Studiu Privind Rentabilitatea la Sc Srl

CAPITOLUL 1

PREZENTAREA GENERALÃ A SC EUROSTRUCTUR SRL

1.1.Constituirea, forma juridicã, și durata de funcționare a

S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L.

Societatea a fost constituitã sub formã juridicã de societate cu rãspundere limitatã, în conformitate cu reglementãrile prevãzute de Legea nr. 31/1991 privind societãțile comerciale, completate cu prevederile Codului Comercial și dispozițiile Codului Civil în vigoare.

Denumirea societãții este “EUROSTRUCTUR” conform stipulãrii din statutul societãții, denumire ce însoțește toate actele și lucrãrile de societate, împreunã cu numãrul de ordine din Registrul Comerțului.

Societatea comercialã “EUROSTRUCTUR” S.R.L. a fost constituitã pe baza statutului și a contractului de societate încheiat între asociații:

MOLDT ȘTEFAN

CIORTEA GHEORGHE

Durata de funcționare a societãții este nelimitatã și începând cu data înmatriculãrii la Registrul Comerțului.

1.2.Obiectul de activitate al S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L.

Domeniul principal: 452 Construcții de clãdiri și de geniu civil.

Activitatea principalã: 4521 Lucrãri de construcții, inclusiv lucrãri de artã * inclusiv consulting în domeniu.

Activitãți secundare:

742 Activitãți de proiectare, urbanism, inginerie și alte servicii tehnice

7420 Activitãți de proiectare, urbanism, inginerie, și alte servicii tehnice * inclusiv consulting în domeniu

451 Organizare de șantiere și pregãtirea terenului

4511 Demolarea construcțiilor, terasamente și organizare de șantiere.

4512 Lucrãri de foraj și sondaj pentru construcții

452 Construcții de clãdiri și de geniu civil

4522 Lucrãri de învelitori, sarpante și terase la construcții

4523 Construcții de autostrãzi, drumuri, aerodromuri, și construcții destinate sportului

4524 Construcții hidrotehnice

4525 Alte lucrãri de construcții inginerești

4526 Alte lucrãri specifice pentru construcții

453 Lucrãri de instalații și izolații

4531 Lucrãri de instalații electrice

4532 Lucrãri de izolații și protecție anticorozivã

4533 Lucrãri de instalații sanitare și de încãlzire centralã și de montaj de echipamente și utilaje tehnologice la clãdiri și construcții inginerești

4534 Alte lucrãri de instalații și de construcții auxiliare

454 Lucrãri de finisare

4541 Lucrãri de ipsoserie

4542 Lucrãri de tâmplãrie și dulgherie

4543 Lucrãri de pardosire și placare a pereților

4544 Lucrãri de vopsitorie, zugrãveli și de montãri de geamuri

4545 Alte lucrãri de finisare

455 Închirierea utilajelor de construcții și demolare, cu personal de deservire aferent

4550 Închirierea utilajelor de construcții și demolare, cu personal de deservire aferent

263 Fabricarea plãcilor și dalelor din ceramicã

2630 Fabricarea plãcilor și dalelor din ceramicã

264 Fabricarea cãrãmizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții

2640 Fabricarea cãrãmizilor, țiglelor și a altor produse pentru construcții

266 Fabricarea elementelor din beton, ciment și ipsos

2661 Fabricarea elementelor din beton, pentru construcții

2662 Fabricarea elementelor din ipsos, pentru construcții

2663 Fabricarea betonului

2664 Fabricarea mortarului

2666 Fabricarea altor elemente din beton, ciment, ipsos

281 Construcții metalice

2811 Construcții metalice și pãrți componente

2812 Structuri și tâmplãrii metalice

524 Comerț cu amãnuntul în magazine specializate, al altor produse n.c.a.

5244 Comerț cu amãnuntul al mobilei, al articolelor de iluminat și al altor articlole de uz casnic

5245 Comerț cu amãnuntul al articolelor și al aparatelor electrice de uz casnic

5246 Comerț cu amãnuntul al articolelor de fierãrie, vopsitorie, sticla și articole din sticlã

5248 Comerț cu amãnuntul în magazine specializate, al altor produse neclasificate în altã parte

511 Activitãți de intermedieri în comerțul cu ridicata

5113 Intermedieri in comerțul cu material lemnos și de construcții

5115 Intermedieri în comerțul cu mobilã, articole de menaj și de fierãrie

5119 Intermedieri în comerțul cu produse diverse

514 Comerț cu ridicata al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare

5143 Comerț cu ridicata al aparatelor electrice și de uz gospodãresc și al aparatelor de radio și televiziune

5144 Comerț cu ridicata al produselor de ceramicã, sticlãrie, tapete și produse de întreținere

5147 Comerț cu ridicata al altor bunuri de consum nealimentare, n.c.a.

515 Comert cu ridicata al produselor intermediare neagricole și al deșeurilor

5153 Comert cu ridicata al materialului lemnos și de construcții

5154 Comerț cu ridicata al echipamentelor și furniturilor de fierarie, ipsoserie, și încãlzire

516 Comerț cu ridicata al mașinilor, echipamentelor și furniturilor

5161 Comerț cu ridicata al mașinilor-unelte pentru prelucrarea metalului și lemnului

5162 Comerț cu ridicata al mașinilor pentru construcții

517 Comerț cu ridicata al altor produse n.c.a.

5170 Comerț cu ridicata al altor produse n.c.a.

602 Alte transporturi terestre

6024 Transporturi rutiere de mãrfuri * intern și internațional

631 Manipulãri și depozitãri

6312 Depozitãri

702 Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate

7020 Închirierea și subînchirierea bunurilor imobiliare proprii sau închiriate

748 Alte activitãți de servicii prestate în principal întreprinderilor

7484 Alte activitãți de servicii prestate în principal întreprinderilor * respectiv servicii de design specializat în diverse domenii și consulting în domeniu

713 Închirierea mașinilor și echipamentelor

7132 Închirierea mașinilor și echipamentelor pentru construcții fãrã personal de deservire aferent

*operațiuni de import-export a tuturor produselor ce fac obiectul de activitate al socitãții

*comercializarea produselor (inclusiv a celor din producție proprie) precum și efectuarea serviciilor se face în țarã și stãinãtate prin sedii, magazine, depozite, puncte de desfacere și de lucru, agenții, unitãți proprii și/sau închiriate, colaboratori, intermediari, în sisteme de distribuție, la sediile sau adresa indicatã de beneficiar, precum și operațiuni comerciale speciale: comision, reprezentare, depozitare, reexport, și alte activitãți realizate prin contracte comerciale specifice (lohn, barter etc) și altele admise de legea românã.

1.3.Scurt istoric, capitalul social, pãrțile sociale

și modul de administrare

Societatea comercialã “EUROSTRUTUR” S.R.L. a fost înregistratã la Oficul Registrului Comerțului la data de 15.12.1999.

Confor, statutului, capitalul social este în sumã de 5.000.000 lei, împãrțit în 50 pãrți sociale egale a câte 100.000 lei fiecare, aport exclusiv în numerar depus la bancã, iar aportul asociaților la constituirea lui este în mod egal, respectiv fiecare deține câte 25 pãrți sociale, în valoare totalã de 2.500.000 lei.

Capitalul social poate fi majorat pe baza hotãrârii Adunãrii Generale, prin crearea de noi pãrți sociale, reprezentând noi aporturi în numerar sau în naturã a asociațiilor, prin majorarea valorii nominale a pãrților sociale existente în schimbul unor noi aporturi, sau prin incorporarea rezervelor, cu excepția rezervelor legale, a beneficiilor etc, conform Legii 31/1990 republicata.

Reducerea capitalului social se poate face pe baza hotãrârii Adunãrii Generale a asociaților, dupã trecerea a douã luni de la data în care hotãrârea a fost publicatã în Monitorul Oficial, cu respectarea prevederilor Legii 31/1990 republicatã.

Se va ține, prin grija administratorilor, un registru al asociaților, în care se vor scrie numele și prenumele sau denumirea asociaților, domiciliul sau sediul asociaților, numãrul de pãrți sociale ce le dețin, partea fiecãrui asociat din capitalul social, transferul pãrților sociale, precum și orice modificare referitoare la aceasta.

Fiecare parte socialã conferã asociaților, în principal, dreptul la un vot în Adunarea Generalã a asociaților, dreptul de a alege și de a fi ales în organele de conducere, dreptul de a aprticipa la distribuirea profitului conform prevederilor.

Deținerea pãrtilor sociale implicã deplin drept adeziunea la Act Constitutiv cu toate modificãrile ce-I sunt aduse. Drepturile și obligațiile legate de partea socialã urmeazã pãrțile sociale în cazul trecerii lor în proprietatea altor persoane.

Proporțional cu numãrul de pãrți sociale deținute, asociații au dreptul de a participa la profitul repartizat de Adunarea Generalã a Asociațiilor și la o cotã parte din activul social net dupã lichidare, conform participãrii la capitalul social.

Fiecare asociat are dreptul de a verifica oricând modul de administrare și gestionare al societãții precum și registrul asociațiilor.

Asociații vor respecta toate angajamentele asumate prin Actul Constitutiv precum și hotãrârile Adunãrii Generale.

Prin acțiunile personale sau în cadrul societãții, asociații au obligația sã nu aducã prejudicii societãții și sã respecte reglementãrile în vigoare din România legate de activitatea societãților comerciale.

Patrimoniul societãții nu poate fi grevat de datorii sau alte obligații personale ale asociaților. Un creditor al unui asociat poate formula pretenții numai asupra pãrții din profitul societãții ce i se va repartiza de cãtre Adunarea Generalã a asociaților sau a cotei parte cuvenite acestuia la lichidarea societãții.

Pãrțile sociale pot fi transmise între asociați

Transmiterea pãrților sociale cãtre terți se poate face numai cu aprobarea adunãrii luate cu o majoritate de ¾ din capitalul social, dupã exprimarea dreptului de prempțiune a celorlalți asociați.

Transmiterea pãrților sociale trebuie înscrisã în Registrul Comerțului și în registrul de asociați ai societãții.

În cazul în care în urma cesiunii de pãrți sociale rãmâne un singur asociat, acesta poate continua activitatea societãții în calitate de asociat unic.

În cazul decesului unuia dintre asociați, societatea comercialã va fi continuatã cu moștenitorii legali ai acestuia.

Poate fi exclus din societatea cu rãspundere limitatã:

a)– asociatul care comite frauda în dauna societãții sau care se servește de semnãtura socialã sau de capitalul social în folosul lui sau al altora

b)– asociatul care își manifestã dezinteresul total fațã de societate și refuzul exprimãrii puterii decizionale prin lipsa doveditã de la cel putin douã adunãri generale extraordinare sau o adunare și refuzul de a materializa în actul adițional modificator al actelor constitutive, hotãrârea asociaților.

Asociatul poate retrage din societate astfel:

-cu acordul tuturor celorlalți asociați

-pentru motive temeinice în baza Hotãrârii tribunalului.

-pentru cã nu este de acord cu modificarea actului constitutiv

Procedura de excludere și retragere este cea prevãzutã de Legea nr. 31/1990 republicatã.

Adunarea generalã a asociaților este organul de conducereal societãții care decide asupra activitãții acesteia și asupra politicii ei economice și sociale.

Adunãrile Generale sunt ordinare și extrordinare; cele ordinare întrunindu-se cel putin o datã pe an, în maximum 3 luni de la încheierea exercițiului economico-financiar, iar cele extrordinare ori de câte ori este nevoie.

Adunarea Generalã ordinarã are urmãtoarele atribuțiuni principale:

a)proba bilanțului contabil si stabilește repartizarea beneficiului net; stabilește bugetul de venituri de cheltuieli și programul de activitate pe exercițiul financiar urmãtor;

b)desemneazã pe administratori, le stabilește rãspunderile și competențele, le stabilește remunerarea, se pronunțã asupra gestiunii acestora, îi descarcã de activitate și îi revocã;

c)aprobã structura organizatoricã a societãții și numãrul de posturi;

Atribuțiile adunãrii generale extraordinare sunt urmãtoarele:

a)decide cu privire la schimbarea formei juridice a societãtii;

b)decide cu privire la mutarea sediului social, înființarea și desființarea sucursalelor, filialelor, agențiilor și punctelor de lucru;

c)decide cu privire la majorarea sau reducerea capitalului social și decide cu privire la transmiterea pãrților sociale;

d)decide cu privire la fuzionarea și divizarea societãții;

e)decide cu privire la dizolvarea și lichidarea societãții;

f)decide cu privire la contractarea de împrumuturi bancare și la acordarea de garanții;

g) decide cu privire la acționarea în justiție a administratorilor pentru pagubele pricinuite societãții;

h) decide cu privire la schimbarea și completarea obiectului de activitate al societãții;

i) decide cu privire la orice altã modificare a Actului Constitutiv;

j) decide în orice alte probleme pentru care este cerutã aprobarea Adunãrii Generale extraordinare privind societatea;

Adunarea Generalã se va ține de regulã la sediul societãții.

Adunarea decide prin votul reprezentând majoritatea absolutã a socitãților sau a pãrților sociale.

Un asociat, respectiv numãrul de asociați ce reprezintã o pãtrime din capitalul social total, vor putea cere convocarea Adunãrii Generale, arãtând scopul convocãrii.

Pentru hotãrârile având ca scop modificarea Actului Constitutiv este necesar votul tuturor asociaților.

Un asociat nu poate exercita dreptul sãu de vot în deliberãrile Adunãrii referitoare la aporturile sale în naturã sau la actele juridice încheiate între el și societate.

Administratorii sun obligați sã convoace Adunarea Asociaților cel puțin o datã pe an și ori de câte ori este necesar. Convocarea adunãrii se face cu cel puțin zece zile înainte de ziua fixatã pentru ținerea acesteia în convocator arãtându-se ora, ziua, locul și ordinea de zi. Hotãrârile Adunãrii Generale se iau prin vot deschis. Pentru desemnarea administratorilor, pentru revocarea lor, precum și pentru luarea hotãrârilor referitoare la rãspunderea administratorilor, votul este secret.

Administratorii societãții sunt numiți și revocați de Adunarea Generalã.

Administratorii societãții sunt: MOLDT Ștefan și CIORTEA Gheorghe, asociați ai societãții. Durata mandatului administratorului este pe o perioadã de 4 ani cu posibilitãți de prelungire.

Administratorul reprezintã societatea în raporturile cu terții, angajeazã societatea în toate raporturile patrimoniale. Limitele, puterile și competențele administratorului vor fi stabilite de cãtre Adunarea Generalã a asociaților.

Administratorul este rãspunzãtor pentru daunele pricinuite societãții, pentru aducerea la îndeplinire a hotãrârilor Adunãrii Generale precum și pentru nerespectarea obligațiilor ce le revin potrivit legislației în vigoare.

Se convine ca societatea comercialã sã fie controlatã de asociați.

Angajarea personalului societãții se va face de cãtre administratori, pe bazã de contracte individuale de muncã și contracte de prestãri de servicii, prin care se vor stabili drepturile și obligațiile acestui personal.

Prin grija administratorilor, societatea va întocmi anual bilanțul și contul de profit și pierderi în lei și va ține evidența activitãții economico-financiare în lei în conformitate cu legislația în vigoare.

Anul financiar începe la 1 Ianuarie și se încheie la 31 Decembrie același an. Primul an începe la data înregistrãii în Registrul Comerțului pânã la 31 Decembrie.

Profitul societãții comerciale se calculeazã ca diferențã dintre suma totalã a veniturilor încasate și suma cheltuielilor efectuate pentru realizarea acestor venituri. Din profitul societãții se va preleva în fiecare an ce luțin 5% pentru formarea fondului de rezervã, pânã aceasta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social.

Dacã fondul de rezervã dupã constituire s-a micșorat din orice cauzã, el va fi completat, cu respectarea prevederilor aliniatului precedent.

Din profitul astfel rãmas se scade impozitul legal, rezultând profitul cuvenit asociaților, care se repartizeazã între aceștia proporțional cu aportul la capitalul social, precum și pentru alte nevoi ale societãții (rate de credit, rezerve extraordinare, fond de risc etc.).

Plata profitului cuvenit asociaților se va face de societate în cel mult trei luni de la aprobarea bilanțului de cãrte Adunarea Generalã a Asociaților.

În cazul înregistrãrii de pierderi, pãrțile se obligã sã analizeze cauzele și sã ia mãsuri de recuperare, dupã caz. Suportarea pierderilor de cãtre asociați se va face proporțional cu aportul la capitalul social al fiecãrui asociat.

Finanțarea societãții comerciale poate fi fãcutã prin capitalul social, prin creditele personale ale asociaților și prin creditele pe care societatea le va putea obține în relațiile sale cu bãnci, pe bazã de garanții proprii sau ale asociaților, în condițiile și cu respectarea legislației în vigoare.

Administratorii sunt obligați, în termen de 15 zile de la data Adunãrii Generale la care s-a aprobat bilanțul, sã depunã o copie de pe bilanț, însoțitã de contul de profit și pierderi, la Administrația Financiarã și la Registrul Comerțului 1 (un) exemplar vizat de Administrația Financiarã.

CAPITOLUL 2.

RENTABILITATEA ȘI METODOLOGIA

DE ANALIZÃ A ACESTEIA

2.1. Definirea rentabilitãții și a rezultatelor exercițiului

Rentabilitatea este definitã sintetic ca fiind capacitatea inteprinderii de a realiza profit, necesar atât dezvoltãrii, cât și remunerãrii capitalurilor.

Profitul (beneficiul) ca indicator absolut (de mãrime) al rentabilitãții, constituie premisã cât și consecintã a unei “afaceri”.

Ca premisã, se are în vedere faptul cã inițierea unei afaceri implicã o anumitã investiție, iar consecința o constituie rezultatul așteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se formeazã noi surse disponibile pentru alte investiții.

Analiza rentabilitãții se realizeazã pe baza “contului de profit și de pierdere”, care aratã modul în care s-a ajuns la o anumitã stare patrimonialã finalã, care au fost fluxurile de venituri și cheltuieli.

Legea contabilitãții nr. 82/1991, și regulamentul de aplicare aprobat prin H.G. nr. 704/14 dec. 1993, precizeazã modul de structurare a cheltuielilor și veniturilor și reflectarea lor în contabilitate.

În general, cheltuielile și veniturile sunt structurate pe domenii de activitate, respectiv:

de exploatare (de bazã), privind sectorul industrial, comercial sau prestãri de servicii;

financiarã, adicã participațiile cu capital prpriu la alte societãți, precum și folosirea de capital strãin;

excepționalã, respectiv venituri și cheltuieli care nu sunt legate de activitatea comercialã, curentã a unitãții patrimoniale și se referã fie la operații de exploatare, fie la operații de capital cum sunt:

despãgubiri și penalitãți încasate; venituri din cedarea activelor, perisabilitãți și lipsuri de inventar; donații și subvenții acordate etc.

În consecințã, pe baza structurii veniturilor și cheltuielilor se poate opera cu urmãtorii indicatori:

– Rezultatul exploatãrii (RE) care se obține ca diferențã dintre veniturile și cheltuielile de exploatare. În cadrul soldurilor intermediare de gestiune, rezultatul exploatãrii se formeazã astfel:

a)valoarea adãugatã;

b)subvenții pentru exploatare;

c)impozite, taxe și vãrsãminte asimilate;

d)cheltuieli cu personalul;

e)excedentul brut din exploatare – EBE – (a+b-c-d);

f)amortizãri și provizionare;

g)alte cheltuieli de exploatare;

h)rezultatul exploatãrii – RE – (e-f-g).

– Rezultatul curent al exercițiului repreezintã diferența dintre veniturile curente (venituri din exploatare+venituri financiare) și cheltuielile curente (cheltuieli de exploatare + cheltuieli financiare).

– Rezultatul exercițiului înaintea impozitãrii format din rezultatul curent la care se adaugã rezultatul excepțional.

– Profitul impozabil care reprezintã rezultatul exercițiului înaintea impozitãrii la care se adaugã depãșirile fațã de nivelurile legale la unele categorii de cheltuieli și se scad reducerile fiscale prevãzute (reducerea impozitului de profit în cazul reinvestirii).

– Rezultatul exercițiului sau profitul net, respectiv profitul impozabil, mai puțin impozitul pe profit.

În literatura de specialitate și practica economicã se folosește și noțiunea de “marjã”, respectiv:

marja costurilor de producție stabilitã ca diferențã între prețul de vânzare al bunurilor și costul de producție al acestora;

marja comericalã specificã întreprinderilor din sfera distribuției calculatã ca diferențã între prețul de vânzare al mãrfurilor și costul de cupãrare;

marja brutã sau marja costurilor variabile, ca diferențã între prețul de vânzare și costul variabil;

marja costurilor directe înseamnã diferența între prețul de vãnzare și costurile directe.

2.2.Metodologia de analizã a rentabilitãții

Scopul analizei rentabilitãții îl constituI stabilirea performanțelor proprii în ceea ce privește capacitatea actualã și în perspectivã de a genera profit, ca singurã sursã care poate asigura amplificarea activitãții.

În consecințã, se recomandã ca analiza rentabilitãții sã cuprindã:

situația generalã a societãții comerciale, bazatã pe informațiile furnizate de contul de profit și pierderi;

analiza factorialã a rezultatului exploatãrii și a rezultatului brut al societãții comenciale;

definirea și dimensionarea pragului de rentabilitate și a intervalului de

2.2.1.Situația generalã a societãții comerciale pe baza

contului de profit și pierderi

În aceastã etapã, se urmãrește evoluția profitului, pe categorii de activitãți, punându-se în evidențã modificãrile intervenite în structura lor. Informațiile furnizate de contul de profit și pierdere se referã la 2 ani consecutivi, potrivit machetei urmãtoare:

2.2.2.Analiza factorialã a rezultatului exploatãrii

Are menirea de a stabili sistemul de factori care determinã modificarea rezultatului exploatãrii în vederea alegerii criteriilor principale de estimare a evoluției viitoare.

Literatura de specialitate recomandã mai multe modele de analizã.

Astfel, un prim model este:

RE=V(1-) (2.1)

în care:

RE = profitul aferent exploatãrii

V = veniturile din exploatare

Ch = cheltuielile aferente veniturilor

Modificarea profitului exploatãrii are loc datoritã influenței veniturilor și a inflenței cheltuielilor, care se calculeazã astfel:

Influența veniturilor

V1(1-) – V0(1-)

Influenta cheltuielilor la 1 leu venituri

V1(1-) – V0(1-)

Un asemenea model poate avea o aplicabilitate generalã, indiferent de profilul societãții comerciale. Considerãm însã cã trebuie folosit cu precãdere în cazul unitãților comerciale, de turism, prestãri servicii etc. sau de unitãțile care utilizeazã mijloace fixe închiriate.

Pentru societãțile comerciale industriale, care dispun de bazã materialã proprie cu o pondere însemnatã în patrimoniul acestora, se recomandã modelul:

RE = N (2.2)

în care:

N = numãrul de personal;

Mf= valoarea medie anualã de inventar a activelo fixe;

Qe= producția exercițiului.

Potrivit acestui model, factorii de influențã sunt:

numãrul de personal (N);

înzestrarea tehnicã ();

randamentul activelor fixe ();

gradul de valorificare a producției exercițiului ();

rentabilitatea veniturilor ().

În baza modelului prezentat, influența factorilor menționați se calculeazã astfel:

Influența numãrului de personal:

N1 – RE0 = REI – RE0 (2.3)

Influența gradului de înzestrare tehnicã

N1 – REII = REII – RE1 (2.4)

Influența randamentului activelor fixe

N1 – REII = REIII – REII (2.5)

Influența gradului de valorificare a producției exercițiului

N1 – REIII = REIV – REIII (2.6)

Influența rentabilitãții veniturilor

RE1 – REIV (2.7)

În condițiile unei informații analitice asupra vânzãrilor și costurilor pe produse, se poate utiliza modelul urmãtor:

RE = Σqp – Σqc (2.8)

în care:

q = cantitatea vândutã;

c = costul produselor;

p = prețul de vânzare.

Aplicarea modelului, în condițiile actualului sistem de contabilitate, necesitã unele prelucrãri ale informației. Astfel, este necesarã recalcularea veniturilor și a cheltuielilor în funcție de producția vândutã în perioada curentã și costurile, respectiv prețurile din baza de comparație (perioada precedentã sau nivelul prevãzut). Aceastã recalculare se poate face prin calcul analitic (în condițiile prelucrãrii automate a datelor) sau sintetic.

Recalcularea analiticã presupune înmulțirea cantitãților vândute pe produse cu costurile și respectiv prețurile din baza de comparație, la care se adaugã producția stocatã și imobilizatã la valoarea efectivã. Dacã, comparația se face cu perioada precedentã, produsele noi se include la prețurile antecalculate.

Recalcularea sinteticã are la bazã corectarea cheltuielilor și respectiv veniturile realizate cu indicele costurilor și prețurilor.

Modificarea mãrimii profitului se explicã prin influențele veniturilor factorilor cu calculele aferente:

cantitãților vândute:

– RE0

structurei producției vândute

–

costul producției vândute

– =

prețurile de vânzare

Σq1p1 – Σq1p0

În final, veniturile influenței celor 4 factori se însumeazã și se obține modificarea totalã mãrimii rezultatului.

Recalcularea veniturilor și cheltuielilor se efectueazã pe baza indicilor de prețuri și costuri, astfel încât sã se evidențieze fenomenele care caracterizeazã unele societãți comerciale din țara noastrã dupã anul 1990.

Acest model se recomandã a fi folosit la societãțile comerciale care au o producție relativ omogenã (Ex: metalurgie, siderurgie, petrochimie etc.), asigurând unele facilitãți în ceea ce privește previzionarea profitului în legãturã directã cu producția fizicã, structura acesteia și rata inflației.

2.2.3. Analiza factorialã a profitului brut a societãții comerciale

Prin statutul de înființare și funcționare, obiectul de activitate al societãții comerciale poate concentra mai multe genuri de activitãți care sã-i asigure rentabilitatea scontatã.

Cunoașterea nivelului de rentabilitate a categoriilor de activitãți este deosebit de importantã în practica economicã, atât pentru dezvoltarea activitãților mai rentabile, cât în special pentru aprecierea corectã a posibilitãților viitoare de creștere a rentabilitãții.

Pentru o astfel de analizã, sunt necesare date suplimentare care pot fi obținute din contabilitatea financiarã și de gestiune.

Modelul de analizã utilizat este:

Pb = Vt * R (2.9)

în care:

Vt = veniturile totale;

R = rentabilitatea medie a veniturilor.

sau

Pb = Σ(Vi * ri) (2.10)

în care:

Vi = veniturile pe categorii de activitãti;

ri = rentabilitatea veniturilor pe categorii de activitãți;

Modificarea profitului brut se explicã prin influențele generate de urmãtorii factori (cu calculele corespunzãtoare):

sumei veniturilor totale:

Vt1 * R0 – Vt0 * r0 (2.11)

structurii veniturilor pe activitãți

Vt1 * R’ – Vt1 * r0 (2.12)

rentabilitãții veniturilor pe sectoare de activitate

Vt1 * R1 – Vt1 * R’ (2.13)

Pentru activitatea practicã, cunoașterea unei asemenea situații este deosebit de importantã în ceea ce privește previzionarea rezultatelor, iar în cazul activitãții de evaluare economicã, constituind un argument pentru opțiunea extinderii sferei de cuprindere a “capacitãții beneficiare” la nivelul profitului aferent întregii activitãți a societãții comerciale.

Modelele de analizã prezentate trebuie considerate ca fiind tipuri pe baza cãrora sã poatã fi construite și alte modele, în raport de specificul fiecãrei societãți comerciale.

2.2.4. Pragul de rentabilitate și intervalul de siguranțã

Cunoașterea pragului de rentabilitate și a intervalului siguranțã este utilã activitãții practice, întrucât se pot face judecãți corespunzãtoare asupra comportamentului societãții comerciale în cazul modificãrii unor variabile care influențeazã mecanismul de funcționare a acesteia.

Potrivit metodologiei oferite de literatura de specialitate, pragul de rentabilitate (Q) se cdeterminã pe baza relației:

în care:

F = suma cheltuielilor fixe;

Σqcv = cheltuieli variabile;

V = veniturile;

CA = cifra de afaceri.

Intervalul de siguranțã (Is) se determinã pe baza relației:

Is = (1-) * 100 (2.15)

Nivelul de rentabilitate realizat de înreprindere asigurã un interval de siguranțã suficient pentru a suporta anumite influențe nefavorabile externe ca, de exemplu, majorãri de prețuri la materii prime, materiale etc.. Se apreciazã cã nivelul minim al intervalului de siguranțã sã fie de cel puțin 22-2

2.3 Analiza factoriala a profitului brut pe baza ratelor de

rentabilitate

Exprimarea relativã a nivelului de rentabilitate, completeazã diagnosticul prin capacitatea informaționalã a indicatorilor respectivi.

În analiza economico-financiarã a societãții comerciale, ratele de rentabilitate permit efectuarea de comparați în spațiu, precum și fațã de anumite norme sau standarde elaborate și acceptate de organisme de specialitate.

În funcție de elementele luate în calcul, teoria și practica economicã opereazã cu mai multe forme de exprimare a rentabilitãții.

Fiecare indicator are o putere informaționalã proprie îndeplinind o funcție specificã în activitatea practicã de gestionare a capitalului și plasamentelor de capital.

În cadrul ratelor de analizã a modului de gestionare și de valorificare a capitalului se includ: a, b, c.

a)Rata rentabilitãții veniturilor (Rv), se exprimã prin raportul:

Rv = *100 (2.16)

în care:

P = profitul înaintea impozitãrii;

V = veniturile totale aferente perioadei;

Prin conținut, caracterizeazã eficiența întregii activitãți a firmei în cursul exercițiului. Întrucât în cadrul veniturilor și respectiv cheltuielilor se disting trei categori (exploatare, financiare, excepționale), rata rentabilitãții veniturilor poate fi scrisã și astfel:

Rv = (2.17)

în care:

gv = structura veniturilor;

r = rata rentabilitãților pe categorii de venituri.

Aceasta constituie și factorii prin intermediul cãrora poate fi explicatã modificarea fațã de un criteriu.

În practica economicã internaționalã se utilizeazã și așa-numita “Rata profitului”, ca raport între venitul net dupã plata impozitelor și cifra totalã a vânzãrilor (cifrã de afaceri) indicându-se ca mãrimi între 1,2% (industrie) și 22% (extracție de metale). Considerãm cã acest indicator nu este semnificativ, în special pentru comparații în spațiu, datã fiind influența fiscalitãții asupra rezultatelor finale ale societãții comerciale.

b)Rata rentabilitãții economice a activului (Re) caracterizeazã eficiența elementelor materiale angajate în activitatea societãții comerciale.

Opțiunea pentru o asemenea ratã este datã de faptul cã întregul capital folosit de societatea comercialã este investit în elemente de activ, care, într-o formã sau alta, direct sau indirect, contribuie la obținerea profitului. Prezintã importanțã în gestionarea capitapului, în dimensionarea eforturilor, pentru obținerea unui anumit profit în raport de rezultatele concurenței sau diferite mãrimi “normative” specifice domeniului în care funcționeazã societatea comercialã.

Re = *100 (2.18)

în care:

A = totalul activului, respectiv active imobilizate (Ai) și active circulante (Ac).

Relația poate fi scrisã și astfel:

Re = ()*100 (2.19)

în care:

raportul = caracterizeazã viteza de rotație a activului;

raportul = rata rentabilitãții veniturilor, care constitie de altfel și factorii care determinã modificarea ratei rentabilitãții economice a activului fațã de un anumit criteriu.

Ca parte componentã, poate fi și rata rentabilitãții economice aferente exploatãrii, ceea ce presupune luarea în calcul a rezultatului exploatãrii și corespunzãtor activelor de exploatare.

Într-o asemenea situație, în activitatea practicã se impune analiza structurii activului în vederea depistãrii elementelor materiale care au contribuit la încetinirea vitezei de rotație. De principiu acestea pot fi:

investiții puse în funcționare care funcționeazã sub parametri proiectați;

creșterea investițiilor în curs de execuție;

majorarea stocurilor de producție neterminatã;

existenta unor stocuri de produse finite fãrã desfacere asiguratã;

creșterea soldului conturilor de creanțe;

alte elemente.

Evident fiecare element are semnificație proprie și în consecințã mãsuri specifice pentru dimensionarea lor normalã.

Un alt model de analizã a ratei rentabilitãții economice a activului derivat din cel de calcul este urmãtorul:

Re = (2.20)

în care, raportul semnificã în care:

R=randamentul activelor imobilizate;

unde:

n = viteza de rotație a activelor circulante caracterizatã prin numãr de rotație

Ca atare:

Re = (2.21)

În consecințã, factorii care influențeazã modificarea ratei rentabilitãții economice a activelor sunt:

randamentul activelor imobilizate;

viteza de rotație a activelor circulante;

rata rentabilitãții veniturilor.

Potrivit literaturii de specialitate în teoria și practica economicã se folosește și așa-numita “Rentabilitatea totalului activelor” sau “Rentabilitatea activelor totale” sau “Rentabilitatea investiției” ca raport între profitul net (dupã impozitare) și activelor totale.

În legãturã cu aceastã ratã, trebuie menționatã situația societãților comerciale care utilizeazã închirierea de active fixe în sistemul de leasing (credit bail), prin intermediul cãrora se realizeazã profit, fãrã ca valoarea acestora sã figureze în activul bilanțului pe durata contractului. De aceea considerã cã, în asemenea cazuri, pentru asigurarea compatibilitãții în spațiu, la valoarea activului, pentru calculul ratei sã se adauge și valoarea rãmasã a acestor active fixe.

c)Rata rentabilitãții resurselor consumate caracterizeazã eficiența costurilor (Rc). De aceea în literatura de specialitate se regãsește și sub denumirea de rentabilitatea costurilor. În activitatea practicã, prezintã importanțã în estimarea și negocierea prețurilor de vânzare a produselor sau tarifelor pentru prestãri de servicii. De asemenea, permite poziționarea produselor sub aspectul rentabilitãții fațã de media pe societatea comercialã analizatã.

Elementele de calcul ale ratei rentabilitãții resurselor consumate sunt rezultatul exploatãrii (RE) și cheltuielile de exploatare (Σqc).

Rc = (2.22)

Din model rezultã factorii direcți de influențã, respectiv structura cifrei de afaceri, costul produselor și prețul de vânzare.

În ceea ce privește mãrimea acestei rate, în literatura de specialitate sunt exprimate opinii potrivit cãrora aceasta ar trebui sã se încadreze între 9-15%, în funcție de sectorul de activitate.

O altã grupã de rate o formeazã ratele care caracterizeazã eficiența capitalului investit, respectiv utilizat. Literatura de specialitate recomandã în principal doi indicatori, și anume:

rata rentabilitãții financiare a capitalului propriu (Rf), calculatã ca raport între profitul net (Pn) și capitalul propriu (Kp).

Rf = (2.23)

rata rentabilitãții financiare a capitalului permanent (denumitã, în unele lucrãri rentabilitate economicã), calculatã ca raport între profitul brut și capitalul permanent (capital propriu+capital împrumutat pe termen mediu și lung). În contabilitatea financiarã, respectiv structura contului de profit și pierderi, nu apare noțiunea de profit brut. De aceea, în activitatea practicã, s-a folosit profitul înaintea impozitãrii sau rezultatul exercițiului înainte de deducerea sarcinilor fiscale, respectiv a dobânzilor și impozitului pe profit.

Criteriul principal în orientarea plasamentului de capital, îl constituie corelația dintre rata rentabilitãții financiare a capitalului propriu (Rf), rata rentabilitãții financiare a capitalului permanent (Rp) și rata dobânzii (d). În consecintã, pentru calculul ratei rentabilitãții financiare a capitalului propriu, se poate folosi profitul net la care se adaugã dobânda plãtitã pentru capitalul împrumutat pe termen mediu și lung, care reprezintã costul capitalului sau/și împozitul pe profit.

În primul caz, legãtura dintre cele douã rate de rentabilitate financiarã se exprimã prin relația Rf = Rp + (Rp – d) . (2.24)

Kî= capitalul împrumutat

În al doilea caz se folosește relația:

Rf= Rp + (Rp – d)(1-ci) (2.25)

în care:

ci = cota de impozit

Pentru a pune în evidențã înfluența pe care structura capitalului și rata dobãnzii asupra ratei rentabilitãții financiare a capitalului propriu, se recomandã prima variantã de calcul a ratei rentabilitãții financiare a capitalului permanent.

Întrucât rezultatul final este în directã legãturã cu ansamblul activitãții societãții comerciale, acesta poate fi evidențiat prin modelul:

() (2.26)

în care:

Pn = profitul net;

V = venituri totale;

A = active totale.

Din model rezultã cã rata rentabilitãții financiare a capitalului este dependentã de;

viteza de rotație a activelor totale (V/a), care exprimã volumul vânzãrilor pe unitate monetarã investitã. Cu cât rotația activelor este mai mare, cu atât sporește eficiența capitalului invest, dacã în activitatea de exploatare se obține profit;

pârghia financiarã (A/Kp), prin care se exprimã în mod sintetic, corelația dintre structura financiarã și capitalul împrumutat;

rentabilitatea netã a veniturilor (Pn/V) în care se reflectã în principal eficiența activitãții de exploatare. În același timp aceastã ratã este utilã în poziționarea firmei în raport de altele din aceeași ramurã sau domeniu de activitate. Dacã rata este peste media sectorului (ramuri), existã un avantaj competițional fațã de concurenți, ceea ce constitie un element de siguranțã în activitatea viitoare.

O schemã a sistemului de factori care influențeazã rata rentabilitãții financiare a capitalului propriu se prezintã astfel:

înmulțit cu

înmulțit cu

împãrțit la împãrțil la

minus plus

plus

plus

Fig. 2.1. – Sistemul factorilor care influențeazã rata rentabilitãții

financiare a capitalului propriu

CAPITOLUL 3

ANALIZA REZULTATELOR EXERCIȚIULUI LA

S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L. TIMIȘOARA

3.1.Analiza rezultatului din exploatare

Rezultatul din exploatare constitue componenta esențialã a rentabilitãții societãții comerciale, care se determinã ca diferențã între venitul din exploatare și cheltuielile totale ocazionate de activitatea de exploatare.

Ca mãrime economicã efectivã, rezultatul din exploatare se determinã pe baza datelor cifrice furnizate de contul de profit și pierdere (care, în cazul acestei lucrãri de licențã, este redat în anexa nr.1).

Concret, calculele aferente anilor 2000 și 2001sunt urmãtoarele:

RE2000 = 8.454.330 – 7.881.470 = +572.860 mii.

RE2001 = 30.146.124 – 28.320.085 = +1.826.039 mii.

Așa cum se observã, în ambii ani analizați, S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L. a obținut profit din exploatare, ceea ce reprezintã un aspect pozitiv pentru aprecierea activitãții desfãșurate în cei doi ani analizați.

De la o perioadã de gestiune la alta, modificãrile sunt raportate, iar nivelul valoric al acestor modificãri va fi analizat în continuare.

Referindu-ne la veniturile din exploatare, luãm în considerare datele din urmãtorul tabel: Tabelul nr. 3.1.

Structura veniturilor din exploatare în anii 2000 și 2001 la

S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L. TIMIȘOARA

Mii lei și %

Potrivit datelor din tabel, rezultã urmãtoarele:

Totalul veniturilor din exploatare a crescut în anul 2001, fațã de anul 2000, cu 21.691.794 mii lei, adicã de 3,57ori – ceea ce reprezintã o creștere semnificativã;

În structura veniturilor, ponderea covârșitoare este deținutã de cele obținute din producția vândutã (95,39%), în anul 2001 și, respectiv, 98,53% în anul 2000) – care s-au concretizat în cifra de afaceri;

Producția exercițiului este identicã cu producția vândutã, ceea ce înseamnã cã nu s-au obținut venituri din producția stocatã și din producția de mobilizãri – care se interpreteazã ca o situație pozitivã pentru societatea comencialã analizatã;

Alte venituri din exploatare au fost în sume mici, cu o pondere scãzutã în total.

Dacã luãm în considerare influența negativã a ratei inflației în economia româneascã (care a fost de circa 30% in anul 2001), creșterea importantã, în expresie absolutã, a veniturilor din exploatare s-a concretizat și într-o creștere substanțialã în termen real.

Astfel, nivelul reflectat (cu 1,3) al veniturilor din exploatare înregistrate în anul 2001, însumeazã 23.189.326 mii lei, ceea ce înseamnã o creștere în termeni reali a acestora, fațã de anul 2000 cu 174,3%.

În ceea ce privește cheltuielile pentru exploatare, avem în vedere datele din tabelul urmãtor:

Tablul 3.2

Situația cheltuielilor pentru exploatare în anii 2000 și 2001 la S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L. Timișoara

Total cheltuieli pentru exploatare 7.881.470 28.320.085

Cheltuielile pentru exploatare reprezintă valoarea bunurilor și serviciilor consumate de societatea comercială în cursul activității sale de exploatare.Se realizează câteva delimitări în privința cheltuielilor de exploatre; o separare a cheltuielior curente în exploatere de cheltuielile excepționale, o nunațare a fiecărui fel de cheltuială, având la bază criteriul naturii acestora; o delimitare a cheltuielior exercițiului curent de cheltuielile de exercițiile anterioare.

Ceheltuielile pentru exploatare sunt înregistrate la nivelul consumurilor. În timpul exercițiului, cumpărările de bunuri și servicii sunt înregistrate cu ocazia recepției acestora pe bază de preț de facturare.

La sfârșitul exercițiului pot interveni regularizări de cheltuieli în cazul decalajelor de timp întreconstatarea cheltuielior și consumarea lor în două cazuri: constatrea cheltuielilor anterior consumării și se deduc acele cheltuieli care nu au fost consumate în timpul exercițiului. Activitatea de exploatare cuprinde toate operațiile economice si comerciale privind aprovizionarea, producția și desfacerea bunurilor, lucrărilor și serviciilor.

De asemenea , sunt incluse și operațiile privind investitiile prin care se realizează producția și construcția proprie de mijloace fixe

În categoria cheltuielior de exploatare se cuprind cheltuielile privind consumurile de mărfuri, materii prime, materiale consumabile, piese de schimb, energia și apa, uzura obiectelor de inventar, cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, cheltuieli cu impozite, taxe și vărsăminte asimilate suportate de societatea comercială, cheltuieli cu personalul privind salariile, asigurările și protecția socilaă, adică acele cheltuieli care privesc activitatea normală, curentă de exploatare

1)Consumurile de mărfuri și materiale cuprind cumpărările efectuate în decursul exercițiului corectate cu variația de stoc ( stoc inițial minus stoc final), în aplicarea principiului concordanței fizice a cheltuielilor si a veniturilor, singurul cost al mărfurilor vândute sau al materialelor utilizate este pus în evidență de producție. Suma cumpărărilor include anumite cheltuieli accesorii ( de transport, asugurare de intermediere), dar ea este nulă în cazul rabatutrilor, remizelor și reducerilor obținute de la furnizori.

După cum se observă în tabelul 3.2., cheltuielile cheltuielile privind mărfurile au crescut cu 1.051.987 mii lei față de anul 2000, modificându-se și ponderea acestora care a crescut cu 4,07% față de 1,26 %.

2)Materiile prime sunt acele bunuri care partivcipă direct la fabricarea produselor și se referă la produsul finit integral sau parțial, fie în starea lor inițială, fie transformată. Cheltuielile cu materiile prime sunt acele cheltuieli aferente consumărilor de materii prime, materiale auxiliare, aceste cheltuieli cu materiile prime au scăzur cu 1.308 664 mii lei, față de anul 2000, modificându-și ponderea lor care a scăzut de la 38,53% în anul 2000 la 6,10% în anul 2001.

3)Materialele consumabile cuprind: materiale auxiliare, adică acele bunuri care în procesul de producție sunt adăugte pentru preluarea materiilor prime, combustibili, piese de schimb, ambalaje.Ele participă direct sau ajutp la desfășurarea procesului de producție (exploatare) fără a se regăsi de regulă în produsul finit, sau sunt folosite pentru scopuri tehnice. La societatea comercială analizată au crescut cu 7.932.631 mil lei față de anul 2000, modificându-se și ponderea lor, care a crescut cu 31,36% în anul 2001 față de 12,04% în anul 2000.

4) Cheltuielile cu energia și apa reprezintă costul de achiziție al energiei și ape

Se poate observa că în cazul Societății comerciale eurostructur SRL, cheltuielile cu energia și apa s-au modificat într-o proporție foarte mică.

5)Alte cheltuieli materiale include costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate sau uzura acestora, cheltuielile cu alte materiale nestocate.Aceste cheltuieli au crescut cu 66.626 mii lei față de anul 2000 când au fost cu 82.976 mii lei.

6)Totalul cheltuielilor materiale a crescut cu 6.704.496 mil lei în anul 2001, față de 4.075.607 mil lei, în anul 2000.

7)Lucrările și serviciile executate de terți reprezintă cheltuielile cu întreținerea și reparațiile, redevențe, locații de gestiune, și chirii, studii și cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare, cheltuilelile cu primele de asigurare, cheltuielile privind alte servicii executate de terți (colaboratori, comisioane, inclusiv cele plătite agenților economici cu activitate de comerț exterior și onorarii, cheltuieli de protocol, reclamă șu publicitate, transporturi de bunuri și personal, deplasări și transferuri, poștă și taxe de telecomunicații, servicii bancare si altele).

Aceste cheltuieli cu lucrări și servicii executate de terți au scăzut cu o pondere de 14,21%

8)Impozite, taxe și vărsăminte asimilate cuprind și cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de societatea comercială (impozitul suplimentar pe salarii suportat de societate ca urmare a depășirii fondului de salarii, impozitul pe clădiri, si alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate cum sunt taxe pentru folosirea terenurilor, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.)

Aceste cheltuieli au crescut la nivelul sumei de 66.590 de mii lei, în anul 2001, față de 39.887 mii lei , față de anul 2000.

9)Salariile cuprind toate remunerațiile personalului inclusiv remunerațiile alocate conducătorilor majoritari și administratorilor societății.

Este vorba de o concepție destul de extensivă a noțiunii de salariu.Într-adevăr, dacă remunerațiile angajaților si administratorilor sunt tratate fiscal și juridic ca salarii, ele se aseamănă, în realitate, cel puțin în parte cu distribuțiile de beneficii, aceasta arată că limita dintre o cheltuială și o preluare asupra beneficiului este relativă și că în consecință noțiunea de beneficiu însăși nu se impune în mod absolut, ea provine dintr-o opține de normalizare și de reglementare înscrisă în sistemul socio-economic.

În anul 2001, cheltuielile cu remunerațiile personalului au crescut cu 715.759 de mii lei, față de 550.987 mii lei, de anul 2000.

10)Asigurările și protecția socială reprezintă cheltuielile societății comerciale cu contribuția la asigurările sociale si la constituirea fondului pentru ajutorul de șomaj.

La S.C Eurostructur S.R.L., ponderea acestor cheltuieli a scăzut la nivelul de 1,66%, în anul 2001, față de 2,94%, cât reprezenta în anul 2000.

11)Totalul cheltuielilor cu personalul a crescut la nivelul sumei de 1.735.569 mii lei, în anul 2001, față de 782.537 mii lei , în anul 2000, adică cu suma de 952.932 mii lei.Ponderea acestei categorii de cheltuieli în totalul cheltuielilor de exploatare a scăzut cu 3,8 %, ajungând să reprezinte doar 6,14% în anul 2001, față de 9,93% cat au reprezentat în anul 2000.

12) Alte cheltuieli cuprind:

-redevența pentru concesiuni, brevete, licențe, drepturi și salarii similare;

-jetoanele de prezențăȘ

-pierderile din creanță nerecuperabile;

-chetuieli diverse.

Este vorba de elemente vărsate de societatea comercială către terținereplătiți.

După cum se observă în acest tabel, S.C Eurostructur S.R.L nu are alte cheltuieli de exploatare.

Amortizările și provizioanele reprezintă cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizioanele concretizate în cheltuieli de exploatare privind amortizările și provizionalele concretizate în cheltuieli cu amortizarea aferentă imobiolizărilornecorporale și corporaleȘ cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea imobilizărilor în curs, imputate activităților de exploatare; cu valoarea provizioanelor pentru deprecierea temporară a materiilor prime, materialelor consumabile, obiectelor de inventar, producției în curs de execuție, produselor , stocurilor aflate la terți, mărfurilor imputate activității de exploatare, cât și a provizioanelor aferente creanțelor neîncasabile, clienților dubioși, rău platnici sau aflați în litigiu ce se referă la activitatea de exploatare a societăților.

Compensarea veniturilor din exploatare cu cheltuilile pentru exploatare permite degajarea unui indicator și anume rezultatul din exploatare care poate fi profit( când mărimea valorică a veniturilor depășesște cheltuielile aferente). În cazul S.C Eurostructur S.R.L se observă că avem un profit în sumă de 1.826.039 mil lei în anul 2001, iar în anul 2000 profitul din exploatare a însemnat 572.860 mii lei.Ca urmare, fără a lua în considerare influența inflației rezultă că societata analizată are o situație mai bună în anul 2001 față de cea din anul 2000 în condițiile creșterii absolute al acestui profit cu 1.253.179 mil lei.

În categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din:particpații titluri de plasament, imobilizări financiare cedate, creanțe imobilizate, titluri de plasament cedate, diferențele favorabile de curs valutar, dobânzile cuvenite, sconturile obținute.

Veniturile din participații sunt titlurile ale căror posesie durabilă este estimată a fi utilă activității societății, mai ales pentru că ea permite exercitarea unei influențe notabile asupra societății emițătoare sau să asigure controlul (ele pot fi de exemplu mijlocul de a avea reprezentanți în instanțele conducătoare sau să întrețină relații tehnice ori comerciale privilegiate). Se presupun a fi titluri de participare:

-titlurile dobăndite total sau în parte prin oferta publică de cumpărare, sau oferta publică de schimb, titlurile care reprezintă cel puțin 10 % din capitalul societății

-creanțele legate de participații, creanțe apărute cu ocazia împrumuturilor acordate societăților la care împrumutătorul deține un titlu de prticipare;

-alte titluri imobilizate:altele decât titlurle de participare, pe care societatea nu are intenția sau posibilitatea să le vândă pe termen scurt;

-sume date c împrumt (împrumuturi participative, împrumuturi către asociați, împrumuturi către personal);

-alte imobilizări fnanciare (depuneri și cauțiuni vărsate, alte creanțe imobilizate).

Titlurile și creanțele imobilizate se referă la dividentele încasate pentru participațiile la capitalul altor societăți, prețul de vânzare aferent imobilzărilor financiare cedate și dobânzile aferente creanțelor imobilizate.

Titlurile de plasamet reprezintă veniturile nete rezultate din vânzarea titlurilor de plasament, respectiv diferența vavorabilă între prețul lor de vânzare (cesiune) al titlurilor și valoarea brută a titlurilor cedate.

Diferențele de curs valutar reprezintă veniturile obținute din diferențele favorbile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valută ale societății comerciale, diferențele favorbile de curs valutar aferente disponibilităților bancare în devize, disponibilițățile în devize existente în caserie precum și a existentului în conturile de acreditive în devize.

În cazul S.C. Eurostructur S.R.L veniturile din dobânzi au crescut în anul 2001 cu 23.285 mii lei, în timp ce în anul 2000 a fost de 14.135 mii lei.

Alte venituri financiare include dobânzile constituite ca venit aferente împrumuturlor acordate în cadrul grupului, sumelor datorate de către debitori diverși și dobânzile de primit aferente disponibilităților aflate în conturile curente, sconturile obținute de la furnizori sai alți creditori , cat și venitturile nete obținute din valorificarea titlurilor de plasament imediat negociabile (active circulante) respectiv diferența dintre valoarea de piață și valoarea contabilă a ttilurilor de plasament imediat negociabile, deținute în portofoliul societății.

După cum se observă din anexa 2 s.c Eurostructur S.R.l nu înregistrat alte venituri financiare.

Veniturile din provizioane sunt generate de două grupe de fenomene:

1)La finele fiecărui exercițiu provizioanele constituite și calculate sunt analizate ca mărime și necesitate în vederea reajustării.

2)Atunci când se produce riscul, deprecierea sau cheltuiala pentru care s-a constiutuit provizionul devine exigibilă și provizioanele constituite anterior în acest scop se diminuează, sau consumă în contrapartidă cu mărimea veniturilor.

Se are vedere faptul că deprecierea, riscul, evenimentul au propcat cheltuieli, care se pot compensa prin majorarea corespunzătoare a veniturilor din amortizări și provizioane.

Structura veniturilor din provizioane are o poziție identică cu structura cheltuielilor, cu provizioanele, ceea ce permite comparabilitatea și analiza lor.Astfel, din punct de vedere al activității, veniturile din provizioane se împart în:

veniturile din activitatea curentă,

venituri privind activitatea financiară;

venituri cu caracter excepțional

Din punct de vedere al cauzelor care generează veniturile din provizioane sau destinație, se împart în:

venituri pentru cheltuieli

venituri pentru deprecieri

venituri din amortizarea imobilizărilor necorporale și comporale

venituri excepționale din provizioane reglementate.

Totalul veniturilor financiare a fost în anul 2001 în sumă de 23.285 mii lei, iar în anul 2000 de 14.135 mii lei. Ca urmare, s-a înregistrat o abatere pozitivă absolută în sumă de 9.150 mii lei.

Cheltuielile activității financiare se referă la cheltuieli legate de:

-pierderi din creanțe legate de participații;

-cheltuieli privind titlurile de plasament cedate:

-cheltuieli din diferențe de curs salutar;

-cheltuieli privind dobânzile;

-alte cheltuieli financiare;

-cheltuieli cu amortizările și provizioanele.

Titulrile de plasament, respectiv pierderea netă din vânzarea titlurilor de plasament, adică diferența nefavorabilă dintre prețul de cesiune a titlurilor de plasament și valoarea brută a acestora.

Diferențele de curs valutar, include cheltuielile din diferențele nefavorabile de curs valutar rezultate în urma lichidării creanțelor și datoriilor în valuta, diferențele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităților bancare în devize, disponibilităților în devize existente în caserie cât și existentului în conturile de acreditive deschise în devize.

Alte cheltuieli financiare, adică dobânzile datorate de societate aferente împrumuturilor , datoriilor asimilate, datoriilor legate de particpații și altor împrumuturi și datorii asimilate, dobânzile plătite, aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente și dobânzile aferente creditelor bancare primite pe termen scurt, sconturi acordate clienților sau debitorilor și alte cheltuieli de natură financiară

Amorizări și provizioane ce include :

-cheltuieli cu constituirea de provizioane pentru riscuri și cheltuieli legate de activitatea financiară

-sumele reprezentând sumele de rambursare ale împrumuturilor obnligatare;

-cheltuieli pentru constituire provizioanlor aferente;

-deprecierea imobilizărilor financiare și deprecierile de natura financiară ale creanțelor din conturile de decontări din cadrul grupului sau cu asociați;

-provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament (active circulante).

La S.C Eurostructur S.R.L cheltuielile financiare au fost egale cu zero.

3. 2. Analiza rezultatului financiar

Măsurat prin diferența între veniturile și cheltuielile financiare, el pune în evidență influența deciziilor financiare ale societăților financiare asupra rezulatului său net.

Cu toate acestea, caracterul atât de eterogen al elementelor sale (și în particular faptul că , ele cuprind pierderile și cîștigurile de schimb minus- valorile sau plus – valorile privind cesiunile de valori mobiliare) fac dificilă interpretarea lui globală și impune analiștilor o examinare deatliată a componentelor sale. Rezultatul financiar este în anul 2000 de 14.135 mii lei , iar în anul 2001 a crescut, ajungând la suma de 23.285 mii lei. S-a înregistrat o abatere absolută pozitivă în sumă de 9.150 mii lei.

Rezultatul curent al exercițiului. Măsurat prin suma rezultatului de exploatare, a cotelor- părți d erezultat privind operațiile efectuate în comun și a rezultatului financiar, este determinat înainte de impozit, dar în anexă se află suma impozitului asupra profitului care îl grevează, și, deci el poate fii calculat după impozit.

La S.C Eurostructur.S.R.L. rezultatul curent al exercițiului este în anul 2000 în sumă de 586.995 mii lei, iar în anul 2001 se observă o creștere semnificativă ajungând la suma de 1.849.324 mii lei.

3.3. Analiza rezultatelor excepționale

Venituri și cheltuieli excepționale.

Operațiile care nu au caracter ordinar, normal, care nu sunt generate de activitatea curentă a societății comerciale dau naștere la venituri și cheltuieli excepționale și se referă la operații de gestiune, fie la operații de capital, fie la sfârșit la amortismente și provizioane.

Veniturile excepționale include veniturile din :

-operații de gestiune; sunt operațiuni cu caracter excepțional , dar care se referă la activitatea de exploatare a societății, respectiv venituri obșinute ca urmare a unor donații primite cu titlul gratuit , venituri din drepturile de personal neridicate după prescrierea acestora, sumele reprezentând penalitați și despăgubiri primite, valoarea lipsurilor constatate cu ocazia inventarierii și imputate persoanelor operații de capital, respectiv veniturile din cedarea activelor (preț de vânzare ale elementelor de activ vândute, exclusiv taxa pe valoare adăugată), cât și cotele părți de subvenții pentru investiții virate la rezulattul exercițiului.

Provizioane ce reprezintă venituri excepționale provenind din reluări (diminuări sau anulări) de provizioane pentru riscuri și cheltuieli cu caracter excepțional și din provizionare pentru deprecierea excepțională a debitorilor diverzi, cât și veniturile din reluarea provizioanleor reglementate.

Operații de gestiune reprezintă cheltuieli cu caracter excepțional, dar efectuate în legătură cu operațiile de gestiune cum ar fii:

-pierderi din calamități înregistrate la materii prime, materiale consumabile, obiect de inventar, baracamente, semifabricate, produse finite, marfuri, pierderi din debite prescrise sau din debitori insolvabili sau scoși din existență, sumele plătite cu titlul de amenzi, despagubiri, penalități, cât și donații și subvenții acordate, alte cheltuieli excepționale privind operațiile de gestiune.

Operații de capital, reprezentate de cheltuieli ce decurg din cesiunea activelor (imobilizări necorporale sau corporale) cum ar fii valoarea neamortizată a acestor imobilizări vândute, cât și alte cheltuieli excepționale privind operațiile de capital.

Amorizări și provizioane, respectiv cheltuieli excepționale efectuale ca urmare a amortimentelor și provizioanlelor ce au caracter excepțional, cum ar fi: cheltuieli pentru constituirea provizioanlor reglementate; a provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli când au caracter excepțional; provizioane pentru deprecieri excepționale ale debitorilor diverși, cât și cheltuielile cu amortizarea excepțională a imobilizărilor supuse unor reglementări juridice și fiscale particulare.

Se observă că în anul 2000 nu avem venituri excepționale, iar în anul 2001 s-au obținut suma de 500.000 mii lei sub forma veniturilor excepționale.

În ceea ce privește cheltuielile excepționale, suma acestora a fost egală cu 91 mii lei, iar în anul 2001 aceste cheltuieli au crescut la nivelul sumei 21.377 mii lei, adică cu 21.286 mii lei. Diferența dintre veniturile excepționale și cheltuielile excepționale reprezintă rezultatul excepțuinal al exercițiului.

Rezultatul excepțional al exercițiului se adugă la rezultatul curent din care se scad cheltuielile cu impozitul pe prifit obținându-se rezultatul exercițiului care este pierderea în anul 2000 cu suma de 91 mii lei, iar în anul 2001 easte de 20.877 mii lei.

Veniturile toatale însumează 8.468.465 mii lei în anul 2000, iar în anul 2001 veniturile totalwe au crescut substantial ajungând la suma de 30.169.909 mii lei. Această crestere se cifreaya în sumă de 21.701.444 mii lei, în valoare absolută , iar cresterea relativă (influențată de inflație) este 256,26%.

Cheltuielile totale sunt în anul 2000 de 7.881.561 mii lei, observându-se o crestere în anul 2001 ajungând la suma de 29.341.462 mii lei. Cresterea realtivă a cheltuierllior este din pacate mai mare de cea determinată pentru venituri. Este vorba despre o crestere 259,59% ( față de 256,26%). Iar consecinta acestei situații este reflectată din scăderea relativă a marimii rezultatului brut

3.4. Analiza rezultatului brut și al rezultatului net al

exercițiului

La rezultatul brut al exercițiului avem un profit de 586.904 mii lei, în anul 2000, iar în anul 2001 aproape că s-a dublat, profitul fiind în sumă de 1.128 447 mii lei.

Potrivit afirmației anterioare, cresterea relativă a profitului brut în anul 2001, fată d eanul 2000 ,este sub nivelul cresterii veniturilor totale și a cheltuielilor totale ajungând la 211,54%..

Dacă suma absolută a profitului din anul 2001 se defaltează cu rata inflației care a fost de circa 30% , atunci, această suma recalculată devine egală cu 1.406.498 mii lei (1.828.447 : 1,3), iar crestrea absolută , fată de anul 2000 , se ajustează la nivelul sumei de 819.594 mii lei, care este o sumă apreciabilă.

Să remarcăm faptul că în condițiile economiei de piață in care cheltuielile rezultă din remunerarea factorilor de productiei, impozituk pe venit apare el insusi ca o cheltuială generată de participrarea agentului economic la remunerarea statului și avem un impozit pe profit de 149.043 mii lei, în anul 2000 , iar în anul 2001 a crescut ajungând la suma de 514.213 mii lei.

Rezultatul net al exercițiului este în sumă de 437.861 mii lei în anul 2000, crescând în anul 2001, și ajungând la suma de 1.314.234 mii lei.

Având în vedere cele menționate, rezultă faptul că S.C. Eurostructur.S.R.L. a avut o dinamică pozitivă a rezultatului net în anul 2001, comparativ cu anul 200

CAPITOLUL 4

CONCLUZII ASUPRA RENTABILITATII LA S.C EUROSTRUCTUR.SRL

PE BAZA ANALIZEI RATELOR

Notiunea de rentabilitate nu poate fi despartita de notinuea de profit (beneficiu) ,ea exprimand starea de bonitate economico-financiara a societatilor ,a ramurilor economice si a economiei nationale in ansamblul ei.Rezulta ca evidenta in valori absolute ,renatbilitatea reflecta marja de venituri care depasesc cheltuilelie , iar in valori derivate(experesi relative) ea trebuie sa fie intodeauna supraunitara.

Acest mod de abordare defineste conceptul de rentabilitate pozitiva la nivel micro,mezo sau macroeconomic ,imperativ ce trebuie sa caracterizeze toate activitatile economice.

Fructificarea capitalului investit , a capitalui propriu sau a capitalului permanent ,se materializeaza in capacitatea exploatarii lor de a degaja venit net.Starea de profitabilitate este confirmata de obtinerea unor venituri superioare cheltuileilor de exploatare si comercializare respectiv obtinerea de profit.

Masurarea rentabilitatii se realizeaza printr-un sistem de rate de rentabilitate (raport intre rezultzte si capitaluri ) si de rate de marja (raport intre rezultate si cifra de afaceri ).

Principalele rate de rentabilitate sunt:

-rata rentabilitati veniturilor

-rata rentabilitati capitaluilui investit

-rata renatibiliatii economice(a activului)

-rata rentabiltatii financiare

Analiza acestor rate presupune parcurgerea mai multor etape :

-modul de calcul al ratei

-explicarea semnificatiei ratei si a conditiilor impuse acesteia,

-alegerea modelului de analiza

-determinarea factorilor de influenta a marimii si a sensului influentei,’

-identificarea masurilor de crestere a ratei.

4.1 Analiza ratei rentabilitatii veniturilor

Veniturile sunt evidentiate in contul de profit si pierdere si sunt compuse din:

-venituri din exploatare

-venituri finaciare

-venituri exeptionale

Veniturile din exploatere sunt compuse din:

-venituri din vinzari de marfuri

-venituri din productia vinduta

-venituri din produtia stocata

-venituri din productia imobilizata

-venituri din subventii de exploatare

Veniturile din financiare sunt generate de:

-venituri din participatii

-venituri din titluri de plasament

-venituri din diferente de curs valutar

-venituri din dobinzi

Operatiile care sunt generate de acivitatea curenta a societati comerciale ,deci fara caratcter ordinar si repetitiv ,dau nastere la venituri exeptionale.

Rata rentabilitatii veniturilor se calculeaza cu urmatoarea formula:

P

Rv = 100 (4.1)

V

p- profit inaintea impozitarii

v- venituri titale aferente perioadei

586.904

Rv2000 = 100 = 6, 93 %

8.468.465

1.828.447

Rv2001= 100 = 6,06 %

30.169.909

Ratele de rentabilitate economice in ambii ani luati in studiu desi cresc in anul 2001 acestea raman la nivel redus ,deci reinoirea se face anevoios.

4.2 Rata rentabilitatii capitalului investit

Rata rentabilitatii economice reflecta eficienta activitatii desfasurate , din perspectiva capitalului permanent sau a elementelor materiale angajate in acivitatea societatii comerciale.

Se calculeaza cu urmatoarea formula:

Pb

Rcp = 100 (4.2)

Capitalul investit

Pb- profit brut din exploatare

Cinv – capitaluri investite

586.904

Rcp2000 = 100 = 296,41 %

198.000

1.828.447

Rcp2001 = 100 = 356.95%

512.234

Se observa ca avem o rata ridicata de rentabilitate a capitalului investit in anul 2001 cu 60,54 % mai mult fata de anul 2000 ceea ce insemna un aspect foarte pozitiv al rentabilitatii la societatea comerciala Eurostructur.SRL.

Rata de rentabilitate a capitalului investit masoara gradul de valorificare a capitalului investit, exprimind cresterea cu care acesta a fost modificat prin obtinerea de profit brut.

Nivelul abilitate economica trebuie sa asigure mentinerea substantei economice a societatii comericiale ,pastrarea valorii sale ,ceea ce este garantat daca rata economica este mai mare decit rata inflatiei.

Rata de rentabiliate trebuie sa asigure in termeni reali remunerarea capitalului investit la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobinzii) si sa acopere riscul economic si finaciar al investitorilor.

Factorii care explica ,nivelul si evolutia ratei de rentabilitate economica ,precum si masurile ce se impun pentru cresterea ratei de rentabilitate economica pot fi identificati pe urmatoarea directie :

accelerarea vitezei de rotatie a capitalului investit prin:

optimizarea structurii capitalului investit

reducerea duratei si costurilor investitiilor in curs de executie

4.3 Rata rentabilitatii economice ( a activului )

Prin aciv se intelege un element al patrimoniului care are o valoare economica pozitiva pentru societate .Alfel spus ,el reprezinta utilizarea resurselor societatii adica a capitalurilor puse la dispozitia sa.

Activul cuprinde:

active imobilizate care sunt impartite in:

imobilizari necorporale formate din cheltuieli de costituire si de cercetare –dezvoltare ,alte imobilizari necorporale in curs

imibilizari corporale formate din : terenuri ,constructii, echipamente tehnologice ,mijloace de trasport, alte mijloace in curs,

imobilizari finaciare

active circulante formate din:

stocuri care cuprind : stocuri de materii prime , materiale comerciale, stocuri aflate la terti , semifabricate, produse finite ,produse rezidulae ,animale,marfuri, amblaje

alte active circulante formate din: furnizori –debitori,clienti, conturi la banci in lei, casa in lei, casa in devize, acreditive

conturi de regularizare si asimilate cuprind: cheltuieli inregistrate in avans

prime privind rambursarea obligatiilor

Rata de rentabilitate a activului se calculeaza:

P br

Ra = 100 (4.3)

A

P br- profit brut

activ total , adica active imobilizate ( Ai) si active circulante ( Ac)

586.904

Ra 2000 = 100 = 45, 77 %

1.282.059

1. 828.447

Ra 2001 = 100 = 26, 02 %

7.024.586

Ratele de rentabilitate economica ( a activului ) in anii studiati desi cresc in 2001 , ramin la nivel scazut , deci reinoirea se face mai anevoios.

Performantele activului , reflecta rezultatul economic al acestuia , independent de modul de finantare a capitalului si de sistemul fiscal.

Masurile care se impun pentru cresterea ratei de rentabilitate economica a activului pot fi :

cresterea volumului fizic al productiei

modificarea structurii productiei in favoarea unor produse cu rate de rentabilitate mai mare

reducerea cheltuielilor de exploatare si comercializare

cresterea preturilor la livrare , bazat pe inbunatatirea calitatii produselor

cresterea ponderii imobilizarilor fixe active,

reducerea nivelului stocurilor si a duratei livrarilor pantru produsele finite

reducerea nivelului creantelor si a duratei medii de incasare

4.4 Rata rentabilitatii finaciare

Rentabilitatea finaciara reprezinta capacitatea societatilor de a degaja profit net prin capitalurile proprii angajat in activitatea de exploatare si comercializare.

Pn

Rf = 100 (4.4)

C pr

Pn – profit net

Cpr – capital propriu

437.861

Rf 2000 = 100 = 221,14 %

198.000

1.314.234

Rf 2001 = 100 = 256,56 %

512.234

Avem o rentabilitate finaciara in anul 2000 de 221, 14 % , iar in anul 2001 a crescut ajungind la 256,56 % adica a crescut cu 35, 42 % ceea ce reprezinta un rezultat deosebit de pozitiv al activitatii societatii comerciale Eurostructur .SRL .

In fapt aceasta rata evidentiaza o realitate a economiei romanesti ,potrivit careia cu capitaluri de mica valoare se obtine profit de valori ridicate.

Calculul profitului net este influentat de:

-modalitati de calcul al amortizarii si provizioanelor,

regimul de calcul al cheltuielilor deductibile si nedeductibile din masa impozabila

Rentabilitatea financiara este influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor

Masuri de sporire a rentabilitatii finaciare:

– cresterea cifrei de afaceri ,

-sporirea profitului net,

-modificarea capitalului invastit intr-o proportie mai mica decit capitalul investit

Rentabilitatea finaciara isi are originea in rentabilitatea economica dar baza de raportare a profitului net este diferita de cea utilizata in cazul

ratei rentabilitatii economice (capital propriu ) cu mult mai mare comparativ cu activul bilantului al societatii comerciale

Bilantul contabil este documentul oficial de gestiune al societatii comerciale care se foloseste pentru finalizarea incheierii exercitiului financiar ,care trebuie sa de o imagine fidela ,clara si completa a patrimoniului si rezulatele obtinute.

Rata de rentabilitate evidentiaza capacitatea societatii de a produce profit ,iar in studiul privind acitivatatea societatii comerciale Eurostructuri SRL s-a constata ca societatea analizata este rentabila.

Bilanțul simplificat al S.C. EUROSTRUCTUR S.R.L.

– mii lei –

*) Conturi de repartizat dupã natura elementelor respective

**) Solduri debitoare ale conturilor respective

***) Solduri creditoare ale conturilor respective

****) Conturile respective se utilizeazã numai de cooperativele de credit

REPARTIZAREA PROFITULUI

SITUAȚIA STOCURILOR ȘI A PRODUCȚIEI ÎN CURS DE EXECUȚIE

*) Conturi de repartizat dupã natura elementelor respective

**) TVA neexigibilã aferentã mãrfurilor în stoc (la unitãtile care țin evidența mãrfurilor la preț de vânzare cu amãnuntul, inclusiv TVA)

BIBLIOGRAFIE

Bran P. – Finanatele intreprinderii,Editura Economica ,Bucuresti ,1997

Buglea Al.- Eros –Stark –Evaluarea intreprinderii.Teorie si studiu de caz,Editura Marineasa ,Timisoara ,2001

Colasse B. –Contabilitate Generala ,Editura Moldova ,Iasi, 1995

Cristea M., Stefanescu M. –Gestiunea finaciara a intreprinderii ,Editura Mirton ,Timisoara ,1996

Cristea M., Talpos I ., Cosma D., -Gestiunea financiara a intreprinderii ,Editura Mirton ,Timisoara , 1998

Feleaga N., Ionascu I.,-Contabilitate financiara Vol 1., Editura Economica ,Bucuresti ,1993

Feleaga N., Ionascu I., – Tratat de contabilitate financiara ,Editura Economica ,1998

Isfasescu .A.,Stanescu, C., Baicusi- Analiza economico-financiara ,Editura Economica,1999

Mihai I., Cazan E., Buglea AL., Lala-Popa I., Stefea P., Brosteanu Georgeta ,Ivanciu P., -Analiza situatiei finaciare a intreprinderii,Editura Mirton ,Timisoara ,1997

Ristea M., Lazarescu Corina ,Cucu Corina –Contabilitatea Intreprinderii ,Vol.1 , Editura Margaritar , Bucuresti , 1999

Stancu I.-Finante , Editura Economica,Bucuresti,1996.