Evolutia Veniturilor Bugetului Local AL Administratiei

=== BIBLIOGRAFIE1 ===

BIBLIOGRAFIE

1.Berceanu R.-Buget și Trezorerie ,Editura Silvania, Zalău 2006

2.Cucoșel C.-Finanțe Publice, Editura Risoprint, Cluj Napoca2004

3.Cucoșel C.-Fiscalitatea în Romania, Editura Universității de Nord, Baia Mare 2001

4.Georgescu F.-Finanțele Publice, Ediția a II-a, Editura Didactică și Pedagogică, București 1999

5.Georgescu F.-Finanțele Publice, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București 2004

6.Gliga I.-Drept financiar public, Editura 4ALL 1994

7.Gliga I.-Dreptul finanțelor publice, Editura Didactică și Pedagogică, București 1992

8.Moșteanu T., Vuță M., Câmpeanu E., Attila G.-Buget și Trezorerie Publică, Editura Universitară București 2003

9.Talpoș I.-Finanșele României, vol. I, Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2003

10.Tulai C.-Finanțele publice și fiscalitatea , Editura Casa Cărții de Știință, Cluj Napoca 2003

11.Administrația Finanțelor Publice, Serviciul Trezoreriei Baia Mare

12.Hotărârea de Guvern nr.1514/2006 privind nivelurile pentru valorile impozabile, impozitele și taxele locale, și alte taxe asimilate acestora, precum și amenzile aplicabile în anul fiscal 2007

13.Legea 189/1998 privind Finanțele publice locale

14.Legea 273/2006 privind finanțele publice locale publicată în M.O. nr 618/18.07.2006

15.Legea 517/2003 privind Codul fiscal publicată în M.O. nr.927/23.12.2003

16.Legea Administrației Publice Locale nr.215/2001 publicată în M.O. 174/29.12.2006

17.Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007 publicată în M.O. 174/29.12.2001

18.Legea bugetului de stat nr.486/2006 publicată in M.O. nr.1043/2006

19.Ordonanța de urgență privind finanțele publice locale publicată în M.O. nr.171/19.06.2003

20.Ordonanța Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală.

21.www.fărcașa-mm.ro,site-ul oficial al Primăriei Fărcașa.

22.Contul de execuție al bugetului comunal în perioada 2005-2009.

=== STUDIU DE CAZ ===

3. STUDIUL DE CAZ PRIVIND EVOLUȚIA VENITURILOR BUGETULUI LOCAL AL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE FĂRCAȘA

Studiul s-a efectuat pe baza datelor furnizate de Administrația Publică Fărcașa,perioada luată în calcul fiind 2005-2009.

3.1. Prezentarea generală a comunei Fărcașa

Comuna Fărcașa se situeaza in partea de vest a judetului Maramures, pe raul Somes, la 23 km de municipiul Baia Mare. Localitatea este situata in cadrul marii unitati de relief numita Depresiunea Baia Mare, si are un climat temperat, cu precipitatii in general suficiente pe parcursul intregului an.

Pe teritoriul comunei se întalnesc doua forme de relief:

forma plană, care cuprinde Lunca Somesului si terasele acestuia;

versanții, care reprezintă cea mai mare parte a teritoriului comunei.

Atestată documentar de la începutul secolului al XIII-lea, comuna este printre primele localități din Transilvania.

Are o suprafață de 4841 ha și este compusa din:

Fărcașa – centrul de comună,

Sîrbi,

Tămaia,

Buzești

Prima localitate despre care există mențiuni scrise este Tămaia, din 1231, și este printre primele 30 de localități din Transilvania atestate documentar.

Localitatea Sîrbi este atestată documentar în anul 1424, cu numele tradus "posesiunea românească a lui Toth". Denumirile maghiarizate sau germanizate, care le-a avut de-a lungul timpului se leagă de dominația străina asupra Transilvaniei.

Cea de-a patra localitate componentă a comunei Fărcașa, Buzești este cea mai recentă, primele mențiuni scrise despre ea apar în documente în anul 1648. Documente din anul 1828 fac referire la localitatea Buzești sub numele germanizat de Busepsstye, în traducere "producători de lână", probabil de la faptul că vechii locuitori erau în principal crescători de oi și capre, iar principalele venituri proveneau din vânzarea lânii si a cașului.Localitatea Buzești este vestită și pentru una din cele mai vechi mănăstitri de lemn din țară.

Mesteșuguri casnice practicate în zonă sunt:

morile de apă pentru măcinat cereale, împletiturile de nuiele și răchită.

în domeniul sticlăriei a existat o fabrică de sticlă vestită prin produsele sale, care în 1989 s-a privatizat.

ocupații traditțonale de prelucrare a lemnului au luat formele: rotărit, confecționat butoaie.

alte activitati economice sunt croitoria și cojocăria.

creșterea oilor a fost o ocupație foarte importantă a locuitorilor

pescuitul deoarece în apele Someșului trăiesc diverse specii de pești dintre care predomină crapul, cleanul, somnul, știuca, platica.

agricultura a avut și are condiții bune de practicare.

Realizările utlimilor ani în privința dezvoltării infrastructurii, a serviciilor publice și a instituțiilor publice sunt:

realizarea rețelei de gaz în cele 4 sate,

renovarea școlilor și a căminelor culturale,

introducerea apei curente în toate satele componente ale comunei,

renovarea și transformarea unui sediu CAP în grădiniță, pietruirea și întreținerea drumurilor în întreaga comună,

asfaltarea drumurilor comunale pe o lungime de 2 km și a drumuluI județean care străbate comuna pe o lungime de 6 km.

prin programul SAPARD s-a realizat investitia “Canalizare menajeră și stație de epurare a apelor uzate menajere în comuna Fărcașa”, prin care a fost introdusă rețeaua publică de canalizare pe arterele principale de circulație și pe cele care fac legătura cu instituțiile publice din comună.

Preocupată de asigurarea celor mai bune condiții de viață pe raza comunei, administrația locală a promovat o serie de proiecte, precum:

construcția unui bloc de locuințe pentru tineri, prin Agenția Națională pentru locuințe, cu un număr de 36 unități locative.

extinderea sistemului de alimentare cu apă potabilă prin Programul național de dezvoltare a infrastructurii din spațiul rural.

construcția unor noi școli și grădinițe în localitatățile Fărcașa și Tămaia.

Consiliul local

Consiliul local este format din:

1.IOAN STEGERAN – primar

2.MUREȘAN FLOARE – viceprimar

3.Armas Ioan-Viorel –consilier PDL

4. Barta Stefan – consilier PNL

5.Buie Gheorghe-Vasile – consilier PC

6..Busecan Sorin-Gheorghe – consilier local PSD

7..Chis Danut-Vasile – consilier local PSD

8.Cordis Radu – consilier local PSD

9 .Dunca Nicu – consilier local PDL

10 .Ghiman Stefan – consilier local PDL

11 .Gita Marius Vasile – consilier local PDL

12 .Mereut Ioan-Gheorghe – consilier local PDL

13 .Muresan Calin-Marin -consilier local PDL

14 .Onea Gheorghe-Grigore – consilier local PDL

3.2. Veniturile înregistrate la buget în perioada 2005 – 2009

ANUL 2005

Pe baza Contului de Execuție Bugetară, situația veniturilor comunei Fărcașa în anul 2005 este prezentată în tabelul următor:

Tabelul nr.1

Veniturile înregistrate în anul 2005

Din datele din tabelul 1 rezultă un grad de realizare a veniturilor totale în procent de 86,11%. Cel mai mare grad de realizare în anul 2005 îl înregistrează veniturile din donații și sponsorizări 406,30% în timp ce gradul cel mai mic de realizare îl au veniturile curente 48,13%.

Graficul nr.1 Structura veniturilor realizate în anul 2005

Cu un procent de 76.02%, prelevările din bugetul de stat sunt majoritare, și este singura categorie de venituri care depășește procentul de 50%, urmate de veniturile curente cu un procent de 17,88%, subvențiile de la stat cu un procent de 3,74% și de donații și sponsorizări în procent de 2,36%.

ANUL 2006

Pe baza Contului de Execuție Bugetară, situația veniturilor comunei Fărcașa în anul 2006 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr.2

Veniturile încasate în anul 2006

În anul 2006 veniturile totale, veniturile curente și subvențiile sunt executate aproximativ în proporție de 100% (96,43%; 96,73%; 99,40%), excepție fac donațiile și sponsorizările executate în procent de 60,10%.

Graficul nr.2 Structura veniturilor realizate în anul 2006

În anul 2006, veniturile sunt acoperite în cea mai mare parte de veniturile curente, în procent de 92,29%, urmate de subvenții în proporție de 6,89%, iar ponderea cea mai mică este ocupată de donații și sponsorizări cu numai 0,82%.

ANUL 2007

Pe baza Contului de Execuție Bugetară, situația veniturilor comunei Fărcașa în anul 2007 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr.3

Veniturile înregistrate în anul 2007

Cu 5,90% donațiile și sponsorizările depășesc prevederile inițiale în timp ce veniturile curente și subvențiile s-au realizat într-un procent mai mic decât veniturile prevăzute, respectiv 95,95% subvențiile și 86,77% veniturile curente.

Graficul 3. Structura veniturilor realizate în 2007

Veniturile realizate în anul 2007 sunt compuse în cea mai mare parte din venituri curente în procent de 78,16% și de subvenții 17,28%, iar cea mai mică parte revine veniturilor din donații și sponsorizări în procent de 4,56%.

ANUL 2008

Pe baza Contului de Execuție Bugetară, situația veniturilor comunei Fărcașa în anul 2008 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr.4

Veniturile încasate în anul 2008

În anul 2008 veniturile totale s-au realizat în proporție de 54,75%. Cel mai mare grad de realizare se înregistrează în cazul veniturilor curente în proporție de 76,10%, în timp ce subvențiile, donațiile și sponsorizările nu depășesc procentul de 50%.

Graficul nr.4 Structura veniturilor realizate în 2008

Pe baza graficului 4 se observă următoarea structură a veniturilor înregistrate în anul 2008: ponderea cea mai mare o dețin veniturile curente cu 86,08% iar cea mai mică pondere o înregistrează veniturile din donații și sponsorizări (5,60%), restul veniturilor fiind acoperite din subvenții (8,32%).

ANUL 2009

Pe baza Contului de Execuție Bugetară, situația veniturilor comunei Fărcașa în anul 2009 este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr.5

Veniturile încasate în anul 2009

În anul 2009, nici un venit nu se realizează în proporție de 100%, cel mai mare grad de realizare îl înregistrează veniturile curente (96,93%), urmate de veniturile din subvenții (89,56%). Cel mai mic grad de realizare îl înregistrează veniturile din donații și sponsorizări în proporție de 38,71%.

Graficul nr.5 Structura veniturilor realizate în anul 2009

Analizând graficul 5, observăm un procent majoritar de 82,97% înregistrat de veniturile curente. Cu un procent foarte mic 12,92% subvențiile, respectiv 4,11% veniturile din donații și sponsorizări contribuie la formarea veniturilor totale.

3.3. Analiza impozitelor și a taxelor pe proprietate colectate în perioada 2005-2009

ANUL 2005

Conform Contului de Execuție Bugetară evoluția impozitelor și a taxelor bugetului local Fărcașa in anul 2005, este prezentată în următorul tabel:

Tabelul nr.6

Evoluția impozitelor și taxelor de la populație în 2005

Gradul de realizare a impozitelor și a taxelor în 2005 este de 97,87% ,ceea ce înseamnă că s-a încasat o sumă foarte apropiată de suma prevăzută inițial, diferența dintre cele două fiind de 2,13%.

Graficul 6 . Structura impozitelor și taxelor pe proprietate în 2005

Impozitele și taxele pe clădiri ocupă aproape jumătate (49,98%) din totalul veniturilor încasate pentru proprietate. Cealaltă jumătate este ocupată de alte 3 tipuri de impozite și taxe, în procente diferite, respectiv 25,52%; 14,79%; 9,71%.

ANUL 2006

Conform Contului de Execuție Bugetară evoluția impozitelor și taxelor bugetului local Fărcașa in anul 2006, se prezintă astfel în următorul tabel:

Tabelul nr.7

Evoluția impozitelor și taxelor de la populație în 2006

Deși impozitele și taxele realizate nu coincid cu prevederile inițiale,respectiv sunt mai mici cu 1,2% ,3 tipuri de impozite și taxe depășesc sumele prevăzute cu procente cuprinse între 16,3% și 45,68%, în timp ce impozitele și taxele pe clădiri se situează sub prevederi cu 29,99%.

Graficul nr.7 Structura impozitelor și taxelor pe proprietate in 2006

În anul 2006 cele 4 tipuri de impozite și taxe ocupă procente apropiate în structura impozitelor și taxelor totale ale bugetului local, respectiv impozite și taxe pe clădiri 38,75%; impozit pe terenuri 15,80%; taxe pentru mijloace de transport 15,75%; alte taxe 29,70%.

ANUL 2007

Conform Contului de Execuție Bugetară evoluția impozitelor și taxelor bugetului local Fărcașa in anul 2007, se prezintă astfel în următorul tabel:

Tabelul nr.8

Evoluția impozitelor și taxelor de la populație în 2007

În componența taxelor și impozitelor locale colectate, gradul cel mai mare de realizare îl dețin impozitele și taxele pe clădiri 101,52% în timp ce gradul cel mai mic de realizare îl dețin alte taxe și impozite pe proprietate 72,91%.Impozitul pe terenuri înregistrează un grad de realizare de 96,23%, iar taxele pentru mijloace de transport un grad de realizare de 79,56%.

Graficul nr.8 Structura impozitelor și taxelor pe proprietate in 2007

În structura impozitelor și taxelor pe proprietate din anul 2007 impozitele și taxele pe clădiri dețin un procent de 37,84% din totalul de 509.826 încasat în anul 2007, urmat de alte taxe și impozite pe proprietate cu un procent de 28,59%, de impozit pe terenuri 17,18% și de taxe pentru mijloace de transport 16,39%.

ANUL 2008

Conform Contului de Execuție Bugetară evoluția impozitelor și taxelor bugetului local Fărcașa in anul 2008, se prezintă astfel în următorul tabel:

Tabelul nr.9

Evoluția impozitelor și taxelor de la populație în 2008

Impozitele și taxele pe proprietate s-au încasat în procent de 68,09%.Cu un procent de 89,95%; s-au realizat taxele pentru mijloacele de transport, urmate de impozitul pe terenuri realizat în procent de 82,56%; impozitul și taxele pe clădiri în procent de 76,14%; alte taxe și impozite pe proprietate cu un procent de 45,42%.

Graficul 9. Structura impozitelor și taxelor pe proprietate in 2008

Analizând graficul nr.9 observăm că din totalul de 576.149 încasat în 2008 la bugetul local, impozitele și taxele pe clădiri reprezintă un procent de 36,92%; urmate de alte taxe și impozite pe proprietate în procent de 24,02%; impozitul pe terenuri ocupă un procent de 20,82 % din total, și taxele pentru mijloacele de transport un procent de 18,24%.

ANUL 2009

Conform Contului de Execuție Bugetară evoluția impozitelor și taxelor bugetului local Fărcașa in anul 2009, se prezintă astfel în următorul tabel:

Tabelul nr.10

Evoluția impozitelor și taxelor de la populație în 2009

În anul 2009 impozitele și taxele s-au realizat în procent de 102,70%.Alte taxe și impozite pe proprietate au înregistrat un grad de realizare în procent de 156,10%, urmate de taxele pentru mijloace de transport realizate în procent de 100,36%, de impozitele pe terenuri în procent de 88,30%, iar impozitele și taxele pe clădiri au înregistrat cel mai mic grad de realizare 86,00%.

Graficul nr.10 Structura impozitelor și taxelor pe proprietate în 2009

Conform graficului care reprezintă structura impozitelor și taxelor pe proprietate în anul 2009, din totalul de 100% adică de ( 636.720 – totalul impozitelor și taxelor realizate ) un procent majoritar de 35,12% revine impozitelor și taxelor pe clădiri, urmate de impozitul pe terenuri care ocupă un procent de 29,41%, de taxele pentru mijloace de transport care dețin 18,13% din total, iar alte taxe și impozite pe proprietate dețin un procent de doar 17,34%.

CONCLUZII

Analizând veniturile bugetului local al Comunei Fărcașa, observăm că veniturile curente sunt majoritare, iar în cadrul acestora cea mai mare parte sunt venituri fiscale. Cum veniturile fiscale provin în mare parte din impozite directe acestea au o anumită rigiditate și se adaptează mai greu la modificările din economie.

Atribuția de urmărire și control permanent a veniturilor revine referentului de specialitate, cu atribuții în sensul verificării încasării sumelor provenite din impozite și taxe, majorări, penalități și amenzi cuvenite bugetului de stat și bugetelor locale, precum și a resurselor de constituire a fondurilor speciale, fiecare sursă având altă scadență. În practică se întampină greutăți în verificarea vărsării corecte, și la timp, a fiecărei din aceste surse la buget.

Optimizarea activității de colectare a impozitelor și taxelor locale presupune creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale, redefinirea masei impozabile și determinarea corectă a nivelului fiscalității, politicii fiscale în concordanță cu gradul de dezvoltare economică și capacitatea de plată a populației, pregătirea continuă a resurselor umane. În sprijinul celor afirmate mai sus stă faptul că de la prelevarea competențelor de administrare a veniturilor provenite din impozite și taxe locale, s-au redus substanțial atât numărul marilor datornici cât și valoarea debitelor restante.

Creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale se face prin controlul contribuabililor, persoane fizice sau juridice, care au menirea de a verifica dacă baza impozabilă declarată de către agenții economici coincide cu cea reală, precum și verificării la persoanele fizice pentru determinarea corectă a masei impozabile. Însă creșterea gradului de colectare a impozitelor și taxelor locale se realizează numai prin activități de control și constrângere, ci și prin adoptarea unor politici fiscale în concordanță cu gradul de dezvoltare economică și a capabilității de plată a populației. Astfel s-au adoptat Hotărâri ale Consiliului local în ceea ce privește impozitele și taxele locale cu un nivel mai scăzut, în limitele permise de Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal, pornind de la ideea că un nivel mai scăzut al impozitelor și taxelor locale duce la creșterea gradului de conformare a contribuabililor în ceea ce privește îndeplinirea obligațiilor fiscale. De asemenea se acordă bonificații de până la 10% în cazul contribuabililor cu plata cu anticipație a impozitelor pe clădiri, terenuri.

Având în vedere complexitatea și diversitatea activităților de administrare a impozitelor și taxelor locale, legislație aplicată care este extrem de vastă și uneori interpretabilă, necesitând colaborări și interpretări, precum și alți factori care influențează colectarea resurselor-reticente unor contribuabili față de îndeplinirea obligațiilor fiscale este necesar ca resusele umane implicate în creșterea activității să fie bine pregătite și să perfecționeze continuu.

Managementul veniturilor bugetului local, în special al celor provenite din încasarea impozitelor și taxelor locale trebuie să urmărească permanent maximizarea încasărilor, respectiv creșterea masei impozabile concomitent cu dezvoltarea durabilă a mediului economic și social al zonei.

Pentru a fi eficiente, acțiunile care vizează creșterea constantă a veniturilor bugetului local, trebuiesc permanent corelate cu celelalte activități care influențează într-o măsură mai mare sau mai mică volumul bugetelor locale prin concentrarea și prelucrarea tuturor informațiilor la nivelul administrației locale a Comunei Fărcașa cu ajutorul unui sistem informatic de gestiune a acestora, astfel încât să poată fi urmărite toate corelațiile dintre diversele activități pe care le desfășoară serviciile de specialitate ale primăriei și veniturile care se cuvin a fi realizate pentru a evita o acutizare a presiunii exercitate asupra contribuabililor de către autoritățiile administrației publice locale.

Marea provocare în ceea ce privește capacitatea administrației publice locale de a administra în mod eficient instrumentele, pârgiile și modalitățile legale de acțiune pe care le are la dispoziție pentru colectarea veniturilor bugetului local, astfel încât să asigure finanțarea cheltuielilor publice de o manieră acoperitoare va avea loc în următorii ani când în urma aplicării nemijlocite a dispozițiilor Codului Fiscal, vor fi importante reduceri ale impozitelor și taxelor locale , în principal la impozitele și taxele cu o pondere majoră în totalul veniturilor proprii. Astfel nevoile comunității aflate în permanență creștere datorită și planurilor ambițioase de dezvoltare pe care intenționează să le aplice, sau în cazul unora să le ducă la bun sfârșit, precum edili comunei, vor creea o presiune mult mai mare decât în anii anteriori.

Pentru creșterea veniturilor bugetului local trebuie avute în vedere următoarele:

1.Descentralizarea serviciilor publice și consolidarea autonomiei administrative financiare prin:

a) așezare pe baze noi, echitabile, a impozitelor și taxelor, care trebuie să devină principala sursă de alimentare a bugetelor locale

b) asigurarea surselor de finanțare pentru funcționarea normală a serviciilor publice ale fiecărei comunități locale

c) crearea premizelor necesare pentru structurarea și aprobarea unor bugete solid fundamentate, capabile să asigure finanțarea lucrărilor de interes comunitar

d) transferarea către autoritățile publice locale a activităților și resurselor corespunzătoare de la bugetul de stat pentru finanțarea unor servicii publice destinate comunităților locale

e) învățământ, sănătate, cultură, poliție comunitară, pompieri, etc. accelerarea procesului de centralizare a serviciilor publice și preluarea atribuțiilor de administrare și finanțare a unor activități de către autoritățile administrației locale

f) promovarea în funcții publice numai pe criterii de performanță și de moralitate în spiritual și în baza legii

g) gestionarea corectă a carierei funcționarului public prin salarizarea coresponzătoare, stimularea și asigurarea unor condiții normale de lucru în scopul respectării principiului stabilității și continuității în muncă

h) crearea unui sistem performant –național și regional- de pregătire a funcționarilor publici și respectiv a persoanelor alese în consiliile locale

.

2.Stoparea birocrației administrației publice prin:

a) extinderea utilizării în administrația publică a echipamentelor și tehnologiei procedurilor administrative;

b) stabilirea unor termene precise de soluționare a cererilor.

c) raționalizarea circuitului documentelor.

3.Coerența actului administrativ, perfecționarea managementului în administrație

4.Amortizarea cadrului legislativ cu reglementările din Uniunea Europeană

Evoluția prevederilor bugetului local Fărcașa în perioada 2005-2009, comform Contului de Execuție Bugetară

Tabelul nr.11

Urmărind evoluția prevederilor la bugetului local în perioada 2005 – 2009 reiese o creștere continuuă a veniturilor prevăzute. Dacă în anul 2005 veniturile prevăzute au fost în sumă de 2.175.580, în anul 2009 s-a ajuns la un total prevăzut de 8.770.000, o creștere majoră față de anii anteriori, cu o diferență de 6.594.420.Cele mai ridicate venituri s-au prevăzut pentru anul 2007.

Graficul nr.11 Structura prevederilor bugetului local în perioada 2005- 2009

Analizând structura prevederilor bugetului local în perioada 2005 – 2009, prezentată în graficul nr.11, se observă faptul că veniturile curente prevăzute sunt majoritare pe parcursul celor 5 ani, ocupând procente de peste 50% din total. În 2005 s-a prevăzut a se obține venituri din prelevările de la bugetul de stat in procent de peste 60%.

Totodată s-a prevăzut a se obține venituri semnificative și din subvenții, donații si sponsorizări.

Evoluția veniturilor executate la bugetul local Fărcașa în perioada 2005-2009, comform Contului de Execuție Bugetară

Tabelul nr.12

Analizând datele din tabelul nr.12 care prezintă evoluția veniturilor executate pe parcusul celor cinci ani, se observă o creștere continuuă a veniturilor încasate, excepție face anul 2008 când se înregistrează o scădere a veniturilor colectate. Dacă în 2005 s-a încasat la buget local un total de 1.873.319, în anul 2009 bugetul comunei s-a mărit ca urmare a încasării unei sume de 7.292.413.

Graficul nr.12 Structura veniturilor executate la bugetul local în perioada 2005-2009

Din graficul nr.12 privind structura veniturilor executate în perioada 2005-2009 rezultă faptul că în toți cei 5 ani din 2005 – 2009 veniturile curente înregistrează cel mai mare procent de încasare, asfel încât bugetul local s-a bazat în cea mai mare parte pe veniturile încasate din veniturile curente care dețin procente de peste 70% din total. Excepție constituie anul 2005 când prelevările din bugetul de stat au reprezentat aproximativ 80% din totalul încasat. Subvențiile, donațiile și sponsorizările s-au realizat în procente destul de mici care nu depășesc 20%.

Evoluția impozitelor și taxelor pe proprietate ale bugetului local Fărcașa în perioada

2005-2009,comform contului de Execuție Bugetară

Tabelul nr.13

Din datele privind evoluția impozitelor și taxelor bugetului local se observă o majorare de la an la an a impozitelor și taxelor colectate.Dacă în 2005 totalul încasat din contribuțiile persoanelor privind impozitele și taxele pe proprietate a fost de 257.844, în 2009 s-a ajuns la o sumă de 636.720.

Graficul nr.13 Structura impozitelor și taxelor colectate la bugetul local în perioada 2005-2009

Urmărind evoluția veniturilor provenite din impozite pe clădiri, pe terenuri și taxele asupra mijloacelor de transport prezentate in tabelul nr.13 și în graficul 13 se observă că acestea cunosc o evoluție în timp asemănătoare celorlalte venituri fiscale. Impozitul pe clădiri înregistrează cele mai ridicate cote colectate din 2005 până în 2009, urmate de alte taxe și impozite colectate în sume destul de mari.Dacă din 2005 încoace se observă o creștere continuă a veniturilor încasate din impozitul pe clădiri, celelalte categorii de taxe și impozite colectate sunt fluctuante.

Analiza veniturilor realizate în 2009 și a veniturilor prevăzute în 2010 la bugetul local al Administrației Publice Fărcașa

Tabelul nr.14

REALIZĂRI 2009 – PREVEDERI 2010

Pe baza tabelului nr.14 în care se prezintă comparativ realizările din 2009 cu cele prevăzute pentru 2010, ne dăm seama că se dorește mărirea bugetului local prevăzându-se a se încasa mai mult ca în 2009. Se prevăde a se încasa mai multe donații și sponsorizări în sumă de 800.000 mai mult cu 500.000 decât în 2009, precum și o mărire a veniturilor curente realizate. În schimb în ceea ce privește veniturile încasate din subvențiile, pentru anul 2010 se prevede o micșorare a acestora cu 822.217 față de anul 2009.

Graficul nr.14 Structura realizărilor în 2009 și a prevederilor din 2010 ale bugetului local

Conform graficului nr.14 privind realizările în 2009 și a prevederilor din 2010 rezultă o diferență în ceea ce privește previziunea încasărilor, și anume atât veniturile curente cât și donațiile se prevăd a fi majorate în 2010, excepție fac subvențiile care vor scădea cu aproximativ 85% față de 2009, asfel încât pentru anul 2010 se prevede scăderea veniturilor încasate și implicit a bugetului local.

ANEXA Nr. 1

Începând cu data de 1 ianuarie 2007 pentru clădirile proprietate publică sau privată a statului a unitaților concesionate, închiriate date în folosință după caz persoanelor juridice, se stabilește taxa pe clădiri care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, a locatarilor, a titularilor dreptului de folosință, sau administrare după caz, în condiții similare impozitului pe clădiri.

Valoarea impozabilă a clădirii se reduce în funcție de anul terminării acestuia, dupa cum urmează:

a) cu 20% pentru clădirea care are o vechime de peste 50 de ani, la data de 1 ianuarie a anului fiscal de referință

b) cu 10% pentru clădirea care are o vechime cuprinsa intre 30 și 50 de ani

În cazul clădirii utilizate ca locuință, a cărei suprafață construită depașește 150 m.p. valoarea impozabilă a acesteia se majorează cu câte 5% pentru fiecare 50 m.p. sau fracțiune din aceștia.

ANEXA Nr. 2

TAXE ȘI CONTRIBUȚII SPECIALE

Taxele privind pășunile comunale

Bovine adulte: 28 lei/cap animal;

Cabaline adulte: 30 lei/cap animal;

Tineret bovin, cabalin: 15 lei/cap animal;

Oi,capre: 6 lei/cap animal

Taxele privind închirierea căminelor culturale

1. Nunți:

Cămin cultural Fărcașa, Sârbi: 1000 lei;

Căminul cultural Tămaia: 800 lei;

Căminul cultural Buzești: 700 lei;

2. Discoteci: 700 de lei pentru toate căminele culturale

3. Înmormântări:

Cămin cultural Fărcașa, Sârbi: 200lei

Cămin cultural Tămaia, Buzești: 100 lei

4. Pomeni:

Cămin cultural Fărcașa, Sârbi: 150 lei

Cămin cultural Tămaia, Buzești: 100 lei

5. Alte manifestări:

Cămin cultural Fărcașa, Sârbi: 300 lei

Cămin cultural Tămaia, Buzești: 150lei

Persoanele care doresc desfășurarea unei manifestări vor încheia un contract de închiriere cu proprietarul ( comuna Fărcașa ), prin reprezentant legal. În plus fiecare chiriaș are obligația de a achita, pe langă taxe de închiriere, și consumul de gaze naturale pe perioada închirierii.

Taxa specială pentru paza comunală: 30 lei/gospodărie

Sunt scutiți de taxă membrii serviciului voluntar pentru situații de urgență precum și persoanele de peste 70 de ani.

D. Taxa specială pentru serviciu de salubrizare: 50 lei/gospodărie

ANEXA Nr.4

,