Valorificarea Bunurilor Confiscate
INTRODUCERE
Prezenta lucrare dorește să prezinte valorificarea bunurilor confiscate, ca modalitate de dobândire de către stat a dreptului de proprietate, în adevărata ei formă, cu trăsăturile sale specifice ce reies din aspectele sale teoretice și practice. Lucrarea este formată din două părți: una teoretică și una practică.
Schema teoretică a confiscării si a valorificării, împreună cu întreaga panoplie legislativă, instituțiile care pot să o realizeze, cu structura lor, precum și spectrul legal în baza căruia se poate efectua, vor fi prezentate în partea teoretică a lucrării. De asemenea, termenele legale, actele ce trebuie întocmite, activitățile ce trebuiesc întreprinse, condițiile de îndeplinire a legii pentru înfăptuirea confiscării și valorificării, sunt menționate în această secțiune.
Confiscarea și valorificarea, ca proces amplu prezentat teoretic, constituie o sursă vastă de dezbatere ce poate ocupa sute de pagini, în funcție de natura bunurilor ce sunt supuse confiscării și apoi valorificării, numarului de persoane care se ocupă de întregul proces, si instituțiile care o execută, însă pentru prospețimea lucrării, se vor prezenta doar elementele ce prezintă interes practic.
Partea practică expune o acțiune reală de confiscare și valorificare, realizată de instituțiile de control si valorificare, efectuată într-o perioadă curentă. Aceasta este prezentată exact în circumstanțele în care a fost realizată, cu toate documentele ce s-au întocmit, cantitățile exacte și prevederile legale în baza cărora s-a efectuat. Ea are un caracter complex prezentând și aspecte de ”dincolo” de latura teoretică precum elemente ce țin de identificarea calităților produsului confiscat, analizele de laborator, modul de depozitare al marfurilor confiscate și relația interinstituțională. Elementele ce țin de practică prezentate în această secțiune fac ca interesul să fie mai ridicat față de ceea ce se prezintă în partea teoretică.
La final vom putea analiza coerent ceea ce s-a dezbătut teoretic, și se vor putea emite câteva concluzii, privind modul în care exemplul practic prezentat a fost un caz de confiscare și valorificare realizat strict procedural, sau a fost unul atipic, în care actorii statului implicați au fost nevoiți să intepreteze legal, normele ce reglementează întreaga procedură.
CAPITOLUL I : SISTEMUL ȘI POLITICA VAMALĂ
Scurt istoric al sistemului vamal românesc
Încă din vremurile când dacii purtau razboaie cu imperiul roman, vama ca instituție reprezenta un element important pentru mentenanța economică și echilibru comercial în toate formațiunile statale dezvoltate. La această perioadă, formațiunea statală, de la nord de Dunăre nu era arondată vamal. Abia după capitularea lui Decebal, spațiul carpatin devine parte din „harta vamală” a Romei.
În marele imperiu Roman circulația mărfurilor și a călătorilor nu era liberă. Erau impuse impozite indirecte asupra diferitelor categorii de mărfuri, și a tranzitului persoanelor. Statul roman era împărțit în regiuni vamale, iar Dacia făcea parte din circumscripția vamală a Illyriei. Fiecare regiune avea un sistem tarifar anume, care se impunea pentru fiecare categorie de marfă într-un anumit fel. Taxele vamale se plăteau în formă monetară sau în natură, criteriile de impunere fiind valoarea și cantitatea mărfurilor.
Ca structură, vămile erau afiliate unor asociații de particulari și publicani.
Sistemul era organizat pe puncte ce cuprindeau, vămile principale, vămi mari, vămi mici pentru orașe, vămi de strajă, vămi de uscat și vămi de apă.
O dată cu trecerea timpului sistemul vamal a căpătat contur. Formarea țărilor române a dus la dezvoltarea unui sistem mai bine pus la punct de vămuire care avea același obiectiv: colectarea taxelor către domnitor. Acesta prin supusii lui, colecta datoriile vamale, și deținea puterea de decizie în ceea ce privește măsurile de restricție a produselor pentru export și import. Scutirile de taxe erau făcute doar de către instituția domnitorului. De acestea beneficiau numai persoanele „sus puse”, boierii, dregătorii și anumiți neguțători.
Un personaj marcant al reformei în sistemul vamal românesc a fost domnitorul Constantin Brâncoveanu 1688 – 1714 care a stabilit forma unică de plată a taxelor în bani.
Alt voievod de marcă, recunoscut pentru reformarea taxelor vamale a fost Grigore Ghica Vodă. El a adus modificări în politicile vamale.
Ca documente de referintă, notăm Regulamentele Organice (1834) și primul Tarif vamal din 1875. Aceste documente formau o politică vamală aptă să protejeze industria națională, să încurajeze exporturile pentru sare, tutun, făină prin scutirea taxei de export, și creșterea taxei de import la zahăr, alcool, hărtie și săpun.
În perioada interbelică, statul român a suferit o puternică criză economică și drept consecință, a fost impusă o puternică politică de încurajare a exporturilor și inhibare a importurilor, și o adaptarea permanentă a politicilor noastre vamale la cele occidentale datorită deprecierii monedei românești. Toate aceste măsuri a dus la schimbarea Tarifului vamal, astfel că la 1929 a fost proiectat un altul, apt să răspundă nevoilor de schimbare și fluctuațiilor la situațiile impuse de mediul extern.
După încheierea primului razboi mondial, sistemul vamal a suferit modificări date de contextul politic, convenția cu Germania din 1938-1948 care a făcut ca întreaga politică vamală să fie suboordontă regimului de la Berlin, fiind un exemplu în acest sens.
Schimbările au survenit și după încheierea celui de-al doilea război mondial când a fost adoptat Codul Vamal 1978 și alte legi adiacente până în perioada curentă. După 1989 a fost instituit noul Tarif Vamal 1991, iar în prezent se discută despre o legislație fiscală comunitară, anulând în bună parte multe reglementări autothtone.
SISTEMUL VAMAL
Sistemul vamal reprezinta acea “structură complexă care cuprinde pârghiile utilizate de stat pentru activitățile vamale, metodele administrative de conducere, cadrul instituțional alcătuit din instituții și organe cu atribuții în domeniul vamal, cadru juridic, format din legi, decrete, hotărâri și alte reglementări cu caracter normativ în domeniul activității vamale”.
Sistemul vamal este învestit cu atribuții în aplicarea legii pentru a îndeplini câteva obiective:
Apărarea intereselor economice ale statului;
Înfăptuirea politicii fiscale a statului;
Încurajarea producției proprii, a exportului, a economiei națioanale;
Elaborarea de statistici empirice privind activitatea de comerț exterior.
Aceste interese se concretizează astăzi printr-un set de atribuții conferite pentru Autoritatea vamală (denumită Autoritatea Națională a Vămilor), cu ajutorul cărora se realizează politica vamală, comercială și implicit politica fiscală a statului. Sunt întrebuințate diverse modalități, instrumente legale prin care acest sistem se diferențiază de alte instituții ce au ca sarcină controlul financiar, creând o identitate Autorității Naționale a Vămilor care :
“aplică în domeniul vamal și pentru accize măsurile specifice rezultate din programele guvernamentale și din reglementările vamale și pentru accize și alte dispoziții aplicabile mărfurilor aflate sub supraveghere vamală și fiscală pentru accize sau supuse controlului vamal și fiscal pentru accize;
urmărește și supraveghează respectarea reglementărilor vamale pe întregul teritoriu al țării și exercită controlul specific, potrivit legislației în vigoare;
ia măsuri pentru prevenirea, combaterea și sancționarea contravențiilor, în conformitate cu reglementările legale în vigoare;
participă împreună cu alte organe de specialitate ale administrației publice centrale la elaborarea proiectelor de acte normative în domeniul vamal și al accizelor;
elaborează norme metodologice pentru organele proprii de control și le supune spre aprobare președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală;
elaborează și adoptă norme tehnice de aplicare a prevederilor Regulamentului vamal;
elaborează propuneri privind sistematizarea legislației vamale;
coordonează, îndrumă și controlează activitatea direcțiilor regionale pentru accize și operațiuni vamale, a direcțiilor județene și a municipiului București pentru accize și operațiuni vamale și a birourilor vamale pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri, arme, explozivi, alte produse cu regim special, obiecte din patrimoniul cultural național; urmărește, în cooperare cu celelalte organe abilitate ale statului, cazurile de spălare a banilor prin operațiuni vamale;
controlează mijloacele de transport încărcate cu mărfuri de import, export sau aflate în tranzit, precum și bagajele însoțite ori neînsoțite ale călătorilor care trec frontiera de stat a României și verifică legalitatea și regimul vamal ale acestora, potrivit reglementărilor vamale în vigoare; reține, în vederea confiscării, mărfurile care fac obiectul unor abateri de la legislația vamală și pentru care legea prevede o astfel de sancțiune;
verifică, potrivit reglementărilor vamale în vigoare, pe timp de zi și de noapte, clădiri, depozite, terenuri, sedii și alte obiective și poate preleva, în condițiile legii, probe pe care le analizează în laboratoarele proprii sau agreate în vederea identificării și expertizării mărfurilor supuse vămuirii;.
organizează și execută controlul respectării prevederilor legale privind supravegherea mișcării produselor accizabile pe teritoriul național”.
Putem observa din cele citate mai sus, că sistemul vamal reprezintă fărădoarșipoate un instrument de impunere al politicii fiscale, a măsurilor comerciale, și chiar un instrument prin care se pot transpune indirect măsuri legate de politică exernă, agricolă, de sănătate, de securitate etc.
POLITICA VAMALĂ
Politica vamală reprezintă “totalitatea reglementărilor și normelor emise de stat prin instituțiile abilitate care vizează intrarea sau ieșirea în/și din țară a mărfurilor. Prin politica vamală se aplică măsuri de politică fiscală și comercială. Aceasta implică:
1.Controlul mărurilor și al mijloacelor de transport cu ocazia trecerii frontierei vamale;
2. Îndeplinirea formalităților vamale;
3. Impunerea vamală prin plata creanțelor vamale;
Pentru a putea înțelege ce reprezintă de fapt politica vamală, trebuie să prezentăm modul cum se delimitează acesta față de politica comercială.
O politică comercială se impune prin diverse măsuri, transpuse legal. Aceste măsuri îmbracă diverse forme:
Măsuri de natură tarifară care sunt de fapt măsurile impuse în regimul vamal;
Măsuri de măsură netarifară impuse de alte domenii și de altă natură;
Măsuri de natură promoțională, care se referă la măsurile de stimulare a pieței, a productivității, a exporturilor, etc.;
Politicile comerciale diferă de la un stat la altul practic prin legislația vamală. Acesta este elementul care face diferența între politicile comerciale ale statelor. Dispozițiile cuprinse în norme, fie ele onerative sau prohibitive, implementează ideile comerciale ordonate de mediul politic. Dacă privim politica vamală, din punct de vedere al executării acesteia, vom înțelege că vorbim de fapt de activitatea vamală, în viziune holistică.
Activitatea vamală, văzută ca o continuare a politicii vamale se realizează prin câteva instrumente:
Tarifele vamale care se percep asupra mărfurilor supuse relațiilor comerciale (importuri și exporturi, tranzit etc.).
Reglementările legale, coduri si regulamente vamale.
Impunerea vamală;
Taxele vamale;
Ne vom asupra fiecărui instrument dintre cele de mai sus pentru a înțelege modul de acțiune al acestora.
Impunerea vamală
„Prin impunere (lat.imponere), înțelegem ideea de a obliga pe cineva să accepte ceva, să înfăpuiască un anumit lucru în anumiți termeni prescriși.
Dacă vorbim de impunere fiscală atunci avem în vedere acea obligație pe care statul o stabilește pentru cetățeni, în scopul asigurării unui echilibru just al repartizării resurselor necesare. existenței acestora, a securității și protecției sociale pentru o dezvoltare coerentă a societății.
În termeni tehnici impunerea nu este nimic altceva decât ”procesul de măsuri și operații efectuate în temeiul legii, în vederea stabilirii unei cote de impozit”. Ea se face sistematizat și are la bază principii de așezare, ce o fac să cadă echitabil, potrivit ”facultăților proprii” .
Dacă discutăm de impunerea vamală, aceasta este parte din impunerea fiscală aplicându-se însă asupra ”consumației” mărfurilor, în funcție de diverese criterii ce tin de greutate, valoare de piata, unitate de măsură, etc.
Impunerea vamală îndeplinește, în cadrul activității vamale trei funcții importante:
”Funcția fiscală, prin care se aduc venituri la bugetul de stat;
Funcția protecționistă, prin faptul că prin măsuri de stimulare a producției, ocrotește producția națională împotriva concurenței străine;
Funcția de negociere, pentru că prin negocierea convențiilor vamale bi- sau multilaterale se stimlează relațiile comerciale;”
Impunerea are un rol semnificativ, în transpunerea dezideratelor politicilor comerciale ale statului, în relațiile externe. Ea stimulează viața comercială, relațiile comerciale cu diverse produse și diverși parteneri dincolo de granițele tării.
Subiecții impunerii
Subiecții impunerii vamale sunt în general persoanele juridice ”în a căror obiect de activitate este prevăzută operațiunea de import” și persoanele fizice autorizate să efectueze astfel de operațiuni.
În unele contexe pot deveni subiecți ai impunerii vamale si persoane fizice neautorizate, atunci când se constată de către instituția vamală că există o bază a impunerii.
Tariful vamal
Tariful vamal este instrumentul cu ajutorul căruia se definește impunerea vamală în relațiile comerciale supuse reglementărilor vamale. El conține ”totalitatea taxelor vamale dintr-un stat”. Acest element constituie un factor esențial în stabilirea unor măsuri de import sau export, pentru identificarea, încadrarea mărfurilor într-o măsură tarifară. Acest ultim aspect este de fapt cheia de boltă a activității de vămuire, de colectare a taxelor vamale la bugetul de stat. Stabilirea cu exactitate a impunerii se face în urma unei cunoșțințe precise a mărfurilor ce urmează a fi vămuite. Criterii ce țin de cantitate, valoarea de piață, conținut, sau o unitate de măsură convențional stabilită, sunt prevăzute de acest instrument fiscal,
La nivelul statului român există o Nomenclatură Combinată care permite încadrarea tarifară pentru fiecare din bunurile comerciale. Aceasta cuprinde, cel puțin teoreti, toate produsele care sunt supuse comercializării în lume. În fiecare secțiune sunt prezentate bunuri, din materiale diferite, astfel încâ să se poată stabili cu exactitate valoarea și baza de impunere pentru fiecare produs în parte.
Pentru export și import încadrarea tarifară se va face conform codului de marfă prezentat in una din sectiunile de mai jos:
După identificarea produsului căutat, se poate începe un calcul precis al datoriei vamale.
Taxele vamale
Taxele vamale reprezintă unul dintre intrumentele de bază prin care se realizează politica vamală, și constituie un ”mijloc de stimulare a exporturilor, de lărgire a cooperării economice”.
Ele sunt impozite indirecte, adică taxe de consum, care se percep ”indiferent de veniturile, averea sau situația personală a contribuabilului”.
În mod concret, o taxă vamală reprezintă acea plată făcută de persoanele fizice sau juridice pentru servicii sau lucrări efectuate în mod direct și imediat acestora de către organele sau instituțiile de stat specializate.
Taxele vamale acționează asupra prețului mărfurilor pentru realizarea dezideratelor de politică vamală. Ele au un rol activ în asigurarea statului cu resursele necesare și cu alte produse ce nu se găsesc la noi în țară. Obligativitatea de a achita taxele vamale este instituită juridic, neachitarea acestora atrăgând răspunderea juridică și urmărirea silită.
Taxa vamală se instituie printr-o obligație juridică, ce se individualizează printr-un „titlu de creanță”, ”actul juridic prin care se constată obligația bănească a fiecărui subiect taxabil”.
Dintre toate ideile prezentate mai sus putem să deducem principalele trăsături ale taxelor vamale. Putem spune că:
Taxele vamale reprezintă plăți neechivalent pentru servicii sau lucrări efectuate de diverse organe sau instituții publice;
Taxele vamale au rolul de a acoperi cheltuielile serviciilor solicitate;
Persoana plătitoare este precis determinată din momentul în care aceasta solicită prestarea serviciului de către organul vamal;
Clasificarea taxelor vamale
Taxele vamale se clasifică în funcție de câteva criterii. Acestea sunt stabilite de literatură astfel:
după obiectul impunerii
taxe de import, adică taxele impuse importatorilor pentru toate produsele ce se importă și sunt destinate pentru comercializare pe piața de desfacere internă;
taxe vamale de export prin care se înțeleg acele taxe care se percep asupra mărfurilor indigene la momentul exportului acestora,
taxe vamale de tranzit, care se percep asupra mărfurilor de origine străină aflate în trecere pe teritoriul vamal al statului;
după scopul lor
taxe vamale fiscale, care au ca unic scop culegerea de venituri pentru bugetul de stat;
taxe vamale protecționiste care au ca obiectiv interzicerea comercializării pe teritoriul statului a anumitor mărfuri, sau comerializare redusă a acestora, pentru protejarea producției interne;
preferențiale prin care se impune o alternativă comercială, și care sunt, în general, acordate de către statele mai dezvoltate către cele mai puțin dezvoltate;
taxe vamale de răspuns care sunt acordate ca un răspuns la o politică impusă de un alt stat care interzice importurile pentru o categorie de mărfuri;
după modul de percepere sunt delimitate:
taxe vamale specifice, care se raportează la o sumă de bani impusă pe o unitate de măsură, legal stabilită;
taxe vamale ad valorem, sunt taxele care reprezintă un anumit procent din valoarea mărfurilor;
taxe vamale alternative, sunt acele taxe care se raportează la variația prețurilor de piață;
taxe vamale sezoniere, sunt taxele care se impun în funcție de sezon, în aplicarea politicii agrare, ele se majorează la începutul sezonului pentru a încuraja producția internă, iar la sfârșitul sezonului se reduc pentru a permite importurile;
taxe vamale compuse mixte, sunt taxele care se calculează din taxele ad valorem și o taxă specifică;
în funcție de modul de stabilire:
taxe vamale autonome, care sunt impuse prin politica unui stat și astfel sunt opozabile celorlalte care au relații comerciale cu acesta;
taxe vamale convenționale care sunt stabilite de comun acord între anumite state ce au legături comerciale;
Taxele percepute în vamă sunt impuse de reglementările în vigoare pentru asigura buna desfășurare a comerțului între state. Evident, o dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, relațiile comerciale s-au modificat substanțial pentru faptul că au fost impuse măsuri de politică vamală comunitară.
Reglementările în domeniu
Legislația vamală se transpune în Coduri și Regulamente vamale, care stabilesc concret procedurile și regimurile vamale, contravențiile și infracțiunile, într-un cuvânt toată activitatea vamală.
Pentru activitatea vamală română actul normativ de referință este Legea 86/2006 privind Codul Vamal, și Hotărârea Guvernului nr.707/2009 privind Regulamentul vamal, Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal și H.G. nr. 44/2004 Normele de aplicare ale Codului Fiscal, O.G.nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală. De asemenea mai sunt și alte acte normative care se emit la nivel de instituție suboordonată Ministerului Finanțelor Publice și care au în general rostul de a pune în aplicare legislația de mai sus.
Reglementările în domeniu fac posibilă implementarea măsurilor de politică comercială, transpuse normativ. Alături de impunerea vamală și tariful vamal cu ajutorul cărora se percep taxele vamale, se realizează indirect dezideratele comerciale ale statului.
CAPITOLUL II: REGIMURILE VAMALE
2.1. REGIMURILE VAMALE
Pentru a înțelege ce înseamnă regimurile vamale, trebuie mai întâi să facem o scurtă referire la ceea ce înseamnă o operațiune vamală. Relațiile comerciale transfrontaliere, sunt supuse vămuirii, fapt ce semnifică acordul statului privind legalitatea relației comerciale respective.
Pentru ca operațiunea comercială să capete formă, titularul acesteia, sau reprezentantul, trebuie să solicite obligatoriu organului vamal ”plasarea operațiunii sub un regim vamal”.
Ce este un regim vamal ? Regimul vamal reprezintă ”totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vămuire în funcție de scopul operațiunii comerciale și de destinația mărfurilor”
Regimurile vamale sunt de două categorii: suspensive sau definitive.
Vom dezbate în linii mari fiecare categorie de regim vamal prezentat pentru a înțelege concret ideile legiuitorului.
2.1.1. Regimurile definitive
Regimurile definitive se caracterizează prin faptul că mărfurile se introduc sau se scot din circuitul vamal, cu achitatarea tuturor taxelor vamale.
Importul mărfurilor reprezintă regimul vamal ce constă în introducerea definitivă în circuitul economic al tării a anumitor bunuri pentru care, o dată cu întocmirea actelor de intrare în țară, se achită întreaga datorie vamală. Operațiunea vamală de import se face în baza declarației vamale de import, care se depune la biroul vamal unde face vămuirea mărfurilor. Vămuirea se face în baza tarifului vamal despre care s-a făcut referire anterior. Un lucru important de menționat se referă la faptul că taxele aplicabile operațiunii comerciale sunt cele ale datei de la care declarația vamală de import s-a înregistrat.
Exportul mărfurilor reprezintă regimul vamal prin care se scot definitiv din circuitul economic al țării anumite bunuri, cu anumite excepții:
Atunci când mărfurile exportate reprezintă bunuri din patrimoniul statului care vor fi readuse în țară la un moment ulterior;
S-au când bunurile fac obiectul unui regim suspensiv (perfecționare pasivă);
Titularul operațiunii completează un document prin care declară marfurile ce urmează a fi exportate, iar la biroul vamal unde se vor întocmi actele, se va efectua și controlul fizic al mărfurilor, și se va aplica sigiliul vamal. La iesirea din frontieră, dacă nu există restricții, nu se va mai face controlul mărfurilor, ci se vor verifica doar documentele și seria sigiliului aplicat de vama unde s-au întocmit actele de export.
Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane. Regimul vamal aplicabil călătorilor și altor persoane presupune o diferențiere în funcție de locul de destinație, sau proveniență. Dacă vorbim de spațiul comunitar, formalitățile vamale nu mai sunt valabile. Totuși este bine de stiut, că orice persoană care dorește să intre pe teritoriul Românesc, venind de undeva din spatiul uniunii, trebuie să aibă asupra sa maximum:
Tutun prelucrat 800 de bucăți (țigarete)
Tigări de foi 200 bucăți
Tutun de fumat, 1 KG
Bauturi alcoolice 10 litri
Vinuri și băuturi fermentate 90 de litri
Bere 10 litri
Regimurile suspensive
Regimurile suspensive se diferențiază de cele definitive prin faptul că acestea permit suspendarea achitării datoriei vamale până la încheierea regimului vamal respectiv.
Tranzitul vamal constă în ”transportul de mărfuri nevămuite de la un birou vamal de frontieră la unul interior, ori transportul de mărfuri vămuite la export de la un birou vamal de interior către unul de frontieră sub supraveghere vamală și cu garantarea drepturilor de import”.
Antrepozitul vamal reprezintă ”regimul vamal suspensiv în baza căruia titularul operațiunii poate face depozitarea mărfurilor, cu aprobarea autorității vamale și fără achitarea taxelor vamale sau a unor măsuri de politica comercială”. Acest regim este utilizat atunci când există un decalaj de timp între circulația în țară a mărfurilor și comercializarea acestora.
Perfecționarea activă a mărfurilor reprezintă importul temporar al mărfurilor care urmează să fie exportate într-un termen determinat, mărfuri ce vor fi supuse unor lucrări de prelucrare și perfecțioanare. Un exemplu elocvent îl reprezintă o categorie de aparate, care sunt importate temporar, pentru a le fi adaugate anumite piese, si apoi exportate.
Perfecționarea pasivă a mărfurilor constituie acel regim vamal care permite ”exportul de mărfuri originare (românești), în afara teritoriului țării, în vederea supunerii acestora unor operațiuni de transformare sau de prelucrare și ulterior a reimportului produselor rezultate, cu o exonerare parțială de drepturi de import”. Acestui regim i se impun aceleași măsuri comerciale care se aplică exportului definitiv de marfă.
Transformarea sub control vamal al mărfurilor este regimul în baza căruia ”se permite introducerea de mărfuri pe teritoriul statului pentru a le supune unor operațiuni care le modifică starea lor inițială, fără ca ele să fie supuse în acestă perioadă taxelor vamale. Pentru produsele rezultate, transformate, se plătesc taxele vamale în dată ce acestea intră în circuitul economic al tării.
Admiterea temporară a bunurilor constituie regimul suspensiv vamal cu ajutorul căruia, se permite ”utilizarea pe teritoriul României, cu exonerarea totală sau parțială de drepturi de import și fără aplicarea măsurilor de politică comercială, a mărfurilor străine destinate a fi reexportate în aceiași stare cu excepția utilizării lor”.
Un exemplu poate fi importul unui aparat medical pentru efectuarea unei intervenții chirurgicale, care are o durată limitată. Un alt exemplu îl poate constitui introducerea în țară a unor produse pentru a fi expuse la târguri, expoziții, sau diverse materiale științifice. Pentru această operațiune, și pentru altele de acet gen nu se percep taxe vamale de import.
CONTROLUL VAMAL
Controlul vamal este o procedură aparte ce are anumite particularităi oferite de legislația care îl reglementează. El este ”o activitate cu obiective complexe, ce are ca scop principal stabilirea datoriei vamale”. Prin el se realizează dezideratele de combaterea evaziunii fiscale element ce apare ca o consecință a presiunii fiscale asupra contribuabililor.
Activitatea de control depusă de vamă cunoaște două domenii legilsative, cel vamal și cel de administrare a accizelor.
O dată cu preluarea administrării accizelor, autoritatea vamală a căpătat un rol fiscal mai pronunțat, misiunea de culegere a accizei la bugetul de stat. Mai mult decât atât, o dată cu introducerea noilor reglemetări normative, instituției vamale i s-au descoperit noi provocări în ceea ce privește aplicarea politicilor fiscale. Până mai de curând, vama se ocupa numai cu reținerea taxelor vamale, fapt ce incumba un rol fiscal moderat, și mai mult un actor de politică comercială. O dată cu preluarea acczielor, ea a devenit un organ fiscal ”cu acte în regulă”. Din această cauză vom discuta despre un control vamal bifurcat, în funcție de tematica lui, ori privind administrarea accizei, ori pe operațiuni vamale, respectiv, declararea și vămuirea mărfurilor. Această diferență, este impusă de obiectivele diferite, și specificul normativ al fiecăruia.
2.2.1. Controlul privind operațiunile vamale.
Organul vamal, dacă vorbim de domeniul operatiunilor vamale, are dreptul de a verifica modul de impunere al taxelor vamale asupra mărfurilor, modul de declarare al acestora, încadrarea tarifară, precum și încasarea taxelor la bugetul statului. O dată cu intrarea României în Uniunea Europeană, frontierele cu statele membre au dispărut, rămânând doar obligativitatea de a controla documentar persoanele care intră în tară din interiorul uniunii.
Controlul vamal general cunoaște două forme : control documentar și control fizic. Controlul documentar are în vedere:
corectitudinea completării declarației vamale în detaliu;
existența documentelor care însoțesc declarația vamală în
detaliu potrivit regimului vamal solicitat;
concordanța între datele înscrise în declarația vamală
și cele din documentele însoțitoare;
Controlul fizic face referire la respectarea constatărilor scriptice, adică ceea ce este scris în declarația vamală, și celelalte documente, cu ceea ce se găsește concret la nivelul autovehicolului cu marfă, a garniturii de tren, a navei maritime sau aeriene. Controlul fizic trebuie să se efectueze în următoarele circumstanțe:
a) „mărfurile în vrac se controlează prin observare sau prin
sondare, pe mijloacele de transport pe care se află, pe rampe sau cheiuri,
ori pe platformele din terminalele de manipulare ale containerelor;
b) mărfurile ambalate în colete se controlează, prin sondaj, pe
mijloacele de transport pe care se află. Când nu sunt condiții de control pe
mijlocul de transport, organele vamale pot cere descărcarea mărfurilor;
c) mărfurile ambalate în colete care se află în magazii, pe rampe
sau cheiuri ori pe platformele din terminalele de manipulare a containerelor
se controlează, prin sondaj, pe fiecare partidă de marfă;
Dacă ne raportăm la o perioada de timp, există controale preventive, la momentul vămuirii și controale ulterioare.
Controalele preventive țin mai mult de controlul documentar al persoanei juridice. El privește verificarea documentelor necesare pentru începerea unei operațiuni vamale, depunerea unei documentații. Controlul la momentul vămuirii are în vedere verificarea fizică și documentară așa cum sunt explicate mai sus, și sancționarea unor eventuale fapte ilegale. Controlul ulterior se realizează de către organele vamale pentru verificarea respectării reglementărilor vamale la sediul importatorului sau în zonele de supraveghere vamală. Acesta se poate efectua în termen de cinci ani după efectuarea operațiunii de vămuire a mărfurilor.
Controlul privind administrarea accizelor
Controlul privind administrarea accizelor cunoaște mai mult latura financiară și fiscală, actul normativ de referință fiind Codul Fiscal. Controlul privind respectarea reglementărilor privind accizele are în vedere plata accizei, respectarea reglementărilor contabile, respectarea obligațiilor legale privind declararea către stat a situațiilor financiare și fiscale.
La nivelul Ministerului finanțelor publice, sarcina controlului îi revine tot Agenției Naționale de Administrare Fiscală, care lucrează prin cele trei organe ale sale: Direcțiile de Finanțe Publice, Garda financiară și Autoritatea Națională a Vămilor.
Ne vom opria asupra Autorității Naționale a Vămilor. Aceasta are dreptul să efectueze control ulterior prin Direcția Supraveghere Acczie și Operațiuni Vamale, în cadrul căreia acționează Serviciul Coordonare Echipe mobile și Directia Generală de Coordonare a Inspecției Fiscale.
Echipele mobile acționează în baza normelor metodologice pentru realizarea supravegherii și controlului vamal ulterior nr 7521 /2006. Vom trasa câteva reguli generale ale acestora pentru o acțiune de control:
O echipă mobilă este formată din trei lucrători vamali
Uniforma obligatorie este formata din combinezon si bocanci.
In control se pleacă numai în baza unui act ce poartă avizul conducatorului instituției (Ordin de control)
Organele inspecției fiscale, acționează în baza Ordonanței Guvernului nr.92/2003 privind Codul de procedură Fiscală, a H.G.nr.1050/2004privind Normele de aplicare a Codului de Procedură fiscală , precum și a Ordinulului A.N.A.F.nr.14/2010 privind suspendarea inspecției fiscale.
Sancțiunile vamale
Regimul contravențional pentru activitatea vamală se bifurcă pe cele două mari competenețe ale Autorității Vamale, și anume stabilirea datoriilor vamale în cadrul relațiilor de comerț exterior și administrarea accizei. Pentru aceste atributii, există reglementări specifice care stabilesc precis modul de infăptuire a voinței statului în controlul relațiilor comerciale, și mai cu seamă regimul contravențiilor .
Pentru operațiunile vamale, actul normativ de referință este Legea nr.86/2006 Codul Vamal, iar pentru administrarea accizelor, Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal.
Vom discuta puțin despre regimul vamal al contravențiilor așa cum este el prevăzut în Codul Vamal. Astfel potrivit art. 279, ” faptele care constituie contravenții la reglementările vamale, procedura de constatare și sancționare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal aprobat prin hotărâre a Guvernului” iar la art. 280 al aceluiași act normativ se menționează ”contravențiile vamale săvârșite în incintele vamale și în locurile unde se desfășoară operațiuni sub supraveghere vamală se constată și se sancționează de persoanele împuternicite de către autoritatea vamală”, care sunt în general funcționarii cu răspundere în acest sens. Apoi legea stipulează că ”în cazul în care contravențiile vamale sunt constatate de organele de poliție sau de alte organe cu atribuții de control, în alte locuri decât cele prevăzute la alin. (1), acestea au obligația de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamală cea mai apropiată împreună cu mărfurile care fac obiectul contravenției” iar la alin.3 al aceluiași articol 279 se menționează ”după verificarea încadrării faptei în reglementările vamale, autoritatea vamală aplică amenda și dispune, după caz, reținerea bunurilor în vederea confiscării”.
Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă faptă contravențională și penală în domeniul vamal, vom numi câteva dintre acestea conform Legii nr.86/2006 Codul Vamal.
Astfel contravențiile vamale se identifică cu:
nerespectarea de către orice persoană a obligației de a face accesibile controlului vamal locurile indicate de autoritatea vamală;
neîndeplinirea de către conducătorul mijlocului de transport a obligației de a opri la semnalul formal specific al personalului vamal abilitat;
neprezentarea documentelor de orice natură și pe orice fel de suport, solicitate în cadrul controlului vamal, precum și nerespectarea termenului stabilit de autoritatea vamală, pentru prezentarea documentelor;
sustragerea de la controlul vamal a oricăror bunuri sau marfuri care ar trebui plasate sub un regim vamal. În acest caz bunurile se confiscă;
înstrăinarea sub orice formă a mărfurilor aflate în tranzit vamal iar mărfurile înstrăinate se confiscă;
depunerea declarației vamale și a dovezii de origine, conținând date eronate privind originea mărfurilor;
depunerea declarației vamale și a documentelor însoțitoare conținând date incomplete sau eronate privind valoarea în vamă a bunurilor sau a mărfurilor;
depunerea declarației vamale și a documentelor însoțitoare conținând date eronate privind cantitatea mărfurilor dacă fapta nu constituie infracțiune prevăzută de Codul vamal. În cazul în care prin această faptă, este influențată stabilirea drepturilor de import și alte drepturi legal datorate reprezentând impozite și taxe care se încasează de către autoritatea vamală la punerea în liberă circulație a mărfurilor, mărfurile constatate în plus față de cele înscrise în declarația vamală se confiscă;”
După cum se poate observa, pentru multe dintre contravențiile expuse mai sus, se aplică și sancțiuni complementare, cum ar fi confiscarea. Legislația specifică menționează modul de aplicare al acestora
În domeniul accizelor, există trei acte normative de referință care stabilesc principalele contravenții: Legea nr.571/2003 privind Codul Fiscal cu Hotărârea Guvernului nr.44/2004 privind Normele de aplicare ale codului Fiscal, și Ordonanța Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală. Vom cita câteva dintre contravențiile prevăzute de Legea Fiscală care se sancționează cu amendă contravențională și confiscare:
”deținerea de produse accizabile în afara regimului suspensiv;
deținerea în afara antrepozitului fiscal sau comercializarea pe teritoriul României a
produselor accizabile supuse marcării, fără a fi marcate sau marcate necorespunzător ori cu marcaje false;
neutilizarea documentelor fiscale prevăzute în Codul fiscal;
fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizați
pentru producție de alcool etilic;
folosirea conductelor mobile, a furtunurilor elastice sau a altor conducte de acest fel,
utilizarea rezervoarelor necalibrate, precum și amplasarea înaintea contoarelor a unor
canele sau robinete prin care se pot extrage cantități de alcool sau distilate necontorizate;
comercializarea produselor accizabile într-un antrepozit fiscal în perioada în care
autorizația a fost revocată sau anulată, fără acordul autorității fiscale competente pentru
valorificarea stocurilor de produse, acordat în condițiile prevăzute de lege;
transportul de alcool etilic și de distilate, efectuat prin cisterne sau recipiente care nu
poartă sigiliile supraveghetorului fiscal, au sigilii deteriorate sau nu sunt însoțite de
documentul de însoțire prevăzut în Codul fiscal;
fabricarea de alcool sanitar de către alte persoane decât antrepozitarii autorizați
pentru producție de alcool etilic; ”
Aceste contravenții se sancționează conform legii cu amendă contravențională și confiscarea bunurilor ce fac obiectul faptei.
Pentru fiecare faptă menționată mai sus, organul de control trebuie să aibă în vedere circumstanțele în care s-a întâmplat, să ridice cât mai multe probe în sprijinul măsurii pe care dorește să o aplice.
Confiscarea de bunuri
Confiscarea este menționată în Ordonanța Guvernului nr.2/2001 alături de celelalte sancțiuni complementare:
suspendarea sau anularea, după caz, a avizului, acordului sau a autorizației de exercitare a unei activităti;
închiderea unității;
blocarea contului bancar;
suspendarea activității agentului economic;
retragerea licentei sau a avizului pentru anumite operațiuni ori pentru activităti de comerț exterior, temporar sau definitiv;
Desființarea lucrărilor și aducerea terenului în starea inițială;”
Pentru că prezenta secțiune abordează tema confiscării, ne vom opri asupra acesteia, prezentându-i particularitățile sale, caracteristicile și modul ei de aplicare concretă în activitatea vamală.
Confiscarea este o sanctiune complementară așa cum prevede legislația specifică, și se aplică în cazurile în care fapta implică fraudarea statului, evaziunea fiscală. Când ne referim la confiscare, trebuie să înțelegem faptul că aceasta se aplică cu scopul de a retrage bunurile din circuitul comercial.. Ea are un caracter aparte, datorită faptului că angajează o mare răspundere pentru organul constatator cerând a fi făcută ”ca la carte”, deoarece este baza unei lungi proceduri în care se angajează cu rol ulterior și instituțiile de valorificare. Confiscarea este o sancțiune ce se întâlnește și în reglementari de natură penală, comercială și fiscală reprezentând o modalitate de dobândire a dreptului de proprietate privată de către stat.
Valorificarea bunurilor confiscate.
Valorificarea bunurilor reprezintă acea procedură prin care statul își recuperează prejudiciul cauzat în urma faptei care a cauzat confiscarea. Bunurile ce urmează a fi valorificate sunt în proprietatea privată a statului prin titlul de creanță, document întocmit de regulă de organele de control sau de cele de judecată.
Conform legislației, statul român valorifică :
bunurile confiscate sau intrate în proprietatea privată a statului în temeiul
legii, al hotărârilor judecatoresti definitive și irevocabile sau al deciziilor organelor
împuternicite să dispună confiscarea, dacă deciziile, respectiv procesele-verbale
sau alte acte prin care s-a dispus confiscarea, nu au fost contestate în termenul legal
sau au fost contestate și contestația a fost respinsă prin hotarâre judecatorească
definitivă și irevocabilă;
bunurile care provin din succesiuni vacante;
bunurile care provin din donații, cu exceptia celor afectate de clauze
derogătorii;
bunurile mobile părăsite ai căror proprietari sunt neidentificati, predate pe
baza de proces-verbal organelor de politie, sau bunurile mobile descoperite de
organele poliției de frontieră în zonele de competență;
bunurile abandonate în favoarea statului la autoritatea vamală;
bunurile mobile părăsite a căror proprietari nu sunt identificați;
Pentru a înțelege exact procedura de valorificare vom descrie pe scurt principalele etape ale acesteia.
Astfel, după ce bunurile au fost predate deținătorului, care în cazul nostru este o persoană însărcinată cu inventarierea din cadrul instituției sau cea care întocmeste titlul de proprietate, trebuie să le declare organelor de valorificare, în termen de 10 zile de la data primirii documentului care constituie titlu de proprietate al statului asupra acestora”.
Deținătorii au obligatia sa inventarieze bunurile respective, luând în acelasi timp si masurile de securitate, de păstrare și de conservare corespunzatoare pâna la predarea lor efectivă organelor de valorificare.
Există bunuri care fac excepție de la procedura pe care o expunem, prin faptul că au un regim juridic specific. În acest sens amintim:
medicamentele, materialele consumabile de utilitate medicală, materialele de
natura obiectelor de inventar medicale, aparatura medicală, substanțele toxice,
materialele radioactive, bunurile culturale de patrimoniu, documentele istorice,
materialele de arhiva, obiectele, veșmintele și cărtile de cult, timbrele filatelice,
materialele lemnoase, care se predau organelor de specialitate ale statului care au
competența de a gestiona astfel de bunuri, conform prevederilor legale;
mijloacele de plată în valuta neconvertibila care se depun la Banca Națională
a României în conditiile legii;
armele de foc, munitiile, materiile explozive și bunurile cu specific militar,
care se predau imediat, cu titlu gratuit, Politiei Române, Ministerului Apărării ori,
dupa caz, altor persoane juridice autorizate, prevazute de legislatia privind regimul
armelor si muntiilor, spre valorificare;
Să revenim la bunurile cu regim juridic normal. Astfel după ce acestea sunt declarate în termen de 10 zile organelor de valorificare, ele intră în posesia acestora, în baza unui proces verbal de predare primire. Acest document va conține următoarele informații:
numărul procesului-verbal, data, ora si locul încheierii acestuia;
numărul curent;
denumirea, felul și natura fiecărui bun, cu descrierea amănunțită;
unitatea de măsură;
cantitatea;
proveniența – din import sau indigen;
marca, seria, anul de fabricație;
starea fizică – bun, nou sau utilizat;
baza legală de trecere în proprietatea privată a statului;
numărul actului de trecere în proprietatea privată a statului;
semnăturile de predare-primire;
În funcție de natura bunurilor există prevederi specifice, privind fiecare etapă în parte. Noi vom face referire cu precădere, asupra bunurilor rezultate din confiscare.
Evaluarea și valorificarea propriu-zisă a bunurilor
După primire, organul de valorificare efectuează, mai întâi o evaluare a bunurilor. Evaluarea se realizează de către o comisie formată din cinci membri, desemnată de conducerea instituției ce dispune valorificarea.
Această procedură se face în maximum 21 de zile de la preluarea acestora. La finalizarea evaluării se întocmește un proces verbal în trei exemplare, semnat de membrii comisiei, în care sunt menționate concluziile privind valoarea, prețul și metoda de valorificare, ultima dintre acestea fiind decisă de către directorul executiv al Directiei Generale a Finantelor Publice Judetene sau al municipiului Bucuresti, respectiv seful administratiei finanțelor publice de sector din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice a Municipiului Bucuresti, înainte de evaluarea
bunurilor sau cu ocazia avizării procesului-verbal de evaluare.
Conform reglementărilor legale la evaluarea bunurilor se va avea în vedere ”pretul actual pentru produse identice sau similare, în care se includ, dupa caz, taxa pe valoarea adaugată, comisionul consignatarului în cazul bunurilor valorificate în regim de consignație și drepturile de import în cazul bunurilor necomunitare intrate în proprietatea privată a statului prin Autoritatea
Vamală, precum și elemente ce țin de uzura bunului, cantitatea, calitatea, termenul sezonier și termenul de garanție.” În cazurile în care evaluarea bunurilor respective presupune o muncă mai laborioasă, se pot înființa subcomisii, coordonate direct, ca si comisia principală, de șeful organului de valorificare.
Valorificarea bunurilor se face prin mai multe metode:
Licitația Publică;
Vânzarea directă de la locul de depozitare;
Vânzarea în regim de consignație sau prin societăți comerciale de tip consignație;
Vânzarea prin servicii proprii de gestiune, adică vânzarea prin magazinele proprii;
Valorificarea se face prin una din metode, și nu prin mai multe simultan. Dacă una dintre acestea nu dă rezultate se poate recurge la cealaltă.
Ne vom opri asupra primelor două deoarece ridică un interese deosebit.
Licitația publică este o metodă de valorificare ce presupune înființarea unei comisii ad-hoc. Membrii acesteia trebuie să fie diferiți de cei din comisia de evaluare. Valoarea de pornire este valoarea estimată de comisia de evaluare. Procedura de licitație publică se desfășoară în maniera următoare:
Se publică anunț în presă care trebuie să conțină:
data, ora si locul organizării licitatiei;
valoarea de pornire a licitatiei;
descrierea bunurilor supuse licitatiei;
pasul licitatiei, stabilit procentual sau valoric;
Se organizează licitația publică în termen de 10 zile după evaluarea bunurilor si în maximum 10 zile de la publicarea în presă. În cadrul sedinței de licitare pot participa atât persoane fizice cât și juridice. Dacă după primul termen de licitare nu se prezintă nimeni, se poate organiza din nou, în 30 de zile. Pentru a se asigura un oarecare succes, legiuitorul a stabilit ca prețul de pornire al licitației să se poate diminua cu până la 75%, în trei etape ( pentru fiecare licitație organizată în plus, cu max 30 %).
Dacă la a doua licitare se prezintă un singur ofertant care îndeplinește condițiile de participare, admiterea se face automat după o negociere prealabilă a părților privind prețul de vânzare al bunurilor. Dacă și după a treia licitație publică nu se obține nici un rezultat, se poate dispune alegerea unei alte metode de valorificare a bunurilor, decizie ce poate fi luată numai de șeful instituției de valorificare.
Vânzarea directă, văzută ca modalitate de valorificare a bunurilor intrate în proprietatea privată a statului, se realizează în sistem en-gros sau en-detail, în magazine proprii sau la locul de depozitare.Vânzarea de la locul de depozitare se face pe baza de factură (în sistem angro). Plata se face integral sau esalonat pe o perioadă de maximum 12 luni. Vânzarea în rate, se poate face numai dacă persoana fizică sau juridică depune o garantie bancară sau o scrisoare de garanție bancară reprezentând contravaloarea a trei rate lunare. La momentul ridicării bunurilor aceasta trebuie să plătească minimum-ul de 50% din valoarea bunurilor.Vânzarea en-detail se realizează ca orice vânzare cu bon fiscal.
CAPITOLUL III: STUDIU DE CAZ : Confiscare de bunuri în procedura contravențională vamală
Prezentul studiu de caz dorește să pună în lumină caracteristicile de bază ale procedurii de valorificare a bunurilor reținute prin confiscare de către un organ competent, în vederea executării actelor normative de specialitate. Întreg circuitul ce privește valorificarea bunurilor, prezintă un set de elemente menționate legal ce asigurară transparența în săvârșirea actului administrativ. Acestă secțiune dorește de asemenea să prezinte latura practică a procedurii, cât de eficiente sunt normele care reglementează acest aspect la nivel pracic. Se dorește evidențierea neajunsurilor legale în ceea ce privește valorificarea.
După ce vor fi parcurse toate subsecțiunile, vor fi conturate niște propuneri de îmbunătățire, de eficientizare a procedurii, astfel încât să se îndeplinească misiunea normativă a întregului circuit.
Elemente generale privind organul care a făcut confiscarea
Autoritatea Națională a Vămilor a preluat administrarea accizei din anul 2007, în baza Ordinului nr.487/2007 emis de Ministerul Finanțelor Publice, modificat prin Ordinul nr.980/2007. Pentru o mai bună înțelegere a ceea ce reprezintă acest studiul de caz vom cita un pasaj dintr-un act normativ ce reglementează activitatea Autorității Naționale a Vămilor. Așadar conform Hotărârii Guvernului nr.110/2009, “Autoritatea Nationala a Vămilor se organizează și functionează ca organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, și are printre principalele atribuții și confiscarea mărfurilor care fac obiectul unor abateri de la legislația vamală și pentru care legea prevede această sancțiune.
Confiscarea bunurilor reprezintă trecerea lor în domeniul privat al statului, activitate ce se încheie cu valorificarea. Pentru o mai bună înțelegere a aspectului prezentat, vom descrie în termeni practici o actiune completă de confiscare și valorificare a bunurilor. Aceasta va fi efectuată de către inspectorii din cadrul Direcției Județene pentru Accize și Operațiuni Vamale Ilfov (D.J.A.O.V.-Ilfov), instituție din suboordinea A.N.V.–ului, direcție ce este structurată în birouri și compartimente conform anexei 1 și Serviciul Valorificări din cadrul Direcției Generale a Finanțelor Publice Ilfov.
Desfășurarea acțiunii de control vamal
Acțiunea de confiscare s-a desfășurat în data de 11.04.2008 la sediul societății S.C. DUMALEX GROUP S.A., procedându-se astfel:
O echipă de inspectori din cadrul compartimentului Echipe Mobile, a căror atribuții sunt prezentate în anexa nr.2, s-a deplasat în baza ordinului de control nr. 94/11.04.2008( vezi ordin de misiune în anexa nr.3) la sediul societății mai sus menționate, în baza unei infomații conform căreia această societate, plătitoare de acciză, ar fi achiziționat produse, băuturi alcoolice, fără toate documentele prevăzute de lege. La fața locului, în curtea antrepozitului fiscal, lucrătorii vamali au găsit doi paleti de marfă, vin linistit, pentru care s-a ridicat suspiciunea că nu ar fi fost întocmite toate documentele legale. Cantitatea constatată a fost de 2000 de litrii de băutură alcoolică, vin linistit de concentrație 12,3 la sută și 12,18 la sută. Inspectorii vamali au luat legătura cu șefa biroului de contabilitate și achiziții, s-au prezentant în baza legitimațiilor de serivciu, au prezentat baza legală în care doresc să efectueze controlul și au început a face toate demersurile necesare în acest sens. S-a verificat proveniența mărfurilor și s-a constatat că aceasta a fost trimisă de către Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație „Valea Călugărească”, Jud. Prahova. S-a verificat înregistrarea mărfurilor în contabilitatea expeditorului, precum și antecedentele fiscale ale acestuia. Inspectorilor le-au fost prezentate facturile fiscale și buletinele de analiză asupra vinului. S-au mai făcut demersuri privind verificarea în contabilitate a achizițiilor din perioada anterioară de vin, efectuate de societate, precum și de alte băuturi alcoolice, antecendentele fiscale ale sociețății destinatare. S-au verificat autorizațiile de funcționare emise de autoritățile fiscale, existența și autenticitatea timbrelor fiscale pentru celelalte produse alcoolice aflate în depozitul societății.S-au făcut cercetări pentru toate spațiile de depozitare a produselor ce urmau să fie comercializate de această societate. S-au efectuat stocurile scriptice și s-au verificat faptic. S-a verificat respectarea programului de lucru al sociețății, modul de funcționare al acesteia, întocmirea actelor fiscale, facturi/note de intrare recepție, avize de însoțire a mărfii (anexa 4) pentru livrările de băuturi alcoolice către clienții societății. S-au verificat informațiile înscrise pe aceste documente și echipa de control a constatat că pentru marfa expusă nu exista documentul administrativ de însoțire a mărfurilor (anexa5). S-a luat legătura cu directorul general al S.C.DUMALEX GROUP S.A. punându-i-se în față situația constatată. Acesta a susținut în fața organului constatator că vinul nu ar avea o destinație comercială, și că formalitățile legale, în viziunea sa, sunt îndeplinite. Mai mult, și-a exprimat intenția să acționeze în instanță organul de control, în cazul în care acesta va sancționa neregula constatată. Controlul inopinat a continuat și a fost întocmit proces verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor (anexa 6) și confiscarea mărfurilor fără documentele legale. Cuantumul amenzii a fost de 100.000 de lei. Contravenientul a refuzat să semneze actele întocmite de organul constatator. Tematica controlului, baza legală și toate celelate elemente au fost consemnate lucrătorii vamali în Registrul Unic de Control al Societății (anexa 7). După finalizarea controlului, echipa de inspectori s-a îndreptat către sediul organului de control Ilfov, pentru întocmirea actelor, nota unilaterală de finalizare a misiunii a fost întocmită pe modelul prezentat în anexa 8. Marfa a fost ridicată de la sediul societății și a fost dusă la sediul D.J.A.O.V. Ilfov unde a fost depozitată temporar. Inspectorii controlori, au depus o copie a procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor la biroul contabilitate, achizitii așa cum se vede și în anexa 1
3.2.1. Confiscarea si valorificarea bunurilor
După reținerea bunurilor, marfa a fost dată în custodia deținătorului, respectiv lucrătorul vamal, care se ocupa cu întocmirea tuturor documentelor, inventarierea și înaintarea acestora către organul de evaluare și valorificare, în baza unui proces verbal de predare – primire a bunurilor confiscate conform anexei nr.9. Bunurile au fost inventariate pentru a fi înaintate către Serviciul Valorificări, Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov. O dată ce bunurile au fost inventariate acestea trebuiau să fie trimise către valorificare, însă datorită faptului că DUMALEX GROUP S.A., a contestat Procesul verbal de contravenție nr.9/15.04.2008, cu plangere înregistrată la Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ilfov (D.J.A.O.V. – Ilfov) nr.5792/05.05.2008, așa cum reiese și din anexa nr.10, pe anumite temeiuri juridice, procedura a fost suspendată până la soluționare.
Cauza a fost soluționată în data de 23.06.2008 de către Judecătoria Sectorului 1 București, dar pentru că reprezentatul din partea Autorității Naționale a Vămilor nu a fost prezent, s-a amânat pronunțarea pentru data de 30.06.2008. La această dată părțile au răspuns, s-a judecat cauza și a fost emisă sentința civilă nr. 9110 din 30.06.2008, prin care s-a respins plângerea petentei S.C. Dumalex Group S.A. (anexa 11) .
Decizia a putut fi atacată în termen de 15 zile cu recurs, și contravenienta a apelat la acest demers. Însă instanța a respins cererea ca fiind nefondată și procesul verbal de constatare și sancționare a constravențiilor a constituit titlu de proprietate al statului asupra bunurilor confiscate, retroactiv, de la data întocmirii acestuia, acesta devenind retroactiv executoriu. Pe tot parcursul timpului în care s-a desfășurat litigiul, marfa a rămas în custodia lucrătorului vamal, în cadrul D.J.A.O.V. Ilfov.
Dacă instanța ar fi oferit câștig de cauză lui S.C. Dumalex S.R.L., atunci intimata A.N.V s-ar fi obligat la plata daunelor daca acestea ar fi fost stabilite, înnapoierea bunurilor confiscate, si plata, de asemenea, a cheltuiielilor de judecată ale petentei.
Un element important de mentionat are legătură cu faptul că în cazul în care procesul verbal de constatare și sancționare a contraventiilor se declară de către instanță nul, în urma constatării unui viciu de procedură, atunci valoarea actului, suma menționată pe acesta, se impută instituției care a organizat controlul și implicit lucrătorilor care au luat parte la acesta.
Circuitul bunurilor reținute în cadrul procedurii vamale de confiscare și valorificare
După pronunțarea instanței de recurs, a fost emisă către D.J.A.O.V. Ilfov adresa cu nr.1187/02.02.2009 de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale București vezi anexa 12, și prin acest act., procesul verbal constatare și sancționare a contravenției a devenit executoriu, deci procesul de evaluare și valorificare a fost reluat Lucrătorul vamal desemnat pentru inventarierea bunului prezentat, a declarat mărfurile la Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov, organul de valorificare al mărfurilor. De asemenea, acesta a solicitat si o analiză a produsului, respectiv a vinului, analiză care să ajute comisia de evaluare și valorificare în activitatea sa (anexa13).
După întocmirea tuturor actelor, s-a trimis marfa prin adresa 1324/04.02.2009 (anexa 14) către Administrația Financiară a Județului Ilfov, Serviciul Valorificări împreună cu următoarele acte:
proces verbal de contravenție nr.9/15.04.08 ( anexa 6);
Factura de achiziție, nr. 125/ 10.04.2008, cu furnizor Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație „Valea Călugărească”, Jud. Prahova, cumpărător S.C. Dumalex Group S.A.;
Buletin de analiză nr. 562/20.03.2008 (anexa 14);
Document de însoțire al produselor viticole;
Bunurile confiscate au fost trimise de deținător către organul de valorificare, care a primit bunurile în baza unui proces verbal de predare-primire (anexa 15) care conținea următoarele date:
1. numărul procesului verbal încheiat, data, locul și ora la care s-a încheiat;
2. numărul curent;
3. denumirea, felul și natura fiecărui bun;
4. unitatea de măsură;
5. cantitatea;
6. provenineța-din import sau indigen;
7. marca, seria, anul de fabricație;
8. starea fizică: bun, nou sau utilizat;
9. baza legală de trecere în proprietatea privată a statului;
10. semnăturile de predare-primire
S-a înființat comisia de evaluare și valorificare conform deciziei directorului general al Direcției Generale de Finanțe Publice Ilfov.
Comisia de evaluare își începe activitatea în baza unor documente care sunt elaborate de Serviciul Valorificări și deținătorul bunurilor. Așadar procedura a început cu întocmirea
listei de produse propuse pentru evaluare așa cum se prevede în anexa 16, care s-a trimis împreună cu celelalte documente prezentate mai sus la comisia de evaluare în vederea valorificării. .
Comisia a efectuat evaluarea acestora, în baza actelor, la data de 17.02.2009. La finalizarea evaluării produselor s-a întocmit de către comisie procesul verbal de evaluare a bunurilor în trei exemplare (anexa 17). De asemenea s-a dispus în cadrul aceleasi sedințe și modalitatea de valorificare al bunurilor, respectiv licitația publică.
Pentru începerea demersurilor privind licitarea bunurilor, a fost emisă întâi lista de intrare a bunurilor pentru licitație pe modelul prezentat în anexa 18.
Prețul de valorificare a fost de 3 lei pe litru de vin linisitit la o cantitate totală de 2000 de litrii de băutură. Suma totală a fost de 6000 de lei pentru cei 2000 de litri.
După ce s-a stabilit modul de valorificare de către directorul instituției s-a trecut la îndeplinirea pașilor procedurali pentru realizarea licitației.
Licitația s-a organizat la sediul organului de valorificare (Direcția Generală a Finanțelor Publice Ilfov), comisia de licitare fiind formată din trei persoane. Această comisie a avut ca princial scop avizarea eventualilor participanți la licitație.
Procedura de licitare a cunoascut urmării pași:
S-a publicat anunt în presă în data de 02.02.2009 (anexa 19) și pe site ul instituției referitor la licitația ce urma să aibă loc;
S-au pregătit formalitățile pentru eventualii participanți la licitație;
S-a efectuat licitația propriu-zisă;
Anunțul a fost publicat în ziarul România Liberă, pe site-ul, și la avizierul instituției.
Licitația a avut loc la data de 04.03.2009 dar din păcate nu s-au înscris persoane ce ar fi dorit să achiziționeze produsul și licitația s-a închis cu proces verbal în care s-a consemnat situația constatată. Comisia care a participat la licitație a fost formată din 3 membrii.. În astfel de cazuri se face reevaluarea bunurilor în termen de 10 zile de la încheierea licitației. La reevaluare se poate reduce pretul bunurilor cu până la 50 la sută din prețul inițial, astfel ca următoarea licitație să pornească de la un preț mai mic.
Pe data de 5 martie s-a efectuat reevaluarea bunurilor întocmindu-se aceleași documente (anexa 16) și prețul a fost redus cu 25 la suta ajungând astfel de la 3 lei pe litru la valoarea de 2,25 lei, însemnând o suma totală de 4500 de lei, pentru întreaga cantitate.
La data de 30 martie anul 2008 s-a organizat din nou licitație publică. Nu s-a înscris nici un participant, procedura s-a încheiat cu proces verbal semnat de membrii comisiei de licitare.
În data de 31.03.2009 s-a efectuat reevaluarea bunurilor, prețul reducându-se cu alți 25 la sută, ajungând astfel la 1,5 lei pe litru deci o sumă totală de 3000 de lei.
S-a publicat în presă anunțul privind noua licitație. Nici la acest demers nu s-a înscris nimeni și pentru acest fapt s-a efectuat o nouă reevaluare în data de 23.04.2008 întocmindu-se aceleași documente prezentate anterior. În urma acestui proces, comisia a stabilit ca prețul bunului să scadă cu încă 15 la sută, procentul total de scădere ajungând la 65 la sută, valoarea litrului fiind de 1.05 lei pe litru, iar suma totală de 2100 lei. S-a organizat licitație publică cu respectarea întregului parcurs amintit mai sus, iar la data stabilită, licitația a fost încheiată fără nici un participant.
Ca o interpretare a faptului că la aceste licitații nu a participat nici o persoană, putem spune că valoarea declarată a mărfurilor, prețul de licitație a acestora nu a corespuns cu asteptările eventualilor interesați în achiziționarea vinului. Poate și calitatea acestuia, alte elemente ce tin de caracteristicile organoleptice, culoarea, concentratia, soiul din care a fost facut, să fi concurat la acest eșec al procedurii de licitație. Totodată, puțina mediatizare a procedurii, a condus la incheierea acestei etape .
În acest context, datorită faptului că licitația publică nu a constituit o modalitate lucrativă de valorificare, s-a ales o altă modalitate de valorificare mai facilă, respectiv vânzarea directă. Transferul s-a făcut în data de 15.06.2008 în baza deciziei comisiei de valorificare a bunurilor, iar la data de 10.11.2009 bunurile au fost vândute, întocmindu-se factură fiscală . Bunul a fost predat când plata a fost făcută integral. Acesta a fost achiziționat de către o persoană fizică care s-a arătat interesată de cumpărarea acestui produs.
Plata a fost făcută în lei la data stabilită în contractul comercial întocmit. Suma a fost introdusă în contul 50.85 „ Disponibil din valorificarea bunurilor intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului”. Sumele intrate în acest cont s-au făcut venituri la bugetul de stat, mai puțin o cotă parte de 1 la sută din valoare, sumă destinată să acopere cheltuielile efectuate cu valorificarea.
Încheierea circuitului de valorificare
După întocmirea facturii prin care s-a atestat comercializarea produselor intrate în proprietatea privată a statului, acestea au fost livrate la cumpărător, iar suma rezultată din acestă operațiune a constituit venit la bugetul statului. Încheierea circuitului de valorificare a bunurilor s-a făcut prin menționarea întregii proceduri de către lucrătorii din cadrul Serviciului Valorificări din Direcția Generală de Finanțe Publice Ilfov, în raportarea trimestrială ( ce a vizat valorificarea bunurilor intrate în proprietatea statului, pentru lunile septembrie, octombrie și noembrie 2009), către Agenția Națională de Administrare Fiscală, raportare a cărei model este prevăzut în anexa 20.
Activitatea de verificare a valorificării a presupus și o analiză juridică asupra modului cum s-a respectat procedura menționată în legislație, oportunitatea deciziilor, transparența acesteia și modul de valorificare. De menționat că până la finalizarea procedurii de valorificare, persoana desemnată din partea organului care a confiscat marfa, a avut un rol activ, în sensul că a păstrat o relație permanetă de comunicare cu Serviciul Valorificări, în baza căreia s-au schimbat informații suplimentare legate de natura vinului, calitatea acestuia, informații privind actorii acestei acțiuni. De asemenea, lucrătorul vamal a făcut parte și din comisia de evaluare a bunurilor.
Procedura de evaluare și valorificare a putut și poate fi verificată ori de câte ori se dispune de către instituțiile ierarhic superioare ale D.G.F.P. Ilfov, existând și posibilitatea utilizării acestor documente pentru colaborarea cu alte organe ale statului.
Toate documentele întocmite privind confiscarea, evaluarea și valorificarea bunurilor au fost înregistrate în registre speciale la Direcția Județenă pentru Accize și Operațiuni Vamale Ilfov și Direcția Generală de Finanțe Publice Ilfov precum și arhivate conform instrucțiunilor privind activitatea de arhivă aprobate de conducerea Arhivelor Naționale prin Ordinul de zi nr.217 din 23 mai 1993.
ANEXE
(opis)
ANEXA NR. 1
ANEXA NR.2
Autoritatea Naționala de Administrare Fiscala
Autoritatea Naționala a Vămilor
Direcția Regională pentru Accize si Operațiuni Vamale – București
Direcția Județeana Pentru Accize si Operațiuni Vamale – Ilfov APROB
Biroul/Compartimentul Echipe Mobile _________
DIRECTOR EXECUTIV
FISA POSTULUI
Nr. …………………..
Denumirea postului: Controlor vamal
Nivelul postului
Funcția publica corespunzătoare categoriei :
Scopul principal al postului : conform Regulamentului de Organizare si Funcționare aprobat prin OMF nr. 5006/2007
Identificarea funcției publice
Denumire : Controlor
Clasa: III
Grupa profesionala: superior 2
Vechime in specialitatea necesara : 1 an
Condiții specifice privind ocuparea postului :
Studii de specialitate :
Publica sau universitar (matematica, fizica, chimie, filozofie, lb. străine) cu vechime pe funcții.
Perfecționări (specializării) :
Cunoștințe (de operare/programare pe calculatoare necesitatea si nivel) :
Limbi străine (necesitate si grad de cunoaștere) :
Abilitați, calitati si aptitudini necesare :
Cerințe specifice (de ex. , calatorii frecvente, delegații, detașări):
Competenta manageriala (cunoștințe de management, calitati si aptitudini manageriale) :
Atribuții
Executa controlul respectări prevederilor legale privind supravegherea mișcării produselor accizabile in raza de competenta;
Asigura punerea in aplicație a programelor si masurilor adoptate de autoritatea vamala privind integrarea europeana;
Răspunde de realizarea profirelor de risc specifice activității, pe baza datelor obținute in activitatea operativa si a analizei datelor si informațiilor primite din teritoriu, in vederea orientării si coordonării activităților;
Colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Direcție Regionale Vamale in lupta pentru prevenirea si combaterea fraudelor vamale, a traficului ilicit de arme, muniții, materiale explozive si radioactive, produse si substanțe stupefiante si psihotrope, precursori ai acestora si substanțe chimice esențiale, produse si substanțe toxice, obiecte din patrimoniul cultural național, metale si pietre prețioase, mărfuri periculoase pentru sănătatea populației, sau mediu;
In caz de suspiciunii, sau pe baza informaților obținute, executa acțiuni de investigații, supravegheri, verificări si controale asupra transporturilor, mărfurilor accizabil, clădiri, depozite, terenuri, a oricăror alte bunuri atât pentru persoane juridice cat si fizice, romane sau străine;
Executa acțiuni vizând combaterea fraudelor vamale, in mod special al traficului de droguri sau de mărfuri care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala;
Asigura in permanenta operativitatea Echipelor Mobile proprii, care vor fi in măsura sa acționeze pentru:
îndeplinirea in mod operațional a misiunilor specifice.
controlul potrivit competentelor legale, al magazinelor si punctelor de desfacere ce comercializează mărfuri in vederea identificării mărfurilor străine a căror proveniența nu poate fi justificata cu documente vamale.
controlul mijloacelor de transport, clădirilor, depozitelor, terenurilor, sediilor si altor obiective unde se găsesc , sau ar putea sa se găsească bunuri supuse vămuirii, sau cu regim specific.
controlul inopinat privind îndeplinirea condițiilor de desfășurare a misiunilor specifice programate la nivel teritorial, conform planurilor de misiune aprobat.
efectuarea însoțirii mijloacelor de transport aflate in tranzit, pana la destinație, a acelor controlate sau care urmează a fi controlate, pana la cel mai apropiat birou vamal, unde sunt îndeplinite condițiile pentru efectuarea unei verificări eficiente.
Pe timpul îndeplinirii misiunilor proprii echipa mobila poate legitima conform competentelor legale, persoanele suspectate de încălcarea reglementarilor vamale si poate solicita oricărei persoane fizice sau juridice date, informații si documente cu privire la persoane, mărfuri, mijloace de transport si orice alte bunuri supuse vămuirii sau cu regim special. De asemeni aplica sigilii vamale asupra compartimentului de marfa a mijloacelor de transport, atunci când este cazul;
In cazul acțiunilor proprii verifica registre, evidente financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic, care au legătura directa sau indirecta cu bunurile la care fac referința aceste acțiuni;
In urma acțiunilor proprii întreprinse, constata si sancționează nerespectarea reglementarilor in domeniul vamal, reținerea in vederea confiscării a bunurilor care fac obiectul încălcării legislației vamale, iar in cazurile in care se impune, poate recurge la prelevări de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate in laboratoarele proprii sau abilitate, in vederea identificării si expertizării acestora;
Poate participa la acțiuni de livrare supravegheata, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
In cazul tulurilor de autorizații pentru procedura simplificata de vămuire, in baza analizei de risc efectuate, participa la efectuarea controlului fizic al mărfurilor, nemijlocit;
Sesizează organele de cercetare penale competente când sunt constatate elementele constitutive ale unei infracțiuni;
Verifica sesizările, reclamațiile si informațiile primite potrivit competentelor, propunând conducerii masurile legale ce se impun;
Propune spre probare instituirea de consemne si alerte, ia masuri pentru respectarea acestora, efectuează analiza rezultatelor, înaintează propuneri pentru modificarea sau închiderea lor;
Asigura la ordin însoțirea mijloacelor de transport;
Efectuează investigații proprii;
Culege, prelucrează si utilizează informații specifice;
Prelevează probe in vederea expertizării;
Identifica persoane suspecte de încălcarea reglementarilor vamale;
In caz de infracțiunii flagrante retine si conduce la procuror făptuitorul si mijloacele de proba;
Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, sau stabilite de șefii ierarhici;
Alte atribuții
predă și primește, la efectuarea schimbului de tură, registre (de Procese verbale de predare-primire tura, aprovizionare, livrări, cereri de sigilare-desigilare), documente, bunuri de inventar, număr sigilii;
verifică starea autorizației antrepozitului, consultând baza de date a MEF; În cazul accesului direct la baza de date, supraveghetorii fiscali verifică în Registrul electronic starea autorizației antrepozitului fiscal, care poate fi validă sau suspendată, revocată, anulată. Lista orientativă a antrepozitelor fiscale și a antrepozitarilor autorizați se găsește pe site-ul www.mfinante.ro. În cazul în care, la sediul antrepozitului, nu se asigură accesul direct la Registrul electronic, directorul DJAOV desemnează personalul vamal care îndeplinește această atribuție și comunică operativ (fax, telefon) starea autorizației persoanelor desemnate să îndeplinească funcția de supraveghetor fiscal;
ia cunoștință de toate modificările survenite pe parcursul turei precedente;
citește contoarele (obligatoriu la intrare/ieșire din tura si aleatoriu/inopinat in timpul serviciului) și verifică sigiliile; Precizăm că în cazul antrepozitelor fiscale de producție de alcool și de distilate, coloanele de distilare, rafinare, trebuie să fie dotate cu contoare pentru determinarea cantității de produse obținute, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală;
semnează procesul verbal de predare-primire întocmit la efectuarea schimbului de ture, prevăzut în Anexe;
sigilează și desigilează instalațiile, fără deteriorarea aparatelor componente.
consemnează în procese verbale operațiunile de sigilare/desigilare la momentul efectuării operațiunilor respective în “Registrul de cereri sigilare-desigilare” al cărui model se regăsește în Anexe;
în baza declarației înregistrate în Registrul special de incidente, cu modelul menționat în Anexe, supraveghetorul fiscal va constata avaria respectivă, iar remedierea se va face în prezența unui reprezentant al Biroului Român de Metrologie Legală; In cazul în care timpul de remediere depășește 24 de ore, se suspendă activitatea de producție, iar instalațiile vor fi sigilate. Această suspendare se face în baza unui proces verbal de suspendare. Reluarea activității se face în baza unei declarații de remediere a defecțiunii, vizată de supraveghetorul fiscal și însoțită de avizul specialistului care a efectuat remedierea.
verificarea existenței certificatelor de calibrare pentru rezervoarele și recipientele de depozitare a alcoolului, a distilatelor și a materiilor prime din care provin acestea. Certificatele de calibrare sunt documente eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul Român de Metrologie Legală, pentru toate rezervoarele și recipientele în care se depozitează alcoolul, distilatele și materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor. Aceste documente sunt obligatoriu de prezentat supraveghetorilor fiscali de către antrepozitării autorizați pentru producția de alcool și distilate și se regăsesc și în dosarele de autorizare a antrepozitarilor, existența acestor certificate fiind o condiție de îndeplinit în calitate de antrepozitar autorizat;
verificarea evidențelor exacte și actualizate a materiilor prime, a lucrărilor în derulare, și a produselor accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale, precum și a celor expediate din antrepozitele fiscale; Se va participa la recepția materiilor prime, se vor viza bonurile de consum și notele de recepție a materiilor prime, un exemplar rămânând la dosarul supraveghetorului fiscal;
înregistrarea corectă a intrărilor de materii prime. Intrările de materii prime se pot verifica prin intermediul Sistemului Informatic de evidențiere a intrărilor de materii prime existent la sediul antrepozitului, prin intermediul Registrelor de Intrare a materiilor prime existente la nivelul fiecărui antrepozit fiscal, precum și prin intermediul Listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii întocmite de asemenea de antrepozitar. Supraveghetorii fiscali au obligația de a viza documentele de recepție a materiilor prime, doar în momentul în care acestea însoțesc efectiv cantitatea de materii prime specificată. De asemenea, în cazul achizițiilor de materii prime de la gospodăriile individuale sau persoane fizice, supraveghetorul vizează borderourile de achiziție numai când acestea însoțesc efectiv cantitatățile de materii prime specificate și sunt recepționate la sediul antrepozitului. Supraveghetorul fiscal va ține evidența zilnică/pe ture a aprovizionărilor cu materii prime. Modelul registrului de aprovizionări cu materii prime se regăsește în Anexe.
înscrierea corectă a alcoolului și a distilatelor obținute, în rapoartele zilnice de producție și în documentele de transfer-predare către antrepozite de prelucrare sau de depozitare de produse finite, în concordanță cu înregistrările mijloacelor de măsurare; Înregistrările mijloacelor de măsurare sunt evidențiate în documentul “Indicii contoarelor” al cărui model se regăsește în Anexe. Rapoartele de producție se întocmesc zilnic potrivit formularului prezentat în anexă – nu avem formular în anexă – și se transmit săptămânal la Biroul vamal, bilunar la DRV și DASPA și lunar la MEF; Rapoartele de producție vor fi verificate și vizate zilnic, prin înscrierea corectă a indicilor contoarelor, de pe traseele de alcool brut, rafinat, tehnic sau distilat;
Potrivit prevederilor art. 237 din Codul fiscal, lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizați pentru producția de alcool și de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o Situație conținând informații privind modul de valorificare a acestor produse prin vânzare sau prelucrare. Această situație va fi însoțită în mod obligatoriu de un exemplar al Listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii. Listele de inventar se întocmesc în două exemplare de către antrepozitarul autorizat pentru producție sau de către importator. În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producție, listele de inventar vor fi vizate de către supraveghetorul fiscal. Un exemplar al Listei de inventar întocmit pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii însoțește Situația privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor, iar al doilea exemplar se păstrează de către antrepozitatul autorizat de producție și de către importator, după caz. Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru luna precedentă, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Economiei și Finanțelor – Direcția generală a tehnologiei informației Situația centralizatoare pentru fiecare județ privind modul de valorificare a alcoolului și a distilatelor. Supraveghetorul fiscal va reține și transmite un exemplar al situației lunare la DRAOV în a cărei rază de competență își desfășoară activitatea. Modelul Situației privind modul de valorificare a alcoolului /distilatelor și al Situației centralizatoare privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor se regăsește în Anexe și reprezintă Anexele nr. 4 și 5 ale Titlului 8 – Măsuri speciale privind supravegherea producției, importului și circulației unor produse accizabile din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
potrivit art. 197(2) din Codul Fiscal, lunar până la 15 ale lunii, antrepozitele autorizate de producție alcool și băuturi spirtoase depun la autoritatea fiscală competentă o situație privind operațiunile desfășurate în luna precedenta, conform Anexei nr. 16.1 la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal – documente care se regăsesc în Anexe ; Supraveghetorul fiscal va reține și transmite un exemplar al situației lunare la DRAOV în a cărei rază de competență își desfășoară activitatea.
verificarea concordanței dintre normele de consum de materii prime, consumul energetic lunar și producția de alcool și distilate obținută; datele necesare stabilirii concordanței se regăsesc în raportarea zilnică/lunară și în situația privind operațiunile desfășurate în anterpozitul fiscal de producție de alcool și băuturi spirtoase;
verificarea existenței unui sistem de evidențiere unic, corespunzător stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil și de securitate; Precizăm ca antrepozitării autorizați trebuie să dețină un sistem computerizat de evidență a produselor aflate în antrepozite, a celor intrate sau ieșite, a celor pierdute sau deteriorate, spargere, furt, precum și a accizelor aferente acestor categorii de produse. În cazul antrepozitelor fiscale de producție pentru alcool etilic și distilate ca materie primă, sistemul trebuie să asigure și evidența materiilor prime introduse in fabricație, precum și a semifabricatelor aflate pe linia de fabricație.
verificarea realității stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic și distilate, înscrise în evidențele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de produse; Se vor verifica stocurile zilnice înregistrate în fișa de magazie, corespunzător măsurătorilor indicate de contoare sau alte mijloace de măsurare;
verificarea centralizatorului lunar al documentelor de transfer către antrepozitele de prelucrare a alcoolului și a distilatelor (art.228 f)
verificarea concordanței dintre cantitățile de alcool și de distilate eliberate din antrepozitul fiscal de producție cu cele înscrise în documentele fiscale; se vor verifica înregistrările din documentele în care au fost evidențiate transferurile/ieșirile de alcool și distilate, cum ar fi: Borderourile de ieșire, Documentul ”Livrări alcool” al cărui model se regăsește în Anexe; –
verificarea depunerii, prin colaborare cu alte birouri vamale și Direcții fiscale județene, dacă este cazul, în funcție de situația practică existentă, în evidențele antrepozitarului autorizat în termenul legal la organele fiscale teritoriale, a declarațiilor privind obligațiile de plată cu titlu de accize și a decontului de accize, în conformitate cu prevederile legale;
verifică orice documente și operațiuni care să conducă la determinarea exactă a obligațiilor către bugetul de stat, prin colaborare cu alte birouri vamale și Direcții fiscale județene, în funcție de situația practică existentă;
verifică înregistrarea corectă a operațiunilor de import și export, după caz, în situația în care antrepozitarul autorizat desfășoară astfel de operațiuni;în acest sens se verifică evidențele antrepozitarului cu evidențele birourilor vamale și se consultă baza de date existentă la nivelul biroului vamal pentru obținerea de informații suplimentare;
constată si sancționează faptele contravenționale sau transmite constatările proprii organelor competente sa aplice masurile care se impun, după caz; in cazul în care faptele constatate de către personalul vamal cu atribuții de supraveghere vamală/fiscală impun extinderea verificărilor pe o anumită tematică, va fi sesizată Direcția Antifraudă/Serviciul Antifraudă din cadrul ANV/DRAOV și/sau DGFPJ, după caz, pentru realizarea controalelor ulterioare și inspecției fiscale.
verifică corectitudinea aplicării banderolelor fiscale la produsele supuse marcării;
utilizează ștampila personală pentru vizarea documentelor aferente operațiunilor cu produse accizabile; vizează toate documentele, inclusiv fiscale, in care sunt reflectate operațiunile aferente producției de alcool si distilate;
monitorizează locul unde antrepozitul este amplasat, construit și echipat, astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din norme; Precizăm că:
locul unde este amplasat antrepozitul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;
locul trebuie să fie strict delimitat – acces propriu, împrejmuire;
activitatea ce se desfășoară în acest loc trebuie să fie independentă de alte activități desfășurate de societatea autorizata ca antrepozit fiscal;
locurile destinate producției de alcool etilic și distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele și rezervoarele de alcool și distilate, precum și a căilor de acces în antrepozitul fiscal; Sistemele de supraveghere vor purta sigiliile organului fiscal competent,
verifică înregistrările video captate de sistemul de supraveghere a punctelor unde sunt amplasate contoarele, rezervoarele de alcool, precum și a căii de acces în antrepozitul fiscal;
verifică existența încuietorilor, sigiliilor, instrumentelor de măsură sau a altor instrumente similare adecvate, necesare asigurării securității produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;;
introduce datele sau le transmite in mod operativ la biroul vamal, in vederea evidentierii acestora in sistem informatic, începând cu data de 01.10.2007;
registrele și situațiile vor avea forma prezentată în anexe și vor avea regim special, fiind înregistrate în evidența biroului vamal și/sau a operatorilor economici, după caz, numerotate, șnuruite, legate, ștampilate și arhivate în arhiva biroului vamal, respectiv a agentului economic, după caz, pe o perioadă de 5 ani; unde va fi tehnic posibil se va realiza și o arhivare pe suport informatic.
verifică tipul garanției financiare (scrisoare de garanție sau numerar, nefiind acceptată altfel de garanție), precum și dovada constituirii acestei garanții;
să verifice, la solicitarea Comisiei de autorizare sau din proprie inițiativă, respectarea îndeplinirii condițiilor necesare antrepozitului fiscal;
îndeplinesc orice alte atribuțiunii prevăzute de lege, sau dispuse de șefii ierarhici.
Atribuții conform OMFP nr. 110/2007, modificat si completat cu OMFP 532/2007
verificarea formala a datelor înscrise in documentele administrative de însoțire;
colaborarea cu organul de control competent in scopul verificării neconcordantelor sesizate in documentele administrative de însoțire, precum si in circuitul acestora;
stabilirea si identificarea gradului de risc fiscal/vamal in cazul transporturilor de produse accizabile in regim suspensiv;
transmiterea documentelor administrative de însoțire pentru tranzacțiile intracomunitare Serviciului central de legături din cadrul Direcției generale de inspecție fiscala.
Alte atribuții :
să verifice integritatea sigiliilor aplicate;
să verifice existența documentelor care certifică calitatea produsului transportat;
să verifice existența documentului de intrare a produselor alimentare de origine nonanimală purtătoare de accize semnat și parafat de inspectorul autorității sanitar veterinare; Modelul acestui document se regăsește in Anexe, iar produsele susmenționate sunt specificate în Anexa 1 la Norma pentru siguranța alimentelor, prevăzută în Ordinul 145/2007.
să verifice datele înscrise în DAI și concordanța acestora cu celelalte documente însoțitoare;
să verifice concordanța dintre datele înscrise în documentele însoțitoare cu tipul și cantitatea reală existentă în mijlocul de transport/container/rezervor;
în cazul utilizatorului final, să nu permită recepționarea produselor dacă nu există capacitate de depozitare;
să verifice, la solicitarea Comisiei de autorizare sau din proprie inițiativă, respectarea îndeplinirii condițiilor necesare antrepozitului fiscal;
să întocmească un proces verbal, conform Anexei;
să sesizeze autorității fiscale competente, respectiv DRAOV și/sau DGFPJ , după caz, orice constatare privind lipsuri sau nereguli ce pot duce la nașterea unui debit;
când se constată producerea oricăror fapte care constituie abateri la regimul produselor accizabile, lucrătorii vamali procedează la stoparea oricărui transport sau activitate, întocmind, după caz, Proces verbal de contravenție și/sau nota de constatare; Un exemplar al actelor administrative încheiate se transmite organelor fiscale competente sau organelor de cercetare abilitate, pentru continuarea cercetărilor sau aplicarea măsurilor ce intra in competența acestora.
În cazul micilor producători de bere sau vinuri liniștite, se verifică existența declarației pe proprie răspundere a micilor producători și a înregistrării micilor producători de vinuri liniștite în vederea comercializării. Micii producători de vinuri liniștite, liniștite care produc în medie mai puțin de 200 hl de vin pe an, pot transporta pe teritoriul României produsele conform Regulamentului nr. 884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentlele de însoțire a transporturilor de produse vitivinicole și evidențele obiligatorii în sectorul vitivinicol, însoțite de documentul comercial de însoțire a produselor vitivinicole (Anexa 3). În situațiile prevăzute la Titlul I art. 4 din Regulamentul nr. 884/2001, nu este obligatorie prezentarea documentului comercial. În situația în care micii producători de vinuri liniștite fac tranzacții intracomunitare, acestora le revine obligația de a de autoriza ca antrepozit fiscal în vederea atribuirii codului de acciză – și deplasarea produselor în regim suspensiv va fi însoțită de DAI;
În cazul micilor distilerii, care trebuie să fie autorizate ca antrepozite fiscle de producție, obligațiile ce-i revin supraveghetorului fiscal sunt cele care rezidă din prevederile art. 233 – 234 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu completările și modificările ulterioare și anume: sigilarea instalațiilor de producție deținute de gospodăriile individuale pe toată perioada de nefuncționare, verificarea existenței mijloacelor legale necesare pentru măsurarea cantității de țuică și rachiuri și a concentrației alcoolice a produselor obținute. În prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de funcționare a instalației de producție de țuică și rachiuri, lucrătorii vamali desemnați din cadrul Direcției județene pentru accize și operațiuni vamale care au desigilat instalația, vor proceda la resigilarea acesteia – dacă producătorul nu a solicitat modificarea perioadei de funcționare a instalației declarată inițial
În cazul gospodăriilor individuale care nu dețin în proprietate instalații de producție și producția se realizează în sistem de prestări de servicii în antrepozite fiscale autorizate pentru producția de țuică și rachiuri, supraveghetorul fiscal verifică evidența antrepozitelor fiscale, care trebuie să cuprindă următoarele informații: numele gospodăriei individuale, cantitatea de materii prime dată spre prelucrare, cantitatea de produs finit rezultat, cantitatea de produs finit preluat, din care pentru consum propriu, data preluării și semnătura persoanei care a preluat.
să participe la acțiuni de supraveghere comune, împreună cu alte organe competente (Garda financiară, Poliția de frontieră, etc.)
Limite de competenta: răspunde de modul de executare a lucrărilor.
Delegare de atribuții………….………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Sfera relaționară
Intern :
relații ierarhice
subordonat fata de coordonator : Director executiv.
superior pentru …………………………………………………………………………………………
relații funcționale : cu DRAOPV – București si alte unități vamale
relații de control : agenții economici, persoane fizice.
Relații de reprezentare : ………………………………………………………………………………………….
Extern :
cu autoritati si instituții publice : da
cu organizații internaționale : nu
cu persoane juridice private : da
Întocmit de :
Întocmit de :
Nume si prenume :
Funcția publica de conducere : Director Executiv Adjunct
Semnătura ……………………………..
Data întocmirii…………………………2007
Luat la cunoștința de către ocupantul postului :
Nume si prenume : Beizdadea Petrus
Semnătura ……………………………..
Data ……………………………………2007
Avizat de :
Nume si prenume :
Funcția publica de conducere : Director Executiv SEMNATURA……………………….DATA………………………….
ANEXA NR.3
ORDIN DE CONTROL/MISIUNE NR……………………….
DIRECTOR COORDONATOR
ANEXA NR.4
Furnizor: Institutul de VIticultură Valea Călugărească Cumparator: Dumalex Group Nr.Ord.Reg.Com/an: j23/3451/1998 Nr.Ord.Reg.Com an:j/40/2343/2000
Cod fiscal: 2554639 Cod fiscal: 18610305
Capital social: Capital social:
Sediul: Prahova Sediul: București
Tel/fax : Judetul:
E-mail: Cod IBAN:
Cod IBAN: Banca:
Banca:
FACTURA FISCALA
Nr.facturii:…125/ 10.04.2008…
Cota TVA:…16……..%
ANEXA NR.5
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOȚIRE ____________________________________________________________________________
| 1 | 1 Expeditor | 2 Cod accize | 3 Nr.
| | _ | expeditor | referință
|____________| |_| Institutul de |
| | |__________________|_______________
|Exemplar | Viticltura „Valea | 4 Cod accize | 5 Nr.
|pentru | | primitor | factură
|expeditor | Calugaresca” | |
| | |__________________|_______________
| | | 6 Data facturii
| | |
| |____________________________|__________________________________
| | 7 Primitor | 8 Autoritatea competentă
| | SC. Dumalex Group | a locului de expediere
| | |
| | |
| | 7a Locul |
| | livrării |__________________________________
| | Bucuresti | 10 Garanția
| |____________________________|
| | 9 Transportator |__________________________________
| | | 12 Țara de | 13 Țara de
| | | expediție | primire
| |____________________________|__________________|_______________
| | 11 Alte informații | 14 Reprezentantul
| | privind transportul | fiscal
| | |
|____________|____________________________|__________________________________
| 1 | 15 Locul de | 16 Data | 17 Durata transportului
| | expediere| expedierii|
___|____________|_____________|______________|_______________2 zile___________________
18a | Prahova 01/04/08 | 19a Codul produsului (cod NC)
Descrierea | |
produselor, | |________________|_____|_____|_____
numere de | | 20a | 21a Greutate
identificare, | | Cantitate | brută (kg)
cantitatea și | | |______________________
tipul | | 2000 l | 22a Greutate
ambalajelor | | | netă (kg)
________________|____________________________|___________|______________________
18b | | 19b Codul produsului (cod NC)
Descrierea | |
produselor, | |________________|_____|_____|_____
numere de | | 20b | 21b Greutate
identificare, | | Cantitate | brută (kg)
cantitatea și | | |______________________
tipul | | | 22b Greutate
ambalajelor | | | netă (kg)
________________|____________________________|___________|______________________
18c | | 19c Codul produsului (cod NC)
Descrierea | |
produselor, | |________________|_____|_____|_____
numere de | | 20c | 21c Greutate
identificare, | | Cantitate | brută (kg)
cantitatea și | | |______________________
tipul | | | 22c Greutate
ambalajelor | | | netă (kg)
________________|____________________________|___________|______________________
| 23 Certificate (pentru unele vinuri și băuturi
| spirtoase, mici producători de bere și mici distilerii)
|
|_______________________________________________________________
| A Înregistrarea | 24 Căsuțele 1 – 22 certificarea
| controalelor. | completării corecte
| Se completează de |__________________________________
| autoritățile | Societatea semnatară și
| competente. | nr. de telefon
| |
| |__________________________________
| | Numele semnatarului
| |
| |__________________________________
| | Locul și data
| |
| |__________________________________
| Continuă pe verso | Semnătura
| (exemplarele 2, 3 și 4) |
|____________________________|__________________________________
ANEXA NR.6
AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR Seria ….. /2008 Nr. …………
DIRECȚIA REGIONALA VAMALĂ
BIROUL VAMAL ………………….
PROCES-VERBAL DE CONSTATARE ȘI SANCȚIONARE A CONTRAVENȚIILOR
NR. .9
încheiat astãzi.. 15.. luna ..04…… anul ….2008….
în localitatea …București……….. județul …Ilfov……..
Agentul(ii) constatator Baciu Adriana Elena…., în funcția(iile) de …Inspector vamal…. din D.J.A.O.V. Ilfov …… am constatat ca:
a) persoana fizica …….., nãscut(a) la data de: …….., în localitatea ……. Județul …… fiul lui …….. și a …….. cu codul numeric personal nr. …… domiciliat în orașul (comuna) ….., str. ….. nr. …, bl. …. sc. … apt. ….. județul …….. legitimat cu buletinul, cartea de identitate/pasaport seria …. nr. …… emis de ….. la data de ………
b) persoana juridicã .SC DUMALEX GROUP……. cu sediul în orașul(comuna) ………, str. ….. nr. …., bl. …. sc. ……. apt. ….. Județul …….. înmatriculatã la Oficiul Registrului Comerțului ……….. sub nr. ….. cu cod unic de înregistrare nr. ……. reprezentatã prin ……… în calitate de ……….. nãscut(a) la data de …….. în localitatea, județul …… fiul lui ……..și a. …….. cu codul numeric personal nr. …., domiciliat în orașul(comuna) …….. str. …… nr. …. bl. …., sc. ….. ap. ….. județul ……. legitimat cu buletinul, cartea de identitate/pasaport seria …… nr. …… emis de ………. la data de …… a sãvârșit la data(ele), ora(ele), localitatea(ile), arãtatã(e) mai jos, urmãtoarea(ele) contravenție(i):
A. 1 S-a incalcat art.195 alin.din Legea nr.571/2003 2 …..S-a aplicat art.220 alin.1 lit.k…din O.G.NR.92/2003, si confiscarea bunurilor (2000 de litri vin alb) ce au făcut obiectul faptei.
fapta(ele) prevãzutã(e) în actul(e) normativ(e) menționat(e) și se sancționeazã, conform: …….O.G.NR.92/2003…………………………….
1. art. ..220… alin .1…… lit .K…. cu amenda de la ……lei, la ………… lei,
2. art …… alin ……. lit ….. cu amenda de la .20.000…. lei, la …100.000……… lei, stabilindu-se amenda în cuantum de:
1 ……..100.000……………(…..una suta mii……………..) lei
AGENTUL(II) CONSTATATOR(I), CONTRAVENIENT,
ANEXA NR.7
Direcția Generală de Finanțe Publice………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
(Denumire societate)
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Adresă, sediu social, filiala, punct de lucru
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
(Date de identificare societate, Cod unic de înregistrare)
REGISTRUL UNIC DE CONTROL
Ștampila organului emitent
ANEXA NR.8
NOTA UNILATERALA NR…
SCOPUL MISIUNII
RAPORT :
DIRECTOR EXECUTIV,
INTOCMIT,
Inspector vamal
Inspector vamal
ANEXA NR.9
Proces-verbal de predare primire a bunurilor confiscate
Prezentul proces-verbal a fost încheiat astăzi 17.04.2010, între subsemnata Baciu Adriana Elena, inspector vamal în cadrul biroului Supraveghere specială și Mocanu Victor – inspector vamal responsabil cu bunurile proprietate a statului , și face referire la o partidă de marfă de două recipiente a câte 1000 de litri de vin alb demisec. Cantitatea totală este de 2000 de litri.
Recipientele sunt sigilate cu sigiliile de producător nr.05845, 05846; 05803, 05878 și cu sigiliile vamale nr. 0012100 și 0012103.
Marfa a fost confiscată în urma procesului verbal de contravenție nr.9/15.04.2008, p.v.c. încheiat în urma notei de constatare nr.4792/11.04.2008.
Am predat, Am primit,
ANEXA NR.10
DOMNULE DIRECTOR,
Subscrisa SC. DUMALEX GROUP S.A: cu sediul în Județul Ilfov Bdul Biruinței, nr.1-6, comuna Pantelimon, înregistrat la Registrul Comerțului Ilfov sub nr. J23/349/2000, C.U.I.3455436, cont RO12BRMA0740071201700000, BRD sucursala Pantelimon, reprezentată prin Director General Marinescu Ion, reprezentată legal prin avocat Mihaela Rosu formulez prezenta:
PLÂNGERE
Împotriva procesului –verbal de constatare și sacționare a contravențiilor nr.9 din data de 15.04.2008, încheiat de agent constatator Baciu Adriana Elena, avand funcția de inspector vamal în cadrul DJAOV ILFOV.
În fapt la data de 11.04.2008 a sosit în incinta antrepozitului fiscal SC DUMALEX GROUP SA un transport de vin alb demisec, cu atoturismul B46 AKG, condus de domnul Stirbu Tudor, transportator, SC DUMALEX GROUP, însoțit de factura nr. 125/ 10.04.2008, aviz de însoțire a mărfii nr.000456/05.04.2008, buletin la ordine emis la data de 8.04.2008, buletin de analiză nr.562/20.03.2008 (proba de analiză 160).
Menționăm faptul că domnul Stirbu Tudor angajat al SC DUMAEX GROUP a anunțat inspectorul vamal pentru verificarea documentelor necesare care trebuia s însoțească transportul.După verificare, inspectorul vamal a constatat că lipsește documentul administrative de însoțire a mărfii, care trebuia întocmit în momentul livrării mărfii de către furnizor și anume Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.
Conform art.195 alin.2 Cod Fiscalprevede foarte clar ca toate transporturile de produse accizabile trbuie însoțite și de document administrative de însoțire, dar conform art.187 alin.2 coroborat cu punctual 14 din Normele Metodologice de aplicare ale Codului Fiscal, documentul administrative de însoșire se întocmește de către antrepozitul fiscal expeditor, în cazul nostru Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.Pentru aceste motive considerăm că în mod gresit inspectorul vamal a aplicat amenda contravenționalăasupra antrepozitului fiscal SC DUMALEX GROUP SA.
În acest sens vă rugăm să luați act de situația expusă mai sus și să acționați la anularea măsurii contravenționale impuse de către instituția condusă de dumneavoastră.
Administrator SC DUMALE GROUP SA : Marinescu Ion avocat: Rosu MIhaela
ANEXA NR.11
DOSAR NR.7231/299/2008
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR.9110
Ședința public din data de 30.06.2008
Instanța constituită din:
Președinte: Amelia Farmathy
Grefier: Aurelia Dragomir
Pe rol judecarea cauzei asigurări sociale privind petenta SC DUMALEX GROUP SA și pe intimate AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR-DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV, având ca obiect ”plângere contravențională” .
Dezbaterilor în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la data de 23.06.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 30.06.2008, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin plîngerea înregistrată pe rolul judecătoriei setorului 1 sub nr.dosar 7231/299/2008, petenta SC DUMALEX GROUP SA a solicitat instanței în contradictoriu cu intimate AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR – DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV, anularea procesuui verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.9/15.04.2008 și restituirea celor doua recipient de vin alb demisec având cantitatea de 1000 litrii fiecare, bunuri ce au fost contactate de către intimate.
În motivarea plângerii petenta a arătat că nu îi revenea obligația de a întocmi docmentul administrative de însoțire amărfii, în cazul de față Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, amenda aplicată fiind disproporționată față de gradul de pericol social al faptei.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Asupra plângerii instanța reține următoarele date:
La data de 15.042008 petenta a fost sanționată cu amendă de 100 000 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 11.04.2008 a fost localizat înincinta antrepozitului fiscal aparțănând SC DUMALEX GROUP SA un transport de vine alb demise care nu avea documentul administrative de însoțire al mărfii, document ce trebuia întocmit la momentul livrării și trebuia să însoțească transportul. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare transporturile transporturile de bunuri trebuie să fie însoțite de documentul administrative de însoțire al mărfii, întocmirea acestuia fiind de competența celui care exediază mărfurile.Totuși pententa nu a fost sanționat pentru că nu ar întocmit acest document, ci pentru faptul că a acceptat să realizezetransportul fara a solicita si poseda documentul administrative de insotire al marfii.Pentru această atitudine petenta a fost sancționată, iar culpa pentru crearea acestei situații îi revine în exclusivitate.Amenda a fost legal aplicată de către agentul constatator, sancționând o conduit nelegală și lipsită de diligență din partea petentei.Cuantumul amenziise situează între limitele legale, orientarea sa catre maximul amenzii de lege special prevazut urmărind descurajarea apariției pe viitor a unor situații similar.Primind amenda maximă petenta își va mări cu siguranță vigilența și corectitudinea în ceea ce privește ansamblul documentelor care trebuie să însoțească conform legislației în vigoare , orice transport de marfă.
Pentru motivele de mai sus araătate, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive
în numele legii
hotărăște
Respinge plângerea formulată de SC DUMALEX GROUP SA cu sediul in comuna Pantelimon, Bdul Biruinței, nr.1-6, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenților nr.9/15.04.2008 întocmit de intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR –DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV, cu sediul în București, sos.Chitilei nr.230
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronuntată în sedința publică, azi 30.06.2008
PRESEDINTE Grefier
ANEXA NR.12
DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE BUCUREȘTI
CĂTRE,
Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ilfov
Vă faceam cunoscut ca prin Sentința civilă nr.9110/30.06.2008 pronunțată în dosarul nr. 7231/299/2008 de către Judecătoria Sectorului 1 București, s-a respins plângerea formulată de petenta S.C.Dumalex Group S.A. împotriva procesului verbal de contravenție nr.915.04.2008 încheiat de D.J.A.O.V. Ilfov.Petenta a declarat recurs împotriva sentinței civile sus menționate.
Tribunalul București, prin decizia din 13.1.2008, a respins recursul ca fiind nefondat.
În consecință se poate trece la executarea procesului verbal de contravenței
DIRECTOR EXECUTIV
ANEXA NR.13
BULETIN DE ANALIZĂ NR:562/20.03.2008
Pentru livrare vinuri
Probă de analiză contraprobă……………………….. Concluzii
Nr. de înregistrare…………….159 Produsul este de calitate medie.
Date de identificare ale vinului
Cantitate………15500 l
Culoare…………alb
Recoltă…………2006
Sortiment…………alb demise
Denumire comercială……………….lot 8A
Caracteristici organoleptice
Aspect…………limpede
Culoare………..galben –verzui
Analize fizico cimice
1.Concentrația alcoolică………………..12,3
2. Aciditate totală(g/l) în acid tartric…..6,65
3. Aciditate volatilă(g/l) în acid acetic…..0,32
4.Oxid de sulf liber(mg/l)……………… 36,3
5. Oxid de sulf total (mg/l)………………95
6. Zaharuri reducătoare(g/l)…………8,75 SEF LABORATOR SEMNATURĂ
7. Intensitate relativă la – 200 C………0,9938
ANEXA NR.14
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV
NR.1324/04.02.2009
Către Administrația Financiară a județului Ilfov,
Serviciul Valorificări,
Prin prezenta vă trimitem situația bunurilor devenite proprietatea statului , conform O.G. nr.4/2007, art.3, alin.1 și H.G.nr.731/2007, art.1, ali.9.
Bunurile de mai jos urmează a primi o destinație finală, respective distrugere sau valorificare, în urma comisiilor ce vor fi întocmite.
Poziția 330/232/18.04.2008 – Vin alb demise, ambalat în recipient din plastic, în cantitate de 2000 de litri.
Marfa a fost confiscată în urma încheierii procesului verbal de contravenței nr.9/15.04.2008, și a notei de constatare nr.479211.04.2008
DIRECTOR EXECUTIV
ANEXA NR.15
ANEXA NR.16
ANEXA NR.17
Lista intrăilor de bunuri ANEXA NR.18
ANEXA NR.19
ROMÂNIA LIBERĂ – luni 23 februarie 2009
DGFP Ilfov, organizează licitație publică în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.14/2007 pentru valorificarea următoarelor bunuri:
-Vin alb Demisec vrac cant. 2000 litri, preț de pornire licitație 3,00 lei/ litru,concentrația alcoolică 12,18% și 12,30%.
Produsul este analizat organoleptic, fizico-chimic, este în conformitate cu specificația tehnică a producătorului și cu STR 941/1992. Prețul include TVA. La licitația publică pot participa atât persoanele fizice, cât și cele juridice, cu respectarea următoarele condiții:
înscrierea la licitație se va face pe baza unei cereri;
plata unei garanții de participare la licitație, reprezentand 10% din valoarea de pornire la licitație, în contul RO46TREZ4215005XXX000241 deschis la Trezoreria Ilfov,
împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;
pentru persoanele juridice de naționalitate română:
copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;
pentru persoanele juridice străine:
actul de înmatriculare tradus în limba română și legalizat;
pentru persoanele fizice române:
copie de pe actul de identitate;
pentru persoanele fizice străine:
– copie de pe pașaport;
– dovada emisă de creditorii fiscali că nu are obligații fiscale restante.
Bunurile adjudecate pot fi ridicate după plata integrală a contravalorii acestora. Licitația va avea loc în data de 04.03.2009, orele 10,00, la sediul insituției din Str. L.Pătrășcanu, nr.14, sector 3, et.2, cam.110. Relații la telefon 340.56.00/247.
Lista intrăilor de bunuri ANEXA NR.20
Județul Ilfov
Trimestrul 4/2008
CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CONCLUZII
După cum am putut vedea, valorificarea nu reprezintă decât încheierea unui lung demers de proceduri efectuate în fapt de instituții ale statului, pentru a-și îndeplini atribuțiile prevăzute legal.
Bunurile o dată intrate în proprietatea privată statului, intră sub egida normelor, pătrund într-un circuit instituțional, și călătoresc pe valurile interpretărilor normative ce sunt date uneori de funcționarii publici.
Fiecare circuit, poate fi atipic. O valorificare a unei cantități de marfă ce a fost confiscată pe drepturi de proprietate (pantof sport nike) nu va fi dată niciodată valorificată prin vânzare sau licitație, ci va fi supusă distrugerii, sau atribuirii gratuite unor centre de ajutor. Alte bunuri, mașini, case, sunt supuse eminamente, licitației publice sau vânzării, pentru că doar așa se pot valorifica. Caracterul atipic al procedurii de valorificare stă tocmai în faptul că bunurile care în mod normal și legal erau supuse unei anumite metode de valorificare, pot fi valorificate altfel datorită circumstanțelor cerute de situație. Putem discuta concret de valorificarea bunurilor mobile, (mașini) care în mod normal ar trebui licitate dar unoeri sunt alocate gratuit anumitor instituții publice. Înțelegem astfel, că există o particularitate a procedurii de valorificare, ce reiese din momentul în care bunurile au intrat în proprietatea privată și de aici statul își valorifică bunurile prin modalitatea cea mai convenabilă, însă așa cum o cere interesul public.
Produsele alimentare, vezi cazul de față, au un caracter specific, în sensul că prin natura lor, grăbesc procedura, unele fiind perisabile, cu termene de garanție. Nu putem vorbi de alimente (cașcaval) care se vor valorifica prin licitație publică, decât în cazuri foarte rare, deoarece, durata în sine a procedurii ar pune în pericol înseși calitățile produsului.
Pe de altă parte există bunuri care sunt destinate eminamente distrugerii, dacă facem referire la cele alterate, cu termenul de garanție expirat. Acestea nu pot fi vândute sub nici o formă și nici utilizate ca materie primă pentru fabricarea altora.
Din ideile prezentate mai sus înțelegem că este vorba de o flexibilitate a deciziei privind alegerea metodei de valorificare. Oricât de flexibilă ar putea fi această decizie există însă câteva cazuri pentru care nu există loc de interpretare legală. Cazul drogurilor, substanțelor psihotrope, armelor și a munițiilor, confirmă cele mențioanate de mine anterior.
Un element important la care aș mai vrea să mai fac referire ține de modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate privată a statului. Confiscarea, ca procedeu specific, reclamă o vigilență deosebită din partea organului de control, recuperarea tuturor informațiilor necesare formării unei imagini complete a speței, atât pentru instituția de valorificare cât și pentru un eventual probatoriu în instanță.
Lăsând la o parte acest aspect și mergând dincolo noțiunea juridică, valorificarea unui bun, se definește prin eficiența acesteia. Putem spune că această eficiență ține de cât de bine se îndeplinesc și celelalte proceduri precedente, cu care se află într-o relație de interdependență. Valorificarea unui bun nu se va face niciodată așa cum trebuie, dacă la procedura ce o precedă, în cazul nostru, confiscarea, nu s-a întocmit și cules toată documentația necesară care va servi la evaluare. Spre exemplu dacă o confiscare de bunuri s-a efectuat în urma unui abuz al statului, în procedura de valorificarea, bunurile, vor fi recuperate de către contravenient, conform hotărârii judecătorești, dacă acesta contestă actul sancționator. Sau dacă în cadrul unei proceduri de confiscare nu sunt culese toate documentele de probă, sau nu se vor culege informații vaste despre produsele confiscate, va exista probabilitatea ca acestea să fie sub/supraevaluate de comisia de evaluare. Evaluarea se va face necorespunzător, iar prin valorificare statul nu-și va recupera prejudiciul cauzat prin fapta contravențională.
Problema de fond o constituie însă, alegerea metodei de valorificare. Dacă mai înainte am vorbit de elasticitatea acesteia, trebuie să discutăm puțin și de riscuri. Riscul de a alege o metodă de valorificare ineficientă, ține în mare măsură de criteriile de evaluare ale bunului și valorificarea lui. Dacă la lege se vorbește de dimensiune, valoarea în piață a bunului, vechime, uzură, garanție, considerăm că ar trebui să existe neapărat și anumite criterii de alegere a metodei de valorificare. Normativul a omis acest aspect lăsând o putere discreționară mult prea importantă factorilor de putere (conducătorul instituției), criteriile de evaluare menționate în lege nefiind suficiente. Ar trebui ca la alegerea modalității de valorificare să existe și un criteriu ce ține mai degrabă de marketing. Care metodă de valorificare dintre cele pe care legea mi le-a pus la dispoziție îmi acoperă integral prețul stabilit de evaluator? Metoda de valorificare aleasă este una care să-mi garanteze faptul că statul își va recupera în totalitate prejudiciul cauzat?
Pe aceste tipuri de întrebări ar trebui să se discute la comisia de valorificare, bineînțeles dacă vorbim de comercializare și nu de distrugere sau atribuire gratuită.
Iată că am scos la suprafață un criteriu nou, cel de marketing care este și unul logic de fapt, ce ține de finalitatatea procedurii. În zadar sunt eforturile depuse de organul care a făcut constatarea și a introdus practic bunurile în proprietatea privată a statului dacă, organul de valorificare utilizează numai criteriie menționate de lege, fără a avea în vedere și alte aspecte ce țin de comercializarea bunului. Niciodată nu vom putea vorbi de o licitație publică atunci când obiectul valorificării îl fac bunurile alimentare. Dacă obiectul valorificării îl face însă un autovehicol care are un aspect bun și nu este uzat semnificativ, putem să-l licităm, deoarece există un interes al pieței în acest sens. Dacă punem și un preț de evaluare diminuat față de cel al pieței, și-l stabilim ca plafon de pornire al licitației, avem o certitudine că mașina se va valorifica cu un preț bun. Bineînțeles, la aceasta contribuie și starea reală a autovehicolului.
Ce am vrut să subliniez mai sus, a fost de fapt ideea că metoda de valorificare trebuie să fie în directă legătură cu prețul și realitatea efectivă a bunului, ca să existe un interes real dat de piață pentru achiziționarea lui, și selecția metodei trebuie să vizeze direct acest interes. Altfel vom vorbi de valorificări sub prețul bunului, care duc mai degrabă la adâncirea prejudiciului decât la acoperirea lui.
Dacă ne raportăm la cazul practic prezentat, vom constata exact situația pe care am expus-o mai sus: cantitatea de vin confiscată a fost valorificată printr-o metodă nerecomandată de interesul pieței la acel moment. Era vorba de un produs alimentar și s-a dispus valorificarea lui prin licitație. Confiscarea s-a efectuat în bune condiții, având în vedere și hotărârea instanței privind această cauză. O dată cu trimiterea produselor către Serviciul Valorificări, acestora li s-a impus un preț, și o modalitate de valorificare (licitația publică). După cele trei sedințe de licitare ale bunurilor, acestea au fost trimise spre vânzare directă, după ce prețul lor a fost scăzută cu 65% din ce se stabilise inițial. Practic, putem spune că vinul a fost vândut la un preț sub valoarea stabilită, în principal datorită faptului că alegerea metodei de valorificare nu a avut în vedere și interesul pieței pentru acest tip de produs. Piața are un cuvânt de spus, și acest lucru s-a văzut prin acest eșec; costuri suplimentare cu organizarea celor trei licitații și în acelasi timp, scăderea prețului de evaluare și pornire cu 65% ,adică cu mai mult de jumătate. Fărădoarșipoate principala cauză a acestei valorificări prost realizate, este alegerea metodei necorespunzătoare cu natura bunului.Vinul trebuia destinat unei forme de comercializare directă, fie din depozit, fie printr-o altă formă. Putem spune că licitația publică, în acest caz, era metoda cea mai puțin indicată. Care erau cumpărătorii interesați să liciteze pentru 2000 de litri de vin de calitate medie și concentrație 12,3% alcool pur, la un preț de pornire de 3 lei/litru? Eventual persoane juridice care să folosească vinul ca materie primă, însă prețul de pornire a fost mult prea mare, dacă s-a avut în vedere acest aspect. Dacă ne gândim bine, cei 2100 de lei (prețul la care a fost vândută marfa într-un final), nu stim dacă au acoperit nici întreaga cheltuială făcută cu organizarea celor trei licitații, vânzarea și păstrarea a vinului.
Având în față acest exemplu practic precum și referințele teoretice prezentate anterior, putea spune că există un set de recomandări de care ar trebui să se țină seama atunci când se valorifică un bun:
procedura de evaluare din cadrul comisiei să se facă mai fundamentat, în baza a mai multor documente, analize de laborator, și eventual o cercetare de piață, care să ajute la determinarea celei mai bune soluții de valorificare;
o colaborare mai strânsă între organul care a efectuat confiscarea și cel care a valorificat bunurile, pentru o parcurgere mai rapidă a întregului circuit, evitându-se astfel alterarea produselor confiscate cu termen de garanție;
un accent important să se pună asupra prevederilor legale ce relemetează întreg circuitul bunurilor fără nici o abatere de la acestea;
o analiză mai strictă a bunurilor, ce urmează a fi evaluate, pentru a se cunoaște exact documentele ce lipsesc de la dosarele comisiei;
o atenție deosebită să se acorde normelor ce reglementează întreg circuitul bunurilor, de la intrarea lor în domeniul privat al statului până la valorificarea lor;
Respectarea acestor idei ar putea acoperi câteva dintre scăpările care dau naștere pe parcursul timpului la blocajele de interpretare legală, și la rezolvarea situațiilor de moment.
Dincolo de aspectele procedurale, cunoaștem faptul că cele mai controversate modalități de valorificare, sunt licitația publică și vânzarea directă, proceduri care oferă o putere discreționară sporită factorilor de putere instituționali (conducătorii de instituții).
Este evident faptul că o vânzare directă poate fi manipulată de către persoane interesate în scopul obținerii produselor confiscate la prețuri mult sub piață și apoi revândute. Există, de asemenea, posibilitatea ca si la licitație să existe diverse persoane apropiate din cadrul membrilor comisiei care să dorească bunurile pentru care se organizează licitația.
Constatăm astfel că există o portiță prin care se pot obține bunuri la prețuri foarte mici, din cercul funcționarilor publici direct interesați, realizându-se astfel o pagubă materială a statului pentru bunurile ce trebuie valorificate.
În acest sens propunem o modificare a H.G. nr.731/2007, la care se va introduce un nou articol cu numerotarea aferentă ce va avea titlul „ condițiile privind persoana care poate achiziționa bunuri supuse valorificării”. Această dispoziție va avea în vedere:
ca persoana care achiziționează bunurile intrate proprietatea privată a statului, să nu fie grad de rudenie cu membrii comisiei de evaluare, valorificare, sau cu conducătorul organului de valorificare;
persoana care achiziționează bunurile să nu aibă legături comerciale directe cu aceștia;
metoda de valorificare să se decidă în cadrul ședințelor comisiei de evaluare și nu de către conducătorul instituției publice așa cum este în prezent;
Aceste dispoziții vin în ajutorul celorlalte reglementări legale privind combaterea corupției în administrație, și transparența în săvârșirea actului public. Modificările se vor face cu respectarea celorlalte acte normative în domeniu și vor avea în vedere și aspectele tehnice adiacente altor domenii (marketing).
Respectarea cerințelor juridice reprezintă un element deosebit de important, alături de interpretările legale ce se dau de către persoanele în funcții de conducere. De multe ori există posibilitatea ca diferiți actori implicați să vadă o anumită speță într-un mod diferit, ceea ce duce la acțiuni diferite, și la consecințe diferite. Indiferent de divergențele de moment, între funcționarii publici, șefii de instituții publice și alte persoane implicate, triumfător trebuie să iasă întotdeauna aspectul legitim și dreptul civil în adevărata și originara lui formă. Importanța acestui fapt ține de înseși existența statului de drept, a principiilor și condițiilor de executare a legii.
V. BIBLIOGRAFIE
Bălan Emil, Dreptul Administrativ al Bunurilor, editura C.H Beck, București 2007;
Bălan Emil, Drept Financiar, ediția a IV a, Ed.C.H.Beck, București, 2007;
Cerchez Octavia, Politica vamală, componentă a politicii comerciale externe a României, Ed. Expert, București 2002;
Cilibiu Octavia Maria, Drept financiar și Fiscal, Editura Academică “Constatin Brâncuși”, Târgu-Jiu 2008;
Condor Ioan, Condor Silvia Cristea, Drept Vamal și Fiscal, Ed.Lumina Lex, București 2002;
Coteanu Ion, Seche Luiza, Seche Mircea, Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II a, Academia Română Institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”, Ed.Univers Enciclopedic, București 1998;
Mladen Carmen, Drept vamal Românesc și Comunitar, Editura Economică, București 2003;
Parlagi P.Anton, Dicționar de Administrație Publică, Ed. Economică, București 2000;
Pătroi Dragos, Evaziunea Fiscală între latura permisivă, aspectul contravențional și caracterul infracțional, Editia a doua, Ed.Economică, București 2007;
Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed.Economică, București 2008;
Șaguna Drosu Dan, Șova Dan, Drept Fiscal., Ed.C.H.Beck, București 2006;
Șaguna Drosu Dan, Drept Financiar și Fiscal, vol.2, Ed. Oscar Print, 1997;
BIBLIOGRAFIE
Bălan Emil, Dreptul Administrativ al Bunurilor, editura C.H Beck, București 2007;
Bălan Emil, Drept Financiar, ediția a IV a, Ed.C.H.Beck, București, 2007;
Cerchez Octavia, Politica vamală, componentă a politicii comerciale externe a României, Ed. Expert, București 2002;
Cilibiu Octavia Maria, Drept financiar și Fiscal, Editura Academică “Constatin Brâncuși”, Târgu-Jiu 2008;
Condor Ioan, Condor Silvia Cristea, Drept Vamal și Fiscal, Ed.Lumina Lex, București 2002;
Coteanu Ion, Seche Luiza, Seche Mircea, Dicționarul Explicativ al Limbii Române, ediția a II a, Academia Română Institutul de lingvistică ”Iorgu Iordan”, Ed.Univers Enciclopedic, București 1998;
Mladen Carmen, Drept vamal Românesc și Comunitar, Editura Economică, București 2003;
Parlagi P.Anton, Dicționar de Administrație Publică, Ed. Economică, București 2000;
Pătroi Dragos, Evaziunea Fiscală între latura permisivă, aspectul contravențional și caracterul infracțional, Editia a doua, Ed.Economică, București 2007;
Popa Ioan, Tehnica operațiunilor de comerț exterior, Ed.Economică, București 2008;
Șaguna Drosu Dan, Șova Dan, Drept Fiscal., Ed.C.H.Beck, București 2006;
Șaguna Drosu Dan, Drept Financiar și Fiscal, vol.2, Ed. Oscar Print, 1997;
ANEXE
(opis)
ANEXA NR. 1
ANEXA NR.2
Autoritatea Naționala de Administrare Fiscala
Autoritatea Naționala a Vămilor
Direcția Regională pentru Accize si Operațiuni Vamale – București
Direcția Județeana Pentru Accize si Operațiuni Vamale – Ilfov APROB
Biroul/Compartimentul Echipe Mobile _________
DIRECTOR EXECUTIV
FISA POSTULUI
Nr. …………………..
Denumirea postului: Controlor vamal
Nivelul postului
Funcția publica corespunzătoare categoriei :
Scopul principal al postului : conform Regulamentului de Organizare si Funcționare aprobat prin OMF nr. 5006/2007
Identificarea funcției publice
Denumire : Controlor
Clasa: III
Grupa profesionala: superior 2
Vechime in specialitatea necesara : 1 an
Condiții specifice privind ocuparea postului :
Studii de specialitate :
Publica sau universitar (matematica, fizica, chimie, filozofie, lb. străine) cu vechime pe funcții.
Perfecționări (specializării) :
Cunoștințe (de operare/programare pe calculatoare necesitatea si nivel) :
Limbi străine (necesitate si grad de cunoaștere) :
Abilitați, calitati si aptitudini necesare :
Cerințe specifice (de ex. , calatorii frecvente, delegații, detașări):
Competenta manageriala (cunoștințe de management, calitati si aptitudini manageriale) :
Atribuții
Executa controlul respectări prevederilor legale privind supravegherea mișcării produselor accizabile in raza de competenta;
Asigura punerea in aplicație a programelor si masurilor adoptate de autoritatea vamala privind integrarea europeana;
Răspunde de realizarea profirelor de risc specifice activității, pe baza datelor obținute in activitatea operativa si a analizei datelor si informațiilor primite din teritoriu, in vederea orientării si coordonării activităților;
Colaborează cu compartimentele de specialitate din cadrul Direcție Regionale Vamale in lupta pentru prevenirea si combaterea fraudelor vamale, a traficului ilicit de arme, muniții, materiale explozive si radioactive, produse si substanțe stupefiante si psihotrope, precursori ai acestora si substanțe chimice esențiale, produse si substanțe toxice, obiecte din patrimoniul cultural național, metale si pietre prețioase, mărfuri periculoase pentru sănătatea populației, sau mediu;
In caz de suspiciunii, sau pe baza informaților obținute, executa acțiuni de investigații, supravegheri, verificări si controale asupra transporturilor, mărfurilor accizabil, clădiri, depozite, terenuri, a oricăror alte bunuri atât pentru persoane juridice cat si fizice, romane sau străine;
Executa acțiuni vizând combaterea fraudelor vamale, in mod special al traficului de droguri sau de mărfuri care aduc atingere drepturilor de proprietate intelectuala;
Asigura in permanenta operativitatea Echipelor Mobile proprii, care vor fi in măsura sa acționeze pentru:
îndeplinirea in mod operațional a misiunilor specifice.
controlul potrivit competentelor legale, al magazinelor si punctelor de desfacere ce comercializează mărfuri in vederea identificării mărfurilor străine a căror proveniența nu poate fi justificata cu documente vamale.
controlul mijloacelor de transport, clădirilor, depozitelor, terenurilor, sediilor si altor obiective unde se găsesc , sau ar putea sa se găsească bunuri supuse vămuirii, sau cu regim specific.
controlul inopinat privind îndeplinirea condițiilor de desfășurare a misiunilor specifice programate la nivel teritorial, conform planurilor de misiune aprobat.
efectuarea însoțirii mijloacelor de transport aflate in tranzit, pana la destinație, a acelor controlate sau care urmează a fi controlate, pana la cel mai apropiat birou vamal, unde sunt îndeplinite condițiile pentru efectuarea unei verificări eficiente.
Pe timpul îndeplinirii misiunilor proprii echipa mobila poate legitima conform competentelor legale, persoanele suspectate de încălcarea reglementarilor vamale si poate solicita oricărei persoane fizice sau juridice date, informații si documente cu privire la persoane, mărfuri, mijloace de transport si orice alte bunuri supuse vămuirii sau cu regim special. De asemeni aplica sigilii vamale asupra compartimentului de marfa a mijloacelor de transport, atunci când este cazul;
In cazul acțiunilor proprii verifica registre, evidente financiar-contabile, orice înscrisuri, inclusiv cele pe suport informatic, care au legătura directa sau indirecta cu bunurile la care fac referința aceste acțiuni;
In urma acțiunilor proprii întreprinse, constata si sancționează nerespectarea reglementarilor in domeniul vamal, reținerea in vederea confiscării a bunurilor care fac obiectul încălcării legislației vamale, iar in cazurile in care se impune, poate recurge la prelevări de probe din mărfurile supuse vămuirii pentru a fi analizate in laboratoarele proprii sau abilitate, in vederea identificării si expertizării acestora;
Poate participa la acțiuni de livrare supravegheata, in conformitate cu prevederile legale in vigoare;
In cazul tulurilor de autorizații pentru procedura simplificata de vămuire, in baza analizei de risc efectuate, participa la efectuarea controlului fizic al mărfurilor, nemijlocit;
Sesizează organele de cercetare penale competente când sunt constatate elementele constitutive ale unei infracțiuni;
Verifica sesizările, reclamațiile si informațiile primite potrivit competentelor, propunând conducerii masurile legale ce se impun;
Propune spre probare instituirea de consemne si alerte, ia masuri pentru respectarea acestora, efectuează analiza rezultatelor, înaintează propuneri pentru modificarea sau închiderea lor;
Asigura la ordin însoțirea mijloacelor de transport;
Efectuează investigații proprii;
Culege, prelucrează si utilizează informații specifice;
Prelevează probe in vederea expertizării;
Identifica persoane suspecte de încălcarea reglementarilor vamale;
In caz de infracțiunii flagrante retine si conduce la procuror făptuitorul si mijloacele de proba;
Îndeplinește orice alte atribuții prevăzute de lege, sau stabilite de șefii ierarhici;
Alte atribuții
predă și primește, la efectuarea schimbului de tură, registre (de Procese verbale de predare-primire tura, aprovizionare, livrări, cereri de sigilare-desigilare), documente, bunuri de inventar, număr sigilii;
verifică starea autorizației antrepozitului, consultând baza de date a MEF; În cazul accesului direct la baza de date, supraveghetorii fiscali verifică în Registrul electronic starea autorizației antrepozitului fiscal, care poate fi validă sau suspendată, revocată, anulată. Lista orientativă a antrepozitelor fiscale și a antrepozitarilor autorizați se găsește pe site-ul www.mfinante.ro. În cazul în care, la sediul antrepozitului, nu se asigură accesul direct la Registrul electronic, directorul DJAOV desemnează personalul vamal care îndeplinește această atribuție și comunică operativ (fax, telefon) starea autorizației persoanelor desemnate să îndeplinească funcția de supraveghetor fiscal;
ia cunoștință de toate modificările survenite pe parcursul turei precedente;
citește contoarele (obligatoriu la intrare/ieșire din tura si aleatoriu/inopinat in timpul serviciului) și verifică sigiliile; Precizăm că în cazul antrepozitelor fiscale de producție de alcool și de distilate, coloanele de distilare, rafinare, trebuie să fie dotate cu contoare pentru determinarea cantității de produse obținute, avizate de Biroul Român de Metrologie Legală;
semnează procesul verbal de predare-primire întocmit la efectuarea schimbului de ture, prevăzut în Anexe;
sigilează și desigilează instalațiile, fără deteriorarea aparatelor componente.
consemnează în procese verbale operațiunile de sigilare/desigilare la momentul efectuării operațiunilor respective în “Registrul de cereri sigilare-desigilare” al cărui model se regăsește în Anexe;
în baza declarației înregistrate în Registrul special de incidente, cu modelul menționat în Anexe, supraveghetorul fiscal va constata avaria respectivă, iar remedierea se va face în prezența unui reprezentant al Biroului Român de Metrologie Legală; In cazul în care timpul de remediere depășește 24 de ore, se suspendă activitatea de producție, iar instalațiile vor fi sigilate. Această suspendare se face în baza unui proces verbal de suspendare. Reluarea activității se face în baza unei declarații de remediere a defecțiunii, vizată de supraveghetorul fiscal și însoțită de avizul specialistului care a efectuat remedierea.
verificarea existenței certificatelor de calibrare pentru rezervoarele și recipientele de depozitare a alcoolului, a distilatelor și a materiilor prime din care provin acestea. Certificatele de calibrare sunt documente eliberate de un laborator de metrologie agreat de Biroul Român de Metrologie Legală, pentru toate rezervoarele și recipientele în care se depozitează alcoolul, distilatele și materiile prime din care provin acestea, indiferent de natura lor. Aceste documente sunt obligatoriu de prezentat supraveghetorilor fiscali de către antrepozitării autorizați pentru producția de alcool și distilate și se regăsesc și în dosarele de autorizare a antrepozitarilor, existența acestor certificate fiind o condiție de îndeplinit în calitate de antrepozitar autorizat;
verificarea evidențelor exacte și actualizate a materiilor prime, a lucrărilor în derulare, și a produselor accizabile finite, produse sau primite în antrepozitele fiscale, precum și a celor expediate din antrepozitele fiscale; Se va participa la recepția materiilor prime, se vor viza bonurile de consum și notele de recepție a materiilor prime, un exemplar rămânând la dosarul supraveghetorului fiscal;
înregistrarea corectă a intrărilor de materii prime. Intrările de materii prime se pot verifica prin intermediul Sistemului Informatic de evidențiere a intrărilor de materii prime existent la sediul antrepozitului, prin intermediul Registrelor de Intrare a materiilor prime existente la nivelul fiecărui antrepozit fiscal, precum și prin intermediul Listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii întocmite de asemenea de antrepozitar. Supraveghetorii fiscali au obligația de a viza documentele de recepție a materiilor prime, doar în momentul în care acestea însoțesc efectiv cantitatea de materii prime specificată. De asemenea, în cazul achizițiilor de materii prime de la gospodăriile individuale sau persoane fizice, supraveghetorul vizează borderourile de achiziție numai când acestea însoțesc efectiv cantitatățile de materii prime specificate și sunt recepționate la sediul antrepozitului. Supraveghetorul fiscal va ține evidența zilnică/pe ture a aprovizionărilor cu materii prime. Modelul registrului de aprovizionări cu materii prime se regăsește în Anexe.
înscrierea corectă a alcoolului și a distilatelor obținute, în rapoartele zilnice de producție și în documentele de transfer-predare către antrepozite de prelucrare sau de depozitare de produse finite, în concordanță cu înregistrările mijloacelor de măsurare; Înregistrările mijloacelor de măsurare sunt evidențiate în documentul “Indicii contoarelor” al cărui model se regăsește în Anexe. Rapoartele de producție se întocmesc zilnic potrivit formularului prezentat în anexă – nu avem formular în anexă – și se transmit săptămânal la Biroul vamal, bilunar la DRV și DASPA și lunar la MEF; Rapoartele de producție vor fi verificate și vizate zilnic, prin înscrierea corectă a indicilor contoarelor, de pe traseele de alcool brut, rafinat, tehnic sau distilat;
Potrivit prevederilor art. 237 din Codul fiscal, lunar, până la data de 15 a fiecărei luni, pentru luna precedentă, antrepozitarii autorizați pentru producția de alcool și de distilate vor depune la organele fiscale teritoriale o Situație conținând informații privind modul de valorificare a acestor produse prin vânzare sau prelucrare. Această situație va fi însoțită în mod obligatoriu de un exemplar al Listelor de inventar întocmite pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii. Listele de inventar se întocmesc în două exemplare de către antrepozitarul autorizat pentru producție sau de către importator. În cazul antrepozitarilor autorizați pentru producție, listele de inventar vor fi vizate de către supraveghetorul fiscal. Un exemplar al Listei de inventar întocmit pentru stocurile de materii prime și produse finite înregistrate la sfârșitul lunii însoțește Situația privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor, iar al doilea exemplar se păstrează de către antrepozitatul autorizat de producție și de către importator, după caz. Lunar, până în ultima zi a lunii, pentru luna precedentă, organele fiscale teritoriale vor transmite Ministerului Economiei și Finanțelor – Direcția generală a tehnologiei informației Situația centralizatoare pentru fiecare județ privind modul de valorificare a alcoolului și a distilatelor. Supraveghetorul fiscal va reține și transmite un exemplar al situației lunare la DRAOV în a cărei rază de competență își desfășoară activitatea. Modelul Situației privind modul de valorificare a alcoolului /distilatelor și al Situației centralizatoare privind modul de valorificare a alcoolului/distilatelor se regăsește în Anexe și reprezintă Anexele nr. 4 și 5 ale Titlului 8 – Măsuri speciale privind supravegherea producției, importului și circulației unor produse accizabile din Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal.
potrivit art. 197(2) din Codul Fiscal, lunar până la 15 ale lunii, antrepozitele autorizate de producție alcool și băuturi spirtoase depun la autoritatea fiscală competentă o situație privind operațiunile desfășurate în luna precedenta, conform Anexei nr. 16.1 la Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal – documente care se regăsesc în Anexe ; Supraveghetorul fiscal va reține și transmite un exemplar al situației lunare la DRAOV în a cărei rază de competență își desfășoară activitatea.
verificarea concordanței dintre normele de consum de materii prime, consumul energetic lunar și producția de alcool și distilate obținută; datele necesare stabilirii concordanței se regăsesc în raportarea zilnică/lunară și în situația privind operațiunile desfășurate în anterpozitul fiscal de producție de alcool și băuturi spirtoase;
verificarea existenței unui sistem de evidențiere unic, corespunzător stocurilor din antrepozitul fiscal, inclusiv un sistem de administrare, contabil și de securitate; Precizăm ca antrepozitării autorizați trebuie să dețină un sistem computerizat de evidență a produselor aflate în antrepozite, a celor intrate sau ieșite, a celor pierdute sau deteriorate, spargere, furt, precum și a accizelor aferente acestor categorii de produse. În cazul antrepozitelor fiscale de producție pentru alcool etilic și distilate ca materie primă, sistemul trebuie să asigure și evidența materiilor prime introduse in fabricație, precum și a semifabricatelor aflate pe linia de fabricație.
verificarea realității stocurilor zilnice de alcool brut, rafinat, alcool denaturat, tehnic și distilate, înscrise în evidențele operative ale antrepozitelor de depozitare de astfel de produse; Se vor verifica stocurile zilnice înregistrate în fișa de magazie, corespunzător măsurătorilor indicate de contoare sau alte mijloace de măsurare;
verificarea centralizatorului lunar al documentelor de transfer către antrepozitele de prelucrare a alcoolului și a distilatelor (art.228 f)
verificarea concordanței dintre cantitățile de alcool și de distilate eliberate din antrepozitul fiscal de producție cu cele înscrise în documentele fiscale; se vor verifica înregistrările din documentele în care au fost evidențiate transferurile/ieșirile de alcool și distilate, cum ar fi: Borderourile de ieșire, Documentul ”Livrări alcool” al cărui model se regăsește în Anexe; –
verificarea depunerii, prin colaborare cu alte birouri vamale și Direcții fiscale județene, dacă este cazul, în funcție de situația practică existentă, în evidențele antrepozitarului autorizat în termenul legal la organele fiscale teritoriale, a declarațiilor privind obligațiile de plată cu titlu de accize și a decontului de accize, în conformitate cu prevederile legale;
verifică orice documente și operațiuni care să conducă la determinarea exactă a obligațiilor către bugetul de stat, prin colaborare cu alte birouri vamale și Direcții fiscale județene, în funcție de situația practică existentă;
verifică înregistrarea corectă a operațiunilor de import și export, după caz, în situația în care antrepozitarul autorizat desfășoară astfel de operațiuni;în acest sens se verifică evidențele antrepozitarului cu evidențele birourilor vamale și se consultă baza de date existentă la nivelul biroului vamal pentru obținerea de informații suplimentare;
constată si sancționează faptele contravenționale sau transmite constatările proprii organelor competente sa aplice masurile care se impun, după caz; in cazul în care faptele constatate de către personalul vamal cu atribuții de supraveghere vamală/fiscală impun extinderea verificărilor pe o anumită tematică, va fi sesizată Direcția Antifraudă/Serviciul Antifraudă din cadrul ANV/DRAOV și/sau DGFPJ, după caz, pentru realizarea controalelor ulterioare și inspecției fiscale.
verifică corectitudinea aplicării banderolelor fiscale la produsele supuse marcării;
utilizează ștampila personală pentru vizarea documentelor aferente operațiunilor cu produse accizabile; vizează toate documentele, inclusiv fiscale, in care sunt reflectate operațiunile aferente producției de alcool si distilate;
monitorizează locul unde antrepozitul este amplasat, construit și echipat, astfel încât să se prevină scoaterea produselor accizabile din acest loc fără plata accizelor, conform prevederilor din norme; Precizăm că:
locul unde este amplasat antrepozitul nu va fi folosit pentru vânzarea cu amănuntul a produselor accizabile;
locul trebuie să fie strict delimitat – acces propriu, împrejmuire;
activitatea ce se desfășoară în acest loc trebuie să fie independentă de alte activități desfășurate de societatea autorizata ca antrepozit fiscal;
locurile destinate producției de alcool etilic și distilate, ca materie primă, trebuie să fie dotate cu un sistem de supraveghere prin camere video a punctelor unde sunt amplasate contoarele și rezervoarele de alcool și distilate, precum și a căilor de acces în antrepozitul fiscal; Sistemele de supraveghere vor purta sigiliile organului fiscal competent,
verifică înregistrările video captate de sistemul de supraveghere a punctelor unde sunt amplasate contoarele, rezervoarele de alcool, precum și a căii de acces în antrepozitul fiscal;
verifică existența încuietorilor, sigiliilor, instrumentelor de măsură sau a altor instrumente similare adecvate, necesare asigurării securității produselor accizabile amplasate în antrepozitul fiscal;;
introduce datele sau le transmite in mod operativ la biroul vamal, in vederea evidentierii acestora in sistem informatic, începând cu data de 01.10.2007;
registrele și situațiile vor avea forma prezentată în anexe și vor avea regim special, fiind înregistrate în evidența biroului vamal și/sau a operatorilor economici, după caz, numerotate, șnuruite, legate, ștampilate și arhivate în arhiva biroului vamal, respectiv a agentului economic, după caz, pe o perioadă de 5 ani; unde va fi tehnic posibil se va realiza și o arhivare pe suport informatic.
verifică tipul garanției financiare (scrisoare de garanție sau numerar, nefiind acceptată altfel de garanție), precum și dovada constituirii acestei garanții;
să verifice, la solicitarea Comisiei de autorizare sau din proprie inițiativă, respectarea îndeplinirii condițiilor necesare antrepozitului fiscal;
îndeplinesc orice alte atribuțiunii prevăzute de lege, sau dispuse de șefii ierarhici.
Atribuții conform OMFP nr. 110/2007, modificat si completat cu OMFP 532/2007
verificarea formala a datelor înscrise in documentele administrative de însoțire;
colaborarea cu organul de control competent in scopul verificării neconcordantelor sesizate in documentele administrative de însoțire, precum si in circuitul acestora;
stabilirea si identificarea gradului de risc fiscal/vamal in cazul transporturilor de produse accizabile in regim suspensiv;
transmiterea documentelor administrative de însoțire pentru tranzacțiile intracomunitare Serviciului central de legături din cadrul Direcției generale de inspecție fiscala.
Alte atribuții :
să verifice integritatea sigiliilor aplicate;
să verifice existența documentelor care certifică calitatea produsului transportat;
să verifice existența documentului de intrare a produselor alimentare de origine nonanimală purtătoare de accize semnat și parafat de inspectorul autorității sanitar veterinare; Modelul acestui document se regăsește in Anexe, iar produsele susmenționate sunt specificate în Anexa 1 la Norma pentru siguranța alimentelor, prevăzută în Ordinul 145/2007.
să verifice datele înscrise în DAI și concordanța acestora cu celelalte documente însoțitoare;
să verifice concordanța dintre datele înscrise în documentele însoțitoare cu tipul și cantitatea reală existentă în mijlocul de transport/container/rezervor;
în cazul utilizatorului final, să nu permită recepționarea produselor dacă nu există capacitate de depozitare;
să verifice, la solicitarea Comisiei de autorizare sau din proprie inițiativă, respectarea îndeplinirii condițiilor necesare antrepozitului fiscal;
să întocmească un proces verbal, conform Anexei;
să sesizeze autorității fiscale competente, respectiv DRAOV și/sau DGFPJ , după caz, orice constatare privind lipsuri sau nereguli ce pot duce la nașterea unui debit;
când se constată producerea oricăror fapte care constituie abateri la regimul produselor accizabile, lucrătorii vamali procedează la stoparea oricărui transport sau activitate, întocmind, după caz, Proces verbal de contravenție și/sau nota de constatare; Un exemplar al actelor administrative încheiate se transmite organelor fiscale competente sau organelor de cercetare abilitate, pentru continuarea cercetărilor sau aplicarea măsurilor ce intra in competența acestora.
În cazul micilor producători de bere sau vinuri liniștite, se verifică existența declarației pe proprie răspundere a micilor producători și a înregistrării micilor producători de vinuri liniștite în vederea comercializării. Micii producători de vinuri liniștite, liniștite care produc în medie mai puțin de 200 hl de vin pe an, pot transporta pe teritoriul României produsele conform Regulamentului nr. 884/2001 de stabilire a normelor de aplicare privind documentlele de însoțire a transporturilor de produse vitivinicole și evidențele obiligatorii în sectorul vitivinicol, însoțite de documentul comercial de însoțire a produselor vitivinicole (Anexa 3). În situațiile prevăzute la Titlul I art. 4 din Regulamentul nr. 884/2001, nu este obligatorie prezentarea documentului comercial. În situația în care micii producători de vinuri liniștite fac tranzacții intracomunitare, acestora le revine obligația de a de autoriza ca antrepozit fiscal în vederea atribuirii codului de acciză – și deplasarea produselor în regim suspensiv va fi însoțită de DAI;
În cazul micilor distilerii, care trebuie să fie autorizate ca antrepozite fiscle de producție, obligațiile ce-i revin supraveghetorului fiscal sunt cele care rezidă din prevederile art. 233 – 234 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal cu completările și modificările ulterioare și anume: sigilarea instalațiilor de producție deținute de gospodăriile individuale pe toată perioada de nefuncționare, verificarea existenței mijloacelor legale necesare pentru măsurarea cantității de țuică și rachiuri și a concentrației alcoolice a produselor obținute. În prima zi lucrătoare după expirarea perioadei de funcționare a instalației de producție de țuică și rachiuri, lucrătorii vamali desemnați din cadrul Direcției județene pentru accize și operațiuni vamale care au desigilat instalația, vor proceda la resigilarea acesteia – dacă producătorul nu a solicitat modificarea perioadei de funcționare a instalației declarată inițial
În cazul gospodăriilor individuale care nu dețin în proprietate instalații de producție și producția se realizează în sistem de prestări de servicii în antrepozite fiscale autorizate pentru producția de țuică și rachiuri, supraveghetorul fiscal verifică evidența antrepozitelor fiscale, care trebuie să cuprindă următoarele informații: numele gospodăriei individuale, cantitatea de materii prime dată spre prelucrare, cantitatea de produs finit rezultat, cantitatea de produs finit preluat, din care pentru consum propriu, data preluării și semnătura persoanei care a preluat.
să participe la acțiuni de supraveghere comune, împreună cu alte organe competente (Garda financiară, Poliția de frontieră, etc.)
Limite de competenta: răspunde de modul de executare a lucrărilor.
Delegare de atribuții………….………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Sfera relaționară
Intern :
relații ierarhice
subordonat fata de coordonator : Director executiv.
superior pentru …………………………………………………………………………………………
relații funcționale : cu DRAOPV – București si alte unități vamale
relații de control : agenții economici, persoane fizice.
Relații de reprezentare : ………………………………………………………………………………………….
Extern :
cu autoritati si instituții publice : da
cu organizații internaționale : nu
cu persoane juridice private : da
Întocmit de :
Întocmit de :
Nume si prenume :
Funcția publica de conducere : Director Executiv Adjunct
Semnătura ……………………………..
Data întocmirii…………………………2007
Luat la cunoștința de către ocupantul postului :
Nume si prenume : Beizdadea Petrus
Semnătura ……………………………..
Data ……………………………………2007
Avizat de :
Nume si prenume :
Funcția publica de conducere : Director Executiv SEMNATURA……………………….DATA………………………….
ANEXA NR.3
ORDIN DE CONTROL/MISIUNE NR……………………….
DIRECTOR COORDONATOR
ANEXA NR.4
Furnizor: Institutul de VIticultură Valea Călugărească Cumparator: Dumalex Group Nr.Ord.Reg.Com/an: j23/3451/1998 Nr.Ord.Reg.Com an:j/40/2343/2000
Cod fiscal: 2554639 Cod fiscal: 18610305
Capital social: Capital social:
Sediul: Prahova Sediul: București
Tel/fax : Judetul:
E-mail: Cod IBAN:
Cod IBAN: Banca:
Banca:
FACTURA FISCALA
Nr.facturii:…125/ 10.04.2008…
Cota TVA:…16……..%
ANEXA NR.5
PRODUSE ACCIZABILE DOCUMENT ADMINISTRATIV DE ÎNSOȚIRE ____________________________________________________________________________
| 1 | 1 Expeditor | 2 Cod accize | 3 Nr.
| | _ | expeditor | referință
|____________| |_| Institutul de |
| | |__________________|_______________
|Exemplar | Viticltura „Valea | 4 Cod accize | 5 Nr.
|pentru | | primitor | factură
|expeditor | Calugaresca” | |
| | |__________________|_______________
| | | 6 Data facturii
| | |
| |____________________________|__________________________________
| | 7 Primitor | 8 Autoritatea competentă
| | SC. Dumalex Group | a locului de expediere
| | |
| | |
| | 7a Locul |
| | livrării |__________________________________
| | Bucuresti | 10 Garanția
| |____________________________|
| | 9 Transportator |__________________________________
| | | 12 Țara de | 13 Țara de
| | | expediție | primire
| |____________________________|__________________|_______________
| | 11 Alte informații | 14 Reprezentantul
| | privind transportul | fiscal
| | |
|____________|____________________________|__________________________________
| 1 | 15 Locul de | 16 Data | 17 Durata transportului
| | expediere| expedierii|
___|____________|_____________|______________|_______________2 zile___________________
18a | Prahova 01/04/08 | 19a Codul produsului (cod NC)
Descrierea | |
produselor, | |________________|_____|_____|_____
numere de | | 20a | 21a Greutate
identificare, | | Cantitate | brută (kg)
cantitatea și | | |______________________
tipul | | 2000 l | 22a Greutate
ambalajelor | | | netă (kg)
________________|____________________________|___________|______________________
18b | | 19b Codul produsului (cod NC)
Descrierea | |
produselor, | |________________|_____|_____|_____
numere de | | 20b | 21b Greutate
identificare, | | Cantitate | brută (kg)
cantitatea și | | |______________________
tipul | | | 22b Greutate
ambalajelor | | | netă (kg)
________________|____________________________|___________|______________________
18c | | 19c Codul produsului (cod NC)
Descrierea | |
produselor, | |________________|_____|_____|_____
numere de | | 20c | 21c Greutate
identificare, | | Cantitate | brută (kg)
cantitatea și | | |______________________
tipul | | | 22c Greutate
ambalajelor | | | netă (kg)
________________|____________________________|___________|______________________
| 23 Certificate (pentru unele vinuri și băuturi
| spirtoase, mici producători de bere și mici distilerii)
|
|_______________________________________________________________
| A Înregistrarea | 24 Căsuțele 1 – 22 certificarea
| controalelor. | completării corecte
| Se completează de |__________________________________
| autoritățile | Societatea semnatară și
| competente. | nr. de telefon
| |
| |__________________________________
| | Numele semnatarului
| |
| |__________________________________
| | Locul și data
| |
| |__________________________________
| Continuă pe verso | Semnătura
| (exemplarele 2, 3 și 4) |
|____________________________|__________________________________
ANEXA NR.6
AUTORITATEA NATIONALA A VAMILOR Seria ….. /2008 Nr. …………
DIRECȚIA REGIONALA VAMALĂ
BIROUL VAMAL ………………….
PROCES-VERBAL DE CONSTATARE ȘI SANCȚIONARE A CONTRAVENȚIILOR
NR. .9
încheiat astãzi.. 15.. luna ..04…… anul ….2008….
în localitatea …București……….. județul …Ilfov……..
Agentul(ii) constatator Baciu Adriana Elena…., în funcția(iile) de …Inspector vamal…. din D.J.A.O.V. Ilfov …… am constatat ca:
a) persoana fizica …….., nãscut(a) la data de: …….., în localitatea ……. Județul …… fiul lui …….. și a …….. cu codul numeric personal nr. …… domiciliat în orașul (comuna) ….., str. ….. nr. …, bl. …. sc. … apt. ….. județul …….. legitimat cu buletinul, cartea de identitate/pasaport seria …. nr. …… emis de ….. la data de ………
b) persoana juridicã .SC DUMALEX GROUP……. cu sediul în orașul(comuna) ………, str. ….. nr. …., bl. …. sc. ……. apt. ….. Județul …….. înmatriculatã la Oficiul Registrului Comerțului ……….. sub nr. ….. cu cod unic de înregistrare nr. ……. reprezentatã prin ……… în calitate de ……….. nãscut(a) la data de …….. în localitatea, județul …… fiul lui ……..și a. …….. cu codul numeric personal nr. …., domiciliat în orașul(comuna) …….. str. …… nr. …. bl. …., sc. ….. ap. ….. județul ……. legitimat cu buletinul, cartea de identitate/pasaport seria …… nr. …… emis de ………. la data de …… a sãvârșit la data(ele), ora(ele), localitatea(ile), arãtatã(e) mai jos, urmãtoarea(ele) contravenție(i):
A. 1 S-a incalcat art.195 alin.din Legea nr.571/2003 2 …..S-a aplicat art.220 alin.1 lit.k…din O.G.NR.92/2003, si confiscarea bunurilor (2000 de litri vin alb) ce au făcut obiectul faptei.
fapta(ele) prevãzutã(e) în actul(e) normativ(e) menționat(e) și se sancționeazã, conform: …….O.G.NR.92/2003…………………………….
1. art. ..220… alin .1…… lit .K…. cu amenda de la ……lei, la ………… lei,
2. art …… alin ……. lit ….. cu amenda de la .20.000…. lei, la …100.000……… lei, stabilindu-se amenda în cuantum de:
1 ……..100.000……………(…..una suta mii……………..) lei
AGENTUL(II) CONSTATATOR(I), CONTRAVENIENT,
ANEXA NR.7
Direcția Generală de Finanțe Publice………………….
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
(Denumire societate)
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………..
Adresă, sediu social, filiala, punct de lucru
…………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………….
(Date de identificare societate, Cod unic de înregistrare)
REGISTRUL UNIC DE CONTROL
Ștampila organului emitent
ANEXA NR.8
NOTA UNILATERALA NR…
SCOPUL MISIUNII
RAPORT :
DIRECTOR EXECUTIV,
INTOCMIT,
Inspector vamal
Inspector vamal
ANEXA NR.9
Proces-verbal de predare primire a bunurilor confiscate
Prezentul proces-verbal a fost încheiat astăzi 17.04.2010, între subsemnata Baciu Adriana Elena, inspector vamal în cadrul biroului Supraveghere specială și Mocanu Victor – inspector vamal responsabil cu bunurile proprietate a statului , și face referire la o partidă de marfă de două recipiente a câte 1000 de litri de vin alb demisec. Cantitatea totală este de 2000 de litri.
Recipientele sunt sigilate cu sigiliile de producător nr.05845, 05846; 05803, 05878 și cu sigiliile vamale nr. 0012100 și 0012103.
Marfa a fost confiscată în urma procesului verbal de contravenție nr.9/15.04.2008, p.v.c. încheiat în urma notei de constatare nr.4792/11.04.2008.
Am predat, Am primit,
ANEXA NR.10
DOMNULE DIRECTOR,
Subscrisa SC. DUMALEX GROUP S.A: cu sediul în Județul Ilfov Bdul Biruinței, nr.1-6, comuna Pantelimon, înregistrat la Registrul Comerțului Ilfov sub nr. J23/349/2000, C.U.I.3455436, cont RO12BRMA0740071201700000, BRD sucursala Pantelimon, reprezentată prin Director General Marinescu Ion, reprezentată legal prin avocat Mihaela Rosu formulez prezenta:
PLÂNGERE
Împotriva procesului –verbal de constatare și sacționare a contravențiilor nr.9 din data de 15.04.2008, încheiat de agent constatator Baciu Adriana Elena, avand funcția de inspector vamal în cadrul DJAOV ILFOV.
În fapt la data de 11.04.2008 a sosit în incinta antrepozitului fiscal SC DUMALEX GROUP SA un transport de vin alb demisec, cu atoturismul B46 AKG, condus de domnul Stirbu Tudor, transportator, SC DUMALEX GROUP, însoțit de factura nr. 125/ 10.04.2008, aviz de însoțire a mărfii nr.000456/05.04.2008, buletin la ordine emis la data de 8.04.2008, buletin de analiză nr.562/20.03.2008 (proba de analiză 160).
Menționăm faptul că domnul Stirbu Tudor angajat al SC DUMAEX GROUP a anunțat inspectorul vamal pentru verificarea documentelor necesare care trebuia s însoțească transportul.După verificare, inspectorul vamal a constatat că lipsește documentul administrative de însoțire a mărfii, care trebuia întocmit în momentul livrării mărfii de către furnizor și anume Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.
Conform art.195 alin.2 Cod Fiscalprevede foarte clar ca toate transporturile de produse accizabile trbuie însoțite și de document administrative de însoțire, dar conform art.187 alin.2 coroborat cu punctual 14 din Normele Metodologice de aplicare ale Codului Fiscal, documentul administrative de însoșire se întocmește de către antrepozitul fiscal expeditor, în cazul nostru Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească.Pentru aceste motive considerăm că în mod gresit inspectorul vamal a aplicat amenda contravenționalăasupra antrepozitului fiscal SC DUMALEX GROUP SA.
În acest sens vă rugăm să luați act de situația expusă mai sus și să acționați la anularea măsurii contravenționale impuse de către instituția condusă de dumneavoastră.
Administrator SC DUMALE GROUP SA : Marinescu Ion avocat: Rosu MIhaela
ANEXA NR.11
DOSAR NR.7231/299/2008
ROMANIA
JUDECĂTORIA SECTORULUI 1 BUCUREȘTI
SENTINȚA CIVILĂ NR.9110
Ședința public din data de 30.06.2008
Instanța constituită din:
Președinte: Amelia Farmathy
Grefier: Aurelia Dragomir
Pe rol judecarea cauzei asigurări sociale privind petenta SC DUMALEX GROUP SA și pe intimate AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR-DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV, având ca obiect ”plângere contravențională” .
Dezbaterilor în fond și susținerile părților au avut loc în ședința publică de la data de 23.06.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 30.06.2008, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Prin plîngerea înregistrată pe rolul judecătoriei setorului 1 sub nr.dosar 7231/299/2008, petenta SC DUMALEX GROUP SA a solicitat instanței în contradictoriu cu intimate AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR – DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE SI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV, anularea procesuui verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr.9/15.04.2008 și restituirea celor doua recipient de vin alb demisec având cantitatea de 1000 litrii fiecare, bunuri ce au fost contactate de către intimate.
În motivarea plângerii petenta a arătat că nu îi revenea obligația de a întocmi docmentul administrative de însoțire amărfii, în cazul de față Institutul de Cercetare și Dezvoltare pentru Viticultură și Vinificație Valea Călugărească, amenda aplicată fiind disproporționată față de gradul de pericol social al faptei.
Intimata nu a formulat întâmpinare.
Asupra plângerii instanța reține următoarele date:
La data de 15.042008 petenta a fost sanționată cu amendă de 100 000 lei, reținându-se în sarcina sa faptul că la data de 11.04.2008 a fost localizat înincinta antrepozitului fiscal aparțănând SC DUMALEX GROUP SA un transport de vine alb demise care nu avea documentul administrative de însoțire al mărfii, document ce trebuia întocmit la momentul livrării și trebuia să însoțească transportul. Potrivit dispozițiilor legale în vigoare transporturile transporturile de bunuri trebuie să fie însoțite de documentul administrative de însoțire al mărfii, întocmirea acestuia fiind de competența celui care exediază mărfurile.Totuși pententa nu a fost sanționat pentru că nu ar întocmit acest document, ci pentru faptul că a acceptat să realizezetransportul fara a solicita si poseda documentul administrative de insotire al marfii.Pentru această atitudine petenta a fost sancționată, iar culpa pentru crearea acestei situații îi revine în exclusivitate.Amenda a fost legal aplicată de către agentul constatator, sancționând o conduit nelegală și lipsită de diligență din partea petentei.Cuantumul amenziise situează între limitele legale, orientarea sa catre maximul amenzii de lege special prevazut urmărind descurajarea apariției pe viitor a unor situații similar.Primind amenda maximă petenta își va mări cu siguranță vigilența și corectitudinea în ceea ce privește ansamblul documentelor care trebuie să însoțească conform legislației în vigoare , orice transport de marfă.
Pentru motivele de mai sus araătate, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
Pentru aceste motive
în numele legii
hotărăște
Respinge plângerea formulată de SC DUMALEX GROUP SA cu sediul in comuna Pantelimon, Bdul Biruinței, nr.1-6, împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravenților nr.9/15.04.2008 întocmit de intimata AUTORITATEA NAȚIONALĂ A VĂMILOR –DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV, cu sediul în București, sos.Chitilei nr.230
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare
Pronuntată în sedința publică, azi 30.06.2008
PRESEDINTE Grefier
ANEXA NR.12
DIRECȚIA REGIONALĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE BUCUREȘTI
CĂTRE,
Direcția Județeană pentru Accize și Operațiuni Vamale Ilfov
Vă faceam cunoscut ca prin Sentința civilă nr.9110/30.06.2008 pronunțată în dosarul nr. 7231/299/2008 de către Judecătoria Sectorului 1 București, s-a respins plângerea formulată de petenta S.C.Dumalex Group S.A. împotriva procesului verbal de contravenție nr.915.04.2008 încheiat de D.J.A.O.V. Ilfov.Petenta a declarat recurs împotriva sentinței civile sus menționate.
Tribunalul București, prin decizia din 13.1.2008, a respins recursul ca fiind nefondat.
În consecință se poate trece la executarea procesului verbal de contravenței
DIRECTOR EXECUTIV
ANEXA NR.13
BULETIN DE ANALIZĂ NR:562/20.03.2008
Pentru livrare vinuri
Probă de analiză contraprobă……………………….. Concluzii
Nr. de înregistrare…………….159 Produsul este de calitate medie.
Date de identificare ale vinului
Cantitate………15500 l
Culoare…………alb
Recoltă…………2006
Sortiment…………alb demise
Denumire comercială……………….lot 8A
Caracteristici organoleptice
Aspect…………limpede
Culoare………..galben –verzui
Analize fizico cimice
1.Concentrația alcoolică………………..12,3
2. Aciditate totală(g/l) în acid tartric…..6,65
3. Aciditate volatilă(g/l) în acid acetic…..0,32
4.Oxid de sulf liber(mg/l)……………… 36,3
5. Oxid de sulf total (mg/l)………………95
6. Zaharuri reducătoare(g/l)…………8,75 SEF LABORATOR SEMNATURĂ
7. Intensitate relativă la – 200 C………0,9938
ANEXA NR.14
DIRECȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU ACCIZE ȘI OPERAȚIUNI VAMALE ILFOV
NR.1324/04.02.2009
Către Administrația Financiară a județului Ilfov,
Serviciul Valorificări,
Prin prezenta vă trimitem situația bunurilor devenite proprietatea statului , conform O.G. nr.4/2007, art.3, alin.1 și H.G.nr.731/2007, art.1, ali.9.
Bunurile de mai jos urmează a primi o destinație finală, respective distrugere sau valorificare, în urma comisiilor ce vor fi întocmite.
Poziția 330/232/18.04.2008 – Vin alb demise, ambalat în recipient din plastic, în cantitate de 2000 de litri.
Marfa a fost confiscată în urma încheierii procesului verbal de contravenței nr.9/15.04.2008, și a notei de constatare nr.479211.04.2008
DIRECTOR EXECUTIV
ANEXA NR.15
ANEXA NR.16
ANEXA NR.17
Lista intrăilor de bunuri ANEXA NR.18
ANEXA NR.19
ROMÂNIA LIBERĂ – luni 23 februarie 2009
DGFP Ilfov, organizează licitație publică în conformitate cu prevederile Ordonanței de Guvern nr.14/2007 pentru valorificarea următoarelor bunuri:
-Vin alb Demisec vrac cant. 2000 litri, preț de pornire licitație 3,00 lei/ litru,concentrația alcoolică 12,18% și 12,30%.
Produsul este analizat organoleptic, fizico-chimic, este în conformitate cu specificația tehnică a producătorului și cu STR 941/1992. Prețul include TVA. La licitația publică pot participa atât persoanele fizice, cât și cele juridice, cu respectarea următoarele condiții:
înscrierea la licitație se va face pe baza unei cereri;
plata unei garanții de participare la licitație, reprezentand 10% din valoarea de pornire la licitație, în contul RO46TREZ4215005XXX000241 deschis la Trezoreria Ilfov,
împuternicirea persoanei care îl reprezintă pe ofertant;
pentru persoanele juridice de naționalitate română:
copie de pe certificatul unic de înregistrare eliberat de oficiul registrului comertului;
pentru persoanele juridice străine:
actul de înmatriculare tradus în limba română și legalizat;
pentru persoanele fizice române:
copie de pe actul de identitate;
pentru persoanele fizice străine:
– copie de pe pașaport;
– dovada emisă de creditorii fiscali că nu are obligații fiscale restante.
Bunurile adjudecate pot fi ridicate după plata integrală a contravalorii acestora. Licitația va avea loc în data de 04.03.2009, orele 10,00, la sediul insituției din Str. L.Pătrășcanu, nr.14, sector 3, et.2, cam.110. Relații la telefon 340.56.00/247.
Lista intrăilor de bunuri ANEXA NR.20
Județul Ilfov
Trimestrul 4/2008
CAPITOLUL IV: CONCLUZII ȘI PROPUNERI
CONCLUZII
După cum am putut vedea, valorificarea nu reprezintă decât încheierea unui lung demers de proceduri efectuate în fapt de instituții ale statului, pentru a-și îndeplini atribuțiile prevăzute legal.
Bunurile o dată intrate în proprietatea privată statului, intră sub egida normelor, pătrund într-un circuit instituțional, și călătoresc pe valurile interpretărilor normative ce sunt date uneori de funcționarii publici.
Fiecare circuit, poate fi atipic. O valorificare a unei cantități de marfă ce a fost confiscată pe drepturi de proprietate (pantof sport nike) nu va fi dată niciodată valorificată prin vânzare sau licitație, ci va fi supusă distrugerii, sau atribuirii gratuite unor centre de ajutor. Alte bunuri, mașini, case, sunt supuse eminamente, licitației publice sau vânzării, pentru că doar așa se pot valorifica. Caracterul atipic al procedurii de valorificare stă tocmai în faptul că bunurile care în mod normal și legal erau supuse unei anumite metode de valorificare, pot fi valorificate altfel datorită circumstanțelor cerute de situație. Putem discuta concret de valorificarea bunurilor mobile, (mașini) care în mod normal ar trebui licitate dar unoeri sunt alocate gratuit anumitor instituții publice. Înțelegem astfel, că există o particularitate a procedurii de valorificare, ce reiese din momentul în care bunurile au intrat în proprietatea privată și de aici statul își valorifică bunurile prin modalitatea cea mai convenabilă, însă așa cum o cere interesul public.
Produsele alimentare, vezi cazul de față, au un caracter specific, în sensul că prin natura lor, grăbesc procedura, unele fiind perisabile, cu termene de garanție. Nu putem vorbi de alimente (cașcaval) care se vor valorifica prin licitație publică, decât în cazuri foarte rare, deoarece, durata în sine a procedurii ar pune în pericol înseși calitățile produsului.
Pe de altă parte există bunuri care sunt destinate eminamente distrugerii, dacă facem referire la cele alterate, cu termenul de garanție expirat. Acestea nu pot fi vândute sub nici o formă și nici utilizate ca materie primă pentru fabricarea altora.
Din ideile prezentate mai sus înțelegem că este vorba de o flexibilitate a deciziei privind alegerea metodei de valorificare. Oricât de flexibilă ar putea fi această decizie există însă câteva cazuri pentru care nu există loc de interpretare legală. Cazul drogurilor, substanțelor psihotrope, armelor și a munițiilor, confirmă cele mențioanate de mine anterior.
Un element important la care aș mai vrea să mai fac referire ține de modalitatea de dobândire a dreptului de proprietate privată a statului. Confiscarea, ca procedeu specific, reclamă o vigilență deosebită din partea organului de control, recuperarea tuturor informațiilor necesare formării unei imagini complete a speței, atât pentru instituția de valorificare cât și pentru un eventual probatoriu în instanță.
Lăsând la o parte acest aspect și mergând dincolo noțiunea juridică, valorificarea unui bun, se definește prin eficiența acesteia. Putem spune că această eficiență ține de cât de bine se îndeplinesc și celelalte proceduri precedente, cu care se află într-o relație de interdependență. Valorificarea unui bun nu se va face niciodată așa cum trebuie, dacă la procedura ce o precedă, în cazul nostru, confiscarea, nu s-a întocmit și cules toată documentația necesară care va servi la evaluare. Spre exemplu dacă o confiscare de bunuri s-a efectuat în urma unui abuz al statului, în procedura de valorificarea, bunurile, vor fi recuperate de către contravenient, conform hotărârii judecătorești, dacă acesta contestă actul sancționator. Sau dacă în cadrul unei proceduri de confiscare nu sunt culese toate documentele de probă, sau nu se vor culege informații vaste despre produsele confiscate, va exista probabilitatea ca acestea să fie sub/supraevaluate de comisia de evaluare. Evaluarea se va face necorespunzător, iar prin valorificare statul nu-și va recupera prejudiciul cauzat prin fapta contravențională.
Problema de fond o constituie însă, alegerea metodei de valorificare. Dacă mai înainte am vorbit de elasticitatea acesteia, trebuie să discutăm puțin și de riscuri. Riscul de a alege o metodă de valorificare ineficientă, ține în mare măsură de criteriile de evaluare ale bunului și valorificarea lui. Dacă la lege se vorbește de dimensiune, valoarea în piață a bunului, vechime, uzură, garanție, considerăm că ar trebui să existe neapărat și anumite criterii de alegere a metodei de valorificare. Normativul a omis acest aspect lăsând o putere discreționară mult prea importantă factorilor de putere (conducătorul instituției), criteriile de evaluare menționate în lege nefiind suficiente. Ar trebui ca la alegerea modalității de valorificare să existe și un criteriu ce ține mai degrabă de marketing. Care metodă de valorificare dintre cele pe care legea mi le-a pus la dispoziție îmi acoperă integral prețul stabilit de evaluator? Metoda de valorificare aleasă este una care să-mi garanteze faptul că statul își va recupera în totalitate prejudiciul cauzat?
Pe aceste tipuri de întrebări ar trebui să se discute la comisia de valorificare, bineînțeles dacă vorbim de comercializare și nu de distrugere sau atribuire gratuită.
Iată că am scos la suprafață un criteriu nou, cel de marketing care este și unul logic de fapt, ce ține de finalitatatea procedurii. În zadar sunt eforturile depuse de organul care a făcut constatarea și a introdus practic bunurile în proprietatea privată a statului dacă, organul de valorificare utilizează numai criteriie menționate de lege, fără a avea în vedere și alte aspecte ce țin de comercializarea bunului. Niciodată nu vom putea vorbi de o licitație publică atunci când obiectul valorificării îl fac bunurile alimentare. Dacă obiectul valorificării îl face însă un autovehicol care are un aspect bun și nu este uzat semnificativ, putem să-l licităm, deoarece există un interes al pieței în acest sens. Dacă punem și un preț de evaluare diminuat față de cel al pieței, și-l stabilim ca plafon de pornire al licitației, avem o certitudine că mașina se va valorifica cu un preț bun. Bineînțeles, la aceasta contribuie și starea reală a autovehicolului.
Ce am vrut să subliniez mai sus, a fost de fapt ideea că metoda de valorificare trebuie să fie în directă legătură cu prețul și realitatea efectivă a bunului, ca să existe un interes real dat de piață pentru achiziționarea lui, și selecția metodei trebuie să vizeze direct acest interes. Altfel vom vorbi de valorificări sub prețul bunului, care duc mai degrabă la adâncirea prejudiciului decât la acoperirea lui.
Dacă ne raportăm la cazul practic prezentat, vom constata exact situația pe care am expus-o mai sus: cantitatea de vin confiscată a fost valorificată printr-o metodă nerecomandată de interesul pieței la acel moment. Era vorba de un produs alimentar și s-a dispus valorificarea lui prin licitație. Confiscarea s-a efectuat în bune condiții, având în vedere și hotărârea instanței privind această cauză. O dată cu trimiterea produselor către Serviciul Valorificări, acestora li s-a impus un preț, și o modalitate de valorificare (licitația publică). După cele trei sedințe de licitare ale bunurilor, acestea au fost trimise spre vânzare directă, după ce prețul lor a fost scăzută cu 65% din ce se stabilise inițial. Practic, putem spune că vinul a fost vândut la un preț sub valoarea stabilită, în principal datorită faptului că alegerea metodei de valorificare nu a avut în vedere și interesul pieței pentru acest tip de produs. Piața are un cuvânt de spus, și acest lucru s-a văzut prin acest eșec; costuri suplimentare cu organizarea celor trei licitații și în acelasi timp, scăderea prețului de evaluare și pornire cu 65% ,adică cu mai mult de jumătate. Fărădoarșipoate principala cauză a acestei valorificări prost realizate, este alegerea metodei necorespunzătoare cu natura bunului.Vinul trebuia destinat unei forme de comercializare directă, fie din depozit, fie printr-o altă formă. Putem spune că licitația publică, în acest caz, era metoda cea mai puțin indicată. Care erau cumpărătorii interesați să liciteze pentru 2000 de litri de vin de calitate medie și concentrație 12,3% alcool pur, la un preț de pornire de 3 lei/litru? Eventual persoane juridice care să folosească vinul ca materie primă, însă prețul de pornire a fost mult prea mare, dacă s-a avut în vedere acest aspect. Dacă ne gândim bine, cei 2100 de lei (prețul la care a fost vândută marfa într-un final), nu stim dacă au acoperit nici întreaga cheltuială făcută cu organizarea celor trei licitații, vânzarea și păstrarea a vinului.
Având în față acest exemplu practic precum și referințele teoretice prezentate anterior, putea spune că există un set de recomandări de care ar trebui să se țină seama atunci când se valorifică un bun:
procedura de evaluare din cadrul comisiei să se facă mai fundamentat, în baza a mai multor documente, analize de laborator, și eventual o cercetare de piață, care să ajute la determinarea celei mai bune soluții de valorificare;
o colaborare mai strânsă între organul care a efectuat confiscarea și cel care a valorificat bunurile, pentru o parcurgere mai rapidă a întregului circuit, evitându-se astfel alterarea produselor confiscate cu termen de garanție;
un accent important să se pună asupra prevederilor legale ce relemetează întreg circuitul bunurilor fără nici o abatere de la acestea;
o analiză mai strictă a bunurilor, ce urmează a fi evaluate, pentru a se cunoaște exact documentele ce lipsesc de la dosarele comisiei;
o atenție deosebită să se acorde normelor ce reglementează întreg circuitul bunurilor, de la intrarea lor în domeniul privat al statului până la valorificarea lor;
Respectarea acestor idei ar putea acoperi câteva dintre scăpările care dau naștere pe parcursul timpului la blocajele de interpretare legală, și la rezolvarea situațiilor de moment.
Dincolo de aspectele procedurale, cunoaștem faptul că cele mai controversate modalități de valorificare, sunt licitația publică și vânzarea directă, proceduri care oferă o putere discreționară sporită factorilor de putere instituționali (conducătorii de instituții).
Este evident faptul că o vânzare directă poate fi manipulată de către persoane interesate în scopul obținerii produselor confiscate la prețuri mult sub piață și apoi revândute. Există, de asemenea, posibilitatea ca si la licitație să existe diverse persoane apropiate din cadrul membrilor comisiei care să dorească bunurile pentru care se organizează licitația.
Constatăm astfel că există o portiță prin care se pot obține bunuri la prețuri foarte mici, din cercul funcționarilor publici direct interesați, realizându-se astfel o pagubă materială a statului pentru bunurile ce trebuie valorificate.
În acest sens propunem o modificare a H.G. nr.731/2007, la care se va introduce un nou articol cu numerotarea aferentă ce va avea titlul „ condițiile privind persoana care poate achiziționa bunuri supuse valorificării”. Această dispoziție va avea în vedere:
ca persoana care achiziționează bunurile intrate proprietatea privată a statului, să nu fie grad de rudenie cu membrii comisiei de evaluare, valorificare, sau cu conducătorul organului de valorificare;
persoana care achiziționează bunurile să nu aibă legături comerciale directe cu aceștia;
metoda de valorificare să se decidă în cadrul ședințelor comisiei de evaluare și nu de către conducătorul instituției publice așa cum este în prezent;
Aceste dispoziții vin în ajutorul celorlalte reglementări legale privind combaterea corupției în administrație, și transparența în săvârșirea actului public. Modificările se vor face cu respectarea celorlalte acte normative în domeniu și vor avea în vedere și aspectele tehnice adiacente altor domenii (marketing).
Respectarea cerințelor juridice reprezintă un element deosebit de important, alături de interpretările legale ce se dau de către persoanele în funcții de conducere. De multe ori există posibilitatea ca diferiți actori implicați să vadă o anumită speță într-un mod diferit, ceea ce duce la acțiuni diferite, și la consecințe diferite. Indiferent de divergențele de moment, între funcționarii publici, șefii de instituții publice și alte persoane implicate, triumfător trebuie să iasă întotdeauna aspectul legitim și dreptul civil în adevărata și originara lui formă. Importanța acestui fapt ține de înseși existența statului de drept, a principiilor și condițiilor de executare a legii.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Valorificarea Bunurilor Confiscate (ID: 130194)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.