Totul Despre Cna

CNA este o autoritate publică autonomă, înființată în 1992 și aflată sub control parlamentar, a cărei activitate este reglementată de Legea audiovizualului nr. 504 din 2002. Regulile CNA vizează spațiul reprezentat de televiziuni și radiouri (denumit generic spațiu audiovizual).

Rolul CNA-ului, în general

Rolul CNA-ului este de a asigura o piață a audiovizualului bazată pe libertate de exprimare, pluralism și liberă concurență. În același timp, CNA trebuie să asigure respectarea de către posturile de televiziune și radio a normelor privind informarea corectă, viața privată, demnitatea umană și protecția minorilor. Este importanta atribuția CNA-ului de a reglementa aspectele care privesc conținutul programelor, publicitatea și teleshopping-ul din audiovizual și emisiunile electorale. În plus, CNA urmărește ca drepturile telespectatorilor și radioascultătorilor să fie respectate, un aspect important în acest sens reprezentându-l protecția minorilor și a demnității umane.

Va exista un CNA pentru online?

Bineînțeles că au existat și vor exista mereu inițiative publice de reglementare a internetului prin intermediul unui organism de genul CNA-ului. Ținta unor astfel de reglementări ar putea fi, în viitor, serviciile de televiziune online, live sau on-demand. Spre exemplu, anumite forme de televiziune online (în special expunerea comerciala a unor secvențe video pe siteurile unor televiziuni) fac deja obiectul reglementării Directivei privind serviciile media audiovizuale, adoptate in 2007.

CNA-ul pare a nu fi interesat de preluarea atribuțiilor impuse de această Directivă, motiv pentru care locul rămâne încă vacant. E greu de crezut însă că lucrurile vor rămâne la fel și anul viitor, dat fiind faptul ca, în ultima vreme, online-ul preia din materialele controversate din lumea TV, iar impactul tot mai mare de care se bucură internetul are toate șansele să lipsească de conținut reglementările instituțiilor de tipul CNA-ului. O alta formă de conținut din mediul online care ar putea intra în viitor în vizorul unor instituții asemenea CNA-ului este reprezentată de publicitatea online.

Este posibilă reglementarea internetului?

În ansamblul său, conținutul produs de oamenii conectați online nu poate fi reglementat. Internetul este acum un cumul de conținuturi: video, audio, text, etc. Toate aceste forme de conținut se prezintă sub nenumărate forme în internet. Fiecare dintre editorii responsabili de redactarea unui conținut în internet se adresează unei piețe care nu se limitează aproape niciodată la granițele unui anumit stat. Orice fel de reglementare generală e un pariu pierdut chiar de la început.

Reglementare și autoreglementare

Punctual vorbind, însă, reglementarea internetului este de dorit. Așa se întâmplă, spre exemplu, în cazul pornografiei infantile, în cazul drepturilor de autor și în multe alte cazuri. Dincolo de acest lucru, actorii din mediul online trebuie să conștientizeze faptul că viitorul reglementărilor pe care le va cunoaște mediul online depinde numai de capacitatea lor de a genera un pol de putere care poate negocia real cu autoritățile de reglementare. În acest sens, ideea de autoreglementare cunoaște o dezvoltare din ce în ce mai largă printre asociațiile profesionale din întreaga lume.

Concluzia?

Chiar daca CNA-ul nu are înca reglementări aplicabile internetului, poate ar fi bine ca piața de internet din România să își creeze propriile reguli și propriul organism de aplicare a acestora, tocmai pentru a creiona un cadru de reguli pe care viitoarele reglementări ale statului să nu-l poata ignora.

MONITORIZARE RADIO

Activitatea de monitorizare a conținutului programelor difuzate de posturile de radio cu acoperire națională în anul 2013 a avut ca obiective:

-Respectarea legislației și a reglementărilor în domeniul audiovizua

lului (Legea audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările și completările ulterioare, Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conținutului audiovizual etc.);

-Analiza sesizărilor/reclamațiilor în legătură cu conținutul progr

amelor audiovizuale.

Sarcinile curente ale monitorizării programelor difuzate de posturile de radio au fost

stabilite în ședințele Consiliului Național al Audiovizualului.

Principalele teme de monitorizare în anul 2013 au fost:

Protecția minorilor

-Monitorizarea programelor difuzate în intervalele orare în care copiii au acces neîngrădit la programele de radio: emisiuni matinale și de divertisment, producții muzicale ș.a.;

-Selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea situațiilor în care apar încălcări ale prevederilor legale privind protecția minorilor;

-Întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine

-Monitorizarea programelor informative, programelor de divertisment,

programelor de dezbatere, monitorizarea conținutului publicității;

-Selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea situațiilor în care apar încălcări ale prevederilor legale privind protecția demnității umane și a dreptului la propria imagine a persoanelor;

-Întocmirea rapoartelorde monitorizare.

Asigurarea informării corecte și a pluralismului

-urmărirea programelor informative și de dezbatere;

-selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea situațiilor în care apar încălcări ale prevederilor legale privind informarea corectă a publicului;

-întocmirea rapoartelor de monitorizare.

80

Publicitatea și sponsorizarea programelor

-Monitorizarea tuturor tipurilor de programe;

-Selecția, evaluarea, clasificarea și încadrarea rezultatelor în urma analizei conținutului publicității sau a programelor sponsorizate;

-Întocmirea rapoartelor de monitorizare.

Monitorizarea grilelor de programe

-Monitorizarea respectării de către radiodifuzori a grilelor de program aprobate, urmărind structurile serviciilor de programe difuzate de posturile de radio, cu privire la:

-Structura serviciului de programe după sursele de proveniență;

-Opere audiovizuale românești și europene;

-Structura serviciului de programe pe tipuri de programe/emisiuni.

-Întocmirea fișei grila postului.

Altele(jocuri și concursuri, responsabilități culturale, drepturi de difuzare

–evenimente de importanță majoră, sesizări/reclamații).

Posturile de radio monitorizate

În anul 2013, cu un număr mediu de personal de monitorizare de 3,1 persoane, au fost monitorizate, sistematic sau prin sondaj, sau ca urmare a sesizărilor/reclamațiilor primite, programele difuzate de 19 posturi de radio: Activ EFEM, București FM, Europa FM, HFM, Info PRO, Kiss FM, Magic FM, Național FM, Pro FM, Radio 21, Radio Gold FM, Radio Guerrilla, Radio ZU, Realitatea FM, RFI România, Rock FM, România Actualități (Radio România Actualități), România Cultural (Radio România Cultural) și Sport Total FM.

Au fost efectuate un număr de 3221 de monitorizări ale emisiunilor de radio difuzate, finalizate prin rapoarte prezentate Consiliului. (O monitorizare reprezintă analiza unei ediții a unei emisiuni, pe o temă dată). Aceste monitorizări au acoperit 5980 de ore de program

difuzat, din care 570 de ore au fost cuprinse în rapoartele de monitorizare, iar 1488 de ore de program au fost monitorizate pentru evaluarea fișei grilelor de programe ale posturilor.

Referitor la conținutul programelor difuzate de posturile de radio, în anul 2013 s-au înregistrat un număr de 36 de sesizări/reclamații primite de la radioascultători.