit în lei, Piraeus Visa Electron Shop&Cash emise de Piraeus Bank. Este o modalitate eficientă de plată a salariilor, cu tendință de generalizare. Aceste debit carduri pot fi utilizate de persoanele juridice pentru plata salariilor angajaților (persoane fizice).

Pentru plata salariilor angajaților unei societăți comerciale, care apelează la acest serviciu bancar, urmează să se încheie o Convenție cu o sucursală a băncii. Pe baza ei se face virarea salariilor ale angajaților în conturi de carduri, eliminându-se astfel plata comisionului pentru ridicarea numerarului de la bancă.

Pentru întreprindere se asigură confidențialitatea salariilor. Aceasta nu mai lucreză cu numerar pentru plata salariilor și se reduce astfel timpul de lucru la compartimentul Financiar-Contabilitate.

Fig. 3.2.2. Plata salariilor și a burselor prin debit carduri – creștere cu 12% în 2009

Eficiența și rentabilitatea operațiunilor și serviciilor oferite de Piraeus Bank Romania sunt reliefate printr-un bilanț comparativ ce reflectă evoluția financiară în ultimii doi ani a Băncii. În ceea ce privește creditele Piraeus Bank prin carduri, 85% sunt acordate prin overdrafturi atașate cardurilor de debit, iar restul prin carduri de credit, acestea fiind posibile datorită diversității cărților de plată emise, a facilităților și a avantajelor oferite.

Fig. 3.2.3. Credite acordate în sistem overdraft

Folosirea cardurilor devine astfel o utilitate, iar gama largă oferită de către Piraeus Bank România pentru a satisface nevoile clientelei face ca operațiunile efectuate cu ajutorul cărților de plată să evidențieze o creștere a profitului în ultimii ani.

Fig. 3.2.4. Statistica asupra profitului obținut de Piraeus Bank prin operațiuni cu carduri

Sursa: www.piraeusbank.ro

3.2.1. Emiterea cardurilor (condiții, atribuții de emitere, organizare)

Emiterea cardurilor este un proces ce are la bază, într-o primă etapă, o activitate de atragere a clienților – potențiali deținători de carduri. Abordarea clientilor se face prin:

– abordare directă (stabilirea de puncte de informații la sucursalele băncii, trimiterea de scrisori de informare la clienți, tipărirea unor produse publicitare sau discuții directe cu clienții);

– abordarea indirectă (față de cei care nu sunt clienții băncii, prin intermediul mass-media).

Etapa a doua este cea a feed-back-ului (reacție/răspunsuri) prin care se compară efectele obținute cu cele scontate cuprinse în strategia de pornire. În raport cu nevoile de moment ale clienților tradiționali ai băncii, astfel stabilite, banca comercială se angajează în dezvoltarea produselor card prin lansarea pe piață a instrumentelor de plată bancare a celor trei produse principale:

carduri de debit;

carduri de credit;

carduri cu facilități de descoperire de cont (charge-card cu capabilitate de overdraft).

După testarea astfel a pieței, banca poate emite diferite variante ale cardurilor amintite, o ultimă etapă în emiterea cardurilor fiind dezvoltarea unor programe de lansare.

În acest fel, banca va încasa venituri din cel puțin trei surse :

comisioane prin tranzacții;

dobândă de overdraft;

surse de creditare temporale din noi depozite sau rambursări.

Orice program de emitere de carduri presupune patru etape principale:

A. Proiectarea si lansarea produselor card;

B. Analiza si aprobarea cererilor de emitere;

C. Producerea si predarea cardurilor;

D. Autorizarea si decontarea tranzacțiilor derulate prin intermediul cardurilor.

3.2.2. Eliberarea de numerar la ghiseul băncii

Eliberarea de numerar prin intermediul rețelei de ATM-uri

Piraeus Bank oferă tuturor deținătorilor de carduri emise sub sigla VISA posibilitatea eliberării de numerar prin rețeaua sa de bancomate instalate în orașele în care au sucursale și agenții, 24 ore pe zi, 7 zile pe săptămână.

Eliberarea de numerar prin ghișeele unității teritoriale

Piraeus Bank oferă tuturor deținătorilor de carduri emise sub sigla VISA posibilitatea eliberării de numerar prin ghișeele rețelei sale de unități teritoriale.

3.2.3. Compensarea interbancară a tranzacțiilor cu carduri

Cardurile emise de o bancă se folosesc în sistemul interbancar potrivit scopurilor și relațiilor dintre clienți. Interbancarizarea a făcut ca băncile să accepte un număr din ce în ce mai mare de carduri și de tranzacții, intrând în relații de transfer de fonduri cu băncile emitente. Întrucât operațiunile se referă la decontări fară numerar, apare și necesitatea compensării între bănci, în cadrul instituției internaționale de carduri prin sistemul BASE II. În fiecare zi, BASE II calculează pozițiile debitoare/creditoare pentru fiecare membru. Acesta desemnează o bancă la care are deschis contul pentru decontarea tranzacțiilor (banca de decontare).

În România, Banca Națională îndeplinește rolul de bancă de decontare. BASE II transferă zilnic băncilor de decontare și ROMCARD soldurile din compensare și lista tranzacțiilor. Schema compensării interbancare a tranzacțiilor cu carduri în lei se prezintă în Schema 1:

Schema 1: Compensarea tranzacțiilor în lei cu carduri

Sursa: Ghencea Stănel, Sisteme de plăți și compensări

1-Posesorii de carduri în lei le folosesc atât în rețeaua băncii emitente, cât și în rețelele celorlalte bănci, care sunt bănci colectoare. Aceste bănci primesc fondurile de la băncile emitente în urma compensării.

2-Băncile acceptatoare transmit tranzacțiile sub forma unui fișier electronic la centrul de procesare național (ROMCARD).

3-ROMCARD transmite fișierul electronic la VISA INTERNATIONAL din Anglia unde au loc compensările între bănci și rezultă situația netă debitoare sau creditoare.

4-VISA transmite BNR și băncilor participante poziția netă a fiecărei bănci.

5-La BNR are loc transferul fondurilor din conturile băncilor emitente în cele ale băncilor acceptante. În continuare, au loc transferurile intrabancare (debitările și creditările) din conturile centralei băncii în conturile subunitătilor teritoriale deschise la sucursalele BNR. Odată sumele ajunse la unitățile operative, băncile emitente debitează conturile titularilor de card, iar băncile acceptante creditează conturile comercianților. Astfel se încheie operațiunea de plată prin card.

3.2.4. Distribuirea cardurilor

Distribuirea cardurilor se face după verificarea identității clientului și completarea unui proces verbal. La primirea cardului, titularul semnează pe verso-ul cardului în spațiul special destinat. Odată cu eliberarea cardului, clientul primește instrucțiunile de utilizare, parola personală.

Codul personal de identificare aferent unui card, prescurtat, conform practicii internaționale, PIN (personal identification number) este codul personal atribuit biunivoc de către emitent unui deținător de card, cod pe care utilizatorul poate fi pus în situația de a-l reproduce în vederea verificării identității deținătorului la o plată cu card, deservită de un automat programabil sau de un alt mijloc apt să îl preia și să îl recunoască pentru comerciant, precum și să protejeze cel puțin față de acesta din urmă, conținutul respectivului PIN. Acolo unde plata cu card se poate face prin transfer electronic de date, PIN-ul poate fi considerat ca echivalentul electronic al semnăturii deținătorului cardului.

Cardul intră în vigoare în ziua calendaristică imediat următoare datei aprobării cererii de emitere. Cardul este valabil până în ultima zi a lunii calendaristice tipărită pe card.

Perioada de valabilitate a cardurilor este stabilită de bancă prin regulile de funcționare pentru fiecare tip de card emis.

3.3. Tipuri de carduri utilizate de Piraeus Bank

1. Carduri de Debit

Cardul ,,PBR VISA BUSINESS”

Banca emite cardul PBR VISA BUSINESS pentru persoane juridice cu bonitate recunoscută, în conformitate cu contractul de aderare și contractul de licență pentru utilizarea mărcilor încheiate cu Visa Internațional care stipulează obligațiile băncii de a respecta necondiționat Principiile și Regulile Internaționale și Regionale de Operare ale sistemului de plăți și decontări Visa sau asociate cu acesta.

Cardul PBR VISA BUSINESS pentru persoane juridice se emite în două variante:

Visa Business Silver – plastic de culoare argintiu

Visa Business Gold – plastic de culoare auriu

Cardul “VISA BUSINESS” pentru persoane juridice oferă deținătorilor posibilitatea participării la sistemul internațional de plăți și decontări pe baza de carduri VISA și este caracterizat prin următoarele reguli de funcționare, aceleași indiferent de culoarea plasticului:

Are acoperire în RON, EUR sau USD, în funcție de opțiunea deținătorului principal

Este acceptat ca mijloc de plată atât pe teritoriul național, cât și pe plan internațional;

Cardul poate fi utilizat atât în mediul electronic, la POS-uri și ATM-uri, prin utilizarea benzii magnetice a cardului, cât și la imprintere prin imprimarea pe hârtie autocopiantă a datelor personalizate în relief de pe card;

Cardul poate fi utilizat la comercianți, unități bancare și automate de eliberare de numerar care au afișate marca VISA;

Confirmarea tranzacției se face pe baza semnăturii deținătorului sau prin PIN–ul introdus de acesta, atunci când sunt folosite dispozitive electronice de acceptare;

Este un card de debit care funcționeaza în limita disponibilului din contul pentru tranzacții cu carduri al Detinătorului Principal.

Depășirea soldului disponibil al contului pentru tranzacții cu carduri se poate înregistra în mod accidental ca urmare a utilizării cardului în tranzacții sub limita de autorizare.

Depășirea soldului de disponibil al contului de tranzacții cu carduri nu va reprezenta o facilitate a produsului ci va fi tratată drept neglijentă a detinătorului, pentru care se va percepe dobândă penalizatoare.

Persoanele juridice titulare au obligația contractuală de a acoperi soldul debitor al contului de tranzacții cu carduri în termen de 30 de zile calendaristice.

Posesorii de carduri PBR VISA BUSINESS au acces la serviciul “suport clienți” oferit 24h/24 de Banca pentru raportarea cardurilor pierdute / furate sau pentru obținerea de informații despre contul de card.

Se pot seta limite de tranzacționare lunare pentru fiecare utilizator.

La cererea Deținătorului Principal, banca poate emite pe același cont de card, mai multe carduri pentru Utilizatorii Autorizati desemnați de către acesta.

Cardul VISA BUSINESS are o perioada de valabilitate de 2 ani de la emitere.

Tranzacțiile de achiziționare de bunuri /servicii de la comercianți și de retragere de numerar ale deținătorului prin utilizarea cardului PBR VISA BUSINESS se pot efectua numai până la limita disponibilului din contul pentru tranzacții cu carduri, sau pâna la limita de descoperit de cont care poate fi acordată de Bancă conform Procedurii privind acordarea facilității de descoperit de cont pentru cardul Visa Business.

Cardul de debit pentru persoane fizice „Visa Classic”

Cardul “PBR VISA CLASSIC” pentru persoane fizice oferă deținătorilor posibilitatea participării la sistemul internațional de plăți și decontări pe baza de carduri VISA și este caracterizat prin următoarele reguli de funcționare:

Este emis numai in EUR sau USD, in funcție de opțiunea deținătorului

Deținătorul are obligația contractuală de a acoperi soldul debitor al contului de tranzacții cu carduri în termen de 30 de zile calendaristice.

Limita de tranzacționare zilnică standard este de 4000 RON, dar se poate modifica la solicitarea clientului.

Cardul PBR VISA CLASSIC emis de bancă are o perioada de valabilitate de 2 ani de la data emiterii.

Cardul de debit Visa Electron Shop & Cash

Principalele reguli de functionare ale cardului de debit Shop & Cash:

Este emis numai în RON și se adreseaza persoanelor fizice,

Este acceptat ca mijloc de plată atât pe teritoriul național, cât și pe plan internațional;

Conturile atașate cardului de debit pot fi în număr de pâna la zece, dintre care unul constituie contul principal. Cele nouă conturi atașate (care nu sunt principale), pot fi utilizate numai pentru efectuarea de tranzacții la ATM-urile din rețelele PBR (Piraeus Bank România), PBG (Piraeus Bank Grecia).

Permite deschiderea de carduri suplimentare

Limita zilnică de tranzacționare poate fi, la alegerea clientului, de 500 RON, 2000 RON, 20000 RON, 40000 RON sau poate fi setată automat la 4000 RON.

Cardul de debit Shop & Cash emis de banăa are o perioada de valabilitate de 5 ani de la data emiterii și se adreseaza persoanelor fizice rezidente sau nerezidente.

Vârsta minimă pentru emiterea cardului Shop & Cash este 14 ani. Pentru categoria persoanelor cu vârste cuprinse între 14 și 18 ani se impun reglementări suplimentare, conform Normei privind cardurile bancare Visa Electron Shop&Cash.

2. Carduri de Credit

Visa Classic si Visa Exclusive Gold

a. CARACTERISTICI: Card de credit de tip revolving care permite cumpărături la comercianți, cumpărături pe Internet, retrageri numerar de la ATM-uri în limita plafonului maxim acordat de către bancă. Piraeus Visa Classic poate fi utilizat atât în țară cât și în străinătate!

b. MONEDA: RON

c. VALOARE LIMITĂ DE CREDIT: la Visa Classic minimul este 500 RON – maxim 3.000 EUR echivalentul în RON, si la Visa Exclusive Gold minimul este 800 EUR – maxim 20.000 EUR echivalentul în RON, dar nu mai mult de 3*Venit net lunar personal.

d. PERIOADA DE CREDITARE : se acordă pentru o perioada nedeterminată

e. RAMBURSARE LUNARĂ: 3% din creditul utilizat + 100% taxe, dobânzi, comisioane

f. BENEFICIARI:    

Cetățenie și rezidență: Română și străină

Vârsta minimă la acordarea împrumutului: 21 ani

Vârsta maximă la acordarea împrumutului : 65 ani

Coplătitori: NU se acceptă

Venit minim: 800 RON la Visa Classic, si 800 EUR, echivalent RON la Visa Exclusive Gold

g. DOBÂNDA: variabilă, raportată la fluctuațiile indicelui de referință aferent monedei creditului

(ROBOR la 3 luni)

Perioada de grație pentru cumpărături în care dobânda este 0% este de până la 51 zile.

h. COMISIOANE:

Visa Classic

Visa Exclusive Gold

3.4. Studiu de caz particular -Cardul de Credit Piraeus VISA Classic

Cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic este un instrument de creditare și plată fără numerar, destinat persoanelor fizice majore, cu cetățenie română și domiciliul stabil în România, cu acceptare numai la terminale electronice, atât pe teritoriul României cât și al altor țări.

Un card de credit în lei Piraeus VISA Classic poate fi utilizat numai de către persoana fizică pe numele căreia a fost emis și numai în cadrul termenului de valabilitate începând din ziua eliberării sale și până în ultima zi a lunii, din anul înscris pe card ca dată de expirare. Termenul de valabilitate al cardului în lei Piraeus VISA Classic este de 2 ani.

Acest tip de card de credit prezintă în general sold debitor. În cazul în care, printr-o decizie personală a clientului, soldul devine creditor, acesta nu va fi purtător de dobândă. Având în vedere caracteristicile de mai sus cardul de credit nu va fi utilizat pentru plata salariilor. Funcționează numai în limita creditului acordat posesorului principal de către Piraeus Bank.

Fig.3.4.1. Raportul cardurilor VISA emise de Piraeus Bank (până la 1 martie 2009)

Cardul de credit Piraeus VISA Classic emis în sistem VISA Electron este destinat, în principal, achiziționării de bunuri și servicii de la comercianții dotați cu EFTPOS care afișează semnul VISA Electron.

Însemnele privind mărcile utilizate de bancă pentru efectuarea operațiunilor cu carduri de credit în lei vor fi aplicate pe toate cardurile de credit în lei emise de către bancă și pe toate materialele publicitare utilizate în activitatea cu carduri de credit în lei. Acestea vor fi efectuate în locuri vizibile la unitățile băncii care acceptă cardul de credit în lei pentru eliberarea de numerar și la sediile comercianților care acceptă carduri de credit în lei VISA Electron.

Participanții la operațiunile cu carduri de credit în lei sunt:

Piraeus Bank în calitate de:

emitentă a cardului de credit;

unitate care acordă dreptul de acceptare a cardurilor comercianților care au încheiat contracte de acceptare a acestora;

centru de autorizare, procesare și decontare a operațiunilor efectuate cu carduri de credit în lei Piraeus VISA Classic.

2. Persoanele fizice majore, cu cetățenie română și domiciliul stabil în România, care au solicitat băncii carduri de credit și pe numele cărora a fost emis un astfel de card.

O persoană fizică, în calitate de posesor principal al cardului de credit, poate să solicite eliberarea de carduri de credit și în favoarea altor persoane fizice, numite “posesori desemnați“, cu respectarea următoarelor condiții:

a) contul pentru evidențierea operațiunilor cu carduri de credit se deschide numai pe numele persoanei fizice, posesor principal, care completează Contractul privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic și care îndeplinește condițiile de creditare stabilite de către bancă;

b) persoanelor fizice desemnate de posesorul principal, li se eliberează carduri de credit distincte, pe care sunt gravate numele și prenumele acestora, număr separat al cardului de credit, li se generează PIN separat și li se solicită să semneze cardul, în spațiul special alocat semnăturii;

c) posesorul principal și toți posesorii desemnați de acesta vor folosi în comun disponibilul din contul de card de credit;

d) posesorul principal de card, este direct răspunzător pentru toate operațiunile cu carduri efectuate de toți posesorii desemnați.

3. Comercianții sunt persoane juridice române sau străine care acceptă ca mijloc de plată cardurile de credit de tipul “VISA Electron“.

Banca deține dreptul exclusiv de proprietate asupra tipului de card de credit emis. Cardurile de credit în lei Piraeus VISA Classic se emit pentru efectuarea de operațiuni (la ATM și EFTPOS) pe teritoriul României, în monedă națională “ROL“ sau pentru operațiuni în valută pe teritoriul altor țări, în cadrul limitei de creditare stabilită de către bancă. Sumele în USD decontate de VISA sunt convertibile la cursul de licitație al Piraeus Bank, din ziua următoare decontării.

Emiterea cardurilor de credit se face pe baza întocmirii și semnării în prealabil a Contractului privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic , cu condiția îndeplinirii criteriilor de creditare stabilite de către bancă. Acesta este un formular tipizat pus la dispoziție de unitățile băncii care se întocmește în 2 exemplare, pe hârtie autocopiativă și se semnează de solicitant, giranți și de conducerea unității sau personalul autorizat.

La emitera cardurilor banca percepe o taxă de emitere și o taxă anuală de utilizare, care pot fi diferențiate pe posesor principal și posesori desemnați, valoarea acestora este stabilită prin circularele băncii și se comunică solicitanților, înaintea completării Contractului privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic .

Persoanele din unitățile teritoriale ale băncii, cu atribuții privind activitatea de carduri au următoarele sarcini:

a) informează solicitantul cu privire la condițiile necesare și formalitățile de îndeplinit pentru obținerea cardului de credit dacă solicitantul îndeplinește condițiile de creditare stabilite de Piraeus Bank .

b) înmânează solicitantului, pentru completare, Contractul privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic precum și formularele adeverințelor de venit necesare în vederea stabilirii limitei de creditare;

Cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic poate fi utilizat:

– pe teritoriul României, numai în monedă națională, pentru cumpărarea de bunuri sau servicii de la comercianții care au afișat semnul VISA Electron, dotați cu terminale electronice (EFTPOS) de acceptare a cardurilor; obținerea de numerar de la ghișeele unităților Piraeus Bank, prin intermediul terminalelor electronice (EFTPOS); obținerea de numerar de la bancomatele (ATM) care afișează semnele VISA Electron sau PLUS; pentru transferuri dispuse de la bancomatele Piraeus Bank în contul curent sau în contul de card de debit asociat accesibile pe baza completării cererii de servicii Cont Total; pentru plăți, dispuse de la bancomat ale unor servicii (telefonie mobilă, fixă etc) accesibile pe baza completării cerereii de servicii Cont Total (servicii SmartTel™SMS)

– pe teritoriul altor state, pentru cumpărarea de bunuri sau servicii, în moneda națională a fiecărei țări, de la comercianții acceptanți, care au afișat semnul VISA Electron; pentru obținerea de numerar de la ghișeele unităților bancare care acceptă carduri VISA Electron prin intermediul terminalelor electronice (EFTPOS); obținerea de numerar, în moneda națională a fiecărei țări, de la bancomate (ATM) care afișează semnele VISA Electron sau PLUS; servicii SmartTel™SMS (transmitere de informații bancare prin intermediul telefonului mobil) accesibile pe baza completării contractului de utilizare servicii SmartTel™ SMS.

Fluxul operațiunilor în activitatea de emitere a cardurilor de credit în lei Piraeus VISA Classic :

Emiterea unui card de credit în lei Piraeus VISA Classic presupune parcurgerea următoarelor etape:

1. Prezentarea persoanelor fizice la unitățile teritoriale ale băncii, soliciterea unui formular de Contract privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic și a documentației aferente stabilirii de către Piraeus Bank a limitei de creditare acordate:

2. Completarea acestui Contract de către solicitanți, cu toate elementele prevăzute de formular, inclusiv specificațiile legate de cardul de debit asociat, furnizarea tuturor documentelor solicitate de Piraeus Bank în vederea stabilirii limitei de creditare;

La primirea Contractului privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic completat și a documentației solicitate de Piraeus Bank pentru stabilirea limitei de creditare, ofițerul de credit verifică documentele prezentate; verifică pe baza actelor de identitate, corecta completare și veridicitatea datelor înscrise în Contract pentru deținătorul principal și pentru persoanele fizice desemnate; preia din datele necesare calculării punctajului, în conformitate cu “Fișa personală de evaluare – scoring”, stabilește limita de creditare și o înscrie în contract; solicită semnarea Contractului privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic de către posesorul principal; solicită semnarea și ștampilarea Contractului privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic de către persoanele autorizate (director, contabil șef sau altă persoană împuternicită de director) din cadrul Piraeus Bank; preia datele din Contractul privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic și generează un fișier care va fi transmis la Direcția Card; verifică plata taxelor stabilite de către bancă pentru emiterea cardului de credit.

Direcția Card, la primirea fișierului cu datele din contract, de la sucursală, execută următoarele operațiuni: deschide conturile de credit și eventual de debit, pentru toate cererile primite; asociază contului deschis un număr de card, sau mai multe, corespunzător persoanelor desemnate pentru obținerea de carduri pe același cont; asociază fiecărui cont de card de credit un cont de card de debit, conform specificațiilor din Contractul privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic, lansează electronic solicitările pentru personalizarea cardurilor și producerea PIN-urilor; personalizează cardurile solicitate; generează PIN-urile în plicuri sigilate pentru fiecare card.

Compartimentul Contabilitate Carduri importă în conturile de card de credit sumele reprezentând limitele de creditare din fișierul primit. Sucursalele vor urmări primirea confirmării privind preluarea datelor din fișierul transmis și vor rezolva eventualele refuzuri.

La primirea cardurilor de credit în lei (și eventual a cardurilor de debit) și a plicurilor cu PIN-urile aferente la sucursale, salariatul desemnat pentru efectuarea de operațiuni cu carduri din unitatea teritorială a băncii: verifică numărul cardurilor primite, numărul plicurilor conținând PIN-urile, cu datele înscrise în documentul de transport; preia, depozitează și înregistrează în afara bilanțului cardurile de credit și eventual de debit și plicurile cu PIN–urile aferente; anunță solicitanții, în scris sau telefonic, pentru prezentarea la bancă împreună cu persoanele desemnate (dacă sunt cazuri) în vederea semnării cardurilor, precum și pentru eliberarea către posesori a cardurilor și plicurilor cu PIN-urile; completează exemplarele din Contractul privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic , aflate în posesia băncii, cu elementele de la capitolul “Alte date” înscrise în lista editată și primită de la Direcția Card (simbolul contului pentru operațiuni cu carduri de credit în lei, codul cardurilor de credit în lei, data expirării); înscrie cardurile de credit și, eventual de debit, personalizate, primite de la Direcția Card, în Registrul de evidență al posesorilor persoanelor fizice; solicită posesorului principal și posesorilor desemnați, semnarea pe spatele cardului de credit și eventual a cardului de debit; înmânează posesorului principal și posesorilor desemnați, cardurile, plicurile sigilate cu PIN-urile.

Comisioanele și taxele aferente utilizării cardului de credit:

Dobânzile, taxele și comisioanele aferente creditului acordat pe baza cardului de credit vor fi stabilite prin circulare băncii. Piraeus Bank își rezervă dreptul modificării acestora în funcție de piața financiară. Acestea vor fi incluse în creditul curent utilizat, în ziua contabilizării acestora.

Taxa anuală de utilizare a cardului de credit va fi încasată după cum urmează:

Pentru primul an de utilizare se încasează și se reține la unitatea Piraeus Bank cu ocazia depunerii Contractului privind operațiuni efectuate prin cardul de credit în lei Piraeus VISA Classic .

Pentru următorii ani se reține anticipat la Compartimentul Contabilitate Carduri, la sfârșitul lunii în care expiră un an de utilizare, și este inclusă în creditul curent angajat.

Pentru operațiunile de retragere numerar de la ATM sau EFTPOS, Piraeus Bank poate percepe comisioane și taxe speciale menite să descurajeze acest tip de operațiuni. Aceste comisioane și taxe vor fi stabilite prin circulare. În funcție de evoluția pachetului de servicii care poate fi asociat cardului de credit, prin circulare se vor stabili și taxele și comisioanele aferente acestora.

Extrasul de cont pentru operațiuni cu carduri de credit în lei Piraeus VISA Classic :

Pentru operațiunile efectuate de posesorul principal și de posesorii desemnați în contul de card de credit, Piraeus Bank transmite posesorului principal, extras de cont lunar.

Extrasul de cont evidențiază totalitatea operațiunilor cu card de credit în lei efectuate în cursul unei luni, comisioanele percepute la tranzacții, dobânzile reținute la finalul perioadei.

În antet, extrasul va conține informații privind datoriile de plată (suma totală de plată și suma minimă de plată) precum și data scadenței.

În finalul extrasului vor fi explicitate componentele sumei minime de plată și a sumei totale de plată, cu precizarea scadenței pentru fiecare componentă în parte.

Extrasele de cont ale tuturor posesorilor principali se editează la Direcția Card.

Extrasele de cont se expediază, prin poștă, cu scrisoare simplă, la domiciliul posesorului principal al cardului de credit sau la adresa pentru corespondență, dacă aceasta este completată în contract. Concomitent, ele vor fi puse la dispoziția posesorului principal al cardului de creditși la ghișeul băncii. În acest scop fișierele conținând extrasele de cont vor fi transmise la unitățile băncii.

Titularii de cont sunt obligați să verifice operațiunile evidențiate în extras și să semnaleze băncii orice omisiune sau eroare, în cel mult 30 de zile lucrătoare de la data editării extrasului de cont.

CONCLUZII

Prima concluzie la care ajungem este aceea că acest instrument bancar permite eliminarea numerarului în numeroasele tranzacții care se efectuează pe piață. Cardul este utilizat pentru a facilita legătura financiară între consumatori și comercianți.

Dezvoltarea explozivă a cardurilor bancare, în primii ani după apariția acestora, a întâmpinat și câteva piedici datorate în mare măsură lipsei de experiență a sistemului bancar, care nu mai avusese de a face cu o asemenea dezvoltare dinamică a unui produs. Cu cât clientul este un mai bun cunoscător al sistemului bancar, cu atât oferă o mai mare importanță serviciilor bancare atunci când își deschide un cont. Acest fapt a fost reliefat în urma unui sondaj care a arătat faptul că pentru 70% din utilizatori cel mai mult contează – în decizia de- aș deschide un cont de card – facilitățile oferite, iar 20% au apreciat că cel mai important lucru este renumele băncii ce poate fi asociat cu tradiția acesteia.

Piața cardurilor se dezvoltă vertiginos atât în plan calitativ cât și cantitativ. În direcția cantitativă permanent se mărește numărul deținătorilor de carduri, ATM-uri și alte puncte comerciale ce primesc spre plată carduri. În plan tehnologic apar carduri noi, se modifică tehnologiile de păstrare a cardurilor.

Caracteristic însă este faptul că numărul și diversitatea cardurilor existente pe piață a început să satisfacă cerințele clientelei. Ceea ce au încercat băncile a fost să adauge valoare la ceea ce există, să adauge noi servicii acestor tranzacții care din nefericire înseamnă în principal retrageri de la ATM-uri. S-a încercat să se extindă serviciul de mobile banking și sistemul de plăți la ATM, atât prin introducerea posibilității de plată a noi furnizori cât și prin introducerea de noi servicii la nivelul ATM-urilor: rambursare rate la credit, rambursare rate la leasing, alimentări alte conturi, etc.

În același timp s-a manifestat o anumită tendință de creștere a nivelului de acceptare a cardurilor în sensul că tot mai mulți comercianți au început să înțeleagă și să adere la sistemul de plată prin card.

Putem spune că piața este destul de puternic competițională deja dar cu mult loc pentru adâncirea concurenței, în special în zona produselor de credit – cele mai profitabile produse, dar și cele mai riscante. Cardul de credit nu prinde la populație în primul rând datorită reticenței oamenilor și necunoașterii produsului. Băncile au însă ca obiectiv dezvoltarea atât a cardurilor de credit cât și a cardurilor premium, care au atașate servicii suplimentare. Cardurile de credit ar putea înlocui, într-un viitor apropiat o parte a cardurilor clasice, de consum, cu atât mai mult cu cât noile norme de creditare au condus la reducerea numărului și volumului creditelor de consum acordate de bănci.

Anul 2008-2009, în general, a păstrat tendințele anilor precedenți în sensul că s-au emis multe carduri, s-au încheiat multe contracte cu comercianți, s-au lansat noi produse. De asemenea extraordinara dezvoltarea a interconectivității calculatoarelor prin Internet, în ultimii ani, a condus la o tendință tot mai evidentă a companiilor de a folosi aceste rețele în aria unui nou produs de comerț, comerțul electronic prin Internet. Multe cumpărături de bunuri și servicii prin Internet se fac plătindu-se cu carduri bancare obișnuite (Visa, MasterCard, etc.). Este necesară elaborarea unor standarde specifice sistemelor de plăți care să permită coordonarea părților legitime implicate în transferuri și folosirea corectă a metodelor de securitate.

Din numeroasele statistici și sondaje făcute în 2009 cu privire la piața cardurilor în România, s-a ajuns la următoarele concluzii:

– în 2009 tranzacțiile cu card au crescut cu 86% față de anul anterior

– plățile impozitelor și taxelor prin intermediul cardurilor au scăzut de la 1.182 la 1.059

– valoarea medie a unei tranzacții cu un card business este mai mare decât valoarea tranzacțiilor efectuate cu un card standard, aceasta crescând cu 46% față de anul anterior

– cardurile non-bancare (carduri de credit folosite pentru cumpărarea în rate de la o anumită rețea de magazine) sunt în plină ascensiune

– deși cardurile încă reprezintă 90% din cardurile existente pe piața românească, băncile sunt din ce în ce mai active în privința emiterii de carduri de credit

– 58% din comercianții chestionați acceptă la plată cardul

– pentru a spori vânzările prin card, comercianții vor ca băncile să promoveze cardul în mass-media.

Băncile trebuie să rețină că în vederea dezvoltării afacerii cu carduri în România este necesară creșterea facilităților pentru deținătorii cărților de plată, adică sporirea numărului de comercianți acceptanți și a lansării în forță a cardurilor de credit. Astfel atât cei care folosesc cardul doar pentru ridicarea salariilor de la ATM-uri cât și cei care nu au un card îl folosesc ca o „modalitate de a cumpăra pe credit de la unele magazine” vor fi mult mai încurajați să posede un card bancar.

BIBLIOGRAFIE

Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin – Moneda, credit ,EDP,Bucuresti,2001

Basno Cezar, Dardac Nicolae-Riscul bancar,EDP,Bucuresti,2001

Diaconescu Mariana. Banci, sisteme de plati, riscuri, Editura Economica, Bucuresti, 1999

Emanuel Odobescu, Marketing-ul bancar national si international, Editura Sigma Primex, Bucuresti, 1999

I. Popa – Tranzacții comerciale internaționale, Ed. Economică, București, 2005

Ilie Mihai, Operațiuni de încasări si plăți – instrumente, modalități, tehnici, Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2004

Imireanu, Mihai-Gheorghe A., Produse și servicii bancare în relațiile de plăți interne și internaționale, București , Tribuna Economică, 2002

Kiritescu, Costin C., Dobrescu, Emilian M., Bancile- mica enciclopedie, Ed. Expert, Bucuresti, 1998

Negrus Mariana, Produse si servicii bancare. Marketing bancar, Editura Fundației România de Mâine, Bucuresti, 2007

Nitu Ioan. Managementul riscului bancar Editura Expert, Bucuresti 2000

Paun C.-Riscul de tara,Editura economica,Bucuresti,1999

Popescu Radu „Cardul- instrument modern de plată” Ed. Tribuna Economică 2000,

Rotaru Constantin: Sistemul bancar românesc și integrarea europeană, Editura Expert, București, 2000

Tudorache, D., Monedă. Bănci. Credit, Editura Sylvi, București, 2003

Ungureanu Pavel – „Banking. Produse și operațiuni bancare”, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2001

Vasilache Dan, Plati electronice, o introducere; Editura Rosetti, Bucuresti, 2004, Cap 8. Sisteme de plăți și transferuri electronice de fonduri

Reglementările BNR în domeniul plăților electronice și conexe pot fi cercetate pe site-ul www.bnro.ro, la capitolele Legislație și Sistemul Electronic de Plăți (SEP, www.bnro.ro/ro/transfond/sep.pdf)

www.no-cash.ro

www.piraeusbank.ro

www.SMARTbank.ro

www.visa.com