Trasabilitatea Si Identificarea, O Necesitate Pentru Produsele Alimentare

1. INTRODUCERE

Prezentarea generală a firmei

SC CONFIS Sibiu a fost înființată în 1988 și are ca obiect de activitate producția de:

Conserve din carne;

Pateuri

Mâncăruri;

Preparate din carne;

Conserve mixte;

Organizatia SC CONFIS SA se situeaza pe locul intai, cu un procent de 60% la nivel national pe piata conservelor. Societatea se pregateste sa lanseze pe piata produse certificate, care raspund exigentelor consumatorilor in ceea ce priveste: calitatea, pretul si siguranta alimentara.

1.2. Organigrama societatii SC CONFIS SA

1.3. Prezentarea generală a sistemului calității

Din anul 2001 organizatia Confis SA este certificata cu ISO 9001.Implementarea si certificarea Sistemului de Management al Calitatii conform ISO (Organizatia Internationala de Standardizare) 9001-2001 presupune cresterea eficacitatii managementului calitatii in scopul imbunatatirii continue a calitatii produselor si a satisfactiei clientului. Sistemul calitatii furnizeaza probe si dovezi obiective care atesta ca produsele fabricate de Confis SA satisfac cerintele exprimate si implicite ale clientilor, asigura securitatea si sanatatea acestora precum si protectia mediului inconjurator. Obiectivele strategice ale acestui sistem al calitatii sunt urmatoarele: nivelul de satisfactie al clientului si numarul redus de reclamatii de la client.  

Din 2006, organizatia Confis SA aplica si cerintele standardului ISO 22000:2005. EN ISO 22000:2005, Sisteme de management al securitătii produselor alimentare, oferă un cadru de cerințe armonizate pe plan mondial pentru abordarea securității alimentare la un nou nivel. Standardul a fost elaborat în cadrul ISO de specialiști din domeniul industriei alimentare, împreună cu reprezentanți ai organizațiilor internaționale specializate și în strânsă cooperare cu Comisia Codex Alimentarius, organism creat în colaborare cu Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS) pentru elaborarea de standarde referitoare la produsele alimentare.
Produsele alimentare ajung la consumatori prin intermediul lanțurilor logistice care pot implica diferite tipuri de factori și pot trece mai multe frontiere. O veriga slabă poate afecta securitatea produselor alimentare care pot deveni periculoase pentru sănătate, generând riscuri pentru consumatori și costuri considerabile pentru furnizori. Întrucât riscurile cu privire la securitatea alimentelor pot aparea în orice punct din lanț, un control adecvat al ansamblului este esențial. Securitatea alimentelor constituie responsabilitatea comună a tuturor factorilor care intervin în procese și necesită îmbinarea eforturilor lor.
EN ISO 22000 este elaborat pentru a permite organismelor care intervin în lanțul alimentar, indiferent de tipul lor, să implementeze un sistem de management al securității produselor alimentare. Aceștia sunt, în principal, producatorii de nutrețuri pentru animale, producatorii primari, operatorii și furnizorii care se ocupă de transport și depozitare, punctele de desfacere și de servire, organizațiile asociate, precum fabricanții de echipamente, de ambalaje, de produse de curățare, aditivi etc.
Standardul a devenit necesar din cauza sporirii numărului de boli provocate de produsele alimentare contaminate, în statele dezvoltate, precum și în cele în curs de dezvoltare. EN ISO 22000, rod al consensului internațional, armonizează cerințele cu privire la un management sistematic al securității lanțurilor logistice alimentare și oferă o soluție unică pentru bunele practici, la nivel mondial. În plus, este posibil să se certifice sistemele de management al securității alimentelor care sunt conforme cu EN ISO 22000. Acest fapt permite să se răspundă astfel cererii crescânde a sectorului alimentar cu privire la o certificare a furnizorilor, deși standardul poate fi aplicat exclusiv pentru avantajele pe care le asigură (fara scopuri de certificare).
Elaborat cu participarea specialistilor din domeniul alimentar, EN ISO 22000 cuprinde principiile HACCP și integrează cerințele standardelor-cheie elaborate de diverse asociații de distribuitori, la nivel mondial.

Alan Bryden, secretar general al ISO, considera că „participarea sectorului public la elaborarea familiei de standarde ISO 22000 este, de asemenea, importantă, mai ales cea a Comisiei Codex Alimentarius FAO/OMS, care răspunde de binecunoscutul sistem HACCP, referitor la igiena alimentelor. Grație parteneriatului ISO – Codex, ISO 22000 va facilita implementarea sistemului HACCP și a principiilor de igienă alimentara elaborate de Codex, care joacă un rol major în acest domeniu”.

Un alt avantaj îl constituie faptul că acest standard permite să se extindă aplicarea sistemelor de management al standardului ISO 9001:2000 referitor la calitate, larg aplicat în toate domeniile, dar care nu se referă în mod specific la securitatea alimentelor. Elaborarea ISO 22000 s-a bazat pe ipoteza că cele mai eficiente sisteme de securitate a alimentelor sunt cele care sunt elaborate, gestionate și îmbunătățite permanent, în cadrul unui sistem structurat de management și care sunt încorporate în activitatile globale de management al unei organizații.
EN ISO 22000 poate fi aplicat singur însă este proiectat a fi compatibil cu EN ISO 9001:2000. Întreprinderile deja certificate în conformitate cu EN ISO 9001 nu vor întâmpina nici o dificultate în a obtine și o certificare în conformitate cu EN ISO 22000. Standardul include, în acest sens, un tabel de corespondentă între cerințele sale și cele ale lui EN ISO 9001:2000.

Ca și structură, standardul ISO 22000 este compatibil cu cerințele Ghidului ISO 72. Ghidul ISO 72 este un standard care descrie structura standardelor sistemelor de management; prin aceasta se asigură că orice standard ISO are o structură paralelă cu ISO 9001:2000.

Ce conține standardul?

ISO 22000 specifică cerințele pentru un sistem de management al siguranței alimentare al lanțului alimentar atunci când o organizație:

-are nevoie să demonstreze abilitatea sa de a controla pericolele siguranței alimentare pentru a oferi în mod constant produse sigure care să întrunească atât cerințele clientului cât și cele legale și de reglementare, și

-tinde spre mărirea satisfacției clientului prin controlul efectiv al pericolelor siguranței alimentare, inclusiv procese pentru îmbunătățirea sistemului

Cine sunt utilizatorii intenționați?

ISO 22000 se poate aplica la toate tipurile de organizații din lanțul alimentar, de la producătorii de nutrețuri animale, producătorii primari, operatorii și furnizorii care se ocupă de transport și depozitare, punctele de desfacere și servire și organizațiile asociate, precum fabricanții de echipamente, de ambalaje, de produse de curățare, aditivi etc.

Siguranța alimentară este legată de prezența la un anumit nivel al pericolelor în aliment în momentul consumului. Deoarece pericolele la siguranța alimentară pot fi introduse în orice verigă a lanțului alimentarm este esențial un control adecvat pe toată lungimea lanțului alimentar. Astfel, siguranța alimentară este o respnsabilitate comună care este asigurată în principal prin eforturile combinate ale tuturor părților participante la lanțul alimentar.

De ce este important ISO 22000?

Organizațiile care produc, prelucrează, transportă sau furnizează alimente recunosc cerințele tot mai mari ale clienților referitoare la capacitatea lor de a demonstra și de a furniza dovezi adecvate ale abilității lor de identificare și ținere sub control a pericolelor care pot afecta siguranța alimentelor.

ISO 9001 este un sistem de management al calității, și nu se ocupă special de siguranța alimentelor. Ca un rezultat, multe țări, precum Danemarca, Irlanda, Australia au dezvoltat standarde naționale voluntare și alte documente care specifică cerințe auditabile pentru sistemele de siguranța alimentelor.

Numărul mare al standardelor naționale a dus la confuzie. De aceea este nevoie de armonizarea standardelor naționale la nivel internațional. Acesta a fost motivul pentru care Asociația de Standardizare Daneză a propus secretariatului ISO/ TC 34 intocmirea unui standard al sistemului de management al siguranței alimentare.

Ce acoperă?

Standardul combină elemente cheie general recunoscute pentru asigurarea siguranței alimentare de-a lungul lanțului alimentar, depă cum urmează:

Comunicarea interactivă

Comunicarea de-a lungul lanțului alimentar este esențială pentru asigurarea că toate pericolele relevante pentru siguranța alimentară sunt identificate și controlate în mod adecvat la fiecare verigă a lanțului alimentar. Aceasta implică comunicarea nevoilor organizației atât verigilor care urmează în lanțul alimentar, cât și celor dinaintea organizației în lanțul alimentar. Comunicarea cu clienții și furnizorii, bazată pe informația generată prin analiza sistematică a pericolelor, este o bază și în evidențierea cerințelor clienților și furnizorilor.

Managementul sistemului

Sistemele de management al siguranței alimentare cele mai eficiente sunt create, implementate și îmbunătățite în cadrul general al unui sistem de management structurat, și încorporate în activitățile generale de management ale organizației. Acest mod de lucru oferă beneficii maxime pentru organizație și pentru părțile interesate. ISO 22000 va lua în considerare cerințele lui ISO 9001 pentru a mări compatibilitatea dintre cele două standarde și pentru a permite implementarea lor integrată.

Analiza pericolelor

Sistemele eficiente care sunt capabile să controleze pericolele de siguranță a alimentelor, pentru a le menține la nivele acceptabile în produsul finit care este livrat către următoarea verigă a lanțului alimentar necesită integrarea echilibrată a programelor preliminare și a planului HACCP. Programele preliminare sunt proceduri sau instrucțiuni specificate, specifice naturii și mărimii operației, care îmbunătățesc sau mențin condiții operaționale de efectuare a unui control mai eficient al pericolelor alimentare și/sau care controlează posibilitatea introducerii pericolelor la siguranța alimentară și contaminarea sau proliferarea datorată lor în produse.

ISO 22000 se poate aplica tuturor organizațiilor din lanțul alimentar

ISO 22000 combină dinamic principiile HACCP și pașii de aplicare a lor cu programele preliminare, utilizând analiza pericolelor pentru determinarea strategiei care va fi utilizată pentru a se asigura controlul pericolelor prin combinarea programelor preliminare cu planul HACCP.

Standardul clarifică în continuare conceptul programelor preliminare. Acestea sunt divizate în două subcategorii: programe de infrastructură și mentenanță și programe preliminare operaționale.

Progremele de infrastructură și mentenență sunt utilizate pentru a se adresa cerințelor de bază ale igienei alimentare și bunelor practici permanente, pe când programele preliminare operaționale sunt utilizate pentru a controla sau reduce impactul pericolelor identificate asupra produsului sau mediului de procesare.

Planul HACCP este utilizat pentru a ține sub control punctele critice de control determinate, pentru a elimina, preveni sau reduce la un nivel acceptabil pericolele la siguranța alimentară care au fost determinate în timpul analizei pericolelor.

Care sunt beneficiile pentru utilizatori?

Beneficiile pentru organizațiile care implementează standardul includ, printre altele:

-Comunicarea între parteneri mai organizată

-Optimizarea resurselor (atât intern cât și în lungul lanțului alimentar);

-Documentația îmbunătățită;

-Planificarea îmbunătățită, scăderea verificării post-proces;

-Controlul pericolelor mai eficient și dinamic;

-Toate măsurile de control bazate pe analiza pericolelor;

-Management sistematic al programelor preliminare;

-Aplicabilitate largă datorită focusării pe rezultatul final;

-O bază validă pentru luarea deciziilor;

-Controlul îndreptat către ceea ce e necesar.

Mai mult, standardul este valoros datorită unor caracteristici cum ar fi:

-Este internațional;

-Oferă o bază pentru armonizarea standardelor naționale;

-Procesatorii de alimente așteaptă acest standard;

-Oferă o referință pentru întreg lanțul alimentar;

-Oferă un cadru pentru certificarea de terță parte;

-Umple un gol dintre ISO 9001 și HACCP;

SISTEMUL DE MANAGEMENT AL CALITĂȚII

2.1.Generalități

Procesele existente in firma SC CONFIS SA și necesare sistemului de management al calității se împart în 4 categorii:

Procese de realizare a produsului

Planificarea realizării produsului;

Determinarea cerințelor clientului;

Analiza cerințelor clientului;

Comunicare cu clientul;

Proiectare;

Aprovizionare;

Execuție (subprocese: Identificare și trasabilitate; Păstrarea produsului);

Controlul Dispozitivelor de Masurare si Monitorizare.

Procese de monitorizare, analiză și îmbunătățire:

Măsurarea satisfacției clientului;

Audituri interne;

Monitorizarea și măsurarea produsului;

Monitorizarea și măsurarea proceselor;

Controlul produsului neconform;

Analiza datelor;

Îmbunătățire;

Acțiuni corective;

Acțiuni preventive.

Procese de management (subprocese: – Politica in domeniul calității;

– Planificare;

– Responsabilitate și autoritate;

– Comunicare interna;

– Analiza efectuata de

management)

Procese de asigurare a resurselor:

– Resurse umane;

– Infrastructură;

– Mediu de lucru

Managementul societății alocă resurse și asigură disponibilitatea informațiilor necesare desfășurării în condiții optime a activităților, respectiv proceselor, din cadrul societății. Toate procesele sunt monitorizate, măsurate și analizate în mod regulat, astfel încât să fie implementate acțiuni pentru a realiza rezultatele planificate și îmbunătățirea SMC.

Controlul este asigurat pentru toate procesele existente in firma, iar SC CONFIS SA nu utilizează procese din afara societății care influențează calitatea produselor fabricate.

REFERINTE

Elaborarea Manualului Calității și a procedurilor se bazează pe următoarele standarde referință:

SR EN ISO 9000:2001 Sisteme de management al calității. Principii fundamentale si vocabular.

SR EN ISO 9001:2001 Sisteme de management al calității.

Cerinte.

SR EN ISO 22000:2005 Sisteme de management al sigurantei

alimentelor

SR EN ISO 9004:2001 Sisteme de management al calității. Linii

directoare pentru imbunatatirea

performantei.

SR ISO 10013:1995 Ghid pentru elaborarea manualelor calității.

SR ISO 10005:1999 Ghid pentru planurile calității.

ISO 19011:2002 Ghid pentru auditarea sistemelor de

management al calitatii si/sau a mediului

HG 924/2005 Norme de igienă a produselor alimentare

2.2. DOCUMENTATIA

Generalitati

Documentația sistemului calității aplicabil în SC CONFIS SA cuprinde următoarele :

– Declarația Directorului general;

– Manualul calității;

– Proceduri de sistem cerute de standardul ISO 9001:2000:

PS-01 Controlul documentelor

PS-02 Controlul înregistrărilor

PS-03 Audituri interne;

PS-04 Controlul produsului neconform;

PS-05 Acțiuni corective;

PS-06 Acțiuni preventive.

– Proceduri stabilite pentru a se asigura de planificarea, operarea si controlul proceselor:

PO-01 Analiza contractului;

PO-02 Proiectare;

PO-03 Aprovizionare;

PO-04 Producție;

PO-05 Inspecții;

PO-06 Controlul Dispozitivelor de Măsurare și Monitorizare

PO-07 Monitorizarea satisfacției clientului;

PO-08 Comunicare;

PO-09 Analiza efectuată de management;

PO-11 Resurse Umane;

PO-12 Analiza datelor;

– Planuri ale calitatii;

– Înregistrări necesare pentru a furniza dovezi ale implementării și menținerii SMC-ului.

2.3. Manualul calitatii

Manualul calitatii descrie organizarea, responsabilitățile si procedurile utilizate pentru managementul proceselor din cadrul sistemul de management al calității al firmei SC CONFIS SA.

Manualul calității este organizat pe structura standardului ISO 9001:2000 Sisteme de managementul calității.

Scopul sau este de a da posibilitatea personalului firmei si altor persoane interesate să înțeleagă tehnicile și procedurile de bază cerute pentru menținerea standardelor de calitate. Acest nivel al calității este necesar pentru a da asigurări că produsele firmei sunt conforme cu specificațiile clienților.

Este responsabilitatea tuturor angajaților să se asigure de efectivitatea și eficiența acestor prevederi din manualul calității. Orice procedură a sistemului calității poate fi revizuită, respectiv ajustată și analizata după cum este necesar.

Procedurile descrise în acest manual, procedurile de sistem, procedurile și instrucțiunile operaționale și de lucru asociate, constituie practici obligatorii pentru întregul personal.

2.4. Declaratia Directorului general privind politica societatii in domeniul calitatii

Declarația Directorului general evidențiază angajamentul său pentru dezvoltarea și implementarea SMC-ului și îmbunătățirea continuă a eficacității acestuia.

Dezideratul SC CONFIS SA este de a dezvolta și livra produse de un nivel calitativ superior, de a satisface cerințele clienților și a îmbunătăți continuu eficacitatea SMC-ului. În acest sens s-au luat o serie de masuri, menite, să ducă la atingerea acestui obiectiv.

SC CONFIS SA abordeaza un model de proces care permite identificarea și soluționarea neconformităților în procesul de fabricare a produselor; metodele de identificare si prevenire a neconformitatilor; analizele, atât interne cât și cele cu clientul; utilizarea de instrucțiuni și specificații tehnologice corespunzătoare.

Obiectivul strategic al politicii noastre în domeniul calității este ca, an de an, calitatea produselor noastre sa fie îmbunătățită continuu. În acest sens, sistemul de asigurare a calității pune la dispoziție metode de monitorizare a neconformităților pentru a putea urmări evoluția acestora.

Ca și producător la standarde de calitate ridicate impuse de clienții firmei, este menținută o politică de îmbunătățire continuă a calității. Personalul cu atribuții în domeniul calității analizează periodic sistemul calității pentru a se asigura continua adecvare și eficiență a acestuia.

Reprezentantul managementului are responsabilitatea și autoritatea verificării, implementării și menținerii politicii în domeniul calității la toate nivelurile companiei.

Pentru atingerea obiectivelor sale privind calitatea SC CONFIS SA menține un sistem al calității în conformitate cu cerințele standardului SR EN ISO 9001:2001.

Aplicarea standardului SR EN ISO 9001:2001 include demonstrarea imbunatatirii continue a sistemului calitatii si a prevenirii neconformitatilor.

2.5. Obiectivele calitatii

Obiectivele calității sunt stabilite în urma analizelor efectuate de management. Acestea vizează următoarele aspecte:

Nivelul de satisfacție al clientului să fie „bun”;

Numărul de reclamații lunare să fie mai mic de 10

2.6. Planificarea sistemului de management al calității

Planificarea calității are în vedere modul în care sunt îndeplinite obiectivele calității, politica în domeniul calității, asigurarea identificării, definirii și realizării proceselor, alocarea resurselor necesare pentru realizarea obiectivelor, asigurarea menținerii integrității sistemului atunci când au loc schimbări, elaborarea documentației sistemului calității.

În scopul satisfacerii condițiilor specificate pentru produse se iau in considerare următoarele activități:

elaborarea planurilor calității;

identificarea si asigurarea proceselor, resurselor si a competentelor necesare realizarii calității cerute;

elaborarea de proceduri documentate compatibile cu procesul de fabricație;

efectuarea de analize și inspecții adecvate în diferitele faze ale realizării produsului;

stabilirea criteriilor de acceptare a unui anumit produs;

menținarea de înregistrări prin care să fie aduse dovezi obiective asupra modului de realizare a calității cerute.

3. IDENTIFICAREA SI TRASABILITATEA PRODUSELOR

Generalitati

Trasabilitatea reprezinta aptitudinea de a regasi istoricul, utilizarea si localizarea unui produs sau a unei activitati, un mijloc de identificare inregistrat.

Dar trasabilitatea nu se raporteaza doar la productie.

Gratie unei gestionari comerciale riguroase, un lot de produse se poate identifica pana la clientii sai si se poate retrage in caz de probleme.

Trasabilitatea este finalizata parcurgand procedurile si face apel la utilizarea informaticii, pentru a oferi informatii de identificare a produsului si a procesului de fabricatie.

3.1. Trasabilitatea pentru un produs, permite:

-in cazul fabricatiei sa se regaseasca cauza unei neconformitati sau a unui defect;

-in cazul utilizarii:

sa se urmareasca produsul pentru a-i confirma limitele de viata prevazute;

in urma unui incident sa se regaseasca originea materiei prime si stadiile de fabricatie pentru a determina cauza

1. Descriere proces

Legenda:

DC-director calitate

CC-control calitate

DMM-dispozitive de masurare si monitorizare

Verificări proces

Verificarea procesului de identificare și trasabilitate se efectuează prin:

Audituri interne;

Măsurarea numărului de neconformități pe proces al SMC;

– Măsurarea numărului de neconformități datorate unei identificări necorespunzătoare.

3.2. Tipuri de trasabilitate

In industria alimentara este nevoie sa se cunoasca trei tipuri de elemente:

Compozitia si originea produsului;

Locul de expeditie;

Tratamentele aplicate in timpul productiei

Primul element constituie trasabilitatea ascendenta, iar cel de al doilea element-trasabilitatea descendenta.

3.2.1. Trasabilitatea ascendenta

Trasabilitatea ascendenta, permite identificarea loturilor de materii prime incorporate intr-un produs finit.

3.2.2. Trasabilitatea descendenta

Trasabilitatea descendenta permite identificarea etapei de productie, continand un component dat ( materie prima….)

Prin aplicarea trasabilitatii descendente, este posibila limitarea rapida a volumului de produse implicate intr-un incident din punct de vedere al calitatii.

3.3. Tipologia trasabilitatii

Numim astfel diferitele tipuri de trasabilitate. Fiecare tip implica exigente diferite unul fata de altul.

Trasabilitatea administrativa, ofera informatii referitoare la proces. Aceste informatii se pot referi la:

Comenzi, facturi, livrari, proces de distributie. Beneficiile consta in informarea clientului, interventia in caz de litigiu si reclamatii.

Transportul produsului (depozitarea produsului la client) si echipamente (masini). Beneficiile consta in prevenirea litigiilor in cazul transportului.

Trasabilitatea materiei, ofera informatii care permit identificarea calitativa a produsului fabricat sau manipulat in functie de numarul de lot sau numarul de serie. Obiectivul principal al trasabilitatii materiei consta in prevenirea incidentelor calitative.

3.4. Importanta trasabilitatii

Trasabilitatea inglobeaza conceptul de siguranta alimentara, transparenta comerciala si tehnica. Trasabilitatea este esentiala in obtinerea semnului de calitate recunoscuta (eticheta, produs certificat).

Trasabilitatea unei organizatii ii permite acesteia diferentierea de concurenta prin calitate, pret, inovatie. Trasabilitatea garanteaza conformitatea produsului finit, favorizand astfel organizatia in raport cu concurenta.

3.5. Semnele calitatii

Semnele oficiale ale trasabilitatii raspund intrebarilor consumatorilor in ceea ce priveste trasabilitatea unui produs, garantand originea si calitatea produsului respectiv. Utilizarea acestor semne este optionala pentru fiecare organizatie sau producator, care se angajeaza sa respecte caietul de sarcini.

Exista multiple semne, dar doar cinci sunt destinate oficial calitatii:

AOC – Denumirea originala controlata, identifica un produs a carui autenticitate este in functie de originea sa geografica.

Eticheta rosie – calitate superioara, este cea mai importanta eticheta. Cresterea si comercializarea animalelor este foarte sever reglementata. Animalele trebuiesc hranite numai cu vegetale si minerale, sa dispuna de un spatiu corespunzator si sa beneficieze de o durata de viata superioara altora.

Certificatul de conformitate, atesta ca produsul este conform cu caracteristicile indicate pe eticheta.

Agricultura Biologica, certifica absenta utilizarii produselor chimice de sinteza. Hrana animalelor este formata din culturi netratate, iar folosirea medicamentelor este limitata. Agricultura Biologica exclude utilizarea pesticidelor si a ingrasamintelor chimice

Criteriile Calitatii certificate, garanteaza respectarea unui caiet de sarcini sever, destinat asigurarii calitatii produselor.

Aceste cinci semne ale calitatii indica calitatea superioara a unui produs.

4. DEFINIREA CÂMPULUI STUDIULUI

Mancarea cu fasole boabe

Studiul se concentreaza asupra elaborarii unui plan de identificare a trasabilitatii sortimentului Mancare cu fasole boabe in cadrul organizatiei SC CONFIS SA. Acest plan permite identificarea fiecarui lot de materie prima, si a destinatiei fiecarui lot de produs finit.

Trebuie luati in considerare toti parametrii productiei, conditiile de munca, de organizare, realizarea tehnica si organizationala a sistemului.

Prezenta unui sistem de identificare-trasabilitate in cadrul organizatiei SC CONFIS SA, favorizeaza organizatia in raport cu concurenta.

Punerea in practica a trasabilitatii trebuie sa fie urmata de diferite teste de verificare (auditurile).

4.1. Prezentarea echipei care realizeaza trasabilitatea

Dezvoltarea trasabilitatii implica o munca de echipa intre Departamentul de Productie, Departamentul de informare , si Departamentul de Asigurare a Calitatii in carul organizatiei SC CONFIS SA. Monitorizarea reclamatiilor din partea clientilor se face de catre Departamentul de Asigurare a Calitatii.

Dupa validarea proiectului de catre Departamentul de Productie, Deparatamentul de Asigurare a Calitatii impreuna cu cel de Informare, realizeaza jonctiunea.

Echipa care participa la dezvoltarea trasabilitatii este formata din persoane cu pregatire in Asigurarea Calitatii si Sigurantei Alimentare, din ingineri tehnologi si  persoane cu pregatire in domeniul informaticii:

Punerea in practica a sistemului si realizarea sa este auditata de catre Departamentul de Asigurare a Calitatii. Aceste faze sunt prezentate in schema urmatoare:

Fig. 1

4.2. Redactarea documentelor de trasabilitate

Redactarea fiecarui document se face respectand urmatoarele principii:

Un document trebuie sa fie succint si sa faca referire la ceea ce este esential. In fiecare document trebuie sa existe informatii indispensabile pentru asigurarea calitatii produsului

Sa defineasca o situatie ( o problema, o cauza, o solutie) cu precizie, raspunzand la urmatoarele intrebari: Cine, Ce, Unde, Cand, Cum, De ce, Cat?

Piramida documentelor calitatii

Fig. 2

Niveau 1- descriptiv Manualul

Asigurarii

Calitatii

Niveau 2 – aplicativ

Proceduri

Niveau 3 – informativ Instructiuni de lucru

Inregistrarea documentelor

Niveau 4 – probe interne si externe

4.3. Controlul documentelor

Documentele sistemului calității și cele referitoare la produs, atât interne cât și de proveniență externă, se mențin sub control in conformitate cu procedura PS-01, Controlul documentelor. Procedura de control a documentelor detaliază modul de elaborare, nivelul de avizare și aprobare a documentelor înainte de emitere.

PROCEDURA DE CONTROL A DOCUMENTELOR

1. Scop

Această procedură descrie sistemul prin care se asigură ținerea sub control a documentelor și datelor care sunt în legătură cu sistemul calității, cu produsele executate și tehnologii, astfel încât persoanele interesate sa aibă acces prompt la datele și informațiile care sunt necesare satisfacerii condițiilor specificate pentru activitatea pe care o desfășoară și pentru rezultatele acesteia.

2. Domeniu de aplicare

Procedura se referă la toate documentele sistemului calității și ale produsului executat, inclusiv la cele de proveniență externă sau pe suport informatic, cum ar fi standarde, reglementări, specificații ale clientului etc., indiferent de suportul pe care acestea se prezintă.

Stabilirea necesarului de documente

Necesarul de documente privind acoperirea cerințelor din standardul internațional de referință, SR EN ISO 9001:2001, este stabilit de către DC prin analiza cerințelor aplicabile din standard.

Necesarul de reglementări, standarde și documentație de produs este stabilit de către Directorul general cu consultarea, după caz, a altor funcții din cadrul societății, clientului, diferite instituții sau orice alte părți interesate.

Identificarea documentelor

Identificarea documentelor de proveniență internă se realizează printr-un cod care asigură asocierea fiecărui document cu poziția din

F-S1-01 Lista documentelor în vigoare.

Fiecare document conține numele firmei, titlul documentului, codul, numărul ediției/reviziei împreună cu data acesteia și numărul paginii, prin care se asigură trasabilitatea documentului în timp la versiunea originală și la persoanele care au elaborat, verificat si aprobat documentul.

Documentele de proveniența externă păstrează codificarea originală și se tratează in același mod ca cele de proveniența internă.

Verificarea documentelor

Documentul este procesat și semnat de către elaborator, după care acesta este înmânat spre analiză și verificare.

Analiza și verificarea documentelor are în vedere: adecvanța, completitudinea, lizibilitatea, existența semnaturilor autorizate, existența datelor de identificare și regăsire a documentului.

Emiterea documentelor

Data aprobării documentului este și data emiterii, respectiv intrării acestuia în vigoare. Data aprobării se înscrie pe document conform rubricației acestuia de către persoana care a aprobat documentul respectiv.

Controlul utilizării documentelor

Fiecare utilizator de documente are responsabilitatea de a se asigura că se află în posesia tuturor documentelor care îi sunt necesare pentru satisfacerea condițiilor privind calitatea activității sale și a rezultatelor acesteia.

DC are responsabilitatea de a înlocui imediat în toate punctele de difuzare/utilizare prevăzute în F-S1-02 Lista de difuzare a documentelor, documentele care își pierd valabilitatea.

Modificările documentelor

Modificările documentelor și datelor se efectuează respectând aceleași condiții ca și la elaborarea unui document.

Modificări ale documentelor și ale datelor pot fi generate de schimbări în cerințele clientului, actualizări ale normativelor / reglementarilor / standardelor, schimbări în organizare, acțiuni corective/preventive rezultate din auditurile calității sau din analizele conducerii.

Modificările sunt concepute de către elaboratorul documentului, verificate și aprobate de către funcțiile care au efectuat inițial aceasta operație.

În vederea conceperii/analizei/aprobării modificării, persoanele implicate care verifică și aproba, au acces la informațiile necesare cum ar fi: rapoarte de analiza contractului, acte adiționale, rapoarte de audit, rapoarte de acțiuni corective/preventive.

4.4. Controlul înregistrărilor

Toate înregistrările utilizate la controlul calității produsului, respectiv documentele care furnizează dovezile obiective ale activităților efectuate și ale rezultatelor obținute, sunt identificate, colectate, indexate, păstrate intr-un mod prevăzut în specificațiile procedurii PS-02, Controlul înregistrărilor calitatii, asigurându-se în acest fel găsirea promptă, păstrarea adecvată și prevenirea deteriorării, distrugerii sau pierderii acestora.

PROCEDURA DE CONTROL A INREGISTRARILOR

1. Scop

Această procedură are ca scop stabilirea de metode necesare pentru identificarea, colectarea, indexarea, accesul, indosarierea, arhivarea, păstrarea și eliminarea înregistrărilor sistemului de managementul calității.

2. Domeniu de aplicare

Procedura se aplica asupra tuturor inregistrarilor sistemului de management al calitatii.

Aspectele ținerii sub control a înregistrărilor sunt următoarele:

colectare

identificare

indexare (listare)

arhivare

pastrare

acces

eliminare.

Colectarea acestora se efectuează prin predarea înregistrărilor de către persoanele care le întocmesc, responsabililor păstrarea acestora.

Formularele pe care se fac înregistrări sunt identificate în mod unic prin codificare și un număr de înregistrare. După caz, este permisă utilizarea de formulare necodificate pentru înregistrări cu regim special, formulare de proveniență externă sau alte situații speciale.

Arhivarea înregistrărilor se efectuează de către utilizatori. Formularele sunt îndosariate în bibliorafturi/registre pe domenii de proveniență și în ordine cronologică în scopul unei regăsiri ușoare.

Accesul la inregistrări se efectuează doar cu acceptul Directorului general sau al DC, în funcție de importanța informațiilor conținute și de poziția în firmă sau față de firmă a solicitantului.

F-S2-01 Lista înregistrărilor cuprinde codul formularului, denumirea înregistrării, persoana care întocmește, verifcă și aprobă, locul, responsabilul și durata păstrării.

4.5. DESCRIEREA MATERIEI PRIME

Fasolea boabe este una dintre materile prime des intalnite la prepararea mancarurilor in cadrul organizatiei SC CONFIS SA, astfel incat este necesara o atenta inregistarea a loturilor de fasole boabe primite de la furnizor si de asemenea in timpul prelucrarii.

4.5.1.Caracteristici organoleptice

Aspectul, culoarea, mirosul și gustul trebuie să fie caracteristic fasolei sănătoase, cu boabe dezvoltate normal, ajunse la maturitate, fără miros și gust străin (de mucegai, de încins, de substanțe chimice).

4.5.2. Caracteristici fizico-chimice

Se consideră corpuri străine:

corpuri inerte minerale (praf, pământ, nisip, pietris);

corpuri inerte organice (resturi de păstaie, frunze, tulpini, insecte moarte, coji);

boabele de fasole sparte, alterate, mucegăite, încolțite, arse-incinse, atacate de gărgărița fasolei, sau de boli, precum și boabele de fasole pătate;

semințele de la alte plante.

4.5.3.Ambalare: saci, paletizați. Sacii trebuie să fie în bună stare, curați, întregi, dezinfectați și fără miros străin.

4.5.4.Marcare: prin etichetare, individual pe fiecare sac în concordanță cu normele metodologice de etichetare și marcare în vigoare.

4.5.5.Depozitare.

Fasolea trebuie depozitată în încăperi uscate, curate, deratizate, fără miros și bine aerisite, cu o umiditate relativă a aerului de maximum 80% și fără variații bruște de temperatură. Transportul trebuie să se asigure cu vehicule curate, aerisite și acoperite sau prevăzute cu prelate impermeabile.

4.6. PROCEDURA DE RECEPTIE SI DEPOZITARE A MATERIILOR PRIME

4.6.1.Scop.

La receptia ingredientelor se urmareste asigurarea conformitatii cu specificatiile tehnice si normele legale in vigoare referitoare la calitatea si siguranta alimentara. Din punct de vedere cantitativ se stabileste conformitatea cu datele inscrise in Certificatul de calitate si Factura.

4.6.2.Responsabili

Receptia este efectuata de o comisie de receptie formata din gestionar, care are obligatia sa convoace comisia de receptie in momentul sosirii marfurilor si care efectueaza receptia din punct de vedere cantitativ, un delegat productie si un delegat calitate verifica marfa din punct de vedere al conformitatii acesteia cu specificatiile tehnice si normele legislative in vigoare referitor la siguranta alimentara si al conformitatii cu comanda.

4.6.3.Mod de operare :

a) Se verifica documentele insotitoare sa fie prezente, corecte, complete si anume: certificatul de calitate si factura.

b) Se trage camionul la rampa, se deschid usile, se verifica global starea de igiena a camionului, modul de aranjare al paletilor, integritatea paletilor si a marfii de pe palet, incadrare in termenul de valabilitate,se extrag probele. Se verifica daca datele de pe Declaratia de conformitate corespund cu datele de pe notele de palet, apoi marfa se receptioneaza cantitativ.Pentru asigurarea trasabilitatii se face lotizarea interna prin numerotarea paletilor/unitatilor de ambalare.

4.6.4.Masuri corective

In functie de neconformitatile constatate se procedeaza in felul urmator:

a) In cazul in care se constata lipsa actelor ( declaratie de conformitate, factura/ aviz de expeditie), marfa se blocheaza pana la rezolvarea situatiei.

b) In cazul lipsei etichetei cu date de identificare produsele in cauza se returneaza.

c) Ambalajele desfacute, rupte, deteriorate se returneaza

d) In cazul prezentei rozatoarelor sau a insectelor sau excrementelor acestora, marfa se returneaza.

e) Cand se constata la receptie ambalaje ude, cu urme de infiltratii, marfa respectiva se returneaza.

In toate situatiile neconforme se fac reclamatii la furnizor.

4.6.5.Inregistrari si comunicare

Rezultatele controlului receptiei se inscriu in formularul F –01- 02, Registru receptie materii prime si materiale. In situatia existentei unei neconformitati se stabileste solutia de factorii de decizie si se intocmeste” Raportul de Neconformitate”.

Dupa ce s-a efectuat receptia in cazul produselor conforme, marfa este depozitata in depozite curate.

C – Buletin de analiză fizico-chimic; B – Buletin de analiză bacteriologic

Responsabil AQ

4.7. PROCEDURA DE TRASABILITATE

4.7.1.Scop

Identificarea fiecarui lot de materie prima si ingrediente folosite la fabricarea unui anumit sortiment de mancaruri.

4.7.2.Responsabili

Inregistrarea fiecarui lot de materie prima, se face de catre personalul care participa la receptia materiei prime si este continuata de catre inginerul CTC din sectia de fabricatie mancaruri.

4.7.3.Inregistrari

La fabricarea fiecarui sortiment de mancaruri, se completeaza Fisa control reteta F-03-08, fisa in care se regasesc informatii referitoare la fiecare materie prima si ingredient folosit in procesul tehnologic.

Pentru reconstituirea originii produsului, pe capacul fiecarei cutii sunt stantate informatii referitoare la sortiment, data de fabricatie si schimbul pe care s-a fabricat sortimentul respectiv dupa cum urmeaza:

! ^ 66/01

Lot: 25.01.2007

Grupul format din cele doua caractere reprezinta schimbul pentru calitate, respectiv schimbul pentru productie.

Grupul format din doua cifre reprezinta codul produsului 66-Mancare cu fasole boabe, iar grupul format din 01, reprezinta numarul sarjei de fabricatie.

Informatiile cu privire la materia prima si ingredientele folosite se obtin cu ajutorul datelor inscriptionate pe cutie, care se regasesc in documentele de inregistrare consemnate pe parcursul fluxului tehnologic.

Etapele de identificare/trasabilitate

pentru materia prima

Fig. 3

4.8. Controlul produsului neconform

Modalitatea de identificare, documentare, evaluare, tratare a produselor neconforme este descrisă în procedura de sistem, Controlul produsului neconform. Aceasta include:

izolarea produsului neconform,

etichetarea produsului neconform,

completarea rapoartelor de neconformitate,

decizii asupra acțiunilor ce urmează a fi întreprinse,

proceduri de respingere sau returnare,

remedierea/repararea/reprelucrarea produsului neconform

inspecția și testarea produsului reparat,

folosirea produsului neconform pe baza derogării, prin concesie, sau acceptarea prin schimbarea destinației de utilizare,

păstrarea și menținerea înregistrărilor.

Directorul Calitate este responsabil cu tratarea reclamațiilor, respectiv identificare neconformitatii, investigarea cauzelor, stabilirea corectiilor si initierea actiunilor corective si preventive. Este menținută înregistarea tuturor reclamațiilor, precum și a rezultatelor verificării implementării acțiunilor corective și preventive, aceste informații fiind puse la dispoziție în cadrul ședințelor de analiză ale managementului.

Descriere proces

Verificări proces

Verificarea proceselor referitoare la relația cu clientul se efectuează prin:

Audituri interne;

Măsurarea numărului de neconformități pe proces al SMC;

Măsurarea numărului de neconformități datorate unui control al produsului neconform neadecvat.

4.9. PROCEDURA DE CONTROL

A PRODUSULUI NECONFORM

4.9.1.Scop

Această procedură descrie acțiunile întreprinse în cadrul SC CONFIS SA pentru identificarea, izolarea și scoaterea din uz a oricărui material, materie primă, produs sau echipament necorespunzător.

Scopul său este de a da asigurări ca doar materialele, produsele și echipamentele care satisfac specificațiile cerute sunt utilizate în procesele de producție sau livrate clienților.

4.9.2. Domeniu de aplicare

Procedura se aplică pentru toate materialele, produsele sau echipamentele care nu satisfac cerințele de calitate.

4.9.3. Referințe

Manualul calității;

SR EN ISO 9001:2001

4.9.4. Responsabilități

Resposabilul calitate analizează neconformitățile și împreună cu compartimentele implicate stabilesc corecțiile, acțiunile corective și preventive, verifică și se asigură de implementarea acțiunilor respective.

Sunt considerate produse neconforme următoarele:

materia primă, materialele și echipamentele aprovizionate depistate ca fiind necorespunzătoare la inspecțiile de primire;

materiale sau produse prelucrate parțial identificate pe parcursul inspecțiilor pe fluxul de fabricație;

produse necorespunzătoare depistate la inspecțiile finale;

produse necorespunzătoare depistate de către client după livrare ;

echipamente, DMM, utilizate în procesul de producție și identificate ca necorespunzatoare.

Produsele neconforme sunt identificate, izolate, analizate si tratate imediat ce au fost depistate, stabilindu-se de către funcțiile implicate și sau cu consultarea Directorului Calitate corecții imediate, acțiuni corective pentru rezolvarea neconformităților și prevenirea reapariției lor.

4.9.5. Analiza și tratarea produselor neconforme

Materiile prime, materialele și echipamentele neconforme pot fi identificate de către comisia de recepție la efectuarea inspecțiilor la primire, de către operatori/muncitori și/sau responsabilii CC pe parcursul procesului de producție sau la inspecțiile finale, sau pot fi returnate de către clienți.

Persoanele care identifică neconformitatea completeaza fișa F-T3-01 Raport de neconformitate, înregistrează neconformitatea și înștiințează Directorul Calitate.

În cazul în care neconformitățile sunt identificate de către operatori/muncitori, aceștia notifică responsabilul cu Controlul Calitatii.

Imediat ce un produs a fost identificat ca și neconform, acesta este marcat corespunzător și este izolat prin plasarea intr-un loc destinat neconformităților.

Directorulul Calitate și compartimentele/funcțiile implicate analizează neconformitatea și stabilesc cauzele acesteia în fișa F-T3-01 Raport de neconformitate.

În urma analizei cauzelor neconformității, sunt stabilite corecțiile, acțiunile corective și preventive precum și persoanele responsabile cu finalizarea lor.

Produse neconforme pot fi:

reprelucrate pentru a satisface condițiile specificate;

acceptate cu derogare;

reclasate pentru alte utilizări;

respinse sau rebutate;

returnate furnizorului.

Produsele reprelucrate pentru a satisface parametrii specificați sunt verificate sau testate din nou pentru a se asigura conformitatea lor cu cerințele.

Produselor rebutate le este aplicată eticheta rebut.

Produsele neconforme returnate furnizorului sunt însoțite de un proces verbal semnat de Directorul general.

Modul în care au fost finalizate corecțiile, acțiunile corective și preventive este analizat de Directorul Calitate, iar rezultatul este înregistrat în F-T3-01 Raport de neconformitate.

Produsele neconforme depistate de client sunt asociate unei reclamații înregistrate în conformitate cu prevederile procedurii de comunicare cu clientul și sunt tratate respectând prevederile prezentei proceduri.

Înregistrări

Inregistrarile produsului neconform se fac in Raportul de neconformitate F-T3-01.

Descrierea produsului finit

MANCAREA CU FASOLE BOABE

4.10.1. Schema tehnologica de fabricare a sortimentului

Mancare cu fasole

Inmuierea fasolei

Fasolea se pune la inmuiat cu aprox. 12 ore inainte de prelucrare, umiditatea fasolei inainte de prelucrare trebuie sa fie max. 11%.

Spalarea si sortarea

Dupa inmuiere, fasolea se sorteaza. Se indeparteaza boabele sparte, boabele atacate de boli precum si cele patate.

Pregatirea materiilor auxiliare

Morcovii curatati se fierb cu o parte din ceapa, piper, cimbru, foi de dafin, obtinandu-se sosul folosit la umplerea cutiilor.

Morcovii fierbinti se taie in rondele si se asaza in cutii peste fasole.

Ceapa prajita se amesteca cu pasta de tomate, ardeiul si boiaua, care se toarna peste sos.

Umplerea si inchiderea cutiilor

Ordinea de umplere in cutie este : fasolea, morcovii, apoi supa fierbinte, cutiile fiind cantarite pana la gramajul de 300g.

Cutiile umplute se inchid ermetic, se spala cu apa calda, se aseaza ordonat in cosuri si se sterilizeaza.

Sterilizarea cutiilor

Sterilizarea cutiilor cu produsul finit, se face la temeperatura de 120 0C timp de 55 minute.

Termostatarea

Recoltarea probelor pentru termostatare se face in conformitate cu instructiunile in vigoare, in proportie de 2 % din fiecare lot.

Termostatarea conservelor se face la 35C, timp de 14 zile.

Etichetare si ambalarea conservelor

Pe eticheta sortimentului Mancare cu fasole obligatoriu se mentioneaza urmatoarele:

denumirea sub care este vandut alimentul ;

lista ingredientelor din care este compus alimentul ;

cantitatea din anumite ingrediente ;

data durabilitatii minimale ;

conditiile de depozitare ;

sediul producatorului, al ambalatorului sau al distribuitorului ;

instructiuni de utilizare ;

locul de origine sau de provenienta a alimentului ;

o mentiune care sa permita identificarea lotului

Ambalajele folosite sunt:

– cutii din tabla cositorita sau aluminiu, vernisate conform STAS 1687/1-82,STAS 1687/3-82,STAS 1687/4-82.

-alte ambalaje adecvate procesului tehnologic aprobate de Ministerul Sanatatii.

-ambalarea,marcarea si etichetarea cutiilor se fac conform STAS 4100-76 si a altor reglementari in vigoare, respectiv HG 106/7 februarie 2002.

Depozitarea conservelor

Depozitarea conservelor cu Mancare de fasole se face in depozite curate, aerisite, lipsite de mirosuri straine, la o temperatura cuprinsa intre 4 – 250C. Depozitarea baxurilor se face pe paleti, fiecare palet fiind insotit de un bon de control, pe care este mentionat lotul si sarjele de fabricatie.

Planificare proces

Scop: manipularea și depozitarea produselor astfel încât acestea să fie protejate împotriva deteriorărilor.

Obiectiv: 0 produse neconforme datorate unei depozitări/manipulări necorespunzătoare.

2.Descriere proces

Verificări proces

Verificarea procesului păstrarea produsului se efectuează prin:

Audituri interne;

Măsurarea numărului de neconformități pe proces al SMC;

Măsurarea numărului de produse neconforme datorate unei depozitări/manipulări necorespunzătoare.

Livrarea conservelor

Transportul conservelor se va face in mijloace de transport curate si acoperite, protejate impotriva apei, prafului, inghetului, asigurandu-se mentinerea temperaturii din spatiul de depozitare.

Fiecare palet de conserve care se livreaza este insotit de un bon pe care se specifica lotul si sarjele care se regasesc pe paletul respectiv, asa incat fiecare produs are “ cartea sa de identitate”, ceea ce permite ca in fiecare moment sa se cunosca de unde provine si ce parcurs a avut. Schema de livrare este urmatoarea:

Schema de livrare, puncte cheie

de identificare/trasabilitate

Fig.4

4.10.2. CONDITII TEHNICE DE CALITATE

Specificatia tehnica pentru sortimentul MANCARE CU FASOLE BOABE este conform prevederilor SP 23 / 98 referitoare la „Conserve de legume”.Aceasta grupa de produse este caracterizata de faptul ca produsul este ambalat in cutii metalice inchise ermetic,care suporta ca tratament termic sterilizarea.

Produsul MANCARE CU FASOLE BOABE face parte din grupa – conserve de legume.

Sortimentul MANCARE CU FASOLE BOABE se fabrica conform instructiunilor tehnologice si retetei de fabricatie, cu respectarea conditiilor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Materiile prime si auxiliare utilizate in fabricatie vor corespunde standardelor sau specificatiilor tehnice de produs cat si reglementarilor sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Caracteristicile implicate in protectia sanatatii pot suferi modificari functie de reglementarile sanitare si sanitar-veterinare in vigoare.

Caracteristicile organoleptice, fizico-chimice si bacteriologice sunt specificate in tabelele anexate.

Proprietati Organoleptice

Analiza organoleptica se va face dupa o incalzire de cca. 10 min, in apa fierbinte.

Proprietati Fizico-Chimice

Continutul de metale grele si pesticide existente in produs trebuie sa se incadreze in limitele stabilite de reglementarile sanitare in vigoare.

Proprietati Bacteriologice

Reguli pentru verificarea calitatii

Verificarea calitatii conservelor se va face conform STAS 3730/92.

Verificarea ermeticitatii se face conform STAS 8422-83.Prin notiunea de lot se intelege cantitatea de marime cel mult egala cu cantitatea fabricata intr-o zi si va contine un singur sortiment,in acelasi ambalaj.

Bon nr____/____________

Sortiment : MÂNCARE DE FASOLE BOABE 66 Data 22.04.2006 . . . . . . . Gramaj . . . . 300g. . . . .

Schimb . . . . . . Semnătura . . . . . . . . .

Fasole boabe Lot: 06.01.2007/01,02 Ulei Piper Sare Cimbru

Pasta tomate Ceapa deshidratata Ardei uscat Foi dafin Boia dulce Cimbru

Comisie receptie: Predator ing. CTC. Albu Oana Primitor ing. Cocis Alina

Gest. Vasile Maria

In timpul procesului de fabricatie, trebuie urmarita schema de control a calitatii pentru conservele de legume.

4.10.3. Schema de control a calitatii pentru conservele de legume

5. CONTROLUL TRASABILITATII

Sistemul de identificare a trasabilitatii este evolutiv, ajutand la identificarea loturilor de produse, la separarea lor, in cazul in care sunt necesare controale. Identificarea trasabilitatii face parte din normele ISO 9002, si este susceptibila de a fi auditata.

5.1. Natura si interesul auditurilor

Auditul calitatii este o examinare sistematica si independenta pentru a se constata daca activitatile referitoare la calitate si rezultatele acestora satisfac dispozitiile prestabilite si daca acestea sunt efectiv implementate si apte sa atinga obiectivele.

Auditul trebuie sa stabileasca daca aplicarea a ceea ce a fost prevazut in documentele SMC este eficient pentru realizarea obiectivelor in domeniul calitatii.

Auditul calitatii este un ansamblu de activitati documentate, efectuate pe baza unei documentatii ca proceduri, chestionare si inregistrari Acest control permite punerea in evidenta a neconformitatilor, astfel inact se pot lua masurile de prevenire pentru a remedia problemele depistate. Auditurile pot fi interne sau externe. In ambele cazuri demersul este acelasi:

Evaluarea documentatiei SMC-ului a zonei auditate, se constata daca sistemul calitatii ale carui elemente sunt descrise in documente sunt in acord cu standardul de referinta ales;

Auditurile pe teren, se constata masura in care practica curenta din zona auditata este in acord cu prevederile din documentele sistemului calitatii

Intocmirea unui raport de audit;

Urmarirea actiunilor corective.

5.1.1.Auditul intern

Auditul intern se desfasoara in interiorul unei organizatii din initiativa si in beneficiul propriu al acesteia. Motivele pentru care se realizeaza un audit sunt:

-o cerinta a unui standard privind calitatea;

-stabilirea de actiuni corective si preventive referitoare la neconformitati, inainte ca acestea sa fie descoperite de un organism extern.

In timpul auditului intern in cadrul organizatiei SC CONFIS SA, un punct abordat a fost cel al trasabilitatii. Auditul a aratat, ca diferite metode de lucru necesita realizarea unui sistem nou de identificare a trasabilitati, acestea necorespunzand cu documentele aflate in circulatie. Modificarea documentelor calitatii, ca urmare a realizarii unui nou sistem de trasabilitate, au fost validate, iar instructiunile de lucru au fost puse in circulatie.

Astfel de audituri, realizate regular, permit redresarea situatiei, cand se constata abateri. In timpul auditurilor interne, personalul organizatiei, si-a putut forma o viziune globala in ceea ce priveste sistemul de identificare a trasabilitatii, intelegand rolul si importanta lor in acest sistem.

Prin intermediul auditului intern s-a inteles ca garantia trasabilitatii depinde foarte mult de documentele prezentate. Intocmirea documentelor referitoare la trasabilitatea unui produs necesita o coordonare intre toate departamentele care participa la elaborarea produsului.

5.1.2. Auditurile externe

Auditurile externe sunt de doua tipuri:

-de secunda parte

-de terta parte

Auditurile de secunda parte ( la furnizor) sunt executate de organizatie la furnizarii sai, ca o cerinta a sistemului calitatii propriu al organizatiei respective.

Auditurile de terta parte (de certificare) sunt realizate de organismele independenta, care pot inregistra organizatiile a caror SMC corespund cu cerintele standardului de referinta.

In cadrul organizatiei SC CONFIS SA, auditul extern a fost realizat de RENAR, la sfarsitul anului 2003. Identificarea trasabilitatii a fost evaluata in timpul desfasurarii auditului.

5.2.Actiuni corective

La stabilirea acțiunilor corective privind neconformitățile depistate, SC CONFIS SA ține seama de importanța problemelor și de riscul pe care acestea îl implică asupra calității.

Acțiunile corective precum si persoanele responsabile cu aplicarea lor sunt specificate în formularul F-T3-01 Raport de neconformitate.

Principalele neconformități care pot să apară și pentru care sunt stabilite măsuri corective sunt:

neconformități depistate la inspecțiile la primire;

neconformități depistate pe parcursul fabricației;

neconformități depistate în cadrul la inspecțiilor finale;

neconformități reclamate de client, apărute după livrarea produselor;

neconformități datorate implementării și aplicării necorespunzatoare a prevederilor documentelor sistemului calității, depistate pe timpul desfasurarii auditurilor interne și externe;

Toate acțiunile corective stabilite sunt documentate, implementate, monitorizate și analizate periodic de echipa managerială a societății.

Modul în care sunt investigate și tratate neconformitățile depistate în cadrul activităților de inspecții, precum și modul în care sunt stabilite și aplicate măsurile corective este specificat în procedura Controlul produsului neconform.

Neconformitățile depistate la sistemul calității în urma auditurilor interne efectuate sunt tratate conform procedurii Audituri interne si inregistrate in F-T3-01 Fisa de neconformitate.

În ceea ce privește tratarea reclamațiilor primite de la clienți, Directorul Calitate primește reclamațiile de la client și le înregistreaza în F-T5-01 Registrul reclamațiilor, stabilind persoana responsabilă și un termen pentru soluționarea reclamației.

5.3. Urmarirea trasabilitatii pe suport informatic

In colaborare cu serviciul de Asigurare a Calitatii, s-au definit obiectivele acestei gestionari inainte de a se dezvolta o aplicare informatica adecvata.

Obiectivul principal este cel de a actiona foarte repede in cazul unui accident care pune in pericol siguranta alimentara, de a regasi si localiza rapid loturile de produse neconforme livrate.

Obiectivul fiind definit, putem rezuma diferitele intrebari la care putem raspunde cu ajutorul acestei gestionari.

Prin intermediul acestei urmariri, putem sti cantitatea de produse care a fost livrata fiecarui client si data la care a fost livrata. Putem de asemena identifica foarte repede un lot de fasole boabe in cazul in care apar accidente.Aceasta gestionare se imparte in trei parti:

Istoricul lotului:

Cine este furnizorul lotului X?

Cand a fost receptionat lotul X?

Care este cantitatea receptionata a lotului X?

Utilizarea lotului:

Care sunt produsele fabricate cu lotul X?

Ce cantitate din lotul X a fost livrata?

Localizarea lotului:

Cati clienti au receptionat lotul X?

Ce cantitate din lotul X a primit clientul respectiv?

6. EVALUAREA TRASABILITATII PRIN AUDITAREA PROCESULUI DE FABRICARE A SORTIMENTULUI

MANCAREA CU FASOLE

In urma sesizarii primite din partea sefului de aprovizionare din cadrul firmei SC ALBU SRL, referitoare la receptia Lotului de Mancare cu fasole din 22.04.2006, ca s-au identificat 10 cutii bombate, din sarja 02, echipa manageriala din cadrul organizatiei SC CONFIS SA s- a deplasat la fata locului pentru evaluarea constatarii transmise. In urma acesteia s-a dispus efectuarea in data de 01.05.2006 a unui audit intern din urmatoarele motive:

pentru a verifica daca cerintele Standardului ISO 9001:2000 referitoare la trasabilitatea produselor, sunt respectate;

pentru a identifica etapa in care a aparut aceasta neconformitate

Echipa care realizeaza auditul este formata din:

-Auditorul sef: ing. Oarga Mihaela

-auditorii: ing. Marcu Elena;

sef aprovizionare: Balan Mircea;

sef depozit produs finit: Ciugudean Simona

Etapele pentru desfasurarea auditului sunt:

Sedinta de deschidere

Examinarea documentelor referitoare la trasabilitate

Partea finala a auditului, cu intrunirea echipei de audit

Raportul de audit si urmarirea actiunilor corective

Pentru realizarea auditului, Auditorul sef are urmatoarele sarcini:

-defineste conditiile auditului;

-elaboreaza planul de audit;

-semnaleaza celui auditat neconformitatile;

-analizeaza documentatia referitoare la trasabilitatea sortimentului Mancare cu fasole

-intocmeste raportul de audit

SC CONFIS SA

Numar Audit CONFIS- 02-EN

Perioada auditului: din 01.05.2006 pana in 01.05.2006

Decizia numire, Nr. 72/29.04.2006

Standard: Cerinta 7.5.3 Identificarea si trasabilitatea

Sortimentului Mancare cu fasole

Auditori: Oarga Mihaela, Marcu Elena;

Ciugudean Simona

6.1. Plan de audit

Decizia de numire Nr.72/29.04.2006

Prin prezenta conducerea societatii SC CONFIS SA a dispus declansarea unui audit de supraveghere privind evaluarea cerintei 7.5.3. Identificare si trasabilitate /ISO 9001:2001, pentru procesul de realizare al sortimentului Mancare cu fasole.

Comisia de auditori interni este constituita din:

Auditorul sef: ing. Oarga Mihaela

Auditorii: ing. Marcu Elena;

sef aprovizionare: Balan Mircea;

sef depozit produs finit: Ciugudean Simona

Auditul va avea loc in data de 01.05.2006.

Director General Responsabil Managementul Calitatii

6.2. SEDINTA DE DESCHIDERE SI LISTA PARTICIPANTILOR

1. Prezentarea participantilor

2. Obiectivele auditului sunt:

evaluarea inregistrarilor referitoare la cerinta 7.5.3 din standardul ISO 9001:2000, privind identificarea trasabilitatii sortimentului Mancare cu fasole

3.Scopul auditului il reprezinta identificarea etapei in care a aparut neconformitatea

4.Neconformitatile se impart in :

– Neconformitate majora (critica): nefunctionarea unei cerinte a standardului cu privire la identificarea trasabilitatii unui produs, situatii in care este afectata calitatea produsului, serviciului livrat. Poate fi afectata imaginea organizatiei. O serie de neconformitati minore la acelasi capitol al standardului.

– Neconformitate minora (necritica): lipsuri izolate, sporadice, in aplicarea cerintelor din standard sau documentele de referinta, care nu au o importanta semnificativa asupra calitatii produselor/serviciilor livrate de organizatie, nu afecteaza imaginea organizatiei.

5.Daca in timpul auditului se identifica o neconformitate majora, aceasta se va comunica imediat auditatului.

6.Echipa de audit va fi insotita de o persoana din partea auditatului ( daca echipa se desparte, fiecare auditor va fi insotit de cate o persoana din partea auditatului).

Participanti la sedinta de deschidere, semnatura

Stanese Daniela,

Barbu Alexandru,

Vasiloiu Tamara,

Oprisiu Petre

Albu Monica

6.3. EFECTUAREA AUDITULUI

Raspunsul oferit:

Temperatura de depozitare s-a incadrat in parametrii optimi fiind inregistrata in fisa F- 01-03, Fisa de monitorizare a temperaturii in depozitul de produs finit. (Anexa nr.2)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Fisa de monitorizare a Ciugudean Simona

temperaturii in depozitul de produs finit

F-01-03

Raspunsul oferit:

Sarja 02 s-a identificat in functie de Bonul de control cu nr. 432. Bonul de control insoteste paletul de produs finit, pe bon fiind mentionate:

-lotul:2006.04.22,

-sarja din fabricatie 02.

Numarul bonului de control este inregistrat in F- 04-16, Fisa de control cutii ambalate.(Anexa nr.3)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Fisa de control cutii ambalate F-04-16 Ciugudean Simona

Raspunsul oferit:

Etichetarea si ambalarea sarjei 02 a sortimentului Mancare cu fasole din data de 22.04.06 s-a realizat in 22.04.06 si s-a inregistrat in fisa F- 04-16, Fisa de control cutii ambalate.(Anexa nr. 3)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Fisa de control cutii ambalate F-04-16 Oprisiu Petre

Concluzia prezentata de echipa de auditori este ca mentenanta echipamentelor si DMM, se impun a fi sub control pentru intreaga organizatie, iar departamentul mentenanta are obligatia de a-si instrui personalul cu privire la modul de tinere sub control si de intretinere a echipamentelor.

La sterilizarea sarjei 02 a sortimentului Mancare cu fasole cu lotul din 22.04.06, nu s-au respectat parametrii optimi. Temperatura si timpul de sterilizare s-au inregistrat in fisa F- 04-05, Fisa de control tratament termic.(Anexa nr.4)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Fisa de control tratament termic F-04-05 Stanese Daniela

Raspunsul oferit:

Gradul de imbinare si etanseitate a cutiilor din sarja 02 s-au incadrat in valorile normale si s-au inregistrat in fisa F- 05-11, Registrul de imbinare si etanseitate a cutiilor.(Anexa nr. 5)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Registrul de imbinare si Stanese Daniela

etanseitate a cutiilor F-05-11

Referitor la gradul de imbinare si etanseitate a cutiilor, s-a efectuat o prelucrare statistica a datelor, cu privire la examinarea inchiderii cutiilor de conserve si corectarea abaterii. La inchiderea cutiilor de conserve se prevede prin instructiuni o imbinare reala a faltului de minim 50%. Sub aceasta limita se produc rebuturi(bombaje). Din acest punct de vedere s-a examinat lotul de cutii folosit la fabricarea sortimentului Mancare cu fasole din data de 22.04.2006, din care s-a extras un esantion in marime de:

n=50, rezultand xˉ=53

τ=1,6, unde:

xˉ-media aritmetica a valorilor populatiei,

τ-abaterea medie patratica

Cantitatea care va rebuta s-a determinat din urmatorul calcul, insotit de reprezentarea grafica.

unde Z-variabila aleatoare

La Z=1,87, conform tabelului 13 (Functia Laplace), corespunde Φ(z)=0,4693.

0,5000-0,4693=0,0307

Rezulta ca vor fi rebutate 3,07% cutii conserve..

S-a presupus, ca prin actele normative se admit maximum 1% bombaje, astfel incat s-a pus intrebarea la cat trebuie redusa abaterea medie patratica pentru a avea procentul de rebut 1%.

S-a folosit urmatorul rationament ilustrat prin reprezentarea grafica din fig.1-2 si calculul de mai jos:

Fig. 1. Stabilirea proportiei de cutii de conserve necorespunzatoare

Fig. 2. Stabilirea lui Z in vederea corectarii abaterii

In distributia normala din fig.2 va trebui sa existe in zona de sub 50, proportia de 1%ceruta de actul normativ, si 49% in restul jumatatii suprafetei de sub curba. Limita superioara nu este ingradita, dat fiind faptul ca un procent de imbinare reala superior este dorit.

Daca

Folosind tabelul 13(Functia Laplace), la 0,4900, respectiv 0,4901, corespunde Z=2,33. Folosind relatia:

Abaterea medie patratica trebuie redusa de la 1,6 la 1,28, pentru a avea procentul de rebut sub 1%.

Raspunsul oferit:

Gradul de umplere a cutiilor din sarja 02 s-a incadrat in valorile normale si s-a inregistrat in fisa F- 04-13, Control greutate cutii/borcane cu capac.

(Anexa nr.6)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Control greutate cutii/borcane Stanese Daniela

cu capac F-04-13

Raspunsul oferit:

Gradul de hidratare a materiei prime-fasole boabe folosita la fabricarae sarjei 02 s-a incadrat in parametrii optimi. S-a constatat ca inregistrarile aferente gradului de hidratare a fasolei, nu sunt trecute intr-o fisa, astfel incat s-a recomandat imbunatatirea inregistrarilor, prin utilizarea unui formular.

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Stanese Daniela

Raspunsul oferit:

Depozitarea materiei prime se face pe paleti, loturile de materie prima fiind inregistrate in fisa F-01-02, Raport de inspecție la primire materii prime și materiale.(Anexa nr.7)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Raport de inspecție la Albu Monica

primire materii prime și materiale.

F-01-02

Raspunsul oferit:

Produsul neconform, sarja02, din lotul 22.04.2006, a sortimentului Mancare cu fasole a fost oprita de la livrare, izolata de produsele conforme, in locuri special amenajate si etichetata ca produs neconform, dupa care s-a realizat distrugerea sarjei 02 in cadrul unei firme specializate.

Neconformitatea a fost inregistrata in fisa F-T3-01 Raport de neconformitate. (Anexa nr.8)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Raport de neconformitate F-T3-01 Vasiloiu Tamara

Raspunsul oferit:

Imbunatatirea sistemului informatic de supraveghere a fazei de sterilizare, si verificarea diagramelor de sterilizare proprii fiecarui sterilizator, pe parcursul sterilizarii.

Mentinerea sub control a echipamentelor si a DMM-urilor, in acest sens departamentul de mentenanta are obligatia de a stabili programe de mentenanta pentru reparatii capitale curente si accidentale precum si instruirea personalului cu modul de tinere sub control a echipamentelor si a modului de intretinere.

Actiunea preventiva/corectiva este inregistrata in fisa F-T3-01 Raport de neconformitate.(Anexa nr. 7)

Documente aplicabile: Documente examinate: Persoane intervievate: Manualul calitatii Raport de neconformitate F-T3-01 Vasiloiu Tamara

6.4. SEDINTA DE INCHIDERE

In cadrul sedintei de inchidere, auditorul sef prezinta urmatorele constatari:

1. Desfasurarea auditului s-a realizat cu scopul evaluarii trasabilitatii produsului Mancare cu fasole

2. Documentele prezentate indeplinesc obiectivele Sistemului de Management al Calitatii si nu se abat de la clauza 7.5.3 identificare si trasabilitate a standardului de referinta ISO 9001:2000

3. Pe parcursul auditului s-a identificat etapa fluxului tehnologic in care a aparut neconformitatea.

4.Recomandarea auditorului sef pentru inlaturarea neconformitatii consta in monitorizarea mai atenta a intervalului temperatura-timp de sterilizare

5.Auditorul sef a stabilit ca verificarea actiunii corective se va face dupa 10 zile de la finalizarea auditului.

ANEXE

Anexa Nr.1 Schema tehnologica de fabricare a sortimentului

Mancare cu fasole

Anexa Nr. 2

Verificat:

Anexa Nr. 3

Nr: 411/22.04.2006…………..

1-CUTER; 2-STERILIZARE Verificat:

Anexa Nr.4

Nr:112/22.04.2206

ora terminare umplere coș

ora introducere la sterilizare PCC

Verificat :

Anexa Nr.6

Nr:45/22.04.2006

Sortiment:Mancare cu fasole Gramaj: 300g.

Ștantă: 66

Anexa nr.7

C – Buletin de analiză fizico-chimic; B – Buletin de analiză bacteriologic

Verificat:

Anexa Nr.8

CONCLUZII

Trasabilitatea si identificarea reprezinta un instrument de monitorizare si masurare a operatiilor ce intervin in procesarea alimentelor.

Plin aplicarea acestui instrument se pot identifica etapele fluxului tehnologic care prezinta neconformitati si stabilirea actiunilor corective si a corectiilor ce se impun. In cazul nostru sterilizarea a fost identificata ca fiind o etapa a procesului scapata de sub control.

Prin tinerea sub control a etapelor se diminueaza neconformitatile asigurandu-se o imbunatatire continua a produselor alimentare si din punct de vedere al sigurantei alimentare.

Trasabilitatea si identificarea se poate considera ca un instrument suport pentru HACCP.

BIBLIOGRAFIE

1.Iuliana Bratu, Graziella Spulber, Alexandra Iorga – Controlul calitatii si HACCP in Industria alimentara, Ed Universitatii”Lucian Blaga”, Sibiu 2002;

2.Manualul Calitatii, SC CONFIS SA Sibiu, 2001;

3.Standardul SR EN ISO 9001:2001 – Sistem de management al calitatii

4.Standardul SR EN 22000:2005 – Sisteme de managemet al securitatii produselor alimentare

CUPRINS

1. Introducere pag

Prezentarea generala a firmei……………………………………1

Organigrama societatii……………………………………………2

Prezentarea generala a Sistemului Calitatii………………………3

Sistemul de management al calitatii……………………………..3

Generalitati……………………………………………………….8

Documentatia…………………………………………………….10

Manualul calitatii……………………………………………..…10

Declaratia Directorului General privind Politica societatii in domeniul calitatii…………………………………………………11

Obiectivele calitatii………………………………………………12

Planificarea sistemului de management al calitatii……………………..…………………………………….12

Identificarea si trasabilitatea produselor……………………….12

Trasabilitatea pentru un produs………………………………….13

Tipuri de trasabilitate…………………………………………….14

Trasabilitatea ascendenta…………………………………………14

Trasabilitatea descendenta……………………………………….15

Tipologia trasabilitatii……………………………………………15

Importanta trasabilitatii…………………………………………..16

Semnele calitatii………………………………………………….16

Definirea campului studiului – Mancarea cu fasole……………17

Prezentarea echipei care realizeaza trasabilitatea………………..17

Redactarea documentelor de trasabilitate………………………..18

Controlul documentelor………………………………………….19

Controlul inregistrarilor …………………………………………21

Descrierea materiei prime………………………………………..23

Procedura de receptie si depozitare a materiei prime……………24

Procedura de trasabilitate…………………………………………27

Controlul produsului neconform…………………………………29

Procedura de control a produsului neconform……………………30

Descrierea produsului finit………………………………………34

4.10.1.Schema tehnologica de fabricare a sortimentului Mancare cu fasole……………………………………………………………………34

4.10.2.Conditiile tehnice de calitate…………………………………….38

4.10.3.Schema de control a calitatii conservelor de legume……………41

Controlul trasabilitatii……………………………………………44

5.1.1.Natura si interesul auditurilor……………………………………..44

5.1.2. Auditul intern…………………………………………………….45

5.1.3.Auditul extern…………………………………………………….45

5.2.Actiuni corective……………………………………………………45

5.3.Urmarirea trasabilitatii pe suport informatic………………………..48

6. Evaluarea trasabilitatii prin auditarea procesului de fabricare a sortimentului Mancare cu fasole………………………………………49

6.1. Plan de audit………………………………………………………..51

6.2.Sedinta de deschidere si lista participantilor………………………..54

6.3.Efectuarea auditului…………………………………………… …..55

6.4.Sedinta de inchidere…………………………………………………64

Anexe……………………………………………………………………65

Concluzii……………………………………………………………….74

Bibliografie…………………………………………………………….75