Contabilitatea Si Analiza Veniturilor Cheltuielilor Si A Rezultatului

Economie

Contabilitatea Si Analiza Veniturilor Cheltuielilor Si A Rezultatului

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins:

1. Prezentarea societatii comerciale

a) Aspecte cu privire la modul de constituire si functionare a entitatii economice

b)Etapele parcurse pentru constituirea societatii si actele necesare pentru constituire

c) Obiectul de activitate

d) Activitatea economica a societatii

e) Conducerea societatii si activitatea financiar contabila

f) Controlul societatii

2. Prezentarea activitatii financiar–contabile

a) Structura organizatorica si functionala a entitatii economice

b) Evidenta si organizarea contabila

3.Contabilitatea financiara a cheltuielilor

4.Contabilitatea veniturilor

5. Monografie contabila

6.Bibliografie

40 pagini

=== PROIECT ===

Cuprins:

1. Prezentarea societatii comerciale

a) Aspecte cu privire la modul de constituire si functionare a entitatii economice

b)Etapele parcurse pentru constituirea societatii si actele necesare pentru constituire

c) Obiectul de activitate

d) Activitatea economica a societatii

e) Conducerea societatii si activitatea financiar contabila

f) Controlul societatii

2. Prezentarea activitatii financiar–contabile

a) Structura organizatorica si functionala a entitatii economice

b) Evidenta si organizarea contabila

3.Contabilitatea financiara a cheltuielilor

4.Contabilitatea veniturilor

5. Monografie contabila

6.Bibliografie

PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

ASPECTE CU PRIVIRE LA MODUL DE CONSTITUIRE SI FUNCTIONARE A ENTITATII ECONOMICE

Societatea comerciala HELOPAL ROMANIA S.R.L a fost infiintata prin actul costitutiv inregistrat la notarul public si autentificat din 28.12.1995, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.J40/11461/1995, codul fiscal 8005127 ;

Sediul societatii este in Bucuresti, sos.Straulesti nr. 88-92 , corp Administrativ, sector 1, Bucuresti.

CAPITALUL SOCIAL AL SOCIETATII

La constituire, capitalul social subscris si varsat integral de catre asociati este de 2.000 lei (douamii lei), impartit in 20 (douazeci) parti sociale egale intre ele si indivizibile, fiecare având o valoare nominala de 100 (unasuta lei) , subscrise si varsate integral de totii la data constituirii societatii. Capitalul social este asigurat de asociati prin aporturi in numerar sau/si, dupa caz, in natura. Asociatii vor decide ulterior, in conditiile legii si ale actului constitutiv, cu privire la majorarea sau diminuarea capitalului social, dupa caz.

Majorarea capitalului social se va putea face in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor, prin subscriere si varsare de noi parti sociale, prin includerea de noi asociati, prin incorporarea de rezerve sau beneficii in capitalul social sau in alte forme legale.

Reducerea capitalului social nu se va putea face prin retragerea de parti sociale subscrise sau varsate.

Cesiunea partilor sociale intre asociati este permisa in urma deciziei Adunarii Generale a Asociatilor.

A.G.A. este organul suprem de conducere a societatii care poate decide asupra oricaror probleme privind societatea.

A.G.A. are urmatoarele atributii principale:

aproba sau modifica bilantul, contul de profit si pierdere, bugetul de venituri si cheltuieli;

repartizarea si distribuirea beneficiilor;

decide urmarirea, revocarea, salarizarea administratorilor, cenzorilor, personalului angajat;

decide marirea, respectiv reducerea capitalului social;

decide cesiunea partilor sociale;

decide contractarea de imprumuturi;

decide infiintarea, respectiv desfiintarea de sucursale, filiale, agentii sau birouri comerciale.

A.G.A. se convoaca de oricare dintre asociati ori de câte ori este nevoie.

ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTITUIREA SOCIETĂȚII ȘI ACTELE NECESARE PENTRU CONSTITUIRE

1. Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul principal si daca este cazul, a sediilor secundare.

se poate face intr-un spatiu proprietatea unuia sau a mai multor asociati ori aflate in folosinta acestora;

se pregatesc/obtin acte doveditoare pentru spatiu: extras de carte funciara de la proprietari; contract de inchiriere, subinchiriere, comodat; avizul favorabil al proprie-tarilor sau chiriasilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul in cauza (pe orizontala si verticala).

2. Se stabileste denumirea societatii si, daca este cazul, emblema societatii.

Firma: HELOPAL ROMANIA S.R.L

firma si emblema se stabilesc de asociati si trebuie sa se deosebeasca de firma si emblema altor societati;

firma si emblema trebuie sa fie scrise in primul rand in limba romana;

firma si emblema se verifica la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde se stabileste sediul firmei, eliberandu-se dovada inregistrarii si rezervarii acestora pe o perioada de 3 luni;

3. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au ales-o ;incheiere de autentificare 28.12.1995.

pentru intocmirea actului constitutiv asociatii pot contacta: un avocat, un notar sau se pot adresa Biroului de consultanta din cadrul Camerelor de Comert si Industrie Judetene;

la intocmirea actului constitutiv sunt necesare:

-acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoanelor fizice: pasaport, carte de identitate;

-acte de identificare a asociatilor, administratorilor sau reprezentantilor persoanelor juridice: statut, certificat de inmatriculare/inregistrare fiscala, certificat de bonitate bancara;

-certificat de cazier judiciar pentru fondatorii, administratorii si reprezentantii cetateni straini.

4. Se semneaza actul constitutiv, sub forma autentica, la un birou notarial public.

semnarea se poate face direct de catre toti asociatii sau prin imputernicit cu procura speciala autentica;

cetatenii straini care nu cunosc limba romana semneaza in prezenta unei persoane autorizate.

5. Se depun aporturile in numerar, la o banca sau C.E.C. si se pregatesc actele de proprietate pentru aporturile in natura.

Pentru deschiderea conturilor se prezinta bancii urmatoarele documente:

cererea de deschidere a contului;

copie dupa autorizatia de constituire eliberata de primarie si inregistrata la Administratia financiara;

fisa cu specimene de semnaturi.

6. Se achita taxa judiciara si taxa de timbru.

7. Se pregateste dosarul cu toate actele necesare si se depune la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde s-a stabilit sediul firmei.

Cererea de inmatriculare in registrul comertului, cf. cu art.3 din Legea 26/1990, cuprinde:

numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara;

firma comerciala si sediul acesteia;

obiectul de activitate, cu precizarea domeniului si a activitatii principale;

numele, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea activitatii;

8. La Oficiul Registrului Comertului are loc:

verificarea dosarului;

controlul legalitatii actelor si autorizarea inmatricularii societatii, de catre judecatorul delegat al Tribunalului teritorial;

transmiterea spre publicare in Monitorul Oficial al Romaniei a incheierii judecatorului delegat;

inmatricularea societatii;

eliberarea certificatului de inmatriculare si a incheierii judecatorului delegat.

9. Inregistrarea fiscala a societatii si obtinerea codului fiscal de la Administratia financiara teritoriala.

10. Obtinerea avizelor si autorizatiilor necesare functionarii societatii.

OBIECTUL DE ACTIVITATE

firma HELOPAL ROMANIA SRL are ca obiect al activitatii sale, urmatoarele:

– taierea, fasonarea si prelucrarea pietrei si a marmurei destinate constructiilor de cladiri, constructiilor de monumente funerare, de drumuri si pentru alte aplicatii ;

– montarea glafurilor pentru ferestre, accesorii ferestre, glafuri din marmura compozita, PAL melaminat, aluminiu pentru ferestre ;

obiectul de activitate trebuie sa fie bine determinat, cu stabilirea domeniului principal, a activitatii principale si a activitatilor secundare ;

obiectul de activitate se stabileste potrivit clasificarii activitatilor din economia nationala – CAEN, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr.656/1997 ;

obiectul de activitate stabilit, trebuie sa fie posibil licit si moral.

ACTIVITATEA ECONOMICA A SOCIETATII

Exercitiul economico-financiar – incepe la 1 ianuarie si se termina la 31 decembrie a fiecarui an. Primul execitiu va incepe la data inmatricularii societatii in Registrul Comertului.

Personalul societatii – schema de organizare si de personal se aproba de Adunarea Generala a Asociatilor. Angajarea personalului se face de catre directorul general pe baza contractelor individuale de munca si a altor acte juridice prevazute de lege. Plata salariilor personalului societatii – inclusiv a salariilor stabilite pentru directorul general, precum si a celorlalte drepturi salariale se va face potrivit legislatiei in vigoare.

Conturile societatii – atât in lei cât si in valuta, se vor deschide la bancile autorizate din România. Alimentarea conturilor se face din aportul de capital social subscris, din incasarile societatii, din imprumuturi, credite, precum si din alte surse potrivit legii.

Evidenta contabila a societatii, inclusiv bilantul contabil si contul de profit si pierdere, se vor tine in lei si in limba româna. Orice operatiune patrimoniala se consemneaza in momentul efectuarii ei, inscrisuri care vor sta la baza inregistrarilor in contabilitate, dobândind astfel calitatea de documente justificative. Evidenta contabila se organizeaza si se conduce potrivit legii si normelor metodologice elaborate de Ministerul Finantelor. Bilantul contabil, contul de profit si pierderi precum si raportul de gestiune se vor intocmi in mod obligatoriu anual, precum si in situatia lichidarii societatii, acestea sunt supuse Adunarii Generale.

Calcularea si repartizarea profitului – Adunarea Generala poate stabili cota-parte din profit pentru constituirea de fonduri pentru dezvoltare, investitii, reparatii capitale si alte fonduri prevazute de lege. Profitul rezultat constituie baza de calcul pentru stabilirea impozitului datorat bugetului de stat. Dupa deducerea impozitului legal datorat bugetului de stat, profitul realizat se stabileste pe cote-parti, sub forma dividendelor ce se platesc acociatului. In cazul in care societatea inregistreaza pierderi, asociatii sunt obligati sa analizeze cauzele si sa ia masurile ce se impun.

CONDUCEREA SOCIETATII SI ACTIVITATEA FINANCIAR CONTABILA

Conducerea firmei HELOPAL ROMANIA SRL se realizeaza de catre adunarea generala a asociatilor si de catre administrator.

asociatul unic are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru adunarea generala a asociatilor :

– sa aprobe bilantul contabil si sa stabileasca repartizarea beneficiului net;

– bilantul contabil si contul de profit si pierdere se vor intocmi conform legislatiei in vigoare si respectarea metodologiei elaborate de Ministerul Finantelor ;

– va depune bilantul societatii in termen de 30 zile dupa semnarea lui la Oficiul Registrului Comertului publicat in Monitorul Oficial ;

– sa desemneze pe administratori si pe cenzori; sa modifice actul constitutiv ;

– sa decida urmarirea administratorilor si cenzorilor pentru daunele pricinuite societatii;

societatea este administrata de unul sau mai multi administratori asociati , numiti prin actul constitutiv sau de adunarea generala a asociatilor;

dreptul de a reprezenta societatea apartine fiecarui administrator, afara de cazul in care, in actul constitutiv exista dispozitie contrara;

puterile si limitele administratorului se stabilesc prin actul constitutiv.

CONTROLUL SOCIETATII

Asociatul unic :

controleaza societatea in intreaga ei activitate iar in cursul exercitiului financiar poate verifica gospodarirea mijloacelor fixe si a mijloacelor circulante precum si toate documentele contabile ;

face controlul societatii exercitat de unul sau mai multi cenzori alesi de adunarea generala a asociatilor ;face numirea cenzorilor ;

la incheierea exercitiului financiar verifica si controleaza exercitarea inventarului, a documentelor, a rapoartelor asupra conturilor societatii, a bilantului si in special a contului de beneficii si pierderi.

PREZENTAREA ACTIVITATII FINANCIAR – CONTABILE

STRUCTURA ORGANIZATORICA SI FUNCTIONALA A ENTITATII ECONOMICE

PREZENTAREA ORGANIGRAMEI SOCIETATII COMERCIALE

EVIDENTA SI ORGANIZAREA CONTABILA

Contabilitatea se tine in limba romana si in moneda nationala. Contabilitatea operatiunilor efectuate in valuta se tine atat in moneda nationala cat si in valuta.

Contabilitatea se organizeaza si se conduce intr-un compartiment distinct de catre contabilul sef ce poseda studii superioare.

Persoanele din cadrul compartimentului contabil sunt obligate legal sa tina contabilitatea in partida dubla si sa intocmeasca situatii financiare anuale.

Documentele produse de catre departamentul contabil, in care se prezinta situatiile financiar contabile, trebuie sa ofere o imagine fidela a pozitiei financiare, a performantei financiare, a fluxurilor de trezorerie si a celorlalte informatii referitoare la activitatea desfasurata.

In atributiile compartimentului contabil intra si urmatoarele:

intocmirea documentelor justificative privind operatiile patrimoniale ;

organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii ;

organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si valorificarea rezultatelor acesteia ;

respectarea regulilor de intocmire a situatiilor financiare, publicarea si depunerea la termen a acestora la organele de drept ;

pastrarea documentelor justificative, a registrelor si situatiilor financiare ;

organizarea contabilitatii de gestiune, adaptata la specificul societatii.

Contabilitatea clientilor si furnizorilor, a celorlalte creante si obligatii se tine pe categorii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridical.

Contabilitatea cheltuielilor si veniturilor are urmatoarea structura:

contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli, dupa natura sau destinatia lor, dupa caz ;

contabilitatea veniturilor se tine pe feluri de venituri, dupa natura sau sursa lor ;

contabilitatea veniturilor bugetare, a fondurilor speciale si a veniturilor extrabugetare se tine pe subdiviziunile clasificatiei bugetare.

III.CONTABILITATEA FINANCIARA A CHELTUIELILOR

Cheltuielile sunt reprezentate de totalitatea operatiilor economice care afecteaza patrimoniul intreprinderii prin diminuarea activului, cum ar fi consumul de materiale, sau prin marirea pasivului, ca de exemplu, inregistrarea obligatiei de plata pentru utilitati prestate de terti (apa, gaze, curent electric).

Organizarea contabilitatii cheltuielilor are la baza conceptia dualistica specifica tarilor cu economie de piata dezvoltata si anume:

contabilitate financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si inregistrarea cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (de exploatare, financiara, exceptionala) si de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizari).

contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea cheltuielilor grupate dupa destinatia si functia lor pe feluri de produse, lucrari si servicii.

La organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din principiile de organizare a contabilitatii, si anume:

potrivit principiului independentei exercitiului, toate operatiile care determina cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii lor, fara a se tine seama de data platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de angajare si consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de angajamente;

principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;

principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli si venituri, inregistrate la conturi de rezultate diferite.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul angajarii lor astfel:

Cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de trezorerie.

Cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in corespondenta cu conturile de terti.

Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau latente, fara a angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane.

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE cuprind:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si alte materiale consumabile, costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate, costul de achizitie al materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate, costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute;

cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: intretinere si reparatii, redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, inclusiv sumele platite pentru contractele de cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de terti (colaboratori, comisioane , onorarii, cheltuieli de protocol, reclama, publicitate, transportul de bunuri si persoane, deplasari, detasari si transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele);

cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala ca: impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si varsaminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);

cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimoniala;

alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante si alte cheltuieli de exploatare.

60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri”

61 “Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti”

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”

64 “Cheltuieli cu personalul”

65 “Alte cheltuieli de exploatare”

cap. I Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri

Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.

Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli cu materii

prime, materiale si marfuri”.

1.1 Cheltuieli cu materii prime

Se considera materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie substanta produselor finite.

Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:

pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum ;

pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere;

diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materii prime se realizeaza cu ajutorul contului 601 “Cheltuieli cu materii prime” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu materiile prime date in consum sau constatate lipsa la inventariere;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materii prime” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

date in consum

601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

constatate lipsa la inventariere

601 = 308 suma => Diferentele de pret aferente materiilor prime date

in consum sau constatate lipsa la inventariere

121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.2 Cheltuieli cu materiale consumabile

Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de productie alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului finit.

Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizeaza cu ajutorul contului 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”

Unitatile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”, si anume:

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”

6022 “Cheltuieli cu combustibilii”

6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025 “Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat”

6026 “Cheltuieli privind furajele”

6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:

dupa continutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila sunt asimilate conturilor de activ;

se debiteaza cu materialele consumabile date in consum sau constatate lipsa la inventariere;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile date in

consum

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile constatate

lipsa la inventariere

6021-6028 = 308 suma => Diferentele de pret aferente

materialelor consumabile date in

consum sau constatate lipsa la

inventariere

121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la

sfarsitul perioadei asupra contului de

profit si pierdere.

1.3 Cheltuieli privind obiectele de inventar

Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.

Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizeaza cu ajutorul contului 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea pretului de achizitie a obiectului de inventar;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

603 = 303 suma => Darea in consum a obiectelor de inventar 121 = 603 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.4 Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economica, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe masura aprovizionarii lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizeaza cu ajutorul contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu

facturi de la furnizori

604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

fara facturi de la furnizori

604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

cu facturi, de la furnizori, in cazul cand acestea au

fost considerate anterior cheltuieli anticipate

121 = 604 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.5 Cheltuieli privind energia si apa

Consumurile de energie si apa, indiferent de destinatia lor, pe masura livrarii acestora de catre furnizori se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind energia si apa se realizeaza cu ajutorul contului 605 “Cheltuieli privind energia si apa” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea consumului de energie si apa;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 605 “Cheltuieli privind energia si apa” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

605 = 401 suma => Valoarea consumurilor de energie si apa facturate

de furnizori

605 = 408 suma => Valoarea consumurilor de energie si apa pentru

care nu s-a primit factura furnizorilor

605 = 471 suma => Valoarea consumurilor de energie si apa

facturate de furnizori, inregistrate anterior la

cheltuieli anticipate, ce apartin perioadei curente

121 = 605 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.6 Cheltuieli cu animale si pasari

Sunt considerate cheltuieli cu animalele si pasari valoarea animalelor si pasarilor achizitionate din afara unitatii, vandute sau constatate lipsa la inventariere.

Animalele si pasarile vandute, care provin din productia proprie, nu se trec asupra cheltuielilor, ele diminuand veniturile din productia stocata.

De asemenea, animalele si pasarile care se vand ca marfuri, rezultate, de regula, dupa sacrificare, se trec mai intai asupra contului de marfuri si apoi se vand ca atare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu animalele si pasarile se realizeaza cu ajutorul contului 606 “Cheltuieli animalele si pasarile” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea animalelor si pasarilor vandute sau constatate lipsa la inventariere ;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 606 “Cheltuieli cu animale si pasari” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

606 = 361 suma => Valoarea la pret de inregistrare a animalelor si

pasarilor, provenite din afara unitatii, vandute

606 = 361 suma => Valoarea la pret de inregistrare a animalelor si

pasarilor, provenite din afara unitatii, constatate

lipsa la inventariere

606 = 368 suma => Diferentele de pret aferente animalelor si

pasarilor provenite din afara unitatii, vandute sau

constatate lipsa la inventariere

121 = 606 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.7 Cheltuieli privind marfurile

Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu amanuntul.

Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind marfurile” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la inventariere ;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind marfurile” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor vandute

607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor

constatate lipsa la inventariere

121 = 607 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.8 Cheltuieli privind ambalajele

Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

ambalaje care circula in sistemul de vanzare-cumparare ce se vand ori apar ca lipsuri la inventariere;

ambalaje care circula in sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind ambalajele se realizeaza cu ajutorul contului 608 “Cheltuieli privind ambalajele” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu ambalajele care circula in sistem de vanzare-cumparare, ce se vand ori se constatate lipsa la inventariere precum si cu ambalajele care circula in sistem de restituire ce nu sunt restituite furnizorilor;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

608 = 381 suma => Valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor care

circula in sistem de vanzare-cumparare, vandute sau

constatate lipsa la inventariere;

608 = 388 suma => Diferentele de pret aferente ambalajelor care

circula in sistem de vanzare-cumparare, vandute sau

constatate lipsa la inventariere;

608 = 409 suma => Valoarea ambalajelor care circula in sistem de

restituire, nerestituite furnizorilor;

121 = 608 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. II Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

In structura serviciilor generale prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic cum sunt: intretineri si reparatii, redevente, locatii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii si cercetari.

Asemenea cheltuieli sunt reflectate in conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa 61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”.

2.1 Cheltuieli de intretinere si reparatii

Intretinerile si reparatiile efectuate de terti fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli a carei contabilitate sintetica se realizeaza cu ajutorul contului: 611 “Cheltuieli de intretinere si reparatii” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii executate de terti;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 611 “Cheltuieli de intretinere si reparatii” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

611 = 401 suma => Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii

executate de terti, facturate

611 = 408 suma => Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii

executate de terti, nefacturate

611 = 471 suma => Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii

executate de terti, facturate, considerate anterior

cheltuieli anticipate si trecute asupra cheltuielilor

perioadei

121 = 611 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

2.2 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Redeventele reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica care a preluat in concesiune imobilizari pentru a le exploata in scopuri productive.

Locatiile de gestiune reprezinta o modalitate de preluare pentru exploatare de spatii productive pe o perioada limitata de timp, pe baza de contracte de locatie. Unitatea care a preluat spatii productive in locatii de gestiune, numita locatar, datoreaza unitatii care a predat activele respective sub aceasta forma, taxe lunare care se vor considera cheltuieli de exploatare.

Chiriile reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica pentru folosirea unor imobilizari ce sunt proprietatea altora si care sunt inchiriate pe timp determinat pentru a putea fi exploatate in diferite scopuri.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 612 “Cheltuieli redeventele, locatiile de gestiune si chiriile” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu cheltuielile cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile datorate sau platite;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 612 “Cheltuieli redeventele, locatiile de gestiune si chiriile” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

612 = 401 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, facturate

612 = 408 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, pentru care nu s-au intocmit facturi

612 = 471 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, facturate, inregistrate anterior ca si

cheltuieli inregistrate in avans

612 = 5121 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, achitate prin banca

612 = 5311 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, achitate prin casierie

121 = 612 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

2.3 Cheltuieli cu primele de asigurare

Primele de asigurare se datoreaza diferitelor societati de asigurare pentru asigurarea unor bunuri ale unitatii economice pe baza de contracte de asigurare.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate confom contractelor de asigurare;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

613 = 401 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate

613 = 408 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, pentru care

nu s-au intocmit facturi

613 = 471 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate,

considerate anterior cheltuieli anticipate

613 = 5121 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate,achitate

prin banca

613 = 5311 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, achitate in

numerar

121 = 613 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

2.4 Cheltuieli cu studiile si cercetarile

Se considera cheltuieli cu studiile si cercetarile acele actiuni care se fac pentru interesul general al productiei si marketingului productiei fabricate si comercializate, de catre terti.

De mentionat ca acele cheltuieli ce se refera la cercetari aplicative se considera necorporale si se inregistreza in contabilitate ca atare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu studiile si cercetarile se realizeaza cu ajutorul contului 614 “Cheltuieli cu studiile si cercetarile” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea studiilor si cercetarilor de interes general executate de terti;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 614 “Cheltuieli cu studiile si cercetarile” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

614 = 401 suma => Valoarea studiilor si cercetarilor executate de terti,

facturate

614 = 408 suma => Valoarea studiilor si cercetarilor executate de terti,

pentru care nu s-au intocmit facturi

614 = 471 suma => Valoarea studiilor si cercetarilor executate de terti,

facturate, considerate anterior cheltuieli anticipate

121 = 614 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. III Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti

In structura altor servicii prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt indirect legate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic. Cheltuielile generate de asemenea lucrari si servicii sunt reflectate in conturile din grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”.

3.1 Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate

colaboratorilor externi pentru prestarile efectuate unitatii economice.

Din remuneratiile datorate se retine impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii, care se inregistreaza ca o retinere din sumele brute calculate.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu colaboratorii externi se realizeaza cu ajutorul contului 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestatiile efectuate;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

621 = 401 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru

prestatiile efectuate

621 = 471 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru

prestatiile efectuate, sume trecute anterior in

categoria cheltuielilor anticipate

121 = 621 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.2 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

In categoria cheltuielilor cu comisioanele si onorariile se cuprind: comisioane datorate pentru cumpararea sau vanzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru cumpararea sau vanzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de conciliere, onorarii de contencios, expertize de specilalitate si alte cheltuieli similare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind comisioanele si onorariile se realizeaza cu ajutorul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu sumele datorate privind comisioanele si onorariile;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

622 = 401 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,

facturate

622 = 408 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,

pentru care nu s-au intocmit facturi

622 = 471 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,

facturate, trecute anterior in categoria cheltuielilor

anticipate

121 = 622 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.3 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate se considera deductibile sub aspect fiscal intr-un anumit procent din profitul brut al agentilor economici, prevazut anual in Legea de aprobare a bugetului.

Peste acest procent cheltuielile in cauza sunt considerate nedeductibile sub aspect fiscal, deci supuse impozitului pe profit.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate se realizeaza cu ajutorul contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc actiunile de protocol, reclama si publicitate;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

623 = 401 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate, facturate

623 = 408 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate, pentru care

nu s-au intocmit inca facturi

623 = 5121 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate,achitate direct prin

banca

623 = 5311 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate, achitate prin caserie

121 = 623 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.4 Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal

In categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri si personal se cuprind acele prestatii efectuate de terti pentru transportul produselor fabricate, transportul marfurilor vandute, transportul altor bunuri si transporturi colective de persoane la si de la locul de munca.

Nu se cuprind in aceasta categorie cheltuieli privind cumpararea de materii prime si materiale, care fac parte din costul lor de achizitie si se inregistreaza la conturile corespunzatoare de stocuri.

In cazul in care cheltuielile cu transportul marfurilor aprovizionate se cuprind aici, trebuie ca la sfarsitul lunii in cauza aferente stocului de marfuri sa fie trecute temporar asupra marfurilor in stoc, pentru a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu transportul de bunuri si de personal se realizeaza cu ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum si pentru transportul colectiv de personal;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 624 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

624 = 401 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

facturate de catre terti

624 = 408 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

pentru care nu s-au intocmit facturi

624 = 471 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

facturate de catre terti, trecute anterior asupra

cheltuielilor anticipate

624 = 5121 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

achitate direct prin banca

624 = 5311 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

achitate prin caserie

624 = 542 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

achitate din avansuri de trezorerie

121 = 624 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.5 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

Fac parte din aceasta categorie urmatoarele cheltuieli:

deplasari in interes de serviciu: diurna, cazare, transport;

detasari pe perioade limitate de timp in interes de serviciu pentru care se platesc diurne, cazare, transport;

drepturile cuvenite angajatilor si familiilor acestora transferati sau mutati impreuna cu unitatea in alta localitate.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferari se realizeaza cu ajutorul contului 625 “Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu sumele datorate sau achitate, reprezentand cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 625 “Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

625 = 401 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) facturate

625 = 408 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) pentru

care nu s-au intocmit facturi

625 = 471 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) facturate,

care au fost trecute anterior asupra cheltuielilor

anticipate

625 = 5121 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) achitate

direct prin banca

625 = 5311, suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

5314 detasari si transferari (inclusiv transportul) facturate

achitate prin caserie

625 = 542 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) decontate

din avansuri de trezorerie

121 = 625 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.6 Cheltiueli postale si taxe de telecomunicatii

Sunt considerate cheltuieli postale si de telecomunicatii acele cheltuieli de posta, telegraf, interfon, radio, televizor etc care se fac in interesul general al unitatii.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor postale si de telecomunicatii se realizeaza cu ajutorul contului 626 “Cheltuieli postale si de telecomunicatii” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii datorate sau achitate;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 626 “Cheltuieli postale si taxe de telcomunicatii” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

626 = 401 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, facturate

626 = 408 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate pentru care nu s-au intocmit

inca facturi

626 = 471 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, facturate, considerate

anterior cheltuielilor anticipate

626 = 5121 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, achitate direct prin banca

626 = 5311 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, achitate prin caserie

626 = 542 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, achitate din avansuri de

trezorerie

121 = 626 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.7 Cheltuieli cu serviciile bancare si assimilate

Se considera servicii bancare acele servicii prestate de banci care nu au un caracter de cheltuieli financiare si care se concretizeaza in :

comisioane bancare pentru efectuarea operatiilor de decontare din conturile bancare;

cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul bancilor;

comisioane si cheltuieli pentru emisiuni de imprumuturi;

cheltuieli pe efecte de comert;

alte cheltuieli si comisioane pentru prestari de servicii.

Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu valoarea serviciilor bancare si asimilate platite;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

627 = 471 suma => Valoarea serviciilor bancare si assimilate platite,

trecute anterior asupra cheltuielilor anticipate

627 = 5121, suma => Valoarea serviciilor bancare si asimilate, decontate

5124 direct prin banca

627 = 5311, suma => Valoarea serviciilor bancare si asimilate,

5314 achitate prin casieria unitatii

121 = 627 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.8 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

Acele servicii de terti care sunt indirect legate de desfasurarea activitatii unitatii ce nu pot fi delimitate pe conturile 621-627, se considera alte cheltuieli cu serviciile executate de terti si se inregistreaza in contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terti;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

628 = 401 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate si

facturate de terti

628 = 408 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate, dar

nefacturate inca de terti

628 = 471 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate si

facturate de terti, considerate anterior cheltuieli

anticipate

628 = 5121, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,

5124 achitate direct din conturile bancare

628 = 5311, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,

5314 achitate prin casieria unitatii

121 = 628 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. IV Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate

Contabilitatea acestor cheltuieli este structurata pe feluri de impozite, taxe si varsaminte asimilate si se realizeaza cu ajutorul conturilor ce fac obiectul grupei de conturi 63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”.

4.1 Cheltuielile cu impozitul pe salarii

In legislatia financiara a Romaniei impozitul pe salarii achitat de agentii economici poate fi grupat astfel:

Impozit pe salariile cuvenite personalului si colaboratorilor externi care se retine si se deconteaza cu bugetul statului din drepturile brute cuvenite acestora. Deoarece drepturile brute pentru salarii se inregistreaza ca atare in conturi de cheltuieli distinct, retinerile de impozit pe salarii nu se mai inregistreaza ca si cheltuieli.

Impozitul suplimentar datorat statului ce nu se retine din drepturile salariale, ci se suporta de unitatea economica ca o cheltuiala.

In prezent un asemenea impozit nu se mai practica la nivelul agentilor economici, deci contul 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” prevazut in planul de conturi a ramas fara obiect.

4.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Sunt considerate cheltuieli urmatoarele impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice:

Prorata din taxa pe valoare adaugata deductibila devenita nedeductibila. Se refera la suportarea pe cheltuieli a TVA deductibila aferenta produselor, lucrarilor si serviciilor scutite de impozitare. Se calculeaza ca diferenta intre TVA deductibila inregistrata in contabilitate pentru cumpararile de marfuri, bunuri si servicii si TVA ce se deduce efectiv, tinand seama de operatiile scutite de TVA. O asemenea diferenta se suporta de unitate ca o cheltuiala;

Taxa pe valoare adaugata colectata, aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatiilor sub forma avantajelor in natura;

Impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate bugetului statului ca: diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc;

Datorii si varsaminte de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte organisme publice cum ar fi: contributia la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, fondul special pentru ajutorarea persoanelor handicapate, fondul de asigurari sociale a taranimii etc.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

635 = 4426 suma => Prorata din TVA deductibila, devenita nedeductibila

635 = 4427 suma => TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor

folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit,

cea aferenta lipsurilor peste normele legale precum

si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate

salariatilor sub forma avantajelor in natura

635 = 446 suma => Decontari cu bugetul statului privind impozite, taxe

si varsaminte asimilate

635 = 447 suma => Datoriile si varsamintele de efectuat, conform

prevederilor legale, catre alte organisme publice

121 = 635 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. V Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestata de catre personalul angajat, unitatile economice datoreaza acestuia salarii. Ele se negociaza si se prevad in contractele de munca incheiate cu salariatii. Pe langa salariile cuvenite se mai platesc salariatilor prime sau sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile catre personal se stabilesc lunar si reprezinta pentru unitatile economice cheltuieli de personal ale exercitiului financiar in curs.

Pe langa salarii, unitatile economice calculeaza si datoreaza statului si altor organisme sociale diferite impozite si taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 “Cheltuieli cu personalul”. In cadrul acesteia functioneaza conturi cu ajutorul carora se inregistreaza salarii personalului sau cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala.

5.1 Cheltuieli cu remuneratiile personalului

Cheltuielile cu remuneratiile personalului sunt formate din salarii si alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestata. Ele se inregistreaza in contabilitate lunar, pe baza statelor de plata, la nivelul drepturilor salariala brute, cu ajutorul contului: 641 “Cheltuieli cu remuneratiile personalului” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu remuneratiile si alte drepturi cuvenite personalului;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 641 “Cheltuieli cu remuneratiile personalului” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

641 = 421 suma => Valoarea remuneratiilor si a altor drepturi cuvenite

personalului

641 = 4281 suma => Drepturi de personal pentru care nu s-au intocmit

statele de plata, aferente exercitiului incheiat

121 = 641 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

5.2 Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala

Cheltuielie privind asigurarile si protectia sociala fac parte din cheltuieli patronale, pe care unitatile economice le calculeaza si le datoreaza statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul contului: 645 “Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala” care se desfasoara pe urmatoarele conturi de gradul II:

6451 “Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale”

6452 “Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj”

6453 “ Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale de

sanatate”

6458 “Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala”

Conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi caracterizate astfel:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu cheltuielile privind asigurarile si protectia sociale datorate;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

6451(-2,-3,-8) = 423 suma => Sumele acordate personaluluim, potrivit

legii, pentru protectia sociala, altele decat

cele suportate din CAS(6458)

6451(-2,-3,-8) = 4311 suma => Contributia unitatii la asigurarile sociale,

calculata in procente la salariile brute

acordate personalului incadrat cu

contracte de munca (6451)

6451(-2,-3,-8) = 4313 suma => Contributia unitatii la asigurarile sociale

de sanatate (6453)

6451(-2,-3,-8) = 4371 suma => Contributia de 3% a unitatii la

constituirea fondului pentru ajutorul de

somaj (6452)

121 = 6451(-2,-3,-8) suma => Transferul cheltuielilor colectate la

sfarsitul perioadei asupra contului de

profit si pierdere.

cap. VI Contabilitatea altor cheltuieli de exploatare

In randul altor cheltuieli de exploatare sunt cuprinse pierderile din creante suportate de unitate si alte cheltuieli de exploatare.

Ele se colecteza la grupa de conturi 65 “Alte cheltuieli de exploatare”.

6.1 Cheltuieli privind pierderile din creante

Aceste creante concretizate in clienti proveniti din operatii comerciale care devin incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu fac obiectul contului: 654 “Pierderi din creante si debitori diversi” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu pierderile din creante suportate de unitatea economica;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 654 “Pierderi din creante” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

654 = 416 suma => Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scaderii din

evidenta a clientilor incerti sau in litigiu

121 = 654 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

6.2 Alte cheltuieli de exploatare

Activitatea de exploatare presupune si alte cheltuieli de exploatare ce nu pot fi individualizate pe conturile de cheltuieli de exploatare amintite, dupa cum urmeaza:

diferente din lichidarea unor creante;

diferente din lichidarea unor datorii;

valoarea reparatiilor capitale efectuate cu forte proprii, considerate cheltuieli anticipate in exercitiul financiar precedent, repartizate asupra cheltuielilor curente in perioadele urmatoare conform scadentarului;

alte cheltuieli de exploatare.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare ” care:

dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

se debiteaza cu alte cheltuieli de exploatare efectuate;

se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;

nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 658 “Alte cheltuieli de exploatare” pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

658 = 411-418, 425, 4282, 4311,

4382, 441, 4424, 445, 4482,

4511, 4518, 456, 458, 461, 409 suma => Diferente din lichidarea

creantelor

658 = 167, 401-408, 409, 421-4281,

431-4381, 441-4481, 451-458, 462 suma => Diferente din lichidarea

datoriilor

658 = 471 suma => Valoarea reparatiilor capitale efectuate cu forte

proprii repartizate in perioadele urmatoare conform

scadentarului

121 = 658 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

IV.CONTABILITATEA VENITURILOR

Veniturile sunt cresteri de avantaje economice in cursul perioadei contabil, sub forma de cresteri de active sau de diminuari de pasive, carea u ca rezultat cresterea capitalurilor proprii sub alte forme decat cresterea provenita din contributiile proprietarului capitalului. In contabilitatea financiara, cheltuielile si veniturile sunt evaluate si inregistrate in functie de natura lor (activitate curenta, acivitate extraordinara, elemente identificabile grupote omogen etc), iar in contabilitatea de gestiune interne, in functie de destinatie (pe produse, marfuri, lucrari sau servicii, pe centre de activitati etc).

Toate operatiile legate de activitatea principala sau de exploatare, care identifica cu obiectul de activitate al unei intreprinderi sunt considerate operatiuni curente si acestea au un carácter obisnuit si repetitiv. Pe baza aceptor operatii se rezultatul curent. Operatiunile extraordinare au un carácter accidental, nerepetitiv si deci un apar frecvent sau cu regularitate in activitatea intreprinderii. La separarea cheltuielilor si veniturilor, in functie de caracterul lor curent sau extraordinar, este necesara analizarea atenta a naturii si activitatii intreprinderii.

Operatiile economico-financiare, care pentru unele intreprinderi fac parte din activitatea curenta, pentru altele ele reprezinta activitati extraordinare.

Datorita faptului ca natura financiara a unei operatiuni primeaza asupra caracterului ei extraordinar, operatiunile extraordinare ce au carácter financiar sunt considerate operatiuni financiare. Operatiunile financiare prin rezultatul financiar participa alaturi de operatiunile de exploatare la constituirea operatiilor curente in baza carora se constituie rezultatul curent.

Veniturile se evalueaza prin corespondenta cu micsorarile de pasiv (exemplu: incasarea unei creante din vanzarea produselor).

Conturile de venituri si cheltuieli cuprind veniturile aferente perioadei curente si cheltuielile corespondente ale aceptor venituri si de aceea, prin compensarea acestora, se stabileste rezultatul exercitiului, ce influenteaza capitalul propriu si apare in bilantul contabil.

Conturile de venituri inregistreaza veniturile brute obtinute ca rezultat al activitatilor de exploatare, financiare si extraordinare. Dupa continutul economic sunt conturi de rezultate, dupa functia contabila sunt conturi de pasiv.

Conturile de venituri se crediteaza cu veniturile realizate in cursul anului de exercitiu financiar:

venituri din vanzari de produse, marfuri, lucrari executate, servicii prestate;

venituri din productie proprie de produse, semifabricate, productie neterminata;

venituri din productia si constructia proprie de imobilizari;

venituri din diminuarea amortizarilor si provizioanelor.

Conturile de venituri se debiteaza cu incorporarea veniturilor in rezultate, la sfarsitul perioadei un prezinta sold.

Conturile de venituri si cheltuieli sunt considerate conturi temporare, care se inchid la sfarsitul anului de exercitiu financiar prin contul 121 “Profit si Pierderi”. Cheltuielile se repartizeaza asupra rezultatului iar veniturile se incorporeaza in rezultat.

Contul 121 “Profit si Pierderi” este un cont de bilant cuprinzand in credit veniturile si in debit cheltuielile si el este inclus in categoría conturilor de capitaluri proprii. Soldul creditor reprezinta profitul net, iar soldul debitor reprezinta pierderea neta.

Soldul creditor apare in pasivul bilantului, determinand majorarea capitalului propriu, iar soldul debito rapare tot in pasivul bilantului, ca o reducere a capitalului propriu ( cu valoare negativa). In concluzie, contul 121”Profit si pierderi” realizeaza legatura dintre conturile cheltuieli si conturile de venituri pe de o parte si conturile de bilant pe de alta parte.

V. MONOGRAFIE CONTABILA

1) SC HELOPAL ROMANIA S.R.L are pe stoc la data de 01.01.2008 materii prime in valoare de 3200 lei si materiale consumabile in valoare de 1500 lei. In data de 05.01.08 se dau in consum materii prime in valoare de 2500 lei si materiale consumabile de 1000 lei.

1.1 inregistrarea bonului de consum:

601 “Cheltuieli cu materiile prime”

301 “Materii prime”

601 = 301 2 500

602 “Cheltuieli cu materialele consumabile

302 “Materiale consumabile”

602 = 302 1 000

2) SC HELOPAL ROMANIA S.R.L are pe stoc la data de 01.01.2008 obiecte de inventar in valoare de 200 lei. La data de 03.01.2008 se dau in folosinta obiecte de inventar in valoare de 100 lei. In data de 05.01.2008 se achizitioneaza facturiere si chitantiere cu regim special, in valoare de 80 lei + TVA 19%.

2.1 darea in folosinta a obiectelor de inventar:

603 “Cheltuieli privind natura obiectelor de inventar”

303 “Obiecte de inventar”

603 = 303 200

2.2 receptia documentelor cu regim special:

601 “Cheltuieli cu materiale consumabile”

4426 “TVA deductibila”

401 “Furnizori”

% = 401 95.20

602 80

15.20

3) Ajung la scadenta cheltuielile facute in avans de 5000 lei si o factura primita pentru reparatia unui autocamion, in valoare de 1000 lei + TVA 19%.

3.1 inregistrarea cheltuielilor efectuate in avans:

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

471 “Chetluieli inregistrate in avans”

658 = 471 5000

3.2 inregistrarea facturii de reparatii:

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

4426 “TVA deductibila”

401 “Furnizori”

% = 401 1 190

1 000

4426 190

4) Se plateste prin banca un avans la furnizori de 5000 lei, iar banca percepe un comision de 200 lei.

4.1 inregistrarea platilor

401 “Furnizori”
658 “Alte cheltuieli de exploatare”

5121 “Conturi curente la banci”

% = 5121 5200

5000

200

5) Se plateste polita de asigurari pentru imobilizarile corporale din patrimoniu, in valoare de 1000 lei, in numerar.

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

531 “Casa”

658 = 5311 1000

6) Se achita din casieria unitatii, impozitul pe cladiri si terenuri in valoare de 330 lei si se inregistreaza pe cheltuieli.

6.1 plata impozitului:

446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

531 “Casa”

446 = 531 330

6.2 inregistrarea in cheltuiala firmei:

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

635 = 345 330

7) SC HELOPAL ROMANIA S.R.L are pe stoc la data de 01.01.2008 produse finite in valoare de 5000 lei. Se consuma pentru o actiune de protocol produse in valoare de 500 lei si se inregistreaza operatiunea.

7.1 descarcarea gestiunii de produse finite:

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

345 “Produse finite”

658 = 345 500

8) Se achita o amenda, conform procesului verbal intocmit, in valoare de 1000 lei, direct la trezorerie.

8.1 plata amenzii in numerar:

446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

531 “Casa”

446 = 531 1000

8.2 inregistrarea amenzii pe cheltuiala firmei:

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

446 “Alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

658 = 446 1000

9) Se inregistreaza pierderi din calamitati la materii prime in valoare de 200 lei.

9.1 inregistrarea pierderii de materii prime:

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

301 “Materii prime”

658 = 301 200

10) Titlurile de participare inregistrate in contabilitate la valoare de 15000 se vand, si ca urmare se scot din evidenta.

10.1 scoaterea din evidenta a titlurilor de participare:

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

265 “Alte titluri imobilizate”

658 = 265 15000

11) Se inchid conturile de cheltuieli la sfarsitul lunii, prin debitarea contului 121 “Profit si pierdere”.

121 “Profit si pierdere”

602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”

601 “Cheltuieli cu materiile prime”

635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate”

658 “Alte cheltuieli de exploatare”

121 = % 28 010

601 2 500

602 1 280

635 330

658 23 900

12) Se inregistreaza venituri din vanzarea marfurilor catre clienti in valoare de 20 000+TVA 19%.

4111 “Clienti”

707 “Venituri din vanzarea marfurilor”

4427 “TVA colectat”

4111 = % 23 800

707 20 000

4427 3 800

13) Se inregistreaza venituri din prestari de servicii in valoare de 5000 +TVA 19%.

4111 “Clienti”

704 “Venituri din prestari de servicii”

4427 “TVA colectat”

4111=% 5 950

704 5 000

950

14) Se inregistreaza venituri din dobanzi 129 lei.

5121 ”Conturi bancare lei”

766 ”Venituri din dobanzi”

5121=766 129

15) Se inregistreaza venituri din diferente de curs valutar 480 lei.

5121 ”Conturi bancare lei”

765 ”Venituri din diferente de curs valutar”

5121=765 480

16) Se inregistreaza inchiderea conturilor de venituri.

121 “Profit si pierdere”

707 “Venituri din vanzarea marfurilor”

704 “Venituri din prestari de servicii”

766 “Venituri din dobanzi”

765 “Venituri din diferente de curs valutar”

% = 121 25 609

20 000

5 000

129

480

19) Se inchide contul 4426.

4423 “TVA de plata”

4426 “TVA deductibil”

4423=4426 45 44.80

VI. BIBLIOGRAFIE

1. Legea nr.571/2003, privind Codul Fiscal, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.927/23 decembrie 2003, modificata de :

3. Legea nr. 494/2004, privind aprobarea Ordonantei Guvernului nr. 83/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei, nr.1092/24 noiembrie 2004.

4. Ordonanta de Urgenta nr.123/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei nr.1154/07 decembrie 2004.

5. Legea nr.96/2005, privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.123/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei, nr.325/18 aprilie 2005.

6. Ordonanta de Urgenta nr.138/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei, nr.1281/30 decembrie 2004.

7. Legea nr.163/2005 privind aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr.138/2004, pentru modificarea si completarea Legii nr.571/2003, privind Codul Fiscal, Monitorul Oficial al Romaniei, nr.466/01.aprilie 2005.

8. Catalogul formularelor tipizate cu regim special privind activitatea financiara si contabila, Editura Imprimeria Nationala, Bucuresti, 2004.

9. Ordinul nr.1850/2004, privind registrele si formularele financiar – contabile, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, nr.23/07.ianuarie 2005.

=== Proiect practica Management Financiar –Contabil ===

Cuprins:

1. Prezentarea societatii comerciale–––––––––––––––––2

a) Aspecte cu privire la modul de constituire––––––––––––––2

2. Prezentarea activitatii financiar–contabile–––––––––––––6

a) Structura organizatorica si functionala a entitatii economice––––––6

b) Prezentarea organigramei societatii comerciale–––––––––––6

c) Evidenta si organizarea contabila–––––––––––––––––6

3.Circuitul documentelor in cadrul firmei––––––––––––––-7

a) Responsabilitatea financiar – contabil si circuitul informational––––-10

b) Organizarea contabilitatii stocurilor-circuitului de documente–––––10

c) Organizarea contabilitatii mijloacelor banesti–––––––––––-11

d) Organizarea sistemului de documente privind plata si incasarea ––––

drepturilor salariale––––––––––––––––––––––11

e) Sistemul de documente privind organizarea inventarierii

patrimonului–––––––––––––––––––––––––-11

f) Sistemul de documente a contabilitatii cheltuielilor si veniturilor –––-

si a contabilitatii generale––––––––––––––––––––-12

g) Imobilizari corporale–––––––––––––––––––––13

h) Obligatii fata de bugetul statului regasite la societate––––––––13

i) Situatii financiare anuale ale societatii––––––––––––––15

4.Bibliografie–––––––––––––––––––––––––17

I. PREZENTAREA SOCIETATII COMERCIALE

ASPECTE CU PRIVIRE LA MODUL DE CONSTITUIRE SI FUNCTIONARE A ENTITATII ECONOMICE

Societatea comerciala xxxxxxxxxxxxxxxxa fost infiintata prin actul costitutiv inregistrat la notarul public si autentificat din xxxxxxxxxxxxxxx, inregistrata la Registrul Comertului sub nr.xxxxxxxxxxxxxxxxx, codul fiscal xxxxxxxxxxxxxxx

Sediul societatii este in Bucuresti,

Capitalul social al societatii este de 1000 RON si este in intregime privat.

A. ETAPELE PARCURSE PENTRU CONSTITUIREA SOCIETĂȚII

ȘI ACTELE NECESARE PENTRU CONSTITUIRE

1. Stabilirea locului/spatiului unde societatea va avea sediul principal si daca este cazul, a sediilor secundare.

se poate face intr-un spatiu proprietatea unuia sau a mai multor asociati ori aflate in folosinta acestora;

se pregatesc/obtin acte doveditoare pentru spatiu: extras de carte funciara de la proprietari; contract de inchiriere, subinchiriere, comodat; avizul favorabil al proprie-tarilor sau chiriasilor din locuintele cu care se invecineaza spatiul in cauza (pe orizontala si verticala).

2. Se stabileste denumirea societatii si, daca este cazul, emblema societatii.

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

firma si emblema se stabilesc de asociati si trebuie sa se deosebeasca de firma si emblema altor societati;

firma si emblema trebuie sa fie scrise in primul rand in limba romana;

firma si emblema se verifica la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde se stabileste sediul firmei, eliberandu-se dovada inregistrarii si rezervarii acestora pe o perioada de 3 luni;

3. Se intocmeste actul constitutiv corespunzator formei juridice de societate pe care asociatii au ales-o ;incheiere de autentificare xxxxxxxxxxxxxxxxxx