Sistemul Asigurarilor Pentru Somaj
INTRODUCERE
CAPITOLUL I
Conținutul și aplicabilitatea noțiunii de șomer
Noțiunea de șomer
Formele ale șomajului
Categorii de persoane cuprinse în sistemul asigurărilor pentru șomaj
CAPITOLUL II
Asigurații și sursele de constituire a fondurilor pentru șomaj
2.1. Ctegoriile de asigurați
2.2. Izvoarele de constituire a fondului pentru acordarea îndemnizației de șomaj
CAPTOLUL III
Indemnizația de șomaj
3.1. Abordări teoretice privind indemnizația de șomaj
3.2. Necesitatea și importanța acordării indemnizației de șomaj
3.3. Sfera de cuprindere și cadrul juridic privind încadrarea în muncă
CAPITOLUL IV
Atribuțiile instituțiilor în relaizarea sistemului asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
4.1. Atribuțiile Agenției Naționale de Ocuparea Forței de Muncă
4.2. Protecția socială a muncii
Bugetul asigurărilor pentru șomaj
CAPITOLUL V
Studiu tehnico-operativ privind asigurările de șomaj
5.1. Studiu practic de evidențiere și raportare a contribuțiiloe agențiilor economici la asigurările pentru șomaj
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
BIBLIOGRAFIE
Anexe
Pagini 118
=== Sistemul asigurarilor pentru somaj ===
INTRODUCERE
Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă o prioritate strategică a politicii României, a cărei realizare depinde de eforturile concertate ale instituțiilor guvernamentale, societății civile, mediului de afaceri și ale fircărui cetețean român.
Elaborarea Planului Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă (PNAO) reprezintă un obiectiv prioritar al alinierii la strategie europeană în domeniul ocupării forței de muncă în contextul pregătirii României pentru aderarea la Uniunea Europeană.
Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost realizată în cadrul proiectului de înfrățire instituțională PHARE RO 9908, derulat de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în colaborarea cu instituții din două state membre ale Uniunii Europene, respectiv Ministerul Federal al Muncii și Afacerilor Sociale din R.F. Germania și Ministerul Afacerilor Sociale și Ocupării din Olanda.
Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost elaborat de Ministerul Mucii și Solidarității Sociale în colaborare cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, cu alte ministere și instituții, după cum urmează: Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Dezvoltării și Prognezei, Ministerul Întreprinderilor Mici, Mijlocii și Cooperației, Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Industriei și Resurselor, Ministerul Tineretului și Sportului, Ministerul Sănătății și Familiei, Ministerul Agriculturii, Alimentației și Pădurilor, Ministerul Turismului, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor și Locuinței, Institutul Național de Statistică, Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților, Institutul Național de Cercetare în Domeniul Muncii și Protecției Sociale, Institutul de Științe ale Educației, Camera de Comerț și Industrie a României. De asemenea, au participat la elaborarea acestui important document și asociațiile patronate și organizațiile sindicate reprezentative la nivel național. Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă a fost elaborată pe baza liniilor directoare ale strategiei europene privind ocuparea forței de muncă, adoptate annual de Consiliul Uniunii Europene ca urmare a procesului început odată cu summit-ul de la Luxemburg din anul 1997, în conformitate cu Titlul VIII al Tratatului de la Amsterdam.
De asemenea, la elaborarea PNAO s-au avut în vedere obiectivele orizontale ale strategiei europene în domeniul ocupării forței de muncă: creșterea rate ocupării, dezvoltarea unor strategii naționale pentru învățarea pe tot parcursul vieții, dezvoltarea pareneriatului social și integrarea dimensiunii regionale în procesul de elaborare, implementarea și monitorizarea a PNAO, dezvoltarea sistemului de indicatori ai pieței muncii comparabili cu cei existenți la nivel european.
Strategia Uniunii Europene în domeniul ocupării forței de muncă are la bază patru piloni, și anume:
Îmbunătățirea capacității de angajare;
Dezvoltarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora;
Promovarea capacității de adaptare a întreprinderilor și a angajaților acestora;
Asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați.
PNAO evidențiează măsurile pe care România își propune să le implementeze pe termen scurt și mediu, în vedere creșterii ocupării forței de muncă și reducerii șomajului, sprijinirii învățării pe tot parcursul vieții, eficentizării și flexibilizării pieței muncii pentru a răspunde rapid schimbărilor economice, eviterii discriminării și excluderii sociale.
Planul Național de Acțiune pentru Ocuparea Forței de Muncă este un documant politic adoptat de Guvernul României, care stabilește acțiunile planificate a se realiza în perioada 2002-2003, care va contribui la evaluarea progreselor înregistrate de România, ca țară candidată la Uniunea Europeană. PNAO va reprezenta un instrument de evidențiere a eforturilor României în vederea integrării europene.
CAPITOLUL I
Conținutul și aplicabilitatea noțiunii de șomer
Noțiunea de șomer
Șomerul este persoana aptă de muncă, care caută și nu găsește de lucru și poate fi angajat parțial sau total numai în anumite momente ale dezvoltării economico-sociale și se află în situația de a primi îndemnizația de șomaj.
Persoana care caută un loc de muncă este aceea care face demersuri pentru a-și găsi un loc de muncă, prin mijloace proprii sau prin înregistrarea la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază teritorială își are domiciliul sau, după caz, reședința ori la alt furnizor de servicii de ocupare acreditat.
Nu există o definiție unanimă a șomerului Legea nr. 76 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă din 6 februarie 2002, modificată prin O.U. nr. 144/1 nov. 2005, prevede că este șomer persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:
este în căutarea unui loc de muncă de la vârsta de minimum 16 ani și până la îndeplinirea condițiilor de pensionare;
starea de sănătate și capacitățile fizice și psihice o fac aptă pentru prestarea unei munci;
nu are loc de muncă, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate venituri mai mici decât salariul de baza pe țară garantat în plată, în vigoare;
este disponibil să înceapă lucrul în perioada imediat următoare decât si-ar găsi un loc de muncă.
Șomerul înregistrat este ersoana care îndeplinește condițiile de mai sus și se înregistrează la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază teritorială are domiciliul sau, în caz, reședința ori la alt furnizor de servicii de ocupare, care funcționează în condițiile prevăzute de lege, în vedere obținerii unui loc de muncă.
Șomerii constituie supra-populația relativă deoarece reprezintă un surplus de forță de muncă în raport cu numărul persoanelor angajate.
De regulă, se consideră șomeri acele persoane care au înregistrate cereri la organele teritoriale ale Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă sau toate persoanele ale căror cereri de muncă permanente sau temporale, cu timp de muncă parțial sau deplin, dacă au loc de muncă, dar caută altul mai adecvat aspirațiilor proprii.
Șomerul este persoana aptă de muncă, dar fără de loc de muncă, aflate în situația de a primi îndemnizația de șomer, potrivit normelor legale în vigoare.
Sunt beneficiari ai nomelor juridice care reglementează asigurările pentru șomaj: persoanele care au loc de muncă, nu realizează venituri sau veniturile realizate sunt mai mici decât îndemnizația de șomaj ce i s-ar cuveni; nu au putut ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după satisfacerea stagiului militar, ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, doresc schimbarea lui; au obținut statul de refugiat sau altă formă de protecție internațională, străinii care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România; persoanele care nu au putut ocupa un loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.
Șomerii sunt persoanele care se pot găsi în una din următoarele situații.
le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor;
le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
le-a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși, dacă anterior nu au fost încadrați în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activității angajatorului;
militari angajați pe baza de contract cărora li s-a desfăcut contractul înaintea expirării duratei pentru care a fost încheiat;
le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru coopertaor, din motive neimputabile lor;
au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează veniturile sau realizează din activități autorizate venituri mai mici decât îndemnizația de șomaj ce li s-ar cuveni legal;
au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, în cazul recuperării capacității de muncă, nu mai pot fi reîncadrate în muncă din cauza încetării definitive a activității angajatorului sau din lipsa unui post vacant de natura celui ocupat anterior;
la încetarea concediului plătit pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de doi ani, respectiv trei ani, în cazul copilului cu handicap, nu a mai fost posibilă reluarea activității din cauza încetării definitive a activității angajatorului;
nu s-au putut reâncadra în muncă după efectuarea stagiului militar din cauza încetării definitive a activității angajatorului;
reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărârea judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;
le-a încetat activitatea desfășurată exclusiv pe baza convenției civile.
Sunt asimilate șomerilor persoanelor care nu au putu ocupa un loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după satisfacerea stagiului militar dacă îndeplinesc următoarele condiții:
sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ, în vârsta de minimum 18 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolivire nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
sunt absolvenți ai școli speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ, în vârsta de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt lipsite de susținători legali sau ai căror susținători legali dovedesc că sunt în imposibilitatea de a presta obligația legală de întreținere datorată minorilor;
sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncă și care într-o perioadă de 30 de zile de la data lansării la vatra nu sa-u putut încadra în muncă.
Biroul internațional al Muncii consideră că sunt șomeri persoanele care îndeplinesc, în același timp următoarele condiții:
au vârsta de 15 ani;
sunt apte de muncă;
nu muncesc;
sunt disponibile pentru munca salariată sau nesalariată și caută un loc de muncă.
Șomajul este un fenomen întâlnit în orice economie de piață și care se manifestă într-o măsură mai mare sau mai mică în toate țările. Rata șomajului este de circe 12% în Belgia și Franța, 13% în Danemarca, 16% în Spania, 19% Finlanda, 14% în Bulgaria, 12,1% Polonia, 13,7% Slovacia, 9,2% în Uniunea Europeană
În vedere reducerii ratei șomajului sunt necesare măsuri pentru prevenirea pe cât posibil a șomajului. Astfel, când au loc restructurări ale activității care pot duce la modificări subsanțiale ale numărului și structurii profesionale a personalului, angajatorii au obligația să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă în vedere adoptării unor măsuri pentru combaterea șomajului și prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor restructurări.
Angajatorii sunt obligați să acorde preaviz, potrivit prevederilor Codului muncii sau ale contractului de muncă, angajaților care urmează să fie disponibilizați.
În perioada preavizului, angajații sunt obligați să participe la serviciile de preconcediere realizate de agențiile pentru ocuparea forțelor de muncă ori de alți furnizori de servicii de ocuparea din sectorul public sau privat, acreditați, selectați de către acestea.
Pentru realizarea seviciilor de preconcediere angajatorii sunt obligați să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă cu 30 de zile înaintea acordării preavizelor legale.
Sunt considerate servicii de preconcediere, următoarelor categorii de activități:
informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea serviciilor de ocupare și de formare profesională;
plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;
reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formare de scurtă durată; sondarea opiniei salariaților și consilierea acestora cu privire la măsurile de combatere a șomajului. De serviciile de preconcediere pot beneficia la cerere, și alte persoane amenințate de riscul de a deveni șomer.
Formele ale șomajului
Șomajul este o latură, o stare negativă a economiei naționale, concretizată printr-un dezechilibru important al pieței muncii, în care oferta de muncă, respectiv cererea de locuri de muncă, este mai mare decât cererea de forță de muncă din parte agenților economici și a instituțiilor (respectiv oferta de locuri de muncă din partea acestora).
Șomajul afectează o parte din populația activă disponibilă prin negăsirea locurilor de muncă. Șomajul reprezintă excedentul ofertei față de cererea de muncă. Numai corelarea cererii cu oferta de locuri de muncă permite aprecierea mai corectă a situației de pe piața muncii, respectiv dacă există sau nu șomaj.
Creșterea ofertei, concomitent cu scăderea cererii, determină o deterioare a situației ocupării forței de muncă; dacă șomajul n-a existat până la acesată dată, el apare, iar dacă deja există, atunci el crește.
Dacă au loc creșteri a cererii și o scădere a ofertei de muncă, să înregistrează o scădere corespunzătoare a șomajului.
Șomajul trebuie examinat pe ramuri economice, domenii de activitate, niveluri de pregătire profesională, specialități, vârste, sex, etc.
Șomajul se caracterizează prin nivelul la care a ajuns, ce se poate exprima ca număr absolut al șomerilor și sub formă realativă, ca rată a șomajului, calculată ca raport între numărul șomerilor și populația ocupată, precum și intensitatea care se manifestă, respectiv dacă presupune pierderea locului de muncă și încetarea totală a activității (șomaj total) ori numai diminuarea activității cu reducerea săptămânii de lucru și scăderea corespunzătoare a salariului (șomaj parțial). De asemenea, poate exista șomaj deghizat, care este specific mai ales țărilor slab dezvoltate, în care unele persoane au o activitate aparentă, cu productivitatea redusă; durata șomajului sau perioada de șomaj este perioada din momentul pierderii locului de muncă sau al diminuării activității depuse până la reluarea normală a muncii.
În diferite țări, șomajul are o durată cu tendință de creștere, care poate ajunge până la 18-24 de luni. Șomajul continuu care durează mai mult de 12 luni este considerat ca fiind de lungă durată; structura sau componentele șomajului, grupează șomerii pe categorii de vârstă, pe sexe, pe niveluri de calificare, categorii socioprofesionale, ramuri economice, domenii de activitate etc.
O atenție deosebită se acordă examinării șomajului pe sexe și catgorii de vârste. Femeile sunt mai afectate de șomaj decât bărbații; la fel tinerii în vârsta de până la 25 de ani, precum și persoanele de peste 50 de ani.
În mute țări se constată o tendință de creștere a șomajului.
Teoria economică relevă că șomajul este consecința mai multor cauze, care pot acționa în timp concomitent sau separat. Aceste cauze derivă din mărimea salariului (nominal sau real), cererea și oferta de bunuri, rigiditatea prețurilor și a salariului etc. În general șomajul se formează pe baza a două procese și anume:
pierderea locurilor de muncă de către o parte a populației ocupate;
creșterea ofertei de muncă prin maturizarea noilor generații, adică prin atingerea vârstei legale pentru a se putea angaja și prin afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncă, mai vârstnice, dar inactive, în condițiile unei cereri de muncă inferioare acestei creșteri.
Șomajul pune în toate țările problema garantării unor venituri care să asigure persoanele afectate un minimum de viață, de existență.
Dimensiunile și dinamica șomajului pe țări și perioade sunt influențate și de migrația internațională a populației, de deplasarea populației active disponibile dintr-o țară în alta pentru a găsi un loc de muncă. Acest fapt diminuează oferta de muncă în țara de origine, însă o mărește în tara de destinație, acționând în acest mod asupa creșterii sau scăderii corespunzătoare a șomajului.
Dezvoltarea economico-socială echilibrată nu este însoțită de șomaj. Date fiind proprietățiile, structura, durata și consecințele sale, șomajul a devenit o importantă problemă care se află în atenția guvernelor și a forțelor sociale.
Șomajul pune mari probleme, acute prin dimensiunile și implicațiile lor, și anume: pe termen scurt, garantarea unui venit minim pentru șomeri, iar pe termen lung, asigurarea locurilor de muncă pentru diminunarea și chiar resorbirea resurselor de muncă aflate în șomaj. Aspectele independenței îi privesc atât pe agenții economici, cât și societatea, atât pe angajați cât și pe șomeri.
Măsurile pentru diminuarea șomajului privesc: unele directe de șomeri; altele privesc populația ocupată; în plus se mai iau și alte măsuri.
Șomerii sunt chemați să se preocupe de pregătirea, calificarea și orientarea lor profesională, pentru a putea face față noilor tehnici și tehnologii. De asemenea, statul și agenții economici iau măsuri pe multiple planuri pentru creșterea investițiilor, reorganizarea unor activități, reorientarea învățământului, reciclarea și recalificarea persoanelor afectate de șomaj, pentru crearea unoe noi locuri de muncă și raționalizarea forței de muncă.
În ultima perioadă, în mai multe țări s-au lat măsuri pentru realizarea unor noi forme de ocupare a forței de muncă, așa cum sunt: angajarea pe timp parțial sau cu orar atipic; angajarea pe durată medie sau scurtă; angajări specifice, stagii sau contrate de muncă de diverse tipuri. Astfel de anagajări s efac pentru obiective precise și limitate.
Diminuarea șomajului se realizează prin anumite măsuri pentru pregătirea și angajarea tinerilor și șomerilor de lungă durată. Pentru aceste angajări salariile sunt, de regulă, mai mici. Ca urmare a reducerii costului salarial al agenților economici, ei acceptă cu ușurință aceste măsuri și chiar inițiează altele asemănătoare.
O măsură de diminuare a numărului șomerilor o constituie pensionarea acelora care până la pensionare mai au perioaă egală cu perioada pentru care se acordă îndemnizație de șomaj sau pensionarea tranzitorie a persoanelor care au vechimea integrală în muncă și mai au câțiva ani până la pensionarea normală.
O altă cale pentru diminuarea șomajului o constituie realizarea unor investiții în vederea creării de noi locuri de muncă în următoarele domenii de activitate: reciclarea unor materiale (sticlă, hârtie, materiale feroase etc.), valorificarea deșeurilor, protecția resurselor naturale, gestionarea a pădurilor, producerea energiei neconvenționale, organizarea ceretării științifice în acest domenii, întreprindere de acțiuni de poluare a apelor uzate, producerea instalațiilor necesare acestor acțiuni etc.
Diminuarea șomajului se poate obține și prin unele măsuri pe care trebuie să le ia populația, cum ar fi: regătirea și calificarea profesională; crearea unor posibilități suplimentare de angajare; reducerea timpului de muncă și a duratei și a vieții active repatrierea emigranților etc.
O importantă problemă o constituie garantarea locuitorilor de muncă de către agenții economici; în acest scop se prevăd clauze speciale în contractele colective sau individuale de muncă. Garantarea locurilor de muncă reprezintă și unul dintre obiectivele luptei sindicatelor.
Preîntâmpinarea și contractarea șomajului se pot realiza prin încurajarea și simularea micilor întreprinzători particulari în domeniul producției și al serviciilor, prin atragerea în diverse forme a personalului disponibilizat din industrie în activitățile agricole unde se resimte lipsa brațelor de muncă, cunoscut fiind faptul că o parte însemnată a deținătorilor de terenuri agricole sunt străzi orășeni, mulți dintre ei chiar șomeri.
Pe piața muncii se urmărește realizarea următoarelor obiective:
prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia;
încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
sprijinirea ocupării persoanelor care aparțin unor categorii defavorizate ale populației;
asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;
stimularea șomerilor în vederea ocupării unui loc de muncă;
stimularea angajărilor pentru încadrarea persoanelor în cătarea unui loc de muncă;
îmbunătățirea mobilității forței de muncă în condițiile schimbărilor structurale care se produc în economia națională;
protecția persoanelor în cadrul sistemului asigurărilor de șomaj;
consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;
acordarea de credite în condiții avantajoase;
facilități acordate angajatorilor etc.
În practică s eîntalnesc diverse forme ale șomajului, cum sunt următoarele:
Șomajul ciclic (conjunctural), care este cauzat de crizele economice, de crizele parțiale sau alte crize specifice unei conjuncturi defavorabile, trecătoare, dar care se repetă la intervale de timp mai lungi sau mai scurte și care au ca urmare reducerea activității economico-sociale.
Practic, în timpul unor faze ale ciclului economic, nu întreaga forță de muncă găsește locuri suficiente de muncă, indiferent de nivelul său de calificare. În perioadele de avânt economic, șomajul ciclic poate fi resorbit parțial sau total.
Șomajul de așteptare (de precauție) este o parte a șomajului fricțional care se ivește când natura sarcinilor de serviciu prevăzute în contractul de muncă îl împidică pe salariatul care acceptă un post să ia altul mai bine retrebuit ce apare ulterior. Ca urmare a acestei situații, șomerii pot refuza primele posturi care le sunt oferite, așteptând alte locuri de muncă mai bine plătite.
Șomajul de căutare (intermitent) este acela care se formează în perioada de trecere de la o muncă la alta sau în căutarea primului loc de muncă.
Șomajul de căutare (fricțional) apare ca urmare a practicării contractelor de muncă pe o perioadă scurtă din cauza incertitudinii afacerilor unor agenți economici. Contractele de muncă pe termen scurt sunt un mijloc de exercitare a unor presiuni asupra angajărilor pentru ca aceștia să accepte condiții de muncă și de salarizare, însă constituie o măsură de siguranță pentru agenții economici care nu vor să-și asume față de forța de muncă angajamete pentru care ar putea fi trași la răspundere. În aceste cazuri, șomajul începe la expirarea angajării și se încheie la rînoirea contractului sau în momentul angajării la un alt agent economic.
Șomajul declarat cuprinde persoane apte de muncă, fără locuri de muncă înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau la o bursă a muncii. Șomajul declarat permite delimitarea șomajului veritabil de cel mascat sau parțial determinat de productivitatea scăzută.
Șomajul determinat de decalajul de cerere este acela provacat de deficitul de cerere atunci când creșterea în timp a capacităților de producție este insuficientă în vedere creării locurilor de muncă pentru toți cei ce doresc să muncească, indiferent de nivelul lor de calificare.
Șomajul involuntar cuprinde partea populației neocupate, afectată de șomaj, care nu este cuprinsă în statistica forțai de muncă. Această formă a șomajului de datorează dezechilibrelor în activitatea economico-socială.
Șomajul mascat (deghizat) este acela declarat sau înregistrat subevaluat față de șomajul real, prin excluderea angajaților descurajați, care în fapt reprezintă șomajul deghizat ascuns. Aceste persoane sunt descurajate, lipsite desperață în căutarea unui loc de muncă. Drept urmare, pentru crearea unei imagini reale, adevărate, asupora ocupării forței de muncă, este necesar ca la șomajul mascat (deghizat) să se agauge șomajul oficial declarat.
Șomajul sezonier este cel cauzat de întreruperi ale unor activități, ale unor profesiuni strict specializate, cum sunt cele din agricultură, industria conservelor, construcții, lucrări publice, turism etc.
Șomajul speculativ este o formă a șomajului fricțional, subocuparea speculativă a forței de muncă și care să apară din cauza reducerii temporare a salariului real. Acest fapt determină pe unii angajați să-și reducă oferta de muncă în prezent, astfel încât ulterior să ofere mai multe ore de muncă, bineînțeles la un salariu mai mare.
Șomajul structural este o formă a șomajului detrminată de modificarea structurii economice pe activități, ramuri și subramuri, sub incidența nevoilor, a crizei energetice, a revoluției tehnico-științifice sau a altor factori, precum și ca urmare a restructurării teritoriale și sociale a producției. Toate aceste schimbări conduc la o lipsă de cerere pe piață a forței de muncă pentru anumite profesiuni, meserii sau activități.
Șomajul tehnic este o formă a șomajului determinată de concedieri temporare; angajații își pot redobândi însă locurile de muncă în perioadele următoare.
Șomajul tehnologic este acela care apare în urma schimbărilor determinate de înlocuirea unoe tehnici sau tehnologii vechi cu altele noi, a căror productivitate este superioară, ceea ce conduce la restrângerea numărului locurilor de muncă. De aseamnea, șomajul tehnologic este o consecință centralizării unor capitaluri și unități economice.
Șomajul voluntar este o formă de șomaj care apare ca urmare a unor dificultăți de scurtă durată ale agenților economici. În aceste cazuri, măsurile sunt determinate de înlăturarea cauzelor generale de lichidare a unor dificultăți de scurtă durată.
Fenomenul șomajului a fost recunoscut oficial începând cu anul 1991, odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 1/1991 prinvind protecția socială și reintegrarea lor profesională.
Declinul și dezechilibrele provocate de trecerea la economia de piață au determinat o adevărată explozie a șomajului în primii ani ai tranzației, culminând în anul 1994 când s-a înregistrat o rată a șomajului de 10,9% (sfârșitul anului). După acest an a urmat o perioadă de reducere, iar de la sfârșitul anului 1997 rata șomajului înregistrat a crescut, ca urmare a procesului de restructurare sau de lichidare a unităților economice neperfoemante (în mod special a sectorului minier), culminând cu o rată de 11,8% la sfârșitul anului 1999.
Tabelul 17
Evoluția șomajului înregistrat în perioada 1991-2001 (sfârșitul anului) %
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Există diferențe în sferă de cuprindere a indicatorului „rata șomajului înregistrat la agențiile de ocupare a forței de muncă” și „rata șomajului calculat după metodologia Biroului Internațional al Muncii (BIM)” din Ancheta asupra forței de muncă în gospodării (AMIGO). Diferențele dintre cele două serii de date arată că există persoane care, în timp ce sunt înscrise ca șomeri la agențiile de ocupare, lucrază în afara cadrului legal.
Tabelul 18
Rata șomajului conform metodologiei BIM
Sursa: Institutul Național de Statistică – Ancheta asupra forței de muncă în gospodării, AMIGO
Cracteristicile structurale ale șomajului
Șomajul în rândul femeilor. La începutul lui decembrie, femeile au constituit partea cea mai numeroasă dintre șomeri. În ultimii ani ai deceniului trecut, ponderea femeilor în rândul șomerilor s-a redus, deoarece disponibilizările colective începute în 1997, au vizat activitățile de construcții, minerit, metalurgie, ramuri cu personal preponderent masculin. Un alt factor care a contribuit la diminuarea șomajului în rândul femeilor l-a constituit dezvoltarea industriei de confecții îmbrcămintea și încălțămintea (mule în sistemul Iohn), unde forța de muncă în mare majoritate este feminină.
În perioada 1993-2001 se constată că onderea femeilor în numărul total de șomeri a scăzut continuu încât de la 58,9% în 1993, a ajuns la 46,1% în 2001.
Tabelul 19
Structura pe sexe a șomajului în perioada 1993-2001
Total șomerii = 100,0
Sursa: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Șomajul pe grupe de vârstă. Populația tânără sub 25 ani reprezintă cea mai numeroasă grupă de populație din categoria șomerilor. Următoarea grupă de vârstă afectată major este grupa 40-49 ani, fiind urmată de 30-39 ani, care constituie principala categorie de populație vizată de restructurările.
Tabelul 20
Structura șomerilor îndemnizați pe grupe de vârstă, în anul 2001 -%-
Sursa datelor: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Șomajul de lungă durată. În anul 200, mai multe de jumătate dintre șomeri (60%) se aflau în șomaj de lungă durată (peste 9 luni). În trimestrul IV 2000, durata medie a șomajului a fost 19,1 luni, perioada de inactivitatea fiind în creștere sensibilă față de anul anterior când era de 16,2 luni. În anul 2000, mai mult de jumătate din șomeri (50,6%) se aflau în inactivitatea de peste 1 an, față de un procent de numai 43,2% în anul 1999. Cea mai lungă durată a șomajului se înregistrează la bărbații de peste 50 de ani.
Tabelul 21
Structura șomerilor îndemnizați, pe sexe, după durata șomajului, în anul 2001 -%-
Sursa datelor: Agenția Națională pentru Ocuparea Foței de Muncă
Șomajul pe categorii profesionale. În perioada de tranziție au fost afectați de șomaj mai ales muncitorii. Ponderea lor însă s-a redus treptat de la 84,1% în 1991 la 72,1% în 2000, deoarece și late categorii au început să fie afectate de șomaj. Șomerii cu studii medii reprezentau 24,7% dublându-se ponderea acestora față de 1991, Ponderea șomerilor cu studii superioare a fost destul de schimbătoare în această perioadă, ascilând între 1,5% și 3,2%.
Tabelul 22
Structura șomerilor pe nivele de pregătire, în perioada 1991-2001
Sursa datelor: Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă
Politica d ecreștere a ocupării populației, în perioada 2002-2005
Sursele demografice ale creșterii cantitative a forței de muncă vor fi limitate. Populația totală se va reduce. În continuare, rata de activitatea va crește ușor, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, prin care perioada de viață activă se va prelungi treptat pentru femei de la 57 la 60 de ani și pentru bărbați de la 62 la 65 de ani. Guvernul României acordă o atenție deosebită valorificării superioare a capitalului uman, atât prin perfecționarea profesională a salariaților, cât mai ales prin creșterea productivității muncii.
Evoluția ocupării va fi influențată de câțiva factori. Pe de o parte, fluxul de investiții străine va genera noi locuri de muncă. Întreprinderile mici și mijloci se așteaptă să aibă, de asemenea, o contribuție pozitivă asupra creșterii gradului de ocupare, localizată mai ales sub aspectul muncii nesalariale. Pe de altă parte, continuarea procesului de restructurale și privatizare va induce presiuni asupra ocupării, generând noi disponibilizări. De asemnea, în ciuda unei creșteri economice relativ ridicate, piața locurilor de muncă rămâne tensionată, în principal din cauza strcturii pe vârste și profesii a șomerilor, care nu este indicată cu cererile din economie. Din aceste considerente, Guvernul României acordă o atenție deosebită recalificării și reconversiei forței de muncă. Întreprinderile mici și mijlocii se așteaptă să aibă, de asemnea, o contribuție pozitivă asupra creșterii gradului de ocupare, localizată mai ales sub aspectul muncii nesalariale. Pe de altă parte, continuarea procesului de restructurarea și privatizare va induce presiuni asupra ocupării, generând noi disponibilizări. De asemnea, în cida unei creșterii economice relativ ridicate, piața locurilor de muncă rămâne tensionată, în principal din cauza structurii pe vârste și profesii a șomerilor, care nu este indicată cu cererile din economie. Din aceste considerente, Guvernul României acordă o atenție deosebită recalificării și reconversiei forței de muncă.
Ca un rezultat agregat al acestor factori și urmare a politici Guvernului, prognoza macroeconomică evidențiează reducerii pronunțate a ratei șomajului, de la 10,5% în anul 2000 la 8-9% în 2005. În același timp este posibil ca productivitatea muncii să sporească, ritmul său de creștere putând fi, începând cu anul 2003, chiar peste ritmul de creștere a produsului intern brut, situându-se constatnt la circa 5,5%.
Categorii de persoane cuprinse în sistemul asigurărilor pentru șomaj
În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt cuprinse mai multe categorii de persoane fizice care au calitatea de asigurați. Astfel, în sistemul asigurărilor pentru șomaj pot fi cuprinși:
cetățeni români care sunt încadrați în muncă sau realizează venituri în România;
cetățeni români care lucrează în străinătate;
persoane cu cetățenie străină care, pe perioada în care au domiciliu sau reședința în România, sunt încadrate sau realizate venituri din diferite activități.
În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatorium prin efectul legii, următoarele categorii de persoane:
persoanele care desfășoară activități pe baza contractului individual de muncă și persoanele care desfășoară activități exclusiv pe baza convențeiei civile privind presatarea de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;
funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;
persoanele care își desfășoară în funcții elective sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata manadatului;
militarii angajați pe bază de contract;
persoanele care au raport de muncă în calitatea de membru cooperator;
alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate în alte domenii de activitate.
Angajatorii sunt obligați să depună până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau venituri de natura acestora, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază teritorială își au sediul sau domiciliu, declarația lunară privind evidența nominală a asigauraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Term,enul de depunere a declarației privind evidența nominală a asigurărilor și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj constituie și termen de plată.
În sistemul asigurărilor pentru șomaj pot fi cuprinse și următoarele categorii de persoane:
– asociate unic, asociați;
– administratorii care au încheiat contractele legale;
– persoane autorizate să desfășoară activități independente;
– membrii ai asociațiilor familiale;
– cetățenii români care lucrează legal în străinătate;
– alte persoane care realizează venituri din diferite activități.
Categoriile de persoane menționate mai sus pot încheia contracte de asigurare pentru șomaj cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliu sau, după caz, reședința, dacă au cel puțin vârsta de 18 ani și sunt asigurate în sistemul public de pensii și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
Agenții economici, instituțiile sau persoanele fizice la care își desfășoară activitatea persoanele angajate au obligația să depună în termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care se datorează condițiie, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază își au sediul sau domiciliul, declarația lunară privind obligațiile de plată către bugetul asigurărilor pentru șomaj și dovada efectuării acestei plăți.
Persoanele cuprinse în sistemul asigurărilor pentru șomaj au obligația să plătească contribuțiile de asigurări pentru șomaj și au dreptul să beneficieze de îndemnizațiile de șomaj.
Cetățenii care nu au calitatea de salariați, dacă nu au împlinit vârsta de 18 ani pot încheia contract de asigurarea pentru șomaj cu Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază teritorială își au domiciliu sau, după caz, reședința. Venitul lunar pentru care se asigură aceste persoane nu poate fi mai mic decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată.
CAPITOLUL II
Asigurații și sursele de constituire a fondurilor pentru șomaj
2.1. Ctegoriile de asigurați
Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, aflate în una dintre următoarele situații:
au devenit șomeri în sensul prevederilor art. 5pct. IV lit c);
nu au putut ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după satisfacerea stagiului militar;
ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, dorec schimbarea acestuia;
au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională, conform legii;
străini care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii;
nu au putut ocupa loc de muncă după repatriere sau după eliberarea din detenție.
Șomerii prevăzuți la art. 16 lit. a) sunt persoanele care se pot găsi în una dintre următoarele situații:
le-a încetat contractul individual de muncă din motive neimputabile lor;
le-au încetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor;
le-a încetat mandatul pentru care au fost numiți sau aleși, dacă anterior nu au fost încadrați în muncă sau dacă reluarea activității nu mai este posibilă din cauza încetării definitive a activități a activității angajatorului;
a expirat durata pentru care militarii au fost angajați pe bază de contract sau li s-a desfăcut contractul din motive neimputabile lor:
le-a încetat raportul de muncă în calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor;
au încheiat contract de asigurare pentru șomaj și nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii venituri mai mici.
Au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate și care, în cazul recuperării capacității de muncă, nu mai pot fi reâncărcate în muncă din cauza încetării definitive a activității angajatorului sau din lipsa unui post de natura celui ocupat anterior;
La încetarea concediului plătit pentru creșterea copilului ăână la îndeplinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, în condițiile legii, nu au mai fost posibilă reluarea activității din cauza încetării definitive a activității angajatorului;
Nu s-au putut reîncadra în muncă după efectuarea stagiului militar din cauza încetării definitive a activității angajatorului;
Reintegrarea în muncă, dispusă prin hotărârea judecătorească definitivă, nu mai este posibilă la unitățile la care au fost încadrate în muncă anterior, din cauza încetării definitive a activității, sau la unitățile care au preluat patrimoniul acestora;
Le-a încetat activitatea desfășurată exclusiv pe baza convenției civile.
Sunt asimilate șomerilor persoanele aflate în situațiile prevăzute la art. 16 lit. b), dacă îndeplinesc următoarele condiții:
sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ, în vârstă de minimum 18 ani, care într-o perioadă de 60 de zile de la absolvire nu au reușit să se încadreze în muncă potrivit pregătirii profesionale;
sunt absolvenți ai școlilor speciale pentru persoane cu handicap sau sunt absolvenți ai instituțiilor de învățământ, în vârstă de 16 ani, care, în cazuri justificate, sunt lipsite de susținători legali sau ai căror susținători legali dovedesc că sunt în imposibilitatea de a presta obligația legală de întreținere datorată minorilor;
sunt persoane care, înainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost încadrate în muncă și care într-o perioadă de 30 de zile de la data lăsării la vatră nu s-au putut încadra în muncă.
2.2. Izvoarele de constituire a fondului pentru acordarea îndemnizației de șomaj
Fondul pentru acordarea îndemnizației de șomaj se constituie din următoarele surse:
a) contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor fizice la care își desfășoară activitatea asigurații.
Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, calculată prin aplicarea cotei de 2.5% asupra fondului total de salarii brute realizate de asigurații respectivi.
Angajatorii care încheie cu persoane fizice convenții civile privind prestarea servicii pentru desfășurarea unor activități nu au obligația de a contribui la bugetul asigurărilor pentru jomaj în raport cu drepturile plătite acestora din fondul de salarii, dacă acestea au încheiat și un contract individual de muncă;
b) contribuțiile individuale ale persoanelor salariate sau asimilate acestora.
Angajatorii au obligația să calculeze, să rețină și să vireze lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, prin aplicarea cotei de 1% asupra salariului de bază lunar brut, după caz, asupra veniturilor lunare brute realizate;
c) contribuțiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru șomaj. Persoanele asigurate pe baza contractului de asigurare pentru șomaj au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj stabilită de cotă e 3.5% aplicată asupra venitului declarat în contractul de asigurare pentru șomaj.
d) veniturile din alte surse, inclusiv din finanțarea externă.
Veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie, în principal, din dobânzi, majorări pentru neplata în termen a contribuțiilor, restituiri ale creditelor acordate legal, taxe încasate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de muncă din activitatea de formare profesională și cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare, penalități, amnezi și orice ale sume încasate legal la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
În cazul în care izvoarele de mai sus nu compensează cheltuielile, deficitul bugetar se acordă prin subvenții de la bugetul statului.
Termenul de plată a contribuțiilor la bugetul asigurărilor de șomaj este, după caz, de cel mult 5 zile de la:
data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în cursa, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o asigură data pe lună;
data stabilită pentru plata chenzinei a doua, în cazul angajatorilor care efectuează plata drepturilor chenzinale;
data stabilită prin contractul de asigurare pentru șomaj.
Constituirea resurselor pentru acordarea îndeminzației de șomaj se realizează prin trezoreria Statului.
În caz de neplată a contribuțiilor datorate în termenele legale se aplică dobânzi și majorări de întârziere potrivit reglementărilor legale privind executarea creanțelor bugetare.
Dacă nu se achită contribuțiile necesare constituirii fondului pentru plata îndemnizației de șomaj, dobânzile, majorările de întârziere și penalitățile, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă apliă măsurile legale de executare silită. Recuperarea debitelor din Contribuții, dobânzi și majorări se poate face și prin compensarea cu activele imobile din patrimoniul debitorilor, evaluate din instituții autorizate în mod legal, cu condiția ca acestea să fie necesare funcționării Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și să fie prevăzute în programul de investiții.
Disponibilitatea fondului înregistrate la finele anului se raportează și se utilizează în anul următor cu același destinații.
CAPTOLUL III
Indemnizația de șomaj
3.1. Abordări teoretice privind indemnizația de șomaj
Șomerii prevăzuți la art. 17 alin. (1) beneficiează de îndemizația de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate potrivit legii veniturile mai mici decât îndemnizația de șomaj;
nu îndeplinesc condițiile de pensionare, conform legii;
sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorilală își au domiciliu sau, după caz, reședința, dacă au ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
Constituie stagiu de cotizare și perioadele în care angajatorul nu a plătit contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj și se află în procedură de executare silită, reorganizarea judiciară, faliment, închidere operațională, dizolvare, lichidare sau nu și-a achitat contribuțiile datorită unor situații de forță majoră.
Pentru persoanele prevăzute la art. 17 alin. (1) lit. g)-j) stagiul de cotizare de minimum 12 luni este realizat, după caz, astfel:
a) prin acumularea perioadei de asigurare premergătoare datei pensionării de invaliditate cu perioada de asigurare realizată după realuarea activității, dacă perioada de invaliditate nu depășește 12 luni și dacă s-au încadrat în muncă sau au încheiat contract de asigurare pentru șomaj în termen de 60 de zile de la data încetării motivului pentru care au fost pensionate;
b) prin cumularea perioadei de asigurare premergătoare datei acordării concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, cu perioasa de asigurare realizată după realuarea activității, dacă s-au încadrat în muncă sau au încheiat contract de asigurare pentru șomaj în termen de 60 de zile de la data încetării concediului;
c) prin cumularea perioadei de asigurare premergătoare datei încorporării cu perioada de asigurare realizată după realuare activirății, dacă s-au încadrat în muncă sau au încheiat contract de asigurare pentru șomaj în temren de 60 de zile de la data încheierii stagiului militar;
d) prin cumularea perioadei de asigurare premergătoare încetării activității cu perioada de asigurare realizată după reluarea activității dispusă prin hotărârea judecătorească, dacă perioada de suspendare a activității nu depășește 12 luni și dacă s-au încadrat în muncă sau au încheiat contract de asigurare pentru șomaj în temren de 60 de zile de la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești.
Vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea drepturilor de șomaj prevăzute de Legea nr. 1/1001 privind protecția socială a șomerilor și reintegrarea lor profesională, republicată, cu modificările ulterioare, până la data intrării în vigoare a prezentei legi se asimilează cu stagiul de cotizare.
Dovada vehimii în muncă, prevăzută la alin. (1), se face cu carnetul de muncă sau cu alte acte prevăzute de lege.
Certificarea stagiului de cotizare realizat anterior intrării în vigoare a prezentei legi se face de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Constituie stagiu de cotizare perioadele în care agnajații sau, după caz, și angajatorii au plătit contribuții de asigurări pentru șomaj în sistemul asigurărilor pentru șomaj în omânia, precum și în alte țări, în condițiile stabilite prin acordurile și convențiile internaționale la care România este parte.
Drepturile cuvenite în sistemul asigurărilor pentru șomaj din România se pot transfera în țările în care asigurații își stabilesc domiciliul sau reședința, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte.
Indemnizațiile de șomaj aferente drepturilor prevăzute la alin. (2) pot fi transferate în alte țări, în condițiile reglementate prin acorduri și convenții internaționale la care România este parte, în moneda țărilor respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit.
Indemnizația de șomaj se acordă persoanelor prevăzute la art. 17, la cerere, după caz, de la data:
încetării contractractului de muncă;
încetării raporturilor de serviciu;
încetării mandatului pentru care au fost numite sau alese;
expirării duratei sau desfacerii contractului militarilor angajați pe bază de contract;
încetării calității de membru coopertor;
încetării contractului de asigurare pentru șomaj;
încetării motivului pentru care au fost pensionate;
încetării concediului pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv de 3 ani;
încheierii efectuării stagiului militar;
rămânerii definitive a hotărârii judecătorești;
încetării activității desfășurate exclusiv pe baza convenției civile;
expirării perioadei de 60 de zile, prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. a);
absolvirii, pentru cazurile prevăzute la art. 17 alin. (2) lit. b);
expirării perioadei de 30 de zile, prevăzută la art. 17 alin. (2) lit. c).
Indemnizația de șomaj se acordă de la data prevăzută la alin. (1), dacă cererea este înregistrată la agenția pentru ocuparea forței de muncă, în termen de 30 de zile de la această dată.
Dacă cererea este înregistrată după expirarea termenului de 30 de zile, dar nu mai târziu de 12 luni de la data prevăzută la alin. (1), indemnizația de șomaj se acordă începând cu data înregistrării cererii. Termenul de maximum 12 luni prevăzut la alin. (3) este termen de decădere din drepturi.
Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor prevăzuți la art. 17 alin. (1) pe perioada stabilite diferențiate, în funcție de cotizare, după cum urmează:
a) 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizae de până la 5 ani, dat nu mai puțin de 1 an;
b) 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare cuprins între 5 și 10 ani;
c) 12 luni, pentru persoanele cu un satgiu de cotizare mai mare de 10 ani.
Cuantumul indemnizației de șomaj prevăzute la alin. (1) este o sumă fixă, neimpozabilă, lunară, reprezentând 75% din salariul de bază minim brut pe țară, în vigoare la data stabilirii acestuia.
Indemnizația de șomaj se acordă șomerilor prevăzuți la art. 17 alin. (2) pe o perioadă de 6 luni și este sumă fixă, neimpozabilă, lunară, al cărei cunatum reprezintă 50% din salariul de bază minim brut pe țară, în vigoare la data stabilirii acesteia.
Indemnizația de șomaj prevăzută la alin. (1) se acordă șomerilor prevăzuți la art. 17 alin. (2) lit. a) și b), o singură dată, pentru fiecare formă de învățământ absolvită.
Persoanele care beneficiează de indemnizația de șomaj au următoarele obligații:
a) să se prezinte lunar, pe baza programării sau ori de câte ori sunt solicitate, la agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, pentru a primi sprijin în vederea încadrării în muncă;
b) să comunice în termen de 3 zile agenției pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate orice modificare a condițiiloe care au condus la acordarea drepturilor;
c) să participe la serviciile pentru stimularea ocupării și de forme profesională oferite de agenția pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate;
d) să caut un loc de muncă.
Angajatorii care au încadrat în muncă, conform legii, persoane din rândul beneficiarilor de indemnizații de șomaj au obligația de a anunța în termen de 3 zile agențiile pentru ocuparea forței de muncă la care au fost înregistrați.
Obligația prevăzută la alin. (2) revine și caselor teritoriale de pensii care au stabilit și au pus în plată pensiile cuvenite beneficiarilor de indemnizația de șomaj.
Nu beneficiează de indemnizația de șomaj persoanele care, la data solicitării dreptului, refuz un loc de muncă potrivit pregătirii sau nivelului studiilor, situat la o distanță de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu, sau refuză participarea la servicii pentru stimularea ociupării și de formare profesională oferite de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Nu beneficiază de indemnizație de șomaj absolvenții care, la data soclicitării dreptului, urmează o formă de învățământ.
Indemnizația de șomaj se plătește lunar în cunatumul prevăzut la art. 39 alin. (2), respectiv la art. 40 alin. (1).
Pentru fracțiuni de lună indemnizația de șomaj se calculează proporțional cu numărul de zile calendaristice din luna respectivă.
Încetarea plății indemnizațiilor de șomaj acordate beneficiarilor are loc după cum urmează:
a) la data încadrării în muncă, conform legii, pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
b) la data când realizează din activități autorizate potrivit legii veniturile lunare mai mari decât indemnizația de șomaj;
c) la 90 de zile de la data emiterii autorizației de funcționare pentru a desfășura activități independente sau a certificatului de înmatriculare, conform legii, dacă realizează venituri lunare mai mari decât indemnizația de șomaj;
d) la data refuzului nejustificată de a se încadra conform pregătirii sau nivelului studiilor într-un loc de muncă situat la o distanță de cel mult 50 km de localitatea de domiciliu;
e) la data refuzului nejustificat de a participa la servicii pentru stimularea ocupării și de formare profesională sau la data întreruperii acestora din motive imputabile persoanei;
f) dacă perioada de pensionare pentru invaliditate depășește 12 luni;
g) la data îndeplinirii condițiilor de pensionarepentru limită de vârstă, de la data soclicitării pensiei anticipate sau la data când pensia de invaliditate devine nerevizuibilă.
h) la data plecării în străinătate a beneficiarului pentru o perioadă mai mare de 3 luni;
i) la data începerii executării unei pedepse privative de libertate pentru o perioadă mai mare de 12 luni;
j) în cazul decesului beneficiarului;
k) la expirarea termenelor prevăzute la art. 45 alin. (2) și (3);
l) la expirarea termenelor prevăzute la art. 39 alin. (1), respectiv la art. 40 alin. (1);
m) la data la care nu și-a îndeplinit obligația prevăzută la art. 41 alin. (1) lit. a);
b) pe perioada îndeplinirii obligațiilor militare;
c) la data încadrării în muncă, conform legii, cu contract individual de muncă pe perioadă determinată mai mică de 12 luni;
d) la data plecării din țară pe o perioadă mai mică de 3 luni, la cererea persoanei;
e) pe perioada în care este arestat preventiv sau pentru executarea unei pedepse private de libertate de până la 12 luni;
f) la data pensionării pentru invaliditate;
g) pe perioada acordării indemnizației pentru incapacitatea temporară de muncă, a indemnizației de maternitate și a indemnizației pentru creșterea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap;
h) pe perioada incapacității temporare de muncă mai mare de 3 zile datorită accidentelor survenite în perioada cursului de calificare, recalificare, perfecționare sau, după caz, a altor fome de pregătire profesională, în timp și din cauza practicării profesionale;
i) pe perioada acordării plăților compensatorii, potrivit legii.
Repunerea în plată, după suspendarea în condițiile alin. (1) lit. a), se face de la data depunerii cererii beneficiarului, dar nu mai târziu de 60 de zile calendaristice de la data suspendării.
Repunerera în plată, după suspendarea în condițiile alin. (1) lit. b)-i), se face de la data încetării situației care a condus la suspendare.
Perioada de suspendare prevăzută la alin. (1) lit. a) face parte din perioada de acordare a indemnizației de șomaj.
Drepturile bănești prevăzute la art. 43 fac obiectul executării silite pentru debite provenite din plata necuvenite a acestora, precum și pentru cazurile prevăzute de Codul de procedură civilă ori de alte dispoziții legale speciale.
Sumele plătite fără temei legal, cu titlul de indemnizație de șomaj, precum și debitele create în condițiile prezentei legi se recuperează de la persoanele care le-au primit în mod necuvenit, pe baza deciziilor emise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care constituie titluri executorii.
Sumele încasate necuvenit cu titlu de indemnizație de șomaj se recuperează de la beneficiari în temrenul general de prescripție legal.
Sumele rămase nerecuperate de la beneficiarii decedați nu se mai urmăresc.
Beneficiarii de indemnizație de șomaj sunt asigurați în sistemul asigurărilor sociale de stat și în sistemul asigurărilor sociale de sănătate și beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru asigurații acestor sisteme.
Contribuția pentru asigurările sociale de stat și contribuția pentru asigurările sociale de sănătate se suportă din bugetul asigurărilor pentru șomaj și se virează caselor de asigurări respective de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Drepturile de asigurări sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizația de șomaj se suportă din bugetul asigurărilor sociale de stat.
Indemnizația de șomaj constituie o formă principală de protecție socială șomerilor și a persoanelor asimilate, ce constă dintr-o sumă de bani fixă, neimpozabilă care se stabilește și se acordă lunar, o anumită durată de timp, diferențiat pe categorii de persoane și vechime în muncă (stagiu de cotizare) cu luarea în considerare a salariului de bază minim brut pe țară, în vigoare la data stabilirii acesteia.
Șomerii beneficiază de indemnizația de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni în ultimele 24 de luni premergătoare datei înregistrării cererii;
b) nu realizează venituri sau realizează venituri din activități autorizate venituri mai mici decât indemnizația de șomaj;
c) nu îndeplinesc condițiile legale de pensionare;
d) sunt înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliu sau, după caz, reședința, dacă au avut ultimul loc de muncă ori au realizat venituri în acea localitate.
Dovada stagiului de cotizare se face cu contractul de muncă sau cu alte acte prevăzute de lege.
Persoanele asimilate șomerilor beneficiază de indemnizația de șomaj dacă îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) sunt înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă în a căror rază teritorială își au domiciliul;
b) nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate venituri mai mici decât indemnizația de șomaj;
c) nu îndeplinesc condițiile legale de pensionare.
3.2. Necesitatea și importanța acordării indemnizației de șomaj
Dacă au loc restructurări ale activității care pot conduce la modificări substanțiale ale numărului și structurii profesionale a personalului și la concedieri colective, angajatorii sunt obligați să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă în vederea adoptării unor măsuri pentru combaterea șomajukui și prevenirea efectelor sociale nefavorabile ale acestor concedieri.
În vederea realizării serviciilor de preconcediere, angajatorii aflați în situația de mai sus sunt obligați să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă cu cel puțin 30 de zile calendaristice anterioare emiterii deciziilor de concediere.
Pentru angajatorii care urmează să fie disponibilizați, angajatorii sunt obligați să acorde potrivit prevederilor Codului muncii sau contractului colectiv de muncă.
În timpul preavizului angajații au obligația să participe la serviciile de preconcediere realizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă ori de alți furnizori de ocupare din sectorul public sau privat, acreditați, selectați de către acestea.
În vederea realizării serviciilor de preconcediere, angajatorii sunt obligați să înștiințeze agențiile pentru ocuparea forței de muncă cu 30 de zile acordării preavizelor.
Constituie servicii de preconcediere următoarelor activități principale:
– informarea privind prevederile legale referitoare la protecția șomerilor și acordarea serviciilor de ocupare și informare profesională;
– plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local și instruirea în modalități de căutare a unui loc de muncă;
– reorientarea profesională în cadrul unității sau prin cursuri de formarede scurtă durată;
– sondarea opiniei salariaților și consolidarea acestora cu privire la măsurile de combatere a șomajului.
De serviciile de preconcediere pot beneficia, la cerere, și alte persoane amenințate de riscul de a deveni șomari.
Măsurile pentru stimularea forței de muncă vizează:
a) creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
b) stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de muncă.
Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forțelor de Muncă, în principal, prin:
informarea și consilierea profesională;
medierea muncii;
formarea profesioanală;
consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;
complementarea veniturilor salariale ale angajaților;
stimularea mobilității forței de muncă.
Informarea și consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă și care au ca scop: furnizarea de informații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor; evaloarea și autoevaloarea personalității în vederea orientării profesionale; dezvoltarea ablității și încetării în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră, instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă.
Informarea și consilierea profesională se realizează de către specialitate, organizate în cadrul agențiiloe pentru ocuparea forței de muncă, precum și de alte centre și furnizori de servicii din sectorul public sau privat acreditați, care încheie cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă contracte, cu respectarea prevederilor legale.
Informarea privind piața muncii, stabilirea treseului profesional, evaloarea și autoevaloarea se realizează prin auto-informare, prin acordarea de servicii de consiliere individuală sau de grup oferite, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-cluburilor organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Consilierea profesională și instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă și de prezentare la interviuri în vedere ocupării se realizează de către consilieri de orientare a carierei, în cadrul centrelor de informare și consilierea privind cariera sau, la cerere, în cadrul altor forme de organizate de instruire.
Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajaților cu persoanele în căutarea unui loc de muncă, în vedere stabilirii de raporturi de muncă sau de servicii.
Agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori și a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Serviciile de mediere pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă și constau în: informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora prin publicarea afișarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă; medierea electronică având ca scop punerea automată în corespondență a cererilor și ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul; preselecția cadidaților corespunzător cerințelor locuriloe de muncă oferite și în concordanță cu pregătirea, aptitudinile, experiența și cu interesele acestora.
Pentru realizarea măsurilor de stimulare a ocupării forței de muncă, agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a întocmi, fiecare persoane în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere.
Șomerii care beneficiează de indemnizația de șomaj sunt obligați să participe la serviciile de mediere, la soclicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrați.
De serviciile de mediere gratuită beneficiează, la cerere, și persoanele care: ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; au obținut statut de refugiat sau altă formă de protecție internațională; nu au putut ocupa un loc de muncă după repatrierea sau după eliberarea din detenție.
Medierea muncii se poate realiza și contra cost de către servicii specializate, din sectorul public sau privat, acreditați de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Formarea profesională. Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea și diversificarea competențelor profesionale în socpul realizării mobilității și reintegrării pe piața muncii.
Programele de formare profesională asigură inițierea, calificarea, recalificarea, perfecționarea și specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se face ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectivă ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanei respective. Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri, stagii de practică și specializare, alte forme. Accesul la programele de formare profesională are loc în urma activității de informare și consilierea profesională sau de mediere.
Programele și activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se desfășoară pe baza planului național de formare profesională elaborat de către Agenția Națională pentru Ocupaea Forței de Muncă. Acest plan se aprobă de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Finanțarea activității de formare profesională se face din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Serviciile de formare profesională se asigurat gratuit pentru persoanele care au devenit șomeri, nu realizează venituri sau realizează din activități autorizate venituri mai mici decât indemnizația de șomaj care i s-ar fi cuvenit, precum și persoanelor care au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecția iternațională. Șomerii beneficiează de unele transporturi gratuite de formare profesională.
Serviciile de formare profesională cuprind totalitatea drepturilor de care beneficiază șomerii pe toată durata participării la o formă de pregătire profesională.
Persoanele care beneficiază de indemnizație de șomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite și organizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, precum și la examenul de absolvire a acestora.
Persoanele care se află în căutarea unui loc de muncă pot beneficia de servicii de formare profesională gratuite o singură dată pentru fiecare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă.
Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin centrele de formare profesională din subordinea acestora, precum și de alți furnizori de servicii de formare profesională, din sectorul public sau privat, autorizat.
Creșterea șanselor de ocupare a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează, în principal, prin:
informarea și consilierea profesională;
medierea muncii;
formarea ,profesională și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri;
completarea veniturilor salariale ale angajaților;
stimularea mobilității forței de muncă.
Informarea și consilierea profesională
Informarea și consilierea profesională constituie un ansamblu de servicii acordate în mod gratuit persoanelor în căutarea unui loc de muncă, care au ca scop:
furnizarea de informații privind piața muncii și evoluția ocupațiilor;
evaluarea și autoevaloarea persoanalității în vederea orientării profesionale;
dezvoltarea abilității și încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, în vederea luării de către acestea a deciziei privind propria carieră;
instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă.
Informarea și consilierea profesională se realizează de centre specializate, organizate în cadrul agențiilor pentru ocuparea forței de muncă, precum și de alte centre și furnizori de servicii din sectorul public sau privat, acredităși, care încheie cu agențiile pentru ocuparea forței de muncă contracte, în condițiile legii.
Informarea privind piața muncii, stabilirea traseului profesional, evaloarea și autoevaloarea se realizează prin autoinformare, prin acordarea unui loc de muncă sau individuală sau de grup oferite, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă sau în cadrul job-cluburilor organizate d egențiile pentru ocuparea forței de muncă.
Consilierea profesională și instruirea în metode și tehnici de căutare a unui loc de muncă și de prezentare la interviuri în vederea ocupării se realizează de către consilieri de orientare a carierei, în cadrul centrelor de informare și consiliere privind cariera sau, la cerere, în cadrul altor forme organizate de instituire.
2. Medierea muncii este activitatea prin care se realizează punerea în legătură a angajaților cu peroanele în căutarea unui loc de muncă, în vederea stabilirii de raporturi de muncă sau de serviciu.
Agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a identifica locurile de muncă vacante la angajatori și a le face cunoscute persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Serviciile de mediere pentru persoanelor unui loc de muncă se acordă gratuit de către agențiile pentru ocuparea forței de muncă și constau în:
a) informații privind locurile de muncă vacante și condițiile de ocupare a acestora prin publicarea, afișarea, organizarea de burse ale locurilor de muncă;
b) mediere electronică având ca scop punerea automată în corespondență a cererilor și ofertelor de locuri de muncă prin intermediul tehnicii de calcul;
c) preselecția candidaților corespunzător cerințelor locurilor de muncă oferite și în concordanță cu pregătirea, aptitudinile, experiența și cu interesele acestora.
În vederea realizării măsurilor pentru simularea ocupării forței de muncă agențiile pentru ocuparea forței de muncă au obligația de a întocmi, pentru fiecare persoană în căutarea unui loc de muncă, planul individual de mediere.
Procedura de elaborare, conținutul și monitorizarea planului individual de mediere vor fi stabilite prin ordin al președintelui Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Pentru șomerii care beneficiează de indemnizații de șomaj, în condițiile prevăzute de prezența lege, participarea la serviciile de mediere, la solicitarea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă la care sunt înregistrate, este obligatorie.
Șomerii care nu beneficiază de indemnizația de șomaj trebuie să depună o cerere la agențiile pentru ocuparea forței de muncă pentru a fi luați în evidență în vederea medierii și, în cazul neîncadrării în muncă, să reînoiască cererea la 6 luni.
De servicii de mediere gratuite beneficiează, la ceree, și persoanele prevăzute la art. 16 lit. c), d) și f).
Medierea muncii se poate realiza și contra-cost de către furnizori de servicii specializate, din sectorul public sau privat, acreditați de Agenția Națională pentru Ocuparea Firței de Muncă.
Formarea profesională
Persoanele în căutarea unui loc de muncă pot participa la programe de formare profesională care să le asigure creșterea și diversificarea competențelor profesională în scopul asigurării mobilității și reintegrării pe piața muncii.
Programele de formare profesionale asigură, conform legii, inițierea, calificarea, recalificare, perfecționarea și specializarea persoanelor în căutarea unui loc de muncă.
Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă s eface ținându-se seama de cerințele de moment și de perspectivă ale pieței muncii și în concordanță cu opțiunile și aptitudinile individuale ale persoanelor respective.
Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă sunt: cursuri; stagii de practică și specializare, precum și alte forme, în condițiile legii.
Accesul la programele de formare profesională se face în urma activității de informare și consiliere profesională sau de mediere.
Programele de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se organizează în mod distinct pe niveluri și specializări, precum și pe categorii și grupuri de persoane.
Activitatea de formare profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se desfășoară pe baza planului național de formare profesională elaborat anual de către Ageniția Națională pentru Ocuparea Forțai de Muncă.
Planul național de formare profesională se aprobă de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale.
Finanțarea activității de formare profesională s eface din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în baza indicatorilor stabiliți prin planul național de fomare profesională aprobat.
Serviciile de formare profesională se asigură gratuit pentru persoanele prevăzute la art. 16 lit. a), b), d) și f).
Prin servicii de formare profesională se înțelege totalitatea drepturilor de care beneficiează persoanele prevăzute la alin. (1) pe durata participării la o formă de pregătire profesională.
Persoanele care beneficiează de indemnizația de șomaj sunt obligate să participe la programele de formare profesională oferite și organizate pentru ocuparea forței de muncă.
Persoanele prevăzute la alin. (1) pot beneficia de servicii de formare profesională gratuite o singură dată pentru fircare perioadă în care se află în căutarea unui loc de muncă.
Activitatea de formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă este coordonată la nivel național de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se realizează de agențiile pentru ocuparea forței de muncă prin centrale de formare profesională din subordinea acestora, precum și de alți furnizori de servicii de formare profesională, din sectorul public sau privat, autorizați în condițiile legii.
Cursurile de calificare, recalificare, perfecționare și specializare se organizează pentru ocupanții, meserii și profesi definite și cuprinse în Clasificarea ocupațiilor din România.
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, precum și furnizorii de servicii de formare profesională autorizați pot organiza cursuri de calificare, recalificare, perfecționare și specializare și pentru ocupații sau meserii neincluse încă în Calificarea ocupațiilor din România, numai după ce au avizul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Formele prin care se realizează formarea profesională a persoanelor în căutarea unui loc de muncă se desfășoară având la bază standardele ocupaționale recunoscute la nivel național, aprobate potrivit legii.
Dacă pentru anumite ocupații sau meserii nu există standarde ocupaționale, recunoscute la nivel național, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă poate solicita unități specializate proiecte de standarde ocupaționale, care vor fi aprobate potrivit legii.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale exercită control asupra realizării planului național de formare profesională.
4.Consultanța și asistența pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri.
Consultanța și asistența pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri se acordă, la cerere, persoanelor în căutarea unui loc de muncă, sub forma de servicii juridice, de marketing, financiare, metode și tehnici eficiente de management și late servicii de consultanță.
Serviciile prevăzute la alin. (1) pot fi realizate de agențiile pentru ocuparea forței de muncă sau, după caz, de firme private, organizații profesionale, fundații și asociații specializate în aceste domenii, cu care încheie contracte și condițiile legii.
Serviciile prevăzute la alin. (1) se acordă gratuit, o singură dată, pentru fiecare perioadă în care perosanele beneficiează de indemnizații de șomaj în condițiile prezenței legi.
5. Completarea veniturilor salariale ale angajaților
Persoanele cărora li s-a stabilit dreptul la indemnizația de șomaj potrivit legii și care se angajează pentru program normal de lucru, conform prevederilor legale în vigoare, beneficiază, din momentul angajării până la sfârșitul perioadei pentru care erau îndreptățite să primească indemnizația de șomaj, d eo sumă lunară, neimpozabilă, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, reprezentând 30% din cunatumul indemnizației de șomaj, stabilită și, după caz, recalculată conform legii.
Persoanele prevăzute la art. 72 beneficiează de această sumă și în situația în care, în perioada pentru care au dreptul la indemnizația de șomaj, le încetează raportul de muncă sau de serviciu la primul angajator și se încadrează la un alt angajator.
Suma plătită din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cuantumul stabili la art. 72, se acordă pentru situația prevăzută la alin. (1) până la sfârșitul perioadei pentru care persoana era îndreptățită să primească indemnizația de șomaj.
6. Stimularea mobilității forței de muncă
Persoanele care în perioada în care beneficiează de indemnizația de șomaj se încadrează, potrivit legii, într-o localitatea situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea în care își au domiciliul stabil, beneficiează de o primă de încadrare neimpozabilă, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu nivelul a două salarii minime brute pe țară în vigoare la data asordării.
Persoanele care în perioada în care beneficiază de indemnizația de șomaj se încadrează, potrivit legii, într-o altă localitate și, ca urmare a acestui fapt, își schimbă domiciliul primesc o primă de instalare, acordată din bugetul asigurărilor pentru șomaj, egală cu nivelul a 7 salarii brute pe țară în vigoare la data instalării.
Încetarea raporturilor d emuncă sau de serviciu din inițiativa sau din motive imputabile angajatului, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă, atrage obligația restituirii integrale de către angajat a sumelor acordate drept prime prevăzute la art. 74 și 75.
În situația nerespectării prevedrilo alin (1) recuperarea sumelor revăzute la art. 74 și 75 se va face în baza deciziilor de imputare eise de agențiile pentru ocuparea forței de muncă, care constituie titluri executorii.
3.3. Sfera de cuprindere și cadrul juridic privind încadrarea în muncă
Stimularea angajatorilor pentru încadrarea în muncă a șomerilor se realizează prin:
subvenționarea locurilor de muncă;
acordarea de credite în condiții avantajoase în vederea creării de noi locuri de muncă;
acordarea unor facilități.
1. Subvenționarea locurilor de muncă
Din bugetul asigurărilor pentru șomaj și din alte surse alocate conform prevderilor legale se pot subvenționa cheltuielile cu forța de muncă efectuate în cadrul realizării unor programe care au ca scop ocuparea temporară a forței de muncă din rândul șomerilor, pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunicațiile locale.
Pot fi subvenționate din sursele prevăzute la alin. (1) în principal, următoarele categorii de servcii:
a) servicii publice de refacere și întreținere a infrastructurii, de ecologizare și de realizare a unor lucrări edilitare, organizate de autoritățile publice locale, de firme private sau organizații neguvernamentale, cu avizul administrației publice locale;
b) servcii sociale care cuprind activități de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanele vârstnice, persoanelor cu handicap, organizate de autoritățile publice locale, organizații neguvernamentale și alte organisme, în condițiile legii.
Subvențiile prevăzute la art. 78 alin. (1) se acordă angajatorilor pe o perioadă de cel mult 12 luni, la soclicitarea autorităților publice locale, pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă, din rândul șomerilor, pentru servicii de natura celor prevăzute la art. 78 alin. (2).
Cuantumul lunar al subvenției acordate pentru fiecare persoană încadrată cu contract individual de muncă din rândul șomerilor este:
în perioada 1 aprile-31 octombrie, 70% din salariul de bază brut pe țară;
în perioada 1 noimebrie-31 martie, un salariu de bază minim brut pe țară, la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajatori, aferente acestuia.
Angajatorii care încadrează în muncă pe durate nedeterinată absolveți ai unor instituții de învățământ primesc, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând un salariu minim brut pe țară în vigoare.
Angajatorii care încadrează în uncă pe durată nedeterminată absolvenți din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioadă de 18 luni, pentru fiecare absolvent, o sumă lunară reprezentând 1,5 salarii minime brute pe țară în vigoare.
Măsurile de stimulare prevăzute la art. 80 nu se acordă pe perioadele în care raporturile de muncă sau de serviciu sunt suspendate.
În sensul prezenței legi, prin absolvent al unei instituții de învățământ se înțelege persoana care a obținut o diplomă sau un certificat de studii, în condițiile legii, în condițiile legii, în una dintre instituțiile de învățământ gimnazial, profesional, special, liceal, postliceal sau superior, de stat ori particular, autorizat sau acreditat în condițiile legii.
Angajatorii care încadrează absolveții în condițiile art. 80 sunt obligați să mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale acestora cel puțin 3 ani de la data încheierii. Angajatorii care încetează din inițiativa lor raporturile de muncă sau de serviciu ale absolvenților, anterior termenului de 3 ani prevăzut la alin. (1), sunt obligați să restituie, în totalitate, agențiile pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate pentru fiecare absolvent, plus dobânda aferentă, calculată la nivelul celei acordate de trezoreria statului pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Prevederile alin. (2) nu se aplică în situația în care încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu are loc din inițiativa sau din motive imputabile angajatului.
Absolvenții pot fi încadrați în condițiile art. 80, o singură dată pentru fiecare formă de învățământ, în termen de 12 luni de la data absolvirii studiilor.
În perioada celor 3 ani, prevăzută la art. 83 alin. (1), absolvenții pot urma o formă de pregătire profesională, organizată de către angajator, în condițiile legii.
Cheltuielile necesare pentru pregătirea profesională prevăzută la alin. (1) vor fi suportate, la cererea angajatorilor, din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Angajatorii care încadrează în muncă pe periodă nedeterminată șomeri în vârstă de peste 45 de ani sau șomeri întreținători unici de familii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, pentru fiecare persoană angajată din aceste categorii, o sumă egală cu un salariu minim brut pe țară în vigoare, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.
De același facilități beneficiază și angajatorii care au sub 10 de angajați și încadrează în muncă pe durata nedeterminată persoane cu handicap, cu obligația menținerii raporturilor de muncă sau de serviciu cel puțin 2 ani.
Angajatorii care încetează din inițiativa lor raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la alin. (1) și (2), anterior termenului de 2 ani, sunt obligați să restituie, în totalitate, agențiilor pentru ocuparea forței de muncă sumele încasate pentru fiecare persoană și dobânzile aferente, calculate la nivelul celor acordate de trezorăria statului pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Prevederile alin (3) nu se aplică în situația în care încetare raporturilor de muncă sau de serviciu are loc din inițiativa sau din motive imputabile angajatorului.
2. Acordarea de credite în condiții avantajoase
Pentru crearea de noi locuri de muncă prin înființarea și dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale, precum și activități independente desfășurate de persoane fizice autorizate s epot acorda, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, credite în condiții avantajoase.
Creditele se acordă în baza unor proiecte de fezabilitate, proporțional cu numărul d elocuri de muncă ce vor fi înființate, pentru o perioadă de cel mult 3 ani, pentru investiții, inclusiv perioada de grație de maximum 6 luni și, respectiv, un an pentru asigurarea producției, cu o dobândă de 50% din dobânda de referință a Băncii Naționale a României.
În județele în care rata medie anuală a șomajului s-a situat peste rata medie anuală a șomajului pe țară, comunicată de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, creditele se acordă în anul calendaristic următor cu o dobândă de 25% din dobânda de referință a Băncii Naționale a României.
Beneficiari de credite acordate în condițiile prevăzute la LIN. (2), (2¹) și (2²) trebuie să îndeplinească următoarele condiții:
a) să aibă cel mult 250 de angajați și/sau membrii coperatori cu raporturi de muncă sau de serviciu;
b) activitatea de bază să se realizeze în producție, servcii sau în turism;
c) pe cel puțin 50% din locurile de muncă nou-create să fie încadrat personal provenind din rândul șomerilor la agențiile pentru ocuparea forței de muncă;
d) personalul încadrat în condițiile prevăzute la lit. c) să fie menționat în activitate cel puțin 3 ani;
e) locurile de muncă avute în vedere la acordarea de credite în condițiile alin. (2) să nu fie locurile de muncă vacante, rezultate în urma disponibilizările de personal în ultimele 12 luni premergătoare încheireii contractului de credite, astfel:
a) să aibă cel mult 250 de angajați și/sau membri cooperatori cu raporturi de muncă sau de serviciu;
b)activitate de bază să se realizeze în producție, servicii sau în turism;
c) pe cel puțin 50% din numărul locurilor de muncă nou-create prin înființarea sau dezvoltarea de întreprinderi mici și mijlocii sau de unități cooperatiste să fie încadrat persoanl provenind din rândul șomerilor înregistrați la agențiile pentru ocuparea forței de muncă;
d) personalul încadrat în condițiile prevăzute la lit. c) să fie menținut în activitate cel puțin 3 ani;
e) locurile de muncă avute în vedere la acordarea de credite în condițiile alin. (2), (2¹) și (2²) să nu fie locurile de muncă vacante, rezultate în urma dispobibilizărilor de personal în ultimile 12 luni premergătoare încheierii contractului de creditare.”
Asociațiile familiale pot primi credite proporțional cu numărul membrilor acestora, iar persoanele fizice autorizate care desfășoară în mod independent activități economice pot primi credite pentru finanțarea propriului loc muncă, cu respectarea prevederilor alin. (2), (2¹) și (2²).”
Șomerii care se obligă se înființează întreprinderi mici și mijlocii, unități cooperatiste, asociații familiale sau care desfășoară în mod independent o activitate economică în calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la obținerea creditelor.
Suma totală care poate fi utilizată pentru acordarea de credite și cunatumul maxim al creditului ce pot fi acordat se vor stabilii prin lege bugetului asigurărilor sociale de stat.
În cazul în care persoanelor angajate din rândul șomerilor sunt disponibilizate anterior împlinirii celor 3 ani de la încadrate, angajatorul este obligat ca, în temren de maximum 30 de zile calendaristice de la data disponibilitării, să încadreze șomeri pe locurile de muncă devenite vacante.
Obligația prevăzută la alin. (1) revine angajatorului și în situația în care persoanele angajate pe noile locuri de muncă create nu provin din rândul șomerilor.
Pe perioada derulării contractului de creditare angajatorul nu poate reduce numărul de posturi existente în unitate la data acordării creditului.
În cazul nerespectării condiției prevăzute la art. 86 alin. (3) lit. c), angajatorul va suporta o penibilitate egală cu mărimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă creat și neocupat.
În cazul nerespectării obligației prevăzute la art. 88 alin. (1) și (2), angajatorul va suporta o penibilitate egală cu mărimea creditului acordat pentru fiecare loc de muncă creat și neocupat, proporțional cu numărul de luni neocupate.
În cazul nerespectării obligației prevăzute la art. 88 alin. (3), contractul de creditare se realizează, iar agentul economic va suporta o penibilitate egală cu creditul acordat plus dobânda aferentă, fără a mai avea posibilitatea să beneficieze de credite în condițiile prezenței legi timp de 3 ani.
Angajatorul poate solicita un nou credit dacă a achitat integral creditul anterior, inclusiv dobânzile aferente.
Administrarea sumelor alocate din bugetul asigurărilor pentru șomaj pentru acordarea de credite în credite în condiții avantajoase s eface de bănci sau de agenții autorizate potrivit legii, cu care Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă încheie contracte în condițiile prevăzute de lege.
Banca sau agenția de credite care administrează fonduri pentru acordarea de credite poartă răspunderea pentru rambursarea sumelor la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Condițiile de acordare și rambursare a creditelor, modul de stabilire a garanțiilor, organizarea și desfășurarea licitațiilor pentru desemnarea băncilor și agențiilor autorizate să acorde credite din bugetul asigurărilor pentru șomaj se vor stabili prin norme metodologice comune ale Ministerului Muncii și Solidarității Sociale și Băncii Naționale a României.
3. Facilitățile acordate angajatorilor
Angajatorii care încadrează în muncă persoane din rândul șomerilor, pe care le mențin în activitate pe o perioadă de cel puțin 6 luni de la data angajării, beneficiează de reducerea sumei reprezentănd contribuția de 5% datorată bugetului asigurărilor pentru șomaj.
Reducerea contribuției se acordă începând din anul fiscal următor, pentru perioada de 6 luni, și constă în diminuarea sumei datorată lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat în condițiile prevăzute la alin. (1) din numărul mediu scriptic de personal încadrat cu contract individual de muncă din anul respectiv.
Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condițiile art. 86 lin. (1) beneficiează de reducere la plate contribuției, potrivit art. 93 alin. (2), numai pentru șomarii încadrați peste nivelul de 50% din locurile de muncă nou.create prevăzute la art. 86 alin. (3)
CAPITOLUL IV
Atribuțiile instituțiilor în relaizarea sistemului asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
4.1. Atribuțiile Agenției Naționale de Ocuparea Forței de Muncă
Pentru realizarea obiectivelor și măsurilor prevăzute de prezența lege Guvernul aprobă strategii, planuri și programe naționale, în profit de ramură și teritorial.
Instituțiile implicate în realizarea prevederilor prezenței legi sunt:
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
Ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
Organizațiile sindicale și asociațiilor patronate reprezentative la nivel național;
Prefecturile și autoritățile administraței publice locale;
Comsia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are în domeniu ocupării forței de muncă următoarele atribuții:
a) urmărește tendințele de pe piața muncii și elaborează strategii, prognoze și programe naționale privind ocuparea forței de muncă, formarea profesională a șomerilor și egalitatea de șanse pe piața muncii;
b) elaborează și avizează proiectele de acte normative în domeniul ocupării, formării profesionale, promovării egalității de șanse pe piața muncii;
c) elaborează proiectul bugetului asigurărilor pentru șomaj;
d) deleagă anual atribuțiile de ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj, conform legii;
e) urmărește, pe baza rapoartelor trimestriale și anuale, execuția bugetului asigurărilor pentru șomaj și exercită controlul asupra realizării politicilor, strategiilor, planurile și programele privind forța de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
f) împreună cu alte ministere și organe de specialitate realizează și actualizează clasificarea ocupațiilor din România, ținând seama de schimbările în structura economică și social a țării și de cerințele alinierii la standardele internaționale în domeniu;
g) promovează programe, propun acorduri și implementează proiecte de colaborare internațională în domeniile ocupării, formării profesionale și egalității de șanse pe piața muncii;
h) stabilește anual indicatorii de performanță și nivelul acestora, în baza cărora se elaborează programul anual de activitate al Ageniție Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Realizarea politicilor, stagiilor, planurilor și programelor privind ocuparea forței de muncă și formarea profesională a șomerilor se înfăptuiește, în principal, prin intermediul Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă.
Pentru realizarea serviciilor de ocupare și formare profesională Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă va respecta:
a) accesul nediscriminatoriu la serviciile prestate în domeniul ocupării și formării profesionale;
b)neutralitatea în posibilele interese divergente dintre angajatori și forța de muncă;
c)orientarea activității către nevoile clienților prin întocmirea planurilor individuale de acțiune și promovarea unor servicii rapide și de calitate;
d) respectarea caracterului concurențial al activităților de pe piața muncii;
e) confidențialitatea datelor personale ale clienților;
f) transparența în activitatea desfășurată și în privința rezultatelor obținute;
g) descentralizarea serviciilor și a procesului de luare a deciziilor;
h) adaptabilitatea serviciilor la modificările din mediul social și economic.
Agenția Națională pentru Ocupare Forței de Muncă prezintă Ministerul Muncii și Solidarității Sociale rapoarte trimestriale și anuale privind executarea bugetului asigurărilor pentru șomaj și realizarea indicatorilor de performanță stabiliți prin protocol.
Ministerele și alte organe de specialitate ale administraței publice centrale, prin stategiile și politicile elaborate în domeniile pe care le coordonează, trebuie să asigure creșterea gradului de ocupare a forței de muncă.
În vederea realizării obiectivelor prevăzute la alin. (1) ministerele și alte organe de specialitate ale admnistraței publice centrale pot propune în cadrul Comisiei Naționale de Promovare a Ocupării Forței de Muncă strategii, programe și proiecte de acte normative privind ocuparea și formarea profesională a forței de muncă.
Organizațiile sindicale și asociațiile patronate, reprezentative la nivel național, participă în condițiile prevăzute de lege la elaborarea și implementarea programelor și măsurilor privind piața muncii.
Organizațiile sindicale și asociațiile patronate reprezentative la nivel național vor fi consultate la elaborarea de acte normative care privesc ocuparea forței de muncă.
Prefecturile și autoritățile administrației publice locale au obligația să monitorizeze evoluțiile de pe piața muncii în plan teritorial, să participe activ la elaborarea și realizarea măsurilor de îmbunătățire a ocupării persoanelor neîncadrate în muncă și să sprijine activitatea agențiilor pentru ocuparea forței de muncă.
Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă
Se înființează Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă, denumită în contuinuare Comisia Națioanlă de Ocupare.
Comisia Națională de Ocupare are, în principal, următoarele atribuții:
a) supuse atenției Guvernului strategii și politici pentru creșterea nivelului și calității ocupării forței de muncă în corelație cu programele de dezvoltare economică și socială;
b) stabilește direcțiile dezvoltării resurselor umane la nivel național, în profil de ramură și teritorial;
c) asigură armonizarea programelor de dezvoltare a resurselor umane finanțate din fonduri publice sau din alte surse;
d) face propuneri pentru elaborarea unor acte normative privind ocuparea forței de muncă și de îmbunătățire a legislației în acest domeniu;
e) pe baza tendințelor dezvoltării economice și sociale și a evoluțiilor pe piața muncii, face propuneri pentru inițierea unor măsuri proactive de combatere a șomajului prin politici fiscale, ajustări structurale, reconvensie profesională.
Comisia Națională de Ocupare este alcătuită din reprezentanți ai ministerelor, agențiilor și departamentelor din subordinea Guvernului sau autonome, la nivel de secretar de stat, și din președinții organizațiilor sindicale și asociațiilor patronate reprezentative la nivel național.
Președintele Comisiei Naționale de Ocupare este ministrul muncii și solidarității sociale.
Componența Comisiei Naționale de Ocupare va fi stabilită în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi de către ministerul muncii și solidarității sociale, cu consultarea instituțiilor prevăzute la alin. (1), și se aprobă prin decizie a primului-ministru.
Secretariatul Comisiei Naționale de Ocupare este asigurat prin Direcția generală forță de muncă din cadrul Ministerului Muncii și Solidarității Sociale.
Comisia Națională de Ocupare poate comanda instituțiilor de specialitate studii rapoarte și analize privind piața muncii, care vor fi finanțate din bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Comisia Națională pentru Ocupare este legal constituită la data aprobăriii de către primul-ministru a componenței acesteia.
Regulamentul de organizar și funcționare a Comisiei Naționale de Ocupare va fi elaborat de către Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și va fi supus spre aprobare acesteia în termen de 90 de zile de la data constituirii și va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.
4.2. Protecția socială a muncii
Principalele obiective ale politicii de ocupare
Obiectivul orizontal A – Creșterea ratei de ocupare
Pe piața muncii acțiune Guvernului are ca principal obiectiv creșterea gradului de ocupare a populației active. Măsurile propuse vizează stimularea creării de noi locuri de muncă în condițiile continurăii în ritm accelerat, a proceselor de privatizare și restructurare, astfel încât rata șomejului să scadă.
Obiectivele Programului de Guvernare în domeniul politicii de ocupare a forței de muncă până în anul 2004 vizează:
1) creșterea gradului de ocupare a forței de muncă
– adoptarea liniilor directoriale a UE privind ocuarea forței de muncă;
– creșterea ocupării forței de muncă;
– dezvoltarea spiritului întreprinzător al angajatorilor și al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă;
– creșterea mobilității, flexibilității, adaptabilității forței de muncă;
– garantarea șanselor egale;
2) măsuri de sprijinire a șomerilor
– aplicarea de măsuri de asigurare pentru șomaj;
-mutarea accentului politicilor de protecție a șomerilor de la măsuri pasive către cele active.
Pentru îndeplinirea obiectivelor Programului de Guvernare, Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă, întocmește anual Programul Național pentru Ocuparea Forței de Muncă. Obiectivele stabilite pentru anul 2006 sunt:
prevenirea șomajului și combaterea efectelor sociale ale acestuia îmbunătățirea structurii ocupării pe ramuri economice și zone geografice prin echilibrarea raportului între cererea și oferta de pe piața muncii;
creșterea mobilității forței de muncă în condițiile schimărilor structurale care se produc în economia națională;
încadrarea sau reîncadrarea în muncă a persoanelor în căutarea unui loc de muncă;
sprijinirea ocupării persoanelor aparținând unor categorii defavorizate ale populației;
asigurarea egalității șanselor pe piața muncii;
stimularea șomerilor în vederea ocurpării unui loc de muncă;
stimularea angajațiilor pentru încadrarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de mnuncă;
creșterea ponderii măsurilor active de stimulare a ocupării forței de muncă în total cheltuielilor la 22,9%
stimularea încadrării în muncă a minimum 42% din numărul șomerilor în primele 6 luni de la data intrării în șomaj;
utilizarea eficientă a bugetului asigurărilor pentru șomaj în derularea măsurilor active
Aceste obiective vor fi realizate prin următoarele măsuri active:
servicii oferite șomerilor, cum sunt:
informarea și consilierea profesională
medierea muncii
consultanță și asistență pentru începerea unei activității independente sau pentru inițierea unei afaceri
accesarea gratuită a serviciiului electronic de mediere a muncii
creditarea pentru Imm
cursuri de alificare și recalificare a forței de muncă
subvenții pentru creșterea ocupării.
Obiectivul orizontal B – Strategii naționale pentru „Învățarea pe parcursul întregii vieții”
Reformele legislative și instituționale realizate în acest domeniu în ultimii ani îmreună cu alocarea unor fornduri mai mari pentru educație și formare profesională arată intersul deosebit pe care România îl acordă dezvoltării de strategii naționale ample și coerente de formare inițială și continuă.
Îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic
Îmbunătățirea învățământului profesional și tehnic (învățământul preuniversitar profesional, învățământul postliceal, învățămntul superior) prin:
– Generalizarea calității profesionalizării ca atribut și finalitate a formelor și structurilo de formare inițială organizată potrivit prevederilor legale în vigoare;
– dezvoltarea și implementarea unui sistem de consiliere și orinetare școlară și profesională;
– realizarea reformei curiculare la toate nivelele educaționale;
– formarea continuă a personalului didactic;
– asigurarea educației de bază pentru toți cetățenii;
– eradicarea analfabetismului prin implicarea iinstituțiilor de resort și a comuntăților locale;
– creșterea calității programelor de formare profesională, atât pentru formarea inițială, cât și pentru cea continuă;
– adoptarea unor programe de educație compensatorie sau de acordare unei a doua șanse pentru cei care au părăsit temporar sistemul formal al educaței de bază;
– dezvoltarea și restructurarea rețelei învățământului rural, astfel încât să se asigura accesul echitabil la educație pentru copii și tineri din mediul rural;
– ameriolarea calitativă a serviciilor educaționale din învățământul rural;
– combaterea abandonului școlar;
– implemetarea societății informaționale prin sistemul educațional – istruirea la distanță și continuă și informatizarea învățământului;
– anticiparea necesarului de competențe, corespunzător schimbărilor care se previzionează pe piața muncii;
– adecvarea învățământului profesional și tehnic (ÎPT) la nevoile de dezvoltar durabilă la nivel regional;
– adecvarea ÎPT la nevoile de calificare solicitate de economia bazată pe cunoaștere, de noile tehnologii în curs de dezvoltare;
– utilizarea noilor tehnologii în procesul de formare profesional prin noi forme și tipuri de învâțare (învățare la distanță);
– adecvarea ÎPT la nevoile de dezvoltare personală și profesională a cursanților din perspectiva învățării permanente, în condițiile inegrării elevilor cu nevoi speciale de învățare în programele de pregătire profesionalp în rețeaua de masă;
– dezvoltarea și implementarea mecansimelor și instrumentelor de asigurare a calității formării profesionale inițiale;
– promovarea parteneriatului social în ÎPT;
– dezvoltarea instituțională a unităților de învățământ pentru a deveni furnizoare de formare a resurselor umane la nivelul comunicațiilor locale;
– valorificarea competențelor profesionale dobândite în contexte de formare non-formală sau informală.
2. Îmbunătățirea formării profesionale continue
Măsuri prevăzute pentru îmbunătățirea formării profesionale continue și spirinirea învățării pe tot parcursul vieții:
– Înlăturarea blocajelor din activitatea de formare profesională a adulților;
– Modificarea cadrului legilativ privind formarea profesională a adulților;
– Asigurarea calității și competivității furnizorilor de fomare (elaborarea de standarde ocupaționale, autorizate programelor de formare, evaluarea rezultatelor formării);
– Facilitarea organizării unor stagii de instruire practică la agenții economici pentru programe organizate de diferiți furnizori de formare profesională;
– Elaborarea de către patronate, împreună cu sindicatele, a planurilor anuale de formare profesională la nivel de întreprindere, prin care se va da posibilitatea salariaților să participe la diferite forme de pregătire profesională;
– Elaborarea procedurii de evaloare și certificare a competențelor dobândite pe cale non-formală sau informală;
– Perfecționarea cadrului legislativ și instituțional pentru promovarea parteneriatului în formarea profesională continuă;
– Încurajarea instituțiilor și a unităților de învățământ de a participa ca furnizori de formarea profesională continuă în programele inițiale și organizate de ANOFM.
Obiectul orizontal C- Dezvoltarea parteneriatului social
În vederea evaluării și monitorizării acțiunilor privind ocuparea forței de muncă, în România a fost constituit un parteneriat social cuprinzător, partenerii sociali fiind implicați în elaborarea politicilor și strategiilor pentru punerea în aplicare a diferitelor programe din domeniul ocupării.
Aceste programe se crează prin acorduri și protocoale în care sunt prevăzute politici coerente de realizare a obiectivelor propuse.
În acest context, partenerii sociali sunt integrați sistematic în dezvoltarea și implementare acțiunilor, în concordanță cu inițiativele publice/private.
Prin intermediul dialogului social parteneriatele își fac simțită prezența la nivel european (cooperare transnațională cu privire la programe de tineret, edcuație și formare), național (acorduri tipărite), local (la nivelul comunicațieilor), la nivelul întreprinderilor (patronat, sidicat/salariați).
Parteneriatele se dezvoltă mai ales prin inplicarea activă a organelor locale și regionale a organizațiilor societății civile, care oferă servicii mai apropiate de cetățeni și sunt mai bine adaptate specifiece ale comunităților.
Deoarece în această etapă economia României trebuie să se adapteze în toate sectoarele de activitate pentru a deveni și a se manține competitivă, parteneriatul social devine o modalitate eficientă de a asigura modernizarea și diversificarea activităților.
Structurile parteneriale por fi bi, tri, sau pluripartite.
În acest sens au fost înființate și funcționază următoarele instituții:
1. Cosiliul Economic și Social (CES) este un organism tipărit, autonom, de interes public, constituit în scopul realizării dialogului social dintre Guvern, sindicate și patronate și al asigurării climatului de pace social. CES are un rol consultativ în stabilirea politicii economice și sociale, precum și înmedierea stărilor conflictuale intervenite între partenerii sociali, înainte de a se declanșa procedurile prevăzute pentru soluționarea conflictelor de muncă.
2. Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă reprezintă instituția cu conducere tipărită care are ca atribuție principală implementarea politicii de ocupare a forței de muncă precum și a celei de protecție socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă.
3. Consiliul Național de Formare Profesională a Adulților (CNFPA) este o autoritate administrativă autonomă, organizată în sistm tipărit, cu rol consultativ în promovarea politicilor și strategiilor privind formarea profesională a adulților. CNFPA este format din reprezentați au administraței publice centrale, precum și ai organzațiilor patronale și sindicale reprezentative la nivel național.
De asemenea, la nivelul fiecărui minister funcționază comisiile de dialog social în cadrul cărora sunt abordate problemele specifice instituței respective, deciziile fiind adoptate în urma consultării partenerilor sociali.
Începând cu anul 2001 s-au încheiat acorduri sociale între guvern și partenerii sociali reprezentativi la nivel național, în scopul asigurării păcii sociale necesare realizării reformelor economice.
Coform prevederilor Legii Învățământului, Ministerul Educaței și Cercetării se sprijină, la nivel național, pe organisme cosultative cum are fi Consiliul Național pentru Formare și Educație Continuă. La nivel județean, funcționează Consiliul Național Dezvoltarea a Parteneriatului Social în Învățământul Profesional și Tehnic, în cadrul Cosiliului consultativ al inspectoratului școlar județean sau al municipiului București.
Obiectul orizontal D – Dimensiunea regională
Pentru România dezvoltarea regională nu a fost o tradiție.
Regiunile de dezvoltare, înființare doar în urmă cu circa 5 ani, sunt alcătuite din grupuri de două până la opt județe (incluzând și municipiul București), constituite prin asocierea voluntară a acestora. Modelul regiunilor de dezvoltare urmează îndeaproape sistemul european de clasificare statistică a unităților teritoriale – Nomenclatorul Unitățiloe Teritoriale Statistice (NUTS). Regiunile create nu au statut administrativ și nici personalitate juridică. Ele reprezintă cadrul de concepere, implementare și evaloare a politicii de dezvoltare regională și a programelor de coeziune economică și socială. În cadrul fiecărei regiuni de dezvoltare funcționează o agenție pentru dezvoltare regională, care este un organism neguvernametal, de unitate publică, care acționează în domeniul specific dezvoltării regionale.
Instrumentele de bază ale promovării economice la nivel regional sunt „Strategia Națională pentru Dezvoltarea Regională” și „Programul Național pentru Dezvoltarea Regională”, Începând cu anul 2000, România elaborează Planul Național de Dezvoltare care prezintă strategia, prioritățile și programele de promovare a coeziunii socio-economice pe teritoriul țării. Ministerul Dezvoltării și Prognozei are sarcina de a promova și coordona la nivel național politica de dezvoltare regională.
Politica pieței muncii și cea de formare profesională reprezintă domenii de acțiune ale eforturilor și inițiativelor regionale. Pe baza Planului Național de Dezvoltare, Ministerul Dezvoltării și Prognozei derulează programe prin care se crează oportunități de ocupare și dezvoltare a resurselor umane. Aceste programe se adresează în principal regiunilor, județelor sau zonelor care au probleme de dezvoltare și au ca principal obiectiv sprijinirea investițiilor pentru creșterea capacității de creare de locuri de muncă și de dezvoltare a resurselor umane prin măsuri de sprijinire a creării sau dezvoltării IMM, finanțarea dezvoltării infrastructurii, etc.
La nivelul județean se elaborează anual programe de dezvoltare economico-socială. Consiile județene și consiliile locale de la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, fomrate din reprezentanți aleși de colectivitățile locale, au ca atribuție elaborarea, aprobarea și adaptarea de strategii și programe de dezvoltare economico-socială județe și locale.
Autoritățile locale sunt implicate în fundamentarea și implementarea programelor anuale de ocupare temporară din rândul șomerilor (lucrări de interes comunitar, constând în servicii publice și servicii sociale).
Pentru întărirea rolului autorităților publice locale și a partenerilor sociali în implementarea politicilor în domeniul pieței muncii, la nivelul agențiilor județene pentru ocuparea foței de muncă se vor constitui și vor funcționa, din a doua parte a anului 2002, consiliile consultative.
Consorțiile Regionale sunt structuri consultative ale Consiliilor pentru Dezvoltare Regională, constituie cu aprobarea Consiliului Național pentru Dezvoltarea Regională.
Fiecare din cele 7 Consorții Regionale este compus din reprezentați ai Agenției pentru Dezvoltare Regională, Consiliilor Județene, Agențiilor penu Ocuparea Forței de Muncă, filialei regionale a Cenrtului Național pentru Dezvoltarea învățământului Profesional Parteneriatului Social în Învățământului Profesional și Tehnic, Inspectoratelor Școlare Județene, Comitetelor Locale pentru Dezvoltarea Parteneriatului Social în Învățământul Profesional și Tehnic, universităților.
Bugetul asigurărilor pentru șomaj
Bugetul asigurărilor pentru șomaj cuprinde veniturile și cheltuielile sistemului asigurărilor pentru șomaj.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale fundamentează anual, pa baza propunerilor Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, proiectul bugetului asigurărilor pentru șomaj.
Bugetul asigurărilor pentru șomaj se aprobă prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Veniturile bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie din:
a) contribuțiile angajatorilor și ale persoanelor juridice la care își desfășoară activitatea asigurații prevăzuți la art. 19 lit. b)-e), asimilate angajatorului, potrivit prezenței legi;
b) contribuțiile individuale ale persoanelor care încheie contracte de asigurare pentru șomaj;
c) contribuțiile datorate de persoanele care încheie contract de asigurare pentru șomaj;
d) venituri din alte surse, inclusiv din finanțarea externă.
În cazul în care sursele prevăzute la alin. (1) nu acoperă finanțarea cheltuielilor, deficitul bugetului va fi acoperit prin subvenții de la bugetul de stat.
Constituirea resurselor și efectuarea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj se realizează prin trezoreria statului.
Disponibilitățile bănești înregistrate la finele anului de bugetul asigurărilor pentru șomaj se raportează și se utilizează în anul următor cu aceeași destinație.
Angajatorii au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 5% aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de asigurații prevăzuți la art. 19.
Angajatorii care încheie cu persoane fizice convenții civile de prestări de servicii pentru desfășurarea unor activități nu au obligația de a contribui la bugetul asigurărilor pentru șomaj în raport cu drepturile bănești plătite din fondul de salarii, dacă acestea au încheiat și un contract individual de muncă.
Angajatorii au obligația de a reține și de a vira lunar contribuția individuală la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 1%, aplicată salariului de bază lunar brut, pentru asigurații prevăzuți la art. 19 lit. a)-d) sau, după caz, pentru asigurații prevăzuți la art. 19 lit. e), asupra veniturilor brute lunare realizate.
Persoanele asigurate în baza contractului de asigurare pentru șomaj, prevăzute la art. 20, au obligația de a plăti lunar o contribuție la bugetul asigurărilor pentru șomaj, în cota de 6%, aplicată asupra venitului lunar în contractul de asigurare pentru șomaj.
În funcție de necesarul de resurse pentru acoperirea cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj, nivelul cotelor contribuțiilor prevăzute la art. 26-28 s epoate modifica prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat.
Veniturile din alte surse ale bugetului asigurărilor pentru șomaj se constituie, în principal, din dobânzi, majorări pentru neplata la termen a contribuțiilor, restituirii ale creditelor acordate în baza legii, taxa încasate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă din activitatea de formare profesională și cele pentru acreditarea furnizorilor de servicii de ocupare, penalități, amenzi și orice alte sume încasate potrivit legii la bugetul asigurărilor pentru șomaj.
Termenul de plată a contribuțiilor la begetul asigurărilor pentru șomaj este, după caz, de cel mult 5 zile de la:
a) data stabilită pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor cooperatori pe luna în curs, în cazul angajatorilor care efectuează plata acestor drepturi o singură data pe lună;
b) data stabilită pentru plata chenzinei a două, în cazul angajatorilor care efectuează pata drepturilor chenzinale;
c) data stabilită prin contractul de asigurare pentru șomaj.
Pentru neplata contribuțiilor datorate la termenele prevăzute la alin. (1) se aplică majorări de întârziere potrivit reglemetărilor legale privind executarea creanțelor bugetare.
În cazul neachitării contribuțiilor pentru constituirea bugetului asigurărilor pentru șomaj, a majoritarilor de întârziere și a penalităților, Agenția Națională pentru ocuparea Forței de Muncă va proceda la aplicarea măsurilor de executare siliă prevăzute de lege.
Recuperarea debitelor din contribuții și majorări se poate face și prin compensarea cu active imobile din patrimoniul debitelor, evaluate de instituții autorizate în condițiile legii, cu condiția ca acestea să fie necesare funcționării Agenției Naționale pentru ocuparea Forței de Muncă și să fie prevăzute în programul de investiții.
Din sursele financiare constituite în cadrul bugetului asigurărilor pentru șomaj se acoperă, în principal, următoarele cheltuieli privind:
a) plata indemnizațiilor de șomaj;
b)plata contribuțiiloe pentru asigurări sociale de stat și a contribuțiilor pentru asigurări sociale de sănătate pentru beneficiari indemnizațiilor de șomaj, stabilite potrivit legii;
c) plățile compensatorii acordate potrivit legii;
d) taxe, comisioane și alte cheltuieli ocazionale de efectuarea plăților prevăzute la lit. a)-c)
e) finanțarea măsurilor pentru stimularea ocupării forței de muncă și a măsurilor pentruprevenirea șomajului;
f) finanțarea serviciilor de formare profesională pentru persoanele în căutarea unui loc de muncă, prevăzute la art. 16 lit. a). b) și f);
g) finanțarea studiilor, rapoartelor și analizelor privind piața muncii, comandate instituțiilor de specialitate de către Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă și de Agenția Națională pentru Ocupare Forței de Muncă;
h) organizarea și funcționarea Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, inclusiv realizare de obiective de investiții, dotări și alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital, în limitele prevăzute de lege;
i) participarea la activitatea unor oragnizații internaționale, inclusiv plata cotizațiilor pentru afilierea la acestea;
j) aplicarea măsurilor în vederea recuperării debitelor;
k) cofinanțarea unor proiecte privind modernizarea serviciilor de ocupare și formare profesionale pe baza unor acorduri internaționale;
l) cofințarea unor programe privind stimularea ocupării forței de muncă;
m) rambursarea împrumuturilor contractate în condițiile legii, precum și plata de dobânzi și comisioane aferente acestora;
n) alte cheltuilei prevăzute de legislația în vigoare.
Nivelul cheltuielilor bugetului asigurărilor pentru șomaj se fundamentează de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, la propunerea Agenței Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, în funcței de indicatorii sociali stabiliți pe baza analizelor, studiilor și prognozelor privind evoluțiile de pe piața muncii.
CAPITOLUL V
Studiu tehnico-operativ privind asigurările de șomaj
5.1. Studiu practic de evidențiere și raportare a contribuțiiloe agențiilor economici la asigurările pentru șomaj
Angajatorii care încadrează în muncă absolvenți ai instituțiilor de învățământ în condițiile art. 80 din lege vor încheia cu agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană sau a municipiului București convenție conform modelului prezentat în anexa nr.15.
Convenția prevăzută la alin. (1) se încheie anual pentru fiecare promoție de absolvenți ai instutuțiilor de învățământ.
Încadrarea în muncă pe perioadă nedeterminată, potrivit art. 80 din lege, a absolvenților se va face numai pe posturi vacante.
Nu sunt considerate posturi vacante posturile care au fost reânființate după mai puțin de 6 luni de la data încetării raporturilor de muncă sau de serviciu pe motivul reducerii personalului.
Măsurile de stimulare prevăzute la art. 80 alin. (1) și (2) din lege se acordă angajatorilor pe o perioadă de 12 luni și, respectiv, 18 luni de la data încheierii convenției prevăzute la art. 52 alin. (1).
Suma lunară se acordă angajatorilor proporțional cu timpul efectiv lucrat de absolvenți în luna respectivă.
Pentru stabilirea sumei lunare prevăzute la alin. (2) angajatorii vor deăune la agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană sau a municipiului București, o dată cu declarația privind obligațiile d eplată către bugetul asigurărilor pentru șomaj, și un tabel nominal întocmit conform modelului prezentat în anexa nr. 16.
Prevederile art. 47 din prezentele norme se aplică și în situația prevăzută la art. 83 alin. (3) din lege, referitoare la încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu din inițiativă sau din motive imputabile angajatului.
Persoanele cu handicap prevăzute la art. 80 alin. (2) și la art. 85 alin. (2) din lege sunt persoanele care își dovedesc handicapul cu certificat eliberat de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap.
Prin formă de pregătire profesională organizată de către angajator, potrivit art. 84 sin lege, se înțelege una dintre formele de pregătire profesională realizate de angajator sau contracte de acesta cu furnizorii de servicii de pregătire profesională, autorizați în condițiile legii.
Angajatorii care organizează o formă de pregătire profesională pentru absolvenții încadrați în muncă în codițiile legii vor încheia un act adițional la convenția prevăzută la art. 52 din prezentele norme, conform modelului prezentat în anexa nr. 17.
În baza actului adițional prevăzut la art. 57 alin. (2) din prezentele norme, angajatorii vor solicita agnției pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București suportarea cheltuielilor aferente pregătirii profesionale a absolvenților și vor depune în acest sens următoarele documente:
tabel nominal conform modelului prezentat în anexa nr. 18;
actul de absolvire a formei de pregătire profesională (copie);
devizul cheltuielilor pe cursant.
Pentru acordarea drepturilor prevăzute la art. 85 din lege angajatorii cor încheia cu agenția pentru ocuparea forței de muncă județeană sau a municipiului București o convenție conform modelului prezentat în anexa nr. 19 și totodată vor depune următoarele documente:
pentru persoanele cu handicap:
certificat elberat de comisia de expertiză medicală a persoanelor cu handicap (copie);
act de identitate (copie);
actul în baza căruia au fost încadrate în muncă (copie)
pentru șomeri în vârstă de peste 45 de ani:
act de identitate (copie);
actul în baza căruia au fost încadrați în muncă (copie);
pentru șomari întreținători unici de familie:
act de identitate (copie);
actul în baza căruia au fost încadrați în muncă (copie);
declarație pe propria răspundere că este întreținător unic de familie;
declarație pe propria răspundere din care să rezulte că membrii adulți de familie nu au venituri sau au venituri mici decât venitul minim garantat prevăzut de lege;
actele de stare civilă ale membrilor de familie aflați în întreținere, fața de care au obligația legală de întreținere (copie);
hotărârea judecătorească definitivă sau, după caz, actul de deces al soțului/soției, pentru persoanele care au rămas întreținători unici ai copiilor aflați în întreținere (copie).
(2) Nu beneficiază de facilitățile la art. 85 din legea angajatorul care a fost în raporturi de muncă sau de serviciu cu persoana angajată din categoriile prevăzute la alin. (1) și (2) din același articol.
Pentru verificarea sumelor cuvenite conform art. 85 din lege angajatorii vor depune la agenția pentru ocuparea forțai de muncă județeană sau a municipiului București, o dată cu declarația lunară privind obligațiile de plată către bugetul asigurărilor pentru șomaj, și un tabel nominal conform modelului prezentat în anexa nr. 20, până la data de 20 a lunii următoare celei pentru care se solicită sumele.
Cazurile de încetare a raporturilor de muncă sau de serviciu din inițiativă ori din motive imputabile angajatorilor sunt cele prevăzute la art. 47.
Sumele cuvenite conform art. 80 și 85 din lege vor fi deduse din contribuția pe care angajatorul este obligat, coform legii, să o vireze în contrul bugetului asigurărilor pentru șomaj.
În cazul în care suma cuvenită va fi mai mare, diferența se va recupera prin intermediul agenției pentru ocuparea forței de muncă județene sau a municipiului București, din bugetul asigurărilor pentru șomaj, în termen de 5 zile de la data depunerii documentelor prevăzute la art. 60.
Pentru a beneficia de reducerea sumei reprezentând contribuția de 5% datorată bugetului asigurărilor pentru șomaj în condițiile at. 93 din lege, angahatorii vor depune la agenția pentru ocupaea forței de muncă județeană sau a municipiului București o cerere conform modelului prezentat în anexa. Nr. 21, însoțită de următoarele documente:
a) tabel nominal cu persoanele încadrate în muncă din rândul șomerilor, pe care le-a menținut în activitate o perioadă de cel puțin 6 luni;
b) contractele individuale de muncă, în copie, ale persoanelor cuprinse în tabelul nominal prevăzut la lit. a).
prin numărul mediu scriptic de persoanal la care se face referie la art. 93 alin. (2) din lege se înțelege mediu lunar de salariați.
Reducerea contribuțieiacordate angajatorilor care încadrează în muncă persoane din rândul șomerilor și le mențin în activitate o perioadă de cel puțin 6 luni, prevăzută la art. 93 alin. (2) din lege, se calculeze astefel:
a) se determine numărul mediu lunar de salariați sin fiecare lună ca medie aritmetică simplă rezultată din suma efectivelor zilnice de salariați din luna respectivă (inclusiv zilele de repaus săptămânal, zilele de sărbători legale și alte zile în care potrivit dispozițiilor legale nu se lucrează), împărțită la numărul total de zile calendaristice . În efectivele zilnice nu vor fi incluși salariații aflați în concediu fără plată, cei aflați în grevă, cei detașați la lucrul în străinătate și nici ale căror contracte individuale de muncă sunt suspendate. Pentru fiecare zi de repaus săptămânal sau de sărbătoare legală se vor lua în calcul efectivele de salariați din ziua lucrătoare precedentă, cu excepția persoanelor al căror al căror contact individual de muncă a încetat în acea zi. Salariații care nu sunt angajați cu normă întreagă vor fi incluși în numărul mediu, proporțional cu timpul de lucru prevăzut în contrcactul individual de muncă;
b) se adună numărul mediu lunar de salariați pe cele 12 luni ale anului și se împarte la 12 pentru a se calcula numărul mediu lunar de salariați la nivelul anului:
Nml 1 + Nml 2…………………….+ Nml 12
Nma =–––––––––––––––––––––––
12
Unde:
Nml 1…12= numărul mediu lunar de salariți
Nma= numărul mediu lunar de salariați la nivelul anului;
c) numărul persoanelor încadrate în muncă din rândul șomerilor, cuprins și în tabelul nominal prevăzut la lin. (1) lit, a), se împarte la numărul mediu lunar la nivelul anului și se înmulțește cu 100 pentru a se opține ponderea personalului nou.angajat din rândul șomerilor:
Nsi
P%=––-x 100,
Nma
Unde:
P% = ponderea numărului de șomeri încadrați în timpul anului în numărul mediu lunar de salariați din anul respectiv;
Nsi = numărul de șomeri încadrați pentru cel puțin 6 luni;
d) ponderea calculată potrivit prevederilor lit. c) se înmulțește cu 0,5% pentru a se determina cuantumul reducerii procentuale a contribuției datorate de angajator;
Cr % = P % x 0,5
Unde:
Cr % = cuantumul reducerii procentuale a contribuței datorate.
(4) Calculul se face de angajator, care își asumă răspunderea pentru fatele comunicate.
Persoanele prevăzute la art. 120 din lege beneficiează de măsurile pentru stimularea ocupării forței de muncă cuprinse în cap. V din lege.
În cazul persoanelor prevăzute la alin. (1), în vederea acordării pentru stimularea ocupării forței de muncă, stabilite la pct. 5 și 6 din secțiunea a 2-a a cap. V din lege, ajutorul de șomaj, ajutorul de integrare profesională și alocație de sprijin se asimilează cu indemnizația de șomaj.
Procedura de primire și de soluționare a cererilor de loc de muncă sau de indemnizație de șomaj se stabilește prin ordin al președintelui Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României , Partea I.
5.2. Modele de calcul a contribuțiiloe asiguraților și angajatorilor
Contribuția angajatorului este începând cu data de 01.01.2007 în cota de 6% calculată la totalul salariilor datorate lunar de întreprindere.
Anexa nr 1 pagina 83 tabel pagina intoarsa
Anexa nr 2 pagina 84 tabel pagina intorsa
ANEXA Nr. 3
La norme
AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ
Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului
…………………../municipiul București
CONTRACTE DE ASIGURARE PENTRU ȘOMAJ
Nr. ………………./…………………
Încheiat între:
Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului ………/municipiul București, denumită în continuare agenție, reprezentată prin…….., având funcția de ………, în calitate de asigurător, cu sediul în localitate…….., str. ..nr ….., județul/sectorul………, și
Domnul/Doamna………., în calitate de asigurat, posesor al codului numeric personal…….., actu de identitate ……seria….nr. ….., cu domiciliu sau reședința în localitatea…….., srt. …….nr. …, bl. .., sc. ….., et. …., ap. …, județul/sectorul…., Oficiul poștal……., telefon……
1. Obiectul contractului este asigurat în sistemul asigurărilor pentru șomaj, reglementată prin Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
2. Prezentul contract produce efecte începând cu data de ……. .
3. Condiții de asigurare:
3.1. Venitul lunar asigurat este de………….RON (în cifre)
3.2. Cota de contribuție este de 6%
3.3. Cuantumul contribuției lunare la bugetul asigurărilor penttu șomaj este de……… RON.
3.4. Contul în care se plătește contribuția la begetul asigurărilor pentru șomaj, deschis la Trezorăria…….. pe seama agenției, este……….
3.5. Plata se poate face în numerar la casieriile agenșiei sau prin orice alte mijloace de plată prevăzute de lege.
3.6. Plata contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj se face lunar până la data de)…. …….
3.7. Neplata contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj la termenul prevăzut la pct. 3.6. generează plata de majorări de întârziere datorate pentru fiecare zi calendaristică, stabilite potrivit legii.
4. Obligațiile agenției
4.1. certificarea stagiului de cotizare;
4.2. plata indemnizațiilor din bugetul asigurărilor pentru șomaj, conform legii;
4.3. asigurarea accesului la măsurile de prevenire a șomajului și de stimulare a ocupării forței de muncă, prevăzute de lege;
4.4. plata contribuțiiloe de asigurări sociale de stat și de asigurări sociale de sănătate în condițiile legii, în perioada în care asiguratul beneficiază de indemnizație pentru șomaj.
5. Obligațiile asiguratului:
5.1. achitarea contribuției la bugetul asigurărilor pentru șomaj în cuantumul și la termenul stabilit la pct. 3;
5.2. înștiințarea agenției despre modificăriile survenite în situația sa;
5.3. să se prezinte la sediul agenției atnci câmd este solicitat, respectând temrneul prevăzut în invitație.
6. Durata contractului:
Prezentul contract se încheie pe perioadă nedeterminată.
7. Încetarea contractului:
7.1. Contractul de asigurare pentru șomaj încetează la data la care asiguratul îndeplinește condițiile pentru acordarea indemnizației de șomaj și solicită acordarea acestui drept.
7.2. Contractul de asigurare pentru șomaj încetează din inițiativa asiguratului, dacă acesta înștiințează agenția înainte cu cel puțin 30 de zile de la expirarea termenului limită de plată a contribuției la bugetul asigurpărilor pentru șomaj.
7.3. Conractul de asigurare pentru șomaj încetează din inițiativa agenției, dacă asiguratul nu achită contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj pe o perioadă de 3 luni consecutive. Agenția notifică asiguratului încetarea contractului de asigurare pentru șomaj, precizând stagiul de cotizare realizat.
7.4. Stagiul de cotizare realizat în cadrul prezentului contract este luat în considerare în cazul încheierii unui contract de asigurare.
8 Alte clauze:
8.1. Perioada pentru care nu sa plătit contribuția la bugetul asigurărilor pentru șomaj nu constituie stagiu de cotizare.
8.2. Stagiul de cotizare se constituie din însumarea lunilor pentru care s-a achitat contribuția la bugetul asigurărilor pentru joam.
8.3. Venitul lunar asigurat prevăzut la pct. 3.1. se actualizează dacă ulterior încheierii contractului se modifică salariul de baza minim brut pe țară, conform art. 22 alin. (2) din Legea nr. 76/2002.
8.4. În caz de forță majoră părțile contractante sunt exonerate de răspundere pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare ori întârziere a obligațiilor asumate prin prezentul contract. Cazul de forță majoră se dovedește de partea care o invocă.
8.5. Modificarea oricăror prevederi ale prezentului contract se poate face numai cu acordul scris al ambelor părți, prin act adițional. Când una dintre părți nu este de acord cu modificarea soclicitată de celalaltă parte, contractul se consideră încetat.
9. Litigiile în legătură cu executarea prezentului contract, nesoluționate între părți pe cale amiabilă, sunt de competența instanțelor judecătorești.
Asigurător, Asigurat,
………………………….. ……………………….
ANEXA Nr. 4
La norme
DECLARAȚIE
Nr. ……..din ziua……….luna…….anul……..
1. Numele și prenumele……………….
2. Codul numeric personal……………….
3. Adresa:
Domiciliat în localitatea………….., str. …………. nr. …., bl. …., sc. …., et. ….., ap…, Oficiul poștal…….., județul/sectorul……., telefon……
4. Actul de identitate…….seria……nr. …….
5. Declar pe propria răspundere, sub sancțiunea prevăzută de Codul penal pentru fals în declarații, următoarele):
desfășor activitatea exclusiv pe baza de convenție civilp de prestări de servicii și realizez un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;
desfășor activitatea exclusiv pe baza de convenție civilă de prestări de servicii și nu realizez un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;
desfășor activitatea pe bază de convenție civilă de prestări de servicii și am încheiat și un contract individual de muncă nr. …. din data de ….., înregistrat la inspectoratul teritorial de muncă sub nr. ..din …, în funcție de ….. la)…. .
6. Mă oblig să aduc la cunoștință în temren de 3 zile orice modificări intervenite în datele declarate mai sus.
…………………………
(Semnătura titularului)
ANEXA Nr. 5
La norme
Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului
………………………../municipiului București
CERTIFICAT
Privind stagiul de cotizare
Domnul/Doamna…………., domiciliat/domiciliată în localitatea……, str. ……nr. …..bl. …,et. ….., ap. …., județul/sectorul……, a realizat stagiul de cotizare de ……ani, …luni,….zile, după cum urmează:
– prin contract individual de muncă, în perioada…………………….
Total: ani…………, luni…………, zile………,
– în calitate de membru cooperator, în perioada……………………….
Total: ani…………, luni…………., zile……….,
-pe baza raporturilor de serviciu, realizate în perioada……………….
Total: ani……………., luni……………, zile…………,
– pe baza actelor prevăzute de lege, în perioada…………….
Total: ani……………, luni…………, zile……………….
Dovada vechimii în muncă recunoscute pentru stabilirea drepturilor de șomaj, asimilată cu stagiul de cotizare, s-a făcut pe baza carnetului de muncă/altor acte prevăzute de lege.
Director executiv, Întocmit,
…………………….. ……………………..
(numele și prenumele)
………………….
Semnătura
ANEXA Nr. 6
La norme
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
A județului………/municipiului București
Subsemnatul/Subsemnata ……………, născut/nascută la data de …….., domiciliat/domiciliată în localitatea……………, str. ………nr. ……bl. ……, sc. ….., et. ….., ap. …., județul/sectorul…….., posesor/posesoare al/a actului de identitate seria…… nr……, codul numeric personal……m având calitatea de asigurat prin efestul legii/prin contract de asigurare pentru șomaj, solicit să beneficiez de serviciile de preconcediere prevăzute la art. 51 din Legea nr. 76/2002, privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Data Semnătura
…………….. …………………….
ANEXA Nr. 7
La norme
CONTRACT
De presări de servicii pentru măsuri destinate stimulării ocupării
forței de muncă
Nr. …….din…….
I. Părțile contractante:
A. Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului………/municipiului București, denumită în continuare client, reprezentată prin …….., str. …..nr. director executiv, și…., având funcția de director buget, cu sediul în…., str….nr. …, telefon ……, fax ……., e-mail……., codul fiscal……, cont trezorerie…….. .
B. Persoana juridică ……., denumită în continuare furnizor, reprezentată prin ….., având funcția de …….., și…….., cu sediul în …….., str. …..nr. ….., telefon……, fax……., e-mail…………, codul fiscal…….., cont nr. ….., deschis la…….
II. Obiectul contractului
Obiectul acestui contract este prestarea de către furnizor a următoarelor servicii):
1. informarea și consilierea profesională;
2. consultanță și asistență pentru începerea unei activități independente sau pentru inițierea unei afaceri, constând în:
2.1. servicii juridice;
2.2. servicii de marketing;
2.3. servicii de finanțare;
2.4. servicii de management;
2.5. alte servicii de consultanță.
III. Durata contractului
Durata contractului este de …….luni.
Furnizorul va începe derularea acestui contract cel mai târziu la….zile de la data semnării lui și înregistrării la client.
IV Valoarea contractului
Clientul se obligă să plătească furnizorului contravaloarea servicilor prestat, după cum urmează:
Valoarea totală a contractului este de …….lei.
………lei/persoane beneficiează de serviciul………;
………lei/persoană beneficiară de serviciul………..;
………lei/persoană beneficiară de serviciul………..;
……..lei/persoană beneficiatră de serviciul………..;
……..lei/persoană beneficiară de serviciul………… .
Valoarea contractului poate fi modificată, cu acordul părților, prin acte adiționale.
V. Obligațiile părților)
A. Clientul:
a) unrmărește modul în care furnizorul își îndeplinește obligațiile contractuale;
b) plătește furnizorului costurile serviciilor.
B. Furnizorul;
a) prestează serviciile prevăzute în prezentul contract cu profesionalism și proptitudine;
b) asigură resursele uman, materiale, instalațiilor, echipamentelor sau altele asemenea, necesare derulării activității;
c) este responsabil atât de calitatea tuturor operațiunilor și metodelor de prestare utilizate, cât și de calificarea personalului folosit pe toată durata contractului.
IV. Modificarea, suspendarea și încetarea contractului
A. Modificarea
Contractul poate fi modificat numai prin acordul de voință al părților, prin act adițional la prezentul contract.
B. Suspendarea
De comun acord cu părțile pot dispune suspendarea pe o durată limitată a contractului care va fi făcută în scris cu…….zile înainte de data stabilită pentru suspendare.
C. Încetarea
Prezentul contract poate înceta în următoarele condiții:
prin acordul de voință al părților;
în cazul încetării finanțării;
prin reziliere.
În cazul în care una dintre părți nu îli respectă obligațiile asumate prin contract, partea lezată îi pune în vedere, în scris, să depună toate diligențele pentru executarea corespunzătoare a clauzelor contractuale.
Dacă partea în culpă, în temren de ….. zile de la primirea notificării, nu se conformează, partea lezată poate denunța unilateral contractul reziliindu-l
Cesiunea
Furnizorul are obligația de a nu transfera total sau parțial obligațiile sale asumate prin contract, fără să obțină în prealabil acordul scris al clientului.
Cesiunea nu va exonora furnizorul de nici o responsabilitate privind garanția sau orice ale obligații asumate prin contract.
Forță majoră
Forța majoră este constantă de o autoritate competentă.
Forța majoră exonorează părțile contractante de îndeplinirea obligațiilor asumate prin prezentul contract, pe perioada în care acesta acționează.
Partea care din cauza de forță majoră nu își poate respecta și exercita obligațiile contractuale va înștiința în scris cealaltă parte contractantă în cel mult 5 zile de la data apariției acestei situații.
Contractul se consideră suspendat pe durata cauzelor care au determinat forța majoră.
Omisiunea de a anunța în scris apariția forței majore atrage răspunderea civilă contractualp a părții aflate în această situație.
Răspunderea
Pentru neexecutarea clauzelor prezentului contract partea vinovată răspunde potrivit legii.
Soluționarea litigiilor
Părțile contractante vor depune toate diligențele pentru a rezelova pe cale amiabilă neânțelegerile care se pot ivi între ele în legătură cu derularea contractului. Dacă părțile nu reușesc să rezolve pe cale amiabilă neânțelegerile ivite, se pot adresa instanței de judecată.
Counicări
Orice comuncare între părți referitoare la îndeplinirea prezentului contract trebuie să fie transmisă în scris.
Orice document scris trebuie înregistrat atât în momentul transmiterii, cât și în momentul primirii.
Client, Furnizor,
………………… …………………………..
Data………… Data………
ANEXA Nr. 8
La norme
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
a județului ………/municipiului București
Subsemnatul/Subsemnata ……….., născut/născută la data de ………, domiciliat/domiciliată în localitatea …….., str. …….nr. …..nr. …..,bl. ….., sc…,et. …., ap. …, județul/sectorul…., posesor/pososoare al/a actului de identitate….seria….nr. …., codul numeric personal……, solicit înscrierea în evidență în vederea medierii pentru ocuparea unui loc de muncă în meseria/profesia……….. .
Menționez că am/nu am beneficiat anterior de indemnizația de șomaj și am fost/nu am fost în evidența Agenției pentru ocuparea forței de muncă a județului ……./municipiul București.
Data Semnătura
……………………. ……………………..
ANEXA Nr. 9
La norme
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
a județului……../municipiului București
Subsemnatul/Subsemnata ………, născut/născută la data de …….., domiciliat/domiciliată în localitatea ……., str. …..nr. ….., bl. …,sc…., et….., ap…., județul/sectorul……., posesor/posesoare al/a actului de identitate…..seria…..nr. …, codul numeric personal……, aflându-mă în una dintre situațiile prevăzute la art. 16 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă):
ocup un loc de muncă la unitatea……și doresc schimbarea acestuia;
am obținut statutul de refugiat;
beneficiez de altă formă de protecție internațională……,
nu am putut ocupa loc de muncă după:
repatrierea;
eliberarea din detenție,
solicit înscrierea în evidență în vederea medierii pentru ocuparea unui loc de muncă în meseria/profesia……….. .
Menționez că am/ beneficiat anterior de indemnizație de șomaj și am fost/nu am fost în evidența Agenției pentru ocuparea forței de muncă a județului……/municipiului București.
Data Semnătura
…………. ……………….
ANEXA Nr. 10
la norme
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
a județului ……./municipiului București
Subsemnatul/Subsemnatat………, codul numeric persoanl……., beneficiar/beneficiară al/a indemnizației de șomaj, având carnetul de evidență nr. ….., solicit acordarea drepturilor prevăzute la art. 72 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, având în vedere ca începând cu data de …..sunt angajat/angajată în baza actului*) nr. …/….la unitatea …..din localitate……, în meseria/profesia……… .
Semnătura
Data
……………….. …………………………
ANEXA Nr. 11
la norme
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
a județului ……../municipiului București
Subsemnatul/Subsemnata………, codul numeric personal …….., beneficia/beneficiară al/a indemnizației de șomaj, având carnetul de evidență nr. ….., solicit acordarea drepturilor prevăzute la art. 74 din Legea nr, 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, având în vedere că începând cu data de……sunt încadrat/încadrată în muncă, pe durata………, conform actului*) nr. …./…., anexat în copie la prezenta, la unitate………din localitatea……., situată la o distanță mai mare de 50 km de localitatea………unde am domiciliul stabilit.
Data Semnătura
……………………. …………………………….
ANEXA Nr. 12
la norme
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
a județului ……/municipiului București
Subsemnatul/Subsemnata ……., codul numeric persoanl ………., beneficiar/beneficiară al/a indemnizației de șomaj, având carnetul de evidență nr. ….., solicit acordarea dreptului prevăzut la art. 75 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă pe durata de………., începând cu data de ……..sunt încadrat/încadrată în muncă pe durata de…………, conform actului) nr. ……/….., anexat în copie la prezenta, la unitate……..din localitatea……, și ca urmare a acestui fapt mi-am schimbat domiciliul din localitatea…….în localitatea……..
Semnătura
Data
………………………… ………………………..
ANEXA Nr. 13
la norme
Nr. …………
ANGAJAMENT
În conformitate cu prevederile art. 76 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, subsemnatul/subsemnata ………, posesor/posesoare al/a actului de identitate…..seria…nr. …., codul numeric personal……., având carnetul de evidență nr. ……, în calitate de beneficiar/beneficiară al/a drepturilor prevăzute la art. 74 sau 75 din legea menționată, ma oblig să restitui integral sumele acordate, în cazul încetării raportului de muncă/de serviciu din inițiativa mea sau din motive imputabile mie, într-o perioadă mai mică de 12 luni de la data încadrării în muncă.
Întocmit în)…….la data de……., în două exemplare dintre care am primit un exemplar.
Semnătura))
Completat și semnat în fața nosatră.
Semnătura)……………………… ………..
ANEXA Nr. 14
la norme
CONVENȚIE
Nr. ………../…………..
Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului……/ municipiului București, reprezentată prin….., având funcția de ……., denumită în continuare agenție, și autoritatea administraței publice locale/firma organizația neguvernamentală……., reprezentat prin……., având funcția de……, denumită în continuare angajator, convin următoarele:
1. Angajatorul se obligă să încadreze în muncă, pentru executarea de lucrări și activități de interes pentru comunitățile locale, un număr de ……șomeri.
Tabelul nominal cu persoanele încadrate în muncă din rândul șomerilor este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezența convenție.
2. Agenția se obligă să subvenționeze pe o perioadă de)…….cheltuielile efectuate de angajator pentru fiecare șomar încadrat în muncă, după cum urmează:
a) în perioada 1 aprile – 31 octombrie, 70% din salariul de bază minim brut pe țară în vigoare în luna pentru care se face plata;
b) în perioada 1 noiembrie – 31 martie, un salariu de bază minim brut pe țară în vigiare în luna pentru care se face plata, la care se adaugă contribuțiile de asigurări sociale datorate de angajator, aferente salariului subvențional, pentru serviciul public/serviciul social)………
3. Agenția își exercită dreptul de control asupra respectării de Către angajator a obligațiilor prevăzute de prezenta convenție.
Agenția Angajator
Director executiv, Director general sau altă
………………… persoană autoritară,
……………………………..
ANEXA
la convenție
Județul……………….
Angajator……………
Sediul/adresa……….
Contul/Banca………
Codul fiscal………..
Telefon………………
TABELUL NOMINAL
Cu persoanele încadrate în muncă, conform prevederilor art, 78 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Convenție nr. …./……..
––––
*) Coloana 3 se va completa după cum urmează:
cod P. Servicii publice:
refacere și întreținere a infrastructurii;
ecologizare;
realizare a unor lucrări edilitare;
cod S – servicii sociale care cuprind activități de îngrijire la domiciliu a copiilor, bolnavilor, persoanelor vâstnice, persoanelor cu handicap.
Angajator
Director general sau altă persoană autorizată,
……………………………………………………….
ANEXA Nr. 15
la norme
CONVENȚIE
Nr. ………/………
Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului………./municipiului București, reprezentată prin…………., având funcția de…………., denumită în continuare agenție, și persoană juridică (fizică)…….., reprezentată prin……….., având funcția de……., denumită în continuare angajator, convin următoarele:
1. Angajatorul încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată un număr de…. absolvenți ai unor instituții de învățământ.
Tabelul nominal cu absolveții încadrați în muncă este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezentul convenției.
2. Angajatorul se obligă să mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la pct. 1 pe o perioadă de cel puțin 3 ani de la data încadrării în muncă.
3. Agenția se obligă se efectueze plățile în conformitate cu prevederile art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
4. Angajatorul care încetează din inițiativa lui raporturile d emuncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la pct. 1 anterior termenului de 3 ani este obligat să restituie în totalitate agenției sumele încasate pentru fiecare absolvent plus dobânda aferentă, calculată la nivelul celei acordate de trezorăria statutului pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj.
5. Obligația angajatorului prevăzută la pct. 4 nu se aplică în situația în care încetarea raporturilor de muncă sau de serviciu are loc din inițiativa sau din motive imputabile angajatorului.
6. Agenția își exercită dreptul de control asupra respectării de către angajator a obligațiilor prevăzute de prezența convenție.
Agenția Angajator
Director executiv, Director general sau altă persoană autorizată
………………….. ……………………….
ANEXA
la convenție
Județul…………………..
Angajator……………….
Sediul /adresa…………
Contul/Banca………….
Codul fiscal……………
Telefon………………….
TABEL NOMINAL
Cu absolvenții instituțiilor de învățământ încadrați în muncă, conform prevederilor art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Convenția nr. ……./………
Angajator
Director general sau altă persoană autorizată,
……………………………………………..
ANEXA Nr. 16
la norme
Județul………………………..
Angajator…………………….
Sediul/adresa………………..
Contul/Banca………………..
Codul fiscal………………….
Telefon……………………….
TABEL NOMINAL
cu absolvenții instituțiilor de învățământ încadrați în muncă, conform prevederilor art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, pentru stabilirea sumei lunare subvenționale din bugetul asigurărilor pentru șomaj
Convenția nr. ……../……..
Luna…….anul…….
*) Se vor menționa, după caz, motivele încetării raporturile de muncă sau de serviciu
Angajator
Director general sau altă persoană autorizată,
…………………………………………
ANEXA Nr. 17
la norme
ACT ADIȚIONAL
La Convenția nr. ………./……….
Încheiat la data de ……………………..
Între Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului ……../muncipiului București, reprezentată prin……………………, având funcția de …….., și angajatorul ……., reprezentat prin……….., având funcția de……….., prin care se stabilesc următoarele:
1. Angajatorul va organiza forma de pregătire profesională prin)…….pentru un număr de……..absolvenți, încadrați în muncă în condițiile art. 80 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
2. Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului…………../ municipiului București se obligă să suporte cheltuielile aferente pregătirii profesionale a absolvenților, în suma de ……RON, conform devizului anexat.
3. După încheierea programului de formare profesională suma poate fi recalculată în funcție de evoluția prețurilor și tarifelor care s-au avut în vedere la întocmirea devizului.
4. Pentru decontarea cheltuielilor efectuate cu pregătirea profesională a absolvenților angajatorul va prezenta documentația prevăzută la art. 58 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002.
Agenția Angajator
Director Executiv, Director general sau altă persoană autorizată,
……………………………. …………………………….
ANEXA Nr. 19
la norme
CONVENȚIE
Nr. ……../……..
Agenția pentru ocuparea forței de muncă a județului……/municipiul București, reprezentată prin………., având funcția de……., denumită în continuare agenție, și persoană juridică (fizică)….., reprezentată prin……, având funcția de……., denumită în continuare angajator, având un număr de) ……. angajați, convin următoarele:
1. Angajatorul încadrează în muncă pe perioadă nedeterminată un număr de:
a)……șomeri în vârstă de peste 45 de ani;
b)…..șomeri întreținători unici de familii;
c)……persoane cu handicap.
Tabelul nominal cu persoanele încadrate în muncă este prezentat în anexa care face parte integrantă din prezența convenție.
2. Angajatorul se obligă să mențină raporturile de muncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la pct. 1 pe o perioadă de cel puțin 2 ani de la data încadrării în muncă.
3. Agenția se obligă să efectueze plățile în conformitate cu prevederile art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomeri și stimularea ocupării forței de muncă.
4. Angajatorul care încetează din inițiativa lui raporturile d emuncă sau de serviciu ale persoanelor prevăzute la pct. 1 anterior termenului de 3 ani este obligat să restituie în totalitate agenției sumele încasate pentru fiecare persoană și dobânzile aferente, calculate la nivelul celor acordate de trezorăria statutului pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj.
5. Obligația angajatorului prevăzută la pct. 4 nu se aplică în situația în care încetarea raporturilor d emuncă sau de serviciu are loc din inițiativa sau din motive imputabile angajatorului.
6. Agenția își exercită dreptul asupra respectării de către angajator a obligațiilor prevăzute de prezența convenție.
Agenția Angajator
Director executiv, Director general sau altă persoană autorizată,
…………… ……………………..
ANEXA
la convenție
Județul………………….
Angajatorul…………..
Sediul/adresa…………
Contul/Banca………….
Codul fiscal……………
Telefon………………….
TABEL NOMINAL
cu persoanele încadrate în muncă, conform prevederilor art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor de șomaj și stimularea ocupării forței de muncă
Convenția nr. ……../………
Angajator
Director general sau altă persoană autorizată,
…………………………………..
ANEXA Nr. 20
la norme
Județul………………………..
Angajator……………………
Sediul/adresa………………
Contul/Banca………………
Codul fiscal…………………
Telefon/fax…………………..
TABEL NOMINAL
cu persoanele încadrate în muncă, conform prevederilor art. 85 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, pentru stabilirea sumelor subvenționate din bugetul asigurărilor pentru șomaj
Convenție nr. ……../……..
Luna……….anul………..
Angajator
Director general sau altă persoană autorizată,
…………………………….
ANEXA Nr 21
la norme
Județul…………………………
Angajator…………………….
Sediul/adresa……………….
Contul/Banca……………….
Codul fiscal…………………
Telefon/fax…………………..
Către
Agenția pentru ocuparea forței de muncă
a județului………/municipiului București
……………………/(angajatorul), reprezentat prin……….., având funcția de……., vă solicit să aprobați diminuarea sumei reprezentând contribuția lunară de 5 % datorată bugetului asigurărilor pentru șomaj cu…..%, calculate conform art. 62 alin. (3) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Anexăm tabelu nimonal cu șomari încadrați în muncă în anul ….. și contractele individuale de muncă, în copie, ale persoanelor cuprinse în tabelul nomial.
Data Angajator
…………….. Director general sau altă persoană autorizată,
………………………………..
ANEXA
la anexa nr. 21
Județul…………………
Angajator…………….
Sediul/adresa………..
Contul/Banca………..
Codul fiscal…………..
Telefon/fax……………
TABEL NOMINAL
cu șomerii încadrați în muncă, conform prevederilor art. 93 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă.
Data Angajator
…………………. Director general sau altă persoană autorizată,
………….. ……………….
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
În sistemul asigurăilor pentru șomaj sunt cuprinse mai multe categorii de persoane fizice care au calitatea de asigurați. Astfel, în sistemul asigurărilor pentru șomaj pot fi cuprinși:
cetățeni români care sunt încadrați în muncă sau realizează venituri în România;
cetățeni români care lucrează în străinătate;
persoane cu cetățenie străină care, pe perioada în care au domiciliu sau reședința în România, sunt încadrate sau realizate venituri din diferite activități.
În sistemul asigurărilor pentru șomaj sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, următoarelor categorii de persoane:
– persoanele care desfășoară activități pe baza contractului individual de muncă și persoanele care desfășoară activități exclusiv convenției civile privind prestarea de servicii și care realizează un venit brut pe an calendaristic echivalent cu 9 salarii de bază minime brute pe țară;
– funcționarii publici și alte persoane care desfășoară activități pe baza actului de numire;
– persoanele care își desfășoară activitatea în funcții elecvative sau care sunt numite în cadrul autorității executive, legislative ori judecătorești, pe durata mandatului;
– militarii angajați pe bază de contract;
– persoanele care au raport de muncă în calitatea de membru cooperator;
– alte persoane care realizează venituri din activități desfășurate în alte domenii de activitate.
Angajatorii sunt obligați să depună până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se datorează drepturile salariale și/sau veniturile de natura acestora, la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă în a cărei rază teritorială își au sediul sau domiciliul, declarația lunară privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor de plată la bugetul asigurărilor pentru șomaj. Termenul de depunere a declarației lunare privind evidența nominală a asiguraților și a obligațiilor d eplată la bugetul pentru șomaj constituie și termen de plată.
Beneficiari ai prevederilor prezentei legi sunt persoanele în căutarea unui loc de muncă, aflate în una dintre următoarele situații.
au devenit șomeri în sensul prevederilor art 5 pct. IV lit c);
nu au putu ocupa loc de muncă după absolvirea unei instituții de învățământ sau după satisfacerea stagiului militar;
ocupă un loc de muncă și, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia;;
au obținut statutul de refugiat sau altă formă de protecție internațională, conform legii;
străini care au fost încadrați în muncă sau au realizat venituri în România, conform legii;
nu au putut ocupa loc de muncă după repatrierea sau după eliberarea din detenție.
Pentru realizarea obiectivelor și măsurilor prevăzute de prezenta lege Guvernul aprobă strategii, planurile și programe naționale, în profit de ramură și teritorial.
Instituțiile implicate în realizarea prevederilor prezentei legi sunt:
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale;
Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă;
Ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;
Organizațiile sindicale și asociațiile patronate reprezentative la nivel național;
Prefecturile și autoritățile administrative publice locale;
Comisia Națională de Promovare a Ocupării Forței de Muncă.
Ministerul Muncii și Solidarității Sociale are în domeniu ocupării forței de muncă următoarele atribuții.
a) urmărește tendințele de pe piața muncii și elaborează strategii, prognoze și programe privind ocuparea forței de muncă, formarea profesională a șomerilor și egalitatea de șanse pe piața muncii;
b) elaborează și avizează proectele de acte normative în domeniul ocupării, formării profesionale, promovării egalității de șanse pe piața muncii;
c) elaborează proiectul bugetului asigurărilor pentru șomaj;
d) deleagă anual atribuțiile de ordonator principal de credite pentru bugetul asigurărilor pentru șomaj, conform legii;
e) urmărește, pe baza rapoartelor trimestriale și anuale, execuția bugetului asigurărilor pentru șomaj și exercită controlul asupra realizării politicilor, strategiilor, planurilor și programelor privind forța de muncă de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.
BIBLIOGRAFIE
Adochiței N.M – Finanțele agenților economici, Editura
Bistriceanu D. Gh Economică, București, 2001.
Negrea E.
Bistriceanu D. Gh. – Finanțe și credit, Editura Oscar Print,
București. 1999.
Bistriceanu D. Gh. – Lexicon de finanțe, bănci, asigurări, vol
I, II, Editura Economică, București, 2001
Bistriceanu D. Gh – Sistemul asigurărilor sociale din Romănia
Editura Economică, București, 2002
Bistriceanu D. Gh – Sistemul fiscal al României, Editura
Minică Boajă Universul Juridic, București, 2006.
Bran P. – Finanțele întreprinderii, Editura Economică
București, 1997.
Boajă M. – Relații financiare și valutare internaționale,
Editura Economică, București, 2003.
Boajă M. – Control și audit financiar, Editura
Universitaria, Craiova, 2004
Bălănescu R., – Sistemul de impozite, Editura Economică,
Bălănescu FL., Ateliere Tipografice Metropol, București,
Moldovan E. 1993.
Boulescu M., – Controlul financiar și expertiza contabilă,
Ghiță M. Editura Eficient, București, 1996.
Călin M. – Fiscalitatea, Editura Economică,
Vintilă G. București, 2002.
Vintilă M.
Gh. D. Bistriceanu
Iulian Văcărel – Finanțe publice, Ediția a IV-a Editura
Florian Bercea Didactică și Pedagogică, București, 2003
Gabriela Anghelache
Tatiana Moșteanu
Maria Bogdan
Florin Georgescu
Tănăsescu P. – Asigurările sociale de sănătate în România,
Editura Fundația România de Mâine, 1998.
Șaguna Dan Drosu – Tratat de drept financiar și fiscal, Editura
BECR, București, 2001.
Bercea Fl., – Asigurări și reasigurări, Editura Expert,
Văcărel I. București, 2003.
*** – Legea asigurărilor sociale de sănătate,
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
179 din 31 iulie 1997.
*** – OG150/2002 – privind sistemul de asigurări de
sănătate
*** – Revista Tribuna Economică 2003-2006
*** – Legea privind societățile de asigurare și
supravegherea asigurărilor, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, anul
XII, nr. 148 din 10 aprilie 2000.
*** – Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice,
Publicată în Monitorul Oficial al României nr.
597/2002
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Sistemul Asigurarilor Pentru Somaj (ID: 130909)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.