Analiza Riscului Consumului de Alimente Obtinute din Organisme Modificate Genetic

Analiza riscului. Generalități……………………………………………….2

Biosecuritatea………………………………………………………………………4

Cadru instituțional……………………………………………………………….5

Analiza riscului consumului de alimente obținute din organisme modificate genetic………………………..7

Riscurile potențiale ale consumului de alimente din OMG pentru sănătatea omului……………………………………………………………………………………9

Riscurile dovedite ale consumului de alimente din OMG …………………………………………………………………….12

Măsuri de monitorizare a riscurilor și de intervenție în caz de accidente ………………………………………………………………..15

Ingineria genetică și siguranța………………..………………………………………………………………….16

Bibliografie…………………………………………………………………………21

Analiza riscului. Generalități

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat "Până în prezent, organismele vii au evoluat în ritm foarte lent, formele noi de viață având suficient timp să se dezvolte. Acum, o intreagă proteină va fi transportată peste noapte în asocieri genetice complet noi … mersul în această direcție poate că nu este neînțelept, însă este periculos. Poate genera potențiale noi boli animale și vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii.”

Organismele modificate genetic sunt organisme în care materialul genetic a fost modificat (ADN), într-un mod care nu se produce prin mecanisme naturale („tehnologii moderne”, „tehnologie genetica”, „tehnologie de recombinare a ADN”, „inginerie genetica”). Gene individuale, selectate datorită calităților lor, sunt transferate de la un organism la altul, chiar și între specii diferite.

Riscul reprezintă probabilitatea apariției unui efect nociv pentru sănătate, precum și severitatea acestui efect, ca urmare a expunerii la un pericol.

Analiza riscului reprezintă procesul care constă din 3 componente intercorelate: evaluarea riscului, managementul riscului și comunicarea riscului.

Descris pe larg, conceptul de analiză de risc este un model sistematic de a colecta, a evalua și a înregistra informații ce pot conduce la recomandări, poziții, abordări și acțiuni, ca răspuns la un risc sau un hazard identificat.

Evaluarea riscului – procesul științific format din 3 etape, și anume: identificarea și caracterizarea pericolului (hazardului), evaluarea expunerii și caracterizarea riscului.

Managementul riscului – procesul, distinct de evaluarea riscului, constând în aprecierea diferitelor politici alternative, în consultare cu părțile interesate, ținând cont de evaluarea riscului și de alți factori posibili și, dacă se impune, selectarea opțiunilor adecvate de prevenție și control.

Comunicarea riscului – schimbul interactiv de informații și opinii, pe parcursul derulării analizei riscului, cu privire la pericole și riscuri, la factorii corelați riscurilor și la percepția riscului, între evaluatorii riscului, managerii riscului, consumatori, întreprinderi cu profil alimentar, întreprinderi având ca profil hrana pentru animale, comunitatea academică și alte părți interesate, incluzând explicarea rezultatelor evaluării riscului și a bazei deciziilor de management al riscului.

Evaluarea riscului în general presupune parcurgerea a trei etape :

identificarea și caracterizarea pericolului;

evaluarea expunerii;

caracterizarea riscului sau probabilitatea cu care  se va manifesta un efect dăunător ca urmare a expunerii.

2. Biosecuritatea

Biosecuritatea reprezintă  totalitatea măsurilor luate pentru a reduce sau elimina riscurile potențiale ce pot apărea ca o consecință a utilizării organismelor modificate genetic, care ar putea avea efecte adverse asupra sănătății umane și asupra conservării și utilizării durabile a diversității biologice.

Sistemul de autorizare în domeniul biosecurității

Autoritatea națională competentă, responsabilă pentru primirea notificărilor referitoare la introducerea deliberată în mediu și introducerea pe piață a OMG precum și a celor vizând utilizarea în condiții de izolare a microorganismelor modificate genetic este Agenția Națională pentru Protecția Mediului conform legislației în vigoare.

Procedura de autorizare

Înainte de introducerea în mediu sau pe piață a unui OMG, orice persoană juridică, trebuie să prezinte o notificare la A.N.P.M., prin care să solicite obținerea autorizației și/sau acordului de import privind activitățile care implică OMG.

După primirea notificării, A.N.P.M., pe baza informațiilor cuprinse în dosarul tehnic, poate să înceapă procedura de autorizare, care constă în: informarea și consultarea publicului cu privire la notificarea primită; transmiterea rezumatelor dosarelor de notificare depuse, la Comisia Europeană – DG Joint Research Centre; consultarea CSB; solicitarea avizelor autorităților publice centrale pentru agricultură, sănătate, siguranța alimentelor, protecția consumatorilor.
După primirea avizelor de la CSB și celelalte autorități implicate, precum și după consultarea publicului, ANPM emite Autorizația și/sau Acordul de import privind activitățile care implică OMG.

3. Cadrul instituțional

În România cadrul instituțional în domeniul biosecurității este asigurat de Ministerul Mediului și Dezvoltării Durabile, Agenția Națională pentru Protecția Mediului, Comisia pentru Securitate Biologică și alte autorități publice centrale.

Ministerul Mediului coordonează și asigură aplicarea principiului precauției pentru evitarea efectelor adverse potențiale ale organismelor modificate genetic asupra sănătății umane și asupra mediului, asigură cadrul legislativ în domeniul biosecurității, și stabilește proceduri de comunicare cu Comisia Europeană și cu alte state membre în funcție de solicitările organismelor comunitare.

Agenția Națională pentru Protecția Mediului gestionează procedurile de notificare și autorizare, emite autorizații/acorduri, conform prevederilor legale în vigoare, le suspendă sau anulează, colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritățile implicate, notificatorul, Comisia pentru securitate biologică și cu organul de control, colaborează cu autoritățile naționale și comunitare în procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizarea directă ca aliment sau hrană pentru animale, sau ca produse medicamentoase de uz uman sau veterinar, realizează și gestionează baza de date pentru funcționarea Biosafety Clearing-House (BCH) la nivel național, asigură raportarea stadiului evoluției și implementării legislației în domeniul microorganismelor și organismelor modificate genetic atât către Comisia Europeană (DG ENV) în contextul îndeplinirii obligațiilor de natură comunitară ce revin României în calitate de Stat Membru, cât și în raportarea către Comisia pentru Diversitate Biologică (CBD), respectiv către Biosafety Clearing House (BCH), în contextul îndeplinirii obligațiilor de natură internațională ce revin României în calitate de stat Parte la Protocolul de la Cartagena.

Comisia pentru Securitate Biologică este autoritatea științifică cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de M.M.D.D. – A.N.P.M.

Alte autorități publice centrale: Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor, Ministerul Educației Cercetării și Tineretului, au atribuții în procedura de notificare, stabilirea capacității necesare de a primi și evalua notificările, îndeplinirea/realizarea de către utilizatori, a evaluării de risc, pentru evaluarea efectelor potențial periculoase a OMG asupra diversității biologice, luând in considerare de asemenea riscul asupra sănătății umane, realizarea registrului locațiilor introducerii deliberate in mediu a PSMG (plantelor superioare modificate genetic), pentru testare în câmp sau pentru cultivare, informarea și participarea publicului referitor la introducerea deliberată în mediu si plasarea pe piață a OMG și asigurarea trasabilității și etichetării produselor plasate pe piață.

3.Analiza riscului consumului de alimente obținute din organisme modificate genetic

Teoretic riscul este produsul dintre efectul potențial dăunător  asupra sănătații și nivelul de expunere la acest efect. Prin urmare, riscul poate să apară  doar la un anumit nivel de expunere a consumatorului la un efect potențial dăunător al alimentului.

Analiza riscului consumului de alimente reprezintă orice sistem, care analizează semnificația unui risc asupra siguranței consumatorului.

Monitorizarea  riscurilor provocate de organismele modificate genetic  trebuie să se desfășoare pe o durată de timp mai mare, încât să permită detectarea atât a efectelor potențiale imediate  cât și a efectelor întârziate. Planurile de monitorizare  trebuie mereu revizuite și modificate, adaptate la specificul si caracteristicile fiecărui OMG în cauză. Astfel rezultatele monitorizării și supravegherii organismelor modificate genetic, pe un timp și spațiu suficient de mare, corelate cu cercetări suplimentare ne pot oferi informații certe care pot fi utilizate în procesul decizional.

Obiectivul evaluării riscurilor îl constituie identificarea și evaluarea posibilelor efecte negative pe care OMG îl poate avea asupra sănătății umane , pe parcursul introducerii deliberate pe piață, efecte ce pot fi directe sau indirecte și care pot apărea imediat sau cu întârziere.

Principiile și liniile directoare pentru analiza riscului și evaluarea siguranței alimentelor modificate genetic presupun investigarea efectelor directe asupra sănătății (toxicitatea), a tendinței de a provoca reacții alergice (alergenitate), a componenților specifici care ar putea avea proprietăți antinutriționale ori toxice, a stabilității genei inserate, a efectelor nutriționale asociate cu modificarea genetică specifică și a oricăror efecte neintenționate care ar rezulta ca urmare a inserției transgenei.

În acord cu principiul precauției în elaborarea studiului de evaluare a riscurilor asupra sănătății , trebuie să se urmărească următoarele reguli generale: caracteristicile identificate ale unui OMG și ale utilizării lui, care pot avea efecte adverse, trebuie să fie comparate cu cele prezentate de organismul nemodificat din care provine și cu utilizarea acestuia în situații similare.

Evaluarea riscurilor trebuie să se realizeze pentru fiecare caz, ceea ce înseamnă că informațiile solicitate pot varia, în funcție de tipul de organisme modificate genetic implicate, de utilizarea preconizată , ținând cont, printre altele, de organismele modificate genetic existente deja pe piață; realizarea unei analize a efectelor cumulative pe termen lung în legătură cu introducerea deliberată pe piață.

Efectele cumulative pe termen lung se referă la efectele cumulative ale OMG asupra sănătății umane , dar și asupra florei și faunei, asupra fertilității solului, asupra descompunerii în sol a materiei organice, asupra lanțului trofic, diversității biologice, sănătății animalelor, precum și la aspectele ce țin de rezistența la antibiotice.

4. Riscurile potențiale ale consumului de alimente din OMG pentru sănătatea omului

Pornind de la amenințările pe care OMG-urile le reprezintă pentru sistemul imunitar uman și pentru biodiversitatea planetei, cercetătorii din diverse domenii ale cunoașterii (patologia, agronomia), precum și organizațiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie împotriva producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultivă OMG-urile la scară largă în lume, în disprețul opiniei publice.

Prin evaluarea sigur, printre altele, de organismele modificate genetic existente deja pe piață; realizarea unei analize a efectelor cumulative pe termen lung în legătură cu introducerea deliberată pe piață.

Efectele cumulative pe termen lung se referă la efectele cumulative ale OMG asupra sănătății umane , dar și asupra florei și faunei, asupra fertilității solului, asupra descompunerii în sol a materiei organice, asupra lanțului trofic, diversității biologice, sănătății animalelor, precum și la aspectele ce țin de rezistența la antibiotice.

4. Riscurile potențiale ale consumului de alimente din OMG pentru sănătatea omului

Pornind de la amenințările pe care OMG-urile le reprezintă pentru sistemul imunitar uman și pentru biodiversitatea planetei, cercetătorii din diverse domenii ale cunoașterii (patologia, agronomia), precum și organizațiile ecologiste au creat un puternic curent de opinie împotriva producerii plantelor transgenice, dar cu toate acestea, marile companii cultivă OMG-urile la scară largă în lume, în disprețul opiniei publice.

Prin evaluarea siguranței alimentelor obținute din OMG se au în vedere:

(a) efectele directe asupra sănătății (toxicitate);

(b) tendintele de a provoca reacții alergice (alergenicitate);

(c) componentele specifice care ar putea avea proprietați nutriționale sau toxice;

(d) stabilitatea genelor inserate;

(e) efectele nutriționale asociate modificării genetice;

(f) orice efecte nedorite ce ar putea rezulta prin transferul genetic.

Principalele probleme de interes pentru sănătatea omului legate de OMG sunt: alergenicitatea, toxicitatea, transferul genetic al genelor transferate artificial, la celelalte culturi.

Alergenitate potențială : majoritatea culturilor modificate genetic sînt concepute să reziste la aplicări fără limită de ierbicide. Două dintre cele mai folosite chimicale, bromoxynil și glyphosat (Roundup TM) sunt asociate cu tulburări de creștere ale fetușilor, cu tumori, carcinoame, limfoame non-Hodgkin. Se consideră că soiul de porumb modificat genetic numit StarLink declanșează reacții alergice precum voma, diareea și șocul anafilactic. Unii consultanți științifici din SUA consideră că toate proteinele din porumbul modificat genetic (36% din producția SUA) ar putea acționa ca agenți antigenici și alergenici.

În această privință, cercetătoarea dr. biolog Irina Ermakova a efectuat un experiement la Institutul de Neurofiziologie și Studiul Activității Nervoase Superioare de pe lângă Academia Rusă de Știință.

Nouă femele de cobai au fost împărțite în 3 grupe de câte 3: un grup de control, un grup în a cărui hrană s-a adăugat făină de soia modificată genetic și un grup care a consumat alimente amestecate cu făină de soia obișnuită. Au fost numărate femelele care au născut și numărul de cobai născuți și morți. După primul stagiu, cobaii au fost împărțiți în două grupe, una hrănită cu făină de soia modificată genetic, cealaltă hrănită cu făină de soia obișnuită. A rezultat un număr anormal de mare de decese printre urmașii femelelor hrănite cu soia modificată genetic. În plus, 36% dintre aceiași cobai cântăreau mai puțin de 20 de grame, fapt care evidenția starea lor de extremă slăbiciune. Acesta este primul studiu care a demonstrat o dependență clară între hrănirea cu alimente modificate genetic și starea de sănătate a urmașilor.

Toxicitate potențială : Produsele alimentare care conțin în mod natural substanțe cu caracter toxic, prin modificarea genetică și-ar mări potențialul toxic. Astfel, genele care codifică inhibitorii tripsinici, substanțele cianogenice, substantele goitrogene și aminele vasopresoare ar fi excitate și ar codifica producerea unor cantități mai mari de asemenea substanțe cu efect negativ asupra sănătății omului. Și pe aceste considerente opozanții față de OMG consideră că nu există suficiente cercetări care să dovedească că OMG sunt sigure pentru a fi consumate.

Transferul de gene din alimentele noi (MG) în organismul uman sau la bacterii aflate în intestinul uman: dacă este posibil și, dacă da, materialul genetic transferat poate afecta sănătatea oamenilor? La producerea OMG sunt folosiți adesea markeri (gene) prin intermediul cărora să stabilească reproductivitatea rezistenței la antibiotice a recoltelor ce servesc la hrănirea oamenilor și animalelor.Genele marker pot fi transferate la microorganismele care populează tractul intestinal, la oameni și animalele care consumă alimentele și respective furajele modificate genetic. Aceasta ar conduce la creșterea rezistenței la antibiotice a microorganismelor și implicit la o slăbire a stării de sănătate a populației. Cu toate că probabilitatea acestui transfer este foarte mică, experții Fondului pentru Alimentație și Agricultura –FAO și experții OMS au recomandat neutilizarea proceselor de transfer al genelor de rezistență la antibiotice la noile OMG.

5. Riscurile dovedite ale consumului de alimente din OMG

Dincolo de avantajele oferite de acestea prin prisma unei productivități mai mari și implicit prețuri mai mici, o parte a oamenilor de știință dezaprobă elanul cercetării în acest domeniu și includerea în dieta zilnică a alimentelor care au la bază oganisme modificate genetic.
Cele mai recente studii demonstrează că produsele modificate genetic afectează sănătatea mamiferelor și implicit a oamenilor.

Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe piața Uniunii Europene, a cauzat serioase modificări la nivelul ficatului și rinichilor cobailor care l-au consumat în timpul unui studiu științific. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini și publicat în martie 2007.

O altă varietate de porumb modificat genetic, denumită NK603, deja aprobată pentru consum în Uniunea Europeană a fost analizată de Institutul Științific francez CRIIGEN. Rezultatele studiului au arătat că grupul de cobai hrănit cu acest porumb a suferit modificări la rinichi, ficat, creier, inima și a prezentat diferențe semnificative în greutate.

Soia modificată genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizată într-un recent studiu din Rusia, coordonat de Maria Kanovalova și Prof. V. Blinovm.Nici soia nu a scăpat asaltului tehnologic și noi varietăți modificate genetic au fost depistate ca și cauză a mortalității infantile, creșterea agresivității și pierderea instinctului matern la cobaii testați. Rezultatele studiului realizat pe cobai, au semnalat schimbări grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular, și scăderi în greutate Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare și în Romania, până în 2007.

Transferul natural în culturi și amestecarea semintelor provenite din culturile naturale, cu cele din transfer genetic, ar putea afecta siguranța alimentelor. Acest risc este real și a fost demonstrat atunci când, urme de orez aprobat a fi utilizat doar pentru nutrețuri, au fost decelate în produsele de orez pentru consum uman, obținute din culturi care nu fuseseră modificate genetic în mod voluntar, în SUA. S-au adoptat strategii naționale pentru reducerea mixării, prin separarea clară a perimetrelor cu culturi (OMG și culturi convenționale). În acest moment se pun la punct la nivel mondial detaliile pentru: monitorizarea post punere pe piață a OMG și alimentelor noi din OMG, supravegherea continuă a siguranței alimentelor obținute din OMG.

Alergenitatea si toxicitatea dovedită : Cultivatorii și muncitorii de pe plantațiile modificate genetic sunt forțați să se lupte cu o nouă problemă. Urmare a recoltării bumbacului, mulți de pe plantații suferă de boli pulmonare și alergii ale pielii. E de reținut că semnalul verde pentru începerea cultivării de bumbac BT în Punjab a fost dat de către Guvernul Căpitanului Amrinder Singh, după care a început să fie cultivat la scară largă. Semințele neroditoare și alte motive au dus la eșecul cultivării de bumbac BT , iar altfel, cultivatorii și muncitorii de pe plantații s-au confruntat cu alergii ale pielii și disfuncții bronho-pulmonare.Dr. Grupiar Singh, șeful unei clinici private spune că în ultimul timp s-a confruntat cu multe cazuri de acest gen. Sătenii afectați urmează tratament. Alergiile menționate se manifestă prin senzații intense de arsură, mâncărime. Dr. Grupiar Singh le-a spus interesaților că în bumbacul de tip BT au fost inserate un tip de gene ce produc o toxină și că de aceea, cultivatorii și muncitorii sunt cei mai afectati.Două rapoarte, realizate de medici, au evidențiat creșterea îngrijorării printre medicii profesioniști in legătură cu siguranța și reglementarea OMG. Un raport a fost realizat de Asociația de Mediu a Medicilor Irlandezi, fiind publicat în martie 2001 ca răspuns la un raport solicitat de guvern. Acest raport a pus sub semnul întrebării toate cele 3 argumente de bază pe seama cărora raportul solicitat de guvern își bazează concluzia ca alimentele OMG nu reprezintă nici un pericol pentru sănătatea umană . Asociația Medicilor Irlandezi a respins afirmațiile raportului care susțineau: “datele științifice asupra siguranței produselor alimentare MG actuale sunt susținute de lipsa oricărui raport privind efecte adverse rezultate din consumul lor”. Dr. Cullen de la Asociația Medicilor a spus: “Lipsa totală a etichetării înseamnă ca virtual este imposibil să se stabilească o legătură cu alergiile posibile”. Ea a adăugat ca în ultimul timp s-a constatat o creștere constantă a numărului de alergii față de soia printre copiii irlandezi, dar nu a existat nici o posibilitate de a afirma dacă este în legătură cu alimentele ce conțin soia GE, deoarece nu există obligativitatea etichetării acestor produse conform legislației EU. Un alt raport recent al guvernului austriac, având o autoritate ridicată, a prezentat rezultatele examinării aplicațiilor de introducere pe piață a plantelor MG conform legislației EU, în privința datelor prezentate pentru siguranța alimentelor. Raportul caracterizează astfel documentele prezentate de companiile biotech: “Efectele toxice potențiale rezultate din inserția transgenei ca efecte secundare nu sunt luate în considerare în niciun caz. Majoritatea testelor toxicologice nu au fost realizate conform programelor de asigurare a calității cum ar fi Good Laboratory Practise (GLP – Practica Corecta de Laborator) . Nu s-au realizat testări directe ale potențialului alergic al OMG sau produselor acestora.”

Desi efectele directe asupra oamenilor nu au fost serios evaluate, testele efectuate de cele mai multe ori pe cobai atrag atenția asupra pericolului reprezentat de consumul organismelor modificate genetic. Morfologia și structurile biochimice ale cobailor sunt foarte asemănătoare cu cele ale oamenilor, ceea ce este extrem de îngrijorător, mai ales în ce privește efectele asupra mamelor și bebelușilor nenăscuți, în contextul în care se urmărește introducerea de cât mai multe OMG în alimentația umană, din rațiuni comerciale.

6.Măsuri de monitorizare a riscurilor și de intervenție în caz de accidente

Activitățile care privesc organismele modificate genetic sunt supuse procedurii de monitorizare asupra potențialelor efecte negative asupra sănătății umane. Activitatea de monitorizare se desfășoară după obținerea autorizației de introducere deliberată pe piață a organismelor modificate genetic.

Notificatorul are obligația de a elabora un plan de monitorizare care se depune la autoritatea competentă, odată cu notificarea.

Interpretarea datelor colectate prin monitorizare trebuie să fie făcută în funcție de toate condițiile de mediu existente și de toate activitățile. În cazul în care se observă modificări ale sănătății, trebuie să se aibă în vedere o evaluare suplimentară, cu scopul de a stabili dacă aceste modificări sunt o consecință a organismului modificat genetic sau a utilizării sale, precum și dacă asemenea modificări pot fi un rezultat al factorilor de mediu, alții decât introducerea pe piață a organismului modificat genetic.

Monitorizarea caz – specifică reprezintă analiza efectelor potențiale evidențiate în studiul de evaluare a riscurilor (verificarea corectitudinii prezumțiilor avansate pe baza studiului de evaluare a riscurilor). Monitorizarea prin supraveghere generală reprezintă efectele neanticipate, neprevăzute (perioadă de timp mai lungă, observații) .Notificatorul are obligația de a transmite rapoartele de monitorizare, autorității competente, Comisiei Europene și autorităților competente ale statelor membre.

7. Ingineria genetică și siguranța

Nu exista un consens în rândurile oamenilor de știință, asupra siguranței sau a riscurilor asociate cu ingineria genetică aplicată în agricultură. Sunt redate câteva declarații ale unor distinși oameni de știință care și-au manifestat îngrijorarea profundă față de această tehnologie.

Dr Suzanne Wuerthele, Agenția de Protecție a Mediului din SUA (EPA), toxicolog: "In ciuda îngrijorărilor unor oameni de știință respectabili și în ciuda datelor care demonstrează contrariul beneficiilor, această tehnologie este promovată chiar de către agențiile care ar trebui să protejeze sănătatea umană și mediul. Concluzia mea este că ne confruntăm cu cea mai puternică tehnologie pe care a cunoscut-o lumea și care se dezvoltă cu aproape nici un fel de analiză a consecințelor ei."

Profesorul Arpad Pusztai, recunoscut și apreciat pe plan mondial ca și om de știință pe probleme nutriționale, doctor în biochimie, membru al Royal Society din Edinburgh: "Dacă ar depinde de mine, în mod sigur nu aș consuma alimente modificate genetic. Introducem noi elemente în hrană, care nu au mai fost consumate de om niciodata. Efectele asupra sistemului imunitar nu sunt ușor de prezis și îndrăznesc să contrazic pe oricine spune că efectele sunt previzibile."

Dr Andrew Chesson, vicepreședinte al comitetului științific de nutriție animală al Comisiei Europene: "Potențialele efecte dezastruoase pot surveni de la substanțe nocive nedetectate în alimentele modificate genetic."

Dr Harash Narang, microbiolog și cercetător asociat la Universitatea din Leeds, primul care a atras atenția dintre posibila legatură dintre boala vacii nebune (BSE encefalita spongiformă la bovine) și CJD (Boala Creutzfeldt-Jakob boala rară a creierului) la om: "Dacă te gândești la simplul principiu al modificării genetice iți dai seama că înseamnă de fapt dezastru ecologic. Nu există metode pentru cuantificarea riscurilor … Soluția este pur și simplu interzicerea modificării genetice a hranei."

Dr Mae Wan-Ho, genetician la Open University din UK, Departmentul de Biologie: "Ingineria genetică depășește granițele cultivării convenționale prin folosirea unor construcții de elemente genetice parazite, incluzând viruși ca și vectori, care transferă și introduc gene străine în celule.

Dr. George Wald, laureat al Premiului Nobel, Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat "Până în prezent, organismele vii au evoluat în ritm foarte lent, formele noi de viață având suficient timp să se dezvolte. Acum, o intreagă proteină va fi transportată peste noapte în asocieri genetice complet noi … mersul în această direcție poate că nu este neînțelept, însă este periculos. Poate genera potențiale noi boli animale și vegetale, noi surse de cancer, noi epidemii.”

Profesorul Gordon McVie, lider al campaniei de Cercetare a Cancerului: "Nu știm ce anormalități genetice pot surveni în genom [AND-ul indivizilor]. Sunt mai degrabă îngrijorat pentru oameni decât pentru mediu, să fiu sincer. Una dintre probleme este aceea că este nevoie de experimente realizate pe termen lung tocmai pentru ca să vorbim despre un fenomen cu impact pe termen lung."

Profesorul Richard Lewontin, profesor de genetică, Universitatea Harvard, "Ințelegem atât de puțin din felul în care organismul își dezvoltă AND-ul, încât aș fi surprins dacă în dezvoltarea acestei tehnologii nu vom avea un șoc după altul”.

Profesorul Norman Ellstrand, genetician ecologic la Universitatea din California, "în următorii 10 ani vom avea o catastrofă ecologică sau economică la scară largă din cauza eliberării pe piață a atâtor de multe produse de acest fel."

Dr. Erik Millstone, Universiteatea Sussex, "Problema fundamentală a felului în care hrana modificată genetic a fost aprobată este aceea că nu a fost testată deloc în mod adecvat. Tot ce s-a întâmplat în acest domeniu îl pot caracteriza ca pe un exercițiu de gândire deșartă.”

"Cu ingineria genetică alimentele familiare nouă pot deveni periculoase pentru metabolism sau chiar toxice." Declarație a 21 de cercetători, printre care Profesorul Brian Goodwin, Profesorul Jacqueline McGlade, Profesorul Peter Saunders si Profesorul Richard Lacey.

Profesorul Richard Lacey, microbiologist și profesor de Siguranță Alimentară la Univeristatea din Leeds – unul dintre oamenii de știință care a prezis dezastrul produs de BSE – boala vacii nebune, a luat o poziție fermă împotriva introducerii alimentelor modificate genetic pe piața din cauza “riscurilor esențiale nelimitate asupra sănătății.”

Profesorul Colin Blakemore, profesor de psihologie la Universitatea Oxford, fost președinte al Asociației Britanice pentru Progresul Științei, a afirmat despre modificarea genetică a culturilor destinate consumului uman: “Nu trebuie să ne complacem în ideea că putem prezice rezultatele acestora”.

Profesor James (principalul creator al Agenției de Standarde Alimentare din UK) a făcut comentarii despre alimentele modificate genetic: "Percepția conform căreia totul este deschis și sigur este complet naivă. Nu cred că înțelegem pe deplin dimensiunea problemei în care am intrat.” De asemenea a adăugat, "Este nevoie să dezvoltam într-un mod mai eficient și mai corespunzător metode de protecție prin alertarea companiilor și a agențiilor guvernamentale despre consecințele neașteptate provocate de introducerea la întâmplare a unor gene străine în plante”. Profesorul James a remarcat de asemenea faptul că sistemul legislativ actual poate fi contestat prin simplul fapt că se iau tot felul de decizii cu atât de puține argumente și dovezi”.

Dr. Gerald B. Guest, Director al Centrului FDA pentru Medicina veterinară (CVM), "…hrana animală derivată din plante modificate genetic prezintă probleme de natură alimentară și animală unice… Reziduurile constituenților plantelor sau a toxinelor din produsele de lapte sau carne pot pune probleme de siguranță alimentară pentru oameni.”

Dr Vyvyan Howard, expert în toxico-patologie infantila la Spitalul Universitar din Liverpool, "Schimbul de gene intre organisme poate produce efecte toxice și alergii care pot afecta foarte probabil copiii".

Profesorul Dennis Parke de la Universitatea de Științe Biologice din Surrey, fost coordonator consultant pe probleme de siguranță alimentară la Corporația Unilever și consultant britanic la FDA din SUA, pe probleme de siguranță a biotehnologiei, susține: "In 1983, sute de oameni din Spania au murit în urma consumului de ulei de rapiță contrafăcut. Acest ulei contrafăcut nu era toxic pentru cobai ". Dr Parke avertizează că procedurile actuale de testare a alimentelor modificate genetic, inclusiv testele asupra rozătoarelor nu dovedesc siguranța consumului acestora de către oameni. El a sugerat un moratoriu împotriva eliberării pe piață a alimentelor modificate genetic.

Dr Peter Wills, biolog la Universitatea Auckland declară: "Prin transferul de gene ce depașește barierele de specie care există de o veșnicie între specii cum sunt omul si oaia, riscăm să rupem niște granițe naturale în ciuda proceselor biologice neașteptate. De exemplu, această tehnologie poate da naștere unor boli neurolorgice infecțioase”.

Dr Michael Antoniou, expert in Patologie Moleculara la Spitalul Guy mărturisește, "generația de plante și animale modificate genetic implică integrarea la întâmplare în AND-ul organismului gazdă a unor combinații de material genetic artificial de la specii neînrudite. Această procedură generează rupturi în amprenta genetică a organismului cu consecințe complet neprevizibile. Producerea neașteptată de substanțe toxice a fost acum observată în bacterii, plante și animale modificate genetic; problema rămâne în stare latentă până la apariția unui dezastru major. Mai mult de atât, hrana modificată genetic sau agenții folosiți pentru procesarea alimentelor pot produce un efect imediat sau poate dura ani de zile până când va ieși la lumină toxicitatea acestora.” Dr Antoniou a tras recent semnale de alarmă către membrii ai Parlamentului, “Nu trebuie să ne pierdem într-o falsă impresie a securității alimentare: nu trebuie să credem că prin reglementarea unui lucru care este profund neprevizibil și fără control, acesta devine în mod automat sigur!”

Dr David Schubert, profesor la Institutul Salk declara, "Cred ca nu este suficientă atenția îndreptată către două importante probleme: prima, introducerea aceleași gene în două tipuri diferite de celule poate produce două tipuri de proteine foarte diferite; a doua, introducerea oricărei gene de la o specie diferită sau înrudită, produce de obicei schimbări semnificative în întregul fel de exprimare a genei și prin urmare a fenotipului celulei gazdă. Nu este nici o cale de a prezice rezultatul.”

Dr David Willams, profesor adjunct la Universitatea din California, San Diego, cercetător care folosește ingineria genetică în activitatea sa, declară , "Problema cu abordarea acestei inginerii genetice nu este ingineria genetică în ansamblu – eu personal lucrez în acest domeniu. Este faptul că se aruncă aceste produse în lanțul alimentar. Este pur și simplu o neglijență detestabilă ."

Bibliografie

Banu, C., (coordonator), Elena Bărăscu, Stoica, Al., Anca Nicolau – Suveranitate, Securitate și Siguranța alimentară, Ed. Asab, București, 2007

http://www.actionbioscience.org/biotech/sakko.html

http://organismemg.wordpress.com/

http://www.apmcv.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=49&Itemid=108

http://facultate.regielive.ro/cursuri/comert_industria_alimentara/protectia_consumatorului_prin_siguranta_alimentelor-144858.html

http://www.ecolife.ro/articole/stiinta/controversa-organismelor-modificate-genetic.html

http://www.infomg.ro/web/ro/Home/FAQ/

http://ec.europa.eu/food/food/biotechnology/qanda/d2_en.htm#d

http://facultate.regielive.ro/referate/industria_alimentara/organisme_modificate_genetic_riscuri_vs_beneficii61742.html?in=all&s=organist%20modific%20genet%20riscur%20benef

www.apmbotosani.ro/protectianaturii/Biosecuritate.pps