Contabilitatea, Regularizarea Si Raportarea

Cap.I Rolul și importanța taxei pe valoarea adăugată

1.1 Rolul și importanța taxei pe valoarea adăugată

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect, apărut relativ recent în peisajul sistemelor fiscale din diferite state. Acest impozit are o arie de raspândire destul de largă la nivelul globului. Pe parcursul timpului, de la apariția acestuia în Franța în anul 1954, tot mai multe state au manifestat interes pentru introducerea lui în sistemul fiscal propriu.

La baza apariție taxei pe valoarea adăugată stă impozitul pe circulația mărfurilor. Trecerea la taxa pe valoarea adăugată a facut posibilă evitarea impozitării în cascadă a circulației mărfurilor. Prin impozitarea in cascadă, care era caracteristica impozitului pe circulația mărfurilor, avea loc o impunere a unei materii impozabile care continea impozitul pe circulația mărfurilor datorat anterior, ajungându-se astfel la a calcula impozitul afrent unui venit impozabil în cadrul căruia era cuprins impozitul datorat anterior.

Inițial, în sfera de acțiune a taxei pe valoarea adăugată au fost incluse serviciile și comerțul cu ridicata. Ulterior, sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată a fost extinsă și asupra altor activități, în special asupra comerțului cu amănuntul (generalizarea taxei pe valoarea adăugată având loc în Franța în ianuarie 1968).

Concomitent cu Franța si alte state ale lumii au introdus taxa pe valoarea adăugată, iar în Uniunea Europeana organele de decizie au declarat acest impozit ca impozit general pentru state, mergând ulterior pe linia armonizării legislației țărilor comunitare. O cotă prelevată din taxa pe valoarea adăugată colectată de statele Uniunii Europene constituie un venit al bugetului Uniunii.

Taxa pe valoarea adăugată este un impozit indirect deoarece se aplica pe fiecare stadiu al circuitului economic al produsului final, asupra valorii adăugate realizată de producatori, inclusiv asupra distribuției către consumatorul final.

 La baza taxei pe valoarea adăugată stau o serie de principii sau caracteristici:

Universalitatea (sfera de aplicare) impozitului

Teritorialitatea impozitului

Deductibilitatea impozitului

Transparenta impozitului

Unicitatea impozitului

Fractionalitatea platii impozitului.

T.V.A. respectă principiul universalitații impunerii deoarece, cu excepțiile prevăzute de lege, se aplică asupra tuturor operațiunilor cu plată si asimilate acestora, efectuate, in mod independent, de către persoanele fizice si juridice.

Teritorialitatea impozitului se referă la locul unde are loc impunerea circulației bunurilor și serviciilor. La stabilirea teritorialitații taxei pe valoarea adăugată stau la bază principiile originii si destinației. În cazul aplicării principiului originii se ține cont de valoarea adăugată tuturor bunurilor indigene. Principiul originii în stabilirea taxei pe valoarea adăugată determină să fie supuse impozitării atât bunurile care vor fi produse și consumate în țară, cât și bunurile care vor fi produse și exportate. Deci, se impozitează valoarea adăugată obținută pe teritoriul național, indiferent de destinația bunurilor. În acest caz, importurile de bunuri nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată deoarece la momentul importului acestea nu au creat plusvaloare pe teritoriul național. Sistemul aplicării taxei pe valoarea adăugată având la bază principiul originii este compatibil cu calculul taxei pe valoarea adăugată pe venit, altfel spus, cota taxei pe valoarea adăugată se aplica asupra diferenței dintre volumul vânzărilor si volumul achiziților de la alte firme. T.V.A. pe venit are o arie de răspândire redusă (Argentina, Peru), majoritatea țărilor apelând la calculul taxei pe valoarea adăugată pe consum. În cazul aplicării principiului destinației la impozitarea cu taxa pe valoarea adăugată are loc impunerea valorii adăugate pentru bunurile consumate pe teritoriul național, indiferent dacă această valoare adăugată este realizată în țară sau în străinătate. Ca urmare a aplicării acestui principiu are loc impunerea consumului intern, indiferent dacă provine din producție proprie sau din import, iar exporturile sunt exonerate (la noi în țară se acorda dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferenta exporturilor, exportul fiind o operațiune supusă T.V.A., având însă cota de impozitare 0%). Acest sistem de calcul al taxei pe valoarea adăugată, plecând de la principiul destinației, este folosit în marea majoritate a statelor care au adoptat acest impozit indirect. Prin aplicarea taxei pe valoarea adăugată se ofera posibilitatea deducerii taxei pe valoarea adăugată plătită anterior din taxa pe valoarea adăugată colectată ca urmare a vânzării bunurilor si prestării serviciilor, taxa pe valoarea adăugată care este datorată statului reprezentând diferența dintre taxa colectată si taxa achitată ca urmare a cumpărărilor sau beneficierii de prestarea unor servicii. Exista si unele excepții de la aplicarea acestui principiu, care se referă la neacordarea dreptului de deducere a taxei pe valoatea adăugată platită la aprovizionare (reglementate expres prin actele normative), însă, ca regulă generală, putem reține deductibilitatea taxei pe valoarea adăugată.

Transparența impozitului intervine datorită faptului ca T.V.A. datorată statului de către un agent economic este aferentă valorii adăugate de el la bunul respectiv. Datorită fracționalitații plății taxei pe valoarea adăugată, statul poate să procure resursele necesare desfașurării activitații sale treptat, pe măsura realizării bunului, nefiind nevoie să astepte până la vânzarea finală.

Taxa pe valoarea adăugată nu respectă principiul egalitații impunerii, deoarece nu ține cont de veniturile sau averea contribuabilului. Aceasta este egală pentru toți contribuabilii in ceea ce priveste cota de impunere, dar dacă ținem cont de veniturile realizate de contribuabili, sarcina fiscală care apasă asupra lor este diferită (mai mare pentru contribuabilii cu impozite mai mici). Putem considera ca ea acționează regresiv asupra contribuabililor dacă facem raportarea la marimea venitului.

Un element important al taxei pe valoare adăugată este cota de impozitare, numărul cotelor reducându-se pe măsura perfectionarii taxei. Astazi se folosesc, fiind diferențiate de la o țară la alta, un număr de 4 cote:

cota normală

cota majorată

cota redusă

cota intermediară.

Numarul cotelor de impozitare este diferit pe plan mondial în funcție de reglementările fiscale proprii ale fiecarui stat.

  În țara noastră, în condițiile trecerii la economia de piață și ca urmare a urmăririi alinierii fiscalității la practica țărilor dezvoltate, impozitul pe circulația mărfurilor, care funcționa ca un impozit indirect, a fost înlocuit cu taxa pe valoarea adăugată.

Această inlocuire a impozitului pe circulatia marfurilor cu taxa pe valoarea adăugată constituie o condiție ce trebuie implinită pentru a adera la Uniunea Europeană. Pentru introducerea taxei pe valoarea adăugată au fost luate o serie de măsuri referitoare la impozitul pe circulația mărfurilor, pentru a facilita trecerea de la un impozit la altul. Astfel, in 1991, s-a redus la cinci numărul cotelor de impozit pe circulația mărfurilor aferente bunurilor și serviciilor și s-a instituit un nou impozit indirect (acciza) pentru unele produse și articole considerate de lux.

Cu toate acestea, se impunea reducerea numărului cotelor impozitului pe circulația mărfurilor la una sau doua, precum și includerea în sfera de impozitare a acestuia a majorității bunurilor și serviciilor. Prin aplicarea impozitului pe circulația mărfurilor nu era impozitat comerțul cu amanuntul. Înainte de implementarea taxei pe valoarea adăugată s-a căutat să se extindă campul de aplicare a impozitului pe circulația mărfurilor la unele produse și prestări de servicii, cum ar fi, de exemplu, produse agricole, activitatea poștală și de telecomulnicații, transportul de călători și de mărfuri etc.

Dupa emiterea unor acte normative pregătitoare, taxa pe valoarea adăugată a fost introdusă în România prin Ordonanța Guvernului nr. 3/1992, aprobată prin legea nr. 130 din 19 decembrie 1992, cu data de aplicare 1 ianuarie 1993. Ulterior, introducerea taxei pe valoarea adăugată a fost amânată pentru 1 iulie 1993, pe parcurs Ministerul Finanțelor elaborând norme metodologice cu privire la sfera ei de aplicare, la regulile de impozitare, operațiunile impozabile, baza de calcul, plătitorii, obligațiile si drepturile acestora.

Valoarea adăugată este egală cu diferenăa dintre vânzările si cumpărările aceluiasi stadiu al circuitului economic sau diferența rezultată scazând din valoarea bunurilor livrare sau serviciilor prestate valoarea bunurilor achiziționate și a serviciilor recepționate, intr-o perioadă de timp, de regulă lunar.

Perceperea taxei pe valoarea adăugată s-a facut sub forma unor cote procentuale diferențiate în funcție de anumite criterii, însă pentru același produs se percepe același impozit, indiferent de intinderea circuitului economic pe care acesta il parcurge. Se observa ca și la noi in țară se respectă principiul unicității impozitului. Ca urmare a acestui fapt, taxa percepută în final fiind egală cu cea rezultată prin aplicarea cotei de impozitare asupra întregii valori finale pe care o capată produsul în faza transmiterii sale în proprietatea consumatorului final.

De asemenea se respectă și fracționalitatea plății impozitului, taxa pe valoarea adăugată fiind percepută fracționat la trecerea de la un stadiu la altul, în functie de valoarea adăugată la fiecare stadiu al circuitului economic parcurs de produs.Cuantumul taxei pe valoare adăugată se stabilește în ultima fază prin care produsul circulă da la aparitia sa până în momentul trecerii la consumatorul final. Perceperea taxei are loc fragmentat, în fiecare fază a circuitului economic, corespunzător cu valoarea care i se adaugă în fiecare fază a circuitului.

Un alt principiu al taxei pe valoarea adăugată se referă la aria ei de aplicare. Pentru țara noastră, în ceea ce privește teritorialitatea taxei pe valoarea adăugată, se aplică principiul destinației, fiind impozitat consumul, deci are loc o impozitare a bunurilor sau serviciilor care se comercializează sau sunt prestate in România, indiferent dacă provin de la producători interni sau din import. Bunurile importate sunt impozitate în România la intrarea acestora în țară (o data cu înregistrarea declarației vamale de import). Prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.

Conceperea și funcționarea T.V.A. a avut în vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale în sensul că neplata ei în fazele anterioare duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic. Ca urmare a acestui fapt, agenții economici care cumpără produse sau bunuri sunt interesați să verifice dacă furnizorul acestora a calculat corect partea de taxă care îi revenea.

1.2 Taxa pe valoarea adăugată ca impozit indirect

TVA reprezintă un impozit indirect întemeiat pe criteriul deductibilității, care se stabilește asupra operațiilor privind transferul proprietății bunurilor, precum și asupra celor privind prestările de servicii.

În prezent taxa pe valoarea adăugată este reglementată de Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cu completările și modificările ulterioare aduse prin OG nr. 83/2004 și 24/2005.

TVA este un impozit indirect, calculat pe valoarea adăugată realizată de persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA și suportat de către consumatorii finali. Persoana impozabilă înregistrată în scopuri de TVA trebuie sa plătească bugetului de stat diferența dintre suma taxei colectată de la clienții săi pe vânzările de bunuri și servicii și taxa deductibilă achitată sau datorată de persoana respectivă pentru achiziția de bunuri și servicii. Acest lucru înseamnă că rolul persoanei impozabile se reduce la cel de perceptor al taxei în contul Ministerului Finanțelor Publiceui Finanțelor Publice, această taxă nereprezentând un cost pentru persoana respectivă. Cel care suportă taxa pe valoarea adăugată este consumatorul final, care va consuma bunurile sau serviciile achiziționate, fie le va revinde fără a colecta de la clienți taxa pe valoarea adăugată, neavând dreptul de a recupera taxa achitată pentru bunurile și serviciile achiziționate .

În sfera de aplicare a TVA se cuprind operațiunile efectuate în România, care îndeplinesc cumulativ următoarele trei condiții:

constituie o livrare de bunuri, prestare de servicii cu plată sau operațiuni asimilate;

sunt efectuate de persoane impozabile;

rezultă din activitățile producătorilor, comercianților, prestatorilor de servicii, din activități agricole și cele ale profesiunilor libere, precum și din activități de exploatare a bunurilor corporale și necorporale în scopul obținerii de venit reglementate prin lege;

Livrările de bunuri și prestările de servicii se consideră a fi efectuate cu plată, chiar dacă prețul operațiunii: nu reflectă valoarea normală a operațiunii, este achitat sub formă de abonamente, servicii sau bunuri, ia forma unei sume calificate drept rabat, nu este plătit de un beneficiar ci de un terț.

Pentru a încadra o operațiune în sfera de aplicare a TVA trebuie să se analizeze următoarele aspecte: dacă operațiunea aduce un avantaj clientului și dacă prețul plătit sau de plătit este aferent avantajului primit. Se consideră că operațiunea aduce un avantaj clientului atunci când există un angajament al furnizorului sau prestatorului de a furniza un anumit bun sau serviciu determinabil unei persoane care asigură finanțarea.

1.3 Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

1.3.1 Operațiuni taxabile

Constituie obiect al impozitării TVA următoarele categorii de operații :

livrări de bunuri mobile și imobile corporale, energie electrică și tehnică, gazele, agentul frigorific

prestările de servicii inclusiv operațiuniile din leasing

vânzarea de bunuri cu plata in rate

trecerea în domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile în schimbul unei despăgubiri

transferarea dreptului de proprietate asupra bunurilor în urma executării silite

efectuarea unor servicii potrivit unui ordin emis de/sau în numele autorități publice

sunt asimilate livrărilor de bunuri și prestărilor de servicii: bunurile preluate de persoanele impozabile prin achiziție sau din producție proprie pentru a fi utilizate in scopuri care nu au legătură cu activitatea economică desfășurată sau pentru a fi puse la dispoziție altor persoane fizice și juridice în mod gratuit, cu excepția celor acordate in mod gratuit în limitele și potrivit destinațiilor stabilite de lege.

Sunt de asemenea operațiuni impozabile și următoarele operațiuni efectuate cu plată, pentru care locul este considerat a fi în România:

importul de bunuri efectuat în România de orice persoană, dacă locul importului este în România;

o achiziție intracomunitară de bunuri, altele decât mijloace de transport sau produse accizabile, efectuate de o persoană impozabilă ce acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă care nu beneficiază de derogările prevăzute la alin.(4) art. 126 Codul Fiscal, care urmează unei livrări intracomunitare efectuate în afara României de către o persoană impozabilă ce acționeză ca atare și nu este considerată întreprindere mică în statul său membru;

o achiziție intracomunitară de mijloace de transport noi, efectuată de orice persoană;

o achiziție intracomunitară de produse accizabile efectuată de o persoană impozabilă care acționează ca atare sau de o persoană juridică neimpozabilă;

Nu sunt considerate operațiuni impozabile în sfera de aplicare a taxei :

bunurile distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a unor cauze de forță majoră, precum și bunurile pierdute sau furate, dovedite legal;

bunurile de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, precum și activele corporale fixe casate, chiar și înainte de expirarea duratei normale de întrebuințare;

perisabilitățile, în limitele prevăzute de lege;

bunurile acordate gratuit din rezerva de stat ca ajutoare umanitare externe sau interne;

acordarea în mod gratuit de bunuri ca mostre în cadrul campaniilor promoționale, pentru încercarea produselor sau pentru demonstrațiile la punctele de vânzare, alte bunuri acordate în scopul stimulării vânzărilor;

acordarea de bunuri de mică valoare, în mod gratuit, în cadrul acțiunilor sponsorizate, de mecenat, de protocol/ reprezentare, precum și alte destinații prevăzute de lege, în condițiile în care aceste cheltuieli se încadrează în limitele plafonului de deductibilitate;

transferul tuturor activelor sau al unei părți a acestora, efectuat cu ocazia transferului de active și pasive, ca urmare a unor operațiuni precum divizarea, fuziunea, indiferent dacă e făcută cu plată sau nu ori ca aport în natură la capitalul unei societăți.

Nu sunt considerate operațiuni impozabile achizițiile intracomunitare de bunuri care îndeplinesc următoarele condiții:

sunt efectuate de o persoană impozabilă în scopul desfășurării activităților agricole, silvice sau de pescuit, care fac subiectul regimului special pentru agricultori, de o persoană impozabilă care efectuează numai livări de bunuri sau prestări de servicii pentru care taxa pe valoarea adăugată nu este deductibilă, sau de o persoană juridică neimpozabilă;

valoarea totală a acestor achiziții intracomunitare nu depășește, pe parcursul anului calendaristic curent sau nu a depășit, pe parcursul anului calendaristic anterior echivalentul în lei a 10.000 euro.

1.3.2 Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere :

Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată cu drept de deducere pot fi considerate operațiuni taxate cu TVA, dar cota de TVA aplicată este zero. Din acest motiv, persoana care efectuează operațiuni scutire cu drept de deducere este o persoană impozabilă, cu obligația de a se înregistra în scopuri de TVA și cu posibilitatea de a solicita deducerea TVA achitată sau datorată furnizorilor/prestatorilor săi, chiar dacă persoana respectivă nu facturează TVA clienților săi. Principalele operațiuni scutite de taxă sunt:

livrările de bunuri expediate sau transportate în afara Comunității de către furnizor sau altă persoană în contul său;

livrările intracomunitare de bunuri către o persoană care îi comunică furnizorului un cod de înregistrare valabil în scopuri de TVA, atribuit de autoritățile fiscale din alt Stat Membru cu excepția: livrărilor intracomunitare efectuate de o întreprindere mică, altele decât livrările intracomunitare de mijloace de transport noi și livrările intracomunitare care au fost supuse regimului special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități;

livrările intracomunitare de mijloace de transport noi către un cumpărător care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA;

livrările intracomunitare de produse accizabile către o persoană impozabilă sau către o persoană juridică neimpozabilă care nu îi comunică furnizorului un cod valabil de înregistrare în scopuri de TVA, cu excepțiile de la punctul b);

prestările de servicii direct legate de exporturi sau operațiuni similare;

transportul de bunuri plasate în regim de antrepozit de TVA, în regim de admitere temporară sau în regim vamal suspensiv și serviciile accesorii;

transportul bunurilor importate și serviciile accesorii;

transportul intrenațional de pasageri;

lucrările efectuate asupra bunurilor mobile transportate în afara Comunității;

1.3.3 Operațiuni scutite de taxa pe valoare adăugată fără drept de deducere :

spitalizare, îngrijiri medicale, inclusiv veterinare și operațiuni strâns legate de acestea, desfășurate de unități autorizate pentru astfel de activități (spitale, sanatorii, centre de sănătate rurale sau urbane, dispensare TBC, cabinete și laboratoare medicale, centre de îngrijire medical, diagnostit și asistență, etc)

serviciile de cazare, masă și tratament prestate cumulat de către persoane impozabile autorizate care își desfășoară activitatea în stațiuni balneoclimaterice și a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament, precum si serviciile funerare prestate de unitățile sanitare;

prestări de servicii efectuate de către tehnicieni dentari, precum și livrarea de proteze dentare efectuate de stomatologi și de tehnicieni dentari, indiferent de forma de organizare și de titularul dreptului de proprietate;

prestările de îngrijire și supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat, în exercitarea profesiunilor medicale și paramedicale;

livrările de organe, de sânge și de lapte uman;

activitatea de învățământ desfășurată de unitățile autorizate de Ministerul Educației și Cercetării și care sunt în sistemul național de învățământ, precum și achiziționarea de către acestea de documentație tehnică și materiale de construcții destinate învățământului de stat și particular, precum și de aparatură, utilaje, publicații și dotări pentru procesul didactic. Sunt de asemenea scutite cantinele organizate pe lângă unitățile cuprinse în sistemul național de învățământ autorizate de Ministerul Educației și Cercetării;

prestările de servicii și livrările de bunuri strâns legate de asistenta și protecția socială efectuate de instituții publice, instituții de interes public sau de alte organisme recunoscute ca având caracter social, cum ar fi: cămine de bătrâni și pensionari, centre de integrare prin terapie ocupațională, centre de plasament autorizate, cămine pentru elevi și studenți;

prestările de servicii și/sau livrările de bunuri strâns legate de protecția copiilor și a tinerilor, efectuate de instituțiile publice sau alte entități recunoscute ca având caracter social;

prestările de servicii și livrările de bunuri furnizate membrilor în interesul lor colectiv, în schimbul unei cotizații fixate conform statutului, de organizații fără scop patrimonial ce au obiective de natură politică, sindicală, religioasă, patriotică, filozofică, filantropică, patronală, profesională sau civică, precum și obiective de reprezentare a intereselor membrilor lor, în condițiile în care această scutire nu provoacă distorsiuni de concurență;

prestările de servicii strâns legate de practicarea sportului sau a educației fizice, efectuate de organizații fără scop patrimonial pentru persoanele care practică sportul sau educația fizică;

prestări de servicii și livrări de bunuri efectuate de unități ale căror operațiuni sunt scutite, cu ocazia manifestărilor destinate să le aducă sprijin financiar și organizate în profilul lor exclusiv, cu condiția ca aceste scutiri să nu producă distorsiuni concurențiale. Astfel de activități pot fi: reprezentații teatrale, coregrafice sau cinematografice, expoziții, concerte, conferințe, cu condiția ca veniturile obținute din aceste activități să servească numai la acoperirea unităților care le-au organizat.

realizarea, difuzarea și retransmiterea programelor de radio și televiziune, cu exceptia: programelor de publicitate efectuate de unitățile care produc și difuzează programe audiovizuale, precum și unitățile care au ca obiect de activitate difuzarea prin cablu a programelor audiovizuale. Lucrările efectuate pentru recepționarea programelor audiovizuale sunt supuse TVA.

vânzarea de filme sau licențe de filme destinate difuzării prin televiziune, cu excepția celor de publicitate pentru un produs sau pentru o persoană. Prin film se înțelege producția artistică, inclusiv suportul material pe care este înregistrat. Reproducerea filmelor sau a benzilor video după original și serviciile de prelucrare a filmelor nelegate de difuzarea la televiziune sunt operațiuni impozabile;

transportul bolnavilor sau răniților cu vehicule special amenajate și autorizate in acest sens efectuate de stațiile de salvare sau alte unități autorizate de Ministerul Sănătății pentru desfășurarea acestor activități;

activități de cercetare dezvoltare și inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor, proiectelor și temelor componente ale Programului național de cercetare științifică și dezvoltare tehnologică, precum și acțiunile cuprinse în acestea. Sunt de asemenea scutite activitățile de cercetare dezvoltare și inovare finanțate în parteneriat internațional, regional și bilateral;

livrări de bunuri și prestări de servicii efectuate de producătorii agricoli individuali;

Operațiuni de import scutite de TVA:

a) importul de bunuri a căror livrare în România este scutită de taxa pe valoarea adăugată;

b) bunurile introduse în țară de călători sau de alte persoane fizice cu domiciliul în țară ori în străinătate, în condițiile și în limitele stabilite potrivit reglementărilor legale în vigoare, pentru regimul vamal aplicabil persoanelor fizice;

c) bunurile importate destinate comercializării în regim duty-free, precum și prin magazinele pentru servirea în exclusivitate a reprezentanțelor diplomatice și a personalului acestora;

d) importul de bunuri de către misiunile diplomatice și birourile consulare, precum și de către cetățenii străini cu statut diplomatic sau consular în România, în condiții de reciprocitate, potrivit precedurii stabilite prin norme;

e) importul de bunuri efectuat de reprezentanțele organismelor internaționale și interguvernamentale acreditate în România, precum și de către cetățenii străini angajați ai acestor organizații, în limitele și în conformitate cu condițiile precizate în convențiile de înființare a acestor organizații, potrivit procedurii stabilite prin norme;

f) importul de bunuri de către forțele armate ale statelor străine membre NATO pentru uzul acestora sau al personalului civil însoțitor ori pentru aprovizionarea popotelor sau cantinelor, în cazul în care aceste forțe sunt destinate efortului comun de apărare;

g) importul de suporturi materiale, cum ar fi pelicule, benzi magnetice, discuri, pe care sunt înregistrate filme sau programe destinate activității de radio și televiziune, cu excepția celor de publicitate;

h) importul de bunuri primite în mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donații destinate unor scopuri cu caracter religios, de apărare a sănătății, de apărare a țării sau siguranței naționale, artistic, sportiv, de protecție și ameliorare a mediului, de protecție și conservare a monumentelor istorice și de arhitectură, în condițiile stabilite prin norme;

i) importul de bunuri finanțate din împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, organisme internaționale și/sau organizații nonprofit din străinătate și din țară, în condițiile stabilite prin norme;

j) importul următoarelor bunuri: bunurile de origine română, bunurile străine care, potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate în străinătate sau bunurile care le înlocuiesc pe cele necorespunzătoare calitativ, returnate partenerilor externi în perioada de garanție, bunurile care se înapoiază în țară ca urmare a unei expedieri eronate, echipamentele pentru protecția mediului, stabilite prin hotărâre a Guvernului.

1.3.4 Regimuri speciale de scutire :

Regimul special de scutire pentru întreprinderile mici. Persoana impozabilă stabilită în România, a cărei cifră de afaceri anuală, declarată sau realizată, este inferioară plafonului de 35 000 euro, al cărui echivalent în lei se stabilește la cursul de schimb comunicat de Banca Națională a României la data aderării și se rotunjește la următoarea mie poate solicita scutirea de taxă, pentru operațiunile impozabile, cu excepția livrărilor intracomunitare de mijloace de transport noi.

Regimul special pentru agențiile de turism

Regimul special pentru bunurile second-hand, opere de artă, obiecte de colecție și antichități

Regimul special pentru persoanele impozabile nestabilite care prestează servicii electronice persoanelor neimpozabile

Regimul special cu cota forfetară pentru agricultori.

1.4 Persoane impozabile

Este o persoană impozabilă acea persoană care, indiferent de statutul juridic, efectuează de o manieră independentă diverse activități economice, indiferent de scopul și rezultatul acestor activităti. Se consideră activitate economică activitatea producătorului, comerciantului, prestatorului de serviciu, agricultorului sau liber profesionistului. De asemenea se cuprind în cadrul activității economice si exploatarea bunurilor corporale sau necorporale în scopul obținerii de venit. Sunt considerate persoane impozabile și instituțiile publice care desfășoară urmatoarele activități: telecomunicații, furnizor de apă, gaze, energie electrică, energie termică și agent frigorific, transporturi de bunuri, transport pasageri, activitatea târgurilor si expozițiilor comerciale, prestarea de servicii în porturi și aeroporturi, depozitare, publicitate comercială, agenții de călătorie, închiriere și sau concesionare de bunuri mobile sau imobile, activități desfășurate ca autoritate publică în cazurile în care tratarea lor ca neimpozabile ar conduce la distorsiuni concurențiale,etc.

Persoanele obligate la plata TVA către bugetul de stat sunt următoarele:

Persoane impozabile întegistrate ca plătitori de TVA, pentru operațiuni taxabile

Titularii operațiunilor de import efectuate direct, prin comisionari sau terțe persoane juridice, care acționează în numele și din ordinul titularului operațiunii de import, indiferent dacă sunt înregistrați ca plătitori de TVA, cu excepția importurilor scutite

Persoane fizice pentru bunurile introduse in țară conform regulamentului vamal

Persoanele fizice și juridice cu sediul sau domiciliul în România, beneficiare ale prestărilor de servicii efectuate de prestatorii cu sediul sau domiciliul în străinătate, cu exceptia celor scutite de TVA, indiferent dacă sunt sau nu înregistrați ca plătitori de TVA

Reprezentantul fiscal desemnat de persoana care nu are sediul sau domiciliul stabil în România și realizează operațiuni impozabile.

Obligațiile plătitorilor de TVA sunt:

înregistrarea și operarea în evidenta pe platitor a modificărilor apărute în desfășurarea activității economice;

întocmirea documentelor prin care se consemnează livrarea bunurilor și prestarea serviciilor;

evidența operațiunilor impozabile și depunerea decontului;

plata TVA datorată bugetului de stat.

1.5 Baza de impozitare si cotele de impozitare

1.5.1 Baza de impozitare

Baza de impozitare a TVA este constituită în principiu din prețurile de achiziție sau în lipsa acestora prețul de cost determinat la momentul livrării/prestării bunurilor și serviciilor ce formează obiectul impozitării. Totodată, sunt cuprinse în baza de impozitare: impozitele și taxele dacă prin lege nu se prevede altfel exclusiv TVA, cheltuielile accesorii(transport, ambalare, comision, etc). Nu se cuprind: rabaturile, remizele, risturnele, sconturile și alte reduceri; penalizările; dobânzile; sumele achitate de furnizor în contul clientului și care apoi se deconteză acestuia; ambalajele care circulă între furnizori prin schimb, fără factură. Baza de impozitare se reduce corespunzător în cazul refuzurilor totale sau parțiale, reducerile de preț sunt acordate după livrarea bunurilor și serviciilor; cumpărătorul returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare. Baza de impozitare a taxei pe valoarea adăugată se ajustează: dacă au fost emise facturi fiscale și ulterior operațiunea este anulată total sau parțial înainte de livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor; în cazul refuzurilor totale sau parțiale privind cantitatea, calitatea sau prețul bunurilor livrate sau serviciilor prestate, contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate încasa din cauza falimentului beneficiarului, ajustarea este permisă începând cu data de la care se declară falimentul; în cazul în care cumpărătorii returnează ambalajele în care s-a expediat marfa, pentru ambalajele care circulă prin facturare.

1.5.2 Cotele de impozitare

Cotele de impozitare sunt:

cota standard a taxei pe valoarea adăugată este de 19% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru orice operațiune impozabilă care nu este scutită de TVA sau care nu este supusă cotei reduse a taxei pe valoarea adăugată

cota redusă a taxei pe valoarea adăugată este de 9% și se aplică asupra bazei de impozitare pentru:

serviciile constând în permiterea accesului la castele, muzee, case memoriale, monumente istorice, monumente de arhitectură și arheologice, grădini zoologice și botanice, târguri, expoziții și evenimente cultural, cinematografe;

livrarea de manual școlare, cărți, ziare și reviste cu excepția celor destinate exclusiv sau în principal publicității;

livrarea de proteze și acesorii ale acestora, cu excepția protezelor dentare;

livrarea de produse ortopedice;

livrarea de medicamente de uz uman și veterinar;

cazarea în cadrul sectorului hotelier sau al sectoarelor cu funcție similară, inclusive închirierea terenurilor amenajate pentru camping.

Cota recalculată se aplică, de regulă, pentru determinarea sumei TVA la livrarea de bunuri și prestarea de servicii direct către populație în situația în care prețul cu amănuntul include TVA și nu este necasară emiterea unei facturi.

Pentru determinarea TVA se aplică procedeul sutei mărite, respective:

19 * 100/119 (în cazul coteri standard)

9 * 100/ 109 (in cazul coter reduse)

Prețul de vânzare include de obicei TVA, în cazul livrărilor de bunuri și/sau prestărilor de servicii directe către persoane fizice pentru care nu este necesară emiterea unei facturi, așa cum sunt:

seviciile de transport prestate de către taximetriști sau alte tipuri de transport desfășurate pe baza biletelor de călătorie sau abonament (transport în comun);

vânzările cu amănuntul sau prestările de servicii consemnate în documente fără nominalizarea cumpărătprului;

livrările de bunuri și prestările de servicii consemnate în documente specifice, care conțin cel puțin informațiile minimale pe care Codul Fiscal le impune pentru factură;

Situația este similară și în cazul acelor contracte în care clauzele contractuale prevăd ca prețul de contract include și taxa.

Cota aplicabilă pentru un import de bunuri este cea aplicabilă în interiorul țării pentru livrarea aceluiași bun.

De regulă, cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data la care ia naștere faptul generator al TVA. Există îmsă și situații în care exigibilitatea TVA nu coincide cu faptul generator. În asemenea situații cota de TVA aplicabilă este cea în vigoare la data la care taxa devine exigibilă. De exemplu, pentru livările de bunuri cu plata în rate, exigibilitatea TVA este la data prevăzută pentru plata ratelor.

Exigibilitatea TVA este anticipată faptului generator atunci când:

factura fiscală este emisă înaintea efectuării bunurilor sau prestărilor serviciilor;

contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea livării bunurilor sau prestării serviciilor;

se încasează avansuri cu excepția celor acordate pentru: plata importurilor și a datoriei vamale stabilită potrivit legii, realizarea producției destinată exportului, efectuarea de plăți în contul clientului și livări de bunuri și servicii scutite de TVA.

Pentru livările de bunuri și/sau prestările de servicii curente (energie, gaze, apă, telefon, etc.) exigibilitatea TVA intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe bază de factură fiscală sau alt document legal.

Calculul TVA se face prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare:

TVAcalc = Bi * Ci/100

Prin derogare de la această regulă, legea permite calculul TVA prin aplicarea unei cote recalculate, în prezent, de 15,996% calculată prin procedeul sutei mărite:

CrTVA = Ci/(100 + Ci)* 100

Cap. II Contabilizarea TVA-ului

2.1 Conturile utilizate pentru înregistrarea TVA-ului

Organizarea evidenței operative a TVA constă din întocmirea următoarelor documente:

Cerere de luare în evidență ca plătitor de TVA – întocmită de către contribuabil în două exemplare;

Jurnal pentru cumpărări – în care se înregistrează toate cumpărările pe baza facturilor primite în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinării TVA deductibile, care s-a achitat sau se va achita furnizorilor;

Jurnalul pentru vânzări – în care se înregistrează livrările pe baza facturilor și a altor documente legale emise în cursul lunii sau trimestrului, cu scopul determinării TVA colectate, care s-a încasat sau se va încasa de la clienți;

Decontul de TVA – se întocmește lunar sau trimestrial, după caz, pe baza totalurilor preluate din jurnalele pentru vânzări și cumpărări; se depune la organele fiscale până la data de 25 a lunii următoare, respectiv până la data de 25 a primei luni din trimestrul următor;

Cerere de compensare – se întocmește în cazul în care TVA de rambursat se compensează cu impozitele și taxele datorate bugetului de stat;

Evidența decontărilor cu bugetul statului privind taxa pe valoarea adăugată se ține cu ajutorul contului 442 Taxa pe valoarea adăugată, care este un cont bifuncțional.

Pentru evidențierea distinctă a taxei pe valoarea adăugată se utilizează următoarele conturi sintetice de gradul II:

4423 TVA de plată

4424 TVA de recuperat

4426 TVA deductibilă

4427 TVA colectată

4428 TVA neexigibilă

Contul 4423 Taxa pe valoarea adăugată de plată este un cont de pasiv, cu ajutorul căruia se ține evidența taxei pe valoarea adăugată de plătit la bugetul statului.

În creditul contului se înregistreză:

diferențele rezultate la finele perioadei între taxa pe valoarea adăugată colectată mai mare și taxa pe valoarea adăugată deductibilă (4427);

sumele anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată de plată aferentă exercițiului curent (7588);

sumele anulate reprezentând taxa pe valoarea adăugată aferentă exercițiilor financiare anterioare (1171);

diferența dintre TVA colectată mai mare si TVA deductibilă mai mică stabilită la sfârșitul perioadei (4427).

În debitul contului se înregistrează:

plățile efectuate către bugetul statului, reprezentând taxa pe valoarea adăugată (5121, 5311);

taxa pe valoarea adăugată de recuperat, compensată (4424);

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de plată bugetului de stat.

Contul 4424 Taxa pe valoarea adăugată de recuperat este un cont de activ, cu ajutorul căruia se ține evidența taxei pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.

În debitul contului se înregistrează diferențele rezultate la sfârsitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare și taxa pe valoarea adăugtă colectată mai mică (4426).

În creditul contului se înregistrează taxa pe valoarea adăugată de la bugetul statului sau taxa pe valoarea adăugată de recuperat compensată în perioadele următoare cu taxa pe valoarea adăugată de plată (5121, 4423).

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată de recuperat de la bugetul statului.

Contul 4426 Taxa pe valoarea adăugată deductibilă este un cont de activ, cu ajutorul său tinându-se evidența taxei pe valoarea adăugată deductibilă, potrivit legii.

În debitul contului se înregistrează:

sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă înscrisă în documentele legale emise de furnizori pentru cumpărări de bunuri și servicii (401, 404, 5121, 542);

taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor facturate (401);

sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată evidențiată anterior ca amânată la plată (4428);

În creditul contului se înregistrează:

sumele compensate din taxa pe valoarea adăugată colectată (4427);

diferențele rezultate la sfârșitul perioadei între taxa pe valoarea adăugată deductibilă mai mare și taxa pe valoarea adăugată colectată mai mică (4424);

prorata din taxa pe valoarea adăugată deductibilă devenită nedeductibilă (635);

decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor plătite (401);

TVA aferentă sconturilor primite de la furnizori (401).

La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4427 Taxa pe valoarea adăugată colectată este un cont de pasiv, cu ajutorul căruia se ține evidența taxei pe valoare adăugată colectată.

În creditul contului se înregistrează:

taxa pe valoarea adăugată colectată aferentă vânzărilor de bunuri, lucrărilor executate și serviciilor prestate (4111, 428, 461, 5311);

taxa pe valoarea adăugată aferentă lipsurilor imputate (4282, 461);

taxa pe valoarea adăugată neeigibilă devenită exigibilă (4428);

taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor și serviciilor utilizate pentru consumul propriu sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor neimputabile, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate personalului sub forma avantajelor în natură (635);

taxa pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate (4111).

În debitul contului se înregistrează:

taxa pe valoarea adăugată de plată, datorată bugetului de stat (4423);

sumele reprezentând taxa pe valoarea adăugată deductibilă, compensată potrivit legii (4426);

taxa pe valoarea adăugată aferentă garanțiilor pentru buna execuție a lucrărilor, reținute de către beneficiari (4428);

TVA aferentă sconturilor acordate clienților (4111);

decontarea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate (4111).

La sfârșitul perioadei, contul nu prezintă sold.

Contul 4428 Taxa pe valoarea adăugată neexigibilă este un cont bifuncțional, cu ajutorul căruia se ține evidența taxei pe valoarea adăugată neexigibilă.

În creditul contului se înregistrează:

taxa pe valoarea adăugată, aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări cu plata în rate conform prevederilor legale (4111);

taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor din unitățile comerciale cu amănuntul (371);

taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri, prestărilor de servicii și executărilor de lucrări pentru care nu s-au întocmit facturi (418);

taxa pe valoarea adăugată aferentă garanțiilor pentru buna execuție, reținută de beneficiarii lucrărilor (4427);

taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate, precum și cea aferentă facturilor sosite devenită deductibilă (4426);

În debitul contului se înregistrează:

taxa pe valoarea adăugată aferentă cumpărărilor efectuate cu plata în rate conform prevederilor legale (401, 404);

taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de mărfuri din unitățile comerciale cu amănuntul (371);

taxa pe valoarea adăugată aferentă vânzărilor de bunuri și servicii sau prestărilor de lucări cu plata în rate, devenită exigibilă în cursul exercițiului (4427);

taxa pe valoarea adăugată amânată la plată (446).

Soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adăugată neexigibilă.

2.2 Reflectarea în contabilitate a taxei pe valoarea adăugată

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziției de imobilizări:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

20x “Imobilizări necorporale”

21x ”Imobilizări corporale”

23x “Imobilizări în curs”

4426 “TVA deductibilă”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor de stocuri:

% = 401 “Furnizori”

3xx “Conturi de stocuri și producție

în curs de execuție”

4426 “TVA deductibilă”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achiziției de materiale nestocate, respectiv prestațiilor:

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

6xx “Conturi de cheltuieli”

“TVA deductibilă”

Evidențierea taxei pe valoare adăugată aferentă vânzărilor de bunuri și prestărilor de servicii pe bază de factură:

411 “Clienți” = %

7xx “Conturi de venituri”

4427 “TVA colectată”

Regularizarea taxei pe valoarea adăugată la sfârșitul lunii:

TVA colectată > TVA deductibilă

4427 “TVA colectată” = %

4426 “TVA deductibilă”

4423 “TVA de plată”

TVA colectată < TVA deductibilă

% = 4426 “TVA deductibilă”

„TVA colectată”

4424 „TVA de recuperat”

Achitarea taxei pe valoarea adăugată de plată:

4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Încasarea taxei pe valoarea adăugată:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4424 “TVA de recuperat”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată neexigibiă aferentă livrărilor de bunuri pentru care nu s-au emis facturi:

livrarea bunurilor pe bază de aviz de însoțire a mărfii:

418 “Clienți facturi de întocmit” = %

702 “venituri din vânzarea semifabricatelor”

4428 “TVA neexigibilă”

descărcarea gestiunii de produsele livrate:

711 “Variația stocurilor” = 341 “Semifabricatelor”

întocmirea facturii:

4111 “Clienți” = 418 “Clienți facturi de întocmit”

Si

4428 “TVA neexigibilă” = 4427 “TVA colectată”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă marfurilor evaluate la prețul de vânzare cu amănuntul:

Achiziționarea mărfurilor:

% = 401 “Furnizori”

371 “Mărfuri”

4426 “TVA deductibilă”

Adaos comercial afferent marfurilor intrate:

371 “Mărfuri” = 378 “Diferențe de preț la mărfuri”

TVA neexigibilă aferentă mărfurilor intrate:

371 “Mărfuri” = 4428 “TVA neexigibilă”

Vânzarea mărfurilor:

5311 “Casa în lei” = %

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată”

Scoaterea din gestiune a mărfurilorn vândute:

% = 371 “Mărfuri”

607 “Cheltuieli privind mărfurile”

378 “Diferențe de preț la mărfuri”

4428 “TVA neexigibilă”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată neexigibilă aferentă livrărilor cu plata în rate:

Livrarea mărfurilor cu plata în rate:

4111 „Clienți” = %

707 „Venituri din vânzarea mărfurilor”

472 „Venituri înregistrate în avans”

4427 „TVA colectată”

Scoaterea din evidență a mărfurilor vândute:

607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri”

Încasarea primei rate:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4111 “Clienți”

Dobânda aferentă primei rate:

472 “Venituri înregistrate în avans” = 766 “Venituri din dobânzi”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă exportului de bunuri și servicii în afara comunității:

Sunt scutite de taxă livrările de bunuri transferate sau expediate în afara Comunității, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

O copie a facturii se va depune la biroul vamal, unde trebuie depusă declarația vamală;

Realitatea exportului trebuie justificată cu acte, precum: declarația vamală de export, comanda, oferta sau contractul, documente de transfer și asigurare, documente de plată.

Achiziționarea de materii prime:

% = 401 “Furnizori”

301 “Materii prime”

4426 “TVA deductibilă”

Înregistrarea producției obținute:

345 “Produse finite” = 711 “Variația stocurilor”

Livrarea produselor finite, care este o operațiune scutită cu drept de deducere:

4111 “Clienți” = 701 “Venituri din vânzarea produselor finite”

Descărcarea gestiunii de produsele finite livrate:

711 “Variația stocurilor” = 345 “Produse finite”

Regularizarea TVA la sfârșitul lunii:

4424 “TVA de recuperat” = 4426 “TVA deductibilă”

Recuperarea de la buget a TVA de recuperate:

5121 “Conturi la bănci în lei” = 4424 “TVA de recuperat”

Încasarea creanței externe:

5124 „Conturi la bănci în valuta” = %

4111 “Clienți”

765 “Venituri din diferențe de curs valutar”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă importului de bunuri și servicii:

Achiziționarea de materii prime:

301 “Materii prime” = 401 “Furnizori”

Achitarea taxelor vamale care intră în costul de achiziție al materiilor prime:

301 „Materii prime” = 5311 “Casa în lei”

Plata TVA:

4426 „TVA deductibilă” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Achitarea datoriei către furnizorul extern:

% = 5124 “Conturi la bănci în valuta”

401 “Furnizori”

665 “Cheltuieli din diferențe de

curs valutar”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă garanțiilor de bună execuție a lucrărilor de construcții – montaj:

În contabilitatea societății de construcții – montaj (emiterea facturii):

4111 „Clienți ” = %

704 “Venituri din lucrări execuatate

și servicii prestate”

4427 “TVA colectată”

În contabilitatea beneficiarului (primirea facturii de la constructor):

% = 404 “Furnizori de imobilizări”

231 “Imobilizări corporale în curs”

4426 “TVA deductibilă”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă autofacturării livrărilor de bunuri sau prestărilor de lucrări către sine:

Entitățile înregistrate în scopuri de TVA sunt obligate să întocmească o autofactură în următoarele cazuri:

Utilizarea unor bunuri mobile în scopuri care nu au legătură cu activitatea economic desfășurată;

Utilizarea unor bunuri mobile în scopul unor operațiuni care nu dau drep integral de deducere;

Punerea unor bunuri mobile la dispoziția altor persoane în mod gratuit;

Bunurile constatate lipsă la gestiune, neimputabile;

Depășirea plafoanelor privind cheltuielile deductibile în cazul cheltuielilor de protocol, de sponsorizare sau mecenat;

Autofacturarea se întocmește numai în cazul în care TVA aferentă bunurilor respective a fost dedusă total sau parțial la data achiziției.

Pe autofactură, în locul denumirii și descrierii bunurilor livrate sau serviciilor prestate, se poate menționa, după caz: depășire plafon protocol, depășire plafon sponsorizare. Atât la rubric Furnizor cât și la Cumpărător se vor înscrie numele, adresa și codul de înregistrare în scopuri de TVA al entității care a întocmit autofacturarea.

Înregistrarea autofacturării pentru cheltuieli de protocol:

635 “Cheltuieli cu alte impozite = 4427 “TVA colectată”

taxe și vărsăminte asimilate”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor intracomunitare de bunuri:

Scutirea pentru livrări intracomunitare de bunuri se acordă în următoarele condiții:

Furnizorul să emită o factură care să cuprindă elementele menționate în art. 155 din Codul fiscal;

Factura să conțină un cod de TVA valabil, comunicat de către beneficiarul din alt stat membru;

Furnizorul sa dețină documente justificative pentru transportul efectuat în alt stat membru, pe care să le prezinte oraganelor de control la solicitarea acestora: comanda, oferta sau contractual, documente de transport și asigurare, documente de plată, etc.

Înregistrarea livrării mărfurilor:

4111 “Clienți” = 707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

Taxarea inversă înregistrată în factură:

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată”

În cazul în care nu sunt îndeplinite cumulativ cele 3 condiții, operațiunea nu este scutită de TVA. În acest caz se facturează cu TVA:

4111 “Clienți” = %

707 “Venituri din vânzarea mărfurilor”

4427 “TVA colectată”

Evidențierea taxei pe valoarea adăugată aferentă achizițiilor intracomunitare de bunuri:

Locul achiziției intracomunitare de bunuri se consideră a fi locul unde se găsesc bunurile în momentul în care se încheie expedierea sau transportul bunurilor. Plata taxei pentru o achiziție intracomunitară va fi întotdeauna obligația persoanei care efectuează achiziția.

Persoanele române înregistrate în scopuri de TVA vor aplica taxarea inversă înscriind TVA-ul românesc în factura primită de la furnizorul din alt stat membru. Taxa pe valoarea adăugată se înscrie atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în același decont.

În cazul în care furnizorul nu întocmește factura până în data de 15 a lunii următoare faptului generator de taxă, cumpărătorul român întocmește o autofactură. Când se primește factura de la furnizor se fac referiri pe ambele facturi privind acest aspect.

Achiziționarea mărfurilor de către o persoană română înregistrată în scopuri de TVA:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori”

4426 “TVA deductibilă” = 4427 “TVA colectată”

Achiziționarea mărfurilor de către o persoană impozabilă scutită care nu a depășit plafonul de 10000 euro:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori”

Achiziționarea mărfurilor de către o persoană juridică română impozabilă scutită care a depășit plafonul de 10000 euro și solicită înregistrarea ca plătitor de TVA.Acest cod va putea fi folosit doar în relația cu partenerii UE și nu dă dreptul la deducerea TVA. În acest caz, partenerul englez va întocmi facture fără TVA, dar persoana română va calcula și va plăti TVA în România. Persoana juridică română întocmește Declarația recapitulativă și Decont special.

Valoarea facturii:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori”

TVA de plată, care se include în costul de achiziție:

371 „Mărfuri” = 4423 „TVA de plată”

Plata TVA:

4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Achiziționarea mărfurilor de către o persoană juridică română impozabilă scutită care a depășit plafonul de 10000 euro, dar nu se înregistrează în scop de TVA. În acest caz partenerul englez va întocmi factura cu TVA, iar persoana română va plăti atât TVA-ul englezesc cât și cel românesc. Persoana juridică română va întocmi Declarația recapitulativă și Decontul special.

Valoarea facturii:

371 “Mărfuri” = 401 “Furnizori”

TVA de plată, care se include în costul de achiziție:

371 „Mărfuri” = 4423 „TVA de plată”

Plata TVA:

4423 “TVA de plată” = 5121 “Conturi la bănci în lei”

Cap. III Regularizarea și raportarea taxei pe valoarea adăugată

3.1 Regularizarea taxei pe valoarea adăugată

TVA datorată bugetului de stat se stabilește lunar pe baza decontului, ca diferență între taxa colectată și taxa dedusă. În cazul în care taxa dedusă este mai mare decât taxa colectată, rezultă TVA de rambursat, iar în situația în care taxa colectată este mai mare decât taxa dedusă potrivit legii, rezultă TVA de plată la bugetul de stat. În acest scop se procedează la compararea soldurilor conturilor 4426 „TVA deductibilă” și 4427 “TVA colecatată” :

TVA colectată > TVA deductibilă

4427 “TVA colectată” = %

4426 “TVA deductibilă”

“TVA de plată”

TVA colectată < TVA deductibilă

% = 4426 “TVA deductibilă”

4427 „TVA colectată”

4424 „TVA de recuperat”

3.2 Raportarea taxei pe valoarea adăugată

3.2.1 Regimul deducerilor

Deducerea TVA achitată sau datorată furnizorilor de persoanele impozabile este dreptul incontestabil și exclusiv al persoanelor impozabile. Persoanele neimpozabile nu au dreptul de deducere a taxei aferentă achizițiilor (cu excepția cazului în care se efectuează o livrare intracomunitară a unui mijloc de transport nou). În plus, întreprinderile mici, persoanele impozabile care desfășoară numai operațiuni scutite fără drept de deducere, agențiile de turism, comercianții de bunuri second-hand, opere de artă, obiecte de colecție sau antichități nu își pot exercita dreptul de deducere a taxei aferentă achizițiilor.

Deducerea taxei se aplică pentru TVA achitată sau datorată pentru toate achizițiile interne, intracomunitare și importurile de bunuri, precum și pentru toate serviciile ce sunt într-un fel sau altul utilizate în cursul sau în vederea exercitării activității economice (taxabile) a persoanei impozabile. Dreptul de deducere ia naștere la momentul exigibilității taxei.

Nu se exercită dreptul de deducere a TVA achitată sau datorată pentru:

bunurile și serviciile cumpărate și utilizate pentru uz personal sau pentru activități netexabile;

sumele achitate în numele și în contul clientului și care apoi se decontează acestuia;

sumele încasate în numele și în contul altei persoane, care nu sunt incluse în baza de impozitare a livrărilor sau prestărilor efectuate;

achiziții de băuturi alcoolice și produse din tutun, cu excepția cazurilor în care aceste bunuri sunt destinate revânzării sau pentru a fi utilizate pentru prestări de servicii ;

Achizițiile destinate exclusiv realizării de operațiuni care permit exercitarea dreptului de deducere, inclusiv de investiții destinate realizării de astefel de operațiuni, se înscriu intr-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestora se deduce integral.

Achizițiile destinate exclusiv realizării de operațiuni care nu dau drept de deducere, precum și de investiții care sunt destinate realizării de astfel de operțiuni se înscriu într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări pentru aceste operațiuni, iar taxa deductibilă aferentă acestora nu se deduce.

Achizițiile pentru care nu se cunoaște destinația, respectiv dacă vor fi utilizate pentru realizarea de operețiuni care dau drept de deducere sau pentru operațiuni care nu dau drept de deducere, ori pentru care nu se poate determina proporția în care sunt sau vor fi utilizate pentru operațiuni care dau drept de deducere și operațiuni care nu dau drept de deducere se evidențiază într-o coloană distinctă din jurnalul pentru cumpărări, iar taxa deductibilă aferentă acestor achiziții se deduce pe bază de pro-rată.

Pro-rata se determină ca raport între:

suma totală, fără taxă, a operațiunilor constând în livări de bunuri și prestări de servicii care permit exercitarea dreptului de deducere, la numărător și

suma totală,fără taxă, a operațiunilor prevăzute la litera a) și a operațiunilor constând în livrări de bunuri și prestări de servicii care nu permit exercitarea dreptului de deducere, la numitor. Se includ sumele primite de la bugetul statului sau bugetele locale, acordate în scopul finanțării operațiunilor scutite fără drept de deducere sau operațiunilor care nu se află în sfera de aplicare a taxei.

Elementele principale care se exclud din calculul pro-ratei sunt următoarele:

valoarea oricărei livări de bunuri de capital care au fost utilizate de persoana impozabilă în activitatea sa economică;

valoarea oricăror livări de bunuri sau prestări de servicii către sine efectuate de persoana impozabilă;

Pro-rata definitivă se determină procentual și se rotunjește până la cifra unităților imediat următoare. La decontul de taxă în care s-a efectuat ajustarea se anexează un document care prezintă metoda de calcul a pro-ratei definitive.

Pro-rata aplicabilă provizoriu pentru un an este pro-rata definitivă, determinată pentru anul precedent, sau pro-rata estimată pe baza operațiunilor prevăzute a fi realizate în anul calendaristic curent, în cazul persoanelor impozabile pentru care ponderea operațiunilor cu drept de deducere în totalul operațiunilor se modifică în anul curent față de anul precedent. Persoanele impozabile trebuie să comunice organului fiscal competent, la începutul fiecărui an fiscal, cel mai târziu până la data de 25 ianuarie inclusiv, pro-rata provizorie care va fi aplicată în anul respectiv, precum și modul de determinare a acesteia.

Taxa de dedus într-un an calendaristic se determină provizoriu prin înmulțirea valorii taxei deductibile pentru fiecare perioadă fiscală din acel an calendaristic cu pro-rata provizorie, determinată pentru anul respectiv.

Taxa de dedus pentru un an calendaristic se calculează definitiv prin inmulțirea sumei totale a taxei deductibile din anul calendaristic respectiv, cu pro-rata definitivă.

Dreptul de deducere al taxei trebuie justificat cu unul dintre următoarele documente originale:

factura, care trebuie să conțină informa’iile minime stabilite de lege;

bonurile fiscale ștampilate, pentru carburanții achiziționați, pe care sunt înscrise denumirea cumpărătorului și nr. de înmatriculare al autovehiculului;

facturile sau alte documente legale emise pe numele salariaților aflați în deplasare în interes de serviciu, pentru cazarea și transportul acestora, însoțite de decontul de deplasare;

declarația vamală de import sau alt act constatator emis de autoritățile vamale, pentru importurile de bunuri;

Măsuri de simplificare

Bunurile și serviciile pentru livrarea sau prestarea cărora se aplică măsurile de simplificare sunt:

deșeurile și materiile prime secundare, rezultate din valorificarea acestora, astfel cum sunt definite de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2001 privind gestionarea deșeurilor industriale reciclabile, republicată, cu modificările ulterioare;

bunurile și/sau serviciile livrate ori prestate de sau de către persoanele pentru care s-a deschis procedura de insolvență, cu excepția bunurilor livrate în cadrul comerțului cu amănuntul;

materialul lemnos;

Pe facturile emise pentru livările de bunuri furnizorii sunt obligați să înscrie mențiunea „taxare inversă”, fără să înscrie taxa aferentă. Pe facturile primate de la furnizori, beneficiarii vor înscrie taxa aferentă, pe care o evidențiază atât ca taxă colectată, cât și ca taxă deductibilă în decontul de taxă. Pentru operațiunile supuse măsurilor de simplificare nu se face plata taxei între furnizor și beneficiar. În contabilitate, beneficiarul va efectua înregistrarea: 4426 = 4427.

Condiția obligatorie pentru aplicarea măsurilor de simplificare este ca atât furnizorul, cât și beneficiarul să fie înregistrați în scopuri de TVA.

3.2.2 Perioada fiscala

Perioada fiscală este luna calendaristică.

Prin derogare, perioada fiscală este trimestrul calendaristic pentru persoana impozabilă care în cursul anului calendaristic precedent a realizat o cifră de afaceri din operațiuni taxabile și/sau scutite cu drept de deducere care nu a depășit plafonul de 100000 euro al cărui echivalent în lei se calculează conform normelor.

Persoana impozabilă care are obligația depunerii deconturilor trimestriale trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 ianuarie inclusiv, o notificare în care să menționeze cifra de afaceri din anul precedent, obținută sau, după caz, recalculată.

3.2.3 Documente utilizate

Factura (cod 14-4-10/A)

Persoana impozabilă care efectuează o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, alta decât o livrare/prestare fără drept de deducere a taxei, trebuie să emită o factură către beneficiar, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei. De asemenea, persoana impozabilă trebuie să emită o factură către fiecare beneficiar, pentru suma avansurilor încasate în legătură cu o livrare de bunuri sau o prestare de servicii, cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a încasat avansurile.

Factura cuprinde în mod obligatoriu următoarele informații:

numărul de ordine, în baza uneia sau mai multor serii, care identifică factura în mod unic;

data emiterii facturii;

denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare, după caz, ale persoanei impozabile care emite factura;

denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal, în cazul în care furnizorul/prestatorul nu este stabilit în România și și-a desemnat un reprezentant fiscal, dacă acesta din urmă este persoana obligată la plata taxei;

denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare ale cumpărătorului de bunuri sau servicii după caz;

numele și adresa cumpărătorului, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA, în cazul în care cumpărătorul este înregistrat în scopuri de TVA, precum și adresa exactă a locului în care au fost transferate bunurile, în cazul livrărilor intracomunitare de bunuri;

denumirea/numele, adresa și codul de înregistrare ale reprezentantului fiscal, în cazul în care cealaltă parte contractată nu este stabilită în România și și-a desemnat un reprezentant fiscal în România, în cazuș în care reprezentantul fiscal este persoană obligată la plata taxei;

codul de înregistrare în scopuri de TVA furnizat de client prestatorului;

codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care se identifică cumpărătorul în celălalt stat membru;

codul de înregistrare în scopuri de TVA cu care furnizorul s-a identificat în alt stat membru și sub care a efectuat achiziția intracomunitară în România, precum și codul de înregistrare în scopuri de TVA al cumpărătorului;

denumirea și cantitatea bunurilor livrate, denumirea serviciilor prestate, precum și particularitățile privind definirea bunurilor, în cazul livrării intracomunitare de mijloace de transport noi;

data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans, cu excepția cazului în care factura este emisă înainte de data livrării/prestării sau încasării avansului;

baza de impozitare a bunurilor și serviciilor, pentru fiecare cotă, scutire sau operațiune netaxabilă, prețul unitar, exclusiv taxa, precum și rabaturile, remizele, risturnele și alte reduceri de preț;

indicarea în funcție de cotele taxei, a taxei colectate și a sumei totale a taxei colectate, exprimate în lei sau a următoarelor mențiuni:

în cazul în care nu se datorează taxa, o mențiune referitoare la prevederile aplicabile din acest titlu sau din Directiva a 6-a, ori mențiunile „scutit cu drept de deducere”, “scutit fr[ drept de deducere”, “neimpozabilă în România”, sau după caz, “neinclus în baza de impozitare”;

în cazul în care taxa se datorează de beneficiar, o mențiune la prevederile respectivului titlu sau ale Directivei a 6-a ori mențiunea “taxare inversă”;

o referire la alte facturi sau documente emise anterior, atunci când se emit mai multe facturi sau documente pentru aceeași operațiune;

orice altă mențiune cerută de acest titlu.

Semnarea și ștampilarea facturilor nu sunt obligatorii.

Persoana impozabilă este scutită de obligația emiterii facturii, pentru următoarele operațiuni, cu excepția cazului în acre beneficiarul solicit facture:

transportul persoanelor cu taximetre, precum și transportul persoanelor pe baza biletelor de călătorie sau a abonamentelor;

livrările de bunuri prin magazinele de comerț cu amănuntul și prestările de servicii către populație, consemnate în documente, fără nominalizarea cumpărătorului;

Prin lege se stabilesc condițiile în care :

se poate întocmi o factură centralizatoare pentru mai multe livrări separate de bunuri sau prestări separate de servicii;

se pot emite facturi de către cumpărător sau client în numele și în contul furnizorului/prestatorului;

se pot transmite facturi prin mijloace electronice;

se pot emite facturi de către un terț în numele și în contul furnizorului/prestatorului;

se pot păstra facturile într-un anumit loc;

Factura poate fi întocmită în orice limbă oficială a statelor membre ale Uniunii Europene, dar la solicitarea organelor de control trebuie asigurată traducerea în limba română. Baza de impozitare poate fi înscrisă în valută, dar dacă operațiunea nu este scutită de TVA, suma taxei trebuie înscrisă și în lei.

Pe facturile emise și achitate prin numerar pe bază de bonuri fiscale nu este necesară menționarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind suficientă mențiunea “conform bon fiscal nr./ data”.

Autofacturarea

Persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă obligată la plata taxei trebuie sa autofactureze, până cel mai târziu în a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naștere faptul generator al taxei, în cazul în care persoana respectivă nu se află în posesia facturii emise de furnizor/prestator.

La primirea facturii de la furnizor, persoana impozabilă sau persoana juridică neimpozabilă va înscrie pe factură o referire la autofacturare, iar pe autofactură, o referire la factură.

În cazul depășirii plafoanelor stabilite pentru cheltuieli de protocol, sponsorizare sau mecenat, persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA au obligația să întocmescă autofactura numai în scopuri de TVA. Pe autofactură, în loc de denumirea și descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate se poaet menționa, după caz: depășire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat .

Decontul de taxă

Persoanele înregistrate în scopuri de TVA trebuie să depună la organele fiscale competente, pentru fiecare perioadă fiscală, un decont de taxă, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care se încheie perioada fiscală respectivă.

Decontul de taxă va cuprinde suma taxei deductibile pentru care ia naștere dreptul de deducere în perioada fiscală de raportare și după caz, suma taxei pentru care se exercită dreptul de deducere, suma taxei colectate a carei exigibilitate ia naștere în perioada fiscală de raportare și după caz, suma taxei colectate care nu a fost înscrisă în decontul perioadei fiscale în care a luat naștere exigibilitatea taxei, precum și alte informațiile prevăzute în modelul stabilit de Ministerul Finanțelor Publice.

Datele înscrise incorect într-un decont de taxă se potcorecta prin decontul unei perioade fiscale ulterioare și se vor înscrie la rândurile de regularizări.

Registrul bunurilor de capital

Se utilizează în vederea ajustării taxei deductibile aferente bunurilor de capital. În registru se evidențiază pentru fiecare bun de capital următoarele informații:

data achiziției, fabricării, construirii sau modernizării;

valoarea (baza de impozitare) a bunurilor de capital;

taxa deductibilă aferentă bunului de capital;

taxa dedusă;

ajustările efectuate conform art. 149 alineatul (4) din Codul Fiscal.

Alte declarații

Persoanele impozabile care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA și persoanele juridice neimpozabile pot solicita să se înregistreze în cazul în care realizează achiziții intracomunitare. Aceste persoane trebuie să depună la organele fiscale competente un decont special de taxă pentru:

Achiziții intracomunitare;

Operațiuni pentru care sunt obligate la plata taxei.

Decontul special de taxă pe valoarea adăugată trebuie întocmit potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice și se depune până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei în care ia naștere exigibilitatea operațiunilor. Decontul special de taxă trebuie depus numai pentru perioadele în care ia naștere exigibilitatea taxei.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri realizată la finele unui an calendaristic, este inferioară sumei de 10000 euro, calculată la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului, trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale de care aparțin, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informații:

Suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii precum și suma taxei, către persoane înregistrate în scopuri de TVA;

Suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii și suma taxei aferente, către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA.

Persoanele impozabile neînregistrate în scopuri de TVA, a căror cifră de afaceri, este între 10000 și 35000 euro, calculată la cursul de schimb valutar din ultima zi lucrătoare a anului, trebuie să comunice, printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, următoarele informații:

Suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii către persoane înregistrate în scopuri de TVA;

Suma totală a livrărilor de bunuri și a prestărilor de servicii către persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA;

Suma totală și taxa aferentă a achizițiilor de la persoane înregistrate în scopuri de TVA;

Suma totală a achizițiilor de la persoane care nu sunt înregistrate în scopuri de TVA.

Persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA, care prestează servicii de transport internațional trebuie să comunice printr-o notificare scrisă organelor fiscale competente, până la data de 25 februarie inclusiv a anului următor, suma totală a veniturilor obținute din vânzarea de bilete pentru transportul rutier internațional de persoane cu locul de plecare din România.

Declarația recapitulativă

Fiecare persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, trebuie să întocmească și să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o declarație recapitulativă privind livrările intraconumitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, care va cuprinde următoarele informații:

suma totală a livrărilor intracomunitare de bunuri scutite de la plata taxei pe fiecare cumpărător, pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în trimestrul calendaristic respectiv;

suma totală a livrărilor de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, efectuate în statul membru de sosire a bunurilor expediate sau transportate, pe fiecare beneficiar al livrării ulterioare care are desemnat un cod T, și pentru care exigibilitatea taxei a luat naștere în trimestrul calendaristic respectiv.

Fiecare persoană impozabilă, înregistrată în scopuri de TVA, trebuie să depună la organele fiscale competente, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare unui trimestru calendaristic, o declarație recapitulativă privind achizițiile intracomunitare, conform modelului stabilit de Ministerul Finanțelor Publice, care va cuprinde următoarele informații:

suma totală a achizițiilor intracomunitare de bunuri, pe fiecare furnizor, pentru care această persoană impozabilă este obligată la plata taxei, pentru care exigibilitatea taxei a intervenit în trimestrul calendaristic respectiv;

suma totală a achizițiilor de bunuri efectuate în cadrul unei operațiuni triunghiulare, pentru care furnizorul a desemnat persoana impozabilă beneficiară drept persoană obligată la plata taxei;

Declarațiile recapitulative se depun numai pentru perioadele în care ia naștere exigibilitatea taxei pentru astfel de operațiuni.

Jurnalele de TVA

Jurnalul pentru vânzări servește ca document de stabilire lunară sau trimestrială a taxei pe valoarea adăugată colectate. Se completează pe baza documentelor privind vânzările de valori materiale și prestările de servicii.

Unitățile scutite de obligația emiterii unei facturi trebuie sa utilizeze documentul Borderoul de vânzare/încasare. El servește ca document de:

centralizare zilnică a vânzărilor/ încasărilor realizate de unitate, precum și

la înregistrarea acestora în jurnalul pentru vânzări și stabilirea taxei pe valoarea adăugată colectată.

Jurnalul pentru cumpărări servește ca document de stabilire lunară sau trimestrială a taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Se completează ăe baza documentelor privind cumpărările de valori materiale sau prestările de servicii.

La sfârșitul lunii/trimestrului se totalizează TVA deductibilă din jurnalul pentru cumpărări și TVA colectată din jurnalul pentru vânzări. Din compararea celor două totaluri, pot rezulta două situații:

dacă total TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă, înseamnă că agentul economic a încasat/ va încasa mai mult TVA de la clienți decât a plătit/ va plăti furnizorilor, diferența respectivă urmând să fie virată bugetului:

TVA colectată – TVA deductibilă = TVA de plată

dacă TVA deductibilă este mai mare decât TVA colectată, înseamnă că agentul economic a plătit/ va plăti furnizorilor mai mult TVA decât a încasat/ va încasa de la clienți, diferența respectivă urmând să fie recuperată de la buget:

TVA deductibilă – TVA colectată = TVA de recuperat

TVA de recuperat poate fi rambursată de la buget (dacă suma respectivă este mai mare de 5000 lei), să se compenseze cu TVA de plată din perioada următoare, sau să fie compensată cu alte impozite și taxe datorate.

TVA de plată se virează la buget până în data de 25 a lunii următoare.

Corectarea informațiilor înscrise în facturi sau în alte documente care țin loc de factură se efectuează astfel:

în cazul în care documentul nu a fost transmis către beneficiar, aceasta se anulează și se emite un nou document;

în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, fie se emite un nou document care trebuie să cuprindă, pe de o parte, informațiile din documentul inițial, numărul și data documentului corectat, valorile cu semnul minus, iar pe de altă parte, informațiile și valorile corectate, fie se emite un nou document conținând informațiile și valorile corectate și concomitent se emite un document cu valorile cu semnul minus în care se înscriu numărul și data documentului corectat.

În cazul ajustării bazei de impozitare, furnizorii de bunuri și/sau servicii trebuie să emită facturi sau alte documente, cu valorile înscrise cu semnul minus, când baza de impozitare se reduce sau, după caz, fără semnul minus, dacă baza de impozitare se majorează, care vor fi transmise și beneficiarului.

Cap.IV Studiu de caz privind contabilitatea și raportarea taxei pe valoarea adăugată la SC RUMA PACK SRL

4.1 Prezentarea firmei SC RUMA PACK SRL

SC Ruma Pack SRL este unul din producătorii de ambalaje de lux pentru industria cosmetică și alimnentară, ambalaje pentru cadouri etc. Societatea, persoană juridică română, a fost înființată în anul 2006 fiind societate cu răspundere limitată, cu asociat unic. Asociatul unic al SC Ruma Pack SRL este societatea franceză SC ETNA SA reprezentată de dl. Bertrand Jaques Claude Louis, cetățean francez. Conducerea societății se face de către asociatul unic, care ia decizii în condițiile prevăzute de lege. Conducerea operațională a societății se face prin administratorul societății numit pe o perioadă nelimitată. Administratorul are drepturi depline să administreze și să reprezinte societatea în raporturile juridice cu terții, având toate împuternicirile să semneze acte în numele și pentru societate.

Capitalul social al societății este de 500 lei constituit prin aportul în numerar al asociatului unic.

SC Ruma Pack SRL are sediul social în localitatea Vețel, str. Matei Corvin nr. 202, județul Hunedoara.

Societatea execută cutii din carton pentru Franța, domeniul principal de activitate, potrivit codului CAEN 2008 fiind – 1721 – fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. Societatea efectuează operațiuni de import export en gros și en detail al produselor ce constizuie obiectul de activitate al societății și prestările de servicii.

SC Ruma Pack SRL are un număr de 15 salariați: un director executiv, un singur mecanic și 13 muncitori. Programul de funcționare este de luni până vineri înre orele 7 – 15.

4.2 Exemple de operațiuni contabile din cursul unei luni

Se achiziționează materie primă de la SC ETNA SA Franța în valoare de 580 euro, la un curs de 3,7176 la data receptiei.

301 = 401 2156,21 (580€ * 3,7176)

Înregistrarea TVA- ului aferent achiziției intracomunitare (taxare inversa):

= 4427 409,68 (2156,21 * 19%)

Se achiziționează materie primă de la SC ETNA SA Franța în valoare de 724 euro, la un curs de 3,7202 la data recepției.

301 = 401 2693,42 (724€ * 3,7202)

Înregistrarea TVA- ului aferent achiziției intracomunitare (taxare inversa):

= 4427 511,75 (2693,42 * 19%)

Se achiziționează materiale consumabile în valoare totală de 32,99 lei cu TVA.

% = 401 32,99

3021 27,72

4426 5,27

Se înregistrează factura emisă de AF Meridian Tur SRL, transport angajați, în valoare de 1000 Ron (societatea nu este plătitoare de TVA) .

624 = 401 1000

Se înregistrează factura emisă de Jacquement Invest, chirie spațiu, în valoare totală de 8460,90 Ron cu TVA.

% = 401 8460,90

612 7110

4426 1350,90

Se înregistrează facture emisă de VBL Broker de asigurare în valoare de 110,85 Ron și penalizări 0,43 Ron, TVA scutit fără drept de deducere.

% = 401 111,28

613 110,85

0,43

Se înregistrează facture de leasing emisă de VB Leasing în valoare de 705,03 Ron.

% = 404 705,03

167 484,61

665 41,24

666 65,03

665 5,53

665 4,94

6581 2,82

4426 100,86

Se înregistrează factura emisă pentru SC BUR Chocolat SRL Timișoara, marfă, în valoare de 4699,31 Ron cu TVA. Valoarea de intrare a mărfurilor este de 2985 Ron.

4111 = % 4699,31

707 3949

4427 750,31

Scoatere din gestiune marfă vândută:

% = 371 3949

607 2985

378 964

Se înregistrează factura de transport a mărfii în valoare de 44,55 Ron cu TVA.

4111 = % 44,55

704 37,44

4427 7,11

Se înregistrează facture către SC ETNA SA, cutii ambalaj în valoare de 1750,16 euro la un curs de 3,5768 lei/€, TVAscutit cu drept de deducere.

4111 = 708 6259,97 ( 1750,16 * 3,5768 )

Se înregistrează factura către SC ETNA SA , manoperă confecționare cutii, în valoare de 1004,40 euro la un curs de 3,6639 lei/€ , TVA scutit cu drept de deducere.

4111 = 704 3680.02 ( 1004,40 * 3,6639 )

Regularizare TVA.

4426 4427

4426 > 4427 ═> 4424

% = 4426 2378,46

4427 1678,85

4424 699,61

Întocmirea Jurnalului de Cumpărări.

Întocmirea Jurnalului de Vânzări.

Întocmirea Decontului de TVA.

Întocmirea Declarației 390 .

Cap. V Concluzii

Implementarea taxei pe valoarea adaugată necesită o bună cunoaștere a mecanismului funcționării ei, și mai ales pentru agenții economici trebuie asigurată o tehnica de calcul și formularele necesare. Taxa pe valoarea adaugată se aplică pe întreg circuitul economic, de la producător până la utilizatorul final al produselor și serviciilor.

Conceperea și funcționalitatea ei în economie a avut în vedere și posibilitatea limitării evaziunii fiscale, în sensul că neplata ei în fazele anterioare, duce la sporirea taxei în fazele ulterioare ale circuitului economic, determinându-i pe agenții economici să verifice dacă furnizorul bunurilor cumpărate a calculat corect partea de taxă ce îi revenea. Plătitorii de taxă pe valoarea adaugată sunt pasibili de amenzi contravenționale în cazul în care nu își îndeplinesc obligațiile privind depunerea documentelor la organele fiscale, țin eronat evidența contabilă sau nu își plătesc taxa pe valoarea adaugată datorată la buget.

Societatea SC Ruma Pack SRL în calitatea de plătitoare de TVA, susține și înțelege importanța cotei pe valoarea adăugată pentru bugetul statului, TVA-ul având o pondere considerabilă în formarea acestuia.

Deși activitatea pe care o desfășoară nu este una foarte „bogată”, societatea propune revizuirea TVA-ului, considerând că este necesară constituirea unui grup de reflecție care să găsească o soluție pentru înlocuirea TVA-ului, cu condiția ca noua taxă să nu determine o creștere a sarcinii fiscale a întreprinderilor sau cetățenilor și că orice modificare adusă reglementărilor în vigoare referitoare la TVA trebuie să reducă substanțial riscul de fraudă, să excludă noi riscuri și, mai presus de orice, să nu genereze o birocrație excesivă pentru societăți și pentru autorități.

Pentru anul următor societatea SC Ruma Pack SRL își propune o creștere a cifrei de afaceri cu aproximativ 10%, creștere datorată în principal ridicării evoluției pieței serviciilor de securitate. De asemenea societatea dorește să-și lărgească aria clienților, aceasta implicând automat și creșterea numărului de salariați.

=== Copy of PrezentareModel-1 ===

CONTABILITATEA,REGULARIZAREA SI RAPORTATREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGATA S.C. RUMA PACK S.R.L.

Rolul Taxei pe valoarea adaugata

Caracteristici ale taxei pe valoarea adaugata

Universalitatea (sfera de aplicare) impozitului

Teritorialitatea impozitului

Deductibilitatea impozitului

Transparenta impozitului

Unicitatea impozitului

Fractionalitatea platii impozitului

Cote de impozitare

Taxa pe valoarea adaugata ca impoizt indirect

Operațiuni cuprinse în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată

Persoane impozabile

Contabilizarea TVA-ului

Regularizarea și raportarea taxei pe valoarea adăugată

Raportarea taxei pe valoarea adăugată

Studiu de caz privind contabilitatea și raportarea taxei pe valoarea adăugată la SC RUMA PACK SRL

Prezentarea firmei SC RUMA PACK SRL

SC Ruma Pack SRL este unul din producătorii de ambalaje de lux pentru industria cosmetică și alimnentară, ambalaje pentru cadouri etc.

Societatea, persoană juridică română, a fost înființată în anul 2006 fiind societate cu răspundere limitată, cu asociat unic.

Capitalul social al societății este de 500 lei constituit prin aportul în numerar al asociatului unic.

SC Ruma Pack SRL are sediul social în localitatea Vețel, str. Matei Corvin nr. 202, județul Hunedoara.

Societatea execută cutii din carton pentru Franța, domeniul principal de activitate, potrivit codului CAEN 2008 fiind – 1721 – fabricarea hârtiei și cartonului ondulat și a ambalajelor din hârtie și carton. Societatea efectuează operațiuni de import export en gros și en detail al produselor ce constizuie obiectul de activitate al societății și prestările de servicii.

SC Ruma Pack SRL are un număr de 15 salariați: un director executiv, un singur mecanic și 13 muncitori. Programul de funcționare este de luni până vineri înre orele 7 – 15.