Analiza Factoriala a Cheltuielilor Fixe Si Variabile

CUPRINS

CAPITOLUL 1

Delimitari conceptuale privind cheltuielile.

1.1 Teorie si concepte privind cheltuielile.

1.2 Clasificarea cheltuielilor.

CAPITOLUL 2

Identificarea si analiza economico-financiara a cheltuielilo

2.1 Principalele grupe de cheltuieli.

2.2 Obiectivele contabilitatii financiare a cheltuielilor.

2.3Analiza economico-financiara ,continut aplicativ si metodologie.

2.4 Analiza factoriala a cheltuielilor fixe si variabile.

CAPITOLUL 3

Studiu de caz.

Analiza factoriala a cheltuielilor fixe si variabile la

S.C. CRIS OIL S.R.L.

CONCLUZII SI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL 1.

Delimitari conceptuale privind cheltuielile.

1.1 Teorie si concepte privind cheltuielile.

Într-o acceptie generala, cheltuielile desemneaza, în expresie valorica, raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice în cadrul activitatilor desfasurate de o întreprindere. Cadrul privind întocmirea si prezentarea situatiilor financiare, elaborat de IASB, defineste cheltuielile astfel: „cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului”. Conform aceluiasi cadru conceptual, cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit si pierdere) atunci când a avut loc o scadere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata în mod credibil.

Definitia cheltuielilor include pierderile precum si acele cheltuieli care apar in procesul activitatii curente, includ costul vanzarilor, salariile , amortizarea. Pierderile reprezinta alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor si care pot aparea sau nu pe parcursul desfasurarii activitatilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere, nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, ele nu sunt considerate ca structura distinct dar de obicei, în contul de profit si pierdere, prezentarea pierderilor se efectueaza distinct, datorita importantei cunoasterii, existentei si valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

1.2. Clasificarea cheltuielilor.

Clasificarea cheltuielilor are ca obiectiv principal calcularea costului si comparabilitatea cheltuielilor in functie de natura activitatii ce le genereaza, cu veniturile.

Cea mai importanta clasificare a cheltuielilor in functie de natura ce le genereaza se prezinta astfel:

In functie de modul de participare a cheltuielilor la realizarea obiectivelor societatii:

Cheltuieli directe = iau parte direct la executarea unui produs / lucrare si pot fi individualizate asupra acestuia. Aici se includ cheltuielile cu materiile prime si materialele auxiliare directe, salarii directe, impozitul pe salarii si cantributia la asigurarile sociale.

Cheltuieli indirecte = nu pot fi identificate ca apartinand costului unui anumit produs , ele fiind generate de executarea simultana a mai multor produse sau lucrari. Aici se regaseste o diversitate de cheltuieli cum ar fi: cheltuieli cu reparatiile, intretinerea, , consumul de energie, apa, combustibil, salariile personalului administrativ, amortizarea utilajelor.

In functie de momentul efectuarii si al includerii in costul productiei:

Cheltuieli curente = sunt cheltuieli ale perioadei in curs si se includ in totalitate in costul efectiv al productiei realizate.

Cheltuieli inregistrate in avans = sunt efectuate in perioada curenta dar privesc activitatile desfasurate in viitor

Cheltuieli preliminate = sunt cheltuielile ce urmeaza a fi facute in perioadele viitoare dar se includ treptat in costul perioadei curente pentru a se evita incarcarea costului numai in lunile in in care acestea se efectueaza efectiv. Se cunosc si sub denumirea de rezerve.

In functie de dependenta fata de marimea si evolutia activitatii:

Cheltuieli variabile = sunt acelea a caror marimi evolueaza proportioanl cu volumul activitatii desfasurate, ele fiind insa relativ constante pe unitatea de produs . Includ: consumul de materii prime si materiale auxiliare directe, energia, combustibilul , etc.

Cheltuieli fixe = nu depind de nivelul productiei sau de nivelul vanzarilor, au nivel relativ constant . Se mai numesc si cheltuieli de structura , de capaciate sau nivelul productiei. Aici gasim: cheltuieli cu chiria, cu dobanzile, cheltuieli generate de administratie, etc.

CAPITOLUL 2

Identificarea si analiza economico-financiara a cheltuielilor

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. In consecinta, ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea de gestiune in raport de destinatia (functia) cheltuielilor. Particularizand, in raport de cele 2 structuri, contabilitatea financiara reflecta cheltuieli intr-o clasificare corespunzatoare naturii activitatilor pe care o desfasoara intreprinderea (exploatare, financiara si extraordinara) si naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizari, etc).

Pentru reprezentarea cheltuielilor se porneste de la caracterul de proces al activitatior consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor se deruleaza in mai multe etape succesive si simultane in acelasi timp. Astfel in procesul cheltuielilor se intalnesc patru momente: angajarea, consumul, platile si imputarea.

Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plati sau consumatoare de resurse. Exemplu. In cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati stocurile primite de la acestia.

Consumul este specific utilizarii efective sau „sacrificarii” resurselor in scopul satisfacerii unor nevoiproductive sau neproductive dupa caz.

Platile constau in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor financiare. Exemplu: achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent; in schimb plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent. Imputarea reprezinta momentul cand cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obtinute.

Asa cum arata contabilitatea anglo-saxona, cheltuielile se afla intr-o conexiune cu veniturile deja recunoscute, proces recunoscut sub denumirea de „matching”. Toate cheltuielile angajate in cursul exercitiului care nu se pot atasa veniturilor realizate sunt „activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exercitii. De asemenea sunt „pasivizate” sau recunoscute ca pasive toate veniturile realizate in avans care sunt atribuite exercitiilor viitoare.

Generalizand, se poate aprecia ca in contabilitatea financiara cheltuielile se grupeaza in: cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii; cheltuieli de plata. Prima categorie, cheltuielile curente, cuprind cheltuieli angajate si recunoscute de exercitiul curent sau in curs. Cheltuielile inregistrate in avans si cele repartizate pe mai multe exercitii sunt, dupa caz, chltuieli constatate sau angajate in exercitiul „N”, dar recunoscute de exercitiul „N+1” sau „N+m”, (m=1,…i).

In ceea ce priveste cheltuielile de plata sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit pana la inchiderea exercitiului documente de constatare (exemplu, drepturi cuvenite angajatilor la inchiderea exercitiului cu titlul de concedii de platit, impozite si taxe datorate, dobanzi datorate).

2.1 Principalele grupe de cheltuieli

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de imobilizari corporale. Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate. Astfel se diferentiaza urmatoarele grupe de cheltuieli:

Grupa 60 – CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energie si apa, pecum si marfurile.

Grupa 61 – CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

Cheltuielile ocazionate de lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii, cum sunt: lucrarile de intretinere si reparatii; redeventele, locatii de gestiune si chiriiile, prime de asigurarea; studiile si cercetarile

Grupa 62 – CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

In aceasta categorie se inscriu cheltuielile privind lucrarile si serviciile legate direct de activitatile de ansamblu, desfasurate de întreprindere, cum sunt: colaborarile cu tertii; comisioanelesi onorariile; protocol, reclama si pubilcitate; transportul de bunuri si personal; deplasari; detasari si transferari; posta si telecomunicatii; alte servicii executate de terti.

Grupa 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

In aceasta grupa se regasesc 3 categorii de cheltuieli
a) impozitul pe salarii suportat de angajator:

b) impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice, sub forma de : prorata din TVA deductibila devenita nedeductibila, TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predare cu titlu gratuit, cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatiilor sub forma avantajelor in natura; diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri, alte impozite si taxe.

c) datorii si varsaminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub forma de contributii la: fondul special pentru sanatate; fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice:

Grupa 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, cheltuieli privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de somaj.

Grupa 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de întreprindere, pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor, valoarea debitelor prescrise si a debitorilor insolvabili scosi din evidenta, valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea donatiilor si subventiilor si sponsorizarilor acordate.

Se mai includ in aceasta categorie si cheltuieli rezultate din operatii de capital, precum valoarea neamortizata a activelor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenta, pierderile determinate de de rascumpararea propriilor actiuni.

Grupa 66. CHELTUIELI FINANCIARE

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize la inchiderea exercitiului financiar; dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

Grupa 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

Cuieli rezultate din operatii de capital, precum valoarea neamortizata a activelor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizate neamortizabile cedate sau scoase din evidenta, pierderile determinate de de rascumpararea propriilor actiuni.

Grupa 66. CHELTUIELI FINANCIARE

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar din operatiile curente si disponibilitatile in devize la inchiderea exercitiului financiar; dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

Grupa 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare, cum sunt: calamitatile naturale si exproprierile unor active. Se poate pune in discutie daca o întreprindere care se afla intr-o zona supusa frecvent calamitatilor naturale (de exemplu langa albia unui rau cu risc de inundatii in fiecare primavara) poate considera valoarea pierderilor de stocuri si productia in curs de executie in categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim ca in activitatea extraordinara sunt cuprinse acele evenimente sau tranzactii distincte de activitati curente ale intreprinderii care apar neregulat si cu frecventa redusa.

Grupa 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE

Sunt cheltuieli de exploatare si financiare ocazionate de deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Delimitarea si inregistrarea distincta a acestor categorii de cheltuieli de exploatare si financiare se intemeiaza pe calitatea lor de componenta a capacitatii de autofinantare. Sunt cheltuieli care nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie. Ca o componenta a „cash-flow”-ului ele reprezinta o sursa de autofinantare de investitii. De aceea se mai numesc si cheltuieli calculate.

Grupa 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

Aceasta grupa tine evidenta impozitului pe profi si a impozitului pe venit datorat de societate conform reglementarilor emise in acest scop

In prezentarea facuta mai sus se regasesc principalele grupe de cheltuieli . Conform reglementarilor in vigoare ( ordinului 2374/2007 si a legii contabilitatii nr.82/1991 republicata in 2005) aceste grupe contin subcategorii de cheltuieli denumite conturi sintetice, care se pot dezvolta in conturi analitice ,potrivit necesitatilor proprii ale entitatii economice:

PLANUL DE CONTURI GENERAL – Clasa 6 – Cheltuieli

60. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

2.2 Obiectivele contabilitatii financiare a cheltuielilor

Legea contabilitatii spune : „ Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura si destinatia lor, dupa caz”.

Astfel, organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor are ca obiectiv evaluarea si inregistrarea cheltuielilor, grupate dupa natura activitatii – exploatare, financiara , exceptionala – si in functie de natura resurselor utilizate – materii prime, materiale, personal, mijloace fixe. Contabilitatea financiara a cheltuielilor este supusa principiilor contabile generale : Principiul independentei exercitiului, Principiul prudentei si Principiul necompensarii.

Legat de înțelegerea semnificației noțiunii de recunoaștere, încă din prefața lucrării intitulată„Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate”, scrisă de profesorul Adriana Duțescu, autoarea avizează cititorii că trebuie să atașeze termenului „recunoaștere” („recunoscut”), în funcție de sensul cerut în contextul respectiv, unul din

următoarele înțelesuri: înregistrare, contabilizare sau prezentare în bilanț.

Documentul de sinteza care cuprinde cheltuielile dar si veniturile aferente, grupate dupa natura lor , ce se intocmeste la sfarsitul exercitiului financiar este “Contul de profit si pierdere” Cu ajutorul acestuia se determina rezultatul exercitiului financiar si se pot masura in mod direct performantele intreprinderii. Rezultatule exercitiului se determina astfel:

Rezultatul exercitiului = Venituri – Cheltuieli

Rezultatul unui exercițiu este generat de cele trei activități care determină și clasificarea cheltuielilor și veniturilor: de expoalare, financiara, extraordianara.

Rezultatul exercițiului este reprezentat de suma celor trei rezultate parțiale:

2.3 Analiza economico-financiara ,continut aplicativ si metodologie.

Prin definiție, analiza economico-financiară este un proces complex de cunoaștere a stării economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei naționale în ansamblul ei, în condiții concrete de loc și timp, folosind metode adecvate și indicatori specifici în vederea individualizării și dimensionării factorilor și cauzelor cu acțiune pozitivă sau negativă, care au determinat o anumită condiție economico-financiară, precum și reglarea prin decizii tactice și strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor și exigibilitatea elementelor de pasiv, a echilibrului funcțional dintre nevoile curente și resursele implicate, precum și a corelației globale a costului resurselor cu randamentul întrebuințărilor.

In functie de anumite criterii se pot distinge mai multe tipuri de analiza economico-financiara:

a) In functie de momentul in care se efectueaza analiza si momentul, producerii fenomenelor:

Analiza post-factum sau anliza post operatorie – se referă la analiza situației fenomenelor care au înregistrat o anumită configurație în trecut sau în prezent. Această formă de analiză este, în esență, o analiză diagnostic, prin care se cercetează rezultatele unui agent economic, se evidențiază în principal rezultatele obținute în raport cu obiectivele din programul propus sau în dinamică, factorii care au influențat pozitiv sau negativ nivelul acestora, precum și rezervele potențiale nevalorificate.

Analiza previzionala sau analiza prospectiva – are ca scop estimarea evoluției viitoare a unui fenomen economico-financiar folosind metode de cercetare previzională sau de prognoză, precum și metode de simulare a rezultatelor economico-financiare în variante de condiții posibile.

După perioada la care se referă,

Analiza curenta sau oprativa – se efectuează, de regulă, zilnic sau se referă la perioade scurte de timp (săptămână, decadă). Această analiză prezintă o importanță deosebită pentru conducerea și controlul operativ al activității economico-financiare de către organele care asigură conducerea executivă, pentru reglarea proceselor economice imediat ce se constată anumite disfuncționalități, pentru adoptarea instantanee a măsurilor care se impun în vederea asigurării condițiilor necesare realizării integrale și la timp a obligațiilor asumate sau obținerea rezultatelor economico-financiare

Analiza periodica – se efectuează, de regulă, la intervale mai mari de timp și se referă la o lună, trimestru, semestru sau an. Acest tip de analiză are o sferă mai cuprinzătoare, incluzând totalitatea aspectelor sau subsistemelor care privesc activitatea economico-financiară.

Analiza special organizata – în această categorie se includ analizele solicitate de diverse organisme exterioare sistemului economico-social studiat, cum ar fi analizele efectuate de către organele de control fiscal ale Ministerului Finanțelor Publice, de Curtea de Conturi și alte analize similare.

Realizarea practica a funcțiilor analizei economico-financiare necesită utilizarea unui ansamblu de metode specifice din punct de vedere al conținutului și sferei de aplicabilitate:

a) Metoda comparației indicatorilor economico-financiari în profil static, dinamic și teritorial.

b) Metoda grupărilor

c) Metoda mărimilor relative

d) Metoda mărimilor medii

e) Metoda divizării rezultatelor

f) Metoda balanțieră

g) Metode de analiză a influenței factorilor

Analiza indicatorilor complecși prin prisma factorilor care au determinat o anumită modificare a acestora se poate realiza pe baza unor expresii absolute sau relative:

-Metoda substituirilor succesive sau în lanț;

-Metoda separării acțiunii izolate a fiecărui factor cu repartizare proporțională a interacțiunii factorilor sau metoda creșterilor proporționale;

-Metoda ponderilor logaritmice (Fisher);

-Metoda creșterilor finite (Lagrange).

-Metoda ponderilor medii (Edgeworth)

h) Metoda indicilor statistici

i) Metode statistico-matematice de analiză a corelațiilor

j) Metode de analiză grafică.

Cheltuielile intreprinderii reflecta ,sub forma valorica, intregul consum de factori de productie sau de resurse materiale, umane si financiare efectuat.Principalele probleme ale analizei cheltuielilor intreprinderii sunt:

analiza dinamicii și structurii cheltuielilor totale ale întreprinderii;

analiza cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale;

analiza cheltuielilor de exploatare;

analiza cheltuielilor materiale;

analiza cheltuielilor salariale;

analiza cheltuielilor cu dobânzile;

analiza costurilor pe produs.

analiza cheltuielilor variabile și fixe;

1Analiza dinamicii și structurii cheltuielilor totale ale întreprinderii

Un criteriu important dupa care se calculeaza acest indicator si dupa care se grupeaza cheltuielile in Contul de profit si pierdere este natura acestora. Astfel:

unde:

Ce = cheltuieli de exploatare;

Cf = cheltuieli financiare;

Cex = cheltuieli extraordinare

Pt a analiza cheltuielile totale este necesar sa se calculeze modificarile absolute si procentuale ale acestora:

Prin metoda balantiera se pot calcula si influentele fiecarei categorii de cheltuieli asupra cheltuielilor totale.De asemenea, este necesar să se studieze și structura cheltuielilor totale pe cele 3 categorii. În acest scop se va calcula ponderea fiecărei categorii de cheltuieli în cheltuielile totale, precum și modificarea acestor ponderi:

In mod corespunzator la fel se vor analiza si veniturile totale ale intreprinderii.

2 Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale.

Pentru aceasta analiza este necesar sa se calculeze nivelul (rata) cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale.

Pornind de la acest model de corelație, modificarea cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale se explică prin modificarea veniturilor totale și a cheltuielilor totale ale întreprinderii ale căror influențe se calculează cu ajutorul metodei substituirilor în lanț:

Un alt tip de analiza factoriala se poate calcula pe cele 3 categorii de cheltuieli:

unde: = ponderea veniturilor întreprinderii pe cele 3 categorii ();

= nivelul cheltuielilor la 1000 lei venituri pe cele 3 categorii sau rata de eficiență a cheltuielilor pe cele 3 categorii ().

Influența celor 2 factori asupra modificării cheltuielilor la 1000 lei venituri se calculează de asemenea cu ajutorul metodei substituirilor în lanț:

–

–

3 Analiza cheltuielilor de exploatare

Cheltuielile de exploatare detin ponderea principala in totalul cheltuielilor. Ele se pot grupa si se obtin astfel:

cheltuieli aferente producției vândute;

cheltuieli aferente producției stocate;

cheltuieli aferente producției imobilizate.

Asemenea cheltuielior totale, cheltuielile de exploatare se pot analiza pe cele 3 categorii si prin calculul ratei cheltuieli aferente producției vândute.

5. Analiza cheltuielilor materiale

Cheltuielile materiale exprimă sub formă valorică întregul consum de muncă trecută și materializată, efectuat pentru fabricarea și vânzarea produselor. Se analizeaza dupa urmatoarele criterii:

Analiza cheltuielilor materiale totale

Pentru analiza cheltuielilor materiale totale trebuie sa se studieze :

– dinamica și structura cheltuielilor materiale prin urmărirea modificărilor absolute și procentuale intervenite în mărimea fiecăror elemente de cheltuieli materiale precum și în ponderea acestora față de cheltuielile totale sau de exploatare și față de cheltuielile materiale totale.

unde: – cheltuieli materiale totale;

– ponderea cheltuielilor materiale în raport cu cheltuielile totale;

– cheltuielile materiale pe unitatea de produs

– eficienta cheltuielilor materiale prin calculul indicatorului cheltuieli materiale la 1000 lei venituri din exploatare și cheltuieli materiale la 1000 lei cifră de afaceri.

Si acest indicator este influentat de 3 factori (modificarea structurii cifrei de afaceri; modificarea prețurilor de vânzare; modificarea cheltuielilor materiale pe unitatea de produs) si se calculeaza prin metoda substitutiei in lant pt fiecare factor.

Analiza cheltuielilor cu materialele

Se studiaza urmatoarele probleme:

– dinamica și structura cheltuielilor cu materialele prin calculul modificarii absolute și procentuale a acestor cheltuieli precum și a ponderii lor în totalul costurilor de producție. Astfel:

unde: M – cheltuielile cu materialele;

– ponderea cheltuielilor cu materiile în totalul cheltuielilor întreprinderii;

m – cheltuielile cu materialele pe unitatea de produs.

– eficiența cheltuielilor cu materialele – este necesar să se studieze corelația dintre indicele cifrei de afaceri () și indicele cheltuielilor cu materialele (). Tot aici se mai pot analiza cheltuielilor cu materialele la 1000lei venituri din exploatare și cheltuielile cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri.

Nivelul indicatorului cheltuieli cu materialele la 1000 lei cifră de afaceri este influențat de 3 factori cu acțiune directă (modificarea structurii cifrei de afaceri;modificarea prețurilor de vânzare;modificarea cheltuielilor cu materialele pe unitatea de produs.). Influența se calculează cu metoda substituției în lanț

Analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe

Cheltuielile cu amortizarea reflectă acea parte din valoarea mijloacelor fixe care se transmite în mod treptat asupra produselor finite.

În cadrul analizei este necesar să se studieze următoarele aspecte:

– modificarea absolută și procentuală a cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe;

în care: A – cheltuielile cu amortizarea;

– valoarea medie anuală a mijloacelor fixe;

– norma medie de amortizare.

corelația dintre dinamica cheltuielilor cu amortizarea și dinamica volumului producției;

eficienta cheltuielilor cu amortizarea

Si aceste cheltuieli sunt influentate de diferiti factori in functie de care se analizeaza.

6.Analiza cheltuielilor salariale

Aceste cheltuieli exprima cheltuielile totale efectuate de întreprindere pentru plata forței de muncă și pentru achitarea obligațiilor legate de asigurările sociale și protecția socială a salariaților.

Ponderea principală în totalul cheltuielilor salariale o deține fondul de salarii . Mărimea fondului de salarii depinde de numărul mediu de salariați și de salariul mediu anual pe o persoană :

La rândul său, salariul mediu anual depinde de timpul mediu lucrat de o persoană într-un an, exprimat în ore și de salariul mediu orar :

Pentru a aprecia eficiența cheltuielilor salariale se folosesc următorii indicatori:

a) cheltuieli salariale sau fond de salarii la 1000 lei venituri din exploatare:

b) cheltuieli salariale sau fond de salarii la 1000 lei cifră de afaceri:

c) cheltuieli salariale sau fond de salarii la 1000 lei valoare adăugată:

7. Analiza costurilor pe produse

Analiza acestor costuri evidentiaza tendințele ce se manifestă în evoluția costurilor pe unitatea de produs, precum și a căilor de reducere a acestora si vizeaza:

a) – analiza nivelului, dinamicii și structurii costului produselor;

b) – analiza principalelor categorii de cheltuieli;

c) – analiza costului marginal

Nivelul costurilor pe unitatea de produs (c) se determină prin raportarea cheltuielilor totale aferente unui produs (C) la volumul fizic al producției din produsul respectiv (q):

Calculul modificările absolute și procentuale intervenite în nivelul costurilor pe unitatea de produs în perioada curentă, comparativ cu o perioadă precedentă sau cu realizările unor firme concurente, calculate astfel:

Analiza principalelor categorii de cheltuieli.are ca scop identificarea abaterilor pe categorii de cheltuieli (cheltuielile cu materiile prime ;cheltuielile cu salariile ; cheltuielile de regie ) și stabilirea posibilităților de reducere a acestora.

Analiza costului marginal permite determinarea punctului în care întreprinderea își desfășoară activitatea cu cheltuielile cele mai mici. Nivelul său se determină cu relația:

unde: – creșterea cheltuielilor totale;

– creșterea producției

2.4 Analiza factoriala a cheltuielilor fixe si variabile.

În funcție de corelația cu volumul fizic al producției si de modul in care ele participa la acesta, cheltuielile întreprinderii se împart în cheltuieli variabile și fixe.

Cheltuielile variabile sunt acele cheltuieli care se modifica in functie de variatia volumului fizic al productiei. Cheltuielile variabile sunt constante pe unitatea de produs Din categoria acestor cheltuieli fac parte : cheltuielile cu materii prime și materiale directe; cheltuielile cu salariile personalului direct productiv, precum și o parte din cheltuielile legate de întreținerea și funcționarea utilajelor (cheltuieli legate de combustibil – energie). Ele se pot modifica strict proportional sau nonstrict proportional cu nivelul productiei

Cheltuielile fixe sunt acelea care in anumite limite ale volumului fizic al productiei raman constante. Din această categorie fac parte: cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile cu repartițiile clădirilor administrative, cheltuielile generale ale secțiilor și ale întreprinderilor legate de administrarea și conducerea întreprinderii.

Grafic aceste cheltuieli se pot reprezenta astfel:

Se observa ca aceste cheltuieli nu sunt nelimitat constante, peste un anumit nivel de activitate modificandu-se si nivelul lor. Pe unitatea de produs, aceste cheltuieli capătă un caracter variabil și se modifică în sens invers în raport cu variația volumului producției.

Daca tinem cont de gruparea pe aceste 2 categorii a cheltuielilor intreprinderii, cheltuielile totale se pot exprima astfel:

Deci, modificarea cheltuielilor totale sunt influentate de modificarea acestor 2 categorii. Contributia lor se exprima astfel:

Stabilirea ponderii acestor categorii in totalul cheltuielilor si modificarea acesteia se analizeaza pe baza relatiilor:

In functie de aceste modificari se pot face aprecieri cu privire la creșterea sau scăderea cheltuielilor variabile sau cheltuielilor fixe și contribuția lor la modificarea cheltuielilor totale ale întreprinderii.

Analiza eficientei cheltuielilor variabile si fixe.

Pt. a analiza eficienta cheltuielilo variabile se folosesc urmatorii indicatori:

a) cheltuieli variabile la 1000 lei venituri din exploatare:

b) cheltuieli variabile la 1000 lei cifră de afaceri:

Pentru analiza factorială a acestora vom utiliza următorul model:

Factorii care influențează rata de eficiență a cheltuielilor variabile sunt:

– structura producției vândute,

– prețurile unitare de vânzare;

– costurile variabile pe unitatea de produs.

Influențele acestor factori se vor calcula cu ajutorul metodelor substituției în lanț:

1)

2)

3)

La fel se va analiza si eficienta cheltuielilor fixe:

1)

din care:

1.1)

1.2)

2)

Analiza detaliata a acestor indicatori precum si semnificatia lor pentru intreprindere se va face pe baza unor date concrete si se regasesc in capitolul 3.

CAPITOLUL 3

Studiu de caz

Analiza factoriala a cheltuielilor fixe si variabile la

S.C. CRIS OIL S.R.L.

S.C. CRIS OIL S.R.L. , persoana juridica romana avand forma

de societate cu raspundere limitata, a luat fiinta in anul 2003 cu un capital social de 200 lei prin aportul a 3 asociati:

Dumitrascu Cristian – care detine 90% din capitalul social , fiind si Administratorul societatii

Sarman Claudiu – detine 5 % din capitalul societatii

Oancea Laura Madalina – detine 5% din capital.

Personalul societatii era format in anul 2007 din 5 salariati, reducandu-se la 3 salariati in 2008.

Obiectul de activitate al societatii.

Domeniul principal de activitate este conform codului CAEN 461 – “ Activitati de intermediere in comertul cu ridicata”.

Activitatea principala este 4612 – “ Intermedieri in comertul cu combustibili, minereuri , metale si produse chimice pentru industrie”.

Mai exact, firma se ocupa de intermedieri in comertul cu lubrifianti auto, industriali si produse derivate. Pe langa aceasta principala activitate firma mai ofera : organe de asamblare, rulmenti, curele trapezoidale, servicii de transport etc.

In acest studiu de caz vom analiza evolutia cheltuielilor intreprinderii in anii 2007- 2008. Pentru aceasta in Anexa 1 vom gasi Contul de profit si pierdere cu situatia cheltuielilor si veniturilor la sfarsitul celor 2 ani.

Tinand cont de faptul ca aceasta societate nu are activitate de productie ci doar de vanzare , clasificarea cheltuielilor fixe si a cheltuielilor variabile se va face astfel:

In categoria “ Alte cheltuieli materiale “ se include urmatoarele conturi :

603 – Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar

604 – Cheltuieli privind materialele nestocate

606 – Cheltuieli privind animalele si pasarile

608 – Cheltuieli privind ambalajele.

Se intelege ca aceste cheltuieli nu sunt afectate de nivelul vanzarilor.

Desi clasificarea facuta in capitolul precedent include cheltuielile cu energia si apa si pe cele de personal (altele decat cele administrative) in categoria celor variabile, in cazul acestei societati ele raman constante indiferent de nivelul vanzarilor deoarece consumul de energie se face la sediul societatii de catre personalul care isi desfasoara activitatea, acesta fiind relativ constant.

Cheltuielile privind prestatiile externe sunt de fapt cheltuielile legate de serviciile prestate de terti , comisioane, onorarii, transport de bunuri , deplasari, detasari posta si telecomunicatii,etc. ( a se vedea planul de conturi), modificandu-se in raport cu activitatea intreprinderii.

Am considerat cheltuielile financiare ca si cheltuieli variabile , deoarece ele depind de activitatea firmei : de exemplu – cheltuieli din diferente de curs valutar pot aparea atunci cand vanzarea unui produs nu se realizeaza in aceeasi zi in care acesta se cumpara si in momentul vanzarii cursul de schimb este mai mare decat cursul din ziua achizitiei.

Daca impartim cheltuielile dupa natura lor vom avea:

Astfel putem calcula totalul cheltuielilor astfel:

Dupa natura lor:

Societatea nu prezinta cheltuieli extraordinare, deci :

Ct2007 = Ce2007 + Cf2007 = 1954460 + 38265 = 1992725

Ct2008 = Ce2008 +Cf2008 = 1331667 + 101874 = 1433551

Dupa modul in care sunt influentate de activitatea firmei:

Ct2007 = 1898432 + 94293 = 1992725

Ct2008 = 1232692 + 200859 = 1433551

Ct2007/2008 = 3426276

Modificarea absoluta si procentuala cheltuielilor totale in 2008 fata de 2007:

∆Ct = Ct2008 – Ct2007 = -559174

∆Ct%=1433551/1992725 x100 – 100 = -28,06

Rezulta o scadere a cheltuielilor in 2008 cu 559174 lei fata de 2007 ceea ce este favorabil pentru societate .Procentual observam o micsorare cu 28,06% a cheltuielilor 2008 fata de 2007.

Influenta fiecarei categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor:

= 1331667-1954460 = -622793

= 101874-38265 = 63609

GCe 2007 = Ce 2007/Ct 2007 x100 = 98,07

GCe 2008 = Ce 2008/Ct 2008 x100 = 92,89

GCf 2007 = Cf 2007/Ct2007x100=1,92

GCf 2008 = Cf 2008/Ct2008x100=7,10

Se observa ponderea fiecarei categorii de cheltuieli in totalul cheltuielilor pe fiecare perioada analizata. Cheltuielile din exploatare detin ponderea importanta 98,07% , respectiv 92,98% in totalul cheltuielilor efectuate de societate.

Analiza cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale.

In Contul de profit si pierdere situatia veniturilor totale se prezinta astfel:

Vt2007 = 2173874 lei

Vt2008 = 1420573 lei

Anul 2007

Ct/1000Vt = Ct2007/Vt2007x1000 = 1992725/2173874 x1000 = 916,66

Anul 2008

Ct/1000Vt = Ct2008/Vt2008x1000 = 1433551/1420573×1000 = 1009,13

= 1009,13-916,66 = 92,47

Influenta cheltuielilor totale si a veniturilor totale asupra modificarilor

= 1992725/1420573 x 1000 – 1992725/2173874 x 1000 =1402,76 – 916,66 = 486,10

= 1433551/1420575 x 1000 -1992725/1420575 x 1000= 1009,13 – 1402,76 = -393,62

Analiza cheltuielilor variabile:

analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei venituri din exploatare

Ve2007 = 2173581

Ve2008 = 1420097

Cv2008 /1000Ve = 1232692/1420097 x 1000 = 868,03

Cv2007/1000Ve = 1898432/2173581 x 1000 = 873,41

∆Cv/ 1000Ve = 868,03 – 873,41 = -5,38

Se constata o diferenta in sens negativ a nivelului efectiv realizat al costurilor in 2008 fata de 2007 de 5,38 lei. Cv/1000Ve este un indicator care se optimizeaza prin minimizare, astfel diferenta negativa obtinuta reflecta o situatie pozitiva pentru societate.

cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri:

CA2007 = 2173410

CA2008 = 1408607

Cv2008/1000CA = 1232692/1408607 x 1000 = 875,11

Cv2007/1000CA = 1898432/2173410 x1000 = 873,48

∆Cv/1000CA = 875,11 – 873,48 = 1,63

Se constata o crestere a cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de afaceri de 1,63 lei.

Analiza eficientei cheltuielilor fixe:

Cf2008/1000CA = 200859/1408607 x 1000 = 142,59

Cf2007/1000CA = 94293/2173410 x 1000 =43,38

∆Cf/1000CA = 142,59 – 43,38 = 99,21

De asemenea , cheltuielile fixe la 1000 lei cifra de afaceri au crescut cu 99,21 lei, situatie nefavorabila pt intreprindere.

Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare:

Cs2008/1000Ve = 38460/1420097 x 1000 = 27,08

Cs2007/1000Ve = 34165/2173581 x 1000 = 15,71

∆Cs/1000Ve = 27,08 – 15,71 = 11,37

Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri:

Cs2008/1000CA = 38460/1408607 x 1000 = 27,30

Cs2007/1000CA = 34165/2173410 x 1000 = 15,71

∆Cs/1000CA = 27,30 – 15,71 = 11,59

Cresterea cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare, cifra de afaceri, reflecta o scaderea a eficientei cheltuielilor salariale ca urmare a diminuarii veniturilor din exploatare/cifrei de afaceri fata de cresterea cheltuielilor salariale.

CONCLUZII SI PROPUNERI.

Se observa inca din Contul de profit si pierdere ca totalul cheltuielilot societatii au scazut in 2008 cu 559174 (28,06%) fata de 2007. Acest fapt se datoreaza scaderii cheltuielilor variabile cu 665740 lei in 2008 fata de 2007, in timp ce cheltuielile fixe au crescut cu 106566 lei. Factorul principal ce a dus la cresterea cheltuielilor intreprinderii a fost modificarea in sens nefavorabil a cheltuielilor din exploatare , ele detinand ponderea importanta in totalul cheltuielilor.

Din analiza cheltuielilor totale la 1000 lei venituri totale , vedem ca veniturile totale au scazut in 2008 , iar cheltuielile aferente lor au crescut, chiar daca in ansamblu cheltuielile totale au scazut. Deci, societatea a realizat cheltuieli prea mari pentru obtinerea de venit.

Cheltuielile variabile au inregistrat o diferenta in sens negativ ceea ce reflecta o situatie favorabila pt intreptindere. Deci societatea si-a optimizat costurile legate de activitatea curenta. Daca ne uitam ,insa , la 1000 lei cifra de afaceri revenind 1,63 cheltuieli variabile. Stiind ca cifra de afaceri inseamna totalitatea veniturilor din activitate (vanzari sau venituri brute) si facand comparatie cu veniturile din exploatare ( care cuprind numai venituri legate de activitatea desfasurata de societate) putem spune ca aceasta crestere a depins nu de influenta veniturilor din exploatare ci de celelalte venituri ( financiare).

In cazul cheltuielilor fixe, situatia este nefavorabila, la 1000 lei cifra de afaceri realizata, inregistrandu-se o crestere de 99, 21. Se observa din Contul de profit si pierdere ca cea mai mare crestere au inregistrat-o ajustarile privind amortizarile, deci sociatatea a facut investitii prea mari fata de veniturile realizate. Tot la modificarea nefavorabila a cheltuielilor fixe au contribuit cheltuielile de personal, ele modificandu-se 11,37 la 1000 lei venituri din exploatare si cu 11,59 la 1000 lei cifra de afaceri.Desi numarul salariatilor a scazut de la 5 la 3 in 2008 , cheltuielile salariale au crescut cu 4295.

Ca si concluzie finala a acestei analize , putem observa ca diferenta dintre venituri si cheltuieli care ne arata rezultatul exercitiului financiar in 2008 a fost negativa , rezultand o pierdere de 12978 lei, deci cheltuielile au fost mai mari decat veniturile, lucru nefavorabil pt societate , stiind ca scopul oricarei institutii este obtinerea de profit. Societatea va prelua acesasta pierdere in anul urmator si va trebui sa o acopere . Pentru aceasta , firma va trebui sa isi mareasca veniturile sa sa micsoreze pe cat posibil cheltuielile. Se propune:

Reducerea cheltuielilor fixe. Se observa ca in 2008 cheltuielile cu amortizarile au inregistrat cea mai mare crestere . Stiind ca amortizarea inseamna trecerea pe cheltuieli a unei cote din valoarea totala a investitiei, lunar , pana la recuperarea acesteia ,rezulta ca societatea a facut investitii deosebit de mari . Se propune realizarea investitiilor strict necesare sau renuntarea la acestea pana la imbunatatirea situatiei societatii.

Cheltuielile cu personalul au inregistrat si ele o crestere , desi numarul de angajati a scazut.Se recomanda sa se analizeze care au fost motivele care au dus la aceasta si daca ele nu sunt justificate sa se ia masuri pentru diminuarea lor.

Cheltuielile financiare s-au triplat in 2008 fata de 2007. Se recomanda plata la timp a creditelor; gasirea unor solutii de inchidere a acestora sau macar reesalonarea lor.

Raportat la venituri si cifra de afaceri majoritatea cheltuielilor au crescut . Se observa din contul de profit si pierdere ca veniturile societatii au scazut cu 53% , de aceea trebuiesc gasite metode de sporire a acestora cum ar fi: atragerea de clienti noi, analiza rentabilitatii preturilor de vanzare in raport cu cele se intrare si cu cheltuielile aferente livrarii acestora.

Implementarea unui plan de transport pentru diminuarea cheltuielilor ce tin de livrare.

Corelarea platilor cu incasarile pentru evitarea platii de penalitati , sau pierderi de curs valutar.

BIBLIOGRAFIE:

Mihai Ristea “ Contabilitatea financiara a intreprinderii”

Editura Universitara 2002

Nicolae Cristescu , Cerasella Nae, Cristea Ionit

“Contabilitatea microintreprinderilor” , Editura Ecran Magazin 2001

Dutescu Adriana “Ghid pentru intelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate “ Editura CECCAR, Bucuresti 2001

Nederita Alexandru , Brinister Alexandru “Contabilitate financiara”- ghid practico didactic , Editura ACAP 2000

Curs Contabilitate – absolvit 2002 Prof. Hangan

Constantin Cojocaru , Geanina Calin , Aureliana Cojorcea

“ Analiza economico-financiara” Editura Economica 2002

Andronic Bogdan-Constantin –„ Performanta firmei” ,Editura Polirom, 2000

Gherighiu Alexandru “Analiza economico financiara la nivel microeconomic” Editura Economica 2004

Legea contabilitatii nr 82/1991 actualizata

V. C. Nechita, N. Stoica, Economie politică, vol. I, Editura Porto-Franco, Galați, 1992, p.112

D. Rusu, R. Davideanu, Contabilitatea unităților industriale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, p.130.

R. Petriș, Contabilitate generală, vol. II, Iași, 1988, p.339.

D. Voinea, Contabilitate generală, Editura Academiei, Brașov, 1947, p.359.

D. Rusu, R. Davideanu, Contabilitatea unităților industriale, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980, p.134.

7*** Ministerul Finanțelor, Sistemul contabil al agenților economici, Editura Economică, 1994, p.14.

Dictionar economic

All About Steve

catamot2004 Catalin: The Proposal

=== CLASA 6 – PLAN DE CONTURI ===

. CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus

=== PROIECT EU.. ===

CAPITOLUL 1.

Delimitari conceptuale privind cheltuielile.

1.1 Teorie si concepte privind cheltuielile.

Într-o acceptie generala, cheltuielile desemneaza, în expresie valorica, raporturi patrimoniale cu privire la angajarea si utilizarea resurselor economice în cadrul activitatilor desfasurate de o întreprindere. Cadrul privind întocmirea si prezentarea situatiilor financiare, elaborat de IASB, defineste cheltuielile astfel:

Cheltuielile constituie diminuari de avantaje economice în cursul perioadei contabile, sub forma de iesiri sau diminuari ale valorilor activelor sau de creare de datorii, care au ca efect diminuarea capitalurilor proprii, sub alte forme decât distribuirile în beneficiul proprietarilor capitalului. Conform aceluiasi cadru conceptual, cheltuielile sunt recunoscute în contul de rezultate (contul de profit si pierdere) atunci când a avut loc o scadere a beneficiilor economice viitoare, aferente diminuarii unui activ sau cresterii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata în mod credibil.

Definitia cheltuielilor include pierderile , precum si acele cheltuieli care apar in procesul activitatii curente includ costul vanzarilor, salariile , amortizarea. Pierderile reprezinta alte elemente care corespund definitiei cheltuielilor si care pot aparea sau nu pe parcursul desfasurarii activitatilor curente ale întreprinderii. Pierderile reprezinta diminuari ale beneficiilor economice si, din acest punct de vedere, nu difera ca natura de alte tipuri de cheltuieli. Prin urmare, ele nu sunt considerate ca structura distinct dar de obicei, în contul de profit si pierdere, prezentarea pierderilor se efectueaza distinct, datorita importantei cunoasterii existentei si valorii acestora în procesul decizional. Pierderile sunt raportate de regula, la valoarea neta, exclusiv veniturile aferente.

1.2. Clasificarea cheltuielilor.

Clasificarea cheltuielilor are ca obiectiv principal calcularea costului si copmarabilitatea cheltuielilor in functie de natura activitatii ce le genereaza, cu veniturile.

Cea mai importanta clasificare a cheltuielilor in functie de natura ce le genereaza se prezinta astfel:

In functie de modul de participare a cheltuielilor la realizarea obiectivelor societatii:

Cheltuieli directe = iau parte direct la executarea unui produs / lucrare si pot fi individualizate asupra acestuia. Aici se includ cheltuielile cu materiile prime si materialele auxiliare directe, salarii directe, impozitul pe salarii si cantributia la asigurarile sociale.

Cheltuieli indirecte = nu pot fi identificate ca apartinand costului unui anumit produs , ele fiind generate de executarea simultana a mai multor produse sau lucrari . Aici se regaseste o diversitate de cheltuieli cum ar fi: cheltuieli cu reparatiile, intretinerea, , consumul de energie, apa, combustibil, salariile personalului administrativ, amortizarea utilajelor.

In functie de momentul efectuarii si al includerii in costul productiei:

Cheltuieli curente = sunt cheltuieli ale perioadei in curs si se includ in totalitate in costul efectiv al productiei realizate.

Cheltuieli inregistrate in avans = sunt efectuate in perioada curenta dar privesc activitatile desfasurate in viitor

Cheltuieli preliminate = sunt cheltuielile ce urmeaza a fi facute in perioadele viitoare dar se includ treptat in costul perioadei curente pentru a se evita incarcarea costului numai in lunile in in care acestea se efectueaza efectiv. Se cunosc si sub denumirea de rezerve.

In functie de dependenta fata de marimea si evolutia activitatii:

Cheltuieli variabile = sunt acelea a caror marimi evolueaza proportioanl cu volumul activitatii desfasurate, ele fiind insa relativ constante pe unitatea de produs . Includ: consumul de materii prime si materiale auxiliare directe, energia, combustibilul , etc.

Cheltuieli fixe: nu depind de nivelul productiei sau de nivelul vanzarilor, au nivel relativ constant . Se mai numesc si cheltuieli de structura , de capaciate sau nivelul productiei. Aici gasim: cheltuieli cu chiria, cu dobanzile, cheltuieli generate de administratie, etc.

CAPITOLUL 2

Identificarea si analiza economico-financiara a cheltuielilor

Contabilitatea financiara a cheltuielilor si veniturilor este organizata avand la baza conceptia dualista. In consecinta, ea are ca obiect evaluarea si inregistrarea cheltuielilor si veniturilor in functie de natura lor, iar contabilitatea de gestiune in raport de destinatia (functia) cheltuielilor. Particularizand, in raport de cele 2 structuri, contabilitatea financiara reflecta cheltuieli intr-o clasificare corespunzatoare naturii activitatilor pe care o desfasoara intreprinderea (exploatare, financiara si extraordinara) si naturii resurselor consumate (materii prime, salarii, amortizari, etc).

Pentru reprezentarea cheltuielilor se porneste de la caracterul de proces al activitatior consumatoare de resurse si producatoare de rezultate. Ocazionarea cheltuielilor se deruleaza in mai multe etape succesive si simultane in acelasi timp. Astfel in procesul cheltuielilor se intalnesc patru momente: angajarea, consumul, platile si imputarea.

Angajarea are loc in momentul in care se contracteaza obligatia baneasca generatoare de plati sau consumatoare de resurse. Exemplu. In cazul unei aprovizionari cu materiale de la furnizori angajarea cheltuielilor intervine in momentul in care s-a creat obligatia baneasca fata de furnizori de a plati stocurile primite de la acestia.

Consumul este specific utilizarii efective sau „sacrificarii” resurselor in scopul satisfacerii unor nevoiproductive sau neproductive dupa caz.

Platile constau in achitarea unei sume de bani ca echivalent in cadrul relatiilor financiare. Exemplu: achitarea obligatiei fata de furnizori pentru materialele aprovizionate de la acestia reprezinta o plata ca echivalent; in schimb plata impozitului pe profit reprezinta un transfer fara echivalent. Imputarea reprezinta momentul cand cheltuielile sunt decontate sau repartizate asupra rezultatelor obtinute.

Asa cum arata contabilitatea anglo-saxona, cheltuielile se afla intr-o conexiune cu veniturile dejja recunoscute, proces recunoscut sub denumirea de „matching”. Toate cheltuielile angajate in cursul exercitiului care nu se pot atasa veniturilor realizate sunt „activate” sau recunoscute ca active, fiind imobilizate, stocate sau repartizate asupra mai multor exercitii. De asemenea sunt „pasivizate” sau recunoascute ca pasive toate veniturile realizate in avans care sunt atribuite exercitiilor viitoare.

Generalizand, se poate aprecia ca in contabilitatea financiara cheltuielile se grupeaza in:cheltuieli curente, cheltuieli inregistrate in avans, cheltuieli de repartizat pe mai multe exercitii; cheltuieli de plata. Prima categorie, cheltuielile curente, cuprind cheltuieli angajate si recunoscute de exercitiul curent sau in curs. Cheltuielile inregistrate in avans si cele repartizate pe mai multe exercitii sunt, dupa caz, chltuieli constatate sau angajate in exercitiul „N”, dar recunoscute de exercitiul „N+1” sau „N+m”, (m=1,…i).

In ceea ce priveste cheltuielile de plata sunt consumurile constatate efectiv pentru care nu s-au primit pana la inchiderea exercitiului documente de constatare (exemplu, drepturi cuvenite angajatilor la inchiderea exercitiului cu titlul de concedii de platit, impozite si taxe datorate, dobanzi datorate).

2.1 Principalele grupe de cheltuieli

Activitatea de exploatare cuprinde toate operatiile economice si comerciale privind aprovizionarea, productia si desfacerea bunurilor, lucrarilor si serviciilor. De asemenea sunt incluse si operatiile privind investitiile, prin care se realizeaza productia si constructia proprie de imobilizari corporale. Structural, contabilitatea operatiilor privind constatarea cheltuielilor se diferentiaza in functie de natura resurselor utilizate. Astfel se diferentiaza urmatoarele grupe de cheltuieli:

Grupa 60 – CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE

Prin aceasta categorie sunt delimitate cheltuielile privind materiile prime, materialele consumabile, energie si apa, pecum si marfurile.

Grupa 61 – CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI

Cheltuielile ocazionate de lucrarile si serviciile ocazionate direct de desfasurarea activitatii, in ansamblu, a intreprinderii, cum sunt: lucrarile de intretinere si reparatii; redeventele, locatii de gestiune si chiriiile, prime de asigurarea; studiile si cercetarile

Grupa 62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI

In aceasta categorie se inscriu cheltuielile privind lucrarile si serviciile legate direct de activitatile de ansamblu, desfasurate de întreprindere, cum sunt: colaborarile cu tertii; comisioanelesi onorariile; protocol, reclama si pubilcitate; transportul de bunuri si personal; deplasari; detasari si transferari; posta si telecomunicatii; alte servicii executate de terti.

Grupa 63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE

In aceasta grupa se regasesc 3 categorii de cheltuieli
a) impozitul pe salarii suportat de angajator:

b) impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice, sub forma de : prorata din TVA deductibila devenita nedeductibila, TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal sau predare cu titlu gratuit, cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatiilor sub forma avantajelor in natura; diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe cladiri, alte impozite si taxe:

c) datorii si varsaminte de efectuat la alte organisme publice, destinate fondurilor speciale, sub forma de contributiila: fondul special pentru sanatate (exceptie 4311=447); fondul special pentru dezvoltarea si modernizarea drumurilor publice:

Grupa 64. CHELTUIELI CU PERSONALUL

La aceasta grupa de cheltuieli sunt contabilizate cheltuielile cu salariile personalului, cheltuieli privind contributia intreprinderii la asigurarile sociale si contributia intreprinderii la fondul de soma

Grupa 65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE

Prin grupa 65 „Alte cheltuieli de exploatare”se inregistreaza cheltuielile ocazionate de pierderile din creante suportate de întreprindere, pierderi din lichidarea dobanzilor si creantelor, valoarea debitelorprescrise si a debitorilor insolvabili scosi din evidenta, valoarea despagubirilor, amenzilor si penalitatilor datorate sau platite, valoarea donsatiilor si subventiilorsi sponsorizarilor acordate.

Se mai includ in aceasta categorie si cheltuieli rezultate din operatii de capital, precum valoarea neamortizata a activelor amortizabile si valoarea contabila de intrare a activelor imobilizateneamortizabile cedate sau scoase din evidenta, pierderile determinate de de rascumpararea propriilor actiuni.

Grupa 66. CHELTUIELI FINANCIARE

Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creante legate de participatii, pierderile din vanzarea titlurilor de plasament, diferente de curs valutar din opertiile curente si disponibilitatile in devize la inchiderea exercitiului financiar; dobanzile curente aferente imprumuturilor primite si altor datorii privind exercitiul in curs; sconturile acordate clientilor; alte cheltuieli financiare.

Grupa 67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE

Cheltuielile extraordinare sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare, cum sunt: calamitatile naturale si exproprierile unor active. Se poate pune in discutie daca o întreprindere care se afla intr-o zona supusa frecvent calamitatilor naturale (de exemplu langa albia unui rau cu risc de inundatii in fiecare primavara) poate considera valoarea pierderilor de stocuri si productia in curs de executie in categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim ca in activitatea extraordinara sunt cuprinse acele evenimente sau tranzactiidistincte de activitati curente ale intreprinderii care apar neregulat si cu frecventa redusa.

Grupa 68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE

Sunt cheltuieli de exploatare si financiare ocazionate de deprecierea activelor amortizabile si neamortizabile, precum si cele determinate de constituirea provizioanelor pentru riscuri si cheltuieli. Delimitarea si inregistrarea distincta a acestor categorii de cheltuieli de exploatare si financiare se intemeiaza pe calitatea lor de componenta a capacitatii de autofinantare. Sunt cheltuieli care nu genereaza plati pentru activitatea de trezorerie. Ca o componenta a „cash-flow”-ului ele reprezinta o sursa de autofinantare de investitii. De aceea se mai numesc si cheltuieli calculate.

Grupa 69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE

Aceasta grupa tine evidenta impozitului pe profi si a impozitului pe venit datorat de societate conform reglementarilor emise in acest scop

In prezentarea facuta mai sus se regasesc principalele grupe de cheltuieli . Conform reglementarilor in vigoare ( ordinului 2374/2007 si a legii contabilitatii nr.82/1991 republicata in 2005) aceste grupe contin subcategorii de cheltuieli denumite conturi sintetice, care se pot dezvolta in conturi analitice ,potrivit necesitatilor proprii ale entitatii economice:

PLANUL DE CONTURI GENERAL – Clasa 6 – Conturi de cheltuieli

60 . CHELTUIELI PRIVIND STOCURILE
601. Cheltuieli cu materiile prime
602. Cheltuieli cu materialele consumabile
6021. Cheltuieli cu materialele auxiliare
6022. Cheltuieli privind combustibilul
6023. Cheltuieli privind materialele pentru ambalat
6024. Cheltuieli privind piesele de schimb
6025. Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat
6026. Cheltuieli privind furajele
6028. Cheltuieli privind alte materiale consumabile
603. Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
604. Cheltuieli privind materialele nestocate
605. Cheltuieli privind energia si apa
606. Cheltuieli privind animalele si pasarile
607. Cheltuieli privind marfurile
608. Cheltuieli privind ambalajele
61. CHELTUIELI CU LUCRARILE SI SERVICIILE EXECUTATE DE TERTI
611. Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612. Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile
613. Cheltuieli cu primele de asigurare
614. Cheltuieli cu studiile si cercetarile
62. CHELTUIELI CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERTI
621. Cheltuieli cu colaboratorii
622. Cheltuieli privind comisioanele si onorariile
623. Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate
624. Cheltuieli cu transportul de bunuri si personal
625. Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari
626. Cheltuieli postale si taxe de telecomunicatii
627. Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate
628. Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti
63. CHELTUIELI CU ALTE IMPOZITE, TAXE SI VARSAMINTE ASIMILATE
635. Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate
64. CHELTUIELI CU PERSONALUL
641. Cheltuieli cu salariile personalului
645. Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
6451. Contributia unitatii la asigurarile sociale
6452. Contributia unitatii pentru ajutorul de somaj
6453. Contributia angajatorului pentru asigurarile sociale de sanatate
6458. Alte cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala
65. ALTE CHELTUIELI DE EXPLOATARE
654. Pierderi din creante si debitori diversi
658. Alte cheltuieli de exploatare
6581. Despagubiri, amenzi si penalitati
6582. Donatii si subventii acordate
6583. Cheltuieli privind activele cedate si alte operatii de capital
6588. Alte cheltuieli de exploatare
66. CHELTUIELI FINANCIARE
663. Pierderi din creante legate de participatii
664. Cheltuieli privind investitiile financiare cedate
6641. Cheltuieli privind imobilizarile financiare cedate
6642. Pierderi privind investitiile financiare pe termen scurt cedate
665. Cheltuieli din diferente de curs valutar
666. Cheltuieli privind dobanzile
667. Cheltuieli privind sconturile acordate
668. Alte cheltuieli financiare
67. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
671. Cheltuieli privind calamitatile si alte evenimente extraordinare
68. CHELTUIELI CU AMORTIZARILE SI PROVIZIOANELE
681. Cheltuieli de exploatare privind amortizarile si provizioanele
6811. Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor
6812. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli
6813. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor
6814. Cheltuieli de exploatare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
686. Cheltuieli financiare privind amortizarile si provizioanele
6863. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea imobilizarilor financiare
6864. Cheltuieli financiare privind provizioanele pentru deprecierea activelor circulante
6868. Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor
69. CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE PROFIT SI ALTE IMPOZITE
691. Cheltuieli cu impozitul pe profit
698. Alte cheltuieli cu impozitele care nu apar in elementele de mai sus.

2.2 Obiectivele contabilitatii financiare a cheltuielilor

Legea contabilitatii spune : „ Contabilitatea cheltuielilor se tine pe feluri de cheltuieli dupa natura si destinatia lor, dupa caz”. Astfel, organizarea contabilitatii financiare a cheltuielilor are ca obiectiv evaluarea si inregistrarea cheltuielilor, grupate dupa natura activitatii – exploatare, financiara , exceptionala – si in functie de natura resurselor utilizate – materii prime, materiale, personal, mijloace fixe. Contabilitatea financiara a cheltuielilor este supusa principiilor contabile generale : Principiul independentei exercitiului, Principiul prudentei si Principiul necompensarii.

Legat de înțelegerea semnificației noțiunii de recunoaștere, încă din prefața lucrării intitulată„Ghid pentru înțelegerea și aplicarea Standardelor Internaționale de Contabilitate”, scrisă de profesorul Adriana Duțescu, autoarea avizează cititorii că trebuie să atașeze termenului „recunoaștere” („recunoscut”), în funcție de sensul cerut în contextul respectiv, unul din

următoarele înțelesuri: înregistrare, contabilizare sau prezentare în bilanț.

Documentul de sinteza care cuprinde cheltuielile dar si veniturile aferente, grupate dupa natura lor , ce se intocmeste la sfarsitul exercitiului financiar este “Contul de profit si pierdere” Cu ajutorul acestuia se determine rezultatul exercitiului financiar si se pot masura in mod direct performantele intreprinderii. Rezultatule exercitiului se determina astfel:

Rezultatul exercitiului = Venituri – Cheltuieli

Rezultatul unui exercițiu este generat de cele trei activități care determină și clasificarea cheltuielilor și veniturilor:

Aceste două activități formează activitatea curentă care se desfășoară în întreprindere, iar rezultatul exploatării și rezultatului financiar formează rezultatul curent.

-Rezultatul activității extraordinare = venituri extraordinare – cheltuieli extraordinare

Rezultatul activității extraordinare este generat de operații de gestiune și de capital, care nu au nici o legătură cu activitatea curentă.

Rezultatul exercițiului este reprezentat de suma celor trei rezultate parțiale: