Studiu Privind Creditarea Societatilor Comerciale

=== Studiu Privind Creditarea Societatilor Comerciale ===

INTRODUCERE

În condițiile dezvoltării insuficiente a pieței de capital, creditul bancar continuă să reprezinte principala sursă de finanțare a economiei reale. În același timp însă, gradul său de risc se accentuează, consecință a deteriorării situației financiare a agenților economici și sporirii volumului de arierate.

Lucrarea de față este structurată pe patru capitole și prezintă aspectele generale legate de credit, problemele și riscurile cu care se confruntă băncile în activitatea de creditare precum și modurile de analiză și control care duc la minimizarea acestor riscuri.

Astfel, în primul capitol se analizează evoluția sistemului bancar românesc în ultimii ani. De asemenea, este prezentată o vastă analiză pe bază de bilanț a activității băncilor comerciale din România, tema capitolului axându-se mai apoi pe activitatea Alpha Bank, analiză ce cuprinde: evoluția indicatorilor economico-financiari, gestiunea activelor și pasivelor băncii precum și gestiunea riscurilor băncii.

Cel de-al doilea capitol reprezintă segmentul central al acestei lucrări din punct de vedere al importanței. Astfel, sunt abordate diverse definiri ale creditului și principalele funcții ale sale. De asemenea, sunt definite principiile pe care se bazează creditarea, elementele strategice și obiectivele băncii în domeniul creditării, principalele etape ale procesului de creditare. Aceste etape sunt tratate pe larg, fiecare etapă descriind în ce constă, care este mecanismul desfășurării ei, ce se urmărește prin intermediul respectivului segment din cadrul procesului de creditare. Sunt tratate garanțiile, modalitățile și posibilitățile de garantare a unui credit. Un aspect important al acestui capitol îl reprezintă prezentarea principiilor generale în ceea ce privește modul de acordare și derulare a creditelor destinate întreprinderilor mici și mijlocii prin linia BERD.

De asemenea, sunt prezentate anumite aspecte legate de necesitatea controlului bancar în privința acordării creditelor de către bănci. Un alt aspect luat în considerare îl reprezintă problematica provizioanelor (provizioane pentru riscul de credit, pentru riscul de dobândă) și portofoliul de credite al unei bănci. În ceea ce privește perfecționarea procesului de creditare, sunt date câteva soluții, posibilități concrete în privința luării unor decizii mai bune în cadrul procesului de creditare.

Cea de-a treia parte a lucrării prezintă un studiu de caz concret privind acordarea unui credit de investiții unei societăți comerciale. În acest studiu de caz se aplică etapele tratate anterior din punct de vedere teoretic în plan practic.

Ultima parte a lucrării prezintă metode privind perfecționarea procesului de creditare și dă câteva soluții, posibilități concrete în privința luării unor decizii mai bune în cadrul procesului de creditare.

CAPITOLUL I

ANALIZĂ PE BAZĂ DE BILANȚ A ACTIVITĂȚII BĂNCILOR COMERCIALE DIN ROMÂNIA

1.1. EVOLUȚIA SISTEMULUI BANCAR DIN ROMÂNIA

În ultimii ani, în structura sistemului bancar românesc au avut loc o serie de modificări. Anul 2003 a marcat finalizarea procesului de asanare și restructurare a sistemului bancar, lansat o dată cu îmbunătățirea legislației bancare în anul 1998. Principalele evenimente au vizat: alinierea totală a legii bancare la prevederile acquis-ului comunitar; încheierea negocierilor pentru vânzarea a 25% din acțiunile Băncii Comerciale Române către BERD și CFI; declanșarea procedurii de faliment pentru ultima dintre instituțiile bancare a căror restructurare a început în 1998 (Banca Columna).

Volumul activității bancare a crescut semnificativ în 2003, recuperând astfel o parte a decalajului față de țările UE în privința intermedierii financiare, fără ca indicatorii prudențiali la nivel de sistem bancar să fie afectați negativ.

Dezvoltarea segmentului cu amănuntul a reprezentat principala caracteristică a activității bancare în anul 2003, importanța relativă a acestuia în creditul neguvernamental total majorându-se la 24,8%, față de numai 11,7% în 2002. Această evoluție a fost determinată atât de dinamizarea ofertei de credite și de relaxarea condițiilor de creditare, pe fondul accentuării concurenței între operatorii bancari, cât și de extinderea cererii, rezultat al unui consum reprimat în anii anteriori și al îmbunătățirii percepției publicului asupra evoluției viitoare a veniturilor.

Creșterea rapidă a creditului neguvernamental a condus la o majorare a riscului de credit asumat de sistemul bancar, ceea ce s-a reflectat atât într-o creștere relativă a ratei generale de risc și a ratei riscului de credit, cât și într-o anumită diminuare a ratei solvabilității, care se menține însă în limite adecvate, depășind semnificativ cota-reper acceptată pe plan internațional. Noile caracteristici ale pieței bancare românești au impus perfecționarea continuă a procesului de supraveghere, monitorizarea axându-se cu preponderență pe prevederea și analiza riscurilor implicate direct și, în relativ mai mică măsură, pe analiza ex post a conformității cu reglementările în vigoare. Evaluarea lunară a stabilității sistemului bancar a fost completată cu o analiză trimestrială a vulnerabilităților potențiale ale acestui sistem.

Banca Națională a introdus, de la 1 ianuarie 2003, noi reglementări privind clasificarea creditelor și constituirea provizioanelor, compatibile cu practica internațională. În aceste condiții, extinderea activității de creditare nu a implicat o deteriorare a portofoliului de credite, raportul dintre expunerea neajustată, aferentă creditelor și dobânzilor clasificate în categoriile îndoielnic și pierdere, și totalul creditelor și dobânzilor clasificate (inclusiv elementele în afara bilanțului) diminuându-se constant de la 5,7% în ianuarie 2003 la 3,4% în luna decembrie.

Rezistența considerabilă a sectorului bancar la eventuale șocuri este evidențiată nu numai de indicatorii de prudențialitate calculați de banca centrală, ci și de rezultatele raportului de evaluare a stabilității sistemului financiar realizat de o misiune comună a Băncii Mondiale și a Fondului Monetar Internațional. Pe baza utilizării modelului stress test, sistemul bancar a fost considerat flexibil la potențialele șocuri decurgând din riscuri de piață și de creditare, expunerea la riscul valutar și de dobândă înregistrând un nivel redus în condițiile în care băncile își echilibrează poziția valutară netă, iar rata de dobândă practicată la credite este variabilă.

În condițiile creșterii rapide a creditului neguvernamental și ale utilizării pe scară largă de către bănci a asigurărilor de risc financiar, a devenit necesară adoptarea unor măsuri care să prevină destabilizarea pieței asigurărilor. În acest sens, BNR a purtat un dialog permanent cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, propunând emiterea unor norme care să impună societăților de profil să reasigure pe piața internă sau internațională un procent semnificativ din portofoliul de polițe privind riscul de nerambursare a creditelor.

Preocuparea BNR pentru creșterea eficienței activității de supraveghere s-a materializat și în noi acorduri privind schimbul de informații cu autoritățile competente din țările de origine ale băncilor care dețin filiale, sucursale sau reprezentanțe în România. În anul 2003, BNR a semnat astfel de acorduri cu Banca Greciei și cu Oficiul Federal pentru Supravegherea Bancară din Germania, alte trei acorduri fiind în curs de negociere (cu Banca Olandei, Banca Națională a Austriei și Comisia Bancară din Franța).

Anul 2003 a consemnat continuarea procesului de transpunere în legislația bancară internă a prevederilor comunitare. Astfel, alături de armonizarea deplină a Legii bancare cu directivele UE (prin Legea nr. 485/2003 pentru modificarea și completarea Legii bancare nr. 58/1998), au fost adoptate o serie de reglementări cu impact direct în planul îmbunătățirii activității de supraveghere, aspectele vizate fiind supravegherea pe bază individuală și consolidată a fondurilor proprii, supravegherea solvabilității și a expunerilor mari ale instituțiilor de credit; de asemenea, s-a asigurat extinderea aplicării reglementărilor contabile armonizate la nivelul tuturor instituțiilor de credit.

Începând cu anul analizat, activitatea de autorizare și reglementare desfășurată de BNR a vizat, de asemenea, casele de economii pentru domeniul locativ (prima autorizație de funcționare a fost emisă societății Raiffeisen-Banca pentru Locuințe S.A., în luna mai 2004) și organizațiile cooperatiste de credit (pe de o parte, a fost aprobată majorarea rețelei Casei Centrale Creditcoop și au fost respinse cererile de autorizare și contestațiile formulate ulterior de alte rețele cooperatiste, iar pe de altă parte, s-au emis norme privind fuziunea și divizarea cooperativelor de credit, standardele de cunoaștere a clientelei, organizarea și controlul intern al activității instituțiilor de credit și administrarea riscurilor semnificative).

Structura, performanța și riscurile din sectorul bancar românesc

Progresele înregistrate pe linia macrostabilizării, coroborate cu eforturile băncilor de consolidare a poziției lor pe piața internă, au contribuit la întărirea stabilității șisolidității sistemului bancar. Astfel, anul 2003 poate fi considerat anul manifestării depline a rezultatelor procesului de asanare și consolidare ale sectorului bancar, început în 1999-2000.

Creșterea puternică a pieței bancare românești sub aspectul volumului și complexității tranzacțiilor desfășurate a impus îmbunătățirea permanentă a procesului de supraveghere, monitorizarea sistemului bancar axându-se cu preponderență pe analiza riscurilor pe care le implică, direct sau indirect, activitatea bancară. Au fost dezvoltate, astfel, metode de analiză și cuantificare vizând nu numai performanțele financiare ale băncilor, ci și corelarea profilului lor de risc cu aptitudinile de gestionare a riscurilor.

Analiza lunară a stabilității sistemului bancar a fost completată cu o evaluare trimestrială a vulnerabilităților sistemului la potențialele riscuri de creditare, valutar și de dobândă, pe baza unui model de simulare a răspunsului la condiții extreme (stress test).

Abordarea procesului de supraveghere în 2003 a fost favorizată de existența unui cadru legislativ adecvat, care a reglementat organizarea întregii activități a băncilor în conformitate cu regulile unei practici bancare prudente și sănătoase.

Schimbări structurale

Deși sectorul bancar nu a cunoscut modificări structurale majore în anul 2003, extinderea cotei de piață deținute de băncile cu capital majoritar privat (la 62,5%) a fost influențată de creșterile activelor bancare, pe fondul atragerii de depozite de la clientela nebancară (+23,1%, în termeni nominali), dar și al majorării capitalurilor proprii (+26,2%). O dată cu privatizarea celei mai mari bănci românești cu capital de stat, Banca Comercială Română, se estimează o creștere a ponderii deținute de segmentul privat cu peste 28 de puncte procentuale. Semnarea contractului de vânzare-cumpărare (4 noiembrie 2003) cu BERD și CFI a constituit unul dintre evenimentele notabile ale anului 2003, dată fiind importanța considerabilă a Băncii Comerciale Române în peisajul bancar românesc.

În cadrul sectorului privat, capitalul străin a continuat să fie preponderent, atingând 58,2% din activul bilanțier agregat la sfârșitul anului 2003. Eliminarea din sistem a Băncii Columna, în urma hotărârii definitive a Tribunalului București de declanșare a procedurii falimentului, nu a diminuat cota de piață a segmentului majoritar străin, în condițiile în care banca încetase să fie operațională încă din anul 1998. Declararea falimentului acestei bănci a marcat însă finalul etapei de asanare a sistemului bancar prin încheierea procesului de eliminare din sistem a băncilor insolvabile.

Schimbarea componenței acționariatului în cazul Băncii Daewoo și Libra Bank, prin achiziționarea pachetului majoritar de acțiuni aparținând unor investitori străini (56,2% și, respectiv, 64,8%) de către persoane juridice române, a contribuit la majorarea cotei de piață deținute de sectorul privat autohton (de la 3,2% la 4,3%).

Prezența semnificativă a sectorului privat s-a resimțit și la nivelul capitalizării sistemului bancar. Ponderea acestui segment în totalul capitalului agregat a ajuns la 74,3%, ca urmare a acțiunilor întreprinse de băncile străine în vederea consolidării poziției lor pe piața bancară românească, precum și a măsurilor luate de Banca Națională a României privind majorarea graduală a limitei minime aferente capitalului social și fondurilor proprii până la valoarea de 370 miliarde lei (Normele BNR nr. 16/2002).

Principala caracteristică a sistemului bancar românesc rămâne concentrarea acestuia, un număr de cinci bănci (Banca Comercială Română, BRD – Groupe Société Générale, Raiffeisen Bank, CEC, ABN Amro Bank) dominând piața la sfârșitul anului 2003, cu o pondere de 61,7% din activul total, 56,8% din totalul creditelor și 62,6% din totalul depozitelor. Totuși, intrarea pe piața românească a unor bănci străine de renume și asanarea sectorului bancar au declanșat o concurență puternică între operatorii bancari. În acest context, ultimii trei ani au marcat un nou trend, cotele de piață deținute de băncile autohtone diminuându-se în favoarea segmentului străin.

Se apreciază că, o dată cu maturizarea pieței, nivelul de concentrare se va modifica, accentuarea concurenței impunând schimbări în strategia băncilor mici și mijlocii – eventuale fuziuni sau achiziții –, astfel încât acestea să-și majoreze în mod rezonabil capitalul, fără șocuri majore. O alternativă pentru menținerea viabilității acestor bănci ar putea fi concentrarea pe produse specializate sau pe anumite segmente ale clientelei.

Din totalul celor 40 de țări care dețin participații în capitalul instituțiilor de credit din România, la finele anului 2003, primele trei locuri au fost ocupate de: Austria (cu 21,5% în totalul capitalului), Grecia (cu 11,1%) și Franța (cu 5,9%).

Mutațiile structurale consemnate au condus la o nouă configurație a sistemului bancar în ceea ce privește atât numărul total al operatorilor bancari, cât și repartizarea acestora. Astfel, la finele anului 2003, sistemul bancar românesc cuprindea 38 de instituții de credit, în structura acestuia regăsindu-se bănci de stat (3), filiale (15) și sucursale (8) ale unor bănci străine, bănci cu capital privat autohton (6), respectiv cu capital străin (6). La acestea s-a adăugat și prima rețea cooperatistă de credit – Creditcoop.

Performanțe și riscuri

Ca urmare a măsurilor de restructurare a sectorului bancar întreprinse de Banca Națională a României începând cu anul 1999 și a îmbunătățirii climatului macroeconomic, activitatea bancară și-a continuat, pentru al treilea an consecutiv, evoluția puternic ascendentă. Dinamismul pieței bancare românești a fost susținut cu preponderență de creditul neguvernamental, al cărui ritm de creștere în anul 2003 (+69,5% în termeni nominali, respectiv +48,5% în termeni reali) a fost superior celui aferent anului anterior.

Creditul acordat populației a constituit segmentul cel mai dinamic, ritmul său de creștere plasându-se mult peste cel înregistrat de sectorul corporativ (214,6% în termeni reali comparativ cu 24,6%). Dublarea ponderii segmentului de retail (până la 24,8% în decembrie 2003) a fost susținută de creșterea atractivității și diversificarea ofertelor operatorilor bancari, precum și de extinderea cererii populației pentru creditele de consum și imobiliare.

Deși creditul acordat populației a avut o contribuție majoră la extinderea pieței creditului, sumele restante aferente persoanelor fizice dețin o pondere nesemnificativă atât în volumul creditului neguvernamental (0,1% la finele lunii decembrie 2003), cât și în cel al creditelor acordate populației (0,6%). De altfel,volumul total al creditelor restante și îndoielnice înregistrează în continuare ponderi subunitare (0,3%) în totalul portofoliului creditelor neguvernamentale apreciate la valoarea netă.

Creșterea extrem de rapidă a creditelor acordate populației a avut consecințe pozitive asupra sistemului bancar, în principal în ceea ce privește diversificarea riscurilor (concentrate aproape exclusiv în zona corporativă până în anul 2003) și îmbunătățirea percepției publicului larg, care a început să considere tot mai mult băncile drept un partener real. În același timp însă, ritmul ridicat al creditării acestui segment ar putea crea anumite riscuri pe plan prudențial.

Trecerea la un alt palier de distribuție a creditelor a fost impusă de necesitatea creării pe piața bancară a unei infrastructuri de creditare pe termen mediu și lung.Asistăm, astfel, în perioada analizată, la o tendință de extindere a scadenței creditelor, reflectată într-o dinamică reală mai accelerată a creditelor pe termen lung (+148,4%) și mediu (+115,9%) comparativ cu cea înregistrată de cele acordate pe termen scurt (+10,8%), care continuă totuși să fie preponderente (49,5%). Dominanța creditelor pe termen scurt și-a pus astfel amprenta asupra configurației activului bilanțier din punct de vedere al gradului de lichiditate, cea mai mare parte a acestuia fiind concentrată în active lichide (82%). De asemenea, gradul de acoperire a creditelor acordate clientelei nebancare cu depozite atrase de la aceasta a fluctuat în intervalul cuprins între 60% și 70%, indicând un nivel acceptabil al expunerii la riscul de lichiditate la finele anului 2003.

Deși structura creditelor pe destinații diferă de la o bancă la alta, la nivelul sistemului bancar se evidențiază ca zone predilecte industria și serviciile, creditele acordate acestor sectoare deținând 42% și respectiv 38% din totalul creditelor, situație justificată de importanța celor două sectoare în cadrul economiei. În volumul total al creditelor, preponderente sunt creditele de trezorerie (47%), destinate în principal susținerii agenților economici pentru desfășurarea activității curente, urmate de creditele pentru echipamente (17%).

Intensificarea activității de creditare s-a regăsit și în volumul agregat al rezultatului financiar aferent anului 2003 (13 290,5 miliarde lei), superior celui înregistrat în anul precedent (12 498,1 miliarde lei), sursa principală constituind-o veniturile nete din dobânzi. Dinamica mai redusă a profitului net agregat în 2003 (+6,3%) comparativ cu anul anterior (+18,7%) a fost determinată de diminuarea spread-ului de dobândă la operațiunile cu clienții nebancari neguvernamentali (de la 17,6 puncte procentuale la 14,7 puncte procentuale, pe fondul accentuării competiției pe piața creditului), de majorarea cheltuielilor cu provizioanele (cu 50,6%, superioare anului anterior, ca urmare a intrării în vigoare la 1 ianuarie 2003 a noii metodologii de provizionare a creditelor), dar și de investițiile în infrastructură realizate de majoritatea băncilor.

Cu toate acestea, cei doi indicatori de rentabilitate (ROA și ROE) s-au situat pe o plajă de valori în creștere în perioada ulterioară aplicării noului regulament de clasificare și provizionare a creditelor (de la 1,2% în ianuarie la 2,2% în decembrie în cazul ROA și, respectiv, de la 8,4% la 15,6% în cazul ROE), apropiindu-se la finele anului 2003 de nivelurile aferente anului anterior (2,6% și respectiv 18,3%).

Tendințele favorabile consemnate de principalii indicatori de evaluare a solidității sistemului bancar au fost evidențiate și de reprezentanții Băncii Mondiale, ai Fondului Monetar Internațional, respectiv ai Comisiei Europene în rapoartele întocmite cu ocazia misiunilor colective de evaluare a sistemului financiar (FSAP4 și Peer review). Conform acestor evaluări, sistemul bancar prezintă o bună capitalizare, dispune de lichiditate ridicată și este bine supravegheat, autoritatea de supraveghere beneficiind de capacitate administrativă corespunzătoare, personal calificat și un management de calitate. De asemenea, potrivit evaluării efectuate în cadrul acestor misiuni de către specialiștii Băncii Mondiale și ai Fondului Monetar Internațional, prin modelul stress test, sistemul bancar a fost considerat rezistent la potențialele riscuri de piață și de creditare, expunerea la riscul valutar și de dobândă înregistrând un nivel redus în condițiile în care băncile își echilibrează poziția valutară netă, iar rata de dobândă practicată la credite este variabilă.

Dinamica activității de creditare nu a afectat soliditatea sistemului bancar, indicatorii de prudențialitate – rata de solvabilitate înaltă (circa 20%), lichiditatea ridicată (peste 3), nivelul gestionabil al creditelor neperformante (sub 1% din portofoliul de credite al băncilor) – indicând o rezistență considerabilă la șocuri.

Măsuri întreprinse pentru contracararea potențialelor riscuri bancare

În anul 2003, Banca Națională a României, ca autoritate de supraveghere a sistemului bancar, a acționat în vederea asigurării unui echilibru între două obiective potențial contradictorii:

pe de o parte, menținerea unui ritm ridicat de creștere a intermedierii bancare, care să asigure restrângerea decalajului semnificativ care desparte România de țările Uniunii Europene la acest indicator. Astfel, creditul acordat clientelei nebancare a consemnat o creștere de 48,5% în termeni reali;

pe de altă parte, menținerea sănătății financiare a sistemului bancar, în vederea asigurării unei creșteri sustenabile pe termen lung. Indicatorii prudențiali agregați s-au menținut la niveluri acceptabile conform standardelor internaționale, pe fondul măsurilor adoptate pe linie de reglementare și supraveghere și al unui comportament responsabil al acționarilor și conducătorilor instituțiilor de credit.

Perfecționarea unor instrumente de sprijin indirect al supravegherii bancare

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar a continuat să-și îndeplinească obligațiile de plată a compensațiilor cuvenite persoanelor fizice care dețineau depozite la băncile declarate în stare de faliment. În luna aprilie 2003, Fondul a încheiat perioada de plată pentru deponenții de la Bankcoop, iar în luna octombrie 2003 pentru deponenții de la Banca Internațională a Religiilor. Se află în curs de derulare plata compensațiilor pentru deponenții de la Banca Română de Scont, Banca Turco-Română și Banca Columna. Astfel, față de 5 184 miliarde lei compensații de plată datorate, Fondul a efectuat până la 31 decembrie 2003 plăți în sumă de 5 120 miliarde lei, reprezentând 98,8% din totalul obligațiilor de plată. În anul 2003 s-au efectuat plăți în sumă de 7,8 miliarde lei.

Fondul și-a diversificat aria de activitate, în anul 2002 fiind numit în calitate de lichidator la băncile aflate în faliment, respectiv Banca Română de Scont și Banca Turco-Română. Suma totală recuperată până la sfârșitul anului 2003 de la băncile în faliment a fost de 1 320,5 miliarde lei (25,4% din creanța nominală a Fondului), din care 150,3 miliarde lei în anul 2003.

Acorduri pentru stabilitate financiară și supraveghere prudențială

Cu o pondere a activului agregat de circa 33 la sută în PIB în anul 2003, sectorul bancar a continuat să dețină rolul de lider al pieței financiare, gradul de dezvoltare atins plasându-l într-o poziție dominantă în raport cu celelalte segmente (sectorul pieței de capital și cel al asigurărilor). Implicațiile poziției dominante, coroborate cu diversificarea sectorului financiar, cu creșterea volumului pieței și cu cerințele decurgând din integrarea acesteia în piața globală, au sporit considerabil responsabilitățile Băncii Naționale a României ca autoritate de reglementare și supraveghere bancară.

În acest sens, s-au intensificat eforturile de îmbunătățire a colaborării dintre autoritățile de supraveghere a pieței financiare românești, în scopul creșterii eficienței acestei activități și al asigurării unei dezvoltări sănătoase a tuturor segmentelor sistemului financiar. Oficializarea cooperării cu celelalte două autorități de supraveghere, Comisia Națională a Valorilor Mobiliare și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, s-a realizat prin semnarea unui protocol la data de 3 aprilie 2002. Pentru a contracara posibilitatea ca dezvoltarea rapidă a activității de creditare să afecteze alte sectoare, BNR a menținut un dialog permanent cu Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, propunând acesteia emiterea unor norme care să oblige societățile de asigurare să reasigure pe piața internă sau externă un procent semnificativ din expunerea rezultată din asigurarea riscului de credit. Ulterior au fost emise Normele CSA privind limitarea subscrierii riscurilor de credite de consum și ipotecare, care au intrat în vigoare începând cu data de 30 martie 2004.

În condițiile în care apelarea de către instituțiile de credit la surse alternative de finanțare are efecte benefice atât asupra sectorului bancar, cât și asupra capitalizării și lichidității pieței de capital, BNR s-a implicat activ în promovarea emiterii de către bănci a obligațiunilor pe piața de capital, colaborând în acest sens cu CNVM și BVB. Inițiativa BNR a dat roade, în primul semestru al anului 2004 două bănci românești efectuând astfel de emisiuni de obligațiuni, în valoare totală de 1 880 miliarde lei.

Pe plan extern, au fost intensificate acțiunile de negociere a unor acorduri privind schimbul de informații în domeniul supravegherii cu autoritățile competente din țările de origine ale băncilor care au înființat în România filiale, sucursale sau reprezentanțe. Până la sfârșitul anului 2003 au fost încheiate acorduri de cooperare cu șase autorități de supraveghere (Banca Națională a Moldovei, Agenția de Supraveghere și Reglementare din Turcia, Banca Centrală a Ciprului, Banca Italiei, Banca Greciei și Oficiul Federal pentru Supravegherea Bancară din Germania) și sunt în curs de derulare negocieri cu alte trei autorități (Banca Olandei, Banca Națională a Austriei și Comisia Bancară din Franța).

1.2. ANALIZA RESURSELOR ȘI PLASAMENTELOR BANCARE

PE EXEMPLUL ALPHA BANK ROMANIA

1.2.1. Alpha Bank – PREZENTARE GENERALĂ

Alpha Bank Group și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare au înființat Banca București SA în 1993 ca bancă comercială universală. Banca a devenit operațională în 11 august 1994. În viziunea acționarilor au stat două priorități: crearea unei echipe de experți care să includă profesioniști din sistemul bancar și dezvoltarea unor tehnologii specifice sectorului bancar pentru a livra clienților produse financiare de cea mai înaltă calitate.

În prima parte a anului 2000, banca și-a schimbat numele în Alpha Bank România pentru a accentua legăturile cu grupul mamă din Grecia și angajamentul acestuia de a sprijini economia românească. Pe lângă oferta variată de servicii bancare de prim rang, investiții și servicii de consultanță pentru antreprenori și clienți corporate, Alpha Bank România a participat și la împrumuturi sindicalizate menite a susține proiecte guvernamentale.

Ulterior, acționariatul de invidiat al băncii a fost mai departe îmbogatit și prin decizia băncii Monte del Paschi di Siena de a participa la o mărire a capitalului social contribuind cu 5% la acesta. După cum este bine știut, Banca Monte del Paschi di Siena este cea mai veche bancă din lume (înființată în 1472) și una dintre cele mai mari bănci italiene. Această prezență importantă va contribui la întărirea și dezvoltarea Alpha Bank și din perspectiva faptului că Italia este unul dintre cei mai mari investitori în România. Alpha Bank România a decis, de asemenea, să cumpere o cotă de 12.5% din Victoria Bank, cea mai mare bancă privată din Moldova.

Alpha Bank este astăzi una din primele bănci comerciale cu capital străin, din România. Banca face parte din Alpha Bank Group, cel mai mare grup al sectorului privat din Grecia și a doua bancă comercială din întregul sistem. Cu un personal de cca 700 de angajați (la 31 decembrie 2004, 578 de angajați la 31 decembrie 2003), banca oferă un spectru variat de produse și servicii pentru sectorul corporatist și cel de retail prin rețeaua sa de 22 sucursale din București, Arad, Baia Mare, Cluj, Constanța, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu și Timișoara. (9 sucursale în București și 13 sucursale în celelalte orașe).

Strategia Alpha Bank cu privire la oferta de servicii on-line s-a materializat încă de la început prin implementarea sistemului MIDAS – folosit în nouă dintre primele zece bănci ale lumii – sistem care oferă o legătură directă și performantă pentru efectuarea operațiunilor în timp real. Sistemele LEO, pentru managementul tranzacțiilor documentare, și ALLIANCE, cel mai nou și mai competitiv software folosit de băncile care sunt membre SWIFT, cât și un sistem de contabilitate multibranch/multicurrency, completează cu succes tehnologia prelucrării datelor operaționale în bancă. Angajamentul băncii de a transpune ultimele noutăți din lumea sistemelor bancare nu se oprește aici: recent a fost implementat sistemul ALPHALINE, un modul modern, sigur și foarte ușor de utilizat, aflat printre cele mai bune produse de home-banking din această categorie. Urmând linia vizionară a Grupului elen, banca va continua să-și dezvolte oferta de produse introducând Internet banking în mediul sigur și stabil existent deja, să-și dezvolte rețeaua de automate bancare și celelalte canale alternative. În acelasi timp cu permanenta preocupare pentru asigurarea calității serviciilor și sistemelor sale, banca a făcut eforturi considerabile pentru îmbunătățirea calificării profesionale a personalului său. Institutul Bancar din România, Institutul Bancar din Grecia precum și ALPHA BANK Grecia, au oferit angajaților băncii cursuri de specializare de înaltă calitate pe segmentul deservirii exemplare a clientului, marketingului avansat, gestiunii riscurilor, pentru mai mult de o cincime din personal.

ALPHA BANK ROMANIA a avut total active în valoare de USD 298.568.000 și profit net de USD 10.002.000 la sfârșitul anului 2001. La sfârșitul lui mai 2002, banca a înregistrat încă o dată creșteri constante și sănătoase mărindu-și atât numărul de operațiuni, clientelă cât și pozițiile din activul bilanțier. În acest sens, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, profitul net a crescut cu mai mult de 34% , portofoliul de credite s-a extins cu mai mult de 30% în timp ce valoarea creditelor neperformante a scăzut.

În acord cu politica de dezvoltare a băncii promovată în Grecia, aceea de "one stop banking", ALPHA BANK a promovat în România aceeași sinergie a grupului aducând alături de bancă afiliatele sale, ALPHA FINANCE, ALPHA ADVISORY, ALPHA LEASING, DANUBE FUND și ultima dar nu cea din urmă, ALPHA INSURANCE, toate companii de frunte în domeniile de activitate pe care le reprezintă.

Principalele caracteristici ale Alpha Bank: are o importantă rețea de sucursale în întreaga țară; oferă o gamă variată de servicii bancare; are o însemnată și diversificată bază clientelară; investește în cele mai noi tehnologii; angajează personal tânar cu înaltă calificare; are o bună cunoaștere a pieței românești și internaționale; are suportul Alpha Bank Group.

1.2.2 ANALIZA ÎN DINAMICĂ A ACTIVELOR ȘI PASIVELOR BANCARE

Situațiile financiare ale ALPHA BANK sunt redactate în concordanță cu Standardele de raportare Financiare Internaționale (International Financial Reporting Standards) incluzând Standardele Internaționale de Contabilitate (International Accounting Standards) și interpretări publicate de către aceasta. IFRS (Standardele de raportare Financiare Internaționale) cer ca situațiile financiare efectuate pe baza unui cost istoric să fie ajustate pentru a ține cont de efectele inflației, dacă acestea au fost semnificative. IAS sugerează că economiile ar trebui privite ca hiperinflaționiste, dacă, printre alți factori, rata cumulată a inflației pentru o perioadă de trei ani se apropie sau depășește 100%.

Creșterea anuală a prețului index general exprimată de către INSSE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) pentru anii 2002, 2003 și 2004 a fost:

Faptul că rata cumulată a inflației a fost de 75.14% pentru anii 2001, 2002, 2003, pe baza informațiilor publicate de Institutul National de Statistică și Studii Economice, împreună cu alți factori încă valabili au dus la adoptarea IAS 29 pentru formularea acestor situații financiare.

Principalii Indicatori de prudență bancară

Cei doi indicatori de rentabilitate (ROA și ROE) s-au situat pe o plajă de valori în creștere (de la 0.88% la 31 decembrie 2002 la 0.91% la 31 decembrie 2003 și 2.23% la 31 decembrie 2004 în cazul ROA și de la 9.55% la 31 decembrie 2002 la 11.85% la 31 decembrie 2003 si 33.57% la 31 decembrie 2004 în cazul ROE).

Principalul instrument pe care Banca îl folosește pentru urmărirea eficienței activității proprii, a dimensiunii operațiunilor proprii și a calității activelor și pasivelor sale este bilanțul.

Analiza pe care băncile o fac pe baza bilanțului anual permite comparații ale realizărilor anului de raportare fașă de anul anterior, iar pentru băncile care au propriile planuri financiare și o comparație cu cifrele înscrise în aceste planuri financiare. Analiza pe bază de bilanț făcută la Alpha Bank Romania la 31 decembrie 2004 este edificatoare și ea demonstrează evoluția pozitivă a acestei bănci și perspectiva dezvoltării sale în viitor.

Bilanțul contabil consolidat al Alpha Bank la 31 decembrie 2004 si 31 decembrie 2003 pe partea de pasiv prezintă următoarea structură și dinamică comparativ cu cel încheiat pe anul 2002.

Pasivele Alpha Bank au crescut cu 31,7% în anul 2004 față de anul anterior. Poziția cu cea mai bună reprezentare în pasivele băncii o au depozitele atrase de la alte bănci, care ajung în anul 2003 la 46,2% si in 2004 la 38,45 din total față de 42,6% în anul 2002.

După cum se observă, depozitele atrase de la clienți (a căror pondere a fost de 45,55% în anul 2004) s-au menținut aproximativ la același nivel ca în anul 2003 (40,1%), ele constituind surse de bază pentru dezvoltarea activității băncii.

În anul 2004 si 2003, principalele componente ale activului bilanțier al Alpha Bank sunt constituite din plasamentele băncii:

În structura plasamentelor, pe primul loc se situează creditele și avansurile acordate clienților, însumând 19.389.815 mil. lei, în creștere cu 26,8% față de anul anterior.

Evoluția depozitelor atrase de la alte bănci

Din depozitele atrase de la alte bănci, ponderea cea mai mare o dețin depozitele la termen, care au crescut de la 76,6% în anul 2002 la 85,4% în anul 2003, însă au scăzut la 80,2% în anul 2004.

Evoluția depozitelor atrase de la clienți

Din depozitele atrase de la clienți, depozitele la termen reprezentau aproximativ 50% (49,8%) în anul 2003, 43,87% in anul 2004, ceea ce justifică politica susținută a băncii de atragere de resurse pe termene mari acordând dobânzi stimulative, concomitent cu plasarea acestor resurse în credite, titluri de stat, depozite interbancare.

Situația datoriilor către clientelă pe tipuri de clienți

Credite și avansuri acordate clientelei

Analiza împrumuturilor și avansurilor acordate pe tipuri de clienți

Analiza creditelor și avansurilor acordate pe tipuri de sectoare

Principalele rate de exploatare

Situația veniturilor din dobânzi și disconturi

Situația cheltuielilor cu dobânzi

Venituri nete din comisioane și onorarii

Costuri salariale și alte cheltuieli productive

Rezerve la Banca Națională a României

Contul curent la Banca Națională a României cuprinde o rezervă minimă obligatorie în valoare de 769.040 mil. ROL și 133.439 USD calculată ca un procent pentru fiecare tip de depozit luat de bancă. Rezerva este denominată în USD pentru depozitele curente în monedă străină și în ROL pentru depozitele curente în moneda națională. Rata de dobândă plătită de BNR în perioada anului 2004 a fost de 6% pentru rezervele în lei si de 0.75% pentru rezervele în USD (2003: s-a modificat de la 6.25% la 6% pentru rezervele în lei și de la 1% la 0.75% pentru rezervele în USD; în 2002: s-a modificat de la 15% la 8% pentru ROL și 1% pentru USD).

Titluri de stat și obligațiuni

În timpul anului 2004, Banca a fost în posesia titlurilor de stat emise de către Ministerul Român de Finanțe în lei, cu rata de dobândă modificată de la 15.25% la 18.15% pentru anul 2004 (pt. anul 2003, rata de dobândă s-a modificat de la 13.84% la 33.59%).

Rata medie, în decembrie 2004, a fost de 15.96% (iar în 2003 de 17.59%), cu scadență între ianuarie și mai 2005. Obligațiunile în monedă străină, la 31 decembrie 2004, au fost denominate în USD și EUR și au avut o rată a dobânzii de 2.6% și 3.85% (2003: între 3.3% și 3.55%) iar scadența în aprilie 2005 și mai 2006. Obligațiuni în valoare de 84562 mil. ROL au fost garantate la 31 decembrie 2004 de Banca Națională a României pentru anumite proiecte prestabilite (31 decembrie 2003: 101.135 mil. ROL).

Depozite și datorii constituite la alte bănci (Active din bancă)

Situația titlurilor de investiții

Investiții

Situația clădirilor și a echipamentelor

Echipamentele de birou sunt reprezentate, în principal, de echipamente penru calculator, iar activele intangibile sunt reprezentate de pachete de soft-uri. Incluse în alte active sunt: autoturisme, mobilă, echipamente pentru întreținere sediu, aer condiționat, etc.

Alte fonduri împrumutate

Alte fonduri împrumutate reprezintă facilități de credit pentru întreprinderi mici și mijlocii, în valoare de 10 mil. EUR, primite de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare în Noiembrie 2001, cu termen de maturitate în Mai 2007 și alta primită în Octombrie 2003 cu scadentă în Noiembrie 2010. La 31 decembrie 2004, Banca a tras sume în valoare de 16 mil. EUR (9 mil. EUR la 31 decembrie 2003) și a rambursat sume în valoare de 3.11 mil. EUR, echivalentul a 511.212 mil. ROL (echivalentul a 333.504 mil. ROL la 31 decembrie 2003).

Capitalul social

Capitalul bancar joacă un rol important începând cu constituirea băncii și continuând cu perioada de funcționare până la lichidare. Datorită acestui rol în ultimii ani capitalul a devenit punctul esențial al managementului bancar.

Din punct de vedere teoretic, capitalul bancar îndeplinește următoarele funcții:

Protejează deponenții în eventualitatea insolvabilității și lichidării băncii;

Absoarbe pierderile neanticipate pentru a menține încredere, astfel ca, în condiții de stres, banca să-și poată continua activitatea;

Servește la achiziționarea de clădiri și echipamente pentru desfășurarea activității;

Servește ca o limită impusă (Norma Cooke) pentru expansiunea nejustificată a activelor.

Autoritățile bancare impun băncilor să respecte o serie de norme privind:

Capitalul necesar (capitalul social) pentru constituirea și funcționarea băncilor;

Respectarea gradului de adecvare a capitalului.

Legile bancare prevăd sume minime de capital necesar pentru autorizarea băncilor.

Independent de reglementările impuse de autorități cu privire la mărimea capitalului social al unei bănci, managementul bancar își dimensionează capitalul propriu luând în considerare următoarele elemente: achiziționarea de clădiri și echipamente pentru desfășurarea activității; absorbirea pierderilor neanticipate pentru a menține banca deschisă în condiții de stres, ceea ce din punct de vedere al autorităților presupune asigurarea solvabilității băncii.

Banca își calculează capitalul social bazându-se pe regulile enunțate de Banca Națională a României. Aceste părți ale capitalului social se calculează comparând capitalul eligibil al băncii cu activele și angajamentele reflectate în bilanț. Aceste reguli de calcul cer ca partile capitalului social să fie calculate pe baza informațiilor financiare pregătite în concordanță cu Regulile de Contabilitate din România (Romanian Accounting Regulations).

Capitalul social, la 31 decembrie 2004, era format din 2856346 acțiuni la o valoare nominală de 508487 lei per acțiune (la 31 decembrie 2003 – 2856346 acțiuni la o valoare nominală de 445562 lei per acțiune).

Structura capitalului social la 31 decembrie 2004 este următoarea:

În Noiembrie 2003, structura acționariatului a fost schimbat în urma absorbției Alpha Romanian Holdings de către Alpha Bank A.E.. De asemenea, Alpha Advisory Romania a devenit un nou acționar, cu 10 acțiuni deținute anterior de către Alpha Romanian Holdings.

Rezerve

În concordanță cu Legea activității bancare din România, Banca trebuie să distribuie din profit dividende sau să efectueze un transfer în rezerve, pe baza situațiilor financiare redactate conform regulilor române de contabilitate. Sumele transferate în rezerve trebuie să fie folosite în scopurile desemnate la încheierea transferului. În conformitate cu Legea bancara din România, Banca a fost obligată ca până la sfârșitul anului 2004 să creeze următoarele rezerve din repartizarea profitului: Rezerve legale – 20% din profitul brut; Rezerve pentru pierderi de credite latente – 2% din portofoliul de împrumuturi. Ceea ce rămâne din profitul net, este distribuit acționarilor sub formă de dividende.

Garanții și scrisori de credit

Banca emite garanții și scrisori de credit în favoarea clienților săi. Principalul scop al acestor instrumente este să asigure că fondurile sunt valabile clienților la cererea acestora. Garanțiile și scrisorile de credit, care reprezintă asigurări irevocabile că Banca va face plăți în cazul în care un client nu-și poate onora obligațiile, dețin același risc de credit ca și împrumuturile. Acreditivele comerciale și acreditivele documentare sunt colateralizate și, prin urmare, au un risc semnificativ mai mic. Riscul de piață și riscul de credit pentru aceste insrumente financiare ca și riscul operațional, este similar cu acela care apare din acordarea împrumuturilor. În ceea ce privește angajamentele de credit, cele pe termen mediu și lung au un grad de risc mai mare în comparație cu cele pe termen scurt. Sumele agregate ale garanțiilor, a scrisorilor de garanție și a angajamentelor pentru creditele extinse, la sfârșitul anului, au fost următoarele:

Riscuri asumate de către bancă

Riscul de rată a dobânzii

Banca este expusă la riscuri variate asociate cu efectele fluctuațiilor ratelor de dobândă ale pieței și cu situațiile financiare și cash-flow-urile. Ratele de dobândă pot crește ca rezultat al schimbărilor, dar se pot reduce în cazul în care apar mișcări neașteptate. Managementul pune limite la nivelul ratei de dobândă, aceasta fiind monitorizată zilnic.

Tabelul următor expune, pe scurt, ratele de dobândă, pentru anumite instrumente financiare:

Riscul valutar

Banca funcționează într-o economie în dezvoltare. România experimentează rate înalte ale inflației precum și deprecere semnificative ale monedei. Acesta este un risc consecvent de pierdere în valoare a activelor monetare nete deținute în lei. Banca își administrează expunerea la modificările ratelor de schimb valutar, modificându-și activele și pasivele laolaltă.

O analiză a activelor și pasivelor denominate în lei și alte valute este exprimată în următorul tabel:

Riscul de piață

Riscul de piață provine din schimbările apărute în prețurile titlurilor. Pentru a administra riscul de piață, Banca a stabilit anumite limite în cadrul comerțului.

Riscul de lichiditate

Riscul de lichiditate este asociat cu dificultatea unei întreprinderi de a-și procura resursele necesare în vederea onorării angajamentelor sau incapacitatea acesteia de a vinde rapid un activ financiar la valoarea lui reală. Politica băncii în ceea ce privește riscul de lichiditate este să-și mențină suficiente rezerve lichide pentru a-și onora obligațiile la scadență.

Riscul de credit

În acordarea facilităților și a împrumuturilor, banca este expusă la riscul de credit. Acesta este reflectat în bilanțul băncii. Banca își minimizează riscul de credit aplicând anumite comisioane la împrumuturi, stabilind anumite limite de expunere și aplicând o politică prudentă atunci când riscul unei pierderi devine posibil.

CAPITOLUL II

MODUL DE ANALIZĂ, ACORDARE ȘI ADMINISTRARE A FACILITĂȚILOR DE CREDIT ACORDATE CLIENȚILOR NEBANCARI

2.1. PRINCIPII GENERALE ALE CREDITULUI BANCAR

“Creditul nu reprezintă niciodată mai mult decât transferul de capital dintr-o mână în alta.”

John Stuart Mill

În literatura de specialitate, creditul este definit ca „operațiunea prin care se iau în folosință imediată resurse în schimbul unei promisiuni de rambursare viitoare, însoțită de plata unor dobânzi care remunerează pe împrumutător”.

Raportul de credit constituie temelia activității instituțiilor financiar-bancare cu caracter lucrativ și finalitate în profit. Băncile realizează operațiile proprii raportului de credit în forme specifice. Activitatea băncilor în cadrul raporturilor de credit constă în atragerea de disponibilități financiare de pe piață care, împreună cu capitalul propriu, fondurile acționarilor și eventualele resurse publice în cazul creditării subvenționate, să fie plasate în afaceri profitabile.

Operațiunea de credit poate interveni, într-o gamă largă, între indivizi, sub forma unor acorduri personale simple, până la tranzacțiile formalizate care se realizează pe piața monetară sau financiară foarte dezvoltată, formulate în cadrul unor contracte complexe. O parte importantă a relațiilor de credit privește imobilizarea capitalurilor disponibile și a economiilor depuse la societățile bancare. Creditul bancar este acordat de către bănci persoanelor fizice și juridice pe termen scurt, mediu sau lung. Aceste credite se pot acorda cu sau fără înscrisuri, cu garanții reale sau fără, pe obiecte ale creditării sau global.

Clasificarea creditelor bancare acordate de societățile de profil din țara noastră se poate realiza potrivit mai multor criterii, dintre care cele mai importante țin seama de scadența, de tipul debitorului, de destinație și de calitatea creditului.

Clasificarea creditelor în funcție de scadență

În funcție de scadență , se deosebesc trei tipuri de credite:

Creditul pe termen scurt, prin care se înțelege orice operațiune de împrumut de sume de bani pe o perioadă ce nu depășește 12 luni. Creditul pe termen scurt este forma curentă a creditului bancar pentru activitatea de exploatare a agenților economici. Sumele astfel obținute sunt înscrise în situațiile contabile ale acestor agenți sub denumirea de credite de trezorerie.

Creditul pe termen mediu este împrumutul a cărui dată de rambursare este de la 1 la 5 ani. Acest tip de credit se acordă pentru activitatea de import/export, pe bază de contracte ferme în acest sens, pentru activitatea de investiții, unde eficiența proiectului propus trebuie dovedită încă din faza studiului de fezabilitate.

Creditul pe termen lung este împrumutul a cărui durată de rambursare depășește 5 ani. Se acordă pentru investiții pe temen lung, cu durată de folosință îndelungată (finanțarea activităților de dezvoltare sau restructurare industrială, pentru construcții de locuințe, etc).

Clasificarea creditelor în funcție de tipul debitorului

După tipul debitorului, creditele bancare pot fi:

Credite acordate persoanelor fizice, care, în funcție de destinație, se pot acorda pentru finanțarea construirii sau achiziționării unei locuințe, pentru cumpărări de bunuri de folosință îndelungată, pentru studii și, mai nou, creditarea de trezorerie prin intermediul cărților de credit;

Credite acordate persoanelor juridice, care sunt foarte variate și au o gamă larg de caracteristici, atât din punct de vedere al prevederilor contractuale, cât și al costurilor aferente. Dintre aceste credite, cel mai des utilizate sunt creditele de trezorerie, liniile de credit, creditele specializate, creditele pe stoc, etc.

În general, nevoia de creditare apare din lipsa fondurilor proprii pentru a face față în întregime cheltuielilor ocazionale de desfășurare normală a activității complexe a fiecărui agent economic (producție, investiții, ). La orice agent economic apar dezechilibre, disfuncționalități în cazul trezoreriei, al gestiunii întreprinderii. De aceea, creditul de trezorerie ocupă o pondere însemnată în totalul creditelor bancare.

Creditul de trezorerie este necesar când activul circulant din bilanț nu poate fi acoperit integral din încasări și din fondul de rulment. Se poate afirma că în cadrul creditelor de exploatare, creditul de trezorerie deține primul loc. Orice agent economic deține active circulante importante determinate, în primul rând, de activitatea de producție și, în al doilea rând, de creanțele asupra clientelei. La orice agent economic, sursele de finanțare trebuie să fie suficiente pentru a face față nevoilor de acoperire a activului circulant.

În țara noastră, fondul de rulment are în general un volum mai mare decat în țările cu o economie dezvoltată, ca urmare a vitezei mai mici de rotație a mijloacelor circulante în general si a ciclului de fabricație mai lung. De aceea, având în vedere și faptul că mijloacele proprii de finanțare sunt limitate, putem afirma că la noi, necesitatea creditelor bancare este mai mare. Se pot adăuga și stocurile mai mari de produse finite care nu se vând (ca urmare a nefolosirii marketingului vânzării) și încasărilor restante care au ajuns la un nivel de nesuportat. Necesarul total de fonduri și deci de credite este determinat și de modul de gestionare al agentului economic. Dacă printr-o gestionare eficientă a fondurilor se poate asigura rotația stocurilor, recuperarea mai rapidă a creanțelor imobilizate, obținerea prelungirii creditului furnizorilor, creșterea avansurilor primite de la partenerii de afaceri, putem vorbi de o reducere a necesarului de credite al agenților economici.

Credite acordate altor bănci;

Credite acordate statului.

Clasificarea creditelor în funcție de calitatea lor

În funcție de calitatea lor, creditele se împart în credite performante și credite neperformante:

Creditele performante reprezintă pentru bancă acea categorie de credite în curs de execuție, a căror durată de acordare nu este expirată, iar debitorii și-au achitat, la data convenită în contract, toate datoriile față de bancă. Pentru creditele pe termen lung și mediu, condiția necesară pe care trebuie să o îndeplinească creditele pentru a fi considerate performante, este aceea ca toate tranșele de rambursare (inclusiv dobanda) să fie achitate la zi.

Creditele neperformante reprezintă acele credite la care obligațiile contractuale de plată ale debitorului nu au fost onorate la scadențele convenite. În aceste cazuri, creditul rămas de rambursat se trece într-un cont separat, de credite restante, dobânda corespunzătoare acestora fiind majorată. Pentru lichidarea acestui tip de credite, banca fie că urmărește debitorul în instanță pentru valorificarea garanțiilor materiale (gaj, ipotecă etc), fie că, în urma unui contract cu debitorul, prelungește contractul de credit, în schimbul unor noi garanții.

Analiza riscului și decizia acordării unei facilități de credit au la bază principiile generale care decurg din prevederile legii 58/1998 privind activitatea bancară, ale normelor Băncii Naționale Române, ale Statutului Alpha Bank, precum și pe cele speciale decurgând din strategia Băncii privind activitatea de creditare sub orice formă.

Alpha Bank se angajează cu prioritate în activitatea de creditare a clienților din România. Pentru a acorda facilități de credit clienților săi, aceștia trebuie să demonstreze statutul lor legal și să se încadreze în criteriile de bonitate stabilite în Manualul de Creditare aferent Băncii.

Banca poate acorda orice formă de credit, cu excepția următoarelor situații:

tranzacții interzise de către Legea 58/1998, art. 53;

când integritatea morală a clientului este dubioasă;

când nu este clar justificat obiectul creditului;

pentru organizații caritabile, religioase și alte organizații non-profit;

pentru finanțarea producției de armament, sisteme și tehnologii utilizate în scopuri militare;

credite nelimitate în timp, care nu au stabilite scadențe finale;

când proiectul sau activitatea clientului nu se încadrează în cerințele Legii protecției mediului.

Tipuri de faciltăți acordate de Alpha Bank Romania, din punct de vedere al modalităților de angajare a fondurilor băncii:

Credite cash

credite și linii de credit (revolving);

scontări și forfetări de efecte de comerț (bilete la ordin, cambii, trate)

Credite non-cash

angajamente date pentru clienți: scrisori de garanție, avaluri (pe efecte de comerț), deschideri/confirmări de acreditive.

Alte criterii de clasificare a facilităților de creditare:

perioada pe care se acordă (termenul):

pe termen scurt (până la 12 luni);

pe termen mediu (între 1 și 5 ani);

pe termen lung (peste 5 ani).

Scopul/obiectul creditării (multi-option pentru obiecte de creditare multiple);

Valuta în care sunt denominate facilitățile:

O singură valută;

Multi-curency (trageri în mai multe valute).

Modul de acordare, derulare, urmărire, rambursare;

Modul de reflectare în contabilitate;

Garanțiile care stau la baza facilității;

Beneficiarul/beneficiarii facilității (în cazul facilităților multi-customer).

Documente necesare efectuări analizei solicitării de credit:

cererea de facilitate completată de client;

documentele care atestă statutul juridic al clientului/grupului de clienți la momentul solicitării;

documentele care stau la baza determinării tipului de facilitate/obiectului creditului;

documente care atestă tipul și proprietatea garanțiilor aduse de client/grup de clienți;

documente contabile utilizate pentru efectuarea analizei economico-financiare;

alte documente necesare formulării unui punct de vedere obiectiv referitor la solicitarea clientului.

NOTĂ: În cazul creditelor acordate pe documente în curs de încasare (ordine de plată, cecuri, bilete la ordin), acestea au ca scop acoperirea operativă a fondurilor necesare derulării activității, până la încasarea contravalorii documentelor ce urmează a fi încasate de la partenerii de afaceri ai clienților împrumutați. În vederea acordării, se vor analiza ultimul bilanț contabil încheiat și ultima balanță de verificare, iar garanția va fi reprezentată de documentele certe remise la încasare. În acest caz, contractul de credit va avea forma adaptată acestui tip de facilitate.

Garanții acceptate de bancă:

garanții personale

scrisori de garanție bancară

garanții eliberate de fondurile de garantare a creditelor agreate de bancă

fidejusiunea

solidaritatea codebitorilor

efecte de comerț avalizate

asigurarea oferită de societăți specializate

certificate de depozit, certificate de trezorerie

bilet la ordin în alb, semnat și acceptat

garanții reale

ipoteci

garanții reale mobiliare cu deposedare

garanții reale fără deposedare

privilegiile

garanții atipice:

cesiunea de creanță

subrogația

delegația imperfectă

compensația

scrisoare de confort, scrisoare de intenție

alte garanții: “parent guarantee” (acceptate conform deciziilor Comitetului de Direcție).

Valoarea garanțiilor oferite de clienți, ponderată cu coeficienții de ajustare corespunzători, trebuie să asigure un grad de acoperire de cel puțin 120% pentru volumul total al facilităților de credit acordate, inclusiv doânzile și comisioanele aferente.

Pentru clienții tradiționali, care prezintă bonitate și corectitudine în onorarea obligațiilor către bancă și garanții ușor valorificabile, gradul minim de acperire cu garanții poate fi redus până la 100%. În cazul facilităților de creditare acordate pe termen mediu sau lung, se va asigura acoperirea cu garanții pentru primele 12 luni.

Pentru bunurile aduse în garanție, se încheie polițe de asigurare pe toată perioada de creditare, cu una dintre societățile de asigurare agreată de Alpha Bank Romania. Drepturile de despăgubire din polițele de asigurare se cesionează în mod obligatoriu în favoarea băncii.

Analiza economico-financiară are ca obiective principale:

determinarea indicatorilor economico-financiari stabiliți de bancă, pe baza datelor din bilanțurile contabile și balanțele de verificare

stabilirea corectă a fluxului de numerar

stabilirea serviciului datoriei

stabilirea calității creanțelor/stocurilor (mai ales a celor acceptate la creditare)

identificarea facilităților de credit contractate de la alte bănci

veificarea clientului atât la Centrala Incidențelor de Plăți cât și la Centrala Riscurilor Bancare

identificarea eventualelor schimbări în structura și strategia activității clientului.

Aprobarea facilității de credit se face conform competențelor stabilite de către Comitetul de Direcție.

Toate facilitățile de credit se pun la dispoziția clienților numai după semnarea contractului de facilitate de ambele părți și îndeplinirea condițiilor stabilite. Contractele de facilitate se vor înregistra în Registrul unic de evidență a contractelor de credite, organizat la nivelul sucursalei.

Încadrarea facilităților de credit în funcție de termenul de rambursare și destinația creditelor se face pe baza tipurlor și sub-tipurilor de credit.

Conturile utilizate în activitatea de creditare:

conturi în care se înregistrează valoarea facilității acordate (de credite, de angajamente)

conturi de creanțe atașate, în care se înregistrează dobânzile calculate și neajunse la scadență (“accruals”)

conturi în care se înregistrează:

veniturile încasate din activitatea de creditare (din dobânzi, din comisioane)

sumele restante din facilitățile de credit

cheltuieli cu provizioanele de risc de credit

pierderile din creanțe nerecuperabile la data trecerii în evidențele extrabilanțiere.

Costurile percepute pentru creditele acordate clientelei:

dobânda de bază;

marja de risc și gestiune (denumită “marjă”);

marja majorată de risc și gestiune (marja majorată + comision de gestiune);

comision de administrare – în sumă fixă; se aplică creditelor la termen mai mare de 1 an, se încasează la moment aniversar – la multipli de an de la data acordării și se calculează la soldul contului;

comision flat – în sumă fixă, se aplică creditelor acordate pe termene mai mici de 12 luni și facilităților de overdraft;

comisionul de neutilizare – flat, se aplică tuturor creditelor;

comisionul de rambursare anticipată – flat, se percepe la creditele acordate pe termen mai mare de 1 an;

comisionul de evaluare – în cazul creditelor garantate cu bunuri ce necesită raport de evaluare în vederea stabilirii valorii luate în garanție;

comisionul de consultanță juridică, atunci când se recurge la servicii externe de acest gen;

penalități de întârziere – se calculează și sunt datorate de client/clienți începând cu data investirii Contractului cu formula executorie și până la achitarea integrală a datoriilor.

ANALIZA ȘI APROBAREA FACILITĂȚII DE CREDIT

Analistul de credit – Direcția Corporate (Centrală) oferă clientului informații despre produsele de creditare ale băncii și îl consiliază în vederea alegerii produsului.

În funcție de alegerea/necesitățile clientului, analistul de credite înmânează acestuia documentele pe care trebuie să le completeze: cererea de credit.

Analistul de credite din sucursală analizează documentele prezentate de client și completează: Credit Request Form, verifică în bazele de date CIP și CRB clientul/clienții solicitanți; verifică în sistem dacă clientul/clienții sunt beneficiarii unor facilități acordate deja de bancă, tipul acestor facilități și soldul conturilor deschise penru fiecare facilitate; calculează indicatorii economico-financiari stabiliți prin reglementări interne, pe baza datelor din ultimele 2 bilanțuri contabile, ultima balanță de verificare încheiată pentru aceeași lună din anul precedent (interval de 12 luni); analizează garanțiile oferite de client/clienți, membri ai grupului și stabilește care sunt cele acceptabile și acoperitoare, din punct de vedere al băncii. Valoarea garanțiilor luată în calcul la determinarea gradului de acoperire cu garanții, va fi ponderată cu coeficienții specifici fiecărui tip de garanție

Analistul de credite întocmește nota de credit propunând aprobarea sau respingerea facilității de credit, în funcție de concluziile desprinse din analiza efectuată. Nota de credit va conține toate elementele economico-financiare necesare luării unei decizii obiective, inclusiv date despre modul de garantare a facilității.

Directorul Direcției Corporate (Centrala) verifică și semnează nota de credit și o înaintează Comitetului de Credite de la nivelul Direcției Corporate din Centrală.

Comitetul de Credite – Direcția Corporate (Centrala) analizează solicitarea de facilitate și transmite Comitetului de Credite propunerile sale, împreună cu documentația aferentă, în vederea luării unei decizii.

Comitetul de Credite analizează documentația de credit și decide aprobarea/respingerea facilității. În cazul respingerii facilității de credit: Comitetul de Credite din Centrală înapoiază documentația Direcției Corporate/analistului de credite, motivând decizia.

În cazul aprobării facilității de credit:

Dacă valoarea cumulată a facilităților acordate clientului/grupului, inclusiv solicitarea respectivă, se încadrează în nivelul propriu de competență, Comitetul de Credite înapoiază documentația de credit Direcției Corporate/analistului de credite, în vederea întocmirii contractului de facilitate.

Dacă valoarea cumulată a facilităților acordate clientului/grupului, inclusiv solicitarea respectivă, depășește nivelul propriu de competență, Comitetul de Credite înaintează documentația nivelului superior de competență.

Comitetul de Credite din Centrală/Comitetul de Direcție/Consiliul de Administrație analizează documentația, solicită informații suplimentare Direcției Corporate din Centrală în cazul în care consideră insuficiente datele din nota de credit sau unele aspecte sunt neclare și decide aprobarea facilității (eventual cu îndeplinirea anumitor condiții înainte de punerea la dispoziție a fondurilor) sau respingerea facilității.

După primirea comunicării scrise despre aprobarea/respingerea facilității, Direcția Credite și Risc (Centrala) informează clientul/clienții pentru a se prezenta la sediul băncii.

În cazul respingerii facilității, analistul de credite – Direcția Corporate (Centrala) înapoiază clientului/clienților, documentele aflate la dosarul facilității și care aparțin acestuia/acestora, însoțite de informarea în scris referitoare la decizia băncii.

În cazul aprobării facilității, analistul de credite – Direcția Corporate (Centrala), trimite Dept. Credite din sucursală care va administra facilitatea, o copie a notei conținând analiza solicitării și propunerile aferente și extrasul din minuta Comitetului de Credite din Centrală în care se menționează aprobarea facilității.

După primirea documentelor de la Direcția Corporate din Centrală, analistul de credite din sucursală:

solicită clientului documentele originale referitoare la garanțiile acceptate și întocmește anexele la Contractul de facilitate, urmărind concordanța deplină dintre cele stipulate în contract și anexele acestuia, pe de o parte și nota de credit, pe de altă parte;

încheie Contractul de facilitate cu clientul în minimum 2 exemplare originale, atribuindu-i un număr din registrul intern de evidență;

trimite contractele spre avizare consilierului juridic din sucursală/Direcției Juridice din Centrală;

înaintează contractele, în vederea semnării, clientului și apoi conducerii sucursalei.

Analistul de credite înmânează clientului contractele de garanție, anexe la Contractul de facilitate, în vederea înregistrării ipotecii/ipotecilor la judecătorie și polițele de asigurări (altele decât cele încheiate cu Alpha Insurance Romania) pentru înregistrarea la societatea de asigurare a cesiunii drepturilor de despăgubire din polițele de asigurare.

Persoana împuternicită cu înregistrarea la Arhiva Electronică (sucursală) înregistrează gajurile la Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare.

Analistul de credite urmărește îndeplinirea tuturor condițiilor prevăzute în contractul de facilitate, inclusiv respectarea termenului de înregistrare a garanțiilor.

ACORDAREA CREDITULUI / FACILITĂȚII DE CREDIT

ÎNREGISTRAREA FACILITĂȚII APROBATE

1. Analistul de credite din sucursală introduce în aplicația Midas facilitatea aprobată;

2. I. Analistul de credite deschide în Midas contul de angajament extrabilanțier aferent facilității aprobate. Deschide, dacă nu există deja, conturile de angajament extrabilanțier în care se înregistrează facilitatea acordată, cu precizările:

conturile sintetice:

9031.90 “Angajamente în favoarea clientelei”

9039.xx “Alte angajamente în favoarea clientelei”

9082.xx “Alte valori date”

se deschid pe cod sucursală / număr client / valută.

Contra-contul (contrapartida) = 9091.01 “Contra-cont”

9991.xx “Contra-cont”

se deschide pe cod sucursală / customer de contabilitate pentru sucursală / valută.

Data menționată, care reprezintă data de deschidere a conturilor trebuie să fie egală cu data aprobării facilității.

2. II. Analistul de credite completează în Midas cu informațiile generale corespunzătoare: număr batch, sucursala, departament, descriere operațiuni.

Nota contabilă va conține:

– cod suc./9031.90/client/valută = cod suc./9091.01/customer contab./valută

– cod suc./9039.xx/client.valută = cod suc./9091.01/customer contab./valută

– cod suc./9982.xx/client/valută = cod suc./9991.xx/customer contab./valută

Șeful Dept. Credite / Înlocuitorul acestuia (sucursală) verifică și autorizează operațiunile de înregistrare a facilității în sistemul Midas.

Directorul de Sucursală avizează operațiunea.

În cazul facilităților “MULTI-CUSTOMER”, înainte de deschiderea contului de angajament pe cod de client ”PARRENT”, este necesară identificarea și configurarea la nivel Midas a grupului.

În acest scop, analistul de credite din sucursală definește în sistem un “CUSTOMER NUMBER” de tip “PARRENT” (client-lider al grupului), diferit de codurile clienților beneficiari ai facilității. Definește legătura dintre fiecare membru al grupului și clientul “PARRENT”. Sucursala care înregistrează facilitatea devine “BOOKING BRANCH”.

Analistul de credite din sucursală înregistrează manual (batch) comisioanele reprezentând cheltuieli directe, astfel:

cheltuieli directe în contul 7029.32, la data semnării contractului;

comisionul de administrare a creditelor la termen (pentru credite acordate pe termen mediu/lung) în contul 7029.33, la data semnării contractului și la date aniversare (multiplu de an) de la semnarea contractului; Comisionul se calculează la soldul contului de credit;

comisionul de evaluare, în contul 7029.35, la data înmânării raportului de evaluare către client.

Șeful Dept. Credite din sucursală verifică și autorizează “batch”-urile aferente comisioanelor.

2.3.2 ÎNREGISTRAREA COLATERALELOR ACCEPTATE ÎN

GARANTAREA FACILITĂȚILOR DE CREDIT

1. Analistul de credite din sucursală înregistrează tranzacțional, la momentul semnării contractelor, constituirea garanțiilor în evidențele băncii.

2. Analistul de credite din sucursală primește:

contractele de ipotecă înregistrate la judecătorie, de la client;

contractele de gaj înregistrate la Arhiva Electronică, de la persoana împuternicită în acest sens din sucursală;

documentul care atestă cesionarea în favoarea băncii a drepturilor de despăgubire din polițele de asigurare (cele încheiate cu alți asigurători decât Alpha Insurance Romania), de client/clienți.

Analistul de credite verifică dacă au fost îndeplinite toate condițiile din contractul de facilitate.

3. Analistul de credite din sucursală înregistrează în conturi de pasiv extrabilanțiere, garanțiile prevăzute în contractul de facilitate și înscrise la judecătorii/Arhiva Electronică, la valoarea integrală, neajustată cu coeficienți de risc, valoarea preluată din documentele prezentate de client sau din Raportul de evaluare întocmit de experți autorizați, agreați de bancă. Conturile de pasiv în afara bilanțului se deschid pe sucursale, client și valute, diferențiate: valuta contului de pasiv extrabilanțier va fi aceeași cu valuta în care este exprimată facilitatea, în măsura în care este posibil. La schimbarea valutei facilității, se va urmări ca și garanțiile să se înregistreze contabil în aceeași valută cu cea a facilității.

4. Șeful Dept. Credite din sucursală verifică și autorizează “batch”-urile aferente înregistrării contabile a garanțiilor colaterale.

În cazul în care un client are mai multe contracte de facilitate care, eventual, au garanții comune sau cu același bun/aceleași bunuri au fost garantate și facilitățile acordate altor clienți, pentru fiecare contract de facilitate, se vor înregistra separat în extrabilanțier garanțiile constituite.

2.3.3. ACORDAREA EFECTIVĂ A CREDITULUI

(ÎNREGISTRAREA TRAGERILOR)

1. Analistul de credite din sucursală înregistrează tranzacțional în Midas tragerea din facilitatea de credit în conturile de credit, conform tipului și sub-tipului de credit alocat. Înregistrările în conturile de credit se vor efectua automat.

2. Analistul de credite informează în scris Departamentul Clientelă din sucursală despre acordarea facilității prin intermediul formularului « Viza de utilizare ».

2.3.4. CALCULUL ȘI ÎNCASAREA DOBÂNZII

Dobânzile de calculează la soldurile zilnice ale conturilor de credite curente și se înregistrează automat în conturile de creanțe atașate 2027 și de venituri 7021/7022/7024 corespunzătoare, la sfârșitul lunii sau la data de scadență. Dobânda se calculează de la data punerii la dispoziție a fondurilor către client și este formată din dobânda de bază și marja. Dobânzile se înregistrează în conturile de venituri în valuta în care a fost acordată facilitatea, conturi care la sfârșitul zilei se închid automat prin conturile de venituri în lei.

Înregistrările contabile generate automat sunt:

înregistrarea dobânzii calculate în conturile de creanțe atașate:

2027.xx = 7021.xx/7022.01/7024.01

Conturile de venituri se deschid astfel:

Cod sucursală/7021.xx/customare no/valuta

Cod sucursală/7022.01/customer no/valuta

Cod sucursală/7024.01/customer no/valuta

Unde:

7022.01 – pentru clienți financiari

7024.01 – pentru overdraft neautorizat

înregistrarea încasării dobânzii (dobânda de bază și marja)

cod sucursală /2511.xx/customer no/valuta = cod sucursală/2027.xx/customer no/valuta

Analistul de credite din sucursală analizează raportul zilnic și raportul săptămânal, urmărind sumele scadente aferente creditelor și valoarea dobânzilor calculate, care urmează a fi încasate. În vederea alimentării conturilor curente și urmăririi ordinelor dispuse de clienți înainte de data achitării dobânzii, transmite o notificare Dept. Clientelă din sucursală cu cel puțin 3 zile lucrătoare înainte de sfârșitul lunii.

Conform contractului de facilitate, clientul debitor este obligat să asigure în contul curent disponibilitățile necesare acoperirii dobânzii scadente și a comisionului de neutilizare.

Încasarea (totală sau parțială) a sumelor reprezentând dobânzile (dobânda de bază și marja) calculate până la data stabilită, se înregistrează automat în Midas prin debitarea contului curent al clientului și creditarea contului de creanțe atașate corespunzător:

pentru creditele pe obiect: la data scadenței dobânzii prevăzută în contract;

pentru overdraft / linii de credit: în ultima zi lucrătoare a lunii.

Analistul de credite din sucursală încasează lunar în mod automat și comisionul de neutilizare, utilizând sistemul Midas. Conform contractului de facilitate, clientul debitor este obligat să asigure în contul curent disponibilitățile necesare acoperirii dobânzii scadente și a comisionului de neutilizare.

Înregistrarea contabilă a încasării dobânzii (dobânda de bază și marja) se generază automat: 2511.xx = 2027/2037/2047/2057/2067 cu valoarea dobânzii achitate.

Nota contabilă privind înregistrarea încasării comisionului de neutilizare se generează automat:

2511.xx = 7029 cu contravaloarea comisionului.

În cazul în care în contul curent al clientului nu există sumele care să acopere dobânda calculată și scadența, se înregistrează automat în Midas sumele restante din dobânzi. Sumele reprezentând dobânda integral sau parțial neîncasată se înregistrează în debitul contului de dobânzi restante 2812, prin creditul contului de creanțe atașate 20×7.

Înregistrarea contabilă se generează automat:

2812.xx = 2027/2037/2047/2057/2067 cu suma restantă din dobândă.

2.3.5. RAMBURSAREA CREDITULUI

La data scadentă a ratelor de credit se înregistrează automat plata din contul curent al clientului.În cazul în care clientul solicită rambursarea anticipată a ratelor de credit parțial sau integral, se folosește sistemul Midas, opțiunea “MANUAL REPAYMENT”. Totodată, încasează manual, prin „batch”, comisionul de rambursare în avans, dacă a fost prevăzut în contractul de facilitate. Comisionul se aplică la suma achitată în avans.

Înregistrarea contabilă a rambursării capitalului se generează automat:

2511 = 20xx cu suma rambursată / valoarea ratei rambursate.

Nota contabilă aferentă încasării comisionului de rambursare în avans este:

2511 = 7029 cu contravaloarea comisionului.

Șeful Dept. Credite din sucursală verifică și autorizează înregistrările în sistemul Midas.

2.4. PRELUNGIREA / REEȘALONAREA FACILITĂȚII DE CREDIT

Analistul de credite din Direcția Corporate (Centrala) monitorizează sistematic și permanent, împreună cu analistul de credite din sucursala care administrează facilitatea, creditele acordate clienților „corporate”, sesizând conducerii Direcției Corporate (Centrala) apariția unor eventuale probleme și dificultăți în achitarea dobânzilor și/sau a ratelor de credit.

Analistul de credit colaborează permanent cu reprezentanții clientului debitor în vederea prevenirii unor eventuale probleme pe parcursul derulării facilității acordate.

Etape în ceea ce privește prelungirea/reeșalonarea facilității de credit:

La solicitarea clientului și în cazuri justificate economic și financiar, analistul de credite din Centrală analizează posibilitatea prelungirii sau reeșalonării facilității de credit.

Analistul de credite primește cererea de prelungire de la client cu cel puțin 30 de zile înainte de data scadenței facilității curente și analizează următoarele elemente:

informațiile referitoare la riscul global;

baza de date CRB;

modul în care s-au achitat dobânzile și celelalte costuri ale creditului și dacă se înregistrează restanțe din aceste sume la data solicitării;

cauzele care au determinat solicitarea prelungirii scadenței;

fundamentarea economică a posibilităților de rambursare.

Întocmește și semnează nota privind propunerile de prelungire a facilității și o înaintează Directorului Coordonator în vederea avizării. La nota întocmită vor fi anexate și documentele prezentate de client pentu susținerea cererii.

Nota va conține următoarele informații legate de facilitățile de credit existente în sold:

istoricul relației cu banca (facilități acordate și rambursate în trecut);

facilitățile, respectiv soldul acestora, în curs de reeșalonare/rescadentare;

obiectul/destinația facilității de credit;

scadența inițială / scadența propusă;

garanțiile existente / garanțiile propuse;

raportul de profitabilitate;

data ultimei vizite la sediul debitorului (anterioară transmiterii solicitării de reeșalonare / rescadentare cu cel mult 15 zile);

activitatea desfășurată în prezent: față de momentul în care a beneficiat de credit (comparabilă / în scădere / în dezvoltare);

informațiile suplimentare furnizate de client.

NOTĂ: Aprobarea prelungirii facilității de credit se face numai dacă dobânzile și/sau comisioanele aferente facilității sunt achitate la zi.

Directorul Direcției Corporate (Centrala) verifică și semnează nota privind propunerile de prelungire a facilității și supune analizei Comitetului de Credit de la nivelul Direcției Corporate (Centrala) solicitarea de prelungire a scadenței/scadențelor facilității.

Comitetul de Credite – Direcția Corporate (Centrala) analizează propunerea de prelungire/reeșalonare a facilității și decide să o înainteze în vederea aprobării Comitetului de Credite (I sau II) din Centrală, care aprobă/respinge prelungirea/reeșalonarea facilității și informează în scris Direcția Corporate (Centrala) în cazul în care solicitarea de prelungire se încadrează în nivelul propriu de competență;

Comitetul de Direcție/Consiliul de Administrație analizează propunerea de prelungire/reeșalonare a facilității. Aprobă/respinge propunerea de prelungire a scadenței, fapt consemnat în minuta ședinței respective și informează în scris Direcția Corporate.

Direcția Corporate (Centrala) primește informarea referitoare la aprobarea/respingerea solicitării privind prelungirea facilității.

În cazul în care solicitarea este respinsă, analistul de credite din Direcția Corporate (Centrala) informează corespunzător clientul-debitor și transmite analistului de credite din sucursală în scris/pe e-mail, decizia referitoare la respingerea facilității, în vederea înregistrării la credite restante.

În cazul aprobării prelungirii/reeșalonării, analistul de credite – Direcția Corporate (Centrala), încheie un act adițional la contractul inițial de facilitate, în care vor fi cuprinse noile termene scadente, valoarea ratelor, costurile aferente și eventual alte condiții ce trebuie îndeplinite de către debitor, respectiv:

Prezentarea de garanții suplimentare;

Perceperea de costuri suplimentare;

Cheltuieli directe în sumă fixă (flat), care se încasează la semnarea actului adițional.

Analistul de credite din Centrală trimite copia actului adițional și, dacă este necesar, alte documente, Departamentului Credite din Sucursala care administrează facilitatea, în vederea completării dosarului facilității și efectuării înregistrărilor ce se impun.

Analistul de credite din sucursală primește de la Direcția Corporate (Centrala) actul adițional privind prelungirea facilității și celelalte documente și le atașează la dosarul facilității.

Șeful Dept. Credite din Sucursală verifică și autorizează înregistrarea în Midas.

2.5. RESPONSABILITĂȚI CU CARACTER PERMANENT

Analistul de credite din sucursală:

verifică corectitudinea întocmirii tuturor elementelor în sistem, respectând cu strictețe precizările din instrucțiunile tehnice: date despre client, grup, facilitate, etc., astfel încât timpul afectat corecțiilor efectuate pe baza listelor de erori să fie minim;

urmărește permanent ca documentele prezentate la plată să se încadreze în obiectul facilității, acolo unde este cazul;

urmărește derularea fiecărei facilități, astfel încât să se evite pe cât posibil apariția de credite neperformante;

verifică rapoartele aferente portofoliului de credite al sucursalei, la data la care sunt generate și soluționează imediat eventualele probleme;

efectuează vizite periodice la sediul clientului; verifică existența și integritatea bunurilor aduse în garanție cel puțin o dată la 3 luni și încheie o notă de constatare pe care o depune la dosarul de credit al debitorului, după ce va fi semnată și de șeful departamentului.

Șeful dept. Credite din sucursală

verifică și autorizează toate înregistrările în aplicația Midas;

prezintă periodic și/sau ori de câte ori se solicită, conducerii sucursalei / Direcției Credite și Risc (Centrala), rapoarte referitoare la situația la zi a portofoliului de credite al sucursalei (credite acordate agenților economici) ;

verifică și semnează, în cazurile în care se solicită semnătura, rapoartele întocmite de Dept. Credite din sucursală, în baza reglementărilor Grupului Alpha Bank, ale BNR, care sunt transmise apoi Direcției Credite și Risc (Centrala).

Direcția corporate (centrala)

analizează solicitările de credite ale clienților corporativi, întocmește notele cu propuneri și încadrează cererile în limitele de competență în vigoare;

promovează notele cu propuneri pe circuitul de aprobare din cadrul Centralei și transmite deciziile/hotărârile luate către sucursalele și direcțiile implicate în derularea operațiunilor;

urmărește și monitorizează permanent facilitățile de credit acordate clienților „corporate”, propune condiții de finanțare pentru acești clienți;

urmărește creditele cu probleme și colaborează cu Direcția Credite și Risc (Centrala), Direcția Juridică (Centrala) și face propuneri Comitetului de Credite Neperformante (Centrala) pentru găsirea soluțiilor optime.

Direcția credite și risc (centrala)

propune principiile de evaluare și clasificare a tuturor facilităților de credite acordate;

îndrumă departamentele de credite din sucursale în analiza solicitărilor de facilități de credite care sunt în competențele de aprobare de la nivelul centralei băncii;

verifică notele de credit, astfel încât să fie întocmite conform reglementărilor interne în vigoare și le înaintează în mod operativ spre aprobare conform limitelor de competență de la nivelul centralei;

furnizează toate informațiile necesare în procesul de aprobare a solicitărilor de facilități la nivelul centralei, pentru ca decizia de aprobare / respingere să fie transmisă sucursalei într-un interval de timp optim;

colaborează cu sucursalele și le îndrumă în întreaga activitate curentă pe linie de creditare, oferă soluții la problemele ridicate de acestea astfel încât relația dintre bancă și client să se consolideze.

Dit (centrala)

asigură suportul tehnic necesar bunei desfășurări a activității de creditare.

2.6. MODUL DE ACORDARE ȘI DERULARE A CREDITELOR DESTINATE ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII PRIN LINIA BERD

BERD și ALPHA BANK ROMÂNIA au semnat în 2001 un acord („Contract de credit”) prin care BERD acordă o linie de credit băncii în valoare de 10 milioane EURO împreună cu un pachet de asistență tehnică în valoare de 1,8 milioane EURO. Acest împrumut face parte din programul de finanțare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inițiat de BERD și Uniunea Europeană având ca scop facilitarea accesului la finanțare a IMM-urilor precum și dezvoltarea acestora.

Etape în derularea acestui credit:

Conform Contractului de Credit, BERD pune la dispoziția băncii o linie de credit în valoare de 10 milioane EURO, în scopul acordării de credite locale prin rețeaua de sucursale a băncii, și care va fi eliberată în două tranșe astfel:

Tranșa A (prima) – în valoare de 4 milioane EURO;

Tranșa B (a doua) – în valoare de 6 milioane EURO.

Creditele locale reprezintă facilități de credit acordate în cadrul programului BERD destinate clienților IMM eligibili, având următoarele caracteristici:

Valoare:

Suma maximă pentru creditele locale acordate unui debitor este de 125.000 EUR;

Proiectele eligibile care depășesc valoarea finanțată de BERD, după caz 125.000 EUR sau 50.000 EUR, pot fi finanțate complementar și din resursele băncii;

Pentru clienții care beneficiază de alte surse de finanțare BERD (participare la capitalul social, facilități de credite primite de la alte bănci), suma maximă a fondurilor BERD nu va depăși (agregat) suma de 1.000.000 EUR.

Valuta: EUR;

Perioada: de la 1 lună până la 3 ani;

Perioada de grație: 1-3 luni;

Trageri: una sau mai multe tranșe; în cazul creditelor la termen aceste trageri vor fi estimate valoric și temporal;

Rambursare: ca regulă generală, capitalul se rambursează în rate lunare egale;

Perioada de plată a dobânzii: lunar;

Garanții: conform politicii băncii.

NOTĂ: Clienții beneficiari de astfel de credite pot beneficia de cel mult două credite locale simultane, fără a depăși plafonul maxim. În cazul în care solicitarea de credit a clientului IMM este mai mare decât plafonil maxim stabilit pentru un credit local, banca poate acorda o facilitate de credit suplimentară, din fonduri proprii concurența sumei maxime solicitate de client.

Acordarea de către bancă de Credite locale, în cadrul programului BERD, presupune întrunirea cumulativă a unor condiții de eligibilitate a clienților-beneficiari, a proiectului și a obiectului finanțării.

3.1. Clienți eligibili

pot fi:

Întreprinderi mici și mijlocii, persoane care desfășoară o activitate independentă (avocați, notari, contabili autorizați, arhitecți, etc.) sau alte entități juridice constituite în conformitate cu legislația din România;

Persoane fizice înregistrate ca antreprenori în conformitate cu legislația aferentă.

Trebuie să fie:

Clienți noi, sau

Clienți existenți care vor beneficia de fonduri suplimentare sub forma creditelor locale acordate conform condițiilor de creditare specifice programului BERD.

Și trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Au maximum 100 de salariați angajați permanent, inclusiv conducerea;

Au capital majoritar românesc privat, iar conducerea este asigurată, în principal, de persoane rezidente în România;

Înregistrează o cifră de afaceri anuală de maximum 40 milioane EUR sau au un bilanț total anual de maximum 27 milioane EUR;

Dețin (obțin) toate aprobările și premisele necesare prevăzute pentru proiectul care urmează a fi finanțat;

Își desfășoară activitatea în conformitate cu reglementările privind protecția mediului în vigoare din România iar proiectul nu contravine principiilor rezonabile cu privire la protecția mediului.

3.2. Proiecte eligibile:

Creditele locale pot fi folosite pentru:

Finanțarea proiectelor de investiții, modernizare, extindere (dezvoltare), după cum urmează:

Proiecte de investiții incluzând, dar nelimitându-se la achiziționarea de utilaje și echipamente pentru producție, prestarea de servicii, activități de comerț sau achiziționarea de clădiri și terenuri în scopul utilizării acestora în producție, prestarea de servicii sau activități de comerț;

Proiecte noi sau de modernizare sau dezvoltare a afacerilor existente în domenii de activitate precum producție, agricultură, hotelier și turistic, eficientizare energie/mediu în construcții, comerț și servicii.

Capital de lucru/circulant, după cum urmează:

Pentru producție sau prestări de servicii, până la valoarea maximă de 125.000 EUR;

Pentru comerț, până la valoarea maximă de 50.000 EUR;

Restricții:

Creditele locale nu vor fi utilizate pentru a finanța:

Producția de arme sau echipament militar;

Instituții financiare sau societăți de asigurări;

Producția și/sau comercializarea de tutun și băuturi puternic alcoolizate;

Cazinouri, speculații imobiliare, speculații financiar-valutare și investiții în titluri de orice fel;

Nevoile de capital de lucru pentru desfășurarea activităților comerciale cu excepția cazului în care creditul se face pentru suma de 50.000 EUR sau mai puțin;

Activități incluse pe lista Excluderilor din considerente de mediu;

Operațiuni de refinanțare sau stingere a oricărei alte facilități de credit către debitori IM-uri;

Calificarea pentru obținerea unui credit local va urmări, printre altele, și respectarea legislației naționale în vigoare, a politicii băncii, precum și a normelor privind protecția mediului;

În scopul derulării în bune condiții a Contractului de Credit, banca va primi asistență din partea BERD, asigurată de o echipă de consultanță, formată din specialiști care vor acționa în următoarele direcții:

instruire (training) și transfer de know-how pentru bancă;

specializarea ofițerilor de credit desemnați de bancă în scopul administrării creditelor locale;

identificarea clienților/proiectelor eligibile și evaluarea acestora;

participarea, fără drept de vot, la ședințele Comitetelor de Credite în vederea aprobării creditelor locale.

Echipa de Consultanță va putea conlucra cu orice direcție/departament din bancă în scopul derulării corespunzătoare a Comitetului de Credit.

Competența de aprobare a creditelor locale va fi, inițial, la nivelul Comitetului de Credite din Centrală.

Administrarea Creditelor locale se va face de către ofițerii de credit desemnați în fiecare sucursală.

Costurile aferente facilităților de credit acordate în cadrul liniei de finanțare BERD includ:

rata dobânzii;

cheltuieli directe;

marja de risc și gestiune;

și se stabilesc de către Comitetele abilitate din bancă.

2.6.1 DERULAREA CONTRACTULUI DE CREDIT

ÎN RAPORT CU BERD

Relația băncii cu BERD este asigurată de unitățile din Centrală, în conformitate cu prevederile Contractului de Credit încheiat cu BERD; Banca are obligația de a respecta și urmări toate aspectele aferente punerii în aplicare a acestuia, în condițiile și termenele stabilite de BERD.

În baza deciziei Comitetului de Direcție, atribuțiile și responsabilitățile coordonatorilor implicați în derularea Contractului de Credit sunt:

Coordonatorul de proiect – Vicepreședintele Retail, va urmări derularea generală a Contractului, va monitoriza și coordona toate părțile implicate;

Coordonatorul Financiar – Direcția Financiară, va urmări:

Creditul (suma și valuta, dobânda, costuri, speze, plăți, rambursări, suspendări și amendamente);

Toate tragerile (tranșe, disponibilitate, data efectivă, scadența și perioada, condiții pentru fiecare tragere);

Contul în care va fi înregistrat creditul / tragerile;

Contul aferent administrării Fondurilor Lichide, care va fi ținut la o instituție de prim rang („Investment Grade Bank”) și anume la Alpha Bank Atena;

Criteriile de performanță și comisionul de performanță (în colaborare cu Direcția Credite);

Respectarea condițiilor financiare;

Furnizarea informațiilor financiare / situațiilor financiare / calcule către BERD, conform prevederilor Contractului de credit;

Totodată, Coordonatorul Financiar va urmări, cu asistența Direcției Juridice:

Dacă apar potențialele cazuri de culpă sau cazurile de culpă în înțelesul contractului de credit, precum și consecințele acestora;

Încadrarea permanentă a gradului de îndatorare a băncii în limitele stabilite în Contractul de Credit.

Coordonatorul de Credit – Direcția Credite, are următoarele responsabilități:

Să mențină relația cu Echipa de Consultanță numită de BERD;

Să emită și să aplice procedurile prin care banca intră în relații de credit cu IMM-urile folosind sumele din Contractul de Credit și Declarația de Politici;

Să monitorizeze creditele locale și debitorii IMM;

Să raporteze la BERD toate aspectele aferente, conform Cerințelor specificate în Contractul de Credit;

Comitetul de Credit va fi implicat în procesul de selectare a debitorilor IMM și de aprobare a Creditelor locale.

Coordonatorul Juridic – Direcția Juridic, are următoarele responsabilități:

Să ia măsuri ca, în permanență, reprezentarea și garanțiile băncii să fie conforme cu realitatea, pe întreaga derulare a Contractului de Credit;

Să furnizeze BERD, ori de câte ori este necesar, opiniile legale la solicitarea rezonabilă a acesteia;

Să aibă cunoștință de legislația și jurisdicția aplicată;

Să mențină legătura cu Agentul numit de bancă, potrivit prevederilor Contractului de Credit;

Să furnizeze BERD copii ale documentelor constitutive ale băncii (Contract, statut, autorizație de funcționare, etc.) și Anexe la Contractul de Credit – semnate și ștampilate corespunzător.

Banca, prin coordonatorii menționați mai sus, va lua măsurile necesare pentru ca toate informațiile (financiare, legale, de credit) solicitate de BERD să fie furnizate în termenele specificate și în formatul specific agreat prin Contractul de Credit.

Reprezentanții autorizați ai băncii, împuterniciți să semneze, în numele și pentru bancă, cu cel puțin două semnături solidare, orice cerere de tragere, certificat, scrisori sau documente ce urmează a fi furnizate la BERD conform prevederilor Contractului de Credit, sunt:

Membrii Comitetului de Direcție;

Directorul Direcției Financiare;

Directorul Direcției Credite și Risc;

Directorul Direcției Juridice.

2.6.2. EVENIMENTE ÎN DERULAREA CONTRACTULUI

Deschidere Cont EURO la Alpha Bank Atena. Direcția Operațiuni va lua măsurile necesare pentru deschiderea unui cont în EURO la Alpha Bank Atena, în care se vor evidenția Fondurile Lichide. Tototdată, Direcția Operațiuni – Dept. Nostro, Compensare, CIP va obține extrasele de cont și va verifica dacă acestea reflectă întocmai mișcările ordonate de Direcția Financiară;

Îndeplinirea condițiilor de tragere din tranșe;

Completarea Cererii de tragere;

Înregistrarea Creditului (facilitate și tragere);

Plata comisionului inițial “front-end commision”;

Plata comisionului de angajament “commitment charge”;

Plata comisionului de performanță;

Plata dobânzii datorate;

Notificarea de fonduri lichide;

Notificarea de plată / rambursare de Exces de Lichiditate;

Transmiterea raportărilor lunare către BERD;

Furnizarea de informații către BERD.

2.7. NECESITATEA ȘI IMPORTANȚA CONTROLULUI BANCAR

2.7.1. ETAPELE CONTROLULUI BANCAR ÎN

ACTIVITATEA DE CREDITARE

Controlul bancar se exercită prin ciclul de control, în toate momentele activității: preventiv, curent și ulterior.

Controlul bancar preventiv are scopul de a preîntâmpina încălcarea dispozițiilor legale în vigoare și producerea de pagube, de a asigura gestionarea corectă și eficientă a tuturor mijloacelor materiale și bănești și de a verifica veridicitatea datelor comunicate de clienți prin analiza evoluției indicatorilor și a factorilor determinanți.

Controlul curent se realizează de către analiștii de credit și reprezintă într-o primă etapă, verificarea datelor, a informațiilor, situațiilor și prognozelor prezentate de clienți în vederea obținerii unei facilități de credit. În a doua etapă se desfășoară activitatea de administrare efectivă a creditului (implementarea creditului,urmărirea efectivă a desfășurării acestuia).

Controlul bancar ulterior se realizează de către organele de audit intern care verifică respectarea procedurilor și normelor interne de creditare precum și modul de organizare în general a activității, a gestiunii și păstrării documentelor.

În cadrul Alpha Bank, este instituit și se exercită un control financiar preventiv deosebit de riguros asupra operațiilor și documentelor din care rezultă drepturi și obligații patrimoniale.

Stabilirea persoanelor care exercită controlul financiar preventiv se face prinn decizii ale directorilor de unități teritoriale. Aceste decizii vor cuprinde numele, funcția și operațiile de care răspund. Conducătorul compartimentului de specialitate care semnează documentele supuse controlului financiar preventiv, precum și persoanele care exercită acest control, răspund de necesitatea, legalitatea, oportunitatea și eficiența operațiilor supuse controlului.

2.7.2. PORTOFOLIUL DE CREDITE AL UNEI BĂNCI COMERCIALE

PROVIZIOANE PENTRU RISCUL DE CREDIT

În perioada actuală de tranziție către economia de piață și de reconsiderare a sistemului financiar-bancar, o problemă deosebită o constituie analiza portofoliului de credite pe toată durata de existență a fiecărui credit, din momentul solicitării până la momentul rambursării efective.

Cele cinci “C”-uri specifice managementului creditării sunt efectiv legate de probabilitatea ca un debitor al băncii să efectueze la timp plata dobânzilor și a ratelor creditului și se referă la:

Capacitatea- posibilitatea de a plăti

Caracterul- voința de a plăti

Capitalul- averea împrumutatului

Colateralul- asigurarea dacă este necesară

Condiții- externe, economice.

În permanență trebuie să existe un echilibru între riscul nerambursării și profitul aferent portofoliului de împrumuturi, ceea ce certifică existența unui management sănătos al bancherului în domeniul creditării.

Băncile încearcă să echilibreze portofoliile lor de împrumuturi și implicit raportul dintre risc și profit prin dispersarea împrumuturilor în diverse domenii, cărora li se asociază caracteristici de risc diferite (pierderile efective ale unui portofoliu de împrumuturi pot fi previzionate mult mai exact și diminuate pe măsură ce numărul de împrumuturi separate din portofoliu devine din ce în ce mai mare).

În conformitate cu prevederile Legii 58/1998 privind activitatea bancară, a Regulamentului nr.5/2002 completat și modificat de Regulamentul 7/2002, precum și a normelor metodologice nr.12/2002 aleBNR privind clasificarea creditelor și plasamentelor, băncile sunt obligate să constituie provizioane specifice de risc. Acestea se constituie la acele credite care prezintă un anumit grad de incertitudine în recuperarea lor. Astfel, băncile sunt obligate să analizeze periodic întreg portofoliul de credite și să le clasifice în funcție de riscul acestora.

Aprecierea generală a calității activității de creditare precum și analiza portofoliului de credite clasificate presupune abordarea a trei aspecte considerate esențiale:

Performanța financiară a agenților economici care au beneficiat de credite – reflectarea potențialului economic și a solidității financiare a acesteia,obținută în urma analizării unui ansamblu de factori cantitativi (indicatori de bonitate) și calitativi (calitatea managementului, a acționarilor, poziția pe piață);

Serviciul datoriei – capacitatea debitorului de a-și onora datoria la scadență;

Inițierea procedurilor judiciare – darea de către instanță a hotărârii de deschidere a procedurii de faliment sau declanșarea procedurii de executare silită.

Creditele acordate de bănci sunt încadrate în una din categoriile de credite și anume:

Alături de aceasta, se ține cont, de asemenea, de performanța financiară a fiecărei firme, pentru care i se pot atribui maxim 100 de puncte. Acest punctaj este format din două subpunctaje:

maxim 60 de puncte pentru factorii cantitativi (lichiditate, rotația stocurilor, numărul de zile de încasare a creanțelor și de plată a datoriilor către furnizori,solvabilitatea firmai,ROA, mărirea nominală și reală a profiturilor);

maxim 40 de puncte pentru factorii calitativi (calitatea managementului, a acționarilot,poziția pe piață, comportament în tranzacții ce reiese din incidente în Centrala Riscurilor Bancare și Centrala Incidențelor de Plăți).

Analiza periodică a portofoliului de credite ajută la diagnosticarea activității de creditare a unei bănci dintr-o anumită perioadă de timp, bazându-se pe transformările calitative, pozitive sau negative, apărute în structura pe grupe de performanță a acestuia, prin trecerea unor credite de la o grupă inferioară la una superioară sau invers.

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ PRIVIND ACORDAREA UNUI CREDIT UNEI SOCIETĂȚI COMERCIALE

3.1. INFORMAȚII GENERALE

Date despre companie

Nume (denumire): S.C. ROM SEP S.R.L.

Forma de proprietate: S.R.L. (societate cu răspundere limitată)

Data înființării: 25 iunie 1991

Domeniu de activitate: Comerț cu amănuntul cu mobilă, produse alimentare și produse chimice

Capital social: 58.000.000 ROL la 30 Nov 2003

Capital propriu: 4.765.514 ROL la 30 Nov 2003

Companii asociate: S.C. BACO PRODCOM S.R.L.

Administratori

Sursa: reprezentare proprie

Acționari

Sursa: reprezentare proprie

Succesiune

Operațiunile zilnice ale companiei sunt supravegheate de către cei doi acționari – Babuciu Gheorghe (Director General) și Constantin Gheorghe (Director Executiv). În afară de ei, Babuciu Sefora (Șef Contabil) este efectiv implicată în afacere, asigurând Băncii un grad confortabil de siguranță privind succesiunea managerială.

3.2. PREZENTAREA FACILITĂȚII SOLICITATE

Între ALPHA BANK ROMANIA, în calitate de CREDITOR și S.C. ROM SEP S.R.L., persoană juridică română, în calitate de ÎMPRUMUTAT ȘI GARANT, reprezentată prin Constantin Gheorghe, asociat, în baza Hotărârii Adunării Generale a Asociaților, Babuciu Gheorghe – garant și garant fidejusor, Constantin Gheorghe – garant fidejusor, Babuciu Sefora – garant fidejusor, a intervenit un contract de facilitate de credit.

Banca va acorda clientului un credit, denumit facilitate, cu asistență din partea Uniunii Europene, ca parte a facilității de finanțare a Întreprinderilor Mici și Mijlocii de către BERD.

Condițiile acordării facilității sunt următoarele:

Valoare: 40.000 EUR

Valabilitate: 36 luni (3 ani) de la prima utilizare

Obiect: facilitatea de credit va fi utilizată exclusiv pentru finanțarea achiziționării imobilului (spațiu comercial) situat în București, conform contractului de vânzare-cumpărare (încadrare conform planului de conturi al societăților bancare: 2051.01 – Credite investitori)

Utilizare: într-o singură tranșă, în baza contractului de vânzare-cumpărare

Rambursarea facilității de credit: în 36 de rate succesive lunare egale în sumă de 1111.11 EUR fiecare, prima rată venind la scadență la prima lună de la data semnării contractului de facilitate.

Sursa de rambursare este reprezentată de profitul net si amortizarea conform situatiei cash-flowului previzionat.

Condiții de costuri și plată

În derularea contractului, clientul datorează Băncii următoarele costuri:

Dobânda

Dobânda este compusă din rata dobânzii de bază și marja de risc.

Rata dobânzii de bază este Prime Rate Loan Alpha Bank Romania pentru EURO, în prezent 7,25% p.a., revizuibilă periodic de către Bancă pe toată perioada contractului, până la rambursarea integrală a datoriilor către Bancă

Marja de risc: 3% p.a.

Dobânda de bază și marja se plătesc lunar, în ultima zi lucrătoare a lunii și se calculează la soldul zilnic al contului de credit.

Banca poare cere sau accepta modificarea marjei, oricând în perioada de derulare a facilității, în funcție de situația clientului.

Alte costuri

Comisionul de administrare este:

0,9%, reprezentând 360 EUR, pentru primul an;

0,2% flat, începând cu cel de-al doilea an.

Este plătit de client la data semnării contractului și la orice aniversare a acestuia.

Pentru orice întârziere în rambursarea de către client a datoriei peste termenul convenit, clientul datorează Băncii o marjă majorată de 6% p.a., care înlocuiește marja de risc și se calculează la soldul zilnic al contului de credit restant.

Pentru neachitarea datoriilor către Bancă clientul datorează Băncii penalități de întârziere reprezentând 15% p.a., calculate la total sumă datorată, până la achitarea integrală a datoriei.

În ceea ce privește efectuarea plăților, clientul etse obligat să asigure în contul curent, în valuta în care s-au efectuat tragerile, sumele necesare acoperirii datoriilor (capital, dobânzi și alte costuri) scadente.

Garanții

În ceea ce privește garanțiile, clientul se obligă să acorde Băncii următoarele garanții asiguratorii:

Ipoteca de rang I asupra imobilului situat în București, Str. Teofil, nr. 13, sector 2, constând în teren în suprafață de 600 mp (din acte), 622.02 mp (din măsurători cadastrale) și construcția (Ds+P+1E+M) edificată pe acesta în suprafață construită la sol de 218.92mp, având regim de locuință, compusă din demisol (suprafața utilă este de 90.43mp), parter (suprafața utilă:169.08mp) și etaj 1 (suprafața utilă: 159.63mp), proprietatea soților Babuciu, conform contractului de vânzare-cumpărare.

Imobilul este evaluat la valoarea de 6.637.000.000 ROL (164.000 EUR), valoare rezultată în urma evaluării întocmite de S.C. DARIAN ROM SUISSE S.R.L. la data de 23.01.2004.

Garanție reală mobiliară asupra soldului creditor al contului curent cuprinzând toate sumele existente precum și toate sumele provenite din încasările viitoare, în lei și valută, din conturile nr. BBD.2511.01.683896.ROL/EUR/USD, deschise la Alpha Bank, al cărui titular este S.C. ROM SEP S.R.L.

Garanție personală a garantului fidejusor Babuciu Gheorghe.

Garanție personală a garantului fidejusor Constantin Gheorghe.

În garantare și în plată, garanții Babuciu și Constantin avalizează un bilet la ordin în alb în ceea ce privește suma și data scadenței și mandatează Banca să-l completeze la scadență sau oricând dacă va constata culpa clientului, suma reprezentând întreaga datorie (capital, dobânzi și alte comisioane bancare), sumă la care se vor adăuga cheltuieli de executare și conservare a bunurilor, alte costuri și penalități de întârziere corespunzătoare.

Clientul și garanții se obligă să asigure contra furtului, incendiului, cutremurului, daunelor, garanțiile materiale constituite la valoarea acceptată de societățile de asigurare acceptate de către Bancă corespunzător normelor de asigurare, dar nu mai puțin de 40.000 EUR. Polița de asigurare va fi cesionată în favoarea Alpha Bank

Respectarea prevederilor de mediu

În ceea ce privește Declarația de respectare a prevederilor de mediu, împrumutatul: S.C. ROM SEP S.R.L. declară că proiectul de finanțare a achiziționării spațiului comercial situat în București, pentru care sunt destinate fondurile acordate de Alpha Bank Romania este conceput și implementat în conformitate cu normele de protecția mediului și cu legislația, standardele și orice reglementări naționale, regionale sau locale aplicabile de protecție a mediului, sănătate și siguranță. Nici clientul, nici firma, nici patrimoniul și nici o activitate de orice fel a acesteia nu sunt implicate în vreun litigiu cu o autoritate guvernamentală sau orice altă persoană, în probleme legate de mediu, sănătate, siguranță.

POZIȚIA PIEȚEI, OBIECTIVE ȘI PERSPECTIVE ALE COMPANIEI

Istoricul și descrierea afacerii

S.C. ROM SEP S.R.L. este o societate cu răspundere limitată, de origine română, înființată de către Babuciu Gheorghe (50% în companie) și Constantin Gheorghe (50% în companie) în Iunie 1991.

Compania a avut inițial un magazin de metale chimice (situat în Drumul Taberei) iar succesul ei s-a datorat dezvoltării activității companiei în alte ramuri: produse alimentare în 1994 și comerț cu amănuntul cu mobilă în 1996.

Activitatea companiei cuprinde în prezent trei centre de profit:

Vânzare cu amănuntul de mobilă (mobilier de birotică, piese pentru dormitoare și sufragerii)

Vânzare cu amănuntul de bunuri de consum

Vânzare cu amănuntul de produse metalo-chimice.

Compania asociată – S.C.BACO PRODCOM S.R.L. – a fost înființată în August 2002 și are aceeași structură de acționariat. Compania se ocupă cu producția de mobilă PAL (activitatea efectivă de producție a început în Octombrie 2003). Având în vedere declarațiile oficiale ale companiei, aceasta nu are datorii către furnizori sau către bugetul de stat.

Cifra de afaceri agregată a companiei pe cele trei centre de profit derivă din următoarele:

50% din comerțul cu ridicata cu mobilă

30% din comerțul cu ridicata cu bunuri de consum

20% din comerțul cu ridicata cu produse metalo-chimice.

Activitățile mai sus menționate sunt conduse de către ROM SEP prin 6 magazine:

Două magazine (situate în Calea Griviței nr.210 și 212) reprezintă punctele de vânzare pentru comerțul cu ridicata cu mobilă, făcând parte dintr.un spațiu comercial mult mai mare deținut de către Consiliul Local al Sectorului 1 (ce cuprinde 3 secții-toate trei închiriate de ROM SEP). Magazinul situat în Calea Griviței 210 are o suprafață totală de 300 mp și a fost închiriat companiei de către Primăria Sectorului 1, chiria anuală fiind de 700 USD. Celălalt magazin are o suprafață totală de expunere de 500 mp și o suprafață de depozitare de 200 mp, chiria anuală fiind de 600 USD.

Comerțul cu ridicata cu bunuri de consum este condus prin doua magazine situate în Calea Griviței , nr.214 (făcând parte dintr-un spațiu comercial închiriat lui ROM SEP de către Primăria Sectorului 1) și în Berceni. Primul magazin are o suprafață torală de 300 mp iar chiria anuală este de 700 USD. Al doilea magazin, situat în Berceni, aparține companiei și are o suprafață totală de 250 mp.

Două magazine situate în Drumul Taberei și Berceni desfășoară comerțul cu ridicata cu produse metalo-chimice. Magazinul situat în Drumul Taberei are o suprafață totală de 100 mp și este în prezent închiriat de la S.C. PRACTIC S.A. pentru o chirie anuală de 700 USD. Celălalt magazin situat în Berceni, aparține companiei având o suprafață totală de 150 mp.

Principalul centru de profit al companiei – comerțul cu ridicata cu mobilă- a fost recent completat cu o nouă activitate de producție de mobilă localizată în Șos. Chitilei, activitate desfășurată cu compania asociată S.C. BACO PRODCOM S.R.L. Aceasta produce piese de mobilă din PAL (mese, scaune, dulapuri) în serie mică de producție care sunt comercializate prin două magazine situate în Calea Griviței. Este important de spus că echipamentele necesare producției au fost achiziționate din resursele proprii ale companiei. Această activitate de producție deține 10 angajați (1 manager, 2 administratori și 7 muncitori).

Veniturile provenite din vânzarea producției de mobilă PAL formează 10% din venitul agregat al companiei.

Principalele intrări de mobilă PAL sunt furnizate de către S.C. ARABESCQUE S.R.L., termenele de plată încadrându-se între 30-45 de zile.

În-afară de producția de mobilă PAL, compania este aprovizionată cu piese de mobilă (mobilă pentru dormitoare, sufragerii și bucătării) de la producători din Moldova, cu termene de plată între 30-90 de zile. Transportul mobilei este efectuat de către companie folosind propria flotă ce cuprind 5 camioane (3 închiriate și 2 deținute de companie).

Principala țintă de piață a companiei în ceea ce privește comerțul cu mobilă este reprezentată de segmentul populației cu venituri medii. Este important de menționat faptul că acest segment specific al persoanelor fizice deține 90% din portofoliul de clienți al companiei, restul de 10% fiind reprezentat de fdiferite entități legale (școli, hoteluri, etc).

Printre serviciile executate clienților, ROM SEP execută transportul pieselor de mobilă, la fel ca și asamblarea acestora. Considerând aceste tipuri de servicii, marja de vânzări impusă de companie pentru piesele de mobilă oscilează între 20-25%.

SC ROM SEP este aprovizionată cu produse alimentare și produse metalo-chimice conform contractelor de distribuire conchise cu diferiți distribuitori. Termenele de plată variază de la 30 la 45 de zile, marja de vânzări impusă de companie oscilând între 10-15%.

Cifra de afaceri obținută din vânzarea de bunuri de consum este formată în proporție de 70% din magazinul de produse alimentare situat în Calea Griviței 212 și în proporție de 30% din magazinul situat în zona Lamotești-Berceni.

Compania are un număr total de 67 de angajați:

2 directori

12 administratori pentru cele 6 magazine

53 de muncitori

Având în vedere declarațiile clienților, comerțul cu mobilă al companiei are fluctuații sezoniere cu descreșteri în perioada Ianuarie-Februarie (activitatea scade cu aprox 25-30%) și creșteri în perioadaOctombrie-Noiembrie.

Compania intenționează să modernizeze cele două magazine situate în Calea Griviței după achiziția lor de la Primăria Sectorului 1- Proiectul de modernizare include achiziția de echipamente suplimentare (aer condiționat, rețea de calculatoare, sistem de scanare a prețurilor). Întregul proiect este estimat la suma de 190.000 EUR.

Furnizori

Sursa: reprezentare proprie

Compania deține un portofoliu considerabil de furnizori (aproximativ 400 furnizori în total pentru toate cele trei centre de profit).

Plata către furnizori este făcută prin ordine de plată conform facturilor emise în lei. Termenele de plată oscilează între 30-90 zile.

Furnizorii de mobilă se află în imediata vecinătate a Moldovei, transporul de mobilă fiind executat de către propria flotă de transport a companiei.

Compania asociată furnizează către ROM SEP piese de mobilă PAL ce sunt vândute în cadrul celor două magazine de mobilă ale companiei.

Clienți

Sursa: reprezentare proprie

Persoanele fizice reprezintă 90% din portofoliul de clienți al companiei, restul de 10% fiind reprezentat de diferite entități legale.

Ținta de piață a companiei în ceea ce privește comerțul cu mobilă este reprezentat de segmentul populației cu venituri medii.

Compania modifică periodic prețurile de vânzare conform creșterii prețurilor materialelor.

Concurență

Considerând ținta de piață a companiei, principalii concurenți pentru comerțul cu ridicata cu mobilă sunt S.C. TAMILIA TEX S.R.L. (situat în zona Ghencea) precum și magazinele cu mobilă de talie medie

Considerând produsele metalo-chimice și alimentare, cele 4 magazine fac apel la potențialul comercial al celor 3 mari jucători de pe piață: BRICOSTORE, METRO, CARREFOUR.

Concluzii

Compania deține în prezent trei centre de profit:

Comerț cu mobilă

Comerț cu produse alimentare

Comerț cu produse metalo-chimice

ANALIZA FINANCIARĂ

mii ROL

Analiza bilanțului contabil

Având în vedere faptul că persoanle fizice reprezintă aproximativ 90% din portofoliul de clienți al companiei iar plățile sunt efectuate la vedere, ROM SEP înregistrează sume relativ mici în ceea ce privește creanțele.

Considerând faptul că comerțul cu mobilă reprezintă principalul centru de profit și că Noiembrie reprezintă luna cu cele mai mari vânzări, compania deține stocuri foarte mari în comparație cu media vânzărilor lunare. Media stocurilor este estimată la aproximativ 7 miliarde lei.

Creșterile de echipamente și clădiri (aproape 4 miliarde în comparație cu Noiembrie 2002) derivă din investițiile efectuate de companie în facilitatea de producție descoperită în Chitila precum și investițiile în flota de transport.

Investițiile făcute de companie în producția de mobilă PAL localizată în Chitila este reflectată în Activele Fixe în construcție (lucrările de construcție nu au fost încă recepționate).

Compania își menține datoriile comerciale către furnizori relativ constante (aproximativ 9,5 miliarde lei) în ciuda creșterii cifrei de afaceri.

Creșterile de stocuri au fost finanțate printr-o linie de credit în sumă de 1,5 miliarde lei oferite de BANCA TRANSILVANIA.

Având în vedere contractele de leasing semmate de companie în scopul extinderii flotei de transport, datoria curentă consolidată și datoria pe termen lung a contractelor mai sus menționate au fost împărțite în Alte Pasive curente și Alte Pasive.

Capitalul circulant al companiei este în profunzime într-un teritoriu negativ, fapt explicat prin:

Stocurile foarte mari înregistrate în luna Noiembrie (în principal mobilă)

Datoriile din contractele de leasing semnate în scopul extinderii facilității de transport.

Perioada de colectare este relativ constantă (10 zile), fiind rezultatul structurii portofoliului de clienți al companiei (aproximativ 90% – persoane fizice, care plătesc la vedere).

Creanțe

Sursa: reprezentare proprie

Compania asociată – BACO PRODCOM – se reflectă în clienții companiei datorită faptului că ROM SEP facturează mobila și serviciile de transport necesare pentru lanțul de producție.

Stocuri

Sursa: reprezentare proprie

Furnizori

Sursa: reprezentare proprie

Datorii către bănci și alte instituții financiare

Sursa: reprezentare proprie

Compania deține în prezent o linie de credit de la BANCA TRANSILVANIA în valoare de 1,5 miliarde ROL. Facilitatea de credit este asigurată cu o ipotecă pe un magazin al companiei situat în strada Uioara, sectorul 4, în zona Berceni și garantată cu un echipament, aprobat pentru 12 luni de valabilitate.

Compania a contractat un leasing financiar pentru a-și extinde flota de transport (3 camioane și un Daewoo Matiz).

Datorii către bugetul de stat

Sursa: reprezentare proprie

Obsertații:

TVA-ul de plată a fost reeșalonat în Octombrie 2003 în 9 rate egale.

Toate celelalte datorii către bugetul de stat sunt curente așa cum rezultă din Certificatul Fiscal.

Alte Active / Pasive

Clădiri și echipamente (8.571.020.000 ROL)

3.427.361.000 ROL reprezintă construcții (2 magazine și facilitatea de producție desfășurată în Chitila ) deținute de companie.

3.035.251.000 ROL reprezintă flota de transport a companiei (2 camioane și un autoturism).

1.949.598.000 ROL reprezintă mijloacele de transport închiriate de companie (3 camioane și 4 autoturisme).

158.810.000 ROL reprezintă aparatură de birotică.

Alte active curente (208.869.000 ROL)

Întreaga sumă este înregistrată ca Alte datorii, referindu-se la tichete de masă.

Alte active (382.671.000 ROL)

10.470.000 ROL reprezintă valoarea contabilă netă pentru licențele de software.

372.201.000 ROL reprezintă colateralele reținute de companie pentru spațiile închiriate.

Conturi de regularizare

Partea activelor: 141.699.000 ROL reprezintă cheltuieli înregistrate în avans.

Alte Pasive curente (1.194.536.000 ROL)

143.536.000 ROL reprezintă plăți.

Restul este reprezentat de leasing-urile a căror scadență este mai mică de 12 luni.

Alte Pasive (1.040.297.000 ROL)

Suma reprezintă leasing-urile a căror scadență este mai mare de 12 luni.

Analiza bilanțului contabil proformă

Mii ROL

Sursa: reprezentare proprie

Proiectul de investiții (57.910 EUR) a fost reflectat în partea Activelor, la poziția “Clădiri și echipamente”.

Împrumutul pentru investiții acordat de către Alpha Bank Romania cu fonduri primite de la Banca European pentru Reconstrucții și Dezvoltare a fost reflectat în partea Pasivelor la poziția „Datorii curente” (pentru datoriile a căror scadență este mai mică de 12 luni) și la poziția „Datorii pe termen lung” (pentru datoriile a căror scadență este mai mare de 12 luni).

TVA-ul aferent proiectului de investiții (aprox. 11.003 EUR) este reflectat în „Alte Active curente”, ca un TVA ce va fi recuperat de către societate.

Contribuția proprie a companiei (30% din valoarea proiectului precum și din TVA-ul aferent) este reflectată atât în Datoria către acționari a companiei cât și în Fondurile de Dezvoltare.

Ratele de lichiditate rămân la nivele mici în timp ce efectul de levier este în creștere datorită împrumutului efectuat. Este important de menționat faptul că efectul de levier al societății va fi perfecționat în viitorul apropiat având în vedere faptul că societatea încearcă o creștere a capitalului social cu 500 milioane lei (documentele au fost deja înaintate Curții de Apel).

Analiza contului de profit și pierdere:

-Mii ROL-

Sursa: reprezentare proprie

Cifra de afaceri netă a companiei înregistrează un trend pozitiv și crescător, societatea exploatând pe deplin potențialul comercial al suprafețelor unde sunt localizate magazinele de desfacere. În concordanță cu declarațiile oficialilor companiei, adevărata forță din spatele acestui trend crescător o reprezintă vânzările de mobilă (a căror creștere considerabilă se datorează convenției de credit de consum încheiată cu CEC) care au crescut cu aprox. 30% pe an. Celelalte două centre de profit generează o creștere a veniturilor, dar cu un grad mai mic.

Compania își menține politica comercială cu privire la marjele din vânzări, fapt reflectat de nivelul relativ constant al cheltuielilor cu bunuri vândute (aprox. 86%).

Cheltuielile generale

Cheltuielile financiare se referă la facilitatea de credit acordată de Banca Transilvania și la contractele de leasing încheiate cu VolksBank Leasing, Țiriac Leasing și Alpha Leasing.

Alte Venituri se referă în întregime la dobânda colectată de companie pentru garanțiile depuse pentru spațiile închiriate.

Alte Cheltuieli includ cheltuieli operaționale (398.430.000 ROL) și cheltuieli din diferențe de curs valutar (132.047.000 ROL).

ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI

Cifrele cheie referitoare la activitatea clientului, care sunt luate în considerare de bancă:

Cifra de afaceri: – mii ROL-

Cifra de afaceri a avut un trend ușor crescător. La data de 30.11.2003, cifra de afaceri este de75.283.729.000 lei, astfel că, în anul 2003 comparativ cu 2002, cifra de afaceri înregistrează o creștere de 14,86%, superioară ratei inflației de 14%.

Una dintre cele mai corecte practici de creditare, care relevă situația reală a clientului cu eventualele puncte forte sau disfuncționalități, este cea care se bazează pe analiza și interpretarea evoluției indicatorilor în corelație cu evoluția firmei în general, cu deciziile manageriale, cu evoluția mediului de afaceri șin a tuturor factorilor externi care o influențează.

Având la bază prevederile normelor ALPHA BANK ROMANIA privind activitatea de creditare, precum și reglementările Băncii Naționale consemnate înRegulamentul Nr.2/16.12.1999 referitor la clasificarea creditelor, am considerat ca reprezentativi următorii indicatori de bonitate a clienților, pentru încadrarea în grilele de dobânzi:

INDICATORI AI RENTABILITĂȚII BANCARE (toate calculele sunt exprimate în mii lei)

Rentabilitatea comercială: exprimă ponderea profitului în preț sau profitul obținut de întreprindere la fiecare 100 unități de vânzări.

Profit

Rata Rentabilității comerciale = *100

Cifra de afaceri

1.305.416

Rc2001 = *100 = 3,38%

38.635.090

2.009.429

Rc2002 = *100 = 3,07%

65.545.708

758.397

Rc2003= *100 = 1,01%

75.283.729

Rentabilitatea economică: reflectă efectul capacității manageriale de a utiliza resursele financiare și reale ale băncii pentru a genera profit. Rata rentabilității economice este cea mai bună măsură a eficienței bancare,pentru a exprima direct rezultatul, în funcție de managementul specific al intermedierii bancare, de optimizare a operațiunilor active, în funcțiede un volum de resurse date.

Profit net

Rata rentabilității economice = *100

Activ

1.305.416

RRe 2001 = *100 = 16,67%

7.830.697

2.009.429

RRe 2002 = *100 = 11,29%

17.794.437

758.397

RRe 2003 = *100 = 3,71%

20.431.170

Rentabilitatea financiară: este cea mai semnificativă expresie a profitului, care măsoar rezultatele managementului bancar, în ansamblul său și arată, pentru acționari, efectul angajării lor în activitatea bancară.

Profit net

Rata rentabilității financiare = *100

Capital

1.305.416

RRf 2001 = *100 = 56,3%

2.318.877

2.009.429

RRf 2002 = *100 = 50,15%

4.007.116

758.397

RRf 2003 = *100 = 15,91%

4.765.514

INDICATORI DE LICHIDITATE (toate calculele sunt exprimate în mii lei)

Lichiditatea imediată: ilustrează modalitatea în care întreprinderea poate face față datoriilor pe termen de până la 1 an. Cum aceste datorii se presupune că vor fi plătite prin transformarea activelor ușor transformabile în lichidități, se compară activele circulante cu datoriile pe termen scurt. Compararea se poate face prin raport sau prin diferență.

Active curente – Stocuri

Lichiditatea imediata = *100

Datorii pe termen scurt

5.511.032 – 4.512.626

Li 2001 = *100 = 18,11%

5.511.820

9.418.069 – 7.880.866

Li 2002 = *100 = 12,54%

12.254.166

11.813.356 – 10.441.960

Li 2003 = *100 = 9,38%

14.625.359

RATELE DE ACTIVITATE (toate calculele sunt exprimate în mii lei)

Dacă întreprinderea are probleme de lichidități, se calculează ratele care pun în evidență zona în care banii nu circulă,ci stau stocați, deci cu rotație lentă. (ratele de activitate).

Cifra de afaceri

Rotația activelor circulante = *360/N

Active circulante

38.635.090 360

Rotația activelor circulante 2001 = * = 7 zile

5.511.032 N

65.545.708 360

Rotația activelor circulante 2002= * = 7 zile

9.418.069 N

75.283.729 360

Rotația activelor circulante 2003= * = 6,4 zile

11.813.356 N

Stocuri din bilanț

Rotația stocurilor = *360

Aprovizionări din CPP

4.512.626

Rotația stocurilor 2001 = *360 = 48,8 zile

33.285.197

7.880.866

Rotația stocurilor 2002 = *360 = 50,02 zile

56.716.923

10.441.960

Rotația stocurilor 2003 = *360 = 58,07 zile

64.728.783

Creanțe (bilanț)

Durata de colectare a creanțelor = *360

Cifra de afaceri (CPP)

767.851

Durata de colectare a creanțelor 2001= *360 = 7,15 zile

38.635.090

83.129

Durata de colectare a creanțelor 2002 = *360 = 0,46 zile

65.545.708

794.218

Durata de colectare a creanțelor 2003 = *360 = 3,79 zile

75.283.729

Furnizori (bilanț)

Durata de plată a furnizorilor = *360

Aprovizionări (CPP)

4.194.295

Durata de plată a furnizorilor 2001= *360 = 45,36 zile

33.285.197

7.931.231

Durata de plată a furnizorilor 2002= *360 = 50,34 zile

56.716.923

9.779.778

Durata de plată a furnizorilor 2003 = *360 = 54,39 zile

64.728.783

3.5. ANALIZA SWOT

Puncte forte (Strengths):

Prețuri bune în raport cu calitatea produselor oferite.

Având în vedere ținta de piață a companiei, convenția de împrumut de consum încheiată cu CEC duce la o creștere considerabilă în ceea ce privește vânzările companiei și la capacitatea acesteia de a prezenta o ofertă atractivă pentru piața țintă.

Servicii de transport executate către clienții de mobilă ai companiei.

Răspundere puternică față de asociații companiei.

Relații bune cu partenerii de afaceri.

Capacitatea de a-și onora datoriile fără existența unui Cash-Flow.

Volumul afacerilor este în creștere cu marje de profit relativ bune.

Puncte slabe (Weakness):

Stare proastă de lichiditate.

Soluție: este estimat faptul că inventarul de mobilă va fi transformat în numerar mult mai rapid după perioada Ianuarie-Februarie.

Conducerea companiei este asigurată numai de doi acționari.

Risc specific aferent fluctuațiilor sezoniere în ceea ce privește comerțul cu mobilă.

Soluție: diversificarea activității companiei duce la reducerea acestui risc.

Competiție în creștere

Soluție: compania este capabilă să ofere clienților săi servicii atractive (0%plată în avans pentru vânzarea de mobilă precum și transport gratuit la domiciliul clienților).

Oportunități (Opportunities):

Magazinele de desfacere ale companiei sunt localizate pe suprafețe cu un potențial comercial considerabil.

Modernizarea planificată a magazinelor de desfacere ale companiei ar putea duce la creștera considerabilă a veniturilor acesteia.

Amenințări (Threats):

Existența unui risc specific aferent fluctuațiilor sezoniere.

O competiție în creștere fără concurență: raport calitate/preț foarte bun.

3.6. PROIECTUL DE INVESTIȚII

1 Descrierea proiectului:

Scopul proiectului:

Compania intenționează să achiziționeze un spațiu comercial situat în București, Calea Griviței, nr. 214, Sector 2.

În prezent, spațiul comercial închiriat este folosit ca un magazin de produse alimentare.

Compania intenționează să renunțe la costurile de închiriere aferente și să modernizeze magazinul de produse alimentare după achiziția acestuia.

Alte informații:

Spațiul comercial mai sus menționat este în prezent închiriat de la Primăria Sectorului 1. În concordanță cu Legea 550/1999, companiei îi este atribuit dreptul de preempțiune de a achiziționa spațiul commercial închiriat pentru o perioadă mai mare de 3 ani.

2. Costurile proiectului

Sursa: reprezentare proprie

S.C. ROM SEP S.R.L. a încheiat recent un contract de vânzare-cumpărare cu Primăria Sectorului 1, pentru achiziția spațiului comercial situat în Calea Griviței, nr. 214. În contractul mai sus menționat este declarat prețul tranzacției (2.327.574.000 ROL, echivalentul a 57.910 EUR) și scadența plății (6 Februarie 2004).

Contribuția societății va fi de 30% din prețul total al tranzacției plus TVA-ul aferent.

Garanții:

Sursa: reprezentare proprie

Cerere:

S.C. ROM SEP S.R.L. face o cerere pentru un credit de investiții în valoare de 40.000 EUR pentru a finanța 70% din prețul de achiziție al unui spațiu comercial situat în București, Calea Griviței, Sector 1.

Motivație:

Având în vedere faptul că societatea intenționează să reducă la minim costurile de închiriere și să modernizeze spațiul comercial în prezent închiriat, societatea și-a planificat să achiziționeze spațiul comercial mai sus menționat. Societatea va co-finanța 30% din prețul tranzacției + TVA-ul aferent.

Opinia Băncii / Sucursalei

Considerând cererea clientului și următoarele criterii:

S.C. ROM SEP a înregistrat un volum al afacerii în creștere.

Capacitatea de a genera profit din vânzări cu amănuntul pentru o categorie specifică.

Relații foarte bune cu Alpha Leasing Romania.

O echipă de conducere răspunzătoare, puternic implicată și dinamică.

Banca susține clientul în ceea ce privește acordarea creditului pentru investiții în valoare de 40.000 EUR în termenii prezentați în cererea de credit.

Graficul de rambursare

3.7. ANALIZA RISCURILOR

Riscul de lichiditate = Mediu – considerând faptul că întregul ciclu operațional al companiei este încheiat în LEI urmând ca facilitatea să fie debursată în EUR.

Riscul de piață = Mediu – chiar dacă societatea are capacitatea de a scoate servicii bune pe piața țintă, resursele financiare ale societății sunt limitate iar concurența este foarte puternică.

Riscul de credit = Mediu – având în vedere lichiditatea colateralelor propuse.

Riscul de țară = Mic

CAPITOLUL IV

CONCLUZII

Infuențele situației macroeconomice s-au făcut simțite în mediul de afaceri în general și bineînțeles în mediul bancar. Ca și în alte rânduri, băncile au reușit să-și adapteze din mers strategia și să răspundă atât exigențelor impuse de o piață în formare, cât și cerințelor clienților.

În prezent, politica monetară a Guvernului nu încurajează plasamentele în credite, folosind pentru aceasta o taxă a scontului destul de ridicată și o politică a rezervei minime obligatorii. Toate acestea determină un nivel destul de ridicat al dobânzilor practicate de băncile comerciale. Astfel, costul creditului devine mult mai mare, descurajându-i pe agenții economici. Pe lângă acest aspect, inflația, încă mare, nu permite băncilor practicarea unor dobânzi fixe pe perioade mai lungi de timp și, de aceea, agenții economici au la rândul lor rețineri în contractarea de credite, folosind, în principal, sursele proprii de finanțare.

În prezent, datorită dezvoltării pieței precum și crerșterii concurenței între bănci, acestea trebuie să caute necontenit mijloace noi de atragere a clienților. În condițiile actuale, datorită faptului că diferențele dintre dobânzile active și cele pasive au ajuns la un nivel minim pentru condițiile din țara noastră, dobânzile oferite de bănci nu mai pot varia foarte mult de la una la alta. Astfel, principalul mijloc de atragere a clienților nu vormai fi dobânzile ci oferirea clienților a unor pachete de finanțare și de servicii complete, adaptate perfect la nevoile reale ale acestuia.

Această nevoie de a atrage mai mulți clienți nu trebuie să însemne o mai slabă analiză a clienților din partea băncilor ci, dimpotrivă, o analiză care să releve situația reală a firmei cât și posibilitățile viitoare de dezvoltare a acesteia și dacă firma are nevoie de credit din partea băncii, tipul creditului, perioada creditului și modalitatea de rambursare. Pentru a putea analiza corect toate acestea, este nevoie atât de informații despre afacere, în general, cât și o analiză financiară pe baza documentelor. În această etapă, un instrument foarte folositor este cash-flow-ul, care să ne arate posibilitatea rambursării creditului din încasările viitoare.

Prin această lucrare am dorit să pun în evidență modul în care se desfășoară, în principal, procesul de creditare în general ș concret la Alpha Bank Romania, prin toate aspectele sale, de la negocierea preliminară la închiderea circuitului, constând în rambursarea creditului și plata dobânzilor aferente acestuia.

Cea mai delicată problemă în procesul de creditare o reprezintă evaluarea riscului de credit, o bună evaluare excluzând banca de la situații neplăcute cum mar fi: nerecuperarea creditului acordat și a dobânzii aferente lui.

În vederea îmbunătățirii activității de creditare, se impun următoarele:

Scăderea costului creditului (determinat mai mult de factori externi băncii, dar și de factori interni – productivitatea bancară).

Diversificarea nivelului dobânzii în funcție de client, în funcție de felul activității pentru care este solicitat creditul.

Prelungirea perioadei de grație, în cazul creditării activității de investiții, astefl încât clientul să aibă posibilitatea de a-și plăti datoriile către bancă, după punerea în funcțiune a investiției, prin obținerea unui profit imediat după finalizarea proiectului.

Un alt aspect legat de perfectibilitatea activității de creditare a băncii este acordarea în mică măsură a creditelor bazate numai pe planul de afaceri, considerate a fi mult prea riscante. Acest aspect ar putea fi îndreptat printr-o nouă filosofie a gestionării riscului prin sistemul fondurilor de garantare. Economia românească are nevoie de acest tip de credite pentru a se dezvolta, iar o nouă filosofie a riscului ar putea să evite captivitatea în care se află întregul sistem bancar românesc care trebuie să-și protejeze economiile printr-un sistem de garanții care nu pot fi suportate de agenții economici.

Analiza activității debitorului trebuie făcută având în vedere și rata inflației.În situația în care creșterile procentuale înregistrate de un client sunt mai mari decât rata inflației, atunci situația clientului se îămbunătățește. În actualele condiții, creșterea cifrei de afaceri nu conduce automat la concluzia că situația financiară s-a îmbunătățit. Dar compararea acestei creșteri cu rata inflației poate conduce la aprecierea corectă a acestei situații.

Creșterea plafoanelor până la care se pot aproba creditele în sucursale sau după modelul utilizat în afară, crearea unor unități regionale care să aibă ca singur obiect aprobarea creditelor pe baza unor dosare trimise din sucursale. În acest fel, perioada de aprobare a unui credit se va micșora considerabil.

Toate aceste propuneri fiind făcute, cu speranța că ele vor fi aplicate în viitor și că se va crea și în țara noastră cadrul macroeconomic care să încurajeze mai ales investițiile productive ale agenților economici și cănu vor mai exista atâtea cauze de faliment a firmelor și băncilor datorate acordării de credite neperformante,cred că acest subiect merită și în continuare atenția acordată în lucrarea de față.

În concluzie, o activitate performantă de creditare desfășurată de o bancă comercială trebuie să urmărească trei direcții principale:

Creditarea unor agenți economici viabili, cu o activitate care să poată acoperi serviciul datoriei pe toată durata creditării.

Managementul riscului de creditare să evalueze realist toate elementele care ar putea determina „accidente” în creditare și să le elimine.

Menținerea permanentă a unui echilibru normal între resursele atrase și plasamentele efectuate în credite performante, pentru realizarea indicatorilor de solvabilitate la nivel optim.

Astfel, se urmărește prin această atitudine nu neapărat un profit imediat și facil, ci mai degrabă o dezvoltare a afacerii pe termen lung, pe baze sănătoase, în deplină loialitate concurențială, urmărind sprijinirea sectorului privat și, implicit, contribuind la construirea unei economii de piață reale în România.