Creditul In Valuta

=== Copy of anexe1 ===

DINAMICA INDICATORILOR PRIVIND BONITATEA CLIENTULUI

FLUX DE FONDURI

FIȘA DE DETERMINARE A PERFORMANȚELOR FINANCIARE

Client … Rating 2,18

Data calcul 30.06.2003 Performanță B

Folosind indicatorii de mai sus s-a calculat ratingul de credit. În cazul societăților care au înregistrat un rating de credit de 4 sau 5, banca nu acordă creditul. În acest caz ratingul de credit este 2,18, deci banca va acorda creditul.

SITUAȚIA SINTETICĂ A CLIENTULUI

ANALIZĂ

=== Copy of anexe2 ===

ANALIZA

Mil lei

BALANȚĂ ANALITICĂ

SC. SALEX PROD. COM. SRL

De la 01.10.2003 la 31.10.2003

BILANȚ / ACTIV

Client 1531 SC. SALEX PROD. COM. SRl

CAEN 252 Producția articolelor din materiale plastice

Mil lei

BILANȚ /PASIV

Client 1531 SC. SALEX PROD. COM. SRl

CAEN 252 Producția articolelor din materiale plastice

Mil lei

CONT DE PROFIT ȘI PIERDERE

Mil lei

=== Copy of capitolul1 ===

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ – DATE GENERALE

BCR s-a înființat în 1990 prin desprinderea din cadrul BNR a departamentului care se ocupa de operațiunile comerciale.

Principalele produse și servicii oferite către persoanele fizice (din enumerare lipsesc creditele în valută care sunt detaliate în capitolul 3):

Credite în lei pe termen scurt: credite de trezorerie( punte), credite de trezorerie pentru plata unor tratamente medicale, credite de trezorerie pentru plata unor forme de școlarizare, credite de trezorerie nenominalizate, credite pentru achiziționarea de biciclete, credite pentru achiziționarea de materii prime și marfuri ( persoane fizice autorizate).

Credite în lei pe termen mediu și lung : credite pentru cumpărarea /construirea de locuințe și cumpărarea de terenuri aflate în intravilan), credite ipotecare, credite pentru achiziționarea de materiale de construcție, obiecte și instalații sanitare, credite pentru amenajări și reparații de locuințe, credite pentru achiziționarea de autoturisme, motociclete și bărci cu motor din producție internă și din import, credite pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, credite pentru achiziționarea de inventar agricol mecanic (persone fizice autorizate), credite pentru procurarea de animale de producție și reproducție, plantații pomicole și viticole (persoane fizice autorizate), credite pentru realizarea unor investiții (persoane fizice autorizate), credite pentru investiții cu caracter productiv acordate revoluționarilor beneficiari ai legii 42/90.

Scrisori de garanție în lei și valută

Instrumente de economisire: cont curent –în lei și valută, certificat de depozit, certificat de depozit cu discont, depozitul pentru pensii, depozitul pentru vacanță, depozit la termen –în lei și valută, depozitul la termen de 12 luni în valută cu plata dobâzii lunar sau la scadență, depozitul pentru minori.

Carduri

Instrumente de plată: cecuri de călătorie, cecuri de trezorerie SUA –acceptate la plată, cecul la ordin în valută.

Transferul sumelor în valută : în rețeaua MoneyGram sau în valută prin Merchants Bank, ordin de plată.

Servicii de plată: plăți pe bază de mandat din conturile titularilor pentru achitarea unor servicii / produse/ rate cu caracter de repetabilitate către prestatorii de servicii/ furnizori.

Servicii efectuate de BCR în numele unor societăți comerciale: încasarea contravalorii abonamentelor unor societăți comerciale și a ratelor lunare în contul societăților cu care banca are încheiate convenții

Alte servicii bancare: păstrarea valorilor în casete, operațiuni pe piața valutară, operațiuni de încasări și plăți cu și fără numerar, plata taxelor (permis / talon auto, participarea conferințe, abonamente reviste etc.), operațiuni de schimb valutar

Principalele produse și servicii oferite persoanelor juridice (din enumerare lipsesc creditele în valută care sunt detaliate în capitolul 3):

Credite pe termen scurt in lei: credit global de exploatare în lei, linii de credite în lei, credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare în lei, credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere în lei, credit de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație în lei, credite pentru refinanțarea exporturilor în lei, credit pentru exportul de produse în lei, credit de scont în lei, credit pentru cecuri remise spre încasare în lei, credit pe ordine de plată în lei, operațiuni de factoring în lei, credit pentru facilități de cont în lei, credit pe descoperit de cont (overdraft) în lei.

Credite pe termen mediu și lung in lei: credit pentru echipament ( investiții) în completarea surselor proprii în lei, credit pentru cumpărarea de acțiuni în lei, credite promotorii în lei, credit ipotecar în lei, credit pentru activitatea de leasing în lei.

Acreditivul

Incasso documentar

Ordin de plată documentar

Ordin de plată simplu

Scrisoare de garanție în lei și valută

Scrisoare de bonitate /scrisoare de referință

Scrisoare de confort în lei și valută

Scrisoare de intenție în lei și valută

Tranzacții pe piața valutară

Tranzacții repo/ reverse repo

Carduri

Instrumente de economisire : cont curent în lei și valută, depozit la termen în lei și valută, certificat de depozit în lei, certificat de depozit cu discont în lei și valută.

Cecul la ordin în lei și valută

Alte servicii: evaluarea bunurilor admise în garantarea creditelor, contul de garantare, colectarea contravalorii abonamentelor unor societăți comerciale, decontarea tranzacțiilor cu valori mobiliare pe piața bursieră RASDAQ, compensarea și decontarea colectivă a valorii mobiliare (agent custode) pentru persoane juridice, păstrarea valorilor în casete, distribuirea titlurilor de participare ale fondurilor deschise de investiții, servicii de agent de plată pentru emitenții de valori mobiliare, servicii de ghișeu privind derularea ofertelor publice de vânzare – cumpărare de acțiuni /obligațiuni, servicii de depozitare pentru fondurile deschise de investiții și societăți de investiții, multicash, e – BCR, transferul sumelor în valută prin Merchants Bank, plăți prin mandat, operațiuni pe piața valutară, contul de depozit escrow în lei și valută, colectarea și/ sau transportul numerarului.

Banca poate emite potrivit legii pe termen scurt, mediu și lung obligațiuni și alte titluri de credit. Conducerea băncii este asigurată de către: Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Administrație, Comitetul de Direcție, Președinte și 4 Vicepreședinți.

Banca a investiti masiv în crearea unei platforme informatice de prim rang, menită să sprijine inovația financiară, orientarea spre multidistribuție și creșterea gradului de operativitate al prestațiilor pentru clienți.

În anul 2001 profitul BCR a fost de aproximativ 146 mil USD, reprezentând mai mult de ½ din profitul net obținut pe ansamblul sistemului bancar românesc.

Printre realizările deosebite ale grupului BCR se numără și faptul că a lansat în martie 2003 primul portal financiar-bancar din România, care prezintă informații integrate privind întreaga activitate a Grupului BCR.

Cât despre performanțele BCR putem spune că aceasta continuă ascensiunea în ierarhia celor mai puternice bănci din lume, ajungând, de pe locul 397, pe cât se plasa în anul 2002, pe un onorant loc 387 poziție ocupată în 2003, în clasamentul realizat de prestigioasa revistă britanică The Banker. Totodată în 2003 BCR se situează pe locul 4 între băncile din Europa Centrală și de Est (locul 8 în 2002), clasamentul mondial al primelor 1.000 de bănci comerciale, alcătuit după capitalul de rangul 1 (care cuprinde capitalul propriu și rezerve, definind puterea unei bănci de a acoperi pierderi actuale sau potențiale), înregistrat la 31 decembrie 2002. Acest top include o singură instituție bancară din România, BCR era cotată cu următorii indicatori, rezultați din activitatea pe anul 2002 a băncii:

Puterea băncii (capital de rangul 1) = 801 mil. USD, valoare care a așezat BCR pe locul 1 in Romania și pe locul 4 în Europa Centrală și de Est, în creștere cu 23,5% față de anul 2001.

Mărimea activelor = 4.673 mil.USD, cu 32,6% mai mult ca la 31 decembrie 2001.

Soliditatea băncii (raportul capital/active) = 17,14 %, indicator la care BCR se clasează pe locul 41 în lume

Referitor la eficiența activității bancare, BCR este cotată cu o rată a profitului raportat la active de 3,4%, ce situa BCR pe locul 29 mondial și cu un raport costuri/venituri = 50,8%, fapt ce plasează banca pe locul 240 în lume.

O altă realizare a BCR este și faptul că a instalat POS-uri mobile la bordul avioanelor TAROM, posesorii de carduri putând achita cu cardul costul produselor cumpărate în timpul zborului. Sistemul lucrează off-line și este accesibil tuturor tipurilor de carduri, de debit sau de credit. De asemenea, BCR a implementat, sistemul Balance Inquiry care permite consultarea soldului conturilor de card la ATM-urile BCR pentru cardurile emise de alte bănci din România și străinătate iar posesorii de carduri BCR își pot vedea soldurile din contul de card pe oricare dintre  ATM-urile acelor bănci care au obținut certificate specifice acestui serviciu din partea VISA ori MasterCard.

În anul 2002 s-a implementat sistemul de management al calității, ISO 9001: 2000 pentru “Servicii de proiectare și dezvoltare produse bancare, atragere / plasare / transfer resurse bănesti de la /către persoane fizice, emitere și acceptare carduri”

BCR era lider pe piață cardurilor în octombrie 2003 având, peste 1,3 milioane de carduri active. Banca oferea clienților, persoane fizice și juridice, la aceeași dată, un număr de 13 tipuri de carduri. Tot în aceeași periodă banca deținea, un număr de 630 de ATM funcționale și aproape 2.000 de POS instalate exclusiv la comercianți., precum și POS-uri la toate agențiile TAROM din țară, instalate încă din anul 1997.

În perioada 2000-2003, conform declarațiilor de presă, BCR a realizat un profit brut de aproape 750 milioane dolari. La sfârșitul anului 2003 BCR avea o ponderea de aproape 1/3 din totalul activelor și de aproximativ 30 % din piața creditului și resurselor atrase de băncile din România, și peste 44% din totalul activelor bilanțiere. Anul 2003 a fost încheiat cu un profit net de 160 milioane dolari. Creditul neguvernamental a crescut de aproape 5 ori în perioada 2000-2003, au sportit de asemenea resursele atrase de la clientelă de 4 ori în intervalul 2000-2003. Numărul clienților BCR a urcat de la 1,9 milioane în decembrie 1999, la peste 3,9 milioane la finele anului 2003.

În primul trimestru al anului 2004, s-au înregistrat de asemenea rezultate spectaculoase, profitul net din acest trimestru fiind cu 45,3% mai mare decât rezultatul obținut în trimestrul I al anului 2003. Având în vedere că BCR dispunea de cea mai largă bază de depozite atrase de la populație, aceasta este preocupată în mod consecvent de ajustarea cât mai adecvată a ofertei de produse și servicii la cerințele acestora – aproape 30% din portofoliul de credite este deținut de clienții retail. În continuare BCR dorește să acorde o atenție deosebită segmentului de retail( populației).

În următorii ani BCR dorește să investească masiv pentru dezvoltarea infrastructurii și rețelei sale, pentru creșterea numărului de clienți. În următorii ani se consideră că piața de retail se va dezvolta semnificativ.În permanență băncile vin cu produse noi sau pachete de produse îndreptate prioritar către populație.

O perioadă îndelungată s-a încercat privatizarea BCR, în iulie 2003 prima etapă de privatizare presupune achiziționarea de către BERD și IFC a 25% din capital plus două acțiuni. BERD și IFC au solicitat anumite modificări în ceea ce privește statutul BCR și anume separarea puterii executive de cea administrativă, au mai solicitat vânzarea unui pachet de acțiuni către salariați, garanția statului în cazul unor litigii, și un plan de restructurare al băncii.

În ianuarie 2004 Agenția de evaluare financiară Standard & Poor’s a revizuit în sens pozitiv de la “B” la “B plus” ratingul de solvabilitate pe termen lung al BCR în urma îmbunătățirii mediului operațional și a inițierii procesului de privatizare.

GRUPUL BCR

Banca Comercială Română s-a gândit la opțiunea de a forma un grup financiar puternic, dorind prin aceasta creșterea capacității sale de profit dar și consolidarea poziției de lider în sistem astfel a îmbrățișat concepul de “ supermarket financiar”. Deși majoritatea societăților interne au luat ființă în 2001, abia în 2002 s-a realizat începerea activităților acestor societăți anul 2002 fiind considerat an de referință pentru consolidarea structurii de grup a BCR.

Grupul BCR este format din următoarele:

Anglo – Romania Bank

BCR Sucursala Chișinau

Frankfurt Bukarest Bank

Banque Franco Roumaie SA

Reprezentanțe New York, Moscova

BCR Leasing SA

BCR Securities SA

BCR Asset Management SA

BCR Asigurări SA

Financiara SA

Bucharest Financial Plazza SRL

Financiara SA a intrat în protofoliul de participații al băncii ca urmare a procesului de fuziune cu Bancorex. Rolul Financiara Sa este deosebit de important reprezentând vehicolul principal de asigurare a posibilității de control a Grupului BCR în cadrul unora dintre societățile membre ale grupului. Financiara SA a participat alături de BCR la toate operațiunile destinate extinderii și consolidării Grupului Financiar BCR astfel încât în prezent societatea deține cote semnificative de participare la capitalul social al tuturor subsidiarelor interne ale băncii ( BCR Securities SA, BCR Leasing SA, BCR Asigurări SA, BCR Asset Management SA, Bucharest Financial Plazza SRL).

BCR Securities SA s-a constituit ca societate de servicii de investiții financiare a grupului BCR, în urma procesului de fuziune prin absorție a Financiara Stock Agency (FINAREX) de către INTERMOB SVM SA două societăți de valori mobiliare la care BCR deținea participații ca urmare a fuziunii prin absorție dintre BCR și Bancorex. BCR Securities și-a propus cu sprinjinul acționarilor săi să dețină o poziție importantă pe piața de capital din România prin promovarea unui pachet de produse și servicii cât mai complex și prin implicarea în continuare în procesul de privatizare și restructurare a economiei românești.

BCR Securities este membră /acționar la mai multe instituții ale pieței de capital din România: Bursa de Valori Bucuresti; Asociația Națională a Societăților de Valori Mobiliare; Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare; RASDAQ.

Serviciile oferite de BCR Securities sunt la RASDAQ și la Bursa de Valori București. Aceste servicii constă în:

vânzarea cumpărarea de valori mobiliare și alte instrumente financiare pe contul clienților sau pe cont propriu

garantarea plasamentului valorilor mobiliare și altor instrumente financiare cu ocazia ofertelor primare și secundare

administrarea conturilor de portofoliu individuale ale clienților cu respectarea mandatului dat de aceștia

preluarea și transmiterea ordinelor clienților în scopul executării lor prin alte societăți de servicii de investiții financiare sau alți intermediari autorizați

consultanță cu privire la instrumentele financiare

deținerea de fonduri și/sau valori mobiliare și de alte instrumente financiare ale clienților în scopul executării ordinelor acestora și in cursul administrării portofoliilor acestora sau în alte scopuri autorizate în mod express prin reglementări CNVM.

BCR Leasing SA a început să funcționeze în luna martie 2001 având ca obiect de activitate serviciile de leasing financiar, societatea a fost constituită pentru fructificarea tendinței de creștere susținută manifestată pe piața leasingului din România. Cota de participare a BCR la BCR Leasing era în 2002 de aproape 80 %, pe lânga BCR mai fiind acționari și Financiara SA, BCR Securities, Omniasig și Asiban. Principalele obiective urmărite pe termen mediu sunt ocuparea unei cote de piață comparabilă cu cea deținută de BCR pe piața bancară, promovarea produselor “ made în Romania” în cadrul operațiunilor de leasing, extinderea teritorială.

BCR Leasing SA se adresează tuturor persoanelor fizice și juridice care doresc să achiziționeze autovehicule, echipamente sau utilaje fără să apeleze la ipoteci sau gaj.

BCR Asigurări SA era deținută în 2002 de BCR, Financiara SA și alte persoane fizice. Societatea și-a început activitatea la începutul anului 2002. Strategia BCR Asigurări SA prevede ocuparea pe termen scurt a unei cote de piață de circa 3 % și pătrunderea în clasamentul primelor 10 societăți care practică asigurări generale din România din punct de vedere al primelor brute subscrise și încasate. Pe termen mediu societatea își propune ca și celelalte societăți subsidiare ale BCR, atingerea unei cote de piață comparabilă cu cota de piață deținută de bancă. O altă țintă este cea a înființării de sucursale astfel în cursul anului 2002 au fost înființate 46 de sucursale.

Oferta de produse ale BCR Asigurări SA cuprinde:

pentru persoane fizice: asigurarea de avarii pentru autovehicule, asigurarea clădirilor și bunurilor, asigurarea de deces sau invaliditate permanentaa din accident, asigurarea medicală pentru călătoriile în străinătate, asigurarea pentru răspunderea profesională privind practica medicală

pentru persoane juridice: asigurarea de avarii și furt ale autovehiculelor (CASCO), asigurarea banilor și valorilor din seifuri, asigurarea clădirilor și bunurilor, asigurarea de răspundere a societăților de pază și supraveghere, asigurarea echipamentelor electronice, asigurarea pentru personalul medical, asigurarea bunurilor pe timpul transportului (CARGO), asigurarea de avarii accidente la mașini, utilaje și instalații, asigurarea de deces sau invaliditate permanentă din accident, asigurarea de riscuri financiare, asigurarea lucrărilor de construcții montaj, asigurarea turiștilor

BCR Asset Management SA a fost autorizată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM) la mijlocul anului 2002. Societatea are ca acționari pe BCR, Financiara precum și alte persoane fizice – salariați ai Grupului BCR. Obiectul de activitate al BCR Asset Management este administrarea fondurilor deschise de investiții, a fondurilor de risc și a societăților de investiții, precum și desfășurarea activităților auxiliare și adiacente activității de administrare. În vederea desfășurării activității BCR Asset management a fost lansat fondul deschis de investiții BCR Clasic având ca depozitar ING Bank N.V. Amsterdam prin sucursala sa din București. Conform datelor comunicate de societățile de administrare a fondurilor deschise de investiții aflate în evidența Uniunii Naționale a Organismelor de Plasament Colectiv (UNOPC) în luna septembrie 2002 din punct de vedere al activului net, Fondul Deschis de Investiții BCR Clasic deținea locul 3 pe piața fondurilor deschise de investiții cu o cotă de piața de 7 % după Simfonia 1 ( administrat de SG Asset Management BRD SA) și Transilvania ( administrat de Globinvest SA).

Plasamnetele fondului deschis de investiții BCR Clasic orientate exclusiv spre certificate de trezorerie, obligațiuni municipale emise de administrațiile publice locale și obligațiuni corporatiste, garantate sau asigurate pentru riscul financiar de neplată, sunt efectuate prin intermediul BCR, ceea ce este de natură să diminueze riscul investițional și să contribuie la păstrarea unor indicatori ridicați de lichiditate și profitabilitate ai băncii. Totodată trebuie menționat că se are în vedere lansarea unui fond deschis de investiții de acumulare cu caracteristici de fond privat de pensii.

Fondul deschis de investiții BCR Clasic este un instrument de investire pe termen mediu și lung a economiilor bănești ale persoanelor fizice și juridice al cărui obiectiv este concretizat în creșterea de capital în vederea obținerii unei rentabilități superioare ratei inflației în condiții de risc minim. BCR Asset Management a pus în vânzare, în iulie 2003 unități de fond deschis de investiții – BCR Dinamic, BCR Dinamic fiind cel de-al doilea fond pe care îl administreaza BCR Asset Management.

Bucharest Financial Plazza SRL a fost constituită de Bancorex în anul 1994 având ca obiect de activitate “ studiul tehnic, concepția, edificarea și exploatarea comercială ale unui imobil de birouri cu un standing superior” . Pe parcursul activității, obiectul de activitate al societății a fost îmbogățit incluzându-se și alte activități : administrarea imobilelor pe baza de tarife sau contract, management, administrare și reabilitare imobiliară, organizare de activități de protecție și siguranță, activități de întreținere și curățenie a clădirilor, activități de întreținere corporală, întreținerea și repararea autovehiculelor. În anul 2002 suprafața de închiriat era ocupată în proporție de 100 % , contractele de închiriere fiind încheiate pe perioade între 2-5 ani cu societăți ca BCR, Asea Brown Boveri, Commerzbnk, Reuters, American Express Bank, KPNQwest, Romtelecom, Brtitish Airways.

Sucursalele prezentate mai sus sunt cele interne, dar Grupul BCR are și sucursale externe acestea sunt prezentate mai jos:

Anglo Romanian Bank Ltd. (ARB) s-a înființat la Londra în anul 1973 ca instituție britanică care se supune legilor bancare și supravegherii autorităților locale în următoarea structura de acționariat: Bancorex – 50 %, Barclays Bank International Ltd. Londra -30 %, Manufacturers Hanover International Banking Corporation New York ( care ulterior a devenit Chemical Bank si apoi Chase Manhattan Bank) – 20 % .

În perioada 1998 – 1999 datorită situației speciale a Bancorex, organul de supraveghere bancarăa din Marea Britanie – Financial Services Authority a impus anumite restricții în funcționarea ARB.

În prezent ARB beneficiează de deplina recunoaștere a organului de supraveghere bancară din Marea Britanie. Pe perioada prezenței sale la Londra, ARB a constituit pe lângă un instrument de finanțare și sprijinire a comerțului exterior dintre România și Marea Britanie o prezență permanentă în sindicalizări, forfaiting și operațiuni de răscumpărare ceea cea adus venituri importante acționariatului principal și implicit României.

Banque Franco Roumanie SA (BFR) și Frankfurt Bukarest Bank AG (FBB) au fost înființate în anii 1971 respectiv 1976 în vederea promovării și dezvoltării relațiilor comerciale dintre România și țările respective, deținerii unui instrument de finanțare și sprijinire a comerțului exterior dintre România și țările respective ca instituții bancare de drept al țărilor în care s-au constituit. În 2002 se afla în curs de desfăsurare operațiunea de fuziune dintre ARB, FBB și BFR cu transformarea ulterioară a FBB și BFR și a sucursalelor acestora în sucursale ARB.

BCR Sucursala Chișinău a fost constituită în octombrie 1998 ca societate bancară pe acțiuni, având BCR ca acționar unic. Participarea la constituirea se dezvoltarea BCR – Sucursala Chișinău a fost realizată ca urmare a interesului implicării BCR pe piața financiar – bancară a Republicii Moldova, promovării și dezvoltării relațiilor comerciale dintre cele două țări și fructificării experienței și prestigiului BCR pe o piața în dezvoltare.

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ –SUCURSALA JUDETEANĂ BIHOR

Banca Comercială Română a luat ființă la data de 1 decembrie 1990, prin preluarea activității operative a tuturor clienților unității BNR Oradea. Înaintea începerii efective a activității , a trebuit creat cadrul organziatoric necesar funcționării băncii, astfel a fost numită conducerea sucursalei județene. De la sucursala județenă a BNR s-au transferat 74 salariați la sucursala județenă a BCR. Tot la data de 1 decembrie 1990, 35 de salariați din personalul Filialei Beiuș a BNR a fost transferat la Filiala BCR Beiuș

Se punea problema imobilelor unde această nou inființată bancă să-și desfașoare activitatea, imobilul BNR rămânand în proprietatea BNR în continuare.

Anul 1991 consemneaza și prima bancă care și-a început activitatea în orasul Aleșd, la data de 27 mai 1991 într-o luptă strânsă pentru atragerea clienților BRD Oradea care în final a fost nevoita să renunțe la această zonă.

În cursul anului 1992 s-au obținut prin licitație spațiile pentru celelalte filiale care au fost amenajate pentru nevoile bănești și în prima parte a anului 1993 și-a început activitatea filialele BCR din orașele Marghita, Ștei, Salonta.

În decembrie 1991 s-a încheiat contractul de proiectare a lucrării de investiții pentru sediul sucursalei Județene, iar din mai 1992 au început lucrările de construcții montaj. Finele anului 1994 consemnează terminarea lucrărilor de investiții la sediul Sucursalei Județene, iar din august a avut loc transferarea activității din sediul Sucursalei Județene unde și-a desfășurat activitatea până atunci.

Desfășurarea activității în cadrul BCR Sucursala Județeană Oradea se desfășoară în cadrul următoarelor compartimente: serviciul de credite persoane fizice, serviciul de credite persoane juridice, casieria, acestea 3 sunt subordonate directorului adjunct care la rândul lui este subordonat directorului general; contabilul șef are în subordine următoarele servicii: serviciul de contabilitate proprie, serviciul decontări lei, serviciul administrativ, serviciul decontari inter-bancare, serviciul informatic; există câteva servicii care sunt subordonate direct dirctorului general acestea sunt : serviciul juridic, serviciul de coordonare, serviciul dezvoltarii afacerii și managementului calității, serviciul de audit intern.

În aprilie 1996 se deschide un punct de schimb valutar la P.C.T.F. Borș iar în iunie 1999 s-a înființat Agenția Republicii din Oradea.

La sfârsitul anului 2003 existau următoarele unități BCR:

Sucursala Județeană

Agenția Ștei,

Agenția Salonta,

Sucurala Alesd,

Sucursala Beiuș,

Sucursala Marghita,

Sucursala Rogerius,

Agenția Republicii

Se preconizează înființarea de noi sucursale sau agenții în Oradea ( în zona Ioșia dar și în alte zone astfel să se acopere întreaga zonă a orașului) având în vedere că BCR a încheiat convenții cu diferiți furnizori de utilități ceea ce presupune plata facturilor la unitățile BCR.

=== Copy of capitolul2 ===

SISTEMUL BANCAR ȘI STRUCTURA SA

Sistemul bancar este reprezentat de ansamblul coerent al diferitelor categorii de instituții financiar-bancare care funcționează într-o țară răspunzând necesitților unei etape a dezvoltării social-economice. Sistemul bancar dintr-o țară cuprinde:

Cadrul instituțional – format din banca centrală, băncile comerciale și alte instituții financiare asimilate acestora

Cadrul juridic – format din ansamblul reglementarilor care guvernează activitatea bancară.

Rolul sistemului bancar în cadrul economiei este următorul: asigură mobilizarea disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități eficiente, rolul de intermediar între deținorii de capitaluri și utilizatorii acestora.

O bancă comercială poate fi definită ca o instituție care mobilizează mijloace bănești disponibile, finanțează și creditează persoanele ficice și juridice, organizează și efectuează decontările și plățiel în cadrul economiei naționale în relațiile cu celelalte state în scopul de a obține profit. O bancă comercială îndeplinește urmoarelel funcții: funcția de depozit, funcția de investiții, și funcția comercială care presupune: realizarea de încasări și plăți în valută și în lei; cumpără și vinde în țară și în străinătate valută, efecte de comerț exprimate în lei și valută; operațiuni de scontare și rescontare a efectelor de comerț; efectuează operații de schimb valutar și operații de arbitraje pe piețele monetare înternaționale pe cont propriu sau în numele clienților; participă la tranzacții financiare de plăți și de credit, încheie cu bănci și instituții financiare străine angajamente și convenții de plată; cumpără și vinde în țară și străinate aur și metale prețioase; emite efecte de comerț – bilete la ordin, cambii sau trate, cecuri în favoarea unor befeficiari din țară și străinătate; efectuează operațiuni de vânzare-cumpărare și alte operațiunicu titluri emise de stat; prestează servicii bancare –expertiză tehnică, economică și financiară a diferitelor proiecte acordă consultanță și asistență în probleme de gestiune financiară și evaluare; organizează lansarea de obligațiuni, asigură mobilizarea împrumuturilor prin emisiune de obligațiuni, garantează emisiunea și plasează obligațiunile pe piața secundară.

Având în vedere rolul și importanța pe care le au băncile la buna funcținare a unităților economice și a economiei în ansamblu s-a impus în perioada de tranziție la economia de piață să se creeze un sistem modern capabil să ofere o gamă largă de produse și servicii bancare de un nivel calitativ superior care să satisfacă exigențele tuturor categoriilor de agenți economici.

EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC DIN 1990 PÂNĂ ÎN PREZENT

Imediat după 1989 în România s-au produs următoarele schimbări esențiale: BNR a fost reorganizată și astfel a intrat în sarcinile sale firești de bancă centrală cu funcțiile sale de emisiune monetară, asigurarea stabilitții monetare, administrarea rezervelor valutare ale țării; fostele bănci stat (Banca Română de Comerț Exterior, Banca Agricolă, Banca de Investiții) au fost reorganizate și transformate în bănci comerciale cu capital de stat.

Până la sfârșitul anului 1989 sistemul bancar românesc oferea un număr redus de produse și servicii bancare. Situația nu s-a schimbat foarte mult nici în primii ani după 1990. Oferta de produse și servicii s-a îmbunățit major mai ales după anul 2000 (mai ales în cazul creditelor), în această perioadă au fost introduse noi tipuri de credite dar s-au îmbunătățit și condițiile de creditare, concomitent cu luarea unor măsuri menite să diminueze riscurile legate de activitatea bancară..

Anul 1990 este caracterizat printr-o scădere a PIB, însoțit o creștere semnificativă a masei monetare. Creditele interne erau în totalitate concentrate în sectorul întreprinderilor cu capital de stat, valoarea creditelor a crescut de la un an la altul în timp ce producția a scăzut.

Din anul 1991 funcționează și Asociația Română a Băncilor scopul existenței acesteia este organizarea și coordonarea activității bancare, aderarea la acest organism se face pe bază de liber consimțământ în prezentparticipând majoritatea băncilor comerciale ca își desfășoară activitatea în România. Obiectivele ARB sunt: reprezentarea intereselor comunității financiare și bancare față de BNR, guvern și alte insituții centrale de stat, să îmbunătățească și să dezvolte standardul și statutul profesional al tuturor celor care lucrează în sectorul bancar, să reprezinte sectorul bancar românesc în relațiile internaționale cu asociațiile profesionale similare.

În următorii ani se datorită unei inflații majorate substanțial, se încearcă o politică restrictivă prin intremediul ratei dobânzii, dar oricum, nivelul ratei dobânzii era inferior ratei inflației. Agenții economici ocolesc creditul bancar, preferând să se îndatoreze către furnizori sau buget. Se manifestă fenomenul de dolarizare a economiei (depozite în valută). În ceea ce privește creditele în valută, crește cererea pentru astfel de credite, datorită faptului că piața valutară nu era încă liberă astfel cei care aveau nevoie de valută apelau la astfel de produse bancare. Anul 1993 aduce înființarea Trezoreriei Statului care a eliminat astfel finanțarea automată a deficitului public de către BNR. Tot în același an s-a simțit și eficacitatea instrumentelor de politica monetară care au fost înființate în anii 1991-1993.

În anul 1998, 50,8 % din totalul creditelor acordate au fost încadrate la categoria “pierderi”. În anul următor s-a înființat Agenția de Valorificare a Activelor Bancare – instituție creată în scopul de a prelua de la băncile cu capital majoritar de stat aflate în restructurare, creditele în categoria “îndoielnic” și în “pierdere”.

În 1994 creditele interne pe termen mediu și lung acordate sectorului privat au fost mai mari decât cele acordate sectorului de stat, situația era invers în cazul creditelor pe termen scurt. În următorii ani a avut loc orientarea greșită a creditelor mai ales către întreprinderile nerentabile de stat, acest lucru a dus la dezechilibre în cadrul sistemului. Anul 1996 este marcat de o serie de falimente care au dus la scăderea încrederii populației în instituțiile financiar-bancare. Anul 2000 este de asemenea marcat de o altă serie de falimente.

În ceea ce privește băncile din sistemul bancar românesc numărul acestora în mai 2004 era de 38 dar se preconizează înființarea de noi bănci, precum și deschiderea de filiale de către băncile străine. Dintre cele mai puternice bănci, cele cu profiturile cele mai mari, precum și cu segmente de piață mari, se poate enumera BCR, BRD, Raiffeisen, Banca Transilvania. Cu toate acestea băncile mai noi venite pe piața nu renunță, și încearcă obținerea unor cote de piață bune, măcar pentru anumite tipuri de produse bancare. În România se afla și filiale ale unor grupuri financiar – bancare putenice, din țări precum Germania, Austria, Grecia, Olanda.

Totuși în perioda de după’90 au fost și câteva falimente în cadrul unor bănci, falimente petrecute cam în aceeași perioadă ceea ce a dus la destabilizarea sistemului bancar și pierderea încrederii. Dintre cele mai importante și mediatizate falimente amintim: Banca Fortuna, Credit Bank, Banca Albina, Banca Columna, Bankcoop, Banca Internaținală a Religiilor, Banca Română de Scont.

Statul a fost și este preocupat de privatizarea băncilor aflate în proprietatea sa, sau unde statul era acționar majoritar, totuși legea priving privatizarea băncilor comerciale a fost adoptată destul de târziu (1997). În anul 1998 s-a privatizat BRD prin preluarea a 51 % din acțiuni de către Societe Generale. De ceva ani se înceară privatizarea BCR, aceasta bancă fiind reprezentativă pentru sistemul bancar românesc. În același timp se încearcă transformarea CEC într-o bancă pentru ca ulterior și aceasta să fie ulterior privatizată. Astfel s-a început restructurarea CEC prin desființarea a 270 agenții rurale. Privatizarea CEC se anunță mai dificilă decât privatizarea BCR deoarece CEC-ul avea o situație specială: banii depuși aici beneficiează de garanția totală a statului, numărul mare de agenții aducea serviciile bancare până în cele mai îndepărtate colțuriale țării – majoritatea agențiilor fiind în zona rurală – totodată CEC –ul este un însemnat colector pentru bugetele locale și bugetul de stat.

Un aspect care s-a îmbunătățit este situația creditelor restante în totalul sistemului bancar, în august 2003 acestea erau de aproximativ 0,5 %, spre deosebire de valorile mari înregistrate prin anii ’90.

În ultimii ani se observa o concurență acerbă pe segmentul de retail (populație), băncile venind mereu cu noi oferte cât mai tentante cu fiecare ocazie cu care este posibil. Totuși nu toate băncile par atrase de segmentul retail, cel puțin nu până în prezent excepția ar fi băncile olandeze ING Bank și ABN AMRO care au ca țintă multinaținalele de pe piața românească.

În 2003 creditul ipotecar a înregistrat o creștere spectaculoasă, dublându-se față de 2002. Băncile pentru atragerea a cât mai mulți clienți au scos din normele interne ale băncilor obligativitatea existenței giranților și a unui avans, tonul a fost dat de BCR, care în iunie 2003 a anunțat că renunțat la toate creditele.

În 2003 creditul de consum a înregistrat o creștere spectaculoasă de asemenea, de 4 ori față de 2002. BNR a luat o serie de măsuri pentru atenuarea creșterii creditului cum ar fi: creșterea rezervei monetare obligatorii, stabilirea ratei lunare de rambursat a creditului de consum la 20-30 % față de 50 %, fixarea unor avansuri mai mari, creșterea dobânzii de intervenție.

Băncile își îmbunătățesc mereu oferta de produse și servicii. Băncile au început să emită mai des carduri numite co-branded adică în colaborare cu un partener comercial oferind posesorilor acestora o serie de avantaje față de cardurile clasice, aceste carduri pot fi folosite doar în anumite magazine.

Băncile au venit cu un set de instrumente pentru ușurarea accesului clienților la produsele și serviciile bancare: home-banking se va completa o cerere de abonament, urmând să fie instalată aplicația în calculatorul personal, conexiunea realizându-se prin linii de telefon obișnuite; internet-banking presupune intrarea pe site-ul băncii; mobile-banking pentru fiecare solicitare utilizatorul primește un mesaj text care este tarifat ca SMS de către compania de telefonie ( unele bănci percep abonament lunar pentru acest serviciu).

La începutul anului 2004 au fost introduse anumite reglementări în ceea ce privește creditele în special cele de consum, măsuri menite să micșoreze volumul creditelor acordate. Băncile au găsit modalități de ocolire a măsurilor restrictive, fie prin acceptare giranților din rândul familiei, fie prin mărirea perioadei de rambursare a creditului, fie au renunțat la marja de risc valutar de 10%, fie prin reducerea avansului cerut, fie prin introducerea unei perioade de grație.

La concurență cu băncile sunt și recent înființatele societăți de credit ipotecar, care reprezintă alternative avantajoase de finantare; astfel de companii construiesc case pe care le vând într-un sistem special de leasing imobiliar, aceste companii oferind anumite avantaje comparativ ce oferta băncilor. Astfel de societăți nu au nevoie de autorizație din partea BNR iar oferta lor deși cuprinde produse mai scumpe decât în cazul băncilor, oferă mai multă flexibilitate și promptitudine în rezolvarea dosarelor.

Cum majoritatea băncilor au în vedere crearea unui grup în jurul băncii ele vor putea practica leasigul imobiliar prin propriile societăți de leasing, finanțarea prin leasing fiind mai scumpă dar mai accesibilă.

În mai 2004 operau în România un număr de 38 bănci comerciale, printr-un număr de 2760 sucursale, iar 65% din capitalul bancar este deținut de străine, 3 bănci BCR, BRD și Raiffeisen Bank dețin 50% din totalul activelor bancare. Activele bancare au ajuns la aceea dată la valoarea de 15 mld euro adica 33% din PIB, împrumuturile 16% din PIB, depozitele 26% din PIB iar raportul locuitori/ sucursala este de 7800 clienți/ unitate bancară.

În Polonia, Ungaria, Cehia tot la aceeași dată, totalul activelor bancare este de 114 mld euro, 39 mld euro, respectiv 90 mld euro. În Polonia volumul creditelor raportat la PIB este de 28%, în Ungaria 32% iar în Cehia 40%. Depozitele raportate la PIB sunt în Polonia 41 %, Ungaria 40 %, Cehia 64 %. Media clienților pe unitate bancară în Polonia este de 3900, în Ungaria 8400, în Cehia 6000, iar in UE 1900.

În statele UE, activele bancare reprezintă 277 % din PIB, creditele 120 % din PIB iar depozitele bancare 96 % din PIB.

Studii efectuate în mai 2003 au arătat ca 3 sferturi din clienții băncilor locuiesc în mediu urban (71 %) și cei mai mulți au vârsta între 30 și 44 ani (40 %). Zonele din România unde se înregistrează cel mai mare grad de utilizare a serviciilor bancare sunt: Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș.

Sistemul bancar s-a dezvoltat destul de mult mai ales după 2000. Din toamna anului 2004 va deveni operațională și banca Porsche Bank România care va avea drept obiect de activitate finanțarea achiziționării de autovehicule aparținând mărcilor grupului Volkswagen – Audi, VW, Seat, Skoda, Porsche.

Majoritatea băncilor, atât mari ( BCR, BRD) dar și bănci mai mici, alocă fonduri destinate investițiilor pentru dezvoltarea sistemului IT și pentru deschiderea de noi sucursale.

Tendința pe viitor în cadrul sistemului bancar este externalizarea adică preluarea anumitor servicii bancare de firme specializate până acum ponderea este de 10 % dar se preconizează să ajungă până la sfârsitul anului 2004 la 40-45 %. Externalizarea ar aduce reducerea costurilor în activitatea bancară.

De asemenea se încearcă îmbunătățirea sistemului printr-o serie de măsuri cum ar fi măsurile pentru reducerea riscului de credit. Dacă pâna recent cine lua un credit de 200 mil lei de la o bancă avea toate șansele să obțină și în altă parte încă un credit similar, chiar dacă la primul nu a plătit la timp toate ratele. Peste această suma toate creditele sunt raportate la Centrala Riscurilor Bancare. Măsura care s-a avut în vedere a fost înființarea unui birou care va funcționa ca o societate pe acțiuni cu profit, un număr de 25 de bănci reprezentând 95 % din piață și-au exprimat intenția de a deveni acționari la viitoarea societate.

Având în vedere că se dorește aproprierea de practicile din UE, băncile vor face contribuții mai mari la Fondul de Garantare a Depozitelor în Sistemul Bancar (FGDSB), fond din care urmează să se facă despăgubiri. La sfârșitul anului 2003 plafonul era de 3000 euro, ceea ce se dorește este ajungerea acestuia până în 2007 la valoarea de 20.000 euro. Garantarea creditelor se face și pentru firmele mici și mijlocii nu numai pentru persoanele fizice

Specialiștii spun că sistemul bancar românesc are anumite puncte slabe: prea multă valută – 72 % din creditele acordate în valută ( la sfârșitul lui 2003) iar din acestea 48 % sunt pe termen scurt, pericolul poate să apară în cazul deprecierii mai mari a leului.

BANCA NAȚIONALĂ A ROMÂNIEI

Funcțiile de bază ale băncii centrale sunt:

Stabilirea și implementarea politicii monetare și de credit

Emisiunea de monedă

Monitorizarea cursurilor valutare

Administrarea rezervelor valutare

Supravegherea instituțiilor financiar-bancare

Acționează ca bancă a celorlalte bănci

Împrumutător de ultimă instanță

Acționează ca agent al statului și ține în evidențele sale Trezoreria statului

Asigurarea de fonduri pentru stat

Asigurarea legăturii cu organizațiile financiar-bancare internaționale

Analist al condițiilor monetare și economice

Asigurarea unei concurențe loaiale între bănci

Încurajarea dezvoltării unei practici bancare corecte care să sprijine dezvoltarea unui sector privat sănătos

Principalul obiectiv al controlului efectuat de banca centrală este acela de a vedea dacă banca respectă diferitele reguli și reglementari privitoare la deținerea activelor sale, dacă consemnează activele în registre la valoarea corespunzătoare și dacăasigurările deținute și împrumuturile făcute implică riscuri excesive.

Banca centrală intervine și în cazul falimentului bancar astfel: în cazul băncilor mari banca centrală trebuie să încerce redresarea, stabilizarea iar în cazul băncilor mici trebuie să la lase sa faliment și să plătească deponenților depozitele deținute până la o anumită sumă, să treacă banca asupra sa și să o activeze temporar înainte de a o vinde. Specialiștii consideră că falimentele sunt necesare pentru a menține eficiența afacerilor și a atrage resursele de unde sunt mai puțin eficiente.

BNR este organizată în mai multe sucursale județene, de gradul I, II sau III. Sucursalele de gradul I sunt cele din : Argeș, Cluj, Iași, Timiș; sucursalele de gradul II sunt cele din: Arad, Bacău, Bihor, Brașov, Constanța, Dolj, Mureș, Prahova; iar sucursale de gradul III se gasesc în localitațile: Buzău, Galați, Gorj, Maramureș, Sibiu, Suceava. La aceste sucursale se adauga sucursala București.

CADRUL LEGISLATIV ÎN DOMENIUL BANCAR

Pentru o bună funcționare a sistemului bancar dar și pentru evitarea dezechilibrelor, zdruncinărilor în cadrul sistemului bancar au fost adoptate o serie de legi și reglementări. Criza de la mijlocul anilor ’90 a dus la adoptarea de urgență reglementilor din domeniul bancar. Dar nu numai aceasta, având în vederea că România dorește integrarea în UE, legislația naținală trebuia armonizatea proacticată în UE.

Dintre cele mai importante inițiative în domeniul legislației amintim: legea bancară (1998); legea 101/28 mai 1998 privind statutul BNR; regulamentul 1/30 martie 2000 privind operațiunile de piață monetară efectuate de BNR și facilitățile de creditare și de depozit acordate de cre aceasta băncilor; regulamentul 1/21 mai 1999 privind organizarea și funcționarea la BNR a Centralei Riscurilor Bancare (care ulterior a mai fost modificat); regulamentul 1/23 februarie 2001 privind organizarea și funcționarea la BNR a Centralei Incidențelor de Plăți, regulamentul 6/24 iulie 2002 al BNR privind regimul rezervelor minime obligatorii; legea 83 privind procedura falimentului băncilor, legea privind privatizarea băncilor. Asupra acestor reglementări au mai apărut anumite modificări.

În legea bancară sunt mai întâi clarificați termenii utilizați în domeniu, un capitol aparte este dedicat activităților permise băncilor, alte capitole descriu pașii necesari pentru obținerea autorizației din partea BNR, respectiv situațiile în care are loc retragerea autorizației. Mai sunt reglementate și urmoarele aspecte: fuziunea și divizarea băncilor; organizarea și conducerea băncilor; conflicul de interese; secretul profesional; cerințele de capital; cerințele prudențiale; acționarii semnificativi; tranzacțiile interzise; documentele contractuale registre și evidențe; conturi, situații financiare și controlul acestora; transferul de fonduri, supravegherea prudențiă a băncilor; măsuri de remediere și sancțiuni; măsuri de instituire a supravegherii speciale și de administrare specială a băncilor.

Legea 101/28.05.98 privind statutul BNR reglementează următoarele aspecte: colaborarea cu autoritțile statului – BNR este consultată la elaborarea proiectelor bugetelor administrației publice centrale; cooperarea internațională; politica monetară și valutară; operațiunile pe piața monetară; operațiunile de creditare; rezerve minime obligatorii; stabilirea regimului valutar; emisiunea monetară; operațiunile cu băncile – creditarea băncilor, condițiile și costurile de creditare, servicii de compensare, depozitare și plată, prevenirea și limitarea riscurilor; supravegherea bancară; operațiuni pe contul statului; operațiunile cu trezoreria; operațiunile cu titlurile de stat; operațiunile cu aur și activele externe; administrarea rezervelor internaționale; conducerea și administrarea BNR.

Printre legile cele mai importante se numără și legea falimentului și legea privatizării băncilor. Acestea au dus la o îmbunătățire a sistemului, băncile care nu au fost destul de stabile au ajuns în faliment ceea ce a dus la o curățire a sistemului, de asemenea s-a dat posibilitatea privatizării băncilor aflate în proprietatea statului sau unde statul era acționar majoritar prin aceasta se dorea ca băncile sa devină mai eficiente și mai performante.

=== Copy of capitolul3 ===

CREDITUL ȘI POLITICA DE CREDIT

Politica de credit face parte din politica monetară si are în vederea stabilirea echilibrului pe piața monetară. În perioada cu inflație ridicată nefiind posibilă majorarea ratei dobânzii la un nivel prea ridicat, autoritățile recurg adesea la metode de reglementare pentru limitarea creditelor bancare și prin aceasta limitarea masei monetare.

Această metodă de plafonare a creditelor, caracterizată de o inflație ridicată, este justificată datorită importanței creditului bancar în finanțarea economiei (70% din finanțarea întreprinderilo se realizează prin sistemul bancar), precum și datorită faptului că în cazul în care se apela la creșterea dobânzilor, acest lucru ar fi putut duce la unele falimente în sistemul bancar.

Creditul este definit de legea bancară ca fiind orice angajament de plata a unei sume de bani în schimbul dreptului la rambursarea sumei plătite precum și la plata unei dobânzi sau a altor cheltuieli legate de aceasta sumă sau orice altă prelungire a scadenței unei datorii și orice angajament de achiziționare a unui titlu care încorporează o creanță sau a altui drept la plata unei sume de bani.

Creditele sunt clasificate în funcție de respectarea termenelor de rambursare: credite curente – termenele stabilite în contracte și dobânzile aferente nu au ajuns încă la scadență sau ratelel au fost achitate la termenelel convenite în contracte; credite cu scadență întârziată – ratele scadente ale creditului și dobânzile aferente nu au fost achitate la termenul contractual, fiind întârziate cu până la 30 zile; credite restante – ratele scadente ale creditului și dobânzile aferente au depășit cu mai mult de 30 zile termenul stabilit.

Din punct de vedere al tehnicii de acordare a creditului se pot delimita 3 forme ale creditului: credit acordat prin cont separat de împrumut, în acest caz debitorul dispune de toată suma împrumutată în întreaga mărime a sa și pe întreaga periodă pe care s-a acordat creditul, este forma cea mai raspândită, ea favorizează creditorul acesta își poate elabora strategii de creditare; credit prin cont curent – debitorul folosește împrumutul în regim de cont curent, regim care vizează folosirea parțială a limitei de creditare aprobate, pe măsură ce apar necesități iar plata dobânzii se face numai pentru creditul efectiv folosit; credit de accepțiune țiune care apare atunci când o persoană juridică (de regulă bancă) preia obligația debitorului inițial, de a rambursa împrumutul la scadență.

Riscul de credit este pierderea rezultată din nerecuperarea totală sau parțială de către bancă a fondurilor investite și/sau dobânzilor aferente acestora. Riscul de credit este mai mare pentru unele investiții decât pentru altele iar această diferență este reflectată în nivelul diferit al ratei dobânzii (perioada pentru care sunt plasați banii).

Riscul de credit provine din lipsa de performanță a celor împrumutați, acesta poate rezulta din inabilitatea sau din lipsa de dorință a acestuia de a onora termenii contractului de credit. În prevenirea riscului de credit trebuie să se acorde o atenție deosebită stării financiare a împrumutatului, precum și valorii curente a contractelor colaterale (ipoteci, garanții). Riscul de credit cuprinde riscul tranzacției, riscul clientului riscul garanției. De asemenea trebuie să se acorde o atenție deosebită aspectelor nefinanciare. Pentru reducerea riscului de credit s-au introdus o serie de măsuri: limitarea creditării unui singur debitor la maxim 20% din valoarea fondurilor proprii; limitarea împrumuturilor mari acordate – celor care depășesc 10 % din valoarea fondurilor proprii- nu poate depăși de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale băncii; limitarea împrumuturilor acordate persoanelor aflate în relații speciale cu banca la maxim 20 % din valoarea fondurilor proprii ale băncii.

În ceea ce priveste garanțiile băncile preferă garanțiile materiale, tangibile, durabile și ușor identificabile. De asemenea un rol deosebit îl are gradul de lichiditate al garanției, băncile preferă astfel în special titluri de stat – bonuri de tezaur.

Banca trebuie să realizeze un control asupra clienților săi eventualele modificări de comportament pot fi observate din relațiile clientului cu banca, relații care se reflectă în conturile bancare, astfel poate fi sesizată din timp diminuarea încasărilor în numerar sau în cont; demersurile către furnizori pentru amânarea plăților sau renegocierea termenelor de plată sunt de asemenea indicii despre eventuale imposibilități de plată.

În cazurile în care nu se găsesc soluții pentru reabilitarea clienților care nu-si pot plăti ratele scadente, banca nu are de ale și trebuie să recurgă la una dintre următoarele soluții: rambursarea creditului prin lichidarea garanției materiale aferentă creditului, recuperarea creanței prin acțiune judecătorească , recuperarea creanței ca urmare a procesului de lichidare judiciară a firmei în condițiile legii.

Există anumite comportamente considerate expresie a greșelilor sau negllijentelor băncii cum sunt: acordarea, mennținerea sau majorarea creditului unei firme zdruncinate, sau aflate virtual “în stare de încetare a plăților” ; acordarea de credit unei firme care nu merită să fie creditată, deși firma nu este zdruncinată sau nu se află în încetare de plățî; suspendarea abuzivă a contractului; ingerința în afacerile clientului chiar dacă este motivat cele mai bune intenții.

În cazul unor operațiuni bancare de valori mari sunt deschise porțile negocierilor. În cazul în care o banca are o rentabilitate mare pe un singur client, acesta poate negocia totul de la dobândă la depozite si credite la comisioane și modificări ale clauzelor contractuale.

În cazul rambursării creditului în rate egale suma de plată datorată băncii este mai mare decât în cazul rambursării în tranșe descrescătoare.

La modul de stabilire a valorii garanțiilor trebuie făcute anumite precizări: bunurile oferite spre garanție sunt evaluate de specialiști fie ai băncii fie ai altor instituții specializate, dar din valoarea bunurilor astfel evaluate banca calculează anumit procent care constituie valoarea garanției.

Lista următoare cuprinde tipurile de garanții în ordinea riscurilor asociate acestora: garanții necondiționate primite de la guvern (cel mai mic risc), garanții bancare irevocabile primite de la bănci române și străine de prim rang, depozitul bancar, ipoteca, cesiuea de creanță, gaj cu deposedare, gaj fără deposedare, fidejusiunea (cauțiunea), gajul general (cel mai mare risc).

Penalitățile calculate de bănci pentru întârzierea plății ratelor diferă de la o bancă la alta, unele bănci penalizează clienții din prima zi de întârziere, alte bănci penalizează doar întârzierile mai mari de 3 zile, dobânzile penalizatoare se pot calcula la toată suma datorată sau numai la rata de credit datorată.

PARTICULARITĂȚILE CREDITULUI ÎN VALUTĂ

Circuitele economice ale activelor nu se opresc la granițele unei țări, repartiția mondială a resurselor precum și diviziunea internaținală a activității umane obligă atât pe solicitanții de active cât și pe posesorii acestora la relații economice transnaționale.

Pentru ca o piață financiară națională să poată funcționa ca piață financiară internațională trebuie să îndeplinească mai multe condiții: existența unei importante capacitați de finanțare, existența unei monede stabile, existența unor permanente relații cu diverși corespondenți din lume, posibilitatea convertirii și transformării valutelor precum și aprecierea și credibilitatea din partea organismelor financiare internaționale.

Operațiunile de credit internațional sunt supuse unor riscuri, în afară de riscurile inerente oricărui credit apar și riscurile specifice pieței creditului internațional și anume: riscul valutar, variația prețurilor și variația dobânzilor. Acestea sunt riscuri comerciale, dar mai există și riscuri necomerciale: măsuri politice, reglementări administrative. Riscul valutar apare ca o consecință a fluctuației valutelor fie în urma deprecierilor și devalorizărilor, fie în urma aprecierilor și revalorizărilor suferite de moneda contractuală. Riscul de preț apare prin subestimarea prețului la export sau acceptarea de prețuri supraestimate la import.

Creditele în valută pe termen scurt au următorul regim: se acordă agenților economici care realizează produse, execută lucrări și prestează servicii pe care le încasează în valută; vizează procurarea din import a unor materii prime, materiale, piese, produse finite, mărfuri. Creditele în valută pe termen mediu și lung vizeazmătoarele acțiuni: modernizarea și dezvoltarea capacității de producție existente, retehnologizarea procesului de producție, achizitionarea de mașini, utilaje, tehnică calcul, construirea de noi obiective de investiții.

Creditele în valută reprezintă o categorie aparte de credite. La prima vedere se pare că unele țări oferă împrumuturi cu rate ale dobânzii mai mici comparativ cu dobânzile practicate pe piața internă, astfel încât mulți sunt tentați a contracta datorii în valută adică împrumuturi într-o monedă străină.

În cazul contractării unor credite în valută chiar la dobânzi mici dar fără să existe posibilitatea unor surse de venit tot în valută pentru rambursarea lor, analiza eficienței acestor credite trebuie să aibă în vedere expunerea la riscurile legate de evoluția cursului monedelor pe piața valutară.

Dacă rata dobânzii la creditul luat în valută ar fi mai mică decât rata dobânzii la creditul în lei iar cursul dintre cele doua monede ar ramâne neschimbat, constant, pe toată durata rambursării creditului în valută, costul net al rambursii ratelor în valută ar ramâne același. Dacă valoarea valutei în raport cu leul ar crește, caz în care costul serviciului datoriei pe ansamblu va fi mai mare decât dacă împrumutul ar fi fost luat în lei. Astfel trebuie să se aibă în vedere evoluția raportului dintre cele doua monede, pentru a realiza o operațiune eficientă.

MODUL DE ACORDARE A CREDITELOR – REGLEMENTĂRI BNR

Băncile comerciale acordă credite pornind de la doua criterii esențiale: rentabilitatea operațiunii și riscul la care se supun.

Pentru acordarea creditelor banca analizează în primul rând indicatorii de bonitate ai solicitanților, precum și garanțiile. Analiza viitorului se face cu scopul identificării riscurilor afacerii, a surselor de recuperare a creditului, grad de susținere a afacerii de către acționari. În practică se pot găsi cazuri în care unii clienți solicită credite pentru afaceri riscnte, și cu toate acestea banca le acordă creditul datorită bonității bune pe care o au și garanțiilor. Clienții care solicittru afaceri viabile nu-l pot obține datorită bonitățîi necorespunzătoare.

BNR emite reglementări în confirmitate cu prevederile legii pentru analiza și limitarea riscului de creditare, a riscului de lichiditate, a riscului de solvabilitate, a riscului ratei dobânzii, a riscului valutar precum și pentru alte categorii de riscuri.

La rândul sau fiecare bancă comercială își elaborează propriile norme în acest sens având ca scop final prevenirea și limitarea riscurilor și maximizarea profitului. O importanță deosebită o are controlul și analiza calității portofoliului de credite deoarece slaba calitate a creditelor constituie una din principalele cauze ale falimentului bancar.

Procesul de analiză a calității portofoliului de credite presupune mai multe etape:

momentul ce precede acordarea creditului și care include în principal analiza financiară a clientului, respectiv analiza internă la care se aduc în completare și aspecte nefinanciare.

etapa acordării și postacordării creditului care presupune o atentă supraveghere a clientului beneficiar de împrumut a modului în care se rambursează ratele de credit și dobânzile

BNR a elaborat o reglementare privind clasificarea creditelor și palsamentelor precum și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit. Această reglementare precizează următoarele:

Creditele și plasamentele sunt clasificate în funcție de:

serviciul datoriei,

performanța financiară

inițeierea de proceduri judiciare

Serviciul datoriei se referă la capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență (rate de credit si/ sau dobanzi) exprimată ca număr de zile de întârziere la plată de la data scadenței.

Performanța financiară se referă la potențialul economic și soliditatea financiara a unei entități economice, obtinută în urma analizei unui ansamblu de factori cantitativi ( indicatori economico- financiari calculați pe baza datelor din sițuatiile financiare anuale și periodice) și calitativi.

Inițierea de proceduri juridice se referă la cel puțin una dintre următoarele măsuri luate în scopul recuperării creanțelor: darea de către instanța judecătorească a hotărârii de deschidere a procedurii falimentului; declanșarea procedurii de executare silită față de persoanele fizice sau juridice.

Agenții economici sunt clasificați în 5 categorii: A,B,C,D,E, în vederea determinării performanțelor lor financiare.

Agenții economici din categoria A au performanțe financiare foarte bune și permit achitarea la scadență a dobânziii și ratei, totodată se prefigurează și menținerea în perspectiva a performanțelor financiare la nivelul ridicat.

Agenții economici din categoria B au performanțe financiare bune sau foarte bune dar nu pot menține acest nivel în perspectivă mai îndelungată.

Agenții economici din categoria C au performanțe financiare satisfacătoare dar au o evidență tendință de înrăutățire

Agenții economici din categoria D au performanțe financiare scăzute și o evidentă ciclicitate în intervale scurte de timp

Agenții economici din categoria E au nu perfomanțe financiare, înregistrează pierderi și există perspectiva clară că nu pot fi plătite nici ratele și nici dobânda.

În cazul entităților nou înființate care nu au întocmit situații financiare evaluarea performanței financiare se va face pe baza datelor previzionate prezentate în studiul de fezabilitate sau în planul de afaceri dupa caz. În cazul clientelei bancare precum și în cazul persoanelor fizice performanța financiară va fi considerată în categoria A.

În situația în care banca se gasește în imposibilitatea de a evalua performanța financiară a unui client din afara sectorului instituțiilor de credit, performanța acestuia va fi încadrată direct în categoria E de performanță..

Evaluarea perfomanței financiare a unei entități economice din afara sectorului instituțiilor de credit care conduce la încadrarea acesteia într-una din cele 5 categorii de performanță financiară se realizează pe baza ratingurilor de credite care îmbină analiza factorilor cantitativi (lichiditate, solvabilitate, risc, profitabilitate, etc.) cu cei calitativi (aspecte legate de modul de administrare, de calitatea acționariatului, de garanțiile primite – altele decât cele care sunt acceptate la diminuarea expunerii față de debitor, de condițiile de piață).

Trebuie precizat că banca nu acordă creditul dacă solicitantul are un rating de credit mai mare decât 3 (4 sau 5), deci banca va acorda creditul numai dacă solicitantul se încadrează în ratingul de credit 1, 2 sau 3.

Încadrarea agenților economici în tipurile de performanță A, B, C, D, E se face în urma determinării ratingului de credite, astfel:

Ratingul de credit se va calcula după formula:

gs = greutatea specifică atribuită fiecărui criteriu (cantitativ /calitativ) – pondere ( importanța) criteriului

CR1 …5 = numărul criteriul de rating îndeplinit

CR = ratingul de credit

Pentru a determina ratingul de credit se iau în considerare următorii indicatori:

Trendul cifrei de afaceri – determinată în termeni reali – pondere de 0,1

Lichiditatea patrimonială curentă – pondere de 0,06

Solvabilitatea patrimonială – pondere de 0,07

Profitabilitatea exprimată prin rentabilitatea capitalurilor proprii – pondere de 0,08

Gradul de îndatorare – pondere de 0,06

Ponderea exportului în cifra de afaceri – pondere de 0,02

Sursa de rambursare – pondere de 0,1

Calitatea acționariatului – pondere de 0,08

Managementul – pondere de 0,1

Condiții de eligibilitate – pondere de 0,09

Strategia – pondere de 0,08

Condiții de piața în care își desfășoara activitatea – pondere de 0,09

Realitatea raportarilor contabile – pondere de 0,03

Colaterale primite – pondere de 0,04

Fiecare indicator primește un punctaj de la 1 la 5 ( CR 1 …5), în funcție de situația mai bună sau mai rea a indicatorului. Aceste punctaje primite pentru fiecare indicator sunt folosite la calcularea ratingului de credit. Această procedură de stabilire a ratingului de credit este reglemnetată de BNR.

De asemenea BNR precizează și modul de calculare a unor indicatori pentru a evita neîntelegerile:

Lichiditatea patrimonială – raport între activele circulante (diminuat cu stocurile nevalorificabile și clienții incerți) și datoriile cu scadența < 1 an, înmulțit cu 100

Solvabilitatea patrimonială – raport între total active (diminuat cu stocurile nevalorificabile, clienții incerți și alte active incerte) și datorii totale (diminuate cu diferențele de conversie pasiv), înmulțit cu 100

Gradul de îndatorare generală – raport între totalul datoriilor și capitalurile proprii nete în sens strict, înmulțit cu 100

Rentabilitate capitalurilor proprii – raport între rezultatul brut al exercițului și capitalurile proprii nete în sens strict, înmulțit cu 100

În urma analizei performanței financiare și a serviciului datoriei creditele sunt clasificate astfel:

Standard – acele credite care nu implică deficiențe și riscuri, rambursarea lor făcându-se la timpul și termenele prevazute, respectiv credite acordate unor clienți solvabili pentru afaceri bune

În observație – acele credite acordate unor clienți cu rezultate economico-financiare foarte bune dar care în anumite perioade de timp întâmpină grutăți în rambursarea ratelor scadente și dobâzii aferente, pentru acești clienți banca estimează o scădere a profiturilor lor în viitor ca urmare a unor posibile probleme de natură aprovizionării tehnico-materiale, a reducerii cererii de produse pe piață, a altor probleme de natură tehnică, organizatorică, de personal

Substandard – sunt credite care prezintă deficiențe și riscuri care periclitează rambursarea datoriei, ele neputând fi recuperate integral în cazul în care deficiențele creditului nu sunt corectate pe parcurs

Îndoielnic – sunt împrumuturile care nu pot fi rambursate iar garanțiile lor sunt incerte

Perdante – sunt creditele care nu pot fi restituite băncii ceea ce face ca înregistrarea lor în continuare ca active bancare să nu fie garantată

Criterii de încadrare pe categorii de clasificare pentru credite acordate clienților din afara sectorului instituțiilor de credit:

În cazul în care s-au inițiat proceduri judiciare, indiferent de serviciul datoriei și de performanța financiară, creditul va fi încadrat în categoria pierdere.

În cazul în care un client beneficiază de mai multe credite atunci cand va efectua analiza în vederea clasificării, banca va aplica principiul declasării prin contaminare încadrând în aceeași categorie de clasificare toate creditele debitorului și anume luând în considerare cea mai slabă dintre categoriile individuale.

Problemele care țin de portofoliul de credite neperformante în multe bănci provin din partea unui management defectuos al funcției de creditare: acceptarea de garanții supraevaluate, acordarea creditului înaintea întocmirii dosarului de creditare, suplimentarea creditului fără a solicita și garanții suplimentare, lipsa de analiză a cash-flow-ului și a capacitții de rambursare, acordarea de noi credite pentru a acoperi dobânda aferentă, creditul a fost folosit în alte scopuri față de ce s-a prevăzut în contract, nici o verificare în ce scop sunt folosiți banii, eșec în valorificarea garanțiilor, ignorarea unor zvonuri și referințe privind creditul clienților la alte bănci, acordarea unor credite pentru acoperirea creditului și a dobânzilor restante la alte bănci, acordarea de credite fără documentația completă.

O formă de asigurare împotriva riscului este provizionarea. Sistemul de provizione în cadrul băncilor comerciale reglementat de normele în vigoare este destint protejării capitalului băncii, protejării depozitelor persoanelor fizice și juridice, acoperirii eventualelor credite cu incertitudini în recuperare.

Se consituie provizioane pentru următoarle categorii de credite: credite ”pierderi”, credite “îndoielnice”, credite “ substandard”, credite “în observație”. În cazul creditelor “standard” nu se consituie provizioane. Mărimea provizioanelor depinde de riscul aferent fiecărei categorii de credit, astfel în cazul creditelor ”în observație” provizionele vor reprezentă un procent mai mic din valoarea creditelor, decât în cazul creditului “pierdere” caz în care provizioanelor vor reprezenta 100% din valoarea creditelor.

Elementele determinante ale provizionului general trebuie să se bazeze pe experiența din trecut a băncii respective, a întregului sistem bancar; previziunile privind dezvoltarea economică, climatul disciplinei economice și de plăți, profitabilitatea; evoluția factorilor economici și politici care ar putea afecta capacitatea de plată a debitorilor băncii; analiza evoluției provizioanelor în funcție de pierderile efective în ansamblu și pe categorii de credite.

Pentru protejarea față de piererile din creanțe, băncile folosesc atăt provizioane (preponderent) cât și cedarea riscurilor prin asigurare. Astfel banca poate încheia asigurări cu instituțiile specializate în vederea acoperirii riscurilor de piereri la portofoliul de credite.

Unele bănci mențin creanțele active până când debitorul se redresează, până când sunt presate de timp sau până când sunt forțate de autoritatea bancară să recupereze pierderea înregistrând-o ca atare. Este cazul cel mai frecvent pentru băncile de stat care au întreprinderi de stat. Alte bănci consideră creanța nerambursată, drept pierdere pe care o acoperă din rezervă și după aceea încearcă să recupereze cât se poate de la debitor.

CREDITE ÎN VALUTĂ – PERSOANE FIZICE

PRINCIPALELE CATEGORII DE CREDITE ACORDATE DE BCR

Oferta BCR în ceea ce privește creditele acordate persoanelor fizice:

Credite în valută pe termen scurt:

Credite pentru petrecerea de sejururi în străinătate ( maxim 1 an)

Credite pentru participarea la conferințe și simpozioane organizate în străinătate ( maxim 1 an)

Credite pentru achiziționarea de produse tehnico-medicale ( maxim 1 an)

Credite în valută pe termen mediu și lung:

Credite pentru plata unor forme de școlarizare în străinătate (maxim 3 ani)

Credite pentru tratamente medicale în străinătate (maxim 3 ani)

Credite pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată (maxim 3 ani)

Credite pentru achiziționarea, construirea de locuințe și pentru achiziționarea de terenuri aflate în intravilan   (maxim 10 ani)

Credite pentru achiziționarea de autoturisme, motociclete, bărci cu motor (maxim 5 ani)

BCR acorda și credite ipotecare în valuta pentru:  construirea, cumpărarea, reabilitarea (inclusiv modernizarea), consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație de locuințe permanente, temporare sau case de vacanță, cumpărarea de terenuri aflate în intravilan necesare construirii locuinței; efectuarea lucrărilor de viabilizare a terenului (asigurarea cu utilități necesare: electricitate, apa, canalizare, gaze, telefon).

În mai 2004 BCR a introdus un pachet “Confort Plus” acordat în lei sau valută, pachetul cuprinde un credit punte și un credit imobiliar sau ipotecar.

În vederea obținerii unui credit orice persoană trebuie să cunoască docmentația necesară obținerii creditului, condițiile pe care trebuie să le îndeplinească pentru a obține

creditul, condițiile de acordare a creditului, garanțiile aferente creditului.

Documentația generală, comună în cazul tuturor creditelor cuprinde: cerere de credit; actele de identitate ale solicitantului, soțului/soției (girantului), în original și copie; declarații pe propria răspundere a solicitantului creditului; adeverințele de venit ale solicitantului, soțului/soției (girantului), în original și copie

Pe lângă această documentație comună în cazul tuturor creditelor, mai există documente specifice fiecărui credit.

Garanții valabile în cazul tuturor creditelor: creditele se garantează cu veniturile solicitanților creditului, veniturile soției/soțului (giranților – în cazul anumitor credite), și cu bunurile achiziționate din creditul solicitat (în cazul acelor credite folosite pentru achiziționarea de bunuri), aceste bunuri trebuind să fie asigurate pe toată perioada creditării. În funcție de reglementările băncii naționale, precum și de politica de creditare a fiecărei bănci comerciale, rata lunară de rambursat ( credit + dobândă) nu trebuie să depășească un anumit procent, pondere din veniturile nete lunarare realizate de solicitant și soțul/soția acestuia. Unele bănci folosesc și o marjă de risc valutar de 10%, care nu se plătește efectiv dar se ia în calcul ca urmare a unei eventuale deprecieri, în aceea perioadă. Rata de rambursat + marja de risc valutar nu trebuia să depășească o anumită pondere din veniturile nete lunare.

Condițiile de acordare se referă la:

Avansul minim necesar pentru obținerea creditului

Creditul maxim exprimat în procente

Volumul maxim al creditului

Rata dobânzii anuale, dacă această rată este fixă sau dacă este variabilă se va preciza factorii în funcție de care are loc modificarea acestei rate

Termenul maxim de rambursare

Forma de decontare – la majoritatea creditelor acordate persoanelor fizice BCR are ca formă de decontare viramentul, la unele credite până la 25% din credit se poate acorda prin card, cec de călătorie sau cash.

Aceste condiții de creditare diferă în funcție de tipul creditului, de politică BNR, politica băncii comerciale, de situația solicitantului creditului.

ANALIZA ȘI ACORDAREA CREDITELOR – PENTRU PERSOANELE FIZICE

Activitatea de creditare se bazează pe identificarea și evaluarea cât mai exactă a capacității de plată a solicitanților ca principală sursă de rambursare a creditului și de plată a dobânzii. Pornind de la capacitatea de plată se va stabili volumul creditului posibil de acordat și perioada de creditare. Garanțiile constituite trebuie să acopere datoria maximă (credit + dobândă). Utilizarea creditului aprobat pentru altă destinație decât cea stabilită dă dreptul băncii să întrerupă creditarea și să retragă creditul acordat. Rambursarea anticipată a oricăror sume datorate se poate efectua numai cu acordul prealabil al băncii.

Acordarea unui credit presupune deschiderea unui cont în care inițial se va depune avansul, iar ulterior beneficiarul creditului va alimenta acest cont pentru ca banca să-și poată extrage ratele lunare.

Durata de creditare este formată din 4 perioade și anume:

Perioada de tragere în care creditul se angajează, de la data stabilită prin contract de punere a creditului la dispoziția împrumutatului și până la angajarea integrală a creditului

Perioada de utilizare care cuprinde durata de timp dintre angajarea (tragerea) integrală a creditului și data primei rate scadente conform contractului încheiat

Perioada de rambursare, de la data prevăzută în contract pentru restituirea primei rate a creditului până la data stabilită prin contract pentru rambursarea ultimei rate

Perioada de întârziere, intervalul de timp de la scadența creditului (ratei) până la recuperarea efectivă a acestuia inclusiv prin recuperarea debitelor de la societatea de asigurare –reasigurare pe baza contractului pentru asigurarea împotriva riscului financiar de neplată sau executarea silită a debitorlui.

Perioada de grație este cuprinsă între data prevăzută în contract pentru utilizarea integrală a creditului și data prevăzută pentru rambursarea primei rate de credit, în cazul perioadei de grație, împrumutatul achită băncii dobânzile și comisioanele, fără a rambursa ratele de credit. Banca acordă perioada de grație în cazul creditelor pentru investiții și diferă în funcție de momentul de punere în funcțiune a echipamentelor obținute din creditul pentru investiții.

Plata ratelor se poate face integral la o anumită dată în cadrul perioadei de tragere stabilită în funcție de tipul de credit sau eșalonat în mai multe tranșe în cadrul perioadei de utilizare stabilită tot în funcție de tipul de credit.

Termenele de angajare (tragere) se stabilesc după cum urmează: 30 zile pentru creditele de trezorerie, pentru cumpărarea de bunuri de folosință îndelungată, pentru cumpărări, amenajări și reparații de locuințe; 90 zile pentru creditele destinate achiziționării

de inventar agricol, mecanic, mijloace de transport, automobile noi, spații de producție, imobile; 180 zile pentru creditle destinate efectuării lucrărilor de extindere, reparații capitale, introducerea de gaze și apa curentă la imobile. În cazuri justificate perioada de tragere se poate prelungi cu încă 30 zile.

Analiza documentației de credit presupune stabilirea a 4 elemente:

Volumul creditului solicitat

Nivelul ratei lunare totale pe care clientul o poate plăti

Numărul de rate lunare în care urmează să se ramburseze creditul

Nivelul dobânzii în funcție de categoria de credit solicitată și de opțiunea clientului de a contribui sau nu cu surse proprii

Trebuie precizat faptul că data la care împrumutatul se obligă să achite ratele de credit scadente și dobânda datorată, se stabilește luând în calcul data realizării veniturilor, circuitul bancar (poștal), plus o marja de 2-3 zile lucrătoare.

SOLUȚII ÎN SITUAȚIA INCAPACITĂȚII DE PLATĂ A BENEFICIARULUI CREDITULUI

Dacă analiza ajunge la concluzia că viitorul firmei nu este iremediabil compromis banca poate efectua o serie de discuții cu conducătorii firmei și conveni asupra unor măsuri care să conducă la remedierea situației firmei. Adesea aceasta înseamnă o creștere a aportului creditului acordat de bancă. Ajunsă în această situație banca trebuie să se implice mai mult în sprijinirea firmei.

La cererea clienților săi în cazuri justificate banca poate rescadența, în sensul amânării sau prelungirii termenului de rambursare a acestora prin una sau mai multe modalități:

Amânarea o singură dată a termenului de rambursare a uneia, sau a cel mult doua rate intermediare în interiorul termenului inițial maxim aprobat

Amânarea de cel mult 2 ori a aceleiași rate intermediare în interiorul termenului inițial maxim aprobat

Prelungirea o singura dată a termenului de rambursare a ratei finale peste termenul inițial aprobat cu încadrarea în termenul maxim de creditare prevăzut

Rescadențarea se face la cererea beneficiarilor creditului, cerere adresată în timp util, înainte de expirarea scadenței cu un anumit număr de zile.

În cazuri justificate când împrumutatul se confruntă cu greutăți majore în rambursarea ratelor de credit și achitarea dobânzii aferente acestora la solicitarea clientului

se poate realiza o reeșalonare la plată a întregului credit. Prin reeșalonare se pot prelungi toate scadențele ratelor intermediare și finale precum și modificarea cuantumului acestora în cadrul soldului total rămas de rambursat fără a se putea depăși termenele maxime de creditare prevăzute de lege.

Procedura de reeșalonare a unui credit va putea fi declanșata numai după epuizarea celorlalte facilități prevăzute la rescadențare. Se adminte o singură reeșalonare a aceluiași credit. Dacă se realizează o reeșalonare a creditului banca va percepe începând cu ziua aprobării reeșalonării o dobândă majorată aplicată la întreg soldul rămas de rambursat.

Reactivarea unui credit nerambursat la scadența, presupune transformarea acestor credite restante în credite noi pentru care banca va solicita de garanții, se va achita comisionul de gesiune și se va încheia noi contracte de credit și garanții. De asemenea în cazul creditelor reactivate se va percepe o dobândă majorată. Creditele reactivate nu pot fi rescadențate, reeșalonate și nici reactivat din nou.

Modalitățile de alimentare a conturilor aferente creditului în vederea achitării datoriilor lunare către bancă:

Reținerea pe statul de plată a ratelor și dobânzii, de către unitatea unde lucrează împrumutatul și virarea acestora cu ordine de plata în contul curent deschis la banca

Virarea cu ordin de plata din conturi curente și de disponibilități existente la alte bănci

Depunerea în contul curent a numerarului cu foaie de vărsământ

În cazul în care disponibilitățile existente în contul curent nu sunt suficiente pentru rambursarea integrală a ratelor și dobânzii ajunse la scadență, banca va trece diferența nerambursată în contul “ Credite restante” iar dobânda în contul “Dobânzi restante”.

În cazul în care în termen de 10 zile de la înregistrarea în contul “Credite restante” a sumei nerambursate la scadență, acestea nu sunt achitate, banca are obligația de a aduce la cunostinta debitorului si a girantilor unde este cazul, print-o scrisoare recomandata cu confirmare de primire. In cazul creditelor a caror rambursare este asigurata la o societate se asigurare – reasigurare, neplata ratelor din credit da dreptul bancii sa solicite recuperarea acestora de la societatea respectiva in baza contractului de asigurare impotriva riscului financiar de neplata. Pentru creditele restante se va percepe o dobândă penalizatoare diferențiată în funcție de vechimea restanțelor.

În situația în care clienții înregistreză datorii, restanțe din credit și dobânzi mai vechi de 30 zile, banca împreună cu debitorul va analiza toate posibilitătile de redresare economico-financiară a împrumutatului, capacitatea acestuia de a obține lichidități pe baza cărora să fie acoperite datoriile. Potrivit normelor BNR dacă timp de 3 luni clientul nu și-a plătit rata la credit, banca este datoare să înceapă procedurile de executare silită.

După epuizarea tuturor posibilităților de recuperare a creanțelor băncii aceasta va proceda la punerea în întârziere și comunicarea constatării incapacității de plată a clientului în vederea acționării în justiție, pentru obținerea titlului executoriu și/sau trecerea la executarea silită potrivit legii ca ultimă măsură de recuperare.

Dacă rambursarea unui credit devine împovătoare și atunci este nevoie de o perioadă mai mare de rambursare a acestuia, pentru obținerea unui rate lunare mai mici și dacă

situația nu poate fi rezolvată prin negocierea cu banca la care a fost contractat împrumutul există varianta transferului creditului la o alta bancă. În acest sens există 3 modalități de transfer a creditului.

Cesiunea de creanță dintre cele 2 bănci – la cererea clientului, banca aleasă, poate solicita vinderea datoriei de la banca la care a fost contractat creditul, vânzarea se perfectează între cele 2 bănci în baza contractului de cesiune. Toate datoriile clientului, soldul și dobânzile aferente acestuia, garanțiile, ipoteca dacă este cazul sunt preluate de a doua bancă. În acest caz se plătește un comision de rambursare în avans a creditului către prima bancă și un comision de administrare către a doua bancă. Există situații în care băncile nu percep comision pentru rambursarea în avans. Singurul cost suplimentar care apare este cel legat de înscrierea contractului de cesiune în Cartea Funciară a imobilului. Această modalitate este cea mai avantajoasă.

A doua modalitate, este subsdiară cesiunii de creanță ( în termeni juridici este denumită novațiune) presupune vânzarea creditului către o altă bancă, diferența constă în faptul că debitorul este parte semnatară la contractul tripartit iar unele clauze contractuale pot fi modificate.

A treia modalitate, este cea mai costisitoare, constă în contractarea unui alt credit egal ca valoarea cu soldul creditului inițial, cu ajutorul căruia se rambursează în avans contravaloarea celuilalt, iar clientul plătește ratele scadente la banca pe care a ales-o. Fiind vorba de un nou credit, toate taxele notariale, polițe, comisioane bancare sunt plătite din nou de client.

CONTROLUL EFECTUAT DE BANCĂ DUPĂ ACORDAREA CREDITULUI

Ofițerii de credit vor verifica modul de utilizare al creditului acordat – creditul trebuie utilizat exclusiv pentru destinația aprobată. De asemenea semestrial se vor verifica faptic, garanțiile materiale constituite în favoarea băncii, modul de păstrare, conservare al acestora, menținerea valorii de piață.

În cazul în care unele bunuri ce au fost luate în garanția creditului au fost înstrăinate ori s-au degradat, astfel încat creditul și dobânda aferentă au rămas parțial sau total fără garanții, banca va solicita împrumutaților să le înlocuiască imediat cu alte bunuri care să fie acceptate de bancă. Daca în termen de 5 zile lucrătoare împrumutații nu vor reîntregi garanția creditului sau nu vor prezenta documente și acte ce vor atesta existența unor garanții valabile, creditele aferente se vor rambursa sau în cazul lipsei disponibilităților se vor trece la credite restante.

CREDITE ÎN VALUTĂ PE TERMEN SCURT

I. Creditul  pentru petrecerea de sejururi în străinătate: acordat în scopul petrecerii de sejururi în străinătate persoanelor fizice care solicită în nume propriu sau care vor să asigure această posibilitate pentru soț/soție sau copii.

Documente necesare – documentele prevazute în documentația comună la care se adaugă: adresa de la societatea de turism sau declarație pe propria răspundere (unde este cazul) de unde să rezulte valoarea aproximativă a excursiei, țara de destinație, perioada și viza de intrare (unde este cazul), precum și orice alte documente solicitate de banca.

II. Creditul în valută pentru participarea la conferințe și simpozioane: se acorda pentru participarea la conferințe și simpozioane organizate în străinătate persoanelor fizice care solicită în nume propriu sau care vor să asigure această posibilitate pentru soț/soție sau copii. Acestea se acordă în scopul achitării taxelor de participare la conferințe și simpozioane organizate în străinătate.

Documente necesare – documentele prevăzute în documentația comună la care se adaugă: solicitantul va prezenta o invitație nominală sau alt act doveditor de la organizatorul din străinătate, din care să rezulte perioada, costul și să prezinte viza de intrare și o estimare a cheltuielilor de transport și întreținere, precum și orice alte documente solicitate de bancă.

III. Creditul în valută pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale: se acordă pentru cumpărarea de produse tehnico-medicale de uz personal din import persoanelor fizice care solicită în nume propriu sau care vor să asigure această posibilitate pentru soț/soție, părinți sau copii.

Documente necesare – documentele prevăzute în documentația comună la care se adaugă: solicitantul va prezenta factura proformă, comanda sau alt act doveditor, precum și orice alte documente solicitate de bancă.

CREDITE ÎN VALUTĂ PE TERMEN MEDIU ȘI LUNG

I. Creditul pentru plata unor forme de școlarizare în străinătate: se acordă pentru plata unor forme de școlarizare în străinătate (taxe școlare, procurare de material didactic etc.) persoanelor fizice care solicită în nume propriu sau care vor să asigure această posibilitate pentru soț/soție sau copii.

Documente necesare – documentele prevăzute în documentația comună la care se adaugă: solicitantul va prezenta o invitație nominală sau alt act doveditor de la instituția de învățământ din străinătate, din care să rezulte perioada, costul și sș prezinte viza de intrare și o estimare a cheltuielilor de transport și întreținere, precum și orice alte documente solicitate de bancă.

II. Creditul în valută pentru tratamente medicale în străinătate: se acordă pentru tratamente medicale în străinătate persoanelor fizice care solicită în nume propriu sau care vor să asigure această posibilitate pentru soț/soție, copii sau părinți. Acestea se acordă în scopul achitării unor tratamente medicale în străinătate.

Documente necesare – documentele prevăzute în documentația comună la care se adaugă: solicitantul va prezenta o adresă din partea instituției medicale din străinătate  sau alt act doveditor, din care să rezulte costul estimativ al tratamentului precum și o estimare a cheltuielilor de transport și/sau a cheltuielilor pentru un însoțitor, precum și orice alte documente solicitate de bancă.

III. Creditul în valută pentru bunuri de folosință îndelungată: se acordă pentru plata importurilor de bunuri de folosință îndelungată și pentru importul de autoturisme, toate noi.

Documente necesare – documentele prevăzute în documenația comună la care se adaugă:

solicitantul va prezenta factura proformă și/sau contractul în original

solicitantul va prezenta D.P.V.E, completat conform regulamentului valutar al BNR nr 3/1997

justificarea creditului se face prin declarația vamală de import și factura externă definitivă care atestă intrarea mărfii în țară și plata taxelor vamale

solicitantul va face dovada surselor proprii necesare achitării taxelor legate de import (taxe vamale, comisioane etc.), precum și orice alte documente solicitate de bancă

IV. Creditul în valută pentru achiziționarea sau construirea de locuințe: se acordă pentru achiziționarea sau construirea de locuințe și pentru cumpărarea de terenuri aflate în intravilan necesare acestor construcții.

În funcție de scopul acordării creditului, plățile între persoane fizice rezidente în România se vor efectua în lei, rezultați din operațiunea de vânzare pe piața valutară, după cum urmează:

în cazul achiziționării de locuințe și terenuri necesare construirii de locuințe aflate în intravilan, plata efectivă către vânzător se va efectua pe baza contractului de vânzare/cumpărare încheiat între părti

în cazul construirii de locuințe, plățile se vor efectua eșalonat în tranșe, în funcție de graficul de lucrări al firmei de construcții autorizate

în cazul achiziționării de terenuri și apoi construirea de locuințe pe aceste terenuri, se va efectua mai întâi plata către vânzătorul terenului, pe baza contractului de vânzare/cumpărare, ulterior efectuându-se plata pentru construcție, eșalonat în tranșe, în funcție de plățile ce se vor efectua pe baza graficului de lucrări al firmei de construcții autorizate

Dacă vânzătorii sunt persoane fizice nerezidente, plățile din credit se pot efectua direct în valută.

În funcție de obiectul creditului mai sunt necesare anumite documente.

La credite pentru construirea de locuințe: dovada proprietății asupra terenului pe care urmează să se execute construcția, a autorizației de construcție necesare pentru începerea investiției, precum și devizul de lucrări și contractul de construire emise de firma angajată să execute lucrarea. La credite pentru cumpărarea  de terenuri și locuințe: copii după actul de proprietate al vânzătorului asupra bunului ce face obiectul vânzării. La credite pentru achiziționarea de teren și construcție de locuință pe acest teren: copie a actului de proprietate al vânzătorului pentru terenul respectiv; după cumpărarea terenului, va prezenta autorizația de construcție necesară începerii investiției, devizul de lucrări și contractul de construire emise de firma angajată să execute lucrarea

V. Creditul în valută pentru cumpărarea de autoturisme: se acordă persoanelor fizice pentru cumpărarea de autoturisme, motociclete și bărci cu motor, noi, din producție internă și import, comercializate în țară prin intermediul dealerilor autorizați.

Documente necesare – documentele prevăzute în documentația comună la care se adaugă: factura proformă, precum și orice alte documente solicitate de bancă.

VI. Creditul ipotecar se acordă în valută persoanelor fizice pentru:  construirea, cumpărarea, reabilitarea (inclusiv modernizarea), consolidarea sau extinderea imobilelor cu destinație de locuințe permanente, temporare sau case de vacanță, cumpărarea de terenuri aflate în intravilan necesare construirii locuinței; efectuarea lucrărilor de viabilizare a terenului (asigurarea cu utilități necesare: electricitate, apă, canalizare, gaze, telefon).

Avantaje – nu se mai solicită garantarea creditului și cu veniturile nete ale unor giranți. În cazul creditului pentru achiziționarea sau construierea de locuințe se solicită garantarea creditului cu veniturile solicitantului și ale girantului (maxim 2 giranți) precum și cu ipoteca asupra imobilului achiziționat.

Documente necesare – documentele prevăzute în documentația comună la care se adaugă:

pre-contractul de vânzare/cumpărare al imobilului ce va fi cumpărat

în cazul realizării de lucrări în regie proprie – proiectul tehnic de execuție și devizul general întocmite de societatea de construcții sau de o persoană autorizată în domeniu

documentele de proprietate ale imobilului care va constitui garanția creditului în original și copie, precum și orice alte documente solicitate de bancă

CREDITE ÎN VALUTĂ – PERSOANE JURIDICE

Credite pe termen scurt:

linii de credite

credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor temporare

credite pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere

credite de trezorerie pentru produse cu ciclu lung de fabricație

credite pentru prefinanțarea exporturilor

credite pentru exportul de produse garantate cu creanțe asupra străinătății

credite de scont

factoringul

Credite pe termen mediu și lung:

credite pentru echipament (investiții) în completarea surselor proprii

credite pentru activitatea de leasing

credite de forfetare

Creditele în valută pe termen scurt se acordă pentru finanțarea activității de aprovizionare, productie, desfacere, prestari servicii, import – export, acoperirea decalajului temporar intre cheltuieli si resurse pentru investitii etc, sub forma liniilor de credit sau a creditelor pentru stocuri temporare. Se acordă pe o perioadă de maxim 12 luni, clienților persoane juridice cu activitate de export. Determinarea volumului de credite în valută de care pot beneficia agenții economici, se stabilește pe baza analizei atât a fluxului de lichidități total în lei, cât și a fluxului de lichidități în valută. Deficitul de lichidități determinat reprezintă nivelul maxim al creditului de care poate beneficia clientul și se va exprima în valuta în care se solicită imprumutul sau în echivalent USD. Volumul liniei de credit în valută se determină în funcție de cifra de afaceri realizată în valută și de durata medie de încasare de la clienții externi.

Creditele în valută pe termen mediu și lung se acordă pentru modernizarea și dezvoltarea capacităților de producție existente, pentru retehnologizarea proceselor de producție, pentru achiziționarea din import de mașini, utilaje, tehnică de calcul, instalații tehnologice, mijloace de transport etc. și pentru efectuarea oricăror alte cheltuieli legate strict de realizarea și darea în exploatare a investițiilor. Se acordă clienților persoane juridice cu activitate de export. Termenul de utilizare urmează să se stabilească prin negociere cu agentul economic, pe baza contractelor de import, a termenelor de livrare, a termenelor și modalităților de plată. Creditele se acordă pentru finanțarea a cel mult 85% din valoarea proiectului de investiție, cel puțin 15% trebuie să reprezinte aportul propriu al împrumutatului. Acordarea creditului se face prin conturi separate de împrumut, pe baza ordinelor de plată externe emise de client și/sau prin deschidere de acreditive documentare.

BCR acordă credite persoanelor juridice care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții :

sunt constituiți conform legii și posedă capital social vărsat potrivit actului constitutiv;

desfașoară activități legale și eficiente, având un nivel corespunzător al indicatorilor de bonitate;

din analiza fluxului de lichidități (cash-flow-ului) rezultă că există posibilități reale de rambursare la scadență a ratelor de credit și a dobânzilor aferente;

garanțiile reale și personale prezentate băncii acoperă creditul și dobânda aferentă;

își derulează activitatea prin conturile deschise la unitățile teritoriale ale băncii.

Documentația, comună tuturor creditelor, fie în lei fie în valută, în vederea obținerii de credite trebuie să cuprindă:

cererea de credite semnate de persoanele autorizate să reprezinte agentul economic solicitant (document tipizat), care cuprinde și descrierea condițiilor creditului;

bilanțul contabil, raportul de gestiune, contul de profit și pierdere, încheiate pe ultimii doi ani, ultimele situații privind: "Rezultatele financiare" și "Situația patrimoniului", balanța de verificare încheiată pentru ultima lună.

situația prognozată a plăților și încasărilor (cash flow) și bugetul de venituri și cheltuieli întocmit conform precizărilor Ministerului Finantelor aferente perioadei pentru care agentul economic solicită împrumutul ;

situația stocurilor și cheltuielilor pentru care se solicită creditul, care să cuprindă cantitățile, valorile, cauzele formării și termenele de valorificare;

situația contractelor de livrare pentru produsele care constituie obiectul creditului;

proiectul graficului de rambursare a creditului și de plată a dobânzilor

lista garanțiilor propuse băncii pentru garantarea creditului solicitat și actele de proprietate aferente;

planul de afaceri – în cazul agenților economici cu o cifră de afaceri anuală de peste 1 milion echivalent în USD;

orice alte documente necesare solicitate de bancă.

Documentația prevăzută mai sus este comună pentru toate categoriile de credite, la aceasta agenții economici vor anexa, după caz, și alte documente specifice categoriei de credit solicitate.

Dobânzi, taxe, comisioane:

Rata anuală a dobânzii percepută de bancă în cazul creditelor acordate pe o perioadă mai mare de 1 an poate fi modificată pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de – costurile resursei de finanțare

Comisioanele percepute pentru creditele în valută sunt: 

comisionul de gestiune, care este negociabil și se încasează în cel mult 30 de zile de la data semnării contractului (nu se percepe în cazul liniilor de credite)

comisionul de neutilizare, care se calculează de la data punerii la dispoziție a creditului până la data angajării acestuia

ANALIZA ȘI ACORDAREA CREDITELOR – PENTRU PERSOANELE JURIDICE

În cazul creditelor acordate persoanlelor juridice determniarea necesarului total de credite se efectuează pe baza analizei fluxului de lichidități (cash-flow) și a capacității de rambursare. Ofițerii de credite se informează din mai multe surse în vederea analizării capacității de rambursare a solicitanțior, pe lângă documentele de le firma solicitatoare de credit ei mai utilizează: studii de fezabilitate, informații din mass media, analize privind ramura /sectorul de activitate /piața în care funcționează clientul (elaborate de Institutul Național de Statistică și Studii Economice), studii de reorganizare și restructurare a agenților economici și ale ramurilor din care face parte, strategii naționale de dezvoltare economică pe termen mediu.

În mod normal creditele în valută nu se acordă persoanelor juridice care nu au activitate de export. Pentru creditele în valută acordate persoanelor care nu au activitate de export este necesară aprobarea Centralei băncii, iar creditul astfel obținut, urmează să fie rambursat prin cumpărarea de către agentul economic de valută de pe piața interbancară.

Studiul de caz prezentat în capitolul 4 se referă la o persoană juridică care o activitate scăzuta de export, dar creditul solicitat de el se încadreaza într-o categorie aparte de credite în valută – el fiind finanțat de BERD.

În cazul utilizării creditului prin acreditiv documentar, data utilizării creditului se consideră data plății documentelor în cadrul acreditivului.

Banca calculeză capacitatea de rambursare a împrumutului după următoarea formulă:

I = încasările zilnice realizate de împrumutat în ultimul trimestru

p = perioada de valabilitate a creditului exprimată în nr de zile

Ra = rata de actualizare care reprezintă factor sintetic la a cărei dimensionare concură rata inflației, rata dobânzii bancare, rata de schimb a leului, rata creșterii economice

Fe = factor de extrapolare care extrapolează în perioada viitoare media încasărilor realizate în perioada expirată :

Banca nu va acorda clienților săi credite care depășesc capacitatea de rambursare a acestora determinată mai sus.

În cazul creditelor tip revolving acordate pe o perioadă de 1 an, dacă pe parcursul derulării creditării din situațiile contabile periodice depuse la bancă rezultă deterioarea standingului financiar inițial, banca va putea revizui aceste credite la intervale mai mici de un an. ( 6 sau 3 luni).

Ca și în cazul persoanlelor fizice creditele se acordă prin conturi separate de împrumut, banca iși va trage sumele datorate din conturile respective la data scadenței, împrumutații au obligația să alimenteze conturile respective în momentul scadenței și să întocmească ordinele de plată pe care să le depună la bancă.

De asemenea în cazul plății cu întârziere a sumelor datorate și neachitate la scadență, împrumutatul va plăti băncii o dobândă majorată ( dobândă penalizatoare). Această dobândă se aplică atât ratelor de credit cât și dobânzilor datorate și neîncasate la scadențe, precum și comisionalelor ce nu au fost achitate la termenele scadente.

În normele de creditare ale băncilor este prevăzut faptul că agenții economici care înregistrează pierderi și care nu au perspective de redresare nu pot beneficia de credite, la fel și firmele asupra cărora a fost instituit falimentul. Nu este situația firmelor cu activitate sezonieră, care în anumite perioade înregistrează pierderi, acestea putând beneficia de credite.

Banca face controale periodice asupra creditelor acordate (situația financiară a beneficiarului creditului, starea garanțiilor), mai ales în cazul creditelor pe termene medii și lungi.

Un aspect interesant și care trebuie știut de solicitanții de credite de tip – linie de credit, este faptul că sumele din linia de credit pot fi folosite pentru aprovizionare cu diferite materii prime și materiale necesare procesului de producție, dar nu pot fi folosite pentru plata datoriilor salariale și a celor către bugetul de stat.

Principalele tipuri de comisioane percepute de bancă sunt comisionul de gestiune și comisionul de neutilizare.

LINIA DE CREDIT

Liniile de credite funcționează în sistem revolving, se pot efectua trageri și rambursări pe toată perioada de valabilitate a liniei de credit, cu condiția ca soldul zilnic să nu depășească volumul liniei de credit aprobat de contracte comerciale.

Se acordă persoanelor juridice care îndeplinesc următoarele condiții:

sa înregistreze performanțe financiare corespunzătoare și să aibă un serviciu bun al datoriei

să fie clienți permanenți ai băncii și să efectueze operațiuni de încasări și plăți în lei și valută, prin bancă

să dispună de capital social vărsat de cel puțin 10 milioane lei, iar plățile și încasările să aibă, prin natura activității, caracter permanent

să aibă o evoluție crescătoare a indicatorilor de bonitate

se pot acorda pe perioade de 180 de zile sau 360 de zile, cu posibilitatea prelungirii valabilității pe noi perioade, chiar dacă se depășesc 12 luni de la acordarea primului credit

rata dobânzii este revizuibilă, în funcție de costul resurselor de finanțare și serviciul datoriei

Condiții de creditare:

creditul se acordă prin cont separat de împrumut "linii de credite"

volumul liniei de credit, în cazul creditării de ansamblu a activității curente, se determină în funcție de cifra de afaceri aferentă perioadei de creditare și durata medie de încasare a clienților

rulajul creditor (rambursările din credit) realizat pe ultimele 180 de zile să fie cel puțin la nivelul plafonului aprobat, în cazul liniilor de credit aprobate pe acest termen

se vor constitui garanții asiguratorii reale de tipul ipotecilor de rang I și/sau gajul asupra activelor din patrimoniul societății și în mod obligatoriu se va cesiona în favoarea băncii cashflow-ul rezultat din activitatea curentă

un client nu poate beneficia concomitent de credit global de exploatare și de linie de credite

CREDIT PENTRU FINANȚAREA STOCURILOR

Credit pentru finanțarea stocurilor temporare se acordă în condițiile existenței unor cauze economice care au determinat formarea stocurilor și generarea cheltuielilor cu caracter  temporar, precum și pentru stocuri care urmează să fie aprovizionate. Se acordă în lei sau valută, clienților persoane juridice, indiferent de forma de proprietate, pe o perioada de maxim 12 luni, cu excepția clienților din sfera comerțului cu amănuntul pentru care banca poate acorda credite pe o perioadă de maxim 6 luni. Acordarea creditului se face prin contul separat de împrumut, ce se debitează pe măsura angajării creditului în limita plafonului aprobat. Rata anuală percepută de bancă poate fi modificată de către aceasta, pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare (banca poate acorda dobânzi preferențiale în funcție de specificul activității și de bonitatea clientului).

Credit pentru finanțarea cheltuielilor și stocurilor sezoniere este acordat clienților persoane juridice și are ca obiect achiziționarea de stocuri de materii prime și produse de  proveniență agricolă și agroalimentară ce se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru, dar fără a se depăși 12 luni de la constituire, pentru care există contracte și comenzi  ferme. Acordarea creditului se face prin cont separat de împrumut. Rata anuală percepută de bancă poate fi modificată de către aceasta, pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare (banca poate acorda dobânzi preferențiale în funcție de specificul activității și de bonitatea clientului).

CREDIT DE TREZORERIE PENTRU PRODUSELE CU CICLU LUNG DE FABRICAȚIE

Creditul de trezorerie pentru produsele cu ciclu lung de fabricație se acordă clienților persoane juridice care în mod curent execută produse cu ciclu lung de fabricație (șantiere navale, uzine de aeronave, întreprinderi producătoare de utilaje și instalții complexe). Se acordă prin cont separat de împrumut pe baza de comenzi și contracte care necesită finantare și urmărire distinctă. Creditul se poate acorda pe termene mai mari de 12 luni fără a depăși ciclurile tehnologice de execuție stabilite prin documentația tehnică. Volumul maxim al creditului se determină pe baza mișcării stocurilor și cheltuielilor aferente producției în curs de fabricație estimate a exista în stoc la finele fiecărei perioade de creditare.

Condiții de creditare :

Acordarea eșalonată a creditului în funcție de evoluția cheltuielilor cu producția în curs de fabricație

Asigurarea resurselor pentru rambursarea și plata dobânzilor aferente creditelor la scadențele stabilite

Prezentarea de garanții acoperitoare și cesionarea în favoarea băncii a fluxului de lichidităti derulat prin bancă

CREDIT PENTRU PREFINANȚAREA EXPORTURILOR

Creditul pentru prefinanțarea exporturilor este destinat finanțarii necesităților curente sau excepționale ale clienților ocazionate de activitatea de export acordat în condițiile existenței contractelor externe de livrări de produse la export cu modalități de plată asiguratorii (acreditiv irevocabil, scrisoare de garanție bancară, efecte de comerț avalizate de alte societăți bancare agreate de bancă) și încasarea valutei de regulă prin BCR. Se acordă clienților persoane juridice numai după prezentarea comunicării de la o societate bancară din țară sau străinătate, agreată de BCR privind deschiderea acreditivului de export irevocabil în favoarea beneficiarului de credit sau alte forme de plată garantate bancar.Se acordă pe termen ce nu depașește 12 luni (excepția creditelor pentru produse cu ciclu lung de fabricație) în vederea realizării producției destinate exportului care are desfacere asigurată. Acordarea creditului se condiționează de asigurarea împotriva riscului comercial de neplată atunci când banca consideră necesar, pe toată perioada de creditare, de către EXIMBANK sau orice alte instituții specializate din țară, asigurarea împotriva riscului de țară este obligatorie pentru contractele de export încheiate cu patronii din alte țări (excepție fac țările din categoria A nominalizate de BNR).

Condiții de creditare:

Clientul trebuie să dețină conturile curente în lei și în valută la BCR și să deruleze activitatea inclusiv cea de export prin aceste conturi

Creditul se garantează cu garanții acoperitoare acceptate de către bancă cu cesionarea încasărilor din contractele de export derulate prin bancă

Dobânzi preferențiale în funcție de specificul activității și de bonitatea clientului

CREDIT PENTRU EXPORTUL DE PRODUSE

Creditele pentru exportul de produse sunt garantate cu creanțe asupra strainătății destinat exportatorilor pentru desfăsurarea corespunzătoare a activitătii curente pe perioada de livrare a produselor și până la încasarea contravalorii lor de la partenerii externi. Caracteristicile creditului precum și condițiile de creditare sunt identice cu cele ale creditului pentru prefinanțarea exporturilor. În cazul în care banca a acordat credit pentru pefinanțarea exporturilor, ea nu mai poate acorda credit pentru exportul de produse.

CREDIT DE SCONT

Creditul de scont se adresează clienților persoane juridice, fiind destinat finanțării activităților comerciale. Banca pune la dispoziția posesorilor creanței, înainte de scadență, valoarea efectelor de comerț (cambie și bilet la ordin), mai puțin taxa de scont. Se acceptă la scontare titluri care îndeplinesc următoarele  condiții cumulative:

posesorul titlului să fie client al băncii

titlul să fie acceptat legal la plată

intervalul de timp dintre momentul prezentării la scontare și scadența titlului să nu depășească un an

Pentru a accepta la plată efecte de comerț la care trasul este clientul altei societăți bancare, titlul va trebui avalizat de către societatea bancară ce îl deservește pe tras.

Condiții de creditare:

clientul trebuie să prezinte titlurile la bancă, cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de scontare (perioada necesară analizei bonității plătitorului)

clientul va achita comisioanele și taxa de scont, care se determină în funcție de valoarea titlului și termenul existent între data scontării și cea a scadenței titlului

creditul se va rambursa la scadențele înscrise în efectele de comerț scontate

ne se admite rambursare în avans a creditului de scont

Avantajele creditului de scont: posibilitatea încasării creanțelor înaintea scadenței titlurilor de credit (cambie și bilet la ordin), taxa de scont rămâne neschimbată indiferent de modificările survenite pe toată perioada creditării.

OPERAȚIUNEA DE FACTORING ÎN VALUTĂ

Operațiunea de factoring în valută – banca asigură efectuarea următoarelor servicii: finanțare pe baza facturilor, administrarea creanțelor, colectarea creanțelor la scadență, protecția împotriva riscului de neplată. Operațiunile sunt destinate clienților persoane juridice indiferent de forma de proprietate. Se acordă pentru creanțe comerciale materializate în facturi provenite din livrări de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii. Se acordă în lei și valută solicitanților care prezintă prin contracte/comenzi, modalități de plată la termen (acreditiv sau scrisoare de garanție bancară) sau încheie polițe de asigurare împotriva riscului comercial. Finanțarea se efectuează în proporție de 80% din contravaloarea facturii în momentul cumpărării creanțelor și 20% în momentul încasării facturii. Comisionul este negociabil și se încasează o singură dată.

Documente necesare:

Fomrularul – cerere de factoring

Contractul comercial sau comanda

Factura externă

Documente care atesta livrarea mărfurilor

Declarație de transfer a creanțelor

Chitanța subrogatorie

Acord – cadru de factoring

Avantaje operatiunii de factoring in valuta: în cazul factoringului extern banca preia riscul de neplată al debitorilor externi și asigură plata creanțelor clienților înainte de scadența, numărul de documente cerut pentru obținerea finanțării este mult mai redus decât cel necesar pentru acordarea unui credit, perioada de obținere de lichidități este mult mai scurtă decât în cazul unui credit, consultanță gratuită.

CREDIT PENTRU ECHIPAMENTE ( INVESTIȚII) ÎN COMPLETAREA SURSELOR PROPRII

Creditul pentru echipament pe termen mediu și lung se acordă clienților persoane juridice, indiferent de forma de propietate, pe o perioadă de maxim 5 ani pentru creditele pe termen mediu și de maxim 15 ani pentru creditele pe termen lung. Finanțarea poate acoperi cel mult 85% din valoarea totală a investiției, 15% fiind sursele proprii.

Documentația necesară efectuării analizei economico-financiare a solicitantului de credit va cuprinde, pe lângă documentele prevăzute în  "condițiile generale de creditare"  și următoarele: studiu de fezabilitate, documentația tehnico-economică a obiectivului de investiții, actele privind situația juridică a terenului.

Condiții de creditare:

acordarea eșalonată a creditului, în funcție de efectuarea cheltuielilor de investiții

asigurarea surselor pentru rambursarea și plata dobânzilor aferente creditelor la scadențele stabilite

rata anuală a dobânzii percepută de bancă poate fi modificată de către aceasta, pe întreaga perioadă de creditare, în funcție de costurile resursei de finanțare

CREDIT PENTRU ACTIVITATEA DE LEASING

Creditul pentru activitatea de leasing este acordat în scopul achiziționării de mașini, utilaje, mijloace de transport și alte bunuri în vederea închirierii lor pe o perioadă determinată contra unei chirii dinainte calculate. Este acordat pe o perioadă de 3-5 ani, în lei și valută, societăților de leasing care au încheiat cu utilizatorii contracte de leasing financiar. Presupune îndeplinirea uneia sau mai multor condiții:

transferul dreptului de proprietate asupra bunului la sfârșitul contractului de leasing, utilizatorului

existența opțiunii pentru cumpărarea bunului la un preț de cumpărare reprezentând cel mult 50 % din valoarea de intrare ( prețul de piață) pe care acesta o are la data deciziei de cumpărare

Are ca scop susținerea financiară a procesului investițional chiar în lipsa unor fonduri necesare.

Condiții de creditare:

societatea de leasing să fie clientul BCR

finanțarea să se asigure numai în baza existenței cererii de închiriere a acestor echipamente (pre-contract de leasing)

analiza bonității societății de leasing

societatea comercială să participe cu resurse proprii de minim 15%

creditul se garantează cu gaj/ipotecă asupra bunului achiziționat, cesiune de creanță asupra încasărilor din contractul de leasing, cesiune de creanță asupra încasărilor din polița de asigurare contra riscului de neplată (risc financiar) și cesiune de creanță asupra încasărilor din polița de asigurare a bunului; polițele de asigurare se vor încheia cu o societate de asigurare-reasigurare agreată de BCR

rambursarea creditului se face în rate lunare sau trimestriale în funcție de prevederile contactului de leasing, iar plata dobânzilor se face lunar

CREDIT DE FORFETARE ÎN VALUTĂ

Factoringul de Export Fără Regres. Acesta constituie un pachet complex de sevicii care asigură: finanțarea pe baza facturilor, administrarea creanțelor, colectarea creanțelor la scadență, protecție împotriva riscului de neplată.

Persoanele juridice care pot beneficia de factoring fără regres sunt societățile mici și mijlocii care doresc să-și susțina creșterea vânzărilor, au resurse materiale insuficiente pentru a apela a credit, doresc să-și acopere riscul de neplată a debitorilor, nu pot achiziționa sisteme informatice de gestiune a creanțelor; dar și societăților mari care doresc să pătrundă pe noi piețe de desfacere, întră în contact cu noi parteneri de afaceri, au nevoie de lichiditățti suplimentare.

Creditul de forfetare – prin care un vânzător sau prestator de servicii își vinde creanțele în valută pe care le are față de un cumpărător sau beneficiar, unei societăți bancare sau instituții financiare specializate, contra unei taxe de forfetare. Se acordă pentru un termen de maxim 5 ani. Titlurile de credit (cambii, bilete la ordin etc.) propuse la forfetare sunt emise, de regulă, pe termen mediu sau lung. Valoarea   la care posesorul titlului cedează prin această operațiune de forfetare se negociază  între bancă și clientul sau (exportatorul) în funcție de numărul de zile până la scadență, banca avalizatoare și se aprobă de consiliul de administrație al posesorului. Banca va putea primi la analiză în vederea forfetării titluri care îndeplinesc următoarele condiții:

sunt irevocabile, necondiționate, integral transmisibile, abstracte

posesorul titlului să fie client al băncii

titlul să fie acceptat legal la plată

în cazul în care expotatorul se prezintă în faza postcontractuală, intervalul de timp dintre momentul prezentării la forfetare și scadența titlului să nu fie mai mic de 30 zile și să nu depășească 3 ani iar dacă se prezintă în faza precontractuală scadența titlurilor să fie de minim 30 zile de la livrarea mărfurilor

titlul să fie avalizat de către o bancă de prim rang din străinătate, agreată de BCR, sau în favoarea trăgătorului să existe o scrisoare de garanție bancară emisă de o astfel de bancă

titlurile care nu îndeplinesc condițiile de a fi forfetate nu vor fi primite de bancă

Taxa de forfetare se determină luând în calcul valoarea titlului, numărul de zile calendaristice între data forfetării și a scadenței și nivelul dobânzii pentru valuta respectivă. La stabilirea taxei de forfetare se ia în calcul și o marjă globală de risc calculată în funcție de condițiile contractului de import-export, avându-se în vedere riscurile comerciale, economice și politice.

Clientul va prezenta băncii, pentru inițierea operațiunii de forfetare, titlul de credit însoțit de o cerere de forfetare care va cuprinde: perioada, suma și valuta ce va fi finanțată, numele exportatorului, numele importatorului, țara, natura mărfurilor exportate, condiții de plată ( cu sau fără avans), data livrării mărfurilor, tipul titlurilor ce vor fi utilizate ca înstrumente de plată (cambie, bilet la ordin) sumele și datele scadente, banca avlizatoare, țara, data emiterii titlului, scadența titlului, mențiunea prin care beneficiarul se obligă să achite băncii contra serviciului prestat, taxa de forfetare și comisioanele aferente, va prezenta la bancă titlul în vederea forfetării cu cel puțin 15 zile lucrătoare înainte de scadență.

Avantajele acestui tip de credit : faptul că banca preia riscul de neplată al debitorilor externi și asigură plata creanțelor clienților înainte de scadență, se asigură plata creanțelor înainte de scadență, încasarea “la termen” se transformă în încasare “ la vedere”; perioada de obținere de lichidități este mult mai scurtă decât în cazul unui credit, are loc transformarea exportului pe bază de credit în tranzacție imediată eliminându-se astfel riscul de credit; îmbunătățirea lichidității societății comerciale întrucat exportatorul își primește imediat banii fără să își mai blocheze fondurile proprii; disponibilitățile obținute de clienți pot fi utilizate în funcție de necesitățile imediate, clienții nefiind nevoiți să respecte o anumită destinație; transferul riscului de neplată în proporție de 100 % ( nu există regres asupra exportatorului o dată ce acesta a vândut înscrisurile, cu excepția cazurilor de fraudă); documentația relativ simplificată : formularul – cerere de factoring, contractul comercial extern sau comanda, situațiile financiare ale solicitantului, facturile (original /copie) care să poarte mențiunea subrogatorie comunicată la încheierea contractului, copii ale documentelor care atestă livrarea mărfii; nesolicitarea de garanții reale, necondiționarea țării de origine; dobândă fixă până la scadență, se elimină riscul fluctuației dobânzii, de transfer de neplată a costurilor de admnistrare și urmărire a plății; debitorul are posibilitatea să poarte corespondența cu societatea de factoring /banca externă în propria limbă, să-și rezolve eventualele litigii în cadrul legislativ și sub competența jurisdictională care îi sunt familiare; consultanță bancară gratuită în faza precontractuală.

FINANȚAREA PROIECTELOR DE INVESTIȚII DIN LINII DE FINANȚARE EXTERNĂ

Acest gen de finanțări este destinat celor care doresc să efectueze importuri de capital și echipamente. Acest termen definește modul în care o bancă acordă credit unei companii folosind fonduri puse la dispoziție de o altă bancă sau institiție financiară. În cazul în care instituțiile respective sunt din străinătate procedeul se numește finanțare externă. În cazul utilizăii unei sume de finanțare, o bancă străină (finanțator) disponibilizează fonduri (face plăți în favoarea), în numele unei bănci locale (împrumutat), fondurile respective fiind destinate finanțării tranzacțiilor de import ale clienților săi.

Atragerea surselor de finanțare externă este realizată de banca locală (BCR) sub una din următoarele forme: perfectarea cu banca străină a unui acord cadru de finanțare ( linie de finanțare) pe care se pot încadra acorduri individuale de finanțare destinate creditării tranzacțiilor de import ale clienților băncii în funcție de solicitarea acestora; perfectarea cu banca străină a unor acorduri separate de finanțare destinate creditării unor tranzacții comerciale specifice.

Creditele acordate din linii de finanțare externă respectă recomandile Aranjamentului OECD privind finanțarea creditelor de export, creditul extern fiind garantat de Agenția de Asigurare a Creditelor din Export (AACE) din țara exportatorului iar termenii și condițiile de finanțare oferite fiind stipulate în acordurile cadru sau separate de finanțare perfectate între finanțator și împrumutat. Aceste credite permit obținerea de către importator a unor dobânzi preferențiale mai mici decât cele existente pe piața liberă.

Termenii și condițiile de finanțare: cota admisă de finanțare nu poate depăși 85% din valoarea contractului comercial, respectiv avansul de 15%; obiectul finanțării îl constituie importul de bunuri de capital sau servicii aferente punerii în funcțiune a acestora, provenind într-o proporție prestabilită (minimum 51 – 60%) din țara exportatorului; finanțarile sunt acordate pe termen mediu și doar în mod excepțional pe termen lung; rambursările de rate de capital și dobândă sunt de regulă egale, semestriale și succesive; rambursarea începe la 6 luni de la data convenit de plecare – în aceasta perioadă se plătesc doar dobânzi și comisioane nu și rate, poate fi asimilată perioadei de grație.

Țările membre OCDE ( Organizare, Cooperare și Dezvoltare Economică): Australia, Canada, țările membre UE ( Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania), Japonia,

Coreea, Noua Zeelandă, SUA.

FINANȚĂRI DIN FONDURI EXTERNE PRIN INTERMEDIUL DIFERITOR PROGRAME

O categorie aparte de credite în valută sunt cele oferite din fondurile externe, prin intermediul unor programe derulate prin întermediul băncilor din România.

Aceste credite sunt mai avantajoase decât cele oferite din resursele băncilor comerciale, uneori o parte din sumele avansate pe baza proiectelor fiind nerambursabile, există cazuri în care sunt avansate sume pe baza unor proiecte, aceste sume ne mai trebuind rambursate.

La sfârsitul anului 2003 la BCR se aflau în derulare următoarele programe:

Programul BERD – SME FACILITY este destinat creditării IMM, a fost lansat de UE în anul 1999, în țările aflate în proces de aderare la UE. BCR și BERD au semnat un Acord de Împrumut prin care finanțatorul extern pune la dispoziția băncii un împrumut în valoare de 40 mil EURO (valoarea totală a programului 75 mil EURO). Programul este operațional la nivel național. Societățile care apelează la astfel de credite trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Să nu aibe mai mult de 100 angajați permanenți, inclusiv conducerea

Să fie deținute ( sau majoritar deținute) și gestionate de către rezidenți români

Majoritatea capitalului și controlului să fie deținute de către secotul privat

Să aibă o cifră de afaceri maximă de 40 mil EURO sau un bilanț anual total de maxim 27 milioane EURO

Să utilizeze împrumuturile locale în scopurile menționate mai jos la “ proiecte eligibile la finanțare”, creditul BERD nu se va utiliza pentru a refinanța sau înlocui orice alt credit la termen acordat anterior

Aceste credite din surse BERD se acordă pentru următoarele tipuri de proiecte:

Proiecte investiționale: achiziționari de echipamente pentru producție, furnizarea de servicii sau pentru derularea activității de comerț; achziționarea de proprietăți imobiliare dacă astfel de proprietăți vor fi folosite în scopuri productive, pentru prestări servicii sau pentru derularea activității de comerț

Capital de lucru în scopuri productive sau pentru prestarea de servicii

Proiecte noi, modernizarea sau extinderea afacerilor existente în următoarele sectoare: producția industrială, activități agricole, hoteliere, turism, reducerea consumului de energie și protecția mediului, construcții, comerț și servicii

Proiectul de dezvoltare rurală a Munților Apuseni finanțat de către Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă – de acest proiect beneficiează agenții economici și fermierii privați ( persoanele juridice, asociații familiale, persoane fizice). Acest proiect este operațional după cum se arată și în titu numai în zona Munților Apuseni și anume județele: Alba, Arad, Bihor, Cluj, Hunedoara, Sălaj.

Schema de finanțare a IMM – Fondul MARR, Programul Phare RO – se derulează doar în județele Gorj și Hunedoara. Programul are ca obiectiv finanțarea proiectelor de invesțitii ale întreprinderilor mici și mijlocii urmărindu-se stimularea dezvoltării economice și crearea de noi locuri de muncă.

Programul Phare 2000 – Coeziunea Economică și Socială – linie de credit pentru IMM – uri. Acest program oferă o linie de credit ce oferă împrumuturi pe termen mediu și lung pentru IMM, împreună cu o componentă nerambursabilă reprezentând 25 % din totalul alocării Phare. Este destinat finanțării proiectelor de investiție ale întreprinderilor micro, mici și mijlocii din 25 de județe grupate în 4 regiuni de dezvoltare:

Nord – Est (NE) : Suceava, Botosani, Iași, Neamț, Bacău, Vaslui

Sud – Est (SE): Vrancea, Galați, Buzău, Brăila, Tulcea, Constanța

Sud – Muntenia (SM): Argeș, Prahova, Dâmbovița, Teleorman, Giurgiu, Călărași, Ialomița

Nord – Vest (NV): Satu Mare, Maramureș, Bistrița Năsăud, Sălaj, Bihor, Cluj

Programul Phare de Restructurare a Întreprinderilor și de Reconversie Profesională ( RICOP) finanțat de către UE – este un program care acordă credite nerambursabile în suma minimă de 10.000 EURO mergând până la 300.000 EURO, pe baza de proiecte. Programul nu este operabil în toată țara ci numai în anumite județe, județele din Transilvania nu sunt incluse în acest proiect cu excepția a 2 județe.

Firmele care solicită astfel de credit nerambursabile trebuie să îndeplinească anumite condiții cum sunt: firma nu a avut pierderi în bilanțul anului fiscal trecut, întreprinderea și nici unul din acționarii săi nu are și nu a avut în ultimii 5 ani împrumuturi nerambursate la timp, întreprinderea și nici unul din acționarii săi nu a avut în ultimii 5 ani vreun incident de plată ( emitere de cecuri fără acoperire), întreprinderea nu are și nu a avut în ultimii 2 ani datorii neplătite la timp către bugetul de stat, întreprinderea își ține înregistrările contabile la zi, în conformitate cu legislația română în vigoare, întreprinderea demonstrează cu un plan de afaceri viabil că poate genera profit și locuri de muncă permanente pe următorii 3 ani, în cazul în care proiectul de investiții propus va fi finanțat.

Programul SAPARD – Măsura 1.1 – Îmbunătățirea prelucrării și marketingul produselor agricole și piscicole – reprezintă unul din cele 3 instrumente financiare al UE ( ISPA, PHARE, SAPARD) care sprijină țările canditate în procesul de pregătire pentru aderarea la UE. Sprijinul pentru această măsură are drept scop îmbunătățirea performanțelor producției agro-alimentare din punct de vedere al standardelor de calitate și diversificarea gamei de produse procesate, finanțarea nerambursabilă acordându-se post factum.

Programul BERD TRADE FACILITIES – a fost lansat în 1999. În cadrul acestui program BERD este dispus să emită garanții sub forma acreditivelor stand-by în favoarea băncilor comerciale (bănci confirmatoare) preluând astfel parțial, sau total, riscul comercial și politic de neplată al băncilor agreate din țările de operare BERD ( bănci emitente). Prin acest program se acordă sprijin importatorilor și exportatorilor care întentionează să desfășoare tranzacții în zona de operare BERD ( mai multe țări – toate în curs de dezvoltare). BERD poate emite o garanție care să acopere obligațiile de plată ale Băncii Emitente în legatură cu oricare dintre următoarele tranzacții asociate cu exportul sau importul efectuate în și din țările de operare:

Confirmarea de către o Bancă Confirmatoare a unui acreditiv documntar sau acreditiv stand-by irevocabil, emis de o Bancă Emitentă

Emiterea unei garanții de către Bancă Confirmatoare pe baza unei contra-garanții emise de Banca Emitentă

Scontarea sau refinanțarea similară de către Bancă Confirmatoare a Biletelor la Ordin emise de o Banca Emitentă sau emise de o terță parte și garantate /avalizate de către Banca Emitentă

Scontarea sau refinanțarea similară de către Banca Confirmatoare a Cambiilor emise de către o terță parte și acceptate de către Banca Emitentă

CREDITELE SINDICALIZATE

O firma are la dispoziție următoarele surse de finanțare a activității sale:

Surse interne : autofinanțarea, majorarea capitalului prin încorporarea primelor și rezervelor,

Surse externe:

majorarea fondurilor proprii – majorarea capitalului social printr-o nouă emisiune de acțiuni

mărirea gradului de îndatorare – credite bilaterale și alte facilități de la instituții financiar – bancare, credite sindicalizate, emisiune de obligațiuni, finantare prin leasing

Creditul sindicalizat reprezintă un contract prin care două sau mai multe bănci, reunite în cadrul unui sindicat, încheie un contract cu debitorul, pe baza căruia îi acordă un credit în anumite condiții și pentru un anumit termen. Grupul de bănci (sindicat sau consorțiu )nu are personalitate juridică.

În cazul în care o companie solicită o finanțare prin intermediul unui credit sindicalizat, aceasta mandatează o bancă de renume, cu experiență în domeniul creditelor sindicalizate pentru a îndeplini calitatea de Aranjor al sindicalizării. Aceasta va atrage sindicatul bancar în scopul procurării fondurilor solicitate de companie, lansând invitația de participare la creditul sindicalizat, către băncile cu care se află în relații de colaborare. O bancă din cadrul grupului va acționa ca bancă Agent pentru sindicat având rolul de a coordona negocierile, plățile și administrarea creditului din momentul încheierii contractului până la scadența finală a acestuia.

În cazul acestui credit fiecare bancă își asumă riscul de credit față de debitor.

Operațiunea de sindicalizare are loc atunci când obiectivul finanțat, sau riscul asumat reclamă fonduri importante, care depășesc la un moment dat capacitatea de finanțare a unei bănci sau implică riscuri majore.

BCR a acordat credite sindicalizate în valuta ( USD) clienților săi strategici – SC Alro SA, SC Termoelectica SA, CONEL, SNP Petrom, Ministerului Finantelor. BCR a acordat credite sindicalizate alături de alte instituții cum sunt: Citibank, ING Barings, JP Morgan Chase, ABN Amro Bank, Deutsche Bank. Prin aceste credite sindicalizate BCR și-a reconfirmat poziția de finanțator al economiei reale.

=== Copy of capitolul4 ===

STUDIU DE CAZ – PERSOANE JURIDICE

DATE DESPRE SOCIETATEA CARE A SOLICITAT UN CREDIT – CAPITAL DE LUCRU DIN SURSE BERD – SME FACILITY

Studiul de caz se referă la o întreprindere mică înființată în 1992 ca o societate cu răspundere limitată, având ca obiect de activitate producția articolelor de ambalaje din material plastic. Societatea are un singur asociat care este și administratorul societății și un număr de 12 angajați cu contract de muncă.

În decursul anului 2003 societatea a beneficiat de un credit global de exploatare în lei, în valoare de 700 milioane. Societatea a recurs la un asemenea credit datorită faptului că durata medie de plată a furnizorilor era mai mică decât durata medie de încasare a clienților, în decursul anului 2003 societatea efectuând aprovizionarea cu materiile prime și materialele necesare procesului de producție de pe piața internă.

Societatea avea în vedere pentru anul 2004, o aprovizionare din exterior și datorită faptului că relațiile cu noii furnizori vor fi la început, societatea nu poate spera la anumite facilități cu privire la plata materiilor prime și materialelor achiziționate. Societatea anticipează faptul că datoriile față de furnizori trebuie plătite pe loc sau într-un interval scurt de timp de la achiziționarea bunurilor. Cum clienții vor plăti datoriile lor față de societate mai târziu, societatea are nevoie de sume de bani până la încasarea debitelor din partea clienților, pe care să la utilizeze pentru plata datoriilor către furnizori..De aceea societatea decide să solicite un credit capital de lucru în valută din surse BERD – credit care funcționează ca o linie de credit.

DOCUMENTE CARE FORMEAZĂ DOSARUL DE CREDITARE

O procedură comună în cazul tuturor creditelor acordate de bancă, este aceea că în momentul solicitării unui credit, banca cere în primul rând informații din care să rezulte perfomanțele firmei – balanța pe ultima lună, bilanțuri pe ultimii 2 ani, în funcție de care se va stabili dacă se va acorda creditul sau nu și de asemenea se va decide și valoarea acestui credit. În cazul acestei firme, banca avea anumite cunoștințe despre perfomanțele financiare ale firmei, datorită faptului că firma avea în derulare un credit global de exploatare pe o perioadă de 1 an, în valoare de 700 milioane lei, astfel banca supraveghea activitatea clientului său. Totuși firma trebuia să aducă informații, detaliate, concrete și recente cu privire la situația sa financiară.

Atunci când banca acordă un credit, trebuie să cunoască foarte bine clientul său. Pentru aceasta firma trebuie să aducă la dosarul constituit în cadrul băncii o serie de documente cum sunt:

Certificatul de la Camera de Comerț și Industrie – unde este specificat numele societății; informații de identificare ale acesteia – numărul de înmatriculare, anul înmtriculării, sediul; filiale, sucursale sau subunități ale firmei; durata societății; capitalul social; domeniu de activitate; asociați persoane fizice; asociați persoane juridice; numele administratorului; membrii consiliului de administrație; dacă sunt sau nu înscrise cereri de mențiuni referitoare la hotărârea de dizolvare, cereri de radiere a înmatriculării firmei sau de deschidere a procedurii de lichidare și reorganizare

Certificat de înregistrare de la Camera de Comerț și Industrie

Certificat de la Agenția Județeana pentru Ocuparea Forței de Muncă Bihor – pentru a se vedea dacă figurează sau nu cu obligații, restanțe la bugetul asigurărilor pentru șomaj

Certificat de la Casa Județeană de Pensii Bihor – Serviciul de evidență Stagii de Cotizare – pentru a se vedea dacă figurează cu datorii la bugetul asigurărilor sociale de stat

Certificat de înregistrare de la Direcția Generală a Finanțelor Publice și Controlului Financiar de Stat Bihor – Direcția Impozite și Taxe – Serviciul de constatare și impunere persoane juridice – pentru a se vedea dacă a fost înregistrată la Direcția Generală a Finanțelor Publice

Certificat de atestare fiscală de la Ministerul Finanțelor Publice

Declarația administratorului – că datele prezentate în balanțele de verificare depuse la bancă sunt conforme cu realitate

Descrierea conducerii societății: date de identificare ale administratorului societații, studii universitare, profesia, experiența de lucru, dacă deține cetățenia română, dacă a fost acuzat sau condamnat penal, dacă este implicat în vre-un proces legal în prezent, dacă a fost vre-o dată declarat în stare de faliment.

Balanța pe ultima lună

Situațiile financiare pe ultimii 2 ani

Bugetul activității de trezorerie

Bugetul activității generale (de venituri și cheltuieli)

Previziunea fluxului de numerar

În cazul acestei societăți creditul acordat este de 20.000 EUR pe o periodă de 1 an. Acesta este acordat numai după rambursarea de către societate a creditului global de exploatare în valoare de 700 milioane lei. Garanțiile folosite în cazul creditului – capital de lucru au fost: ipotecă de rang I asupra imobilului proprietate personală a administratorului societății ( valoarea evaluată a acestuia =13.450 EUR), gaj fără deposedare asupra a 2 utilaje aflate în proprietatea societății situate în Oradea ( valoarea de evaluare = 9.342), cesiunea de creanță asupra cash-flow-ului derulat prin bancă, polița de viață a administratorului 10% din valoarea creditului cesionată în favoarea băncii. În total garanțiile ajungeau la valoarea de 22.792 EUR, valoare care acoperea creditul și dobânda aferentă a acestuia. Bunurile aduse în garanție (imobilul, utilajele) au fost asigurate la o societate de asigurare- reasigurare agreată de bancă.

Pe lângă aceste documente în cadrul dosarului alcătuit de către bancă mai sunt cuprinse și următoarele documente:

Documentele care atestă dreptul de proprietate asupra bunurilor aduse în garanție – în cazul acestui credit contractul de vânzare cumpărare al imobilului care este în proprietatea administratorului, pe lângă acesta mai este nevoie de o declarație de la judecătorie care să precizeze dacă imobilul este grevat sau nu și de alte sarcini;

Documentele care atestă că utilajele gajate se află în proprietatea firmei (facturi).

Polița de viață a administratorului societății (10% din valoarea creditului) cesionată în favoarea BCR

Polițele de asigurare a bunurilor aduse în garanție ( imobil și utilaje)

Cesiunea de creanță asupra cash-flow-ului derulat prin bancă – care este înregistrat în Arhiva Electonică de garanții reale mobiliare

Contract de cauțiune

Contract de garanție reală mobiliară fără deposedare – pentru utilajele aduse în garanție

Contract de cesiune a cash-flow-ului derulat prin bancă

Contract de garanție reală imobiliară – pentru imobilul adus în garanție

Cerere către judecătorie să înscrie în Cartea Funciară a apartamentului adus în garanție, ipoteca de rang I în favoarea băncii cu interdicția de înstrăinare și grevare

Acord de consultare a Bazei de Date CRB

Cerere de consultare a Centralei Incidențelor de Plăți

Raport de evaluare a imobilului adus în garanție – evaluarea făcându-se de către persoanele avizate de către bancă

Rapoartele de evaluare a utilajelor aduse în garanție

Pentru serviciile de evaluare a imobilului și a utilajelor între bancă și împrumutat mai intervine și un contract de prestări servicii

Graficul integral de rambursare credit

Unele dintre documentele cele mai importante sunt cererea de credit, contractul de credit, referatul de credit

CEREREA DE CREDIT

Firma care solicită creditul trebuie de asemenea să completeze o cerere de împrumut care cuprinde la inceput elemente de identificare ale firmei :

Date de identificare ale societății: denumire, adresă, telefon, fax, e-mail, persoana de contact, telefonul persoanei de contact

Tipul împrumutului solicitat

Cererea de credit mai precizează faptul că banca își rezervă dreptul să contacteze orice persoană sau organizație ( inclusiv furnizorii și clienții) săi despre care banca crede că poate furniza informații utile pentru luarea deciziilor în ceea ce privește creditul solicitat; dacă solicitantul dorește să nu aducă la cunoștința unor persoane cererea sa de credit trebuie să specifice numele și motivul

Cererea de credit precizează și faptul că toate informațiile conținute în Cererea de Împrumut, Chestionarul cu Informații Personale și în celelalte documente depuse inclusiv documentele financiare trebuie să fie adevărate și corecte și în concordanță cu faptele relevante

Dupa elementele de identificare, cererea este structurată pe următoarele capitole:

Prima parte a cererii de credit se referă la structura și scopul împrumutului.

În cazul acestei firme scopul împrumutului este următorul: achitarea materiei prime de bază la livrare și creditarea clienților cu circa 30 zile, societatea mai precizează faptul că a făcut investiții în utilaje în perioda 2001-2002 și în prezent face investiții în mijloace de transport.

Tot în cadrul acestei părți este precizat și costul total al proiectului care precizează cât din necesarul solicitat de firmă este finanțat de bancă și cât este finanțat din aport propriu. De asemenea sunt enumerate și garanțiile propuse

Următoarea parte se referă la funcționarea și istoricul afacerii.

Trebuie precizat obiectul de activitate, data începerii afacerii, banca prin care se operează în prezent, adresa băncii, numele persoanei de contact prin bancă, numărul contului în lei, numărul contului în valută, forma legală a companiei.

Se mai precizează faptul că societatea trebuie sa prezinte aprobări, avize, acorduri cerute pentru buna desfășurare a activității prezente și viitoare, care vor trebui anexate la dosarul întocmit la bancă. Din categoria acestora fac parte: certificatul de inmatriculare eliberat de Registrul Comerțului, Certificat Finanțe și alte documente.

Mai trebuie precizat numele acționarilor ( proprietarilor) și procentul deținut de fiecare; conducerea firmei – numele persoanei/ lor însărcinate cu conducerea precum și responsabilitățile ( funcția) acestora.

Urmează o descriere a companiei – cu referiri la produsele și serviciile oferite, descrierea acestora precum și schimbările care au avut loc în structura producției din momentul începerii activității până în prezent; de asemenea are loc o descriere a evoluției din ultimii 3 ani a firmei evoluție exprimată atât în termeni cantitativi cât și în termeni calitativi ( CA, Profit net, număr angajați, gama de produse).

În continuare are loc descrierea proiectului pentru care firma a solicitat împrumutul – cu referiri la produsele și serviciile și modul în care noul proiect va influiența activitatea firmei, trebuie precizate estimările în ceea ce privește costurile și termenele de terminare a proiectului. În cazul acestei societăți, administratorul a precizat faptul că: producătorul materiei prime de baza este din Pitești, fiind unic în România, și acest lucru îngreunează aprovizionarea cu materie primă, fiind nevoiți sa facă stocuri de materie primă, pentru a nu ajunge în incapacitate de a nu putea onora comenzile către beneficiari, societatea are în vedere ofertele de materie primă din import acestea fiind la un preț mai mare și totodată instabil; administratorul mai precizează faptul că societățile care beneficiează de produsele societății impun termene de plată (în favoarea lor cum este evident), societatea fiind nevoită să aceepte aceste termene de plată datorită concurenței acerbe pe piața acestor produse.

Urmează o enumerare a produselor și serviciilor precizându-se atât denumirea cât și ponderea lor în CA atât în prezent cât și după terminarea proiectului.

Sunt precizate și stadiile de desfășurare și completare a proiectului, numărul total de angajați.

Trebuie precizat dacă firma va beneficia de reduceri sau scutiri de impozite și taxe de orice fel și de asemenea se va preciza perioada de timp a acestor avantaje. Se precizeazș și efectul taxelor vamale, efectul schimbului valutar asupra activitatii firmei – în cazul acestei firme rata de schimb valutar nu a influiențat până în momentul solicitării creditului datorită faptului că aprovizionarea se facea de pe piața internă, dar cum societatea se afla în pragul aprovizionării cu materii prime din import se previzionează o influiență negativă.

III. Următoarea parte descrie poziția pe piață a firmei se precizează piața de desfacere pentru produsele firmei

Astfel se cercetează dacă există riscul pierderii unor beneficiari, sau dacă există riscul ca produsele sau serviciile firmei să nu mai aibă cerere pe piață – în cazul acestei firme administratorul spune că aceste riscuri nu există datorită faptului că de ambalaje va fi nevoie în permanență.

Se prezintă și situația furnizorilor care dețin cel puțin 15 % din costurile materiei prime, precum și furnizorii cu care firma are în vedere stabilirea de relații – se va preciza ce furnizează fiecare furnizor, condițiile de plată ale acestuia, data de când e furnizor; se va preciza dacă există furnizori de materiale neachitați.

Urmează situația clienților care reprezintă mai mult de 15% din vânzările lunare, precum și clienții cu care societatea are în vedere stabilirea de legături – precizându-se la fel ca și în cazul furnizorilor, produsele vândute fiecaruia în parte, condițiile de plată, data de când e client.

Urmează o descriere a concurenței – se precizează câte firme oferă produse/servici identice sau similare pe segmentul firmei de piață, sunt enumerate principalele firme concurente, interne cât și externe; se vor preciza deosebirile față de concurență – punctele slabe și punctele forte ale firmei (punct forte al societății studiate: prețul mai scăzut, punct slab: incapacitatea de mărire a producției). Firma prin administratorul său trebuie să răspundă la anumite întrebări cum sunt: ce ar trebui să faceți pentru a va îmbunătăți poziția pe piață? Cum se compara prețurile dvs. față de cele ale concurenței? Care este piața țintă? Cât de mare estimați a fi această piață? Care este procentul deținut de dvs. din piață? Comentați schimările ce vor avea loc pe piață și cum anume se va adapta firma dvs la aceste schimbări – creșterea concurenței pe piața internă, creșterea cererii, schimbări în legislație, alți factori care va pot influiența piața?

IV. Urmează secțiuna cu informații financiare – se refereă la situația financiară a firmei în trecut, prezent și viitor – societatea care solicită creditul trebuind să anexeze la dosarul constituit în cadrul băncii, balanța pe ultima lună, Bilanțul și Contul de profit și pierdere din ultimii 2 ani.

Banca este interesată de o serie de indicatori care sunt urmăriți pe ultimii 2 ani, anul curent, dar se va face o estimare a acestora în perioada derulării creditului; o primă categorie de indicatorii sunt: CA, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar, rezultatul excepțional, rezultatul brut, impozitul pe profit, rezultatul net.

Alte informații de care este interesată banca sunt cele referitoare la clienți – făcându-se o detaliere a clienților în funcție de vechimea creanțelor acestora și anume: < 30 zile, 30-60 zile, 60-90 zile, >90 zile.

Urmează detalierea stocurilor și anume materii prime – investiții, materii prime – producție, produse finite, mărfuri, semifabricate în funcție de durata unei rotații : < 30 zile, 30-60 zile, 60-90 zile, >90 zile.

Firma care solicita creditul trebuie să precizeze toate echipamentele (pentru valori > 1000 EUR) pe care le deține – tipul acestora, data achiziției, prețul de achiziție, valoarea ramasă.

Se vor preciza și datoriile pe care le are societatea – furnizori, clienți creditori, decontări cu salariații, decontări cu bugetul – aceste fiind clasificate în funcție de vechimea lor : < 30 zile, 30-60 zile, 60-90 zile, >90 zile.

Mai trebuie precizat în cererea de credit dacă există împrumuturi făcute firmei de către proprietari, în cazul în care există se vor preciza termenii acestora.

În finalul cererii se va preciza dacă există alte probleme generale în cadrul firmei.

ANALIZA SITUAȚIEI PERSOANEI JURIDICE IN VEDEREA ACORDĂRII CREDITULUI

Banca analizează situația financiară a solicitantului de credit, ea calculând și analizând anumite tipuri de indicatori, după care urmărește evoluția unora dintre indicatori în timp.

Se pornește de la balanța de verificare din ultima lună și de la bilanțul și contul de profit si pierdere din ultimii 2 ani – la bilanț și la contul de profit și pierdere se urmărește valoarea din fiecare an, variația absolută dintre 2 câte 2 ani (2 ani in urma + anul curent), variația relativă (%).

Societatea are o CA pe primele 10 luni ale anului 2003 de 7.941.000.000 lei ( în luna noiembrie având loc analiza situației societății). Rezultatul net al exercițiului tot in primele 10 luni ale anului 2003 ara de 1.191.000.000 lei, și înregistra o creștere față de celelate perioade.

În urma analizei indicatorilor calculați s-a observat următoarele aspecte: trendul crescător al CA pe ultimii 3 ani, lichiditate necorespunzătoare, solvabilitate ridicată, rentabilitate înaltă și stabilă, grad de îndatorare satisfător, sub 10% din CA la export, prestigiu deosebit în mediul de afaceri regional, echipa de conducere capabilă și abilă, piață stabilă și în creștere, garanții non-cash cu o lichiditate bună, cu o valoare de piață care se menține bine în timp.

Situația financiară detaliată este cuprinsă în tabele din anexă.

REFERATUL DE CREDIT

După analizarea situației solicitantului de credit se va întocmi un referat de credit care cuprinde următorarele elemente principale:

Datele de identificare ale firmei care a solicitat creditul: nume, cod de înregistrare, adresă, telefon, persoana de contact, anul din care este client al băncii, cod de ramură, cod CAEN, cod formă de proprietate, numele giranților, statutul juridic, dacă firma este cotată la bursă sau nu, numele proprietarilor, numele persoanelor care sunt responsabile cu conducerea firmei, dacă firma are relații și cu alte bănci se va preciza numele acestor bănci, anul înființării societății

Scopul referatului – și anume răspuns la cererea de credit, făcându-se o descrierea a condițiilor creditului solicitat de firmă (tip de credit, termen, valoare, motivul solicitării creditului)

Are loc o descriere a societății – ce fel de societate este, anul în care și-a început activitatea, obiectul de activitate, numărul de angajați permanenți

Se prezintă și situația angajamentelor din perioandele anterioare : credite, scrisori de garanție, avaluri pe care firma care a solicitat creditul, le are în derulare

Se precizează ratingul actual și cel anterior al societății, precum și tipul de perfomanță financiară și serviciul datoriei

Este analizată și profitabilitatea firmei pentru bancă urmărindu-se mărimea valorică pentru: dobânda încasată, dobânda restantă + penalități, credite restante, depozite + disponibilităti, trezorerie, comisioane, provizioane constituite

În continuare este precizată sursa de rambursare a creditului precum și lista garanțiilor aduse de firmă, termenul de rambursare, rata dobânzii anuală percepută de bancă, mărimea comisionului de gestiune și a comisionului de neutilizare

Sunt descrise și tipurile de produse bancare de care beneficiează firma în prezent – valoarea acestora, termen de rambursare, sursa de rambursare, garanțiile aferente acestora, rata dobânzii practicată în cazul fiecărui produs de care beneficiează firma, și tipul și valoarea comisioanelor practicate de bancă în cazul fiecărui produs

Partea a doua a referatului începe printr-o descriere a societătii care a solicitat creditul – anul de înființare, numărul de asociați, domiciliul acestora, valoarea capitalului social vărsat, numărul de angajați cu contract de muncă, obiectul de activitate, descrierea locului în care se obțin produsele, principalii furnizori, cei mai importanți clienți, dotarea societății – mașini, utilaje, instalații, echipamente,

Urmează desrierea proiectului – care constă în justificarea solicitării acestui tip de credit, precum și a mărimii creditului

Este descrisă și poziția în raport cu concurența, precum și riscurile de mediu

Urmează un capitol care prezintă structura creditului și riscul garanției –fiind enumerate bunurile aduse ca și garanție, valoarea acestora, valoarea garanțiilor trebuie să acopere valoarea creditului și a dobânzii pe întreaga perioadă de creditare

Urmează analiza datelor obținute din bilanț și balanță – se urmărește valoarea activelor imobilizate, a activelor realizabile, trezoreria pozitivă, pasivele pe termen lung, datoriile curente cu scadență mai mică de 1 an, trezoreria negativă. Este calculată valoarea fondului de rulment precum și valoarea necesarului de fond de rulment și trezoreria netă, rezultatele fiind supuse analizei.

Sunt analizați și indicatorii de bonitate pe parcursul celor 3 ani analizați – lichiditatea curentă, lichiditatea imediată, solvabilitatea curentă, rotația activelor circulante, rentabilitatea netă, durata medie de încasare a clienților, durata medie de plată a furnizorilor, rezultatul exercițiului, gradul de îndatorare. De asemenea este analizată și evoluția CA, profitului net, profitului net raportat la CA.

Se fac previziuni asupra fluxului de numerar în funcție de cheltuielile previzionate pe întreaga perioadă de derulare a creditului și de încasările estimate

CONTRACTUL DE CREDIT

În cazul în care banca, după analizarea situației firmei, decide acordarea creditului între bancă și beneficiarul de credit intrevine un contract de credit prin care sunt precizate drepturile și obligațiile părților. Principalele capitole ale contractului de credit sunt descrise mai jos:

I. În cadrul acestuia este precizat în primul rând obiectul contractului – tipul de credit, valoarea acestuia, termen de rambursare; apoi sunt precizate părțile contractului – denumire exactă, adresa, cod de înregistrare, numele persoanelor care reprezintă părțile.

II. Partea a doua a contractului precizează modul de utilizare a creditului – modul în care va fi tras creditul, în general creditele sun trase prin virament, în cazul plăților în numerar acestea necesită o aprobare a băncii; este precizat numărul contului prin care se acordă creditul; se precizează dacă bancă are nevoie de preaviz înaintea utilizării creditului și este precizat numărul de zile de preaviz.

III. Capitolul 3 face precizări cu privire la dobândă. Astfel se precizează dacă rata dobânzii este fixă sau dacă pot intreveni modificari asupra nivelului acesteia, în cazul modificărilor trebuie precizați factorii în funcție de care se modifică rata dobânzii; este precizat nivelul prezent al ratei dobânzii, în cazul în care se modifică rata dobânzii banca este obligată să aduca la cunoștința beneficiarului creditului noul nivel al ratei dobânzii.

În cazul în care beneficiarul nu va rambursa restul de credit și dobânzile aferente într-un termen precizat în contract (10 zile) de la data luării la cunoștință, banca are dreptul de a considera acceptat noul nivel al ratei dobânzii. Un alt lucru important pe care trebuie să-l știe beneficiarul creditului este faptul că rata dobânzii se poate modifica și în funcție de serviciul datoriei aferent firmei beneficiare, performanța economico-financiară a acesteia – exprimată prin ratingul de credit, precum și de ponderea încasărilor în lei sau în valută (în funcție de tipul de credit – în lei sau valută) derulate prin bancă în totalul încasărilor clientului în lei sau valută (în funcție de tipul creditului – lei sau valută).

Trebuie precizat și modul de calculare a dobânzii, precum și intrevalul de zile în care trebuie plătită, urmând ca după expirarea acestui interval de zile în cazul în care dobânda nu a fost plătită să fie înregistrată într-un cont de dobânzi restante. Nivelul ratei dobânzii curente diferă de la un client al băncii la altul în funcție de situația creditelor si/sau dobânzilor restante în lei și/sau valută pe care le înregistrează clienții băncii. Pentru cei care nu înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută sau acestea sunt de până la 7 zile inclusiv rata dobânzii este mai mică. În cazul celora care înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută cuprinse între 8-30 zile rata dobânzii crește (în cazul BCR crește cu 1 % ). În cazul celor care înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută peste 30 zile rata dobânzii este mai mare decât în situația creditelor și dobânzilor restante cuprinse între 8-30 zile (în cazul BCR este mai mare cu 1 %).

Pentru creditele restante în valută dobânda se stabilește astfel:

Până la 30 zile nivelul dobânzii se stabilește adăugând 1 punct procentual la dobânda practicată în situația când împrumutatul înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută de peste 30 zile

Peste 30 zile nivelul dobânzii se stabilește adăugând 2 puncte procentuale la dobânda curentă practicată în situația când împrumutatul înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută de peste 30 zile

IV. Beneficiarul creditului trebuie să cunoască tipurile și mărimea comisioanelor pe care trebuie să le plătească băncii, precum și modul de calculare și percepere al acestora. În cazul acestui credit – capital de lucru banca percepe 2 tipuri de comisioane: comision de gestiune de procent calculat asupra valorii întregi a creditului, comisionul fiind perceput la data semnării contractului, plătit o singură dată; al doilea tip de comision care apare este cel de neutilizare care este procent aplicat asupra soldului neutilizat din credit pentru numărul exact de zile de neutilizare raportat la 360 zile, comisionul de neutilizare se calculează și încasează lunar, odată cu dobânda.

V. Următoarea parte vorbește despre garantarea creditului. În cadrul acesteia fiind enumerate toate bunurile aduse ca și garanție precum și valoarea acestora. Valoarea garanțiilor nu trebuie să fie mai mică decât valoarea creditului și a dobânzii aferente întregii perioade de creditare.

În cazul în care are loc cesiunea de creanță asupra cash-flow-ului împrumutatul este obligat să deruleze prin banca care a acordat creditul (în acest caz BCR) fluxurile de lichidităti cel puțin pe perioada de creditare – conform contractului de cesiune a cash-flow-ului înscris în Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

VI. Acest capitol se referă la modalitățile de efectuare a plăților din credit și de recuperare a creanțelor. Contractul prevede faptul că plățile se vor efectua în valute liber convertibile, împrumutatul autorizează banca să debiteze automat contul său curent în valută deschis în evidențele sale cu sumele aferente creditului (rate, dobânzi, comisioane)

Ordinea recuperării creanțelor cuvenite băncii este următoarea: comisioane și taxe bancare, dobânzi îndoielnice, dobânzi restante, creanțe atașate creditelor îndoielnice, creanțe atașate creditelor restante, credite îndoielnice, credite restante, creanțe atașate creditelor curente, credite curente ajunse la scadență.

VII. Capitolul acesta reglementează aspectele legate de asigurarea garanțiilor aferente creditului. Toate bunurile aduse ca și garanție trebuie asigurate la o societate de asigurare-reasigurare agreată de bancă, asigurarea se face pe toată perioada în care se deruleaza creditul

În cazul acestui credit s-au constituit următoarele garanții: ipotecă asupra apartamentului aflat în proprietatea administratorului, gaj asupra 2 utilaje aflate în proprietatea societății, cesiunea de creanță asupra cash-flow-ului, polița de viață a administratorului.

Din acest contract trebuie să se știe ce se întâmpla în cazul apariției riscurilor pentru care bunurile au fost asigurate. În cazul acestui credit între bancă și împrumutat s-a stabilit faptul că:

Despăgubirile cuvenite pentru daune parțiale de valoare mică respectiv până la cel mult 50% din valoarea asigurată vor fi cesionate în favoarea asiguratului cu obligația refacerii bunului asigurat

Despăgubirile cuvenite pentru daune medii respectiv între 51% – 75% din valoarea asigurată vor fi cesionate jumătate asiguratorului în vederea remedierii bunului avariat și jumătate băncii

Despăgubirile cuvenite ca urmare a producerii riscurilor majore respectiv daune mari, totale sau cvasitotale între 76% – 100% din valoarea asigurată a bunurilor aduse în garanție vor fi cesionate băncii

Contractul mai prevede faptul că cesionarea despăgubirilor se aplică numai în relațiile cu clienții care nu înregistrează datorii restante față de bancă mai vechi de 30 zile din credit și/sau dobânzi și pentru care nu a fost declanșată procedura juridică de recuperare a creanțelor. În caz de daună la cererea societăților de asigurare unitătile bancare vor confirma în scris dacă clientul în cauză îndeplinește / nu îndeplinește condițiile pentru plata despăgubirilor cuvenite conform clauzelor contractuale.

Împrumutatul se angajează să plătească din disponibilitățile proprii, primele de asigurare pe întreaga perioadă de derulare a creditului.

VIII. Acest capitol oferă informații cu privire la rambursarea creditului. Astfel este specificată valuta în care se va face rambursarea (în aceeași valută în care a fost acordat și creditul sau în altă valută). Împrumutatul poate rambursa creditul în orice valută convertibilă dar pentru acest lucru are nevoie de acordul băncii, împrumutatul trebuind să suporte și riscul valutar în această situație.

În cazul în care împumutatul dorește să ramburseze anticipat o parte din credit sau tot creditul, trebuie să anunțe banca de intenția sa cu un anumit număr de zile înainte (30 zile). În cazul nerambursării la termenele stabilite a ratelor de credit datorate duce la înregistrarea acestora începând cu ziua scadenței în contul de credite restante asupra cărora se va percepe penalități.

IX. În acest capitol sunt stbilite cazurile de culpă. Astfel de cazuri sunt următoarele:

utilizarea creditului aprobat pentru o altă destinație decât cea stabilită

datorie față de bancă provenind din prezentul contract sau dintr-un alt contract de credit, neachitată la scadență, dacă datoria continuă pe o perioadă de 15 zile de la data scadenței

întreruperea acțiunii pentru care se acordă creditul

informații, documente furnizate de împrumutat care se dovedesc a fi incomplete sau false

acte sau decizii cu carecter particular sau general al autorității competente care pot împiedica executarea prezentului contract de credit altele decât cele de forță majoră

omisiune intenționată, din neglijență sau împotrivire în a furniza băncii documente, date, informații, declarații, bilanțuri contabile

orice modificare nefavorabilă a situației financiare a împrumutatului dacă aceasta periclitează rambursarea creditului aprobat

în cazul în care împrumutatul își schimbă structura acționariatului ca urmare a privatizării, divizării, fuziunii, cesiunii de părți sociale sau vânzării de acțiuni, schimbarea formei juridice sau orice altă modificare în actul său constitutiv cu privire la oricare acționar, trebuie să solicite acceptul prealabil în scris al băncii în calitatea sa de creditor

în cazul în care garanțiile asiguratorii constituite nu vor mai acoperi valoarea creditului și a dobânzii, împrumutatul trebuie să le înlocuiască imediat sau să suplimenteze garanțiile până la valoarea necesară.

În cazul în care apare una din situațiile de mai sus banca poate să declare contractul de credit scadent și plătibil cu toate dobânzile aferente și toate celelalte sume datorate, în acest caz împrumutatul rămâne direct răspunzător pentru toate consecințele, suportând toate costurile și cheltuielile antrenate de executarea rambursării imediate.

X. Capitolul enumeră declarațiile și obligațiile împrumutatului. Împrumutatul se angajează să avizeze băncii de toate modificările directe sau indirecte ale statutului, formei de organizare și funcționare, a schimbărilor în Consiliul de administrație și/sau în conducerea societății și modificările de cooperare în cadrul angajamentelor comerciale. Banca va comunica împrumutatului dacă modificările avute în vedere permit sau nu menținerea creditului.

Împrumutatul se obligă să prezinte băncii ordinele de plată necesare pentru plata ratei de credit și a dobânzii, comisioanelor aferente, asigurând alimentarea contului și prezentând documentele necesare încheierii contractului de garantare a restituirii creditului.

Împrumutatul se obligă să prezinte bilanțul contabil și contul de profit și pierdere, trimestrial, anual sau ori de câte ori acestea sunt cerute de bancă, de asemenea se angajează să pună la dispoziția băncii orice document, notă contabilă, situație din evidența sa financiar-contabilă pentru ca banca să poată evalua situația finaniară a acestuia și pentru a verifica veridicitatea celor declarate.

În cazul în care împrumutatul are deschise conturi (în valută – în cazul acestui credit) la alte bănci, împrumutatul împuternicește irevocabil și necondiționat banca, pentru utilizarea disponibilităților din conturi pentru achitarea ratelor și dobânzilor scadente și neplătite.

Firma care a primit creditul trebuie să permită accesul la sediul sau a reprezentanților băncii (precum și accesul reprezentanților BERD și UE – în cazul acestui credit), de asemenea firma trebuie să pună la dispoziția băncii toate documentele solicitate.

Contractul acesta prevede și faptul că firma nu mai poate contrata credite sau alte obligații financiare fără acordul BCR.

În cazul acestei linii de credit din surse BERD banca își rezervă dreptul de asistare a creditării și recuperarea tuturor creanțelor băncii, în cazul în care din analiza efectuată rezultă că nu mai sunt îndeplinite condițiile cumulate stabilite la aprobarea creditului.

STUDIU DE CAZ – PERSOANE FIZICE

DATE DESPRE PERSOANA FIZICA CARE A SOLICITAT UN CREDIT PENTRU ACHIZIȚIONAREA UNUI AUTOMOBIL

Studiul de caz se referă la o persoană care solicită un credit în valoare de 2600 EUR pe o perioadă de 3 ani, în vederea achiziționării unui automobil Cielo în valoare totală de 8090 EUR, rata lunară a creditului fiind calculată la 84 EUR. Veniturile lunare nete ale persoanei care a solicitat creditul sunt de 10.150.000 lei.

În vederea garantării creditului sunt utilizate veniturile beneficiarului creditului, veniturile unui girant (veniturile nete lunare ale acestuia fiind de 7.500.000 lei), precum și automobilul achiziționat din creditul acordat, automobil care trebuie asigurat – având loc cesiunea de creanță asupra drepturilor de încasat din contractul de asigurare. Creditul și dobânda aferentă sunt asigurate contra riscului financiar de neplată la o societate agreată de bancă ( BCR Asigurări).

DOCUMENTELE CARE FORMEAZĂ DOSARUL DE CREDITARE

Principalele documente ale dosarului de creditare (în cazul acestui tip de credit) sunt următoarele:

copii după actele de identitate ale solicitantului și ale girantului

factura proformă a bunului care urmează să se achiziționeze din credit

adeverința de salariu care trebuie completată atât de solicitant cât și de giranți

declarația pe propria răspundere a solicitantului creditului

cererea de credit

acord de consultare a Bazei de date CRB

criteriile de scoring – utilizate pentru analizarea situației solicitantului de credit în vederea acordării creditului

referatul de credit

contractul de credit

graficul integral de rambursare credit

polița de asigurare a bunului achiziționat din credit

În cazul persoanelor fizice pentru acordarea creditelor, banca oferă solicitanților de credite anumite documente tipizate – adeverință de salariu pe care aceștia trebuie să o completeze în cadrul firmei la care sunt angajați. În funcție de mărimea salariului se va stabili dacă se poate sau nu acorda creditul

Adeverința de salariu cuprinde elementele de identificare ale băncii la care solicitantul s-a adresat în vederea obținerii unui credit; elementele de identificare ale persoanei – numele, perioada din care este angajat al societății, funcția pe care o îndeplinește, vechimea în muncă; valoarea salariului de încadrare, valoarea salariului net (fără sporuri și ore suplimentare) din ultimele 3 luni; se precizează dacă salariul este grevat sau nu de alte rețineri, în cazul în care acesta este grevat trebuie enumerate natura și valoarea acestor rețineri.

Adeverința de salariu prevede faptul că firma la care este angajat solicitantul de credit trebuie să informeze banca în cazul în care intervin modificări în cadrul contractului de munca a solicitantului de credit (transferări, pensionări). De asemenea prin adeverință se specifică că în cazul în care salariatul nu-și va plăti ratele la credit, banca va anunța angajatorul care, fără nici o altă formalitate, trebuie să rețină și să achite sumele datorate de beneficiarul creditului către bancă.

În situația aceasta a mai fost completată încă o adeverință – pentru persoana care are calitatea de girant, structura adeverinței fiind aceeiași.

După aducerea adeverințelor completate, la bancă solicitantul creditului completează cererea de credit. În funcție de tipul creditului băncile folosesc diferite tipuri de cereri de credit. Elementele cele mai importante ale unei cereri de credit, în cazul unui credit în valută, sunt: date de identificare ale solicitantului, firma la care este angajat în cazul în care este angajat și nu este pensionar, funcția pe care o îndeplinește în cadrul acelei societăți, valoarea salariului net lunar.

A doua parte a cererii cuprinde suma solicitată, perioada de timp pentru care solicită creditul precum și scopul solicitării creditului. În ultima parte este precizat dacă solicitantul creditului mai are contracte de creditare la alte bănci – în cazul în care acesta are contracte de creditare la alte bănci trebuie precizate: banca finanțatoare, valoarea creditului, durata creditului, data acordării, data rambursării, soldul la data solicitării, garanțiile aferente acestor credite.

Un alt document care trebuie completat de solicitantul creditului este o declarație pe propria răspundere. Aceasta cuprinde următoarele elemente: date de identificare ale beneficiarului de credit, care declară pe propria răspundere dacă salariul sau este sau nu grevat de sarcini la data completării declarației, în cazul în care este grevat de sarcini trebui precizate; creditele pe care le are – valoarea acestora, finanțatorul (banca), cât din acestea sunt exigibile și neonorate; contractele de leasing – valoarea acestora, locatorul, cât din acestea sunt exigibile și neonorate; contractele de cumpărare în rate – valoarea acestora, vânzătorul, cât din acestea sunt exigibile și neonorate; alte angajamente de plată (CAR, pensie alimentară, datorii către terți, debite către organele sau instituțiile de stat).

Beneficiarul creditului trebuie să precizeze dacă are în momentul completării declarației litigii cu terții – în cazul în care este în litigii cu terții trebuie precizat : persoana cu care este în litigiu, pentru ce este în litigiu, valoarea litigiului. Beneficiarul trebuie să declare și dacă este rudă și/sau afin cu vre-un salariat al BCR.

ANALIZA SITUAȚIEI PERSOANEI FIZICE ÎN VEDEREA ACORDĂRII CRDITULUI

În vederea acordării creditului banca analizează situația solicitantului folosind criteriile (scoring) de apreciere a persoanelor fizice (aceste criterii diferă în funcție de tipul creditului solicitat). În cazul acestui credit banca a utilizat următoarele criterii:

După cum se observă persona care a solicitat creditul a obținut 35 puncte, rating de credit = 1 , care arată o situație foarte bună a solicitantului de credit, banca poate acorda creditul în acest caz. În cazul în care un solicitant de credit se încadrază la ratingul de credite 5 sau 4 banca nu acordă creditul.

REFERATUL DE CREDIT

În urma analizării situației solicitantului de credit se întocmeste un referat de credit. Elementele cele mai importante care sunt specificate în acest referat sunt: datele de identificare ale solicitantului creditului precum și ale girantului (coplătitor); valoarea creditului cerut; motivul solicitării creditului; rata lunară de rambursat; termenul de creditare; este specificat numărul de puncte obținut de solicitant în urma aplicării criteriilor de apreciere, ratingul de credit; se mai specifică faptul că volumul maxim al unei rate lunare totale de rambursat să nu depășească un anumit procent, pondere din salar (la acea dată ½ ); sunt precizate veniturile lunare ale solicitantului precum și ale girantului, este precizat nivelul ratei dobânzii în momentul întocmirii referatului; sunt prezentate garanțiile aferente creditului, se precizează și faptul că acestea trebuie asigurate.

CONTRACTUL DE CREDIT

Contractul de credit cuprinde următoarele elemente:

Elementele de identificare ale părților contractante

Obiectul creditului structurat pe următoarele articole – destinația creditului, valoarea creditului

Destinația și acordarea creditului – data la care este acordat creditul, numărul contului prin care este acordat

Durata creditului – este precizat numărul de luni; scadența finală; se precizează faptul că eșalonarea ratelor scadente din creditul acordat și dobânzile aferente este stabilită de comun acord prin graficul de rambursare; în cazul în care se dorește rambursarea cu anticipație a creditului împumutatul trebuie să depună o cerere – rambursarea cu anticipație se poate face numai în cazul în care nu se înregistrează dobânzi restante și rate de credit neachitate

Dobânda: se precizează dacă rata dobânzii este fixă sau fluctuantă, sunt precizate criteriile care duc la modificarea ratei dobânzii și anume:

Clienților care nu înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută sau acestea sunt de până la 7 zile inclusiv li se percepe o anumită dobândă curentă

Clienților care înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau în valuăa cuprinse între 8-30 zile li se percepe o rată a dobânzii mai mare cu un procent față de cei de mai sus

Clienții care înregistrează credite și/sau dobânzi restante în lei și/sau valută de peste 30 zile li se percepe o rată a dobânzii mai mare cu un procent față de cei încadrați în perioada 8-30 zile

Beneficiarul creditului trebuie să știe că nivelul ratei dobânzii se poate schimba în funcție de evoluția serviciului unic al datoriei clientului față de bancă.

Orice modificare asupra ratei dobânzii trebuie comunicată de bancă beneficiarului, care dacă în termen de 10 zile nu restituie integral împrumutul și dobânda datorată banca consideră că a acceptat tacit noul nivel al ratei dobânzii. Data la care se încasează lunar rata este precizată în graficul de rambursare care arată valoarea ratei pe care beneficiarul trebuie să o plătească lunar.

Garanții asiguratorii: în acest caz creditul este garantat cu veniturile împrumutatului, precum și cele ale giranților, garanții reale în suma de 2643 EUR (acestea trebuind să acopere valoarea creditului și a dobânzii) cesiunea de creanță asupra drepturilor de încasat din contractul de asigurare. Beneficiarul creditului trebuie să știe că în cazul în care nu reînnoiește polițele de asigurare la termen, banca percepe o dobândă penalizatoare la soldul rămas de rambursat, până la data reînnoirii poliței de asigurare

Asigurare: împrumutatul trebuie să asigure bunurile care au fost achiziționate din credit până la plata integrală a sumelor datorate băncii; împrumutatul trebuie să cesioneze băncii sumele cuvenite cu titlu de despăgubire din contractele de asigurare încheiate și se obligă să predea polița de asigurare în original care se va păstra de bancă

Rambursarea împrumutului și plata dobânzilor: se face conform graficului de rambursare, împrumutatul trebuie să alimenteze contul curent în valută, astfel încât în ziua scadentă banca să poată încasa dobânda datorată și rata de credit. În cazul în care are loc nerambursarea la termenele stabilite, banca percepe o rată a dobânzii majorată. Ordinea de recuperare a creanțelor bancii este următoarea : comisioane, dobânzi îndoielnice, dobânzi restante, creanțe atașate creditelor îndoielnice, creanțe atașate creditelor restante, credite îndoielnice, credite restante, creanțe atașate curente, credite curente. În cazul în care intervin fie modificarea ratei dobânzii, suplimentarea creditului, amânarea la plată, fie rambursări anticipate – are loc întocmirea unui nou grafic de rambursare.

Răspunderea pentru nerambursare la scadență a împrumutului: în cazul în care în termen de 30 zile de la data scadenței împrumutatul sau girantul nu achită rata totală de rambursat, banca este îndreptățită să procedeze la recuperarea creanțelor sale pe calea executării silite, prin valorificarea garanțiilor asiguratorii.

Obligații și drepturi: sunt detaliate comisioanele pe care împrumutatul trebuie să le achite băncii – în cazul acestui credit: comision de gestiune a creditului, procent aplicat la valoarea creditului; comision de deschidere cont; comision de ridicare numerar, procent aplicat la valoarea sumei; comision aferent plăților fără numerar din credit; comision pentru întocmirea și analiza documentației de credit

=== Copy of concluzii ===

CONCLUZII

Tendințe de evoluție ale sistemului bancar românesc:

creșterea concurenței în domeniul ofertei de servicii bancare,

apariția de produse bancare personalizate pe zone sau regiuni,

consolidarea unor bănci româneștiprin achiziție și fuziuni,

sporirea număului de unitați bancare,

scăderea dobânzii la credite,

scăderea dobânzii la depozite,

creșterea număului de carduri (de debit și de credit) și în special a numărului de carduri de credit,

Până la sfărșitul anului 2004 se dorește ca sistemul bancar din România să fie unul european cel puțin din punct de vedere al reglementilor și legislației.

Ponderea capitalului privat din sistemul bancar a crescut în ultimii ani, iar după privatizarea BCR și CEC, ponderea capitalului de stat în total capital bancar se va situa sub 10 %.

Majoritatea băncilor românești au ratingul 2 – bun.

Pentru îmbunătățirea activiții bancare trebuie luate mai multe măsuri, o parte din aceste măsuri au fost luate dar încă mai trebuie îmbunătățite anumite aspecte ale activității bancare. Măsurile se referă la: condițiile de creditare – pentru o utilizare eficientă a creditelor, întărirea controlului în cursul derulării acțiunilor de creditare, sporirea în continuare a ofertei de produse și servicii bancare – produse pentru satisfacerea cerințelor, nevoilor a cât mai multor clienți având în vedere intensificarea concurenței și a luptei acerbe mai ales pentru segmentul de retail

În ceea ce privește produsele și serviciile bancare în general dar mai ales creditele trebuie avute în vedere asigurarea următoarelor elemente: satisfacerea unor cerințe ale clienților, operativitate – analiza și primirea creditului să se realizeze în cel mai scurt timp posibil, costuri și calitate superioară față de concurență și comparabile cu costurile și calitatea unităților străine, combinarea unor produse bancare (acest lucru a început să fie practicat de unele bănci – BCR pachet de credit punte și credit ipotecar) pentru a satisface anumite nevoi ale unor clienți.

În ceea ce priveste creditele ipotecare și creditele pentru achiziționarea de autoturisme, clienții au și alte opțiuni: pentru creditul ipotecar – societațile de credit ipotecar care deși practică prețuri mai ridicate au o ofertă mai flexibilă, mai accesibilă și asigură mai mare operativitate decât în cazul băncilor care efectuează numeroase analize pentru limitarea riscurilor; pentru achizitionarea de autoturisme de asemenea există societățile de leasing, dar se preconizează înființarea unor bănci speciale pentru astfel de nevoi (Banca Porsche România care va avea ca obiect finanțarea achiziționării de autoturisme din mărcile grupului Volkswagen).

Având în vedere că multe bănci și-au anunțat obiectivele lor de acordare unei atenții mai mari segmentului de retail se anunță în următoarea perioadă o concurență destul de acerbă aceasta și datorită faptului că au apărut pe piața și produse substituibile creditelor bancare, care sunt oferite de societăți de credit ipotecar sau societăți de leasing care nu au nevoie de autorizație din partea BNR și nu se supun restricțiilor și reglementărilor restrictive date de BNR.

Astfel fiecare bancă trebuie să găsească modalități pentru atragerea clienților. Strategiile băncilor sunt în sensul dezvoltării rețelei teritoriale și în sensul investițiilor în domeniul IT. Multe bănci au hotărât formarea în jurul unei bănci a unui grup financiar puternic prin înființarea de societăți de leasing, asigurări – astfel încăt clientul să găsească tot ceea ce dorește într-un singur loc. În cazul unui credit utilizat pentru cumpărarea de bunuri, acestea trebuie asigurate și pentru a nu trimite clientul la diferite societăti de asigurare, banca poate opta pentru asigurarea bunurilor în cadrul grupului, ceea ce-I asigură venituri suplimentare dar și un mai bun control a situației clientului (dacă își reînnoiește poliță, dacă plăteste asigurarea anuală).

Unele bănci au optat spre o strategie de satisfacere cât mai bună a nevoilor unei singure categorii de clienți fie populația și fimele mici și mijlocii, fie agenții economici mari (ING Bank sau ABN AMRO); alte bănci au optat pentru o ofertă cât mai cuprinzătoarea pentru toate categoriile de clienți.

Băncile trebuie să aducă în cadrul ofertelor lor mai multă accesibilitate, flexibilitate, ținând cond de reglementărilor BNR pentru a putea face față concurenței. Băncile trebuie în primul rând să-și păstreze actualii clienți – printr-o satisfacere cât mai bună a acestora, clienții pot apela la servicii altei bănci având în vedere că există un număr mare de bănci, în cazul în care nu este satisfăcut pe deplin de banca la care este client, acest lucru se poate întâmpla și în cazul creditelor (modalitatea în care un client își poate transfera creditul de la o bancă la alta este prezentată în capitolul 3) și de abia apoi să încerce atragerea de noi clienți.

Oricum concurența este benefică pentru clienți pentru că duce la o mai bună satisfacere a nevoilor lor.

În ceea ce privește creditele în valutsi cele în lei, de multe ori publicațiile de specialitate (capital și altele) efectuează cercetări asupra eficienței acestora intr-o anumită perioadă de timp, în funcție de fluctuațiile prezente și cele preconizate ale cursurilor de schimb.

Probabil în anii următori agenții economici iși vor procura necesarul de resurse de pe piața de capital acest lucru se va âmpla pe măsur băncile comerciale se vor concentra mai mult asupra operațiunilor de retail.

Se pot întâmpla modificări semnificative în cadrul sistemului bancar românesc odată cu apropierea termenului de aderare la UE. Pe piața vor rămâne doar instituțiile puternice, capabile să reziste unei competiții agresive, iar acest proces va fi în principal rezultatul unei accelerări a tranzacțiilor de fuziuni și achiziții.s

.