Contabilitatea Cheltuielilor. Studiu Caz Sc
CONTABILITATEA
ANALITICA A CHELTUIELILOR LA O ENTITATE ECONOMICA
Motto
“CONTABILITATEA ESTE JUDECATORUL DREPT AL TRECUTULUI,INDRUMATORUL PREZENTULUI SI CONSILIERUL INDISPENSABIL AL VIITORULUI”
JOHAN FR.SCHAR
Cuprins
Introducere…………………………………………………………………. 5
CAP. I -DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE ÎN
CONTABILITATEA FINANCIARĂ LA O ENTITATE ECONOMICA
1.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR…………8
1.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR………………………………9
1.3.CONTURI UTILIZATE…………………………………………… 10
CAP.II – CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA O ENTITATE ECONOMICA
2.1. CHELTUIELI DE EXPLOATARE
2.1.1. NOȚIUNI GENERALE…………………………………………… 11
CONTURI UTILIZATE…………………………………………… 12
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE……………………………………………………….12
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ȘI
SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI………………………….19
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII
EXECUTATE DE TERȚI…………………………………………23
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE IMPOZITELE,
TAXELE ȘI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE…………………….31
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL……32
CONTABILITATEA ALTOR CHELTUIELI DE EXPLOATARE…………………………………………………….34
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE
PRIVIND AMORTIZĂRILE ȘI PROVIZIOANELE ȘI
AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE …………………………36
2.1.10.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE
PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE……………………………………37
2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE
NOȚIUNI GENERALE………………………………………………………38
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE……………………………………………………38
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE PRIVIND
AMORTIZĂRILE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU PIERDEREA DE
VALOARE……………………………………………………….42
2.3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE……………………………………….………43
CAP. III – STUDIU DE CAZ : S.C. “TRIPLU A” S.R.L.
3.1.PREZENTAREA SOCIETĂȚII
3.1.1. DATE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA
S.C. “TRIPLU A S.R.L…………………………………………..44
CAPITALUL SOCIAL…………………………………………………………………44
CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII……………………………………………………….46
ACTIVITATEA SOCIETĂȚII…………………………………….48
ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII………………49
PARTICULARITATI PRIVIND DOCUMENTELE PRIMARE JUSTIFICATIVE UTILIZATE DE SOCIETATE………………………50
3.2.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA S.C. “TRIPLU A“ S.R.L.
CAP. IV-CONCLUZII SI PROPUNERI……………………………………………75
Bibliografie……………………………………………………………………………………………………77
INTRODUCERE
Contabilitatea, ca o componentă a sistemului informațional economic, are drept scop final prezentarea întreprinderii, așa cum bine subliniază prof. Bernard Colas: “ Contabilitatea este un produs social de informare, intărit prin practică] de-a lungul unei istorii de peste 5 secole, pentru a ilustra viața întreprinderilor; contabilitatea îsi vede astăzi principiile sale fundamentale reluate și actualizate prin normalizare și reglementare în perspectiva unei bune satisfaceri a utilizatorilor de informații”.
Contabilitatea reflectă atât aspectele teoriei contabile, precum și cele ale tehnicii de înțelegere, prelucrare si valorificarea datelor.
Prima definiție dată contabilității aparține călugărului franciscan Luca Paciola în cadrul tratatului de matematica“ Summa de arithmetica, geometria, proporționi et proporționalitza” apărută la Veneția în anul 1494 care cuprinde și o descriere a practicilor negustorului venețian al epocii și a contabilitații in partidă dublă. Astfel contabilitatea exprimă totalitatea principiilor și regulilor care privesc înregistrarea în partidă dublă a averii ce aparține unui negustor precum și toate afacerile acestora în ordinea în care au avut loc.
Definiția modernă a contabilitații este mult mai complexă pentru că trebuie să furnizeze informații cantitative, în special de natură financiară, privind entitațile economice și care urmează a fi folosite în luarea deciziilor economice (o entitate economică reprezintă o unitate – de exemplu o întreprindere – care are o existentă independentă). Contabilitatea exprimă efectele tranzacțiilor și evenimentelor asupra situației economico-financiare, cât și asupra performanței unitații economice, pentru a asigura informațiile necesare despre o entitate economica identificabilă. Aceste informații permit utilizatorilor să opteze pentru un consum rațional de resurse în procesul desfășurării activităților de producție și comerciale.
Astfel, contabilitatea face legătura dintre activitățile economice și factorii de decizie. În primul rând, contabilitatea măsoara (cuantifică) activitățile economice, înregistrând datele necesare pentru o folosire ulterioară. In al doilea rând, datele sunt stocate cât timp este necesar, urmând a fi prelucrate pentru a deveni informații utile. În final, informațiile sunt transmise, prin intermediul rapoartelor, factorilor de decizie.
În noul sistem contabil din România contabilitatea financiară operează cu conceptul dualist , adică cuprinde contabilitatea financiară și de gestiune.Contabilitatea financiară descrie circuitul patrimonial al societății luat în totalitatea și structuralitatea sa. Obiectivul său principal îl constituie furnizarea de informații sintetice privind poziția financiară , performanțele și modificările poziției financiare.Informația contabilă este destinată utilizatorilor externi definiți de : investitorii de capital , bancheri angajați , furnizori , clienți , guvern și instituțiile sale , publicul.
Această lucrare prezintă pe baza documentelor fundamentale unele operații privind organizarea și urmărirea activității societății: aprovizionare , producere , comercializare , determinarea și repartizarea rezultatului obținut.
Lucrarea abordează elemente ce se referă la standardele internaționale de contabilitate , la ordonanțele și hotărârile Ministerului Finanțelor accentuând că organizarea contabilității se face potrivit Legii 82/1991.
Scopul acestei lucrări este de a prezenta informații referitoare la contabilitatea cheltuielilor și determinarea rezultatului precum și la modalitățile de întocmire a situațiilor financiare.
CAP. I
DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI PRIVIND CHELTUIELILE ÎN CONTABILITATEA FINANCIARĂ
În cadrul activității sale,un agent economic realizează o diversitate de operații care angajează cheltuieli si generează venituri.
Cheltuielile ¹ reprezintă fie diminuări ale unor elemente de activ,fie majorări ale unor elemente de pasiv,care generează o diminuare a beneficiilor economice
Cheltuielile diminuează performanțele financiare ale întreprinderii,iar veniturile generează creșterea performanțelor financiare ale acesteia.
Efectuarea cheltuielilor și generarea veniturilor se derulează în mai multe etape successive sau simultane.Astfel,în cazul cheltuielilor se delimiteaza patru momente:
1. Angajarea cheltuielilor – intervine în momentul cumpărării de bunuri stocabile si nestocabile,lucrări,utilități,servicii destinate producției,când apare obligația de plată către furnizori;
2. Consumul – reprezintă utilizarea efectivă a resurselor în scopul satisfacerii nevoilor productive sau neproductive.Exemplu:utilizarea materiilor prime pentru fabricarea produselor finite,vânzarea maăfurilor ;
Plățile – înseamnă achitarea unei sume de bani echivalent al bunurilor și serviciilor private.Există anumite părti care reprezintă un transfer fără echivalent,cum ar fi:plata impozitului pe profit sau venit,plata amenzilor și penalităților etc.
Imputarea – reprezintă etapa în care cheltuielile sunt decontate,adică sunt suportate din veniturile realizate,obținându-se astfel rezultatul exercițiului.
În cadrul procesului de creare a veniturilor se delimitează patru momente:
producția
facturarea sau vânzarea pe credit
încasarea
încorporarea
¹ “Contabilitatea aprofundata” Mihai Ristea, Corina Graziela Dumitru – Editura Universitară, 2006
Producția este momentul creării rezultatului ca produs al activității consumatoare de resurse.
Facturarea sau vânzarea pe credit constă în transformarea dreptului de proprietate de la vânzător la client.
Încasarea reprezintă etapa în care rezultatul vândut se trasformă în bani.
Încorporarea este o etapă strict contabilă prin care veniturile sunt înglobate în rezultate pentru a absorbi cheltuielile corespunzătoare.
Întrucat România a optat pentru o contabilitate de angajamente,înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor se face în momentul angajării cheltuielilor sau al consumului de resurse,indiferent de momentul plății.
Cheltuielile sunt sume plătite sau de plătit de către unitatea patrimonială pentru:
consumurile proprii ;
munca prestată în folosul său ;
obligații contractuale și legale față de terți ;
alte situații excepționale ;
Pentru stabilirea rezultatului exercițiului se asimilează acestora amortizările și provizioanele și cedările sau pierderile din calamități sau alte cauze a activelor.
Pierderile reprezintă reduceri ale beneficiilor economice și pot rezulta sau nu ca urmare a desfășurării activității curente a persoanei juridice. Ele nu diferă ca natură de alte tipuri de cheltuieli.
1.1. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII CHELTUIELILOR
Organizarea contabilității cheltuielilor are la bază concepția dualistică specifică țărilor cu economie de piața dezvoltată și anume:
contabilitate financiară, care cuprinde în obiectul sau evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activităților (de exploatare, financiară, excepțională) și de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizări).
contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate dupa destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.
La organizarea contabilității financiare a cheltuielilor se ține seama de unele din principiile de organizare a contabilității, și anume:
potrivit principiului independenței exercițiului, toate operațiile care determină cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a se ține seama de data plății lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente;
principiul prudenței impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli și venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.
Principalele obiective ale organizării contabilității cheltuielilor sunt:
fundamentarea cheltuielilor în bugetul de cheltuieli pe baza informațiilor din exercițiul financiar precedent și a obiectivelor din perioada următoare;
separarea cheltuielilor din perioada curentă fată de cele aferente perioadei viitoare;
gruparea cheltuielilor după natura lor economică în vederea stabilirii rezultatului de exploatare,financiar si extraordinare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se realizează cu ajutorul clasei 6 “Conturi de cheltuieli”
Conturile de cheltuieli se inchid la sfârșitul exercițiului prin transferarea acestora asupra rezultatului exercițiului.Astfel cheltuielile se preiau in debitul contului 121 “Profit si pierdere”
Întrucat conturile de cheltuieli se soldeazĂ la sfarșitul exercițiului,acestea nu apar in bilanț,dar influențează indirect structura si mărimea acestuia prin intermediul soldului 121 “Profit si pierdere”.Astfel,soldul creditor al contului 121 “Profit si pierdere” reprezintă profitul,iar soldul debitor,pierderea.În felul acesta,contul de rezultate 121 “Profit si pierdere” realizează legătura dintre conturile de venituri si cheltuieli pe de o parte si conturile bilanțieră specifică țărilor cu economie de piața dezvoltată și anume:
contabilitate financiară, care cuprinde în obiectul sau evaluarea și înregistrarea cheltuielilor grupate în funcție de natura activităților (de exploatare, financiară, excepțională) și de natura resurselor utilizate (cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite, amortizări).
contabilitatea de gestiune, care cuprinde în obiectul său contabilizarea cheltuielilor grupate dupa destinația și funcția lor pe feluri de produse, lucrări și servicii.
La organizarea contabilității financiare a cheltuielilor se ține seama de unele din principiile de organizare a contabilității, și anume:
potrivit principiului independenței exercițiului, toate operațiile care determină cheltuieli sunt înregistrate în contabilitate în momentul producerii lor, fără a se ține seama de data plății lor. Reflectarea cheltuielilor în faza de angajare și consum face din contabilitatea financiară o contabilitate de angajamente;
principiul prudenței impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
principiul noncompensării interzice efectuarea de compensări între cheltuieli și venituri, înregistrate la conturi de rezultate diferite.
Principalele obiective ale organizării contabilității cheltuielilor sunt:
fundamentarea cheltuielilor în bugetul de cheltuieli pe baza informațiilor din exercițiul financiar precedent și a obiectivelor din perioada următoare;
separarea cheltuielilor din perioada curentă fată de cele aferente perioadei viitoare;
gruparea cheltuielilor după natura lor economică în vederea stabilirii rezultatului de exploatare,financiar si extraordinare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor se realizează cu ajutorul clasei 6 “Conturi de cheltuieli”
Conturile de cheltuieli se inchid la sfârșitul exercițiului prin transferarea acestora asupra rezultatului exercițiului.Astfel cheltuielile se preiau in debitul contului 121 “Profit si pierdere”
Întrucat conturile de cheltuieli se soldeazĂ la sfarșitul exercițiului,acestea nu apar in bilanț,dar influențează indirect structura si mărimea acestuia prin intermediul soldului 121 “Profit si pierdere”.Astfel,soldul creditor al contului 121 “Profit si pierdere” reprezintă profitul,iar soldul debitor,pierderea.În felul acesta,contul de rezultate 121 “Profit si pierdere” realizează legătura dintre conturile de venituri si cheltuieli pe de o parte si conturile bilanțiere,pe de altă parte.
1.2. CLASIFICAREA CHELTUIELILOR
Cheltuielile se clasifică după mai multe criterii:
după natura respectivă , natura activității desfășurate și natura resurselor consumate;
după destinație ;
după momentul angajării și consumului ;
Structurarea cheltuielilor în contabilitatea financiară se face după natura activităților care le-au generat și anume:
cheltuieli de exploatare – generate de activități desfășurate în cadrul obiectului de activitate al întreprinderii,precum și de alte activități conexe acestora;
cheltuieli financiare – generate de activități de natura financiară,precum: diferențe de curs valutar,dobânzi,cheltuieli și venituri aferente investițiilor financiare etc.;
cheltuieli extraordinare – rezultate din evenimente sau tranzacții care sunt diferite de activitățile curente și care nu se repetă în mod frecvent;
1.3. CONTURI UTILIZATE
Clasa 6 “Conturi de cheltuieli” cuprinde următoarele grupe de conturi:
60 “Cheltuieli privind stocurile”
61 “Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de tețti”
62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”
63 “Cheltuieli cu alte impozite,taxe si vărsăminte asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
65 “Alte cheltuieli de exploatare”
66 “Cheltuieli financiare”
67 “Cheltuieli extraordinare”
68 “Cheltuieli cu amortizările si provizioanele”
69 “Cheltuieli cu impozitul pe profit si alte impozite”
Conturile de cheltuieli sunt asimilate conturilor de active.
CAP.II
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA O ENTITATE ECONOMICA
2.1. CHELTUIELILE DE EXPLOATARE
NOȚIUNI GENERALE
Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile privind aprovizionarea,producția și desfacerea bunurilor,lucrărilor și serviciilor.În această categorie sunt incluse și alte operații privind investițiile realizate în regie proprie,cedarea activelor,donațiile etc.
Cheltuielile de exploatare² reprezintă,în principal,expresia bănească a consumurilor materiale și de forța de muncă necesare desfășurării activității agenților economici.Principalele categorii de cheltuieli de exploatare sunt:
cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibili, ambalaje, piese de schimb, semințe si materiale de plantat, furaje și alte materiale consumabile, costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate, costul de achiziție al materialelor nestocate , trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al energiei și apei consumate, costul de achiziție al animalelor si păsărilor si costul mărfurilor vândute;
cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți: întreținere și reparații, redevențe, locații de gestiune și chirii, studii și cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori, comisioane , onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă, publicitate, transportul de bunuri și persoane, deplasări, detașări și transferări, poșta și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele);
cheltuieli cu impozitele, taxele si vărsămintele asimilate suportate de unitatea patrimoniala ca: impozitul pe clădiri, alte impozite, taxe si vărsăminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport si altele);
² Raduti Angela, Moise Nicoleta Mariana, Contabilitatea agentilor economici – Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2007.
cheltuieli cu personalul ca: salariile și alte drepturi de personal, asigurările și protecția socială, contribuția unității la asigurările sociale și pentru ajutorul de șomaj, cheltuieli cu pregătirea și perfecționarea profesională si alte cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimonială;
alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creanțe și alte cheltuieli de exploatare.
CONTURI UTILIZATE
60 “Cheltuieli privind stocurile”
61 “Cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți”
62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”
63 “Cheltuieli cu alte impozitele, taxele și vărsămintele asimilate”
64 “Cheltuieli cu personalul”
65 “Alte cheltuieli de exploatare”
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR PRIVIND STOCURILE
Din categoria cheltuielilor privind stocurile fac parte mai multe elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.
Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli privind stocurile”
Cheltuieli cu materiile prime
Se consideră materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care constituie substanța produselor finite.
Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:
prețul de înregistrare al materiilor prime date în consum ;
prețul de înregistrare al materiilor prime constatate lipsă la înventariere;
diferențele de preț aferente materiilor prime date în consum sau constatate lipsă la inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materii prime se realizează cu ajutorul contului 601 “Cheltuieli cu materiile prime” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu materiile prime date în consum sau constatate lipsă la inventariere;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezinta sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materiile prime” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
601 = 301 => Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime
date in consum
601 = 301 => Valoarea la preț de înregistrare a materiilor prime
constatate lipsă la inventariere
601 = 308 => Diferențele de preț aferente materiilor prime date
în consum sau constatate lipsă la inventariere
121 = 601 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli cu materialele consumabile
Se consideră materiale consumabile acele materiale care se folosesc în procesul de producție alături de materiile prime și care, de regulă, nu se regăsesc în substanța produsului finit.Sunt formate din aceleași componente menționate la cheltuieli cu materii prime.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizează cu ajutorul contului 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”.
Unitățile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu materialele consumabile”, și anume:
6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”
6022 “Cheltuieli privind combustibilul”
6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”
6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”
6025 “Cheltuieli privind semințele și materialele de plantat”
6026 “Cheltuieli privind furajele”
6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”
Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:
dupa conținutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă sunt asimilate conturilor de activ;
se debitează cu materialele consumabile date în consum sau constatate lipsă la inventariere;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
6021-6028 = 3021-3028 => Valoarea la preț de înregistrare a
materialelor consumabile date în
consum
6021-6028 = 3021-3028 => Valoarea la preț de înregistrare a
materialelor consumabile constatate
lipsă la inventariere
6021-6028 = 308 => Diferențele de preț aferente
materialelor consumabile date în
consum sau constatate lipsă la
inventariere
121 = 6021-6028 => Transferul cheltuielilor colectate la
sfârșitul perioadei asupra contului de
profit si pierdere.
Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar
Obiectele de inventar (de mică valoare sau scurtă durată) fac parte din categoria stocurilor cumpărate, fiind evaluate la cost de achiziție.
Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizează cu ajutorul contului 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea prețului de achiziție a obiectului de inventar;
se creditează la sfarșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind materialele de natura obiectelor de inventar” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
603 = 303 => Darea în consum a obiectelor de inventar
121 = 603 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli privind materialele nestocate
Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economică, care nu trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) și care se inregistrează pe măsură aprovizionării lor asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele).
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizează cu ajutorul contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa functia contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
604 = 401 => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu
facturi de la furnizori
604 = 408 => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
fără facturi de la furnizori
604 = 471 => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,
cu facturi, de la furnizori, în cazul când acestea au
fost considerate anterior cheltuieli anticipate
121 = 604 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli privind energia și apa
Consumurile de energie și apa, indiferent de destinația lor, pe măsura livrării acestora de către furnizori se înregistrează ca o cheltuială de exploatare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind energia și apa se realizează cu ajutorul contului 605 “Cheltuieli privind energia și apa” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
după funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea consumului de energie și apă;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezinta sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 605 “Cheltuieli privind energia si apa” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
605 = 401 => Valoarea consumurilor de energie și apă facturate
de furnizori
605 = 408 => Valoarea consumurilor de energie și apă pentru
care nu s-a primit factură furnizorilor
605 = 471 => Valoarea consumurilor de energie și apă
facturate de furnizori, înregistrate anterior la
cheltuieli anticipate, ce aparțin perioadei curente
121 = 605 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli privind animalele și păsările
Sunt considerate cheltuieli cu animalele și păsări valoarea animalelor și păsărilor achiziționate din afara unitătii, vândute sau constatate lipsă la inventariere.
Animalele și păsările vândute, care provin din producția proprie, nu se trec asupra cheltuielilor, ele diminuând veniturile din producția stocată.
De asemenea, animalele și păsările care se vând ca mărfuri, rezultate, de regulă, dupa sacrificare, se trec mai întâi asupra contului de mărfuri și apoi se vând ca atare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu animalele și păsările se realizează cu ajutorul contului 606 “Cheltuieli privind animalele și păsările” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea animalelor și păsărilor vândute sau constatate lipsă la inventariere ;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile privitoare la contul 606 “Cheltuieli privind animalele și păsările” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
606 = 361 => Valoarea la preț de înregistrare a animalelor și
păsărilor, provenite din afara unității, vândute
606 = 361 => Valoarea la preț de înregistrare a animalelor și
păsărilor, provenite din afara unității, constatate
lipsă la inventariere
606 = 368 => Diferențele de preț aferente animalelor și
păsărilor provenite din afara unității, vândute sau
constatate lipsă la inventariere
121 = 606 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli privind mărfurile
Asemenea cheltuieli apar numai la unitățile care vând mărfuri cu ridicata sau cu amănuntul.
Sunt formate din prețul de cumpărare al marfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind mărfurile se realizează cu ajutorul contului 607 “Cheltuieli privind marfurile” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea mărfurilor vândute sau constatate lipsă la inventariere ;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
607 = 371 => Valoarea la cost de achiziție a mărfurilor vândute
607 = 371 => Valoarea la cost de achiziție a mărfurilor
constatate lipsă la inventariere
121 = 607 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli privind ambalajele
Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:
ambalaje care circulă în sistemul de vânzare-cumpărare ce se vând ori apar ca lipsuri la inventariere;
ambalaje care circulă în sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind ambalajele se realizează cu ajutorul contului 608 “Cheltuieli privind ambalajele” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu ambalajele care circulă în sistem de vânzare-cumpărare, ce se vând ori se constată lipsă la inventariere precum și cu ambalajele care circulă în sistem de restituire ce nu sunt restituite furnizorilor;
se crediteaza la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
608 = 381 => Valoarea la preț de înregistrare a ambalajelor care
circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau
constatate lipsă la inventariere;
608 = 388 => Diferentele de preț aferente ambalajelor care
circulă în sistem de vânzare-cumpărare, vândute sau
constatate lipsă la inventariere;
608 = 409 => Valoarea ambalajelor care circulă în sistem de
restituire, nerestituite furnizorilor;
121 = 608 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere
CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU LUCRĂRILE ȘI SERVICIILE EXECUTATE DE TERȚI
În structura serviciilor generale prestate de terți se cuprind acele lucrări și servicii care sunt nemijlocit ocazionate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic cum sunt: întrețineri și reparatii, redevențe, locații de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii și cercetări.
Asemenea cheltuieli sunt reflectate în conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa 61 “Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”.
Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile
Intreținerile și reparațiile efectuate de terți fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli a carei contabilitate sintetică se realizează cu ajutorul contului 611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu valoarea lucrărilor de întreținere și reparații executate de terți;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 611 “Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
611 = 401 => Valoarea lucrarilor de întreținere și reparații
executate de terti, facturate
611 = 408 => Valoarea lucrarilor de întreținere și reparații
executate de terti, nefacturate
611 = 471 => Valoarea lucrarilor de întreținere și reparații
executate de terți, facturate, considerate anterior
cheltuieli anticipate și trecute asupra cheltuielilor
perioadei
121 = 611 => Transferul cheltuielilor colectate la sfarșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile
Redevențele reprezintă obligații de plată datorate de o unitate economică care a preluat în concesiune imobilizări pentru a le exploata în scopuri productive.
Locațiile de gestiune reprezintă o modalitate de preluare pentru exploatare de spații productive pe o perioadă limitată de timp, pe baza de contracte de locație. Unitatea care a preluat spații productive în locații de gestiune, numită locatar, datorează unității care a predat activele respective sub această formă, taxe lunare care se vor consideră cheltuieli de exploatare.
Chiriile reprezintă obligații de plată datorate de o unitate economică pentru folosirea unor imobilizări ce sunt proprietatea altora și care sunt inchiriate pe timp determinat pentru a putea fi exploatate în diferite scopuri.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 612 “Cheltuieli redevențele, locațiile de gestiune și chiriile” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debiteaza cu cheltuielile cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile datorate sau plătite;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 612 “Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
612 = 401 => Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile datorate, facturate
612 = 408 => Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune sș
chiriile datorate, pentru care nu s-au întocmit facturi
612 = 471 => Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile datorate, facturate, înregistrate anterior ca și
cheltuieli înregistrate în avans
612 = 5121 => Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile datorate, achitate prin bancă
612 = 5311 => Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și
chiriile datorate, achitate prin casierie
121 = 612 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli cu primele de asigurare
Primele de asigurare se datorează diferitelor societăți de asigurare pentru asigurarea unor bunuri ale unității economice pe bază de contracte de asigurare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate confom contractelor de asigurare;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
613 = 401 => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate
613 = 408 => Valoarea primelor de asigurare, datorate, pentru care
nu s-au întocmit facturi
613 = 471 => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate,
considerate anterior cheltuieli anticipate
613 = 5121 => Valoarea primelor de asigurare, datorate,achitate
prin bancă
613 = 5311 => Valoarea primelor de asigurare, datorate, achitate în
numerar
121 = 613 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli cu studiile și cercetările
Se consideră cheltuieli cu studiile și cercetările acele acțiuni care se fac pentru interesul general al producției și marketingului producției fabricate și comercializate, de către terți.
De menționat că acele cheltuieli ce se referă la cercetări aplicative se consideră necorporale și se înregistrează în contabilitate ca atare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu studiile și cercetările se realizează cu ajutorul contului 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetările” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea studiilor și cercetărilor de interes general executate de terți;
se creditează la sfarșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile privitoare la contul 614 “Cheltuieli cu studiile și cercetările” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
614 = 401 suma => Valoarea studiilor și cercetărilor executate de terți,
facturate
614 = 408 => Valoarea studiilor și cercetărilor executate de terți,
pentru care nu s-au întocmit facturi
614 = 471 => Valoarea studiilor și cercetărilor executate de terți,
facturate, considerate anterior cheltuieli anticipate
121 = 614 => Transferul cheltuielilor colectate, la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
2.1.5. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE SERVICII EXECUTATE DE TERȚI
În structura altor servicii prestate de terți se cuprind acele lucrări și servicii care sunt indirect legate de desfășurarea activității de ansamblu a unui agent economic. Cheltuielile generate de asemenea lucrări și servicii sunt reflectate în conturile din grupa 62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terți”
Cheltuieli cu colaboratorii
Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate
colaboratorilor externi pentru prestările efectuate unității economice.
Din salariile datorate se reține impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii, care se înregistrează ca o reținere din sumele brute calculate.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu colaboratorii externi se realizează cu ajutorul contului 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestațiile efectuate;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
621 = 401 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestațiile efectuate
621 = 471 => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru
prestațiile efectuate, sume trecute anterior în
categoria cheltuielilor anticipate
121 = 621 => Transferul cheltuielilor colectate, la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli privind comisioanele și onorariile
În categoria cheltuielilor cu comisioanele și onorariile se cuprind: comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru cumpărarea sau vânzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de conciliere, onorarii de contencios, expertize de specilalitate și alte cheltuieli similare.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor privind comisioanele și onorariile se realizează cu ajutorul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;după funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu sumele datorate privind comisioanele și onorariile;
se creditează la sfarșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operatiile pivitoare la contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele și onorariile” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
622 = 401 => Sumele datorate privind comisioanele și onorariile,
facturate
622 = 408 => Sumele datorate privind comisioanele și onorariile,
pentru care nu s-au întocmit facturi
622 = 471 => Sumele datorate privind comisioanele și onorariile,
facturate, trecute anterior în categoria cheltuielilor
anticipate
121 = 622 => Transferul cheltuielilor colectate, la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate se consideră deductibile sub aspect fiscal într-un anumit procent din profitul brut al agenților economici, prevăzut anual în Legea de aprobare a bugetului.
Peste acest procent cheltuielile în cauză sunt considerate nedeductibile sub aspect fiscal, deci supuse impozitului pe profit.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor de protocol, reclamă și publicitate se realizează cu ajutorul contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc acțiunile de protocol, reclama si publicitate;
se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
623 = 401 => Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de
protocol, reclamă și publicitate, facturate
623 = 408 => Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de
protocol, reclamă și publicitate, pentru care
nu s-au întocmit încă facturi
623 = 5121 => Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de
protocol, reclamă și publicitate,achitate direct prin
banca
623 = 5311 => Valoarea sumelor datorate terților pentru acțiuni de
protocol, reclamă și publicitate, achitate prin caserie
121 = 623 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit si pierdere.
Cheltuieli cu transportul de bunuri și de personal
În categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri și personal se cuprind acele prestații efectuate de terți pentru transportul produselor fabricate, transportul mărfurilor vândute, transportul altor bunuri și transporturi colective de persoane la locul de muncă.
Nu se cuprind în această categorie cheltuieli privind cumpărarea de materii prime și materiale, care fac parte din costul lor de achiziție și se înregistreaza la conturile corespunzătoare de stocuri.
În cazul în care cheltuielile cu transportul mărfurilor aprovizionate se cuprind aici, trebuie ca la sfârșitul lunii în cauză aferente stocului de mărfuri să fie trecute temporar asupra mărfurilor în stoc, pentru a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu transportul de bunuri și de personal se realizează cu ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” care:
dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum și pentru transportul colectiv de personal;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercitiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
624 = 401 => Valoarea transporturilor de bunuri și de personal,
facturate de către terți
624 = 408 => Valoarea transporturilor de bunuri și de personal,
pentru care nu s-au întocmit facturi
624 = 471 => Valoarea transporturilor de bunuri și de personal,
facturate de către terți, trecute anterior asupra
cheltuielilor anticipate
624 = 5121 => Valoarea transporturilor de bunuri și de personal,
achitate direct prin banca
624 = 5311 => Valoarea transporturilor de bunuri și de personal,
achitate prin caserie
624 = 542 => Valoarea transporturilor de bunuri și de personal,
achitate din avansuri de trezorerie
121 = 624 => Transferul cheltuielilor colectate la sfarșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări
Fac parte din această categorie următoarele cheltuieli:
deplasări în interes de serviciu: diurnă, cazare, transport;
detasări pe perioade limitate de timp în interes de serviciu pentru care se plătesc diurne, cazare, transport;
drepturile cuvenite angajaților și familiilor acestor transferăti sau mutații impreună cu unitatea în altă localitate.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor cu deplasări, detașări și transferări se realizează cu ajutorul contului 625 “Cheltuieli cu deplasări, detasări și transferări” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu sumele datorate sau achitate, reprezentând cheltuieli cu deplasări, detasări și transferări;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 625 “Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferări” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
625 = 401 => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detasări și transferări (inclusiv transportul) facturate
625 = 408 => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detasări și transferări (inclusiv transportul) pentru
care nu s-au întocmit facturi
625 = 471 => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detasări și transferări (inclusiv transportul) facturate,
care au fost trecute anterior asupra cheltuielilor
anticipate
625 = 5121 => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detasări și transferări (inclusiv transportul) achitate
direct prin bancă
625 = 5311, => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
5314 detasări și transferări (inclusiv transportul) facturate
achitate prin caserie
625 = 542 => Sumele datorate reprezentând cheltuieli cu deplasări,
detașări și transferări (inclusiv transportul) decontate
din avansuri de trezorerie
121 = 625 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații
Sunt considerate cheltuieli poștale și de telecomunicații acele cheltuieli de poștă, telegraf, interfon, radio, televizor etc care se fac în interesul general al unității.
Contabilitatea sintetică a cheltuielilor poștale și de telecomunicații se realizează cu ajutorul contului 626 “Cheltuieli poștale și de telecomunicații” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea serviciilor poștale și a taxelor de telecomunicații datorate sau achitate;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 626 “Cheltuieli poștale și taxe de telcomunicatii” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
626 = 401 => Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de
telecomunicații datorate, facturate
626 = 408 => Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de
telecomunicații datorate pentru care nu s-au întocmit
încă facturi
626 = 471 => Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de
telecomunicații datorate, facturate, considerate
anterior cheltuielilor anticipate
626 = 5121 => Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de
telecomunicații datorate, achitate direct prin bancă
626 = 5311 => Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de
telecomunicații datorate, achitate prin caserie
626 = 542 => Valoarea serviciilor poștale și a taxelor de
telecomunicații datorate, achitate din avansuri de
trezorerie
121 = 626 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate
Se consideră servicii bancare acele servicii prestate de bănci care nu au un caracter de cheltuieli financiare și care se concretizează în :
comisioane bancare pentru efectuarea operațiilor de decontare din conturile bancare;
cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul băncilor;
comisioane și cheltuieli pentru emisiuni de împrumuturi;
cheltuieli pe efecte de comerț;
alte cheltuieli și comisioane pentru prestări de servicii.
Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu valoarea serviciilor bancare și asimilate plătite;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
627 = 471 => Valoarea serviciilor bancare și assimilate plătite,
trecute anterior asupra cheltuielilor anticipate
627 = 5121, => Valoarea serviciilor bancare și asimilate, decontate
5124 direct prin banca
627 = 5311, => Valoarea serviciilor bancare si asimilate,
5314 achitate prin casieria unității
121 = 627 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți
Acele servicii de terți care sunt indirect legate de desfășurarea activității unității ce nu pot fi delimitate pe conturile 621-627, se consideră alte cheltuieli cu serviciile executate de terți și se înregistrează în contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de terți;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
628 = 401 => Sumele datorate pentru alte servicii executate și
facturate de terți
628 = 408 => Sumele datorate pentru alte servicii executate, dar
nefacturate încă de terți
628 = 471 => Sumele datorate pentru alte servicii executate și
facturate de terți, considerate anterior cheltuieli
anticipate
628 = 5121, => Sumele datorate pentru alte servicii executate,
5124 achitate direct din conturile bancare
628 = 5311, => Sumele datorate pentru alte servicii executate,
5314 achitate prin casieria unității
121 = 628 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
2.1.6. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU ALTE IMPOZITELE,TAXELE ȘI VĂRSĂMINTELE ASIMILATE
Contabilitatea acestor cheltuieli este structurată pe feluri de impozite, taxe și vărsăminte asimilate și se realizează cu ajutorul conturilor ce fac obiectul grupei de conturi 63 “Cheltuieli cu alte impozitele, taxele și vărsamintele asimilate”.
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate
Sunt considerate cheltuieli următoarele impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului statului sau altor organisme publice:
Prorata din taxa pe valoare adaugată deductibilă devenită nedeductibilă. Se referă la suportarea pe cheltuieli a TVA deductibilă aferentă produselor, lucrarilor și serviciilor scutite de impozitare. Se calculează ca diferență între TVA deductibilă înregistrată în contabilitate pentru cumpărările de mărfuri, bunuri și servicii și TVA ce se deduce efectiv, ținând seama de operațiile scutite de TVA. O asemenea diferență se suportă de unitate ca o cheltuială;
Taxa pe valoare adaugată colectată, aferentă bunurilor și serviciilor folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferentă lipsurilor peste normele legale, precum și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate salariaților sub forma avantajelor în natură;
Impozite, taxe și vărsăminte asimilate, datorate bugetului statului ca: diferențe de preț la gaze și țiței obținute din producția internă, impozitul pe clădiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat etc;
Datorii și vărsăminte de efectuat, conform prevederilor legale, către alte organisme publice cum ar fi: contribuția la constituirea fondului special pentru cercetare-dezvoltare, fondul special pentru ajutorarea persoanelor handicapate, fondul de asigurări sociale a țărănimii etc.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate ” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate datorate bugetului de stat sau altor organisme publice;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate ” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
635 = 4426 => Prorata din TVA deductibilă, devenită nedeductibilă
635 = 4427 => TVA colectată aferentă bunurilor și serviciilor
folosite în scop personal sau predate cu titlu gratuit,
cea aferentă lipsurilor peste normele legale precum
și cea aferentă bunurilor și serviciilor acordate
salariaților sub forma avantajelor în natură
635 = 446 => Decontari cu bugetul statului privind impozite, taxe
și vărsăminte asimilate
635 = 447 => Datoriile și vărsămintele de efectuat, conform
prevederilor legale, către alte organisme publice
121 = 635 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
2.1.7. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU PERSONALUL
Pentru munca prestată de către personalul angajat, unitățile economice datorează acestuia salarii. Ele se negociază și se prevăd în contractele de muncă incheiate cu salariații. Pe lângă salariile cuvenite se mai plătesc salariaților prime sau sporuri de diferite feluri.
Toate datoriile către personal se stabilesc lunar și reprezintă pentru unitațile economice cheltuieli de personal ale exercițiului financiar în curs.
Pe lângă salarii, unitățile economice calculează și datorează statului și altor organisme sociale diferite impozite și taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.
Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 “Cheltuieli cu personalul”. În cadrul acesteia funcționează conturi cu ajutorul cărora se înregistrează salariile personalului sau cheltuielile cu asigurările și protecția socială.
Cheltuieli cu salariile personalului
Cheltuielile cu salariile personalului sunt formate din salarii și alte drepturi cuvenite personalului pentru munca prestată. Ele se înregistrează în contabilitate lunar, pe baza statelor de plată, la nivelul drepturilor salariale brute, cu ajutorul contului: 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu salariile și alte drepturi cuvenite personalului;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 641 “Cheltuieli cu salariile personalului” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
641 = 421 => Valoarea salariilor și a altor drepturi cuvenite
personalului
641 = 4281 => Drepturi de personal pentru care nu s-au întocmit
statele de plata, aferente exercițiului încheiat
121 = 641 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Cheltuieli privind asigurările și protecția socială
Cheltuielie privind asigurările și protecția socială fac parte din cheltuieli patronale, pe care unitățile economice le calculează și le datorează statului sau altor organisme sociale. Ele fac obiectul contului 645 “Cheltuieli privind asigurările și protecția socială” care se desfășoară pe urmatoarele conturi de gradul II:
6451 “Cheltuieli privind contribuția unitătii la asigurările sociale”
6452 “Cheltuieli privind contribuția unității pentru ajutorul de șomaj”
6453 “ Cheltuieli privind contribuția unității la asigurările sociale de
sănătate”
6458 “Alte cheltuieli privind asigurările și protecția socială”
Conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi caracterizate astfel:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu cheltuielile privind asigurările și protecția sociale datorate;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la conturile 6451, 6452, 6453 si 6458 pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
6451 = 423 => Sumele acordate personalului, potrivit
legii, pentru protecția socială, altele decât
cele suportate din CAS(6458)
6451= 4311 => Contribuția unității la asigurările sociale,
calculată în procente la salariile brute
acordate personalului încadrat cu
contracte de muncă (6451)
6451) = 4313 => Contribuția unității la asigurările sociale
de sănătate (6453)
6451= 4371 => Contribuția unității la
constituirea fondului pentru ajutorul de
somaj (6452)
121 = 6451suma => Transferul cheltuielilor colectate la
sfârșitul perioadei asupra contului de
profit și pierdere.
2.1.8. CONTABILITATEA ALTOR CHELTUIELI DE EXPLOATARE
În rândul altor cheltuieli de exploatare sunt cuprinse pierderile din creanțe suportate de unitate și alte cheltuieli de exploatare.
Ele se colecteză la grupa de conturi 65 “Alte cheltuieli de exploatare”.
Cheltuieli privind pierderile din creanțe
Aceste creanțe care provin de la clienții care care devin incerți, rău platnici, dubioși sau aflați în litigiu și se înregistrează cu ajutorul contului: 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu pierderile din creanțe suportate de unitatea economică;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
Operațiile pivitoare la contul 654 “Pierderi din creanțe și debitori diverși” pot fi reflectate în contabilitatea sintetică astfel:
654 = 416 => Sumele trecute pe cheltuieli cu ocazia scăderii din
evidența a clienților incerți sau în litigiu
121 = 654 => Transferul cheltuielilor colectate la sfârșitul
perioadei asupra contului de profit și pierdere.
Alte cheltuieli de exploatare
Activitatea de exploatare presupune și alte cheltuieli de exploatare ce nu pot fi individualizate pe conturile de cheltuieli de exploatare amintite, după cum urmează:
diferențe din lichidarea unor creanțe;
diferențe din lichidarea unor datorii;
valoarea reparațiilor capitale efectuate cu forțe proprii, considerate cheltuieli anticipate în exercițiul financiar precedent, repartizate asupra cheltuielilor curente în perioadele următoare conform scadentarului;
alte cheltuieli de exploatare.
Contabilitatea sintetică a acestor cheltuieli se realizează cu ajutorul contului 658 “Alte cheltuieli de exploatare ” care:
dupa conținutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;
dupa funcția contabilă este asimilat conturilor de activ;
se debitează cu alte cheltuieli de exploatare efectuate;
se creditează la sfârșitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra rezultatului exercițiului;
nu prezintă sold la finele perioadei.
2.1.9.CONTABILITATEA CHELTUIELILOR DE EXPLOATARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ȘI PROVIZIOANELE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU DEPRECIERE
Contul 6811 “Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor”
Contul 6812 “Cheltuieli de exploatare privind provizioanele”
Contul 6813 “Cheltuieli de exploatare privind ajustările pentru deprecierea
imobilizarilor”
Contul 6814 “Cheltuieli de exploatare privind ajustătrile pentru deprecierea activelor circulante”
Aceste conturi țin evidența cheltuielilor de exploatare privind amortizările și provizioanele.
În DEBIT se înregistrează:
amortizarea aferentă imobilizărilor necorporale și corporale (280,281);
provizioanele pentru riscuri și cheltuieli constituite sau majorate (151);
provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor necorporale și corporale constituite sau majorate (290,291,293);
provizioanele pentru deprecierea stocurilor și producției în curs de execuție constituite sau majorate (391 la 398);
provizioanele pentru deprecierea creanțelor din conturile de clienți și debitori diversi constituite sau majorate (491,496).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor (121).
Nu au sold la sfârșitul perioadei.
2.1.10. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR CU IMPOZITUL PE PROFIT ȘI ALTE IMPOZITE
Cheltuieli cu impozitul pe profit
Contul 691 “Cheltuieli cu impozitul pe profit’
Acest cont ține evidența cheltuielilor privind impozitul pe profit.
În DEBIT se înregistrează:
impozitul pe profit datorat (441).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor de cheltuieli (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus
698 “Cheltuieli cu impozitul pe venit și cu alte impozite care nu apar în elementele de mai sus”
Este un cont de activ,care ține evidenta cheltuielilor privind impozitul pe venitul microîntreprinderilor și a altor cheltuieli cu impozitele.
În DEBIT se înregistrează:
impozitul pe venitul microîntreprinderilor datorat bugetului statului (441);
alte cheltuieli cu impozitele;
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor de cheltuieli (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
2.2. CHELTUIELILE FINANCIARE
2.2.1. NOȚIUNI GENERALE
Se cuprind toate cheltuielile privind pierderile din creanțe legate de participații , pierderile din vânzarea titlurilor de plasament , diferențele de curs valutar din operațiile curente și disponibilitățile în devize la închiderea exercițiului financiar ; dobânzile curente aferente împrumuturilor primite și altor datorii privind exercițiul în curs ; sconturile acordate clienților ; alte cheltuieli financiare . Toate operațiile privind cheltuielile financiare sunt înregistrate prin conturile din grupa 66 “Cheltuieli financiare”.
Sunt considerate cheltuieli financiare³,cheltuielile care se referă la:
pierderi din creanțe imobilizate;
cheltuieli privind investițiile financiare cedate;
diferențe nefavorabile de curs valutar;
dobânzi plătite sau de plătit;
sconturi acordate clienților;
provizioane etc.
2.2.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE
Pierderi din creanțe legate de participații
Contul 663 “Pierderi din creanțe legate de participații”
Acest cont ține evidența pierderilor din creanțe imobilizate.
În DEBIT se înregistrează:
pierderile din creanțe imobilizate (267).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
³Raduti Angela, Moise Nicoleta Mariana, Contabilitatea agentilor economici – Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2007.
Cheltuieli privind investițiile financiare cedate
Contul 664 “Cheltuieli privind investițiile financiare cedate”
Acest cont ține evidența cheltuielilor privind investițiile financiare cedate.
În DEBIT se înregistrează:
valoarea imobilizarilor financiare scoase din active (261,262,263,265);
diferențele nefavorabile dintre valoarea contabilă a investițiilor financiare pe termen scurt și prețul de cesiune (501,502,503,506,508).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
Cheltuieli din diferențe de curs valutar
Contul 665 “Cheltuieli din diferențe de curs valutar”
Acest cont ține evidența cheltuielior financiare privind diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților,creanțelor și datoriilor în valută.
În DEBIT se înregistrează:
diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor în valută stabilite la încheierea exercițiului (267,409,411,413,418,451,452,456,461);
diferențele nefavorabile de curs valutar aferente creanțelor încasate în valută (267,409,411,413,418,451,452,456,461);
diferențele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor în valută stabilite la încheierea exercițiului(161,162,166,167,168,401,403,404,405,419,451,452,455,462);
diferențele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor plătite în valută (5124,5314,5412);
diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților în valută stabilite la încheierea exercițiului (5124,5314,5412,508);
diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate din lichidarea depozitelor pe termen scurt,a acreditivelor și avansurilor de trezorerie în valută (508,5412,542).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
Cheltuieli privind dobânzile
Contul 666 “Cheltuieli privind dobânzile”
Acest cont ține evidența cheltuielilor privind dobânzile.
În DEBIT se înregistrează:
valoare dobanzilor datorate,aferente împrumuturilor și datoriilor asimilate (168);
valoarea dobânzilor datorate,aferente împrumuturilor încasate de la societăți din grup (451);
valoarea dobânzilor cuvenite asociaților pentru disponibilitățile depuse la unitate (455);
valoarea dobânzilor repartizate pe cheltuieli pentru operațiunile cu plată în rate (471);
valoarea dobânzilor plătite,aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente(512);
valoarea dobanzilor aferente creditelor bancare pe termen scurt (518,519).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
Cheltuieli privind sconturile acordate
Contul 667 “Cheltuieli privind sconturile acordate”
Acest cont ține evidența sconturilor acordate clienților,debitorilor sau băncilor.
În DEBIT se înregistrează:
sconturile acordate clienților,debitorilor sau băncilor (4111,461,512).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
Alte cheltuieli financiare
Contul 668 “Alte cheltuieli financiare”
Acest cont ține evidența altor cheltuieli financiare.
În DEBIT se înregistrează:
diferențele dintre valoarea capitalului social diminuat și valoarea de răscumpărare a acțiunilor proprii anulate (502);
câstigurile acordate în cazul obligațiunilor cu loterie (512,431);
alte cheltuieli financiare.
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al acestui cont (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
2.2.3. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR FINANCIARE PRIVIND AMORTIZĂRILE ȘI AJUSTĂRILE PENTRU PIERDEREA DE VALOARE
Contul 6863 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a imobilizărilor financiare”
Contul 6864 “Cheltuieli financiare privind ajustările pentru pierderea de valoare a activelor circulante”
Contul 6868 “Cheltuieli financiare privind amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor”
Aceste conturi țin evidența cheltuielilor financiare privind amortizările și provizioanele.
În DEBIT se înregistrează:
provizioanele pentru deprecierea imobilizărilor financiare constituite sau majorate (296):
provizioanele pentru deprecierea creanțelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociații (495);
valoarea primelor de rambursare a obligațiunilor amortizate (169).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al conturilor de cheltuieli (121).
Nu au sold la sfârșitul perioadei.
2.3. CHELTUIELI EXTRAORDINARE
2.3.1.NOȚIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR EXTRAORDINARE
Activitățile care nu au caracter ordinar,normal,care nu sunt generate de activitatea curentă,dau naștere la venituri și cheltuieli extraordinare.
Cheltuielile extraordinare4 sunt acelea care apar ca urmare a evenimentelor extraordinare cum sunt : calamitățile naturale și exproprierile unor active.Se poate pune în discuție dacă o întreprindere care se află într-o zonă supusă frecvent calamităților naturale ( de exemplu , lângă albia unui râu cu risc de inundații în fiecare primăvară ) poate considera valoarea pierderilor de stocuri și la producția în curs de execuție în categoria cheltuielilor extraordinare. Reamintim că în activitatea extraordinară sunt cuprinse acele evenimente sau tranzacții distincte de activitățile curente ale întreprinderii care apar neregulat și cu frecvență redusă.
Contul 671 “Cheltuieli privind calamitătile și alte evenimente extraordinare”
Acest cont ține evidența cheltuielilor extraordinare.
În DEBIT se înregistrează:
valoarea pierderilor din calamități,exproprieri de active (211,212,213,214,231,301,302,303,34,345,361,371,381).
În CREDIT se transferă:
la sfârșitul perioadei,pentru închidere,soldul debitor al contului de cheltuieli (121).
Nu are sold la sfârșitul perioadei.
Exemplu: În urma unor alunecări de teren , societatea comercială ALFA S.A. a constatat distrugerea unei plantații de meri recent intrate pe rod , pierdere evaluată la suma de 1800 lei.
Înregistrarea contabilă este :
671 = 2134 1800
Cheltuieli privind Animale și plantații
calamitățile și
alte evenimente
extraordinare.
4 Raduti Angela, Moise Nicoleta Mariana, Contabilitatea agentilor economici – Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2007.
CAP. III
STUDIU DE CAZ :
S.C. “TRIPLU A” S.R.L.
3.1.PREZENTAREA SOCIETĂȚII
3.1.1.DATE PRIVIND CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA S.C.“TRIPLU A” S.R.L.
Societatea este constituită de către:
Neagu Ana Maria,
Vaman Ana,
Soare Radu, Codul fiscal (C.U.I.): 500400
Telefon: 0246/214105
Numar de înregistrare la Registrul Comertului : J33/1217/2002
Forma juridică a societății este de Societate cu Răspundere Limitată, fiind persoană juridică română și își desfășoară activitatea în conformitate cu legea română.
Denumirea societății este S.C. “TRIPLU A” S.R.L., conform dovezii privind anterioritatea firmei, eliberată de Camera de Comerț și Industrie a României și a Municipiului București – Oficiul Registrului Comerțului al Municipiului București sub nr. 209674/21.08.2002.
Societatea are obligația ca în toate documentele emanate, să fie urmată de inițialele S.R.L., adresa și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului precum și de celelalte informații cerute de lege în societățile comerciale cu răspundere limitată.
Sediul societății este în Suceava, str. Ziduri Moși nr. 3. Acesta poate fi schimbat în alt loc din România, prin decizia luată de asociați și cu realizarea formalităților prevăzute de lege. De asemenea, societatea poate înființa în Suceava, țară și străinătate, filiale, sucursale, puncte de lucru, în conformitate cu legislația în vigoare. Durata de funcționare a societății este nelimitată.
Societatea are in prezent un numar de 7 angajați.
Domeniul principal de activitate al firmei este fabricare produselor de panificație și patiserie – Cod CAEN 1581, aceasta reprezentând și activitatea principală a firmei.
Pe lângă această principală activitate, societatea mai desfășoară următoarele activități:
prelucrarea și conservarea fructelor și legumelor – 1533
fabricarea altor produse alimentare – 1589
producția de scaune -3611
producția mobilierului pentru bucătării – 3613
producția altor tipuri de mobilier – 3614
comerț cu amănuntul al pâinii, produselor de patiserie și al zaharoaselor – 5224
comerț cu amănuntul în magazine nespecializate de produse alimentare, băuturi și tutun – 5211
comerț cu amănuntul al mobilei, al articolelor de iluminat și al altor articole de uz casnic – 5244
activități de secretariat, dactilografie și multiplicare – 7483
3.1.2. CAPITALUL SOCIAL
Capitalul social este de 2 000 lei, subscris și vărsat în numerar, împărțit în 20 de părți sociale, a câte 100 lei fiecare și este deținut de asociați astfel:
Capitalul social al societății poate fi majorat prin hotărârea Adunării Generale a Asociaților, prin majorarea capitalului în bani sau în natură. În cazul majorării capitalului social în natură, evaluarea va fi prevăzută valoric conform expertizei efectuate de experți de specialitate desemnați de Adunarea Asociaților.
Reducerea capitalului social se face dacă se constată micșorarea capitalului, dar nu înainte de a se efectua repartizarea profitului și cu respectarea minimului prevăzut de lege.
Părțile sociale sunt garantate cu patrimonial social, care nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale. Un creditor al unui asociat poate formula pretenții numai asupra părții din beneficiul societății ce i se va repartiza sau cotei – părți cuvenite acestuia prin lichidarea societății efectuate în condițiile actului consecutiv.
Fiecare parte socială dă dreptul la un vot în orice deliberare.
Asociații nu sunt responsabili decât până la concurența sumei respectând părțile sociale pe care le posedă.
Cesiunea parțială sau totală a părților sociale între asociați sau către terți se poate face pe baza hotărârii Adunării Sociale a Asociaților.
Dacă societatea a refuzat să consimtă la cesiune, asociații sunt obligați în trei luni de la data acestui refuz să cumpere sau să depună diligențe pentru a fi cumpărate părțile sociale la un preț plătibil în numerar.
Pentru a fi opozabil terților și societății actul de cesiune a părților sociale trebuie autentificat și înscris la Registrul Comerțului.
Cesiunea părților între asociați se poate face și prin act sub semnătura privată.
În cazul dobândirii de părți sociale prin succesiune, Adunarea Generală a Asociaților va hotărî dacă se va continua activitatea cu succesorii. În caz contrar societatea este obligată la plata părților sociale către succesori conform ultimului bilanț aprobat.
3.1.3. CONDUCEREA SI ADMINISTRAREA SOCIETATII SOCIETĂȚII
Adunarea Generală a Asociaților este organul de conducere al societății, care reprezintă totalitatea asociaților și decide asupra activității și asupra politicii ei economice și comerciale.
Adunarea Generală a Asociaților are următoarele atribuții principale:
aprobă structura organizatorică a societății și numărul de posturi;
numește administratorii societății și le stabilește salariul, îi descarcă de activitate și îi revocă;
numește organele de conducere, le stabilește salariul, le descarcă de activitate, le revocă;
stabilește competențele și răspunderile conducerii societății;
își dă acordul asupra contractelor individuale de muncă înainte de înregistrarea oficială a acestora;
decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și la acordarea de garanții;
examinează, modifică și aprobă bilanțul contabil și contul de beneficii și pierderi, după ascultarea raportului administratorului și aprobă repartizarea beneficiilor între asociați;
decide cu privire la mărirea sau reducerea capitalului social, la modificarea numărului de părți sociale, precum și la cesiunea acestora;
decide cu privire la înființarea sau desființarea sucursalelor, filialelor, agențiilor;
decide cu privire la adoptarea sau modificarea actului constitutiv, precum și la transformarea formei juridice a societății;
decide cu privire la comasarea, divizarea sau dizolvarea și lichidarea societății;
decide cu privire la demararea procedurilor juridice pentru acțiunile intentate în numele societății;
decide în orice alte probleme privind societatea.
Adunarea Generală de întrunește ori de câte ori este nevoie sau cel puțin odată pe an, la convocarea administratorului, a unui număr de asociați ce reprezintă ¼ din capitalul social, la sediul societății.
Adunarea Generală se convoacă prin scrisori recomandate, telefon, fax, poșta electronică, la adresele indicate de asociați cu cel puțin 15 zile înainte de data fixată, indicându-se data, locul și proiectul ordinii de zi a adunării.
Adunarea este constituită valabil și poate lua decizii dacă asociații prezenți sau reprezentați întrunesc cel puțin 51% din capitalul social. Hotărârile Adunării Generale sunt valabile și devin obligatorii pentru societate și toți asociații dacă au fost votate de un număr de asociați reprezentând cel puțin 51% din capitalul social.
Asociatul care,într-o operație determinată, are pe cont propriu interese contrare acelora ale societății, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie privind acea operațiune.
Directorul societății este asociatul Neagu Ana Maria care decide în toate problemele ce se ivesc în societate.
În raporturile cu terții societatea este reprezentată de director, pe baza și în limita împuternicirii date de Adunarea Asociaților.
Directorul este răspunzător față de societate pentru prejudiciile rezultate din infracțiuni sau abateri de la dispozițiile legale, pentru abaterile de la actul constitutiv și pentru greșelile în administrarea societății.
Directorul are următoarele atribuții:
elaborează și aprobă regulamentul interior al societății prin care se stabilesc îndatoririle și responsabilitățile societății pe compartimente;
aprobă operațiuni de încasări și plăți;
aprobă operațiuni de vânzare-cumpărare comercială de bunuri;
aprobă încheierea sau realizarea unor contracte de închiriere, după avizarea favorabilă a acestora de către Adunarea Generală;
stabilește tactica și strategia de marketing;
supune anual Adunării Asociaților, în termen de 3 luni de la închiderea exercițiului, raportul cu privire la activitatea societății, bilanțul și contul de beneficii și pierderi pe anul precedent, precum și proiectul programului de activitate și proiectul de buget al societății în anul următor;
întocmește sau verifică și supraveghează, după caz, registrele si toate actele referitoare la societate.
Directorul nu poate primi, fără autorizarea Adunării Asociaților, mandatul de administrator în alte societăți concurente sau având același obiect nici să facă același fel de comerț, sub sancțiunea revocării și transpunerii pentru daune.
3.1.4. ACTIVITATEA SOCIETĂȚII
Exercițiul financiar îl începe la 1 ianuarie și se termină la 31 decembrie a fiecărui an. Primul exercițiu financiar l-a început la data constituirii societății.
Lucrările de reparații capitale se execută pe baza hotărârii asociaților, costurile acestora fiind incluse în cheltuielile de circulație.
Beneficiul societății se stabilește prin bilanțul aprobat de asociați și se împarte între asociați la sfârșitul fiecărui an în cota proporțională cu participarea fiecărui asociat la capitalul social.
Beneficiul impozabil se stabilește ca diferență între suma totală a veniturilor încasate și suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri.
Din beneficii se preia în fiecare an, înainte de distribuirea acestora, cel puțin 5% pentru formarea unui fond de rezervă, până ce acesta va atinge 0,25% din capitalul social.
3.1.5. ANALIZA CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII
Analiza cheltuielilor întreprinderii este foarte importantă în activitatea de gestiune și de control,deoarece evidențiază modul de utilizare a resurselor umane,materiale și financiare și impactul alocării acestora asupra performanțelor întreprinderii.
Optimizarea nivelului costurilor sau chiar reducerea lor, acolo unde este cazul, fără a afecta calitatea serviciilor și condițiile de desfășurare a activității reprezintă obiective prioritare ale managementului firmelor. Prin urmare, sunt necesare cunoașterea și analiza principalelor categorii de costuri și cheltuieli.
Conform reglementărilor contabile în vigoare, cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.
Costul reprezintă totalitatea consumurilor de resurse pe care le efectuează întreprinderea pentru realizarea unei unități de produs sau unui serviciu, în expresie monetară.
Privite în timp, costurile totale se micșorează lent sau rămân constante pentru cifre de afaceri foarte mari, în timp ce costul unitar se diminuează rapid într-o primă fază, după care rămâne relativ constant. Managementul se va ocupa mereu de reducerea costurilor, drept pentru care vor utiliza metode și instrumente specifice analizei economice financiare.
Analiza costurilor are în vedere cunoașterea metodelor de analiză, depistarea cauzelor favorabile sau nefavorabile care au influențat evoluția costurilor și mai ales măsurile ce se impun în vederea creșterii eficienței întregii activități.
3.1.6. PARTICULARITATI PRIVIND DOCUMENTELE PRIMARE JUSTIFICATIVE UTILIZATE DE SOCIETATE
Documentele utilizate de unitate sunt urmatoarele:
fișa de cont pentru operațiile diverse – servește la ținerea evidenței anlitice a conturilor de clienți , furnizori , debitori , creditori (la unitatea care utilizează forma de înregistrare maestro-șah ).
balanța de verificare e folosită la :
verificarea exactității înregistrării.
controlul concordanței dintre contabilitatea sintetică și analitică
intocmirea (raportărilor trimestriale ) bilanțului anual precum și a conturilor de profit și pierdere.
registrul jurnal.
document obligatoriu de înregistrare cronologică și sistematică a mișcării patrimoniului unității.
proba de litigi.
chitanța fiscală – servește ca document de deducere a T.V.A.-ului în cazul cumpărării de bunuri și prestărilor de servicii când plata aceasta se face în numerar document , în cazul în care unii agenți economici sunt scutiți de obligația emiterii unei facturi potrivit legii, documente justificative de înregistrare în contabilitate;
chitanța – document justificativ pentru depunerea unei sume în numerar la casieria unității și de înregistrare în jurnalul de casă și în contabilitate;
factura fiscală – este un document pe baza căruia se întocmește instrumentele de decontare a produselor și mărfurilor livrate , lucrărilor executate sau serviciilor prestate;
document de însoțire a bunurilor livrate pe timpul transportului ;
document justificativ de înregistrare în contabilitatea furnizorului și a cumpărătorului;
declarația impunere a profitului impozabil pentru combustibilii mari – servește la calculul profitului impozabil și a impozitului pe profit către contribuabilii mari;
declarația pentru stabilirea impozitului pe clădiri și de alte construcții și a taxei pentru folosirea terenului proprietate de stat în cazul contribuabililor persoanelor juridice;
declarația pentru scoaterea din evidență a mijloacelor de transport.
3.2. CONTABILITATEA CHELTUIELILOR LA S.C.“TRIPLU A” S.R.L.
S.C. “TRIPLU A”S.R.L. aplică Reglementările contabile simplificate armonizate cu directivele europene aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr.1752/2005 modificat si completat prin O.M.F.P.nr. 2374/2007.
Capitalul societății este integral privat și a fost depus integral de către asociați care sunt rezidenți.
Furnizorii de materii prime, materiale consumabile sunt din România.
Desfacerea produselor finite se realizează către clienți din România și se efectuează de la sediul societății și/sau prin delegați ai societății angajați cu contracte de muncă ca distribuitori.
Societatea comercială utilizează ca metodă de amortizare a imobilizărilor corporale metoda liniară, iar ca metodă de evidență a stocurilor metoda inventarului permanent.
Contabilitatea analitică a stocurilor este organizată după metoda cantitativ-valorică.
Stocurile la ieșire se evaluează și înregistrează în contabilitate după varianta costului mediu ponderat.
Produsele finite obținute din procesul de producție sunt evaluate și înregistrate la costul estimat (standard, planificat).
Mărfurile de la magazinul propriu de desfacere cu amănuntul sunt contabilizate la prețul cu amănuntul. Magazinul este aprovizionat cu mărfuri prin transferul de produse finite obținute din procesul de producție.
Operațiile economice care fac obiectul înregistrării în contabilitate sunt limitate la nivelul unei luni calendaristice, respectiv luna ianuarie a anului curent.
S.C. “TRIPLU A”S.R.L. are ca obiect de activitate producerea si comercializarea produselor de panificatie, este plătitoare de TVA pentru toată activitatea și prezintă la începutul lunii aprilie 2007 următoarea situație înregistrată în conturi:
Componența analitică a conturilor sintetice este următoarea:
Contul 2131 – 16 000lei, din care:
– cuptor pentru pâine – 10 000lei, data intrării –august 2003
– malaxor – 4 000lei, data intrării – august 2003
– masă inox – 2 000lei, data intrării – august 2003
Contul 2132 – 2 850lei, din care:
– cântar – 1 000lei, data intrării – august 2004
– calculator Pentium – 850 lei, data intrării – octombrie 2005
– calculator Pentium – 1 000lei, data intrării –decembrie 2006
Contul 2133 – 9 000lei, din care:
– autoturism „Dacia” – 4 000lei, data intrării – septembrie 2005
– autofurgonetă „Dacia”– 5 000lei, data intrării – noiembrie 2004
Contul 214 – 2 500lei, din care:
– mobilier – 2 500lei, data intrării – mai 2002
Duratele normale de funcționare a imobilizărilor corporale (mijloace fixe) pentru calculul amortizării se consideră astfel: echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru) – 10 ani; aparate și instalații de măsurare, control și reglare (cântarul și calculatoarele) – 10 ani și respectiv 4 ani; mijloace de transport – 5 ani; mobilier – 15 ani.
Contul 301 – 3 500 lei, din care:
– făină 5.000 kg. x 0,7lei/kg. = 3 500 lei
Contul 3021 – 517,5lei, din care:
– drojdie 200 kg. x 2 lei/kg. = 400 lei
– sare 150 kg. x 0,2lei/kg. = 30 lei
– amelioratori 15 kg. x 2,5lei/kg. = 37,5 lei
– alte materiale = 50 lei
Contul 401 – 500 lei, din care:
– SA „Titan” Suceava– 400 lei
– SA „Spicul” Suceava– 100 lei
Contul 4111 – 400 lei, din care:
– SRL „Terra” Suceava– 300 lei
– SRL „Safir” Falticeni– 100 lei
În cursul lunii aprilie 2007 au avut loc următoarele operații economico-financiare privind contabilitatea cheltuielilor :
Se înregistrează consumul de materii prime și materiale auxiliare în valoare de 713,3 lei respective 69,5 lei conform bonului de consum nr.1 din data de 04.04.07.
601 = 301 713,3
6021 = 3021 69,5
2. Se înregistrează cheltuielile cu benzina necesară alimentării unui mijloc de transport conform Bonului nr.42 din data de 04.04.07 emis de Petrom în suma de 100 lei.
% = 542 100
6022 84,1
4426 15,9
3. Se înregistrează consumul de materii prime și materiale auxiliare în valoare de 855,96 lei respectiv 83,4 lei conform bonului de consum nr. 2 din data de 05.04.07.
601 = 301 855,96
6021 = 3021 83,4
4.Se înregistrează cheltuielile cu benzina necesară alimentării unui mijloc de transport conform Bonului nr.156 din data de 05.04.07 emis de Petrom în sumă de 70 lei.
% = 5311 70
6022 58,8
4426 11,2
5.Se înregistrează plata furnizorilor SC „Titan” SA si SC „Spicul” SA în valoare de 400 lei respectiv 100 lei și a comisionului bancar în valoare de 5 lei conform ordinelor de plată nr.1 și nr. 2 și a extrasului de cont nr.2 din data de 05.04.07
% = 5121 505
627 5
401 500
6.Se înregistrează consumul de materii prime și materiale auxiliare în valoare de 7133 lei respective 709,84 lei conform bonurilor de consum de consum din perioada 06 – 15.04.07
601 = 301 7 133
6021 = 3021 709,84
7.Se înregistrează achitarea sumei de 10 262,8 ,conform extrasului de cont și a ordinelor de plată din perioada 06 – 15.04.07, urmatorilor furnizorii: SC „Titan” SA – 8 5680 lei, SC „Gemina” SRL – 1 463,7 lei, SC „Onil” SRL – 71,4 lei, SC „Alutus” SRL – 154,7 lei. Comisionul bancar – 5 lei.
% = 5121 10 262,8
401 10 257,8
627 5
8.Se înregistrează consumul de materii prime și materiale auxiliare în valoare de 10 920 lei respective 1 077,9 lei conform bonurilor de consum de consum din perioada 06 – 15.04.07
601 = 301 10 920
6021 = 3021 1 077,9
9.Se înregistrează achitarea sumei de 18 789,15 ,conform extraselor de cont și a ordinelor de plată din perioada 06 – 15.04.07, următorilor furnizorii:. SC „Titan” S.A. – 17,374 lei ,SC „Gemina” SRL – 1 249,5 lei ,SC „Alutus” SRL – 160,65 lei. Comisionul bancar – 5 lei.
% = 5121 18 789,15
401 18 784,15
627 5
10.Se achită obligațiile fiscale și comerciale din anul precedent în sumă de 3648 conform extrasului de cont și a ordinelor de plată.
% = 5121 3 648
441 3 200
4423 443
627 5
11.Se primesc facturi de la următorii furnizori:
– SC Romtelecom SA – factura 1046/25.04.07 – 400 lei + TVA 19%
– SC Distrigaz SA – factura 640/29.04.07 – 9 200 lei + TVA 19%
– SC Apa Nova SA – factura 302/30.04.07 – 500 lei + TVA 19%
– SC Cosmos SRL (reparații) – factura 406/30.04.07 – 1 000lei + TVA 19%
– SC Electrica SA – factura 502/30.04.07 – 1 200lei + TVA 19%
% = 401 14 637
6022 9 200
605 1 700
611 1 000
626 400
4426 2 337
12.Se înregistrează salariile cuvenite angajaților conform statului de salarii în sumă de 8 000 lei.
641 = 421 8 000
13.Se înregistrează contribuția angajatorului la asigurările sociale în sumă de 1 760 lei.
6451 = 4311 1 760
14.Se înregistrează contribuția angajatorului la fondul de sănătate în sumă de 560 lei.
6453 = 4313 560
15.Se înregistrează contribuția angajatorului la fondul de șomaj în sumă de 240 lei.
6452 = 4371 240
16.Se înregistrează contribuția angajatorului la fondul pentru accidente de muncă și boli profesionale în sumă de 40 lei.
635 = 447 40
17.Se ridică numerar din bancă în valoare de 5 040 lei pentru plata salariilor conform extrasului de cont și a CEC-ului numerar.Se plătește comision bancar în valoare de 25,2 lei.
5311 = 581 5 040
% = 5121 5 062,2
581 5 040
627 25,2
18.Se înregistrează amortizarea mijloacelor fixe în sumă de 344,097 conform situației de calcul.
6811 = % 344,097
2813 330,208
2814 13,889
19.Se scad din gestiune mărfurile vândute prin magazine în valoare de 11 140 lei conform situației de calcul.
% = 371 11 140
607 7 426,3
378 1 934,9
4428 1 778,8
20.Se închid conturile de cheltuieli conform situației din registrul cartea mare.
121 = % 52 25,8037
601 19 622,26
6021 1 945
6022 9 342,8578
605 1 700
611 1 000
626 400
641 8 000
6451 1 760
6452 240
6453 560
653 40
6811 344,0971
607 7 426,3888
627 45,2
CONCLUZII SI PROPUNERI
Promovarea unei politici contabile coerente compatibile cu mecanismele Uniunii Europene reprezinta un factor esential in derularea activitatii economice la nivelul fiecarei societatii comerciale .
Informatiile privind nivelul cheltuielilor prezinta o mare importanta pentru controlul gestiunii interne a societatilor comerciale.
Aceste informatii se obtin numai dupa ce diferitele feluri de cheltuieli si anume dupa natural lor respectiv materiale, salarii, amortizari au parcurs in procesul de evidenta o serie de etape cum sunt : colectarea lor pe destinatii, adica pe fiecare activitate si anume de baza, auxiliara, administrativa iar in cadrul acestora pe fiecare produs .
Fata de cele aratate mai sus preocuparea fiecarui operator economic este de a-si acoperi cheltuielile si de a obtine un profit cat mai mare. In conditiile economiei de piata o societatea comerciala care nu isi acopera cheltuielile, care nu este deci rentabila, isi iriseste capitalul si ajunge in faliment.Reducerea cheltuielilor constituie o latura deosebit de importanta a managementului unei activitati economice, cu implicatii majore in maximizarea profitului.
Obtinerea de profit depinde de capacitatea Societatii Comerciale de a obtine produse la un cost cat mai redus pe care sa le vinda la preturi competitive.
Rolul hotarator in minimizarea cheltuielilor il are cresterea randamentului factorilor de productie ce se utilizeaza in conditiile perfectionarii spiritului de economisire a resurselor.Consumul de factori pe unitatea de produs depinde de gestionarea resurselor, de modul de gospodarire a acestora, de preocuparea fiecarei societati comerciale pentru reducerea sau evitarea risipei.
Organizarea si desfasurarea activitatii unei societati comerciale ocazioneaza pe linga cheltuielile directe si o serie de cheltuieli cu caracter indirect pe de o parte de activitatea de intretinere si functionare a utilajelor folosite in procesul de productie ( fabricarea painii, a cornurilor , a produselor de patiserie ) iar pe de alta parte de activitatea de organizare si conducere a procesului de productie din sectiile principale.
Determinarea costului de productie are o importanta deosebita datorita functiilor pe care le indeplineste acest indicator economic in cadrul unei societatii comerciale specializate in fabricarea produselor de panificatie si patiserie pentru optimizarea decizilor. Mentinerea potentialului de productie al societatii comerciale S.C.“TRIPLU A” S.R.L depinde de modul cum reuseste sa-si recupereze prin desfacere costul iar prosperitatea si ritmul dezvoltarii sale sunt conditionate de marimea diferentei dintre sumele incasate din vinzarea produselor si cheltuielile ocazionate de obtinerea si desfacerea acestora.
Determinarea cu operativitate a indicatorilor privind costurile de productie precum si exercitarea permanenta a controlului de gestiune pe centre de responsabilitate , sunt cerinte care conditioneaza pilotarea societatii comerciale in scopul atingerii eficientei economice.
In conditiile economiei concurentiale pretul de vinzare a produselor se stabileste pe piata prin confruntarea cererii cu oferta.In acest scop se impune gestionarea eficienta a factorilor de productie , intrucat partea din pretul de vinzare ce reprezinta ptofitul producatorului poate fi majorata pe seama reducerii continue a partii ce reprezinta costul de productie.
Pretul de vinzare se stabileste tinand cont de conditiile si nivelul concurentei, capacitatea de cumparare a consumatorilor.
Pentru optimizarea contabilitatii analitice si sintetice a cheltuielilor in care o societatea comerciala cu profil de panificatie si de patiserie propun :
In scopul calcularii cat mai exacte a costului de productie a produselor finite precum si pentru efectuarea controlului costurilor din cadrul societatii comerciale trebuie sa se tina seama de urmatoarele principii:
– determinarea produsului pentru care se calculeaza costul ;
– alegerea metodei de calculare a costurilor;
– delimitareaa cheltuielilor care privesc productia de restul cheltuielilor care
nu sunt conditionate de activitatea de exploatare;
– delimitarea cheltuielilor privind productia finita de cele privind productia
in curs de executie;
– determinarea cheltuielilor productive de cele neproductive;
In functie de metodele de determinare a costurilor se poate efectua contabilitatea, controlul si analiza operative a cheltuielilor pe feluri, pe locuri si pe purtatorii finali de costuri.
In cadrul Societatii Comerciale S.C.“TRIPLU A” S.R.L pentru determinarea costului sunt folosite metoda costului standard in activitatea de productie si metoda pretului cu amanuntul la vanzarea acestora.
Costul standard ia in considerare nivelurile normale ale materialelor si consumabilelor, manoperei, eficientei si capacitatii de productie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic si ajustate daca este necesar in functie de conditiile existente la un moment dat.
Diferentele de pret fata de costul de achizitie a maeriilor prime si materialelor sau de productie rezultanta fiind produsele finite trebuie evidentiate dinstinct in contabilitate fiind recunoscute in costul activului.
In contabilitatea unei societati comerciale profitul sau pierderea (ca diferenta intre venituri sau cheltuieli ) se stabileste pe cumulat de la inceputul exercitiului financiar , fiind foarte important ca profitul unei societati comerciale sa fie cat mai mare cu implicatii majore in acoperirea pierderilor din anii precedenti, dividente de platit etc.
Repartizarea profitului se inregistreaza in contabilitate pe destinatii, dupa aprobarea situatiilor financiare.
In cadrul unei societati comerciale cu profil de panificatie si realizarea produselor de patiserie foarte importanta este metoda de constituire a provizioanelor. Aceasta asigura respectarea conceptului contabilitati de angajamente si aprincipiului concordantei precum si un grad mai inalt de veridicitate si credibilitate a indicatorilor financiari.
Pentru perfectionarea contabilitatii cheltuielilor aferente produselor vindute sunt necesare :
specificarea conditiilor de aplicare a metodelor de evaluare curenta a costului vizarilor cu evidentierea avantajelor si dezavantajelor fiecarei metode;
inregistrarea costului efectiv al produselor de panificatie si de patiserie comercializate ca majorare a costului vinzarilor si diminuarea consumurilor de productie si a pierderilor;
recuperarea pierderilor rezultate din activitatea de productie sa fie realizata pe seama provizooanelor constituite anterior;
Pentru optimizarea contabilitatii analitice si sintetice a cheltuielilor in care o societatea comerciala cu profil de panificatie si de patisserie
propun :
organizarea contabilitatii cheltuielilor pe centre de responsabilitate. Gruparea respectiva asigura amplificarea legaturilor si interdependentei conturilor de cheltuieli si totodata permite organizarea evidentei mai intii pe sectoare si funtie de activitate si numai apoi pe obiecte de calculatie;
clasificarea structurala a cheltuielilor comerciale ( de productie si de vinzare);
minimizarea cheltuielilor de productie prin asigurarea unui management performant;
reducerea pierderilor din perisabilitate printr-o gestionare eficienta a materiilor prime si materialelor;
o revizie periodica a utilajelor prin incheierea unor contracte de servicii;
Implementarea acestor propuneri si recomandari consider ca vor contribui la perfectionarea contabilitatii, obtinerea unor informatii obiective privind miscarea stocurilor, starea cheltuielilor pe diferite tipuri de cheltuieli .
Bibliografie
“Contabilitatea aprofundata” Mihai Ristea, Corina Graziela Dumitru – Editura Universitară, 2006
“CONTABILITATE Ghid pentru pregatire BAC 2006” , Ec. Pasca Camelia – Editura Universitatii din Oradea,2005
“Contabilitatea generală a economiei de piață” ,“Termeni financiari – contabili utilizați în noul sistem contabil” – volumul I , Profesor Moroșan , Ion EDITURA EVCONT CONSULTING S.R.L. SUCEAVA , 2002
“Contabilitatea financiară armonizată după directivele europene” , Prof. univ. dr. Staicu , Constantin Corpul Experților contabili și a experților contabili autorizați din România.
Codul fiscal al agentilor economici.
Hotărârea de Guvern nr. 2139/2004
Standardele Internaționale de Contabilitate
Raduti Angela, Moise Nicoleta Mariana, Contabilitatea agentilor economici – Editura Pro Universitaria, Bucuresti, 2007.
Minica Boaja, Gh. Bistriceanu-Sistemul Fiscal al Romaniei, Editura Universul Juridic, Bucuresti 2006.
10)Minica Boaja, Gh. Lepadatu-Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRS), Notiuni Fundamentale,Editura Cermaprint, Bucuresti 2006.
11)Gh. Lepadatu-Bazele contabilitatii de gestiune si calculatia costurilor,Universul Crestina “Dimitrie Cantemir”, Editura Universul Juridic, 2006.
12)Gh. Lepadatu-Contabilitatea Financiara,Editura Universul Juridic, Bucuresti 2006.
13) Gh. Lepadatu-Drept Contabil,Editura Tribuna Economica, Bucuresti 1998.
14) Belverd E. Needles jr. si colaboratorii- Principiile de baza ale contabilitatii,editia a V-a,Editura Arc,Bucuresti 2001.
15) Horia Cristea-Contabilitatea si calculatiile in conducerea intreprinderilor, Editura CECCAR, editia a II-a, Bucuresti 2003.
16) Liliana Feleaga(Malciu), Niculae Feleaga-Contabilitatea Financiara-o abordare europeana si internationala,vol. I si II,Editura Infomega, Bucuresti 2005.
17) Calin Oprea,Carstea Gheorghe-Contabilitatea de gestiune si calculatia costurilor, Editura Genicod, Bucuresti 2002.
18) Pantea Iacob Petru, Badea Gheorghe-Contabilitatea financiara romaneasca conforma cu directivele europene, Editura Intelcredo, Deva, iulie 2005.
19) Angela Raduti-Bazele Contabilitatii,editia a II-a revizuita,Editura Sylvi, Bucuresti 2005.
20) Prof. Univ. dr. doc. D. Rusu-Bazele contabilitatii, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1980.
21) Legea nr. 82/1992
22) Legea nr. 31/1990
23) O.M.F.P nr. 1752/17.12.2005
24) Legea nr. 571/2003
25)Standarde Internationale de Contabilitate 2002, Editura Economica, Bucuresti 2002.
26) Wiley IFRS-2005.
27) O.M.F.P nr. 907/27.06.2005
28) Standarde Internationale de Raportare Financiara (IFRSTMS) incluzand Standarde Internationale de Contabilitate (IASTMS) si interpretarile lor la
01.01.2006, Editura CECCAR, Bucuresti 2006.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Contabilitatea Cheltuielilor. Studiu Caz Sc (ID: 130687)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.