Organizarea Si Exercitarea Controlului Financiar de Catre Curtea de Conturi

CAPITOLUL I ROLUL ȘI IMPORTANȚA CURȚII DE CONTURI

1.1. GENERALITĂȚI

În sistemul instituțional al unui stat, sistemul financiar joacă un rol important în configurarea, evoluția și performanța economiei. Nașterea sistemului financiar a fost legată de unele premise: – organizarea statului și a sistemului instituțiilor sale; – organizarea contabilității; – realizarea unificării monetare în cadrul economiei naționale. Există dovezi potrivit cărora încă din antichitate a existat sistem financiar. Primii contabili ai omenirii au fost scribii, aceștia au utilizat ca suporturi de informații tăblițele și papirusul. Termenul control îl datorăm expresiei contia rolus care înseamnă verificarea actului original după duplicatul care se încredințează în acest scop unei persoane. Din punct de vedere conceptual, controlul financiar reprezintă verificarea modului de îndeplinire a programelor stabilite, a erorilor, abaterilor, lipsurilor, dificultăților din activitatea economico-financiară. Documentele consemnează existența curților de conturi încă înainte de Hristos, în Grecia și în Imperiul Roman. Astfel, în secolul al III-lea î. Hr., în Grecia întâlnim Curtea Legiștilor sau Curtea de Conturi a celor 10, formată din membri ai Senatului, numiți antigrafi sau logiști. Progrese importante pentru refacerea economiilor naționale, a statelor unitare și a sistemului instituțional național se înregistrează în a doua jumătate a secolului al XV-lea, după regresul vieții sociale din Evul Mediu timpuriu. În timpul mercantilismului (secolele XVI-XVIII), prin aportul contabililor italieni, al cameraliștilor germani, al comercianților englezi și al protecționiștilor francezi se pun și se dezvoltă bazele sistemului financiar și contabil modern. Primele curți de conturi naționale, în accepțiunea modernă, au fost înființate în prima jumătate a secolului al XIX-lea ( Austria-1805, Franța-1807, Prusia-1824). La noi s-a folosit modelul decretului francez asupra contabilității publice din 31 mai 1838 prezentat de ministrul finanțelor, Manolache Costachii, în Adunarea Legiuitoare, unde s-au pus bazele unui control mai bine organizat, măsuri care au dus la înființarea Ministerului Controlului, care va funcționa până în anul 1864, când s-a înființat Înalta Curte de Conturi a României.

1.2. ÎNALTA CURTE DE CONTURI

În luna ianuarie 1864, prin Legea nr. 42/1864, a fost înființată Înalta Curte de Conturi a României. Legea pentru înființarea Înaltei Curți de Conturi se numără printre primele care au urmat marelui act istoric al Unirii Principatelor. Documentele vremii precizează că Domnitorul Alexandru Ioan Cuza a promulgat această lege în istorica zi de 24 ianuarie 1864 „voind a da o garanție mai mult țării despre dorința sa…. ca întrebuințarea banilor publici să fie supusă unui control pe cât de serios , pe atât de ne-atârnat de orice bănuieli de înrâurire din partea agenților însărcinați cu manipulația bugetului”. Înalta Curte de Conturi, la înființarea ei, avea ca personal: un președinte, opt membri judecători, un procuror, un substituit, opt referendari, un grefier și personal de cancelarie. Președintele și membrii Curții de Conturi erau inamovibili și se numeau de Domnitor, la propunerea Adunării Elective. Membrii Curții de Conturi nu puteau fi implicați direct sau indirect în vreo întreprindere sau afacere sau la instituții publice a căror gestiune era supusă controlului Curții de Conturi. Curtea era însărcinată cu cercetarea și cu dreptul de decizie asupra calității operațiunilor care se realizau din veniturile tezaurului, casieriilor generale de județe, ale regiilor și ale administrațiilor contribuțiilor indirecte, precum și asupra legalității, oportunității și eficienței cheltuielilor făcute de către aceștia. Erau incluse în această grupă veniturile și cheltuielile, fondurile și încasările speciale din bugetele județelor, caselor comunale, municipale și districtuale. Înalta Curte era organizată pe două secțiuni: ■ secțiunea care se ocupa de cercetarea socotelilor de venit și credite, precum și cu lichidarea conturilor administrației generale, districtuale și comunale; ■ secțiunea pentru examinarea și controlul cheltuielilor precum și cercetarea registrelor datoriei publice și a pensiunilor. Anual, cu o lună înaintea deschiderii sesiunii ordinare a Adunării Legiuitoare, Curtea de Conturi avea obligația să întocmească și să publice în Monitorul Oficial un raport cu lucrările din timpul anului și o situație a bugetelor pe care le-a controlat. Legea nr. 42/1864, prin care a fost înființată Înalta Curte de Conturi a României, a suferit modificări prin Legea din martie 1874, precum și prin Legea din ianuarie 1895. Modificările au vizat componența Curții și alegerea personalului, astfel membrii nu mai erau aleși de Adunarea Deputaților, ci erau numiți de Ministerul de Finanțe, iar Curtea era compusă din: un președinte, 6 consilieri, 24 referendari, un procuror, un substituit, precum și personalul de cancelarie.

1.3. REORGANIZAREA ÎNALTEI CURȚI DE CONTURI

Prin adoptarea noii Constituții din anul 1923 și a Legii organice din 1929, intitulată „Legea de organizare a Înaltei Curți de Conturi din 29 iulie”(cu modificările intervenite la 24 decembrie 1932 și 14 aprilie 1933), Curtea de Conturi avea atribuții de control preventiv, control de gestiune și atribuții jurisdicționale, modernizându-se astfel sistemul de control asupra tuturor veniturilor și cheltuielilor statului. Obiectivul de bază al Curții de Conturi era judecarea conturilor gestionarilor publici, autoritățile și instituțiile publice fiind obligate să depună la Curtea de Conturi conturile lor de administrație și de gestiune însoțite de actele justificative spre verificare și judecare. Prin aplicarea Legii din anul 1929 (cu modificările ulterioare), Curtea de Conturi a României a fost considerată la vremea respectivă una din Curțile de Conturi moderne ale Europei. În calitatea sa de organ suprem de control, Curtea de Conturi avea următoarele sarcini de bază: ● controla preventiv angajările de cheltuieli și venituri prin consilierii controlori (controlul preventiv); ● controla actele justificative ale ordonatorilor primite de la contabilitățile ordonatorilor primari și secundari, pe măsura primirii lor (control concomitent); ● examina situațiilor lunare de ordonanțare și plată de la contabilitățile centrale ale ministerelor și ale instituțiilor publice, precum și conturile generale lunare și anuale de execuție a bugetului; ● controla încasările și plățile efectuate prin casieriile statului, după borderourile lunare și după conturile ce i se trimiteau de Contabilitatea Generală a Statului; ● cerceta, constata și certifica exactitatea conturilor administraților însărcinați cu stabilirea și centralizarea veniturilor publice, precum și a tuturor administrațiilor și așezămintelor publice care aveau în atribuția lor administrarea banilor publici; ● controla inventarul general al statului prin delegați trimiși la fața locului; ● controla emisiunile de titluri și bonuri de tezaur ale Datoriei publice, spre a fi făcute în conformitate cu legile și conviețuirile respective. Ca organ judecătoresc, Curtea de Conturi avea sarcina de a judeca gestiunea mânuitorilor de bani, valori și materiale publice, fie în primă instanță și în apel, fie în primă și ultimă instanță. În structura Înaltei Curți de Conturi se prevedea prin lege următoarea componență: ● 5 secții, cu un prim președinte, 5 președinți de secție și 25 de consilieri; ● Ministerul Public, cu procurorul general și 5 procurori de secție; ● personalul de control și verificare, format din consilieri controlori, 6 referendari șefi, câte 10 referendari din fiecare secție, 6 referendari la Parchetul General și un minim de referendari stagiari; ● Secretariatul general al Curții, care avea în componență un secretar general, un prim- secretar, 6 secretari, subsecretari, șefi de birouri, impiegați, consemnatori de acte și personalul de serviciu; ● Secretariatul Ministerului Public, care se compunea din: un secretar, 2 subsecretari, și funcționarii necesari pentru registratură, arhivă și celelalte lucrări de cancelarie. Pe lângă Curtea de Conturi funcționa un Consiliu Superior compus din: primul președinte, procurorul general, președinții de secție și 2 consilieri ai Curții, precum și 2 consilieri supleanți delegați de Ministerul Finanțelor pe o perioadă de 4 ani. Deși prin performanțele atinse în activitatea practică a ocupat un loc distinct între instituțiile statului din perioada interbelică, după 84 de ani de existență, această instituție a fost desființată prin Decretul nr. 352 din 1 decembrie 1948, moment ce a marcat dispariția unui instrument de control al finanțelor publice.

1.4. ÎNFIINȚAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII SUPERIOARE DE CONTROL FINANCIAR

Înființată la data de 1 iunie 1973, Curtea Superioară de Control financiar a avut un rol deosebit în executarea și coordonarea activității de control financiar, având concomitent și atribuții jurisdicționale. Potrivit actului normativ de înființare, Legea numărul 2/28 martie 1973, publicată în Buletinul Oficial numărul 44/30 martie 1973, Curții Superioare de Control Financiar îi revenea sarcina de a executa controlul financiar asupra activității organelor centrale de stat, de a controla executarea prevederilor financiare din planul național unic de dezvoltare economico-socială și bugetul de stat, utilizarea pârghiilor financiare și de credit, asigurarea fondului unitar al proprietății de stat, precum și îndeplinirea obligațiilor prevăzute în bugetul de stat, respectarea disciplinei financiare și utilizarea fondurilor primite de la stat de către organele centrale cooperatiste și de celelalte organizații centrale obștești. De asemenea, Curtea Superioară de Control Financiar avea sarcina de a coordona activitatea de control financiar-bancar în întreaga economie. Curtea Superioară de Control Financiar exercita atribuții jurisdicționale privind răspunderea materială și administrativă a persoanelor prevăzute de lege care îndeplineau funcții de conducere în organele centrale de stat, comitetele executive, organizațiile centrale cooperatiste, precum și alte cazuri stabilite de lege. Curtea Superioară de Control Financiar era condusă de un consiliu compus din: președinte, prim-vicepreședinte, vicepreședinți, secretar general, șefi de secții și șeful Colegiului de jurisdicție al Curții, precum și din conducătorii unor instituții centrale importante și specialiști ai organelor de control specializat al statului. Președintele, prim-vicepreședintele, vicepreședinții și secretarul general al Curții constituiau biroul executiv al Consiliului acesteia. Consiliul Curții în întregul său și fiecare membru în parte răspundeau în fața Consiliului de Stat pentru întreaga activitate a Curții. Curtea Superioară de Control Financiar avea în structura sa organizatorică: · Secția de control a activității organelor și organizațiilor centrale; · Secția de control a activității instituțiilor centrale, financiare și de credit; · Secția de control financiar preventiv; · Secția de control complex financiar-economic; · Colegiul de jurisdicție și Ministerul Public · Secția de coordonare a controlului financiar-bancar; · Secția plan-sinteză-documentare; · Serviciul secretariat-administrativ-personal În cadrul acestor structuri funcționa personal de specialitate alcătuit din: controlori financiari de stat, judecători financiari și procurori financiari. Personalul de specialitate precum și personalul tehnic-administrativ era numit de președintele Curții.

1.5. REÎNFIINȚAREA CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

Pornind de la anciar-bancar; · Secția plan-sinteză-documentare; · Serviciul secretariat-administrativ-personal În cadrul acestor structuri funcționa personal de specialitate alcătuit din: controlori financiari de stat, judecători financiari și procurori financiari. Personalul de specialitate precum și personalul tehnic-administrativ era numit de președintele Curții.

1.5. REÎNFIINȚAREA CURȚII DE CONTURI A ROMÂNIEI

Pornind de la noile cerințe sociale post-revoluționare evidente și în domeniul finanțelor publice, imediat după decembrie 1989, toți factorii de decizie ai noii societăți democratice și-au fixat ca obiective prioritare repunerea în funcțiune a tuturor instituțiilor statului de drept, între care Curtea de Conturi s-a bucurat de o atenție specială, astfel că în luna septembrie 1992 s-a promulgat Legea nr. 94 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a României. În luna februarie 1993, în ședința comună a celor două Camere ale Parlamentului au fost numiți membrii Curții de Conturi, care au depus jurământul prevăzut de lege la 1 martie 1993, dată la care practic Curtea de Conturi a României se consideră că este din nou înființată. De la înființare și până în prezent Curtea de Conturi a României și-a încadrat personalul de bază necesar și și-a constituit organele de lucru și structură atât la centru cât și în teritoriu, și-a elaborat normele proprii de lucru. De asemenea și-a delimitat practic atribuțiile de control de Ministerul Finanțelor, preluându-se unitățile ce-i revin în sarcină și întocmindu-se primul program de control.

CAPITOLUL II ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA CURȚII DE CONTURI

2.1. ORGANIZAREA ȘI CONDUCEREA CURȚII DE CONTURI

Curtea de Conturi a României este organizată și își desfășoară activitatea având la bază principiul independenței, funcționând pe lângă Parlamentul României. Curtea de Conturi își exercită funcțiile la nivelul unităților administrativ-teritoriale, prin intermediul camerelor de conturi județene. Sediul Curții de Conturi este în București, iar sediile camerelor de conturi sunt în orașele reședință de județ și în Municipiul București. Programul de control al Curții de Conturi este stabilit în mod autonom, iar controalele efectuate de aceasta se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament. Hotărârile Camerei Deputaților sau ale Senatului, prin care se cere Curții de Conturi efectuarea unor acțiuni de control sunt obligatorii; nici o altă autoritate publică nu o mai poate obliga. În vederea executării în condiții optime a funcțiilor sale de control și jurisdicționale, Curtea de Conturi are acces neîngrădit la documentele și informațiile necesare, oricare ar fi persoanele fizice și juridice deținătoare. Curtea de Conturi își întocmește bugetul propriu, care se prevede distinct în bugetul de stat. Salarizarea personalului Curții se stabilește prin lege (Legea numărul 50/1995 cu privire la salarizarea personalului Curții de Conturi). Potrivit Legii nr.94/1992 republicată, modificată și completată de Legea numărul 77/2002, structura Curții de Conturi este următoarea: ► Secția de control financiar ulterior este formată din 9 consilieri de conturi și din controlori financiari. Conducerea secției este asigurată de un consilier de conturi cu funcția de președinte. Secția este organizată în divizii, conduse de către un consilier de conturi. În cadrul diviziilor pot fi organizate direcții, servicii și birouri de specialitate; ► Secția jurisdicțională este instanța de fond și de recurs și se compune din șapte consilieri de conturi, fiind condusă de un consilier de fond care îndeplinește funcția de conducător al secției jurisdicționale; ► Colegiul jurisdicțional al Curții este instanța de fond și se compune din judecători financiari, fiind condus de un președinte de colegiu. Începând cu data de 01.01.2004 colegiul a fost mutat la tribunal; ► Camerele de conturi județene și cea a Municipiului București se compun din direcția de control financiar și de colegiul jurisdicțional (începând cu data de 01.01.2004 a fost mutat la tribunal); ► Secretariatul general este condus de un secretar general și în cadrul său funcționează compartimente de studii – sinteze – legislație, norme metodologice-documentare, de informatică, de relații interne și externe, de finanțe-contabilitate și de personal secretariat- administrativ. Direcțiile de control financiar ulterior județene și a Municipiului București sunt formate din controlori financiari și sunt conduse de un director și un director adjunct. În cadrul direcțiilor se pot organiza servicii și birouri de specialitate. Colegiul jurisdicțional este format din judecători financiari și este condus de un președinte. Pe lângă Curtea de Conturi funcționează procurorul general financiar și procurorii financiari care își exercită atribuțiile pe lângă secțiile Curții, Colegiul Jurisdicțional al Curții și camerele de conturi județene. Secția de control ulterior este structurată în opt divizii sectoriale, astfel: ● Divizia a I-a efectuează controlul contului de execuție a bugetului de stat, datoriei publice, creanțelor statului și activitățile bancare. ● Divizia a II-a efectuează controlul gestionării fondurilor destinate finanțării autorității publice, apărării, siguranței naționale și ordinii publice. ● Divizia a III-a efectuează controlul instituțiilor publice cu atribuții în domeniul privatizării, regiilor autonome, societăților și companiilor naționale, precum și al societăților comerciale și de investiții financiare . ● Divizia a IV-a efectuează controlul bugetului asigurărilor sociale de stat, de sănătate, precum și a fondurilor destinate protecției sociale . ● Divizia a V-a efectuează controlul gestionării fondurilor destinate învățământului, cercetării, artei, culturii și mass-media . ● Divizia a VI-a efectuează controlul gestionării fondurilor destinate industriei și resurselor naturale, lucrărilor publice, transporturilor, locuinței, turismului, apelor și protecției mediului . ● Divizia a VII-a efectuează controlul utilizării fondurilor destinate administrației publice locale, asociațiilor și fundațiilor, precum și a celor provenite din asistența financiară acordată de Uniunea Europeană și din alte surse de finanțare internațională. ● Divizia a VIII- a de coordonare, metodologie, perfecționarea pregătirii profesionale, evaluare activitate profesională a direcțiilor de control financiar ulterior extern și de raportare. Conducerea Curții de Conturi se execută de Plen, Comitetul de Conducere, președintele și vicepreședintele Curții de Conturi, care sunt consilieri de conturi. Plenul Curții de Conturi este compus din membrii Curții care sunt consilieri de conturi, în număr de 18; la ședințele plenului participă procurorul general financiar și secretarul general. Comitetul de conducere se compune din: – președintele Curții; – vicepreședintele Curții; – președinții de secții; – 3 consilieri de conturi, aleși de plenul Curții. La ședințele plenului și ale comitetului de conducere pot participa, în calitate de invitați, specialiști de înaltă pregătire în diferite domenii de activitate ce intră în competența Curții. Ședințele sunt conduse de către un consilier de conturi, care îndeplinește funcția de președinte al secției.

2.2. NUMIREA ȘI STATUTUL PERSONALULUI CURȚII DE CONTURI

Personalul Curții de Conturi are un statut deosebit în ansamblul instituțiilor statului. Problemele care privesc personalul Curții de Conturi sunt următoarele: A. Numirea personalului, condițiile de numire și statutul personalului Membrii Curții de Conturi sunt numiți de Parlament pentru un mandat de 6 ani, mandat care poate fi reînnoit. Dintre consilierii de conturi, Parlamentul numește președintele Curții de Conturi, vicepreședintele acesteia și președinții secțiilor Curții de Conturi. Funcțiile de președinte și de vicepreședinte se ocupă de doi economiști și de un jurist. Judecătorii financiari sunt numiți pe 6 ani de Președintele României, la propunerea plenului Curții de Conturi. Înainte de a începe să-și exercite mandatul, membrii Curții de Conturi depun jurământul. Condițiile prealabile de numire în funcție sunt: – pentru consilierii de conturi: vechime în domeniul economico-financiar sau juridic de minimum 15 ani, studii superioare juridice sau economice și înaltă competență profesională; – pentru judecătorii financiari și procurorii financiari: se cer studii superioare juridice, înaltă competență profesională, vechime în funcție juridică sau în învățământ juridic superior de minimum 11, 8 și respectiv 5 ani, în raport cu gradele de încadrare. Procurorul general financiar și procurorii financiari sunt numiți pe termen de 6 ani prin decret al Președintelui României, la propunerea plenului Curții de Conturi. Membrii Curții și judecătorii financiari sunt independenți și inamovibili pe durata mandatului lor. În același timp au o serie de interdicții și incompatibilități: – funcțiile de consilier de conturi și de judecător financiar sunt incompatibile cu orice altă funcție publică sau privată, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior; – se interzice membrilor Curții și judecătorilor financiari să facă parte din partide politice sau să desfășoare activități publice cu caracter politic; – membrilor Curții de Conturi și judecătorilor financiari le este interzisă exercitarea direct sau prin persoane interpuse, a activităților de comerț, participarea la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale sau civile. Ei nu pot fi experți sau arbitri desemnați de părți într-un arbitraj. Membrii Curții de Conturi nu pot fi cercetați, reținuți, arestați sau trimiși în judecată penală sau contravențională decât la cererea procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, cu aprobarea birourilor permanente ale celor două Camere ale Parlamentului, iar judecătorii, procurorii și controlorii financiari, decât la cererea aceluiași procuror general, cu aprobarea plenului Curții de Conturi. B. Obligațiile membrilor Curții de Conturi și ale judecătorilor financiari: – să-și îndeplinească funcția încredințată cu imparțialitate și în respectul Constituției; – să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații de competența Curții de Conturi; – să-și exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor Curții, abținerea de la vot fiind nepermisă; – să comunice în scris președintelui Curții orice situație care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl execută; – să nu permită folosirea funcțiilor pe care le îndeplinește în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel; – să se abțină de la orice activitate sau manifestare contrare independenței și demnității funcției lor. C. Abaterile și sancțiunile disciplinare Judecătorii și procurorii financiari răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru comportările care dăunează prestigiului Curții de Conturi. a) Sunt considerate abateri disciplinare: – întârzierea sistematică sau neglijența repetată în efectuarea lucrărilor; – absențele nemotivate de la serviciu; – exercitarea în afara cadrului legal sau omisiunea de a îndeplini atribuțiile prevăzute de lege; – nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter; – manifestările care aduc atingere onoarei profesionale. b) Sancțiunile disciplinare ce pot fi aplicate judecătorilor și procurorilor financiari, în raport cu gravitatea abaterilor, sunt: – observație; – mustrare; – diminuarea salariului cu până la 15% pe o perioadă de 1-3 luni; – suspendarea dreptului de avansare pe o perioadă de 1-3 ani; – suspendarea din funcție pe timp de maxim 6 luni. Revocarea membrilor Curții de Conturi se face de către Parlament, iar revocarea judecătorilor financiari se face de Președintele României, la propunerea plenului Curții.

2.3. ATRIBUȚIILE ORGANELOR DE CONDUCERE ALE CURȚII DE CONTURI

Atribuțiile organelor de conducere ale Curții sunt repartizate pentru: a) Plenul Curții de Conturi – să supună Președintelui României propunerile de numire și revocare din funcție a judecătorilor financiari și să numească dintre aceștia pe președinții colegiilor jurisdicționale; – să supună Președintelui României propunerile de numire și revocare din funcție a procurorului general financiar și procurorilor financiari; – să aprobe Regulamentul de organizare și funcționare a Curții de Conturi, Codul etic al profesiei și Statul de funcții; – aprobă programul de control financiar anual al Curții de Conturi; – emite avize la acte normative și asupra raportului public anual al Curții de Conturi ( la cererea Senatului sau a Camerei Deputaților); – hotărăște asupra organizării interne a Curții de Conturi, în limitele legii; – să emită instrucțiuni cu caracter obligatoriu pentru organele proprii de control financiar; – să dezbată și să promoveze proiectul bugetului Curții de Conturi în vederea integrării acestuia în bugetul de stat; – să ceară periodic și să examineze rapoartele asupra activității Curții și camerelor de conturi județene; – să aleagă consilierii de conturi, membrii ai comitetului de conducere; – examinează și aprobă ordinea de zi a plenului propusă de președintele Curții; – să aleagă consilierii membri ai comisiei de disciplină și ai completului pentru soluționarea contestațiilor privind soluționarea contestațiilor privind hotărârea comisiei de disciplină; – să examineze și să aprobe cercetarea, reținerea, arestarea sau trimiterea în judecată penală sau contravențională a judecătorilor, procurorilor și controlorilor financiari. b) Comitetul de conducere al Curții de Conturi : – să emită avize privind înființarea de către Guvern sau ministere a unor structuri de specialitate în subordinea lor; – să organizeze efectuarea controalelor efectuate de Parlament și a altor controale neprevăzute în Planul de control anual; – să inițieze procedurile de cercetare a cazurilor de incapacitate și incompatibilitate în îndeplinirea funcțiilor de către membrii Curții și judecătorii financiari; – să aprobe lista posturilor vacante ce urmează să fie scoase la concurs; – să aprobe tematicile și să organizeze concursurile și probele de selecție pentru ocuparea posturilor vacante; – numește secretarul general al Curții și stabilește atribuțiile acestuia, precum și directorii și șefii compartimentelor de control; – să aprobe autorizațiile pentru contactarea de lucrări, bunuri și servicii sau alte prestații necesare Curții; – să examineze și să aprobe propunerile președintelui Curții pentru ordinea de zi și a ședințelor comitetului de conducere. – să execute, în ceea ce privește activitatea Curții de Conturi, personalul și regimul de lucru, prerogativele care nu sunt atribuite, conform legii, plenului sau președintelui Curții. c) Președintele Curții de Conturi: – reprezintă Curtea de Conturi și asigură relațiile acesteia cu instituțiile și autoritățile publice și cu organismele naționale și internaționale de profil; – coordonează activitatea Curții; – convoacă și conduce dezbaterile plenului și ale comitetului de conducere, asigurând executarea hotărârilor acestuia; – propune ordinea de zi a ședințelor plenului și comitetului de conducere; – urmărește transmiterea către Parlament a rapoartelor Curții de Conturi; – numește personalul Curții, cu excepția celui numit de plen sau de conducere și dispune revocarea din funcție a acestuia în condițiile legii; – execută acțiunea disciplinară și aplică sancțiuni disciplinare potrivit Codului etic în condițiile legii; – comunică Parlamentului posturile vacante de membri ai Curții de Conturi; – hotărăște formarea de grupe de control în divizii care vor funcționa numai pe durata realizării sarcinii de control atribuite. Plenul Curții își exercită atribuțiile cu cel puțin 2/3 din personalul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți. Comitetul de conducere își execută atribuțiile cu cel puțin 2/3 din numărul membrilor săi, iar hotărârile se adoptă cu o majoritate de 3/4 din numărul celor prezenți.

CAPITOLUL III ATRIBUȚIILE DE CONTROL

Curtea de Conturi este instituția supremă de control financiar ulterior extern asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. Pentru exercitarea funcției de control, Curtea de Conturi controlează: ● formarea și utilizarea resurselor bugetului de stat ale bugetului asigurărilor sociale de stat, ale bugetului asigurărilor sociale de stat și ale bugetelor administrativ-teritoriale, precum și mișcarea fondurilor între aceste bugete; ● constituirea, utilizarea și gestionarea fondurilor speciale și a fondurilor de tezaur; ● formarea și gestionarea datoriei publice și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe; ● utilizarea alocațiilor bugetare pentru investiții, subvențiilor și transferurilor și a altor forme de sprijin financiar din partea sau a unităților administrativ-teritoriale; ● constituirea, administrarea și utilizarea fondurilor publice de către autoritățile administrative autonome și de către instituțiile înființate prin lege, precum și de organismele autonome de asigurări sociale ale statului ● situația, evoluția și modul de administrare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ teritoriale de către instituțiile publice, regiile autonome, companiile și societățile naționale, precum și concesionarea sau închirierea de bunuri care fac parte din proprietatea publică; ● constituirea, utilizarea și gestionarea resurselor financiare privind protecția mediului, îmbunătățirea calității condițiilor de viață și de muncă; ● utilizarea fondurilor puse la dispoziție României de către Uniunea Europeană prin Programul SAPARD și a co-finanțării aferente; ● utilizarea fondurilor provenite din asistența financiară acordată României de Uniunea Europeană și din alte surse de finanțare internațională; ● alte domenii în care, prin lege, s-a stabilit competența Curții. Cad sub incidența legii următoarele: · statul și unitățile administrativ-teritoriale, în calitate de persoane juridice de drept public, cu serviciile și instituțiile lor publice, autonome și neautonome; · Banca Națională a României; · regiile autonome, indiferent de subordonare; · societățile comerciale la care statul, unitățile administrativ-teritoriale, instituțiile publice sau regiile autonome dețin singure sau împreună, integral sau mai mult de jumătate din capitalul social; · organismele autonome de asigurări sociale sau de altă natură, care gestionează bunuri, valori sau fonduri, într-un regim legal obligatoriu, în condițiile în care prin lege sau prin statutele lor se prevede acest lucru De asemenea, Curtea de Conturi poate decide efectuarea de controale și la alte persoane juridice decât cele menționate mai sus și anume la următoarele care: ■ beneficiază de garanții guvernamentale pentru credite, de subvenții sau de alte forme de sprijin financiar din partea statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a instituțiilor statului; ■ administrează, în baza unui contract de concesiune sau închiriere, bunuri aparținând domeniului public sau privat al statului sau al unităților administrativ teritoriale; ■ nu își îndeplinesc obligațiile financiare către stat, unitățile administrativ teritoriale sau instituțiile publice, verificările efectuându-se împreună cu reprezentanții instituțiilor competente în domeniul supus controlului; ■ sunt societăți de investiții financiare, asociații și fundații care utilizează fonduri publice, verificările urmând a se efectua în legătură cu legalitatea utilizării acestor fonduri. Curtea de Conturi este singura instituție autorizată să controleze execuția bugetelor Camerei Deputaților, Senatului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Supreme de Justiție, Curții Constituționale, Consiliului Legislativ și Avocatului Poporului.

3.1. OBIECTIVELE ACȚIUNII DE CONTROL

3.1.1. Obiectivele avute în cadrul acțiunilor de control la agenții economici

Curtea de Conturi urmărește: ● nivelul prețurilor externe obținute, condițiile de plată practicate și măsura în care s-a asigurat încasarea integrală și la termen a valutei la operațiunile de export și, îndeosebi, la produsele deficitare pe piața internă (carne, animale vii) sau cu tradiție la export (cherestea, mobilă, produse chimice, etc.); ● eficiența și legalitatea utilizării fondurilor valutare obținute prin credite externe, cu prioritate a celor obținute cu garanții guvernamentale; ● măsura în care prin regimul licențelor și al taxelor vamale se asigură protecția resurselor naturale la export și a produselor industriale indigene în cazul importurilor; ● măsura în care se asigură respectarea procedurilor legale referitoare la utilizarea fondurilor destinate cercetării de către instituțiile de profil; ● respectarea destinațiilor prevăzute prin lege pentru subvenții acordate de la bugetul statului regiilor autonome și agenților economici; ● respectarea normelor legale cu privire la: inventarierea și reevaluarea activelor imobilizate, reevaluarea activelor circulante, închirierea și darea în locație de gestiune a unor subunități ale societăților comerciale; vămuirea de active; vămuirea de acțiuni; ● legalitatea și eficiența punerii la dispoziția unor persoane juridice, a avansurilor bănești.

3.1.2. Obiectivele avute în vedere în cadrul acțiunilor de control la unitățile bugetare

Acestea sunt: ● modul de constituire, repartizare și utilizare a fondurilor obținute din vămuirea bunurilor; ● gestionarea patrimoniului unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice, respectarea normelor legale cu privire la închirieri de spații și bunuri, precum și la concesionări de terenuri; ● respectarea reglementărilor legale privind încasarea și utilizarea taxelor deșcolarizare în valută de la cetățenii străini; ● deturnările de fonduri, de la un exercițiu bugetar la altul și de la destinațiile aprobate; ● respectarea reglementărilor legale privind efectuarea cheltuielilor de capital în ce privește aprobarea, întocmirea documentației tehnico-economice, asigurarea surselor de finanțare, organizarea licitațiilor, acordarea avansurilor, efectuarea recepției și plății; ● respectarea dispozițiilor legale cu privire la încasarea și utilizarea veniturilor extrabugetare; ● legalitatea și eficiența punerii la dispoziția unor persoane juridice de avansuri bănești. Prin acțiunile de control întreprinse, Curtea de Conturi urmărește respectarea legii în gestionarea mijloacelor materiale și bănești. De asemenea, Curtea de Conturi analizează calitatea gestiunii financiare în ceea ce privește economicitatea, eficiența și eficacitatea.

3.2. ELABORAREA, APROBAREA ȘI URMĂRIREA EXECUTĂRII PROGRAMULUI ANUAL DE CONTROL FINANCIAR

Curtea de Conturi își desfășoară activitatea de control pe baza Programului anual de control financiar aprobat de Planul Curții de Conturi, defalcat și urmărit pe trimestru. La elaborarea și aprobarea Programului anual de control financiar al Curții de Conturi se au în vedere atribuțiile, competențele și obiectivele ce revin aceleiași instituții. Ca și puncte de sprijin pentru elaborarea și aprobarea Programului se mai folosesc și următoarele prevederi: – Curtea de Conturi decide în mod autonom asupra programului său de control; – controalele Curții de Conturi se inițiază din oficiu și nu pot fi oprite decât de Parlament și numai în cazul depășirii competențelor stabilite de lege; – hotărârile celor două Camere ale Parlamentului, prin care se cere Curții efectuarea unor controale, în limitele competențelor sale, sunt obligatorii. Nici o altă autoritate publică nu mai poate obliga. Curtea de Conturi stabilește limitele valorice minime de la care conturile de execuție sunt supuse controlului său în fiecare exercițiu bugetar, cu mențiunile: – conturile ordonatorilor de credite secundari, aferenți ordonatorilor de credite principali prevăzuți a fi controlați se înscriu în program în totalitate, indiferent de volumul cheltuielilor, spre deosebire de conturile ordonatorilor de credite terțiari, ce se verifică în funcție de limitele valorice minime stabilite; – conturile cu cheltuieli sub limitele valorice stabilite, care nu se verifică anual, vor fi introduse în Programul anual de control financiar, de regulă, o dată la 3 ani.

3.2.1. Elaborarea și aprobarea Programului de control financiar

A. Etapele specifice elaborării și aprobării proiectului Programului anual de control financiar pentru direcțiile de control financiar din teritoriu și diviziile sectoriale, care își desfășoară activitatea de control prin acestea.

Elaborarea și aprobarea Programului anual de control financiar presupune următoarele etape: 1. În luna octombrie, consilierii de conturi din cadrul secțiilor de control, în baza atribuțiilor, competențelor și obiectivelor de control financiar ce revin fiecărei divizii sectoriale, nominalizează acțiunile de control ce urmează a fi realizate în anul viitor. 2. Armonizarea și planificarea acțiunilor de control, prevăzute în proiectul Programul anual de control financiar se face de către consilierii de conturi care conduc diviziile de coordonare, pe baza propunerilor consilierilor de conturi care conduc diviziile de control pentru verificarea tuturor subiecților acțiunilor de control. 3. Până la 1 noiembrie direcțiile de control financiar teritoriale vor transmite la Divizia de coordonare și evaluare a controlului propuneri fundamentate, de limite valorice minime, de la care conturile de execuție bugetară vor fi verificate, precum și propuneri de ordonatori și alte persoane juridice pentru includerea în Programul de control. Pe baza propunerilor structurilor de control teritoriale, Divizia de coordonare și evaluare a controlului în colaborare cu diviziile sectoriale, întocmesc situația limitelor valorice minime de la care conturile de execuție sunt supuse controlului în vederea includerii în proiectul Programului anual de control financiar. 4. În vederea elaborării proiectului Programului anual de control financiar, diviziile sectoriale vor transmite, până la data de 15 noiembrie, diviziilor de coordonare din secțiile de control, propunerile de acțiuni de control ce urmează să fie cuprinse în Programul anual, armonizate cu acțiunile de control ale structurilor de control teritoriale. 5. Diviziile de coordonare și evaluare a controlului centralizează propunerile de programe de control ale diviziilor sectoriale și structurilor de control financiar teritoriale: întocmesc și prezintă proiectul Programului anual de control financiar conducerii secțiilor de control, vicepreședinților și președintelui Curții de Conturi, pentru definitivare și supunere spre aprobare Plenului.

B. Etapele specifice elaborării proiectului Programului anual de control financiar, pentru compartimentele de control financiar din cadrul camerelor de conturi

1. În luna octombrie, consilierii de conturi, conducători ai diviziilor de specialitate din cadrul Secției de control ulterior II, care lucrează cu compartimentele de control financiar, transmit Diviziei controlului execuției bugetelor locale, a evaluării și coordonării compartimentelor de control financiar ( Divizia a IV-a din Secția de control ulterior ), numărul ordonatorilor secundari și terțiari pe tipuri de unitate și județe, care se propun a fi cuprinși în programul de control, cu precizarea perioadei de efectuare a controlului de către comportamentele de control financiar, potrivit atribuțiilor acestora. 2. În aceeași perioadă compartimentele de control financiar din cadrul camerelor de conturi vor înainta Diviziei a IV-a din cadrul Secției de control ulterior II propunerile privind programul de control al conturilor de execuție bugetară ale consiliilor județene, municipale, orășenești și comunale, ale instituțiilor publice subordonate acestora și a regiilor și societăților comercial de interes local, precum și ordonatorii de credite finanțați din bugetul de stat, cu încadrarea în numărul și tipul de unități comunicate de Secția de control ulterior II. 3. La elaborarea propunerilor se va urmări să fie cuprinși în Programul anual de control financiar, de regulă, ordonatorii principali de credite ai consiliilor județene, municipale și orășenești și un număr de consilii locale comunale și instituții publice locale, astfel încât să se asigure verificarea acestora, de regulă, o dată la trei ani. 4. Propunerile vor cuprinde pentru fiecare unitate nominalizată, volumul bugetelor ce urmează a fi verificate, perioada controlului și fondul de timp necesar, potrivit machetelor transmise de Secția de control ulterior II în acest scop. 5. Divizia a IV-a analizează propunerile primite de la compartimentele de control financiar și le armonizează pentru asigurarea respectării criteriilor de includere a unităților în programul de control și asigurarea utilizării integrale a fondului de timp disponibil. Propunerile astfel armonizate se prezintă spre însușire Președintelui Secției de control ulterior II și Vicepreședintelui Curții de Conturi coordonator și apoi Președintelui Curții de Conturi, pentru supunerea spre aprobare Plenului.

C. Durate maxime de timp pentru desfășurarea acțiunilor de control

1. Pentru ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat și ai bugetului asigurărilor sociale de stat, precum și pentru conturile de execuție ale bugetelor fondurilor speciale și ale organismelor autonome, durata se stabilește în funcție de volumul de activitate până la maxim 60 de zile lucrătoare, iar pentru contul general de execuție al bugetului de stat, contul datoriei publice a statului și situațiilor garanțiilor guvernamentale, termenul poate fi stabilit până la maxim 90 de zile lucrătoare. 2. Pentru conturile de execuție ale ordonatorilor de credite secundari și terțiari ai bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat durata controlului poate fi stabilită până la maxim 40 de zile lucrătoare. 3. Pentru conturile de execuție ale ordonatorilor de credite ai bugetelor locale, durata controlului se stabilește în funcție de volumul de activitate pe o perioadă de maxim 40 de zile lucrătoare, cu excepția contului de execuție a bugetului Consiliului General al Municipiului București pentru care durata maximă se stabilește la 60 de zile lucrătoare. 4. Pentru controalele efectuate la regii autonome, companii naționale și societăți comerciale, durata controlului poate fi stabilită până la maxim 60 de zile lucrătoare. Respectarea duratei controlului stabilită la începutul operațiunii este obligatorie. Pentru motive obiective, conducătorii structurilor de control pot solicita Președintelui Curții de Conturi aprobarea prelungirii perioadelor de control peste limitele de timp stabilite prin norme. Diviziile de coordonare și evaluare a controlului transmit Programul anual de control financiar, aprobat de Plenul Curții de Conturi, diviziilor sectoriale și structurilor de control județene, pentru a organiza și desfășura acțiunile de control în cadrul termenelor aprobate.

3.2.2. Urmărirea realizării Programului anual de control financiar

Programul anual de control financiar se defalcă și urmărește pe trimestre, prilej cu care diviziile sectoriale și structurile de control financiar teritoriale prevăd: a) ordonatorii de credite și agenții economici la care se organizează acțiunile de control aprobate, controlorii financiari desemnați a efectua verificările și duratele și verificărilor; b) acțiunile de control apărute pe procesul derulării Programului anual de control financiar, ca obiective dispuse prin hotărâre de Parlament, se includ în Programul anual de control financiar, cu informarea Plenului Curții de Conturi. Pentru defalcarea Programului anual de control financiar pe trimestre, structurile de control financiar teritoriale vor transmite propuneri diviziilor de coordonare și evaluare a controlului, cu 15 zile înaintea trimestrului următor. Propunerile primite vor fi distribuite diviziilor sectoriale până la data de 19 a ultimei luni a fiecărui trimestru, în vederea examinării realizării următoarelor cerințe minime de corelare. c) controalele la ordonatorii secundari și terțiari din teritoriu, subordonați unui ordonator principal, să se desfășoare concomitent în toate județele țării, pe baza graficelor întocmite de fiecare divizie; d) desemnarea unui coordonator la fiecare ordonator principal de credite, pe întreaga durată a controlului la ordonatorii din subordine, care va colabora cu controlorii financiari de la structurile teritoriale de control, pentru clarificarea problemelor, fundamentarea controlului, și, după caz, pentru aplicarea unor măsuri operative în cadrul normelor legale; e) programarea controalelor la ordonatorii principali de credite după finalizarea controalelor la ordonatorii secundari și terțiari din subordine; f) verificările pe bază de tematici speciale, pe domenii de mare interes, concomitent în toate județele. Dacă, în timpul desfășurării controlului la ordonatorii de credite prevăzuți în program, se constată abateri de natură financiară, a căror definitivare face necesară extinderea controlului la alți ordonatori secundari sau terțiari, șeful structurii de control financiar va solicita președintelui secției de control competente supunerea spre aprobare Plenului Curții de Conturi a includerii acestora în control. La nivelul secțiilor de control ulterior, propunerile privind repartizarea obiectivelor din Programul anual de control pe trimestre, înaintate de structurile de control teritoriale, vor fi analizate de diviziile sectoriale, în perioada 19-25 a ultimii luni a fiecărui trimestru, în raport de sarcinile de control din Programul anual, capacitatea de control și alte criterii de control specifice structurilor de control. Pe data de 25 a ultimei luni a fiecărui trimestru, diviziile sectoriale vor transmite diviziilor de coordonare și evaluare a controlului propunerile privind sarcinile de control pentru trimestrul următor și o notă cu eventualele deficiențe ce rezultă din analiza programelor de control transmise de structurile de control financiar teritoriale și propuneri de actualizare a sarcinilor de control pentru trimestrul următor a structurilor de control teritoriale. Diviziile de coordonare și evaluare a controlului analizează, la solicitarea diviziilor sectoriale, posibilitățile existente în teritoriu de introducere a unor acțiuni noi și obiective, funcție de capacitatea de control disponibilă în cadrul structurilor de control financiar teritoriale, comunicând acestora rezultatele analizei. Până la finele aceleiași luni, diviziile de coordonare și evaluare a controlului vor transmite structurilor de control financiar teritoriale ce nu s-a încadrat în sarcinile de control stabilite, dispoziția privind corectarea programului de control cu programările transmise de diviziile sectoriale, însușite de președintele secției de control.

3.3. CONTROLUL ULTERIOR

Principala atribuție a Curții de Conturi o constituie verificarea următoarelor venituri: – contul general anual de execuție a bugetului de stat; – contul anual de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat; – conturile anuale de execuție a bugetelor locale; – conturile anuale de execuție a bugetelor fondurilor speciale; – conturile fondurilor de tezaur; – contul anual al datoriei publice a statului și situației garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de către alte persoane juridice. Prin verificarea conturilor Curtea de Conturi constată dacă: – conturile supuse controlului său sunt exacte și conforme cu realitatea și dacă inventarierea patrimoniului public a fost făcută la termenele și în condițiile stabilite de lege; – veniturile statului, unităților administrativ-teritoriale, asigurărilor sociale de stat și ale instituțiilor publice finanțate integral sau parțial din mijloacele extrabugetare au fost legal stabilite și încasate la termenele prevăzute de lege; – cheltuielile au fost angajate, lichidate, plătite și înregistrate conform reglementărilor legale și în concordanță cu prevederile legii bugetare; – modificările aduse prevederilor inițiale ale bugetelor sunt autorizate și dacă s-au făcut în condițiile legii; – subvențiile și alocațiile pentru investiții s-au acordat de la buget sau din fondurile speciale și s-au utilizat conform destinațiilor stabilite; – contractarea și utilizarea împrumuturilor de stat, rambursarea ratelor scadente ale acestora și plata dobânzilor aferente s-au făcut în condițiile legii; – creanțele și obligațiile statului și ale unităților administrativ-teritoriale sunt garantate, iar activele sunt protejate potrivit legii. Se analizează de asemenea necesitatea și legalitatea concesionării sau închirierii de bunuri proprietate publică. Prin acțiunile de control la unitățile ce cad sub incidența sa, Curtea de Conturi urmărește: – exactitatea și validitatea bilanțurilor contabile și a conturilor de profit și pierderi; – îndeplinirea obligațiilor financiare către buget sau către alte fonduri stabilite prin lege; – utilizarea fondurilor alocate de la buget sau din alte fonduri speciale, conform destinației stabilite; – calitatea gestiunii economico-financiare, dacă prin aceasta se afectează drepturile statului, unităților administrativ-teritoriale sau instituțiilor publice ori se creează obligații în sarcina acestora; – economicitatea, eficacitatea și eficiența achizițiilor publice. Curtea de Conturi poate iniția controale la autoritățile cu atribuții în domeniul privatizării pentru a verifica modul în care acestea au asigurat desfășurarea proceselor de privatizare cu respectarea clauzelor contractuale stabilite prin contractele de privatizare. De asemenea, se urmărește respectarea dispozițiilor legale privind modul de administrare și întrebuințare a resurselor financiare rezultate din acțiunile de privatizare. Controlul Curții de Conturi poate fi executat indiferent de momentul în care s-a desfășurat procesul de privatizare, până la clarificarea tuturor aspectelor.

3.4. PROCEDURI DE CONTROL

3.4.1. Organizarea și efectuarea controlului financiar

Curtea de Conturi poate exercita controlul conturilor atât la sediul său cât și a fața locului. Controlorii financiari desemnați să verifice conturile întocmesc rapoarte în care prezintă constatările și concluziile lor și formulează propuneri cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu situația conturilor. Rapoartele asupra conturilor sunt examinate de complete formate din: – trei consilieri de conturi din Secția de control financiar ulterior, pentru ordonatorii principali de audit ale căror bugete se aprobă prin lege; – directorul direcției de control financiar ulterior, directorul adjunct sau șeful de serviciu și un controlor financiar, altul decât cel care a efectuat controlul, pentru ordonatorul de credite; – directorul, directorul adjunct al direcției de control financiar ulterior ai Camerei de Conturi a Municipiului București și un șef de serviciu. Pentru lămuriri asupra raportului, completul poate solicita informații titularilor sau altor persoane care sunt în măsură să le furnizeze. La ședințele în care sunt examinate rapoartele asupra conturilor poate participa și procurorul financiar. Asupra rapoartelor, completul pronunță încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a Colegiului jurisdicțional al Camerei de Conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii, fie restituirea raportului pentru completare sau refacere.

3.4.1.1. Controlul conturilor anuale de execuție și descărcare de gestiune

Controlul conturilor anuale de gestiune și descărcarea de gestiune este numai competența Curții de Conturi. Orice decizie a activității de executive privind descărcarea de gestiune este provizorie. Descărcarea de gestiune reprezintă o atestare de legalitate asupra formării, administrării și întrebuințării resurselor financiare ale statului și unităților administrativ-teritoriale, precum și asupra gestionării patrimoniului acestora, care se acordă ordonatorilor de credite exclusiv de Curtea de Conturi, pentru exerciții bugetare încheiate, în condițiile în care, în urma verificării bilanțurilor și a conturilor de execuție bugetare, nu se constată abateri cu caracter financiar-contabil ori se confirmă că cele constatate anterior au fost soluționate. Indiferent de persoanele juridice și fizice supuse controlului, acestea trebuie să permită accesul neîngrădit la acte, documente și informații necesare exercitării funcțiilor de control de către Curtea de Conturi. Curtea de Conturi solicită în scris subiecților acțiunilor de control, actele, documentele și informațiile necesare exercitării funcției sale de control, cu precizarea că îngrădirea accesului la acestea este supusă sancțiunilor prevăzute de lege. Potrivit prevederilor legale (Legea nr. 94/1992 republicată, modificată și completată de Legea nr. 77/2002) persoanele juridica care întocmesc conturi anuale de execuție bugetară au obligația să le supună verificării Curții de Conturi. Controlul conturilor anuale de execuție este în competența: • Secției de control ulterior a Curții de Conturi, pentru: – contul general de execuție a bugetului de stat; – conturile de execuție ale ordonatorilor principali de credite ai bugetului de stat; – contul de execuție a bugetului asigurărilor sociale de stat; – conturile anuale de execuție a fondurilor speciale; – contul fondurilor de tezaur ale statului; – contul general al datoriei publice a statului și situația garanțiilor guvernamentale pentru credite interne și externe primite de către alte persoane juridice. • Direcțiilor județene de control financiar din cadrul Camerelor de Conturi județene și a municipiului București, pentru conturile anuale de execuție a bugetelor locale și conturilor de execuție ale fondurilor de tezaur județene. Pe baza Programului anual de control financiar, aprobat de Planul Curții de Conturi, controlorii financiari verifică fiecare cont de execuție anuală ce intră în competența lor. Numărul controlorilor financiari care participă la controlul fiecărui cont de execuție se stabilește în funcție de volumul și importanța operațiunilor pe care le conțin. Conturile anuale de execuție ce urmează a fi supuse controlului Curții de Conturi trebuie să respecte structura personalității prevăzută de reglementările legale de lege. Nerespectarea de către ordonatorii de credite a obligației de a prezenta Curții, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate, constituie abatere și se sancționează cu amendă civilă, potrivit art. 127, lit. (a) din Legea 94/1992 – republicată (amendă egală cu salariul pe 1-3 luni a persoanei care a produs întârzierea). Controlorul financiar constată abaterea și o consemnează într-un proces-verbal de constatare, care se înaintează colegiului jurisdicțional pentru stabilirea amenzii (art.40). Conturile de execuție bugetare și bilanțurile contabile, care se supun verificării organelor de control ale Curții de Conturi trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – să fie aprobate de către organele competente și certificate de către auditori în condițiile O.U.G. nr. 119/1999; – să respecte structura prevăzută de lege și să asigure concordanța soldurilor conturilor din execuția de casă a bugetului cu cele în evidența Trezoreriei Statului. În cazul în care conturile prezentate nu întrunesc condițiile care să facă posibilă verificarea lor, controlorii financiari le restituie titularilor acestora, fixând termen pentru refacerea sau completarea lor. Asupra acestei situații controlorii financiari au obligația de a informa directorii direcțiilor de control și respectiv pe șefii compartimentelor de control financiari. Dacă se constată că titularii conturilor nu au luat măsurile necesare refacerii acestora, Curtea de Conturi numește un expert contabil care va realiza aceste operațiuni pe cheltuiala titularilor. Președintele Curții de Conturi este persoana abilitată să numească expertul contabil. Completarea sau refacerea conturilor de către experți se face pe baza unei tematici propuse de controlorul financiar și aprobate de directorul direcției de control sau șeful compartimentului de control, care va cuprinde lucrările de refacere sau completare a conturilor și termenul de prezentare a acestora. Verificarea conturilor de execuție se face, de regulă, la sediul instituției supuse controlului. Verificarea controlului la sediul Curții de Conturi se poate face atunci când există motive întemeiate, legate în special de lipsa posibilităților de casare în localitățile în care își au sediul instituțiile verificate, lipsa mijloacelor de transport ș.a.m.d. și este aprobată de: – consilierii de conturi, pentru instituțiile verificate prin aparatul propriu al diviziilor sectoriale, la propunerea directorilor direcțiilor de specialitate din cadrul acestora; – directorii direcțiilor de control teritoriale sau șefii compartimentelor de control financiar, pentru instituțiile verificate de aceste structuri de control. Obiectivele de control urmărite de Curtea de Conturi vor fi înscrise și detaliate prin tematici de control, elaborate pe sectoare de activitate, având la bază un cadru aprobat de Plenul Curții de Conturi. Tematicele de control vor fi actualizate periodic în funcție de noile reglementări și probleme apărute. Tematicele de control pe sectoare de activitate se elaborează de către diviziile de specialitate, se avizează de către președinții de secție și se aprobă de către vicepreședintele coordonator. Cu aprobarea Plenului Curții de Conturi, controlul poate fi extins, în limita competențelor legale și la plătitorii de impozite pe baze care au înregistrat datorii mari față de bugetele publice.

3.4.1.2. Controlul efectuat pe parcursul execuției bugetare

Organizarea controalelor se face în baza Programului anual de control financiar aprobat de Plenul Curții de Conturi, a eșalonării din programele trimestriale și a tematicilor elaborate de diviziile de specialitate și aprobate de către vicepreședintele coordonator. Prin tematicele de control se stabilește și durata maximă a controlului, în funcție de obiectivele acțiunii și complexitatea acestora, precum și modul de valorificare a constatărilor. Tematicele se elaborează după o temeinică documentare asupra domeniului sau fenomenului ce urmează a fi supus controlului, în funcție de care vor fi stabilite și obiectivele acestuia și se aprobă de președintele secției de control competente. Definitivarea tematicii, obiectivelor și declanșarea controlului în cazul unor acțiuni noi, de complexitate ridicată, se vor face după experimentarea acțiunii pe un eșantion redus de unități, cu aprobarea președintelui secției de control ulterior și, în funcție de constatări, se va hotărî extinderea controlului la un număr mai mare de persoane juridice reprezentative pentru domeniul controlat. Controlorii financiari au obligația să execute controlul în așa fel încât să nu afecteze desfășurarea activității curente a persoanelor juridice verificate. Pe întreaga durată a controlului, organele de control au obligația de a acționa cu profesionalism, dovedind corectitudine, obiectivitate și respect în relațiile cu reprezentanții persoanelor juridice controlate.

3.4.2. Întocmirea actelor de control financiar

3.4.2.1. Tipuri de acte de control financiar

Actele folosite de controlorii financiari în desfășurarea acțiunilor de control sunt următoarele: 1. În cazul verificării conturilor anuale de execuție bugetară: – raport de control – raport de control intermediar 2.În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare la unitățile supuse controlului Curții: – proces–verbal de constatare – notă unilaterală 3.Acte de constatare comune: – proces–verbal de constatare a abaterilor prevăzute la art. 127 și 128 din Legea nr. 94/1992 – proces–verbal de constatare a contravențiilor Raportul de control se întocmește de către controlorii financiari desemnați să verifice conturile de execuție bugetară și se semnează numai de aceștia. În acest raport se vor înscrie toate obiectivele verificate, constatările și concluziile lor cu privire la aceste obiective și propunerile cu privire la măsurile ce urmează a fi luate în legătură cu situația conturilor. Când se constată nereguli financiar-contabile ce impun aplicarea unor măsuri de înlăturare a acestor nereguli, abateri financiar-contabile și /sau prejudicii și /sau fapte care potrivit legii penale constituie infracțiuni, acestea vor fi consemnate și în rapoarte de control intermediare, ce se consemnează atât de către controlorii financiari, cât și de către reprezentanții persoanei juridice controlate. Existența rapoartelor de control intermediare și sinteza constatărilor pe care acestea le conțin se consemnează în raportul de control. Faptele prevăzute de lege ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii se consemnează separat într-un raport de control–intermediar, în care nu vor fi consemnate și alte constatări. În funcție de gravitatea și de efectul în timp al faptelor cu caracter infracțional constatate, raportul de control intermediar poate fi încheiat înainte de finalizarea controlului, urmând să fie examinat în regim de urgență de către complet. La propunerea organelor de control, conducerea structurii de control financiar (divizie /direcție de control financiar ulterior teritorială) va decide asupra oportunității încheierii raportului de control intermediar înainte de finalizarea controlului. De existența acestui raport și soluția adoptată în cazul lui, se va ține cont la examinarea de către complet a raportului de control încheiat la finalizarea controlului. Valorificarea în regim de urgență a raportului de control intermediar urmează să se facă tot prin completul constituit în baza art. 31 din lege. În funcție de natura constatărilor cuprinse în raportul de control încheiat, în concordanță cu competențele Curții de Conturi, controlorii financiari pot propune: a) descărcarea de gestiune, în cazul în care au fost îndeplinite condițiile prevăzute la art. 25, art. 26 (a) și art. 27 din Legea nr. 94/1992. În ce privește veniturile bugetare, se va considera îndeplinită obligația prevăzută la art. 25 (b) din Legea nr. 94/1992 – republicată, dacă veniturile statului, unităților administrativ–teritoriale, asigurărilor sociale de stat și ale instituțiilor publice, finanțate integral sau parțial din mijloace extrabugetare, au fost legal stabilite și încasate la termenele stabilite de lege, iar în cazul neîncasării acestora la termenul legal, au fost inițiate toate procedurile prevăzute de lege și urmărită execuția acestora. b) sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a Colegiului jurisdicțional al Camerei de conturi pentru: – stabilirea răspunderii juridice, potrivit legii, în cazul constatării de fapte prin care au fost cauzate prejudicii; – dispunerea virării sumelor datorate bugetului de stat, unităților administrativ- teritoriale sau instituțiilor publice, reprezentând obligații financiare ale persoanelor juridice verificate constatate prin procesele verbale de control încheiate. c) măsuri pentru înlăturarea abaterilor sau neregulilor cu caracter financiar constatate, care se încadrează în prevederile art. 94 din Legea nr. 94/1992 – republicată; d) luarea măsurilor asiguratorii, în limita valorii prejudiciului constatat, când există pericolul înstrăinării bunurilor ce aparțin persoanelor răspunzătoare. Controlorii financiari au obligația să consemneze în rapoartele de control intermediare orice faptă în legătură cu care există indicii de săvârșire a unor infracțiuni potrivit legii penale. Procesul–verbal de constatare se întocmește atunci când organele de contro ale Curții de Conturi constată fapte prin care au fost cauzate prejudicii și /sau abateri cu caracter financiar contabil. Faptele prevăzute de lege ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii se consemnează separat într-un proces–verbal de constatare, în care nu vor fi consemnate și alte constatări. Acesta va fi înaintat procurorului financiar cu propunerea de sesizare a organului de urmărire penală. În funcție de gravitatea faptelor și efectele produse în timp, aceste procese–verbale de constatare pot fi încheiate până la finalizarea controlului și valorificate în regim de urgență, după procedura de valorificare a procesului–verbal de constatare. Decizia asupra oportunității încheierii procesului–verbal de constatare pentru fapte cu caracter infracțional, înainte de finalizarea controlului, va fi luată de conducerea structurii de control financiar, cu consultarea procurorului financiar, la propunerea organelor de control. Procesul–verbal de constatare se semnează de controlorii financiari și reprezentanții persoanei juridice controlate. Organele de control ale Curții de Conturi întocmesc procese–verbale de constatare și atunci când sunt efectuate controale împreună cu reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice, Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei, Casa Națională a Asigurărilor de Sănătate și constată obligații suplimentare de plată față de cele declarate de contribuabilul respectiv, ori față de cele stabilite anterior de organul de control competent. Aceste controale se efectuează numai la agenții economici cu capital integral sau majoritar privat, împreună cu reprezentanții instituțiilor cu sarcini de colectare a veniturilor bugetare. Actul de control al Curții de Conturi va fi semnat de către reprezentanții desemnați de instituțiile competente, în calitate de organe de control atrase. Valorificarea actului de control, încheiat în aceste condiții, se va face potrivit procedurilor Curții. Nota de control (nota unilaterală) se întocmește în toate cazurile în care se efectuează controale pe parcursul execuției bugetare, precum și în cazul controalelor efectuate la celelalte persoane juridice care cad sub incidența controlului Curții de Conturi, atunci când nu se constată nereguli financiar–contabile, abateri cu caracter financiar–contabil și /sau prejudicii și /sau fapte care potrivit legii penale constituie infracțiuni. Nota de control este semnată de controlorii financiari, toate exemplarele fiind preluate de organele de control. Nota de constatare se întocmește în cazul în care în urma controalelor efectuate de Curtea de Conturi, se constată fapte pentru acre răspunderea juridică nu se poate reține la persoana juridică controlată, ci aceasta se rezumă la o altă persoană. Nota de constatare se constituie anexă la raportul de control /procesul–verbal de constatare. În baza acestui act, controlul se va extinde, în consecință, ținând seama de competențele Curții. Acțiunea de control va fi efectuată de structura Curții în a cărei competență de verificare se află persoana juridică controlată. Controlul se va desfășura cu avizul diviziei sectoriale în a cărei competență intră domeniul controlat. Nota de constatare se semnează de controlorii financiari și reprezentanții persoanei juridice controlate. Nota de constatare se întocmește și în cazul în care se impune efectuarea unor controale încrucișate, cu participarea mai multor direcții de control financiar ulterior teritoriale, controalele efectuându-se cu avizul diviziei sectoriale în competența căreia intră domeniul controlat. Nota de constatare se întocmește până la finalizarea controlului în cazurile în care se constată abateri a căror reconstituire ulterioară nu este întotdeauna posibilă sau care nu mai pot fi dovedite ulterior. În nota de constatare, se consemnează situația de fapt, precum și măsurile luate operativ pentru remedierea deficiențelor constatate și este indicat, după caz, folosirea martorilor. Procesul–verbal de constatare a contravențiilor se întocmește de către controlorii financiari, dacă legea prevede o astfel de competență (când se constată fapte definite de lege contravenții și a căror constatare intră în competența Curții). Plângerea împotriva procesului–verbal de constatare a contravenției depusă la structura de control din care face parte controlorul financiar care l-a încheiat, se înregistrează în registrul de intrare–ieșire a corespondenței, eliberându-se depunătorului o dovadă în acest sens. Plângerea și dosarul cauzei, respectiv înscrisului doveditoare cu privire la săvârșirea contravenției se trimit de îndată Judecătoriei în a cărei rază teritorială a fost săvârșită contravenția. Procesul–verbal de constatare a abaterilor se întocmește de organele de control când se constată: – nerespectarea obligației de a prezenta Curții de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate; – neaducerea a îndeplinire a măsurilor dispuse prin decizii emise în baza art. 95 din lege, rămase definitive; – nerespectarea de către persoanele juridice și fiscale supuse controlului sau jurisdicției Curții de Conturi, a obligației de a-i trimite actele, documentele și informațiile solicitate la termenele stabilite de Curte și de a-i asigura accesul în sediile lor. În situația în care la procesul–verbal de constatare a abaterilor se depun obiecțiuni, se va proceda ca și în cazul obiecțiunilor formulate la procesul–verbal de constatare încheiat cu ocazia efectuării controlului. 3.4.2.2. Reguli de întocmire a actelor de control financiar

A. Reguli generale de întocmire a actelor de control financiar

Controlorii financiari vor înscrie în mod obligatoriu în actele de control, următoarele date cu caracter general: – numele și prenumele controlorilor financiari care au efectuat controlul; – direcția de control sau compartimentul de control din care fac parte; – numărul și data delegației de control; – denumirea și adresa persoanei juridice controlate; – codul fiscal /numărul de înregistrare la Registrul Comerțului al persoanei juridice controlate; – perioada supusă controlului; – obiectivele controlului, inclusiv cele privind auditul de performanță; – ordonatorii de credite /conducătorii persoanei juridice controlate, în perioada supusă controlului, cu precizarea intervalului în care au asigurat conducerea; – perioada în care s-a efectuat controlul. În cuprinsul actelor de control se vor înscrie toate obiectivele care au fost verificate. În finalul actului de control se va menționa că, în cazul semnării cu obiecțiuni, acestea trebuie depuse la structura Curții de Conturi care a efectuat controlul, în termen de trei zile lucrătoare de la înregistrarea actului de control la persoana juridică controlată. Dacă conducerea persoanei juridice controlate refuză să semneze actul de control, acest fapt va fi menționat de către controlorii financiari. Actele de control vor avea semnătura în original. Acestea se întocmesc în numărul de exemplare care să asigure: un exemplar la persoana juridică controlată, un exemplar la structura de control ce a efectuat controlul și un exemplar pentru structurile Curții prin acre s verifică constatările. Numărul de exemplare în care a fost întocmit actul de control se consemnează la finalul acestuia. În cazul persoanelor juridice care nu își îndeplinesc obligațiile financiare către stat, unitățile administrativ–teritoriale sau instituțiile publice la care s-au constatat, în urma controalelor efectuate împreună cu organele instituțiilor competente, obligații de plată suplimentare către bugetele publice, procesul–verbal de constatare se va încheia în numărul de exemplare care să asigure și un exemplar ce va fi trimis pentru a fi înregistrat în evidențele instituției care a desemnat reprezentantul la efectuarea verificării respective. În cazul constatării faptelor de natură penală se va întocmi un exemplar în plus, însoțit de datele și documentele în original existente la unitatea verificată. Acesteia i se vor lăsa copii ale actelor și documentelor în cauză certificate prin semnătura controlorilor financiari, situația fiind consemnată în actul de control.

B. Reguli specifice de întocmire a proceselor–verbale de constatare În cazul în care se constată prejudicii și abateri cu caracter financiar, acestea vor fi expuse clar și concis în procesele–verbale de constatare întocmite, însoțite de dovezi relevante. Procesele–verbale de constatare vor fi întocmite în mod sistematizat, pe materii de abateri, cu indicarea frecvenței acestora și cu prezentarea celor mai concludente exemple, iar celelalte cazuri vor fi prezentate în situații anexate la procesele–verbale. Anexele procesului–verbal de constatare se constituie din: situații, tabele, documente în copie sau original, după caz și explicațiile scrise, necesare susținerii constatărilor. Tabelele și situațiile anexate la procesul–verbal de constatare vor fi semnate de organele de control, de conducerea persoanei juridice controlate și de salariații care răspund de activitatea respectivă. Documentele sau actele în care sunt consemnate operațiuni patrimoniale, financiar–contabile, de plăți, ș.a., necesare confirmării constatărilor, se anexează la procesul–verbal în copie certificată de controlorii financiari, precum și de conducerea persoanei juridice controlate. La redactarea proceselor–verbale de constatare se vor avea în vedere și explicațiile persoanelor făcute răspunzătoare de prejudiciile și /sau abaterile cu caracter financiar contabil constatate, precum și măsurile luate de persoana juridică controlată în timpul și ca urmare a controlului. Explicațiile scrise pot fi luate în oricare etapă a controlului, acesta trebuind să clarifice împrejurările în care au fost produse faptele reținute de control. Explicațiile scrise vor avea ca scop atât clarificarea faptelor în legătură cu care s-au stabilit răspunderi cât și crearea posibilității persoanelor făcute răspunzătoare să-și dovedească eventuala nevinovăție în timpul controlului, în cazul în care prezintă probe necunoscute de organul de control. Pentru clarificarea împrejurărilor în care au fost produse faptele consemnate în actele de control, persoanele răspunzătoare de acestea pot da oricare alte explicații scrise. Persoanelor făcute răspunzătoare li se pot solicita explicații scrise, chiar dacă la data controlului nu mai sunt angajați ai persoanei juridice controlate. În cazul în care persoana considerată răspunzătoare refuză să dea explicațiile scrise solicitate, se va consemna acest lucru în procesul–verbal de constatare, la care se anexează comunicarea solicitării explicațiilor, precum și confirmarea de primire, după caz. Înainte ca procesul–verbal de constatare să fie semnat, se analizează de conducerea persoanei juridice controlate, după care se definitivează în funcție și de rezultatul acestor analize, apoi se înregistrează la unitatea controlată și se prezintă automat. În cazul în care procesul–verbal de constatare se semnează cu obiecțiuni, controlorul financiar înștiințează conducătorul persoanei juridice controlate asupra obligației ca acestea să fie formulate în scris, în termen de trei zile de la data înregistrării procesului–verbal la unitatea controlată. Controlorii financiari vor prezenta punctul lor de vedere asupra obiecțiunilor formulate, printr-o Notă anexată la procesul–verbal. Analiza obiecțiunilor și a punctului de vedere al controlorilor financiari se va face de către directorul direcției de control sau, după caz, de șeful compartimentului de control financiar, care își prezintă punctul propriu de vedere asupra acestora, ce va fi înaintat împreună cu procesul–verbal de constatare procurorului financiar ori completului constituit pentru soluționarea unor astfel de probleme. Procesele–verbale de constatare se încheie în teri exemplare, din care unul se lasă la persoana juridică controlată, iar celelalte două se preiau de organele de control. În procesele–verbale de constatare se vor înscrie în mod obligatoriu următoarele elemente: 1. Când se constată prejudicii în cadrul răspunderii civile delictuale a) fapta care a cauzat prejudiciul sau abaterea cu caracter financiar; descrierea faptei se va face cât mai complet, pe bază de documente și alte dovezi relevante. b) legea sau altă reglementare legală încălcată, cu indicarea articolului, literei și conținutul acesteia; fapta trebuie să fie determinată de nerespectarea unor prevederi ale normelor legale în vigoare și /sau a unor atribuții de serviciu stabilite prin fișa postului. c) cuantificarea pagubei constatate, a majorărilor și penalizărilor de întârziere, precum și a dobânzii legale, după caz, calculate la data controlului. Paguba se va determina pe baza datelor și elementelor existente în evidența contabilă și tehnic-operativă a persoanei juridice controlate, precum și a altor date și documente relevante. Întrucât răspunderea civilă delictuală presupune acoperirea atât a pagubei efectiv produse, cât și a beneficiului nerealizat, pe lângă pagubă vor fi calculate și foloasele nerealizate, care vor fi stabilite de instanțele Curții potrivit prevederilor legale. d) persoanele răspunzătoare de crearea prejudiciului; sunt supuse jurisdicției Curții de Conturi, cu privire la plata despăgubirilor civile pentru pagubele cauzate și plata de amenzi pentru abateri cu caracter financiar administratorii, gestionarii și contabilii și alte persoane, în cazul în care au participat la producerea daunei. 2. Când există indicii privind săvârșirea unor infracțiuni organul de control este obligat să consemneze în procesul–verbal toate elementele constatate în legătură cu acestea. 3. Când se constată fapte contravenționale – se încheie procese–verbale de constatare a contravenției. Organele de control ale Curții de Conturi pot constata la persoanele juridice supuse controlului său, contravenții din domeniul financiar–contabil, fiscal și valutar, dacă sunt nominalizate în mod expres prin legi, ori dacă nu aceasta este prevăzută în general competența de constatare a organelor cu atribuții de control financiar. Elementele constitutive ale răspunderii civile delictuale sunt: a) existența faptei ilicite; fapta ilicită constă într-o acțiune sau infracțiune contrară legii, prin care autorul a produs o pagubă. Răspunderea civilă delictuală este declanșată de fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu, iar conținutul acestei răspunderi îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat. În cazul în care obligația civilă de reparare a prejudiciului cade în sarcina mai multor făptuitori (ce au săvârșit fapta ilicită) ea este solidară. b) existența prejudiciului; prejudiciul constituie condiția răspunderii civile delictuale. Pentru ca el să fie supus reparării trebuie să îndeplinească următoarele condiții: – să fie patrimonial, respectiv să fie localizat în patrimoniul persoanei juridice verificate; – să fie cert; un prejudiciu viitor poate să fie cert, numai dacă se poate determina cu certitudine că se va produce și care va fi întinderea lui. c) legătura de cauzalitate între fapta ilicită și prejudiciu; în acest sens trebuie arătat concret și documentat, în ce mod a contribuit fapta ilicită a persoanei respective la producerea prejudiciului. d) existența culpei; fapta este săvârșită din culpă dacă a fost săvârșită cu intenție sau din imprudență sau neglijență. În procesele–verbale de constatare, încheiate de controlorii Curții de Conturi, se vor înscrie în mod obligatoriu: – numărul și data înregistrării procesului-verbal de constatare la persoana juridică controlată; – numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul–verbal de constatare și destinația acestora; – documentele preluate în original (copiile certificate ale acestora lăsându-se persoanei juridice controlate); – prin semnarea acestora de către conducerea unității controlate, se verifică restituirea tuturor documentelor puse la dispoziția organelor de control.

3.4.3. Proceduri de valorificare a actelor de control financiar

A. În cazul verificării conturilor anuale de execuție bugetară

a) Referitor la conturile de execuție ale controlorilor de credite ai bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale de stat, bugetelor fondurilor speciale și bugetelor organismelor autonome, controlate de diviziile sectoriale. Directorii direcțiilor de control, din cadrul diviziilor sectoriale, vor analiza legalitatea constatărilor și măsurilor propuse de controlorii financiari din aparatul central al Curții de Conturi, înscrise în rapoartele de control și procesele–verbale de constatare încheiate asupra conturilor de execuție ale ordonatorilor principali de credite și ale celorlalți ordonatori de credite verificați de către aceștia. În termen de 5 zile de la înregistrarea rapoartelor de control la Curtea de Conturi, acestea împreună cu documentele însoțitoare vor fi înaintate consilierului de conturi coordonator împreună cu proiectul de încheiere precum și cu punctul de vedere propriu asupra constatărilor și măsurilor cuprinse în actul de control. Consilierul de conturi, după analiza raportului, îl înaintează în termen de 2 zile împreună cu punctul său de vedere, președintelui Secției de control ulterior, coordonator, cu propuneri privind termenul de examinare a acestuia în complet. Completul, numit de președintele Secției de control financiar ulterior, se constituie din trei consilieri de conturi din cadrul Secției de control financiar ulterior, din care unul este conducătorul diviziei care a întocmit raportul de control. Pentru neregulile și abaterile cu caracter financiar consemnate în procesele–verbale, directorii direcțiilor de control din cadrul diviziilor sectoriale vor elabora proiecte de decizie cuprinzând măsurile și termenele propuse pentru înlăturarea abaterilor, care, după însușirea de către consilierul de conturi, șef al diviziei sectoriale, vor fi înaintate președintelui Secției de control financiar ulterior. Președintele Secției de control ulterior, pe baza propunerilor consilierului de conturi, emite decizia cuprinzând soluțiile pentru înlăturarea abaterilor. Decizia emisă se trimite, în prima zi lucrătoare de la adoptare, conducătorului persoanelor juridice controlate, procurorului general financiar și diviziei care a efectuat controlul. În termen de 2 zile de la primirea raportului, președintele Secției de control financiar ulterior analizează și aprobă propunerile privind desemnarea completului pentru examinarea raportului. Programarea ședințelor completului va fi comunicată Procurorului general financiar, pentru desemnarea procurorilor financiari în vederea participării la complet. În cursul examinării raportului, completul poate cere lămuriri titularului de cont sau altor persoane care pot da relații despre acestea. Asupra rapoartelor, completul pronunță încheieri prin care dispune fie descărcarea de gestiune, fie sesizarea Colegiului jurisdicțional al Curții sau, după caz, a colegiului jurisdicțional al camerei de conturi, pentru stabilirea răspunderii juridice potrivit legii. Completul poate, de asemenea, dispune restituirea raportului pentru completare sau refacere, după caz. Dacă, în urma examinării raportului, a actelor și documentelor pe care se sprijină acesta, se constată săvârșirea unor fapte care potrivit legii penale constituie infracțiuni, completul dispune sesizarea organelor de urmărire penală, suspendând examinarea cazului până la soluționarea sesizării. Hotărârile completului se iau cu majoritatea membrilor acestuia. Opiniile separate față de unele concluzii reținute prin încheiere vor fi motivate într-o notă anexată la încheiere. Încheierile, prin care s-a dispus descărcarea de gestiune sau sesizarea colegiului jurisdicțional competent, se comunică părților interesate și procurorului general financiar, în 3 zile de la pronunțare de către consilierul de conturi – șef al diviziei care a efectuat controlul. Odată cu examinarea măsurilor propus a se lua pentru a înlătura abaterile, președintele Secției de control financiar ulterior va aprecia și dacă s-a realizat: suspendarea din funcție, în condițiile prevăzute de lege, a persoanelor răspunzătoare de săvârșirea faptelor cauzatoare de pagube importante sau a abaterilor grave cu caracter financiar, constatate de organele de control ale Curții, până la soluționarea acestor cauze – urmând a înainta în acest sens propuneri Președintelui Curții de Conturi. Încheierile completelor care examinează rapoartele asupra conturilor de execuție trebuie motivate juridic. b) Referitor la conturile de execuție ale ordonatorilor secundari și terțiari de credite finanțate din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, aprobate prin Legea de adoptare a bugetului de stat și bugetelor organismelor autonome, verificate de către direcțiile teritoriale de control și compartimentele de control financiar. Directorii structurilor teritoriale de control vor analiza legalitatea constatărilor și măsurilor propuse de controlorii financiari prin rapoartele de control, încheiate asupra conturilor de execuție ale ordonatorilor secundari și terțiari de credite, și în cazul în care acestea îndeplinesc condițiile prevăzute de lege pentru acordarea descărcării de gestiune, le vor înainta secțiilor de control ulterior din cadrul Curții de Conturi, în termen de 5 zile de la primirea acestora. În cazul în care au fost constatate prejudicii și /sau abateri cu caracter financiar se va proceda după cum urmează: – procesele–verbale, prin care s-au constatat prejudicii și /sau fapte care constituie infracțiuni, vor fi înaintate de către directorul direcției de control sau șeful compartimentului de control, după caz, procurorului financiar de pe lângă camera de conturi, însoțite de programele acestuia cu privire la sesizarea colegiului jurisdicțional și /sau organelor de urmărire penală; – pentru neregulile și abaterile cu caracter financiar consemnate în procesele–verbale, directorul direcției de control sau șeful compartimentului de control, va elabora proiectul deciziei, cuprinzând măsurile pentru înlăturarea acestora și le vor înainta diviziilor sectoriale, împreună cu un exemplar din procesul–verbal de constatare. Președintelui Secției de control, coordonator al structurii care a încheiat procesul–verbal, pe baza propunerilor consilierului de conturi-șef al diviziei sectoriale, emite decizia de înlăturare a abaterilor. Decizia emisă se trimite în prima zi lucrătoare de la adoptare, structurii de control teritoriale și Procurorului general financiar. Șeful structurii de control va transmite, la rândul său, decizia unității controlate, însoțită de o scrisoare prin care se va preciza modul de raportare a îndeplinirii măsurilor stabilite. Pe perioada de soluționare de către instanțe, a cauzelor cu care au fost sesizate de către structurile teritoriale de control, precum și până la aducerea la îndeplinire a măsurilor stabilite prin decizii de președintele Secției de control ulterior, examinarea rapoartelor asupra conturilor de execuție ale ordonatorilor de credite controlate se suspendă. După rămânerea definitivă a sentinței pronunțate de instanță a recuperării prejudiciilor și celorlalte obligații de plată stabilite sau înregistrarea pozițiilor debitoare, după caz, precum și după confirmarea de către structurile de control a aducerii la îndeplinire a măsurilor stabilite prin decizii, rapoartele asupra conturilor se înaintează secțiilor de control ulterior pentru examinare, în vederea descărcării de gestiune. c) Referitor la conturile de execuție ale ordonatorilor principali de credite ai bugetelor locale și ale ordonatorilor secundari și terțiari de credite ai acestor bugete precum și al bugetelor instituțiilor din domeniul învățământului pre-universitar, cu dublă finanțare, verificate de compartimentele de control financiar din cadrul camerelor de conturi. Șeful compartimentului de control financiar va examina rapoartele de control și actele de constatare încheiate, legalitatea măsurilor de valorificare propuse de controlorii financiari și în termen de 5 zile de la înregistrarea acestora va desemna completul însărcinat cu analiza documentelor. Din completul astfel constituit nu pot face parte controlorii financiari care au efectuat controlul asupra contului de execuție al bugetului respectiv. Deciziile emise de șeful compartimentului de control financiar pentru înlăturarea abaterilor și neregulilor constatate, vor fi comunicate persoanelor juridice controlate, în prima zi lucrătoare după emiterea acestora. Rapoartele asupra conturilor de execuție ale bugetelor locale, potrivit legii se înaintează autorităților publice deliberative ale unităților administrativ–teritoriale, împreună cu încheierile pronunțate de complet asupra conturilor de execuție precum și deciziile emise pentru înlăturarea abaterilor, însoțite de o scrisoare semnată de șeful compartimentului de control financiar, precum și solicitarea de examinare a acestora de către consiliile locale. d) Proceduri comune de valorificare a actelor de control Împotriva încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune poate fi introdusă plângere la colegiul jurisdicțional în termen de 30 zile de la comunicare. Pentru motive întemeiate, în termen de un an de la pronunțarea încheierii prin care s-a dispus descărcarea de gestiune, procedura examinării contului poate fi redeschisă. Împotriva deciziilor emise de președintele Secției de control ulterior sau de șeful compartimentului de control al camerei de conturi, partea interesată poate face întâmpinare, în termen de 5 zile de la comunicare, la Secția jurisdicțională sau, după caz, la colegiul jurisdicțional competent. Întâmpinarea nu suspendă executarea deciziei și se judecă de urgență, instanța putând amâna, motivat, executarea măsurii decise, până la pronunțarea hotărârii. Împotriva hotărârii se poate declara recurs jurisdicțional, în termen de 5 zile de la comunicare. Descărcarea de gestiune nu constituie temei pentru executarea de răspundere civilă.

B. În cazul controalelor efectuate pe parcursul execuției bugetare la instituțiile publice, cât și al controalelor efectuate la celelalte persoane juridice ce cad sub incidența controlului Curții de Conturi

Procesele–verbale de constatare încheiate de către organele de control din aparatul central al Curții de Conturi, prin care au fost constatate prejudicii sau fapte pentru care există indicii că au caracter infracțional, însoțite de punctul de vedere al directorului structurii de control care a efectuat verificarea, se trimit Procurorului general financiar, în termen de 5 zile de către consilierul de conturi șef al diviziei sectoriale, împreună cu propunerile acestuia. Pentru constatările din procesele–verbale referitoare la nereguli sau abateri cu caracter financiar, directorii direcțiilor de control vor elabora proiecte cu decizii cuprinzând măsuri pentru înlăturarea abaterilor și neregulilor constatate; termenele de aducere la îndeplinire și modul de raportare Curții de Conturi, care, după însușirea de către consilierul de conturi șef al diviziei sectoriale, se înaintează președintelui Secției de control în vederea emiterii deciziei. Decizia emisă va fi comunicată unității controlate și Procurorului general financiar, în prima zi lucrătoare după adoptarea ei. Procesele–verbale de constatare încheiate de către structurile de control teritoriale ale Curții de Conturi, prin care au fost constatate prejudicii sau fapte pentru care există indicii că au caracter infracțional, vor fi trimise, în termen de 5 zile, procurorului financiar de pe lângă camera de conturi, de către șefii structurilor teritoriale de control financiar, împreună cu propunerile acestora privind valorificarea constatărilor. Pentru constatările din procesele–verbale referitoare la nereguli sau abateri cu caracter financiar, controlorii financiari care au efectuat controlul, vor elibera proiecte de decizii cuprinzând măsuri pentru înlăturarea abaterilor și neregulilor constatate, urmând a se proceda astfel: ● în cazul actelor de control încheiate la ordonatorii de credite finanțați din bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale și bugetele organismelor autonome de asigurări, proiectele de decizii, însușite de șefii structurilor de control financiar, vor fi înaintate diviziilor sectoriale ale Curții de Conturi în vederea emiterii deciziei; în același mod se va proceda și la celelalte persoane juridice supuse controlului Curții, care nu intră în categoria celor de interes local; ● în cazul actelor de constatare încheiate la ordonatori de credite din subordinea autorităților locale, precum și la regiile autonome și societățile comerciale cu capital majoritar al consiliilor locale, șefii compartimentelor de control financiar vor emite deciziile cuprinzând măsurile de înlăturare a abaterilor și neregulilor constatate, cu precizarea termenelor de aducere la îndeplinire și modului de raportare și le vor trimite unităților verificate și procurorului financiar de pe lângă camera de conturi, în prima zi lucrătoare după adoptarea deciziei. În același mod, șefii compartimentelor de control financiar vor proceda și în cazul actelor de constatare încheiate la ordonatorii terțiari de credite cu dublă finanțare, pentru conturile de execuție privind fondurile alocate de la bugetul de stat, prin Ministerul Finanțelor Publice.

C. Proceduri comune de valorificare a proceselor–verbale de constatare

Controlorii financiari, după înregistrarea proceselor–verbale de constatare la persoanele juridice verificate, le vor prezenta directorului structurii de control de care aparțin. Procesele–verbale de constatare vor fi însoțite de propunerile de valorificare, precum și de punctul de vedere al controlorului financiar asupra obiecțiunilor unității controlate. Actul de clasare emis de procurorul financiar și motivațiile acestuia vor fi examinate de șeful structurii de control financiar, urmând ca în cazuri justificate, în termenul prevăzut de lege (30 zile de la comunicare), acesta să facă plângere către Procurorul general financiar. În cazurile în care Procurorul general financiar menține soluția de clasare a procesului-verbal, consilierul de conturi sau, după caz, șeful structurii de control financiar teritoriale va analiza motivele clasării și în cazuri justificate, împotriva soluției Procurorului general financiar va formula cerere de reexaminare la Curtea de Conturi în termen de 30 zile de la comunicare. După rămânea definitivă am deciziilor și după expirarea termenelor pentru luarea măsurilor stabilite, conducătorii structurii de control au fost obligați să asigure verificare aducerii la îndeplinire a acestora, în caz contrar urmând a se stabili amenzi de către colegiul jurisdicțional.

D. Dispoziții finale

Abaterile sancționate de Curtea de Conturi sunt următoarele (art. 127, 128 – Legea 94/1992 – republicată): a) nerespectarea obligației de a prezenta Curții de Conturi, în termenele stabilite, conturile ce urmează a fi verificate. Această abatere se sancționează cu amendă civilă egală cu salariul pe 1-3 luni al persoanei din vina căreia s-a produs întârzierea; b) neaducerea la îndeplinire a măsurilor dispuse prin deciziile de înlăturare a abaterilor, rămase definitive – se sancționează cu amendă civilă egală cu salariul pe 2-5 luni al persoanei din vina căreia nu au fost aduse la îndeplinire măsurile stabilite; Încălcarea obligației de a transmite documentele necesare efectuării controlului, precum și îngrădirea accesului organelor de control ale Curții în secțiile persoanelor juridice controlate se sancționează cu amendă civilă de 10.000 lei pentru fiecare zi de întârziere. Abaterile sunt constatate de controlorii Curții de Conturi, iar amenda se stabilește de colegiul jurisdicțional.

CAPITOLUL IV

STUDIU DE CAZ

4.1. PREZENTAREA CAZULUI

În perioada 12.01-27.02.2004, Camera de Conturi a Municipiului București a efectuat o operațiune de control la Filarmonica „George Enescu”, fiind reprezentată de Tilea Bogdan și Alexe Simona având funcția de controlori financiari.

În urma controlului efectuat s-au constatat abateri ce constituie prejudicii cauzate instituției prin următoarele fapte:

1. Achitarea din creditele bugetare ale anului 2003 a sumei totale de 670.000.000 lei, reprezentând contravaloarea unor cărți fără ca livrarea bunurilor respective să fi fost efectuată până la sfârșitul exercițiului bugetar

Din verificarea efectuată asupra realității plăților și cheltuielilor înregistrate în contul de execuție, s-a constatat faptul că, la data de 19 decembrie 2003, Filarmonica „George Enescu” a virat la Editura Muzicală cu O.P. nr.721 suma de 670.000.000, menționând la rubrica „obiectul plății”- contravaloarea a 1000 cărți intitulate „Filarmonica din București-în oglinda criticii muzicale (1921-1945)” de Lazăr Octavian Cozma, pe baza facturii fiscale nr. 9301900/17.12.2003 în condițiile în care aceste materiale nu au fost recepționate până la data efectuării controlului (Anexele nr.1 și nr.2).

Ulterior efectuării plății, instituția a încheiat cu Editura Muzicală contractul nr. 2024/23.12.2003 de prestări servicii, având ca obiect editarea cărții, cu mențiunea expresă că: plata se va face prin transfer bancar, după primirea și recepția lucrărilor care va fi efectuată la data de 23.12.2003 (Anexa nr.3).

Pe baza datelor înscrise în factură și a documentelor întocmite de comisia de recepție constituită potrivit legii în cazul bunurilor materiale, Filarmonica a întocmit nota de intrare recepție nr.302/19.12.2003 (Anexa nr.4), care nu întrunește condițiile legale de document justificativ de recepție nefiind semnat de nici un membru al comisiei de recepție și nici de bibliotecara Șerbu Safta, în calitate de gestionar.

Documentele care atestă bunurile livrate sau din care reiese obligații de plată certe, se vizează pentru „bun de plată” de ordonatorul de credite sau de persoana delegată cu aceste atribuții, prin care se confirmă că „bunurile furnizate au fost recepționate, cu specificare datei și a locului primirii”, lucru care nu s-a efectuat.

De asemenea, potrivit prevederilor O.M.F.P. nr.1792/2002, ordonanțarea cheltuielilor reprezintă acea fază în procesul execuției bugetare în care se confirmă că livrările de bunuri au fost efectuate și verificate și că plata poate fi realizată.

Rezultă din cele prezentate că, la emiterea ordonanțării de plată ordonatorul de credite confirmă că operațiunea s-a finalizat. Înainte de a fi transmisă compartimentului financiar pentru plată, ordonanțarea de plată se transmite pentru avizare persoanei împuternicite să exercite controlul financiar preventiv.

Controlul a constatat că ordonanțarea s-a efectuat fără a exista documente justificative care să ateste că bunurile au fost livrate și înregistrate în patrimoniu.

Suma de 670.000.000 lei (achitată nelegal), a fost înregistrată eronat ca materiale în gestiune, respectiv în debitul contului 600 „Materiale” și creditul contului 120 „Disponibil al instituției publice” (Anexa nr.5), majorând patrimoniul instituției publice ca bunuri primite în instituție.

În balanța analitică a contului 600 „Materiale”, întocmită în luna decembrie 2003 au fost înregistrate cele 1000 buc. cărți în gestiunea bibliotecarei Șerbu Safta, deși aceasta prin nota dată organelor de control în data de 26.01.2003 precizează că până la această dată nu a primit nici un exemplar din această carte (Anexele nr.6 și nr.7).

Aceeași concluzie rezultă și din nota de constatare (Anexa nr.8) încheiată cu conducerea instituției publice în data de 28.01.2004 prin care se confirmă faptul că nici la această dată unitatea nu primise cele 1000 buc. cărți în valoare de 670.000.000 lei.

În timpul controlului s-a prezentat organelor de control un act adițional, la contractul nr. 2024/23.12.2003 (Anexa nr.9) – neînregistrat și nedatat – încheiat în data de 24.12.2003 între Editura Muzicală și Filarmonica „George Enescu” prin care s-a acceptat decalarea termenului de livrare a cărților în trim.I/2004, fără însă a se proceda la regularizarea sumei avansate, în sensul restituirii acesteia pentru reîntregirea subvenției anului 2003.

Potrivit prevederilor O.M.F.P nr.1746/8.12.2003 pentru probarea normelor metodologice privind încheierea execuției bugetare a anului 2003, ordonatorii de credite bugetare și conducătorii compartimentelor financiar-contabile răspund pentru asigurarea încheierii tuturor operațiunilor financiare privind încasările și plățile aferente exercițiului bugetar al anului 2003, la termenele și în condițiile prevăzute de reglementările în vigoare.

Din cele prezentate rezultă că prin nerespectarea prevederilor legii și a celor contractuale, Filarmonica „George Enescu” a acceptat decontarea în avans a contravalorii celor 1000 buc. Cărți în valoare totală de 670.000.000 lei, fără a fi urmată de contraprestație.

În urma controlului s-a constatat că au fost încălcate următoarele prevederi legale:

– Legea nr.500/11.07.2002 privind finanțele publice: art.22(2), art.52(5), (6);

– O.M.F.P nr.1746/2003 de aprobare a normelor metodologice privind încheierea execuției bugetare a anului 2003: cap.II pct.2.1, pct.2.3;

– O.G. nr.119/1999 privind controlul financiar intern și controlul financiar preventiv: art.6(1), art.7;

– Legea contabilității nr.82/1991 republicată: art.10(1), (2).

Răspunderea pentru plata în avans a sumei de 670.000.000 lei, nejustificată cu livrări de bunuri până la finele anului 2003, revine:

– Nicolescu Florica – Contabil șef, care a semnat O.P nr. 721/19.12.2003 în condițiile în care nu existau documente justificative care să confirme primirea bunurilor, precum și recepția acestora. Ulterior efectuării plății doamna Nicolescu Florica în calitatea deținută nu a urmărit recuperarea sumei avansate până la finele anului 2003. De asemenea, potrivit legii doamna Nicolescu Florica a contabilizat plata sumei de 670.000.000 lei ca fiind bunuri primite în gestiune și nu avansuri cuvenite furnizorilor, fapt ce a condus la denaturarea bilanțului și a patrimoniului cu aceeași sumă.

– Bujor Ioana – fost director economic în anul 2003, care în calitate de ordonator de credite cu împuternicire a semnat O.P nr.721/19.12.2003 ,confirmând prin această operațiune că există o obligație certă și o sumă datorată, exigibilă la o anumită dată, emițând ordonanțarea de plată pentru efectuarea plății. În înțelesul Legii nr.500/2002 privind finanțele publice, ordonanțarea de plată este documentul intern prin care ordonatorul de credite dă dispoziție compartimentului financiar-contabil să întocmească instrumentele de plată a cheltuielii.

În timpul controlului s-au solicitat explicații scrise de la persoanele răspunzătoare (Anexele nr.10 și nr.11).

Pe lângă faptul că nu aduc nimic nou față de constatările organelor de control, explicațiile date de cele două persoane nu pot fi luate în considerare și datorită faptului că potrivit prevederilor pct.4 din Normele metodologice privind angajarea, lichidarea, ordonanțarea și plata cheltuielilor instituțiilor publice, aprobate prin O.M.F nr.1792/24.12.2002 „sumele reprezentând plăți în avans nejustificate prin bunuri livrate până la sfârșitul anului, se recuperează de instituția publică care a acordat avansurile și se vor restitui bugetului din care au fost acordate, cu perceperea dobânzilor și penalităților de întârziere aferente potrivit legii”.

2. Majorarea cheltuielilor realizate la data de 31.12.2003 și înscrise în contul de execuție cu suma de 977.322.634 lei, reprezentând contravaloarea utilităților recuperate de la S.C. Aedificia Carpați S.A

Din verificarea efectuată s-a constatat că facturile emise de furnizorii de utilități (apă, gaze naturale, energie electrică, telefon) au fost înregistrate în totalitate pe cheltuielile materiale și servicii aferente nevoilor proprii ale Filarmonicii, deși în contractul de antrepriză nr.134/1995 încheiat cu S.C. Aedificia Carpați S.A., s-a stipulat faptul că pe parcursul executării lucrărilor de consolidare, restaurare și modernizare, prestatorul să beneficieze de încălzire, racordare la instalația de apă, energie electrică și folosirea unui post telefonic, urmând ca consumurile respective să fie achitate de executant pe baza facturilor emise de achizitor.

În aceste condiții, controlul reține că Filarmonica avea obligația de a înregistra în contabilitate ca cheltuieli efective numai consumurile strict destinate nevoilor proprii, urmând ca cele utilizate de S.C. Aedificia Carpați S.A. să fie contabilizate în evidența contului 220 „Debitori” și facturate către aceasta în vederea încasării lor.

Ulterior, prin factura nr.6034905/18.06.2003 Filarmonica „George Enescu” solicită contravaloarea utilităților datorate de către S.C. Aedificia Carpați S.A. pe perioada februarie-mai 2003, detaliate în adresa nr.663/18.06.2003 în valoare totală de 885.041.769 lei (Anexa nr.12,nr.13 și nr.14).

La încasarea contravalorii acestor utilități prin O.P nr.4168/20.06.2003, contabilizarea s-a făcut prin Registrul jurnal din data de 24.06.2003 (Anexa nr.15) în debitul contului 120 „Disponibil al instituției” și creditul contului 225 „Clienți”, ca fiind sume încasate de la clienți, iar în data de 30.06.2003 suma de 885.041.769 lei a fost contabilizată ca sume datorate de clienți din servicii prestate prin debitul contului 225 în corespondență cu contul 520 „Venituri extrabugetare ale instituției publice ”.

Controlul a constatat că prin aceste înregistrări au fost majorate nejustificat veniturile instituției publice, cheltuielile efective ale Filarmonicii pentru plata furnizorilor de utilități cât și consumurile antreprenorului au fost trecute pe structura clasificației bugetare.

O situație similară s-a constatat și în cazul încasării contravalorii utilităților de la S.C. Aedificia Carpați S.A. din data de 30.11.2003 în valoare totală de 92.280.865 lei, pentru perioada iunie-august 2003 (Anexele nr.16 și nr.17).

Prin aceste acțiuni s-au încălcat prevederile art.22(1) din Legea nr.500/11.07.2002 privind finanțele publice.

Răspunderea pentru majorarea nejustificată a cheltuielilor efective și nereconstituirea plăților de casă cu suma de 977.322.634 lei (885.041.769 lei + 92.280.865 lei) revine, în conformitate cu prevederile art.6(2) din Legea contabilității nr.82/1991 republicată, contabilului șef Nicolescu Florica care a contabilizat eronat plata către furnizori ca fiind în totalitate cheltuială efectivă, deși potrivit contractului de antrepriză, din factură trebuia dedusă cota parte de cheltuieli ce trebuie suportate de S.C. Aedificia Carpați S.A., iar ulterior la încasarea acestora a contabilizat suma recuperată ca un venit fără a asigura reîntregirea subvențiilor.

Nici la întocmirea bilanțului instituția nu a luat măsura analizei tuturor datelor înregistrate, astfel că operațiunea privind plata utilităților pentru S.C. Aedificia Carpați S.A. și recuperarea acestora a rămas contabilizată eronat, denaturând bilanțul contabil și contul de execuție pe anul 2003. Instituția avea obligația ca la contabilizarea pe cheltuieli a facturii de utilități să se înscrie numai cheltuielile aferente organizării și funcționării aprobate prin bugetul de venituri și cheltuieli, iar pentru consumurile utilizate de către antreprenor, se impunea a fi înregistrate în evidența contului 220 „Debitori” și facturate ulterior în vederea încasării de la acesta. Această operațiune de delimitare a cheltuielilor proprii față de consumurile altor utilizatori trebuia efectuată și prin bilanțul contabil și contul de execuție încheiat la data de 31.12.2003 în scopul de a înscrie în aceste documente oficiale numai cheltuielile strict legate de activitatea instituției publice, lucru care nu s-a făcut prin operațiunea de închidere a exercițiului bugetar.

4.2 RAPORTUL DE CONTROL

CURTEA DE CONTURI A ROMÂNIEI DIRECȚIA DE CONTROL FINANCIAR ULTERIOR RAPORT DE CONTROL București, 27 februarie 2004

Subsemnații Tilea Bogdan și Alexe Simona, având funcția de controlori financiari în cadrul Direcției de Control Financiar Ulterior de pe lângă Camera de Conturi București în temeiul Legii nr.94/1992, republicata, modificata și completata prin Legea nr.77/2002 am efectuat în perioada 12.01-27.02.2004 control la Filarmonica "George Enescu", cu sediul în București, str.Franklin, nr.1-3. sector 1. codul fiscal 4266766. Controlul a avut ca obiect verificarea legalitații modului de formare, administrare și întrebuințare a fondurilor publice precum și gestionării patrimoniului de către Filarmonica "George Enescu" în anul 2003, conform art.25, lit. a-g și art.29(l) din Legea nr.94/l992 republicată, modificată si completată prin Legea nr.77/2002. In perioada controlată, cat și în timpul controlului, conducerea unității a fost asigurată de: – Mandeal Cristian – Director General de la data de l august 1992 și în prezent; – Bujor Ioana – Director economic de la data de l iulie 1990 iar de la l ianuarie 2004 șef Serviciu tehnic, administrativ, întreținere, pază, consolidare, modernizare, restaurare Ateneul Român; – Nicolescu Florica – Contabil șef de la data de l octombrie 1994 și până în prezent. Ca urmare a controlului efectuat s-au constatat abateri cu caracter financiar și prejudicii, astfel:

1. CONTROLUL LEGALITĂȚII

1.1.EXACTITATEA SI CONFORMITATEA CU REALITATEA CONTULUI DE EXECUȚIE BUGETARĂ SI EFECTUAREA INVENTARIERII PATRIMONIULUI LA TERMENELE ȘI ÎN CONDIȚIILE STABILITE DE LEGE(art. 25, lit. a din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată si completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

În anul 2003, instituției i-au fost aprobate credite bugetare în valoare totală de 145.410.188 mii lei, din care cheltuielile de personal au fost de 42.389.875 mii lei, cheltuielile materiale și servicii au însumat 100.961.163 mii lei (din care pentru restaurare monumente istorice au fost alocate fonduri de 89.136.663 mii lei), iar cheltuielile de capital au fost de 2.059.150 mii lei. Potrivit contului de execuție întocmit pe anul 2003 plățile efectuate totalizează 144.381.149 mii lei, din care 142.321.999 mii lei reprezintă cheltuieli curente, respectiv 42.389.875 mii lei – cheltuieli de personal și 99.932.124 mii lei – cheltuieli materiale si servicii, iar 2.059.150 mii lei cheltuieli de capital. Sintetic, pe principalele categorii de cheltuieli, situația plăților efectuate față de creditele definitive aprobate și deschise, precum și cheltuielile efective, se prezintă astfel:

Tabel. nr.4.1

Situația plăților efectuate a și cheltuielile efective

Din contul de execuție întocmit la 31.12.2003 rezultă că plățile efectuate se încadrează atât pe total cât și pe titluri de cheltuieli în creditele bugetare definitiv aprobate, realizându-se pe total o economie de l.029.039 mii lei, din care l.029.039 mii lei la cheltuieli curente, respectiv la cheltuieli materiale și servicii. S-a constatat ca valorile creditelor deschise, a plaților efectuate si a alocațiilor neutilizate pe cele trei titluri de cheltuieli, la care s-a făcut referire mai sus, corespund cu valorile din extrasul de cont emis de Trezoreria Sectorului I în data de 24.12.2003.

1.1.1. Organizarea și conducerea evidenței operative si contabile

Organizarea și conducerea contabilității Filarmonicii „George Enescu” se face pe compartimente distincte, conduse de contabilul șef al instituției. Înregistrările în evidența contabilă se fac pe bază de documente justificative, care sunt vizate pentru controlul financiar preventiv, conform prevederilor art.13 și 14 din O.G. nr.119/1999, republicată și O.M.F. nr.123/2001. Pentru evidența contabilă, instituția utilizează registrele de contabilitate prevăzute de art.20 din Legea contabilității nr.82/1991, republicată.

Pentru organizarea și conducerea contabilității sintetice și analitice s-a utilizat planul de conturi pentru instituțiile bugetare aprobat prin H.G. nr.1031/1999, cu modificările ulterioare. Lunar s-au întocmit balanțe sintetice și analitice. Din verificarea efectuată s-a constatat faptul că la nivelul Filarmonicii „George Enescu”, în anul 2003 contabilitatea sintetică și analitică a fost organizată și condusă în concordanță cu planul de conturi pentru unitățile bugetare, respectiv pe clase, conturi sintetice și analitice. Înregistrările în contabilitate privind cheltuielile instituției s-au făcut pe bază de documente justificative, completate cu respectarea regulilor impuse de prevederile legale, vizate pentru controlul financiar preventiv, în mod cronologic prin respectarea succesiunii documentelor în ordinea datelor calendaristice de întocmire a acestora și sistematic, în conturile sintetice și analitice. De asemenea, s-a constatat respectarea prevederilor legale privind întocmirea balanței de verificare sintetică și a balanțelor analitice, precum și concordanța acestora.

1.1.2 Înregistrarea cheltuielilor finanțate din mijloace bugetare pe structura clasificației bugetare (art. 18 din O.G. nr. 61/30.08.2001 pentru modificarea si completarea Legii contabilității nr. 82/1981)

La nivelul instituției, evidența plăților de casa și a cheltuielilor efective s-a organizat și condus pe titluri de cheltuieli (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale și servicii și cheltuieli de capital), iar în cadrul acestora pe articole și alineate, potrivit clasificației bugetare.

1.1.3 Efectuarea inventarierii la termenul prevăzut delege și înregistrarea în evidența contabilă a rezultatelor acesteia

Operațiunea de inventariere generala a patrimoniului pe anul 2003 s-a desfășurat în conformitate cu prevederile O.M.F. nr. 2388/1995 pentru aprobarea Normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii patrimoniului, Legii contabilității nr. 82/1991, republicată, modificată si completată prin O.G. nr. 61/30.08.2001 și O.M.F.P. nr.1746/08.12.2003 pentru aplicarea Normelor metodologice privind încheierea exercițiului bugetar pe anul 2003. Prin dispoziția nr.33/2.12.2003 directorul instituției a organizat operațiunea de inventariere, stabilind componența comisiilor, gestiunile și termenul la care acestea urmau să fie inventariate. S-a constatat cuprinderea tuturor elementelor patrimoniale în operațiunea de inventariere. Rezultatele operațiunii de inventariere au fost consemnate în Procesul verbal neînregistrat încheiat la 31 decembrie2003 de către comisia centrală, și care a fost aprobat de ordonatorul de credite , la care s – au anexat listele de inventariere in baza situației contabile de la data de 30 octombrie 2003. Nu au fost constatate plusuri sau minusuri.

1.1.4 Concordanta datelor înregistrate în evidența contabilă cu cele preluate în balanțele de verificare, înscrise in bilanțul contabil și contul de execuție

Din control a rezultat concordanța dintre soldurile finale și cele inițiale, atât la începutul exercițiului bugetar cât și lunar, precum și transpunerea în balanțele de verificare a rulajelor lunare ale conturilor sintetice. Întocmirea la sfârșitul exercițiului bugetar pe anul 2003 a balanței de verificare s-a efectuat cu respectarea egalităților bilanțiere. S-a constatat, de asemenea, exactitatea preluării si transcrierii soldurilor de la 31.12.2003 si a rulajelor cumulate din fisele sintetice in balanța de verificare și după caz în bilanțul contabil.

1.1.5 Întocmirea contului de execuție a bugetului instituției publice

Din verificarea efectuată a rezultat că întocmirea contului de execuție al Filarmonicii „George Enescu” pe anul 2003 s-a făcut pe structura prevăzută de formularul aprobat pe anul 2003 pentru instituții publice.

1.1.6 Reflectarea reală și exactă a operațiunilor financiar – contabile în bilanțul contabil și contul de execuție bugetară

Din verificarea efectuată asupra realității plăților și cheltuielilor înregistrate în contul de execuție s-a constatat faptul că în data de 19 decembrie 2003 Filarmonica „George Enescu” a virat cu O.P nr.72l – anterior perfectării unui contract – suma de 670.000.000 lei, reprezentând contravaloarea a 1000 cărți intitulate „Filarmonica din București-în oglinda criticii muzicale (1921-1945)” de Lazăr Octavian Cozma pe baza facturii fiscale nr.9301900/17.12.2003 în condițiile în care aceste materiale nu au fost recepționate nici până la data de 27 februarie 2004. La contabilizarea plății facturii nr.9301900/17.12.2003, controlul a constatat că suma de 670.000.000 lei (achitată nelegal) a fost înregistrată eronat ca materiale în gestiune respectiv în debitul contului 600 „Materiale” și creditul contului 120 „Disponibil al instituției publice”. Consecința economico-financiară a abaterii de mai sus constă în nereîntregirea creditelor bugetare cu suma de 670.000.000 Iei, achitată fără ca bunurile sa fie livrate până la finele exercițiului bugetar, denaturarea contului de execuție – cu aceeași suma prin înregistrarea plații contravalorii cărților și a cheltuielilor efective -, a patrimoniului instituției prin evidențierea ca existente a cărților care nu au fost primite nici până la data de 27 februarie 2004, precum și a bilanțului contabil încheiat la data de 31.12.2003 care nu oferă o imagine fidelă a situației financiare.

1. 1.7 Încheierea exercițiului bugetar

Din control a rezultat faptul că la nivelul instituției au fost respectate prevederile Ordinului ministrului finantelor publice nr.1746/8.12.2003 privind aprobarea Normelor metodologice pentru încheierea exercițiului bugetar al anului 2003. Bilanțul contabil al Filarmonicii „George Enescu” încheiat la finele anului 2003 se prezintă în tabelul nr.4.2:

Tabel nr. 4.2

Bilanț contabil

– mii lei –

Din analiza bilanțului contabil întocmit de Filarmonica „George Enescu” la 31.12.2003 se constată că au fost respectate corelațiile și restricțiile bilanțiere, iar la finele anului, următoarele conturi nu prezintă sold: – contul 13-„Casa" – contul 230 -„Decontări cu salariații" – contul 420 – „Cheltuielile instituției publice finanțate de la buget" Ca urmare a verificării componenței unor solduri ale conturilor, au rezultat următoarele: ► contul 110 – „Disponibil pentru sume de mandat și în depozit” prezintă un sold la 31.12.2003 în valoare de 551.332.710 lei, reprezentând: • salarii neridicate………………………………… 26.732.400 lei; • garanții aferente spectacolelor……………. 117.327.515 lei; • donații ( primite în valută USD pentru repararea și consolidarea Ateneului Român,operată eronat de trezorerie în acest cont care a fost regularizată în luna ianuarie 2004 prin transferarea in contul 119.04 „Disponibil la trezorerie pentru donații si sponsorizări)…………………407.272.795 lei. ► contul 01 – „Mijloace fixe și terenuri” și 02 – „Imobilizări necorporale" prezintă un sold la 31.12.2003 de 676.278.505 mii lei și respectiv 109.965 mii lei, reprezentând mijloacele fixe reevaluate aflate în dotarea instituției. La 31.12.2003 s-a efectuat conform Ordonanței 81/2003 și a O.M.F.P. nr. 1487/2003 reevaluarea patrimoniului instituției. Rezultatele au fost înregistrate în contabilitate în contul 305 – „Diferențe din reevaluare", care conform instrucțiunii, s-a închis la finele anului 2003 prin conturile 04 – „Amortizări privind activele fixe necorporale” și 05 – „Amortizări privind activele fixe corporale”, cu valoarea aferentă duratei de utilizare consumată și prin conturile 528 – „Venituri din anii precedenți” și 337 – „Fond cu destinație specială” cu valoarea aferentă duratei de utilizare rămase ( conform sursei de finanțare ). Tot la finele anului 2003 conform bazei legale mai sus enunțate, cu valoarea actualizată a lucrărilor de modernizare și restaurare a fost majorată valoarea de înregistrare în contabilitate a clădirii Ateneului Român. În bilanțul contabil mijloacele fixe sunt înregistrate la valoarea netă, conform instrucțiunii de închidere a anului contabil 2003. Atât contul 01 -„Mijloace fixe și terenuri”, cât și contul 02 -„Imobilizări necorporale” își găsesc corespondența in pasiv în conturile 04 -„Amortizări privind activele fixe necorporale ”, 05 – „Amortizări privind activele fixe corporale” și conturile 528 și 337 menționate mai sus. În anul 2003 s-au achiziționat mijloace fixe în sumă de 2.059.150 mii lei din fonduri primite de la bugetul de stat, după cum urmează: – o imprimantă cu copiator pentru biroul salarii ………………………….68.436 mii lei; – un copiator Xerox ……………………………………………………..245.000 mii lei; – 2 panouri de afișaj ………………………………………………………72.000 mii lei; – 3 licențe Office XP Profesional………………………………………….53.950 mii lei; – un boiler………………………………………………………………..109.914 mii lei; – o harpă Lyon & Healy……………………………………………………………….1.450.000 mii lei; –––––––––––––––– TOTAL….. 2.059.150 mii lei. ► contul 159 – „Alte valori” prezintă un sold la finele perioadei de 1.838.513 mii lei și reprezintă: – bilete de concert aflate în stoc la casa de bilete ( cont 159.01 )…1.729.018 mii lei ; – timbru muzical aferent biletelor de concert aflate în stoc la casa de bilete (cont 159.02)….……….….…………………………………………86.451 mii lei ; – bilete de concert aflate în stoc la organizatorul de concerte ( cont 159.03 )…………………………………….………………………544 mii lei; – carnete de B.C.F.-uri aflate în stoc ( cont 159.05 )……………………22.500 mii lei. ► contul 220 – „Debitori” prezintă la 31.12.2003 un sold de 8.383 mii lei și reprezintă: – contravaloare carnete de muncă…………………….……………………818 mii lei; – taxă judiciară ………………………..…………………………………1.974 mii lei; – garanții Romtelecom și Distrigaz………………………..……………..5.591 mii lei. ► contul 602 – „Obiecte de inventar în magazie” prezintă un sold la 31.12.2003 în valoare de 1.660.139.472,28 lei și reprezintă obiecte de inventar în magazie, având corespondent în pasiv contul 311. ► contul 603 – „Obiecte de inventar în folosință” prezintă un sold la 31.12.2003 în valoare de 590.299.031,56 lei și reprezintă obiecte de inventar în folosință, având corespondent în pasiv contul 311. În anul 2003 la 31 decembrie, atât la postul bilanțier de activ -„Obiecte de inventar”, cât și la postul bilanțier de pasiv -„Fondul obiectelor de inventar”, se înregistrează o creștere de 321.617 mii lei, reprezentată de obiectele de inventar achiziționate din subvenții, venituri proprii și donații.

1.2. LEGALITATEA STABILIRII SI ÎNCASĂRII VENITURILOR BUGETULUI LOCAL SI ASIGURĂRILOR SOCIALE DE STAT(art. 25 lit. b din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea 77/31.01.2002)

1.2.1 Stabilirea, urmărirea și încasarea sumelor datorate de contribuabili potrivit reglementărilor și procedurilor legale

Filarmonica „George Enescu” a realizat în anul 2003 venituri proprii în valoare totală de 3.969.954 mii lei, astfel: – venituri încasate din vânzarea biletelor de spectacol……………….2.033.810 mii lei; – venituri încasate din vânzări programe………………………………………. 171.995 mii lei; – alte venituri…………………………………………………………………………….1.574.673 mii lei; – venituri în valută. ………………………………………………………………….. 189.476 mii lei. Organizarea evidenței veniturilor s-a realizat pe structura clasificației bugetare. Cu ocazia inventarierii patrimoniului au fost inventariate biletele de spectacol și programele nefiind constatate nici un fel de diferențe.

1.2.2. Realizarea veniturilor prevăzute în buget pe subdiviziunile clasificației bugetare

Nu este cazul.

1.2.3. Gestionarea și utilizarea mijloacelor materiale și bănești primite gratuit

În anul 2003 a fost donat instituției un tablou intitulat « Orchestra» pictat de Lucia Cosmescu cu o valoare de înregistrare în contabilitate de 42.460 mii lei, care a fost stabilită de către un expert evaluator și care a fost înregistrată corespunzător în contabilitate.

1.2.4. Scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe

Instituția nu a procedat în anul 2003 la scoaterea din funcțiune a mijloacelor fixe.

1.2.5. Efectuarea vărsămintelor și contribuțiilor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat și celelalte bugete publice

Ca urmare a verificării prin sondaj privind virarea la termen și pe destinații a obligațiilor financiare datorate de salariați (contribuție la ajutorul de șomaj -1%, C.A.S. – 9,5%, C.A.S.S. asigurați – 6,5% și impozit pe venit) și de instituție (C.A.S. – 24,5% și 34,5%, contribuție la fondul de șomaj – 5% si C.A.S.S. angajator -7% )s-a constatat virarea acestora pe destinațiile legale și la termen, respectiv la data achitării chenzinei a doua a drepturilor salariale aferente fiecărei luni. Nu au fost constatate deficiențe nici ca urmare a verificării virării la termen și pe destinații a obligațiilor financiare datorate pentru colaboratori.

1.3. ANGAJAREA, LICHIDAREA, ORDONANȚAREA, PLATA ȘI ÎNREGISTRAREA CHELTUIELILOR CONFORM REGLEMENTĂRILOR LEGALE ȘI ÎN CONCORDANȚĂ CU PREVEDERILE BUGETARE(art. 25, lit. c din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

1.3.1 Angajamente din care derivă direct sau indirect obligații de plată în sarcina statului

Nu este cazul.

1.3.2. Efectuarea cheltuielilor în limitele creditelor bugetare aprobate și numai în legătură cu activitatea instituției publice

a) Cheltuieli de personal (COD 02) În anul 2003, creditele bugetare definitive aprobate instituției la cheltuieli de personal sunt la nivelul de 42.389.875 mii lei, la nivelul creditelor deschise. Plățile efectuate și înscrise în contul de execuție întocmit la data de 31.12.2003 sunt la nivelul creditelor aprobate și deschise de 42.389.875 mii lei.

În anul 2003 Filarmonica „George Enescu” a aprobat statul de funcții și organigrama instituției pentru un număr de 292 persoane.

Salariul de bază a fost stabilit în conformitate cu prevederile Legii nr. 154/1998, O.U.G nr.24/2000 și O.U.G nr.191/2002 (Anexa I/a și I/b), care a fost majorat cu 20% în cursul anului 2003 conform Notei anexă IV/3 din OUG nr.191/2002.

Ca urmare a verificării modului de stabilire a cuantumului fondului de premiere (de 2%), în limita căruia pot fi premiați individual salariații instituției, s-a constatat dimensionarea corespunzătoare a bazei de calcul la care s-a aplicat cota de 2%.

Stabilirea indemnizației de conducere s-a făcut cu respectarea prevederilor
O.U.G. nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sectorul bugetar și O.U.G nr.191/2002 (Anexa I/a șiI/b); Indemnizațiile pentru îndeplinirea unor sarcini sau activități suplimentare
funcției de bază au fost stabilite în conformitate cu prevederile (Anexei Vl/2a și Vl/2b) din O.U.G nr.91/2002 în procent de 10% pentru șeful de partida și 7% pentru solo. Acordarea salariului de merit s-a făcut în baza art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sectorul bugetar, coroborate cu prevederile art.10 din Legea nr. 40/1991, republicată în Monitorul Oficial nr. 162/14.07.1993 și O.U.G nr.191/2002.

S-a constatat respectarea alin. (3) al art. 10 din Legea 40/1991, republicată, prin acordarea salariului de merit unui număr de 43 persoane (l5% din numărul total de 292 de posturi prevăzute în statul de funcții al instituției). Acordarea sporului de vechime conform prevederilor art. 24 alin. (3) din Legea nr. 154/1998 și art. 14 din Legea nr. 40/1991, republicată.

Plata orelor prestate peste durata normală a timpului de lucru a fost legal aprobată în cursul anului 2003.

Sporul de 15%, acordat pentru condiții grele de munca a respectat prevederile art.8 lit.(a), (b) și (c) din H.G. nr.281/1993 și Ordinul Ministrului Culturii și Cultelor nr.380/1993 și nr.217/1996.

Sporul de importanța națională de 25% a fost acordat în conformitate cu prevederile H.G. nr.697/4.09.1993. Sporul pentru doctor în muzică a fost acordat cu respectarea prevederilor O.U.G nr.6/28.03.1998 și Legii nr.92/28.04.1998.

Sporul de 25% pentru acordarea vizei de control financiar preventiv a fost acordat de la data de 1.09.2003 în conformitate cu prevederile art.13 alin.(7) din Legea nr.84/18.03.2003. În anul 2003, instituția nu a acordat premiul anual, acesta fiind achitat în luna ianuarie 2004. În ceea ce privește reținerile din drepturile salariale acordate, s-a constatat că acestea au fost corect și legal efectuate, iar sumele au fost virate la termenul legal si pe destinații, precizându-se în acest sens următoarele: – impozitul pe venit s-a calculat în conformitate cu O.G nr.7/2001 și O.M.F.P.nr.52/22.01.2003; – contribuția individuală de asigurări sociale ( 9,5%) a fost calculată conform prevederilor art. 23 alin.(I) lit. a) și alin.(3) din Legea nr.19/17.03.2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, modificată și completată prin O.U.G. nr.147/31.10.2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial nr.821/13.11.2002; -contribuția de 1% pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de
șomaj a fost calculată conform prevederilor art. (22), lit. b) din Legea nr. 1/1991,
republicată în septembrie 1994 privind protecția socială a șomerilor; – contribuția de 6,5% (a asiguraților) pentru asigurările sociale de sănătate a fost calculata conform prevederilor art.(2) din O.U.G. nr.147/31.10.2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr.821/13.11.2002 . Referitor la obligațiile financiare ale unității s-a constatat că au fost corect determinate, respectiv pentru toate drepturile salariale acordate fiind virate la termen și pe destinațiile legale, cu respectarea prevederilor legale in materie, după cum urmează: – calculul contribuției de asigurări sociale datorată de angajator (24,5% și 34,5%) a efectuat cu respectarea prevederilor art.24 din Legea nr.19/17.03.2000 și a O.M.F. nr. 340/04.05.2001; – calculul contribuției de 3,5% pentru constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj s-a efectuat conform prevederilor art. 22 lit. a) din Legea nr.1/1991, republicată și ale art.3 alin. (l) din O.U.G. nr.147/31.10. 2002 pentru reglementarea unor probleme financiare și pentru modificarea unor acte normative publicată în Monitorul Oficial nr.821/13.11.2002 ; – calculul contribuției de 7% pentru asigurările sociale de sănătate s-a efectuat în conformitate cu prevederile O.U.G. nr.150/2002 și ale Legii nr. 147/1997; – fondul de accidente și boli profesionale de 0,5% aplicat la fondul de salarii realizat a fost calculat și virat în conformitate cu prevederile Legii nr.346/2002. În anul 2003 au fost aprobate si efectuate cheltuieli de deplasare in străinătate (articol bugetar 13.02) în valoare de 152.388 mii lei, când orchestra Filarmonicii „George Enescu” s-a deplasat în Bulgaria pentru a participa la un festival internațional cu participarea unui număr de 86 artiști instrumentiști. Din control a rezultat faptul că cheltuielile cu această deplasare s-au efectuat în conformitate cu prevederile H.G. nr.518/1995 actualizată cu privire la unele drepturi și obligații ale personalului român trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar. b) Cheltuieli materiale si servicii (COD 20) Prevederile bugetare aprobate pentru „cheltuieli materiale și servicii” pentru anul 2003 au fost în valoare de 100.961.163 mii lei, la nivelul creditelor deschise. Plățile efectuate însumează 99.932.124 mii lei, realizându-se o economie de 1.029.039 lei față de creditele aprobate, alocațiile neutilizate fiind retrase la finele anului 2003. Din verificarea prin sondaj privind legalitatea efectuării unor plăți s-au constatat că cheltuielile anuale pentru convorbirile telefonice au fost reduse cu 10% comparativ cu media anuală a acestor cheltuieli realizate în anul 2002. Din verificarea efectuată s-a constatat că facturile emise de furnizorii de utilități (apă, gaze naturale, energie electrică, telefon) au fost înregistrate în totalitate pe cheltuielile de materiale și servicii aferente nevoilor proprii ale Filarmonicii „George Enescu”, deși prin contractul de antrepriză nr. 134/1995 încheiat cu S.C Aedificia Carpați S.A. s-a stipulat faptul că pe parcursul executării lucrărilor de consolidare, restaurare și modernizare prestatorul să beneficieze de încălzire, racordare la instalația de apă, energie electrică și folosirea unui post telefonic, urmând ca aceste consumuri să fie achitate de executant pe baza facturilor emise de achizitor. S-a constatat astfel majorarea cheltuielilor realizate la data de 31.12.2003 și înscrise în contul de execuție cu suma de 977.322.634 lei, reprezentând contravaloarea utilităților recuperate de la S.C. Aedificia Carpați S.A., astfel că bilanțul și contul de execuție nu reflectă realitatea. De asemenea, s-a constatat că suma de 670 mil. lei a fost acordată de Filarmonica „George Enescu” cu titlu de avans, în condițiile în care acestea nu au fost înregistrate în mod real ca bunuri recepționate cu evidențierea corespunzătoare în evidența analitică și sintetică a instituției publice. c) Cheltuieli de capital (COD 70) Instituției i-au fost aprobate în anul 2003 credite bugetare în valoare de 2.059.150 mii lei. La nivelul creditelor deschise. Plățile efectuate și cheltuielile înregistrate de instituție au fost de 2.059.150 mii lei. În anul 2003 s-au achiziționat mijloace fixe în sumă de 2.059.150 mii lei, din fonduri primite de la bugetul de stat, după cum urmează: – o imprimantă cu copiator pentru birou salarii…………………………68.436 mii lei; – un copiator xerox………………………………………………………………245.000 mii lei; – 2 panouri de afișaj……………………………………………………………….72.000 mii lei; – 3 licențe Office XP Profesional…………………………………………….53.950 mii lei; – un boiler……………………………………………………………………………109.914 mii lei; – o harpă Lyon & Healy……………………………………………………..1.450.000 mii lei; ––––––––––––––––- TOTAL…………………….2.059.150 mii lei. Din control a rezultat respectarea prevederilor O.G. nr. 60/2001 privind achizițiile publice în ceea ce privește achiziționarea acestor bunuri.

1.4 AUTORIZAREA ȘI LEGALITATEA MODIFICĂRILOR ADUSE PREVEDERILOR INIȚIALE ALE BUGETULUI(art.25, lit. d din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

Prin adresa nr.7123/14.12.2002 a fost transmis bugetul aprobat inițial de către ordonatorul principal de credite în valoare totală de 43.300.000 mii lei, care are următoarea structură: – cheltuieli de personal……………………………………. 35.000.000 mii lei; – cheltuieli materiale și servicii……………………………8.300.000 mii lei. Ulterior bugetul Filarmonicii „George Enescu” a fost rectificat succesiv de către Ministerul Culturii și Cultelor, conform tabelului nr. 4.3:

Tabel nr. 4.3

Rectificarea bugetului

S-au constatat că modificările aduse bugetului Filarmonicii „George Enescu” a respectat prevederile legale.

1.5 ACORDAREA DE LA BUGETUL LOCAL A ALOCAȚIILOR PENTRU INVESTIȚII ȘI UTILIZAREA LOR CONFORM DESTINAȚIILOR STABILITE(art.25, lit. e din Legea nr.94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

1.5.1 Înscrierea în liste a obiectivelor de investiții în continuare și a celor noi pe baza documentațiilor tehnico-economice aprobate

În unul 2001, cheltuielile pentru investiții ale Filarmonicii „George Enescu” au fost înscrise în lista de investiții, cu desfășurarea pe obiective și aprobate de ordonatorul principal de credite al Ministerului Culturii și Cultelor.

1.5.2. Organizarea și desfășurarea licitațiilor, încheierea contractelor

Din verificarea tuturor pozițiilor din Lista de investiții aprobată de ordonatorul principal de credite nu au rezultat deficiențe privind modul de angajare a cheltuielilor, constatându-se respectarea prevederilor O.U.G. nr. 60/25.04.2001, respectiv pentru achiziționarea dotărilor independente au fost organizate selecții de ofertă, încheindu-se contracte cu câștigătorii acestora.

1.5.3 Efectuarea cheltuielilor pentru obiectivele cuprinse în lista de investiții cu desfășurarea fizică și valorică și cu aprobarea ordonatorului principal de credite

Plățile efectuate și cheltuielile efective, in suma de 144.381.149 mii lei. se încadrează în nivelul creditelor deschise.

1.5.4 Executarea, livrarea și recepția lucrărilor cu respectarea termenelor contractuale

Mijloacele fixe achiziționate au fost recepționate de comisia numită de ordonatorul de credite, întocmindu-se procese verbale de recepție, care au fost înregistrate corespunzător în evidența contabilă.

1.5.5 Acordarea avansurilor, efectuarea plăților către antreprenori și furnizori pe bază de documente legal întocmite, certificate și aprobate în conformitate cu reglementările legale și in limita prevederilor bugetare

Ca urmare a verificării s-a constatat că efectuarea plăților către antreprenori și furnizori s-a realizat pe bază de documente legal întocmite, certificate și aprobate în conformitate cu reglementările legale, acestea fiind la nivelul contractelor încheiate și în limita prevederilor bugetare. Din control a rezultat faptul că au fost acordate avansuri care au fost înregistrate corespunzător în contabilitate.

1.6 CONTRACTAREA ÎMPRUMUTURILOR DE STAT(art. 25, lit. f din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

Nu este cazul.

1.7. CREANȚELE ȘI OBLIGAȚIILE STATULUI ȘI ALE UNITĂȚILOR ADMINISTRATIV – TERITORIALE, PROTEJAREA ACTIVELOR (art. 25, lit. g din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

1.7.1 Caracterul îndreptățit sau garantat al creanțelor și obligațiilor

Nu este cazul

1.7.2 Stabilirea și aplicarea măsurilor de protejare a activelor

Activele fixe au fost protejate, nu au fost puse drept gaj, fiind gestionate corespunzător.

1.7.3 Înregistrarea în contabilitate pe baza documentelor justificative

Din control a rezultat consemnarea oricărei operațiuni patrimoniale, în momentul efectuării acesteia, într-un înscris, care stă la baza înregistrărilor în cantabilitate și care dobândește astfel calitatea de document justificativ, respectându-se prevederile art. 6, alin. (2) din Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, modificată și completată prin O.G. 61/30.08.2001.

1.7.4 Încasarea creanțelor și plata datoriilor

Nu este cazul.

1.8.CONCESIONAREA SAU ÎNCHIRIEREA DE BUNURI PROPRIETATE PUBLICA (art. 26, lit. a din Legea nr. 94/1992, republicată, modificată și completată prin Legea nr. 77/31.01.2002)

Nu este cazul.

2. AUDITUL PERFORMANTEI

Auditarea sistemelor de control intern și audit intern

În cadrul Filarmonicii „George Enescu”, controlul financiar preventiv a fost organizat și se exercită în baza O.G. 119/1999 privind auditul intern și controlul financiar preventiv și a Dispoziției nr. 2/7.01 .2003 emisă de directorul unității. În cadrul instituției nu este organizat un compartiment de audit, auditarea realizându-se de către un auditor angajat cu contract de muncă. Astfel, pentru certificarea bilanțului contabil și contului de execuție întocmite la 31.12.2001 s-a întocmit raport de audit numai pentru primul semestru al anului 2003.

Tilea Bogdan

Alexe Simona

CAPITOLUL V

CONCLUZII

Activitatea de control financiar și de jurisdicție financiară a Curții de Conturi s-a înscris pe coordonatele majore prevăzute de legea sa organica, având ca obiectiv primordial respectarea legii în legătură cu formarea, administrarea și întrebuințarea resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, precum și în ceea ce privește modul de gestionare a patrimoniului public și privat al statului și al unităților administrativ-teritoriale.

În același timp, pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de Legea nr.77/2002 pentru modificarea și completarea Legii nr.94/1992 privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi, republicată și în conformitate cu obligațiile asumate de România prin acorduri și memorandumuri de finanțare internaționala, au fost realizate acțiuni de audit financiar privind utilizarea fondurilor provenite din asistența financiară acordată de Uniunea Europeana și din alte surse de finanțare internațională.

Pentru a alinia tot mai mult activitatea Curții de Conturi a României la experiența mondială și practicile adoptate în numeroase țari de către Instituțiile Supreme de Audit, au fost efectuate potrivit programului de control și acțiuni de audit al performanței prin care, Curtea de Conturi a făcut un pas important în implementarea metodologiilor și procedurilor moderne de control / audit.

Prioritățile stabilite de Curtea de Conturi a României sunt prevăzute în Planul Strategic de Dezvoltare al Curții de Conturi a României și au în vedere urmatoarele obiective:

– actualizarea cadrului legislativ, urmărindu-se consolidarea statutului și mandatului Curții de Conturi în vederea îndeplinirii cerințelor unei instituții supreme de audit europene;

– implementarea metodologiei de control – audit și armonizarea cu standardele de audit INTOSAI și cu liniile directoare de aplicare EUROSAI;

– îmbunatățirea politicilor de recrutare, perfecționare a pregătirii profesionale și promovarea resurselor umane;

– asigurarea și dezvoltarea tehnologiei informației (I.T.) prin dotarea cu echipamente hardware și software corespunzătoare obiectivelor generale ale Curții de Conturi în realizarea unui program de pregătire a personalului în acest domeniu. Planul Strategic de Dezvoltare al Curții de Conturi a României evidențiază obiectivul strategic prioritar: întărirea responsabilității privind utilizarea fondurilor publice în România, obiectiv ce sintetizează misiunea Curții de Conturi a României care va evolua în direcția unei instituții supreme de audit europene moderne și performante.

Exemplul ales pentru studiul de caz se referă la un control efectuat la Filarmonica „George Enescu” ale cărui particularități reies din abaterile constatate de controlorii financiari.

În perioada 12.01-27.02.2004, Camera de Conturi a Municipiului București a efectuat control la Filarmonica „George Enescu”, fiind reprezentată de Tilea Bogdan și Alexe Simona având funcția de controlori financiari. Filarmonica „George Enescu” face parte din categoria unităților bugetare, iar prin controlul realizat s-a dorit verificarea conturilor anuale de execuție.

În urma controlului efectuat s-au constatat abateri ce constituie prejudicii cauzate instituției prin următoarele fapte:

– s-a făcut plata cărților către Editura Muzicală cu ordinul de plată nr. 721/19.12.2003, la nivelul sumei de 670.000.000 lei, fără ca la data plății să fie încheiat contract de livrare și fără ca bunurile (cărțile) să fie recepționate de instituție până la 31.12.2003, dată până la care s-au aprobat credite bugetare de la bugetul de stat. Consecințele economico-financiare ale abaterii sunt următoarele:

● suma de 670.000.000 lei se cuvine bugetului de stat ca și credit neutilizat în 2003 (creditele bugetare se aprobă anual de ordonatorul principal-cazul nostru Ministerul Culturii și Cultelor, iar Legea nr.500/2002-privind finanțele publice prevede că dacă creditele bugetare repartizate pe anul 2003 nu se utilizează legal până la 31.12.2003, ele sunt anulate de drept și se restituie la bugetul de stat), împreună cu foloasele nerealizate calculate de:27.288.540 lei;

● denaturarea contului de execuție pe anul 2003, prin înregistrarea pe cheltuieli a sumei de 670.000.000 lei, deși cheltuiala nu este confirmată de recepția cărților comandate; ● denaturarea bilanțului contabil, încheiat la 31.12.2003, prin faptul că s-au înregistrat cheltuieli fără a exista bunuri (cărți) în patrimoniu. – în anul 2003 unitatea a achitat din creditele bugetare aprobate numai pentru activitatea proprie, și utilitățile (apă, gaze, energie electrică, telefon) consumate de constructorul S.C. Aedificia Carpați S.A., care prin contract s-a angajat să le achite, după ce Filarmonica care inițial le plătește în totalitate către furnizorii de utilități, întocmește facturi de recuperare de la constructor. Deficiența constatată este reprezentată de faptul că Filarmonica a înregistrat pe cheltuielile proprii toate facturile primite de la furnizorii de utilități (deci întreaga valoare), deși prin facturarea ulterioară a cotei părți ce a revenit constructorului, a recuperat această parte ce a fost consumată de acesta pentru lucrările de construcții efectuate la Ateneul Român (S.C. Aedificia Carpați S.A. a avut contoare separate care a indicat consumul său). Pe măsură ce a recuperat de la constructor cota parte de cheltuieli ce i-au revenit acestuia, Filarmonica nu a regularizat cheltuielile înregistrate în contabilitate, pentru ca aceste cheltuieli cu utilitățile să reprezinte cheltuieli proprii și nu ale altor agenți economici, cheltuieli care nu sunt finanțate de la buget. Consecința economico-financiară a acestei abateri se concretizează în:

■ majorarea nejustificată a cheltuielilor înscrise în contul de execuție cu suma totală de 977.322.634 lei care în fapt reprezintă debit de recuperat de la constructor;

■ bilanțul contabil și contul de execuție întocmite la 31.12.2003 nu reflectă realitatea și nu oferă o imagine fidelă a situației financiare și a patrimoniului unității. Concluziile la care s-a ajuns în urma efectuării controlului sunt detaliate în Raportul de control încheiat pentru această misiune. Raportul de control se încheie în scopul acordării de descărcare de gestiune.

În urma controlului s-a constatat că nu au fost îndeplinite în total condițiile prevăzute la art.25 din Legea nr.94/1992 republicată și completată prin Legea nr.77/2002 astfel:

– contul de execuție supus controlului nu este exact și conform cu realitatea;

– cheltuielile nu au fost angajate și efectuate în toate cazurile conform reglementărilor legale.

Față de aspectele consemnate nu se acordă descărcarea de gestiune pentru anul 2003.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE