Studiu Privind Cauzele Criminalitatatii In Penitenciarele Rahova, Jilava, Arad, Craiova, Satu Mare, Targsor, Miercurea Ciuc, Targu Mures

CAPITOLUL 4

STUDIU PRIVIND CAUZELE CRIMINALITĂȚII ÎN PENITENCIARELE: RAHOVA, JILAVA, ARAD, CRAIOVA, SATU MARE, TÂRGȘOR, MIERCUREA CIUC, TÎRGU-MUREȘ,

4.1. OBIECTIVELE ȘI METODOLOGIEA CERCETĂRII

În continuare voi prezenta un studiu privind cauzele criminalității precum și analiza fenomenului de crimă organizată în rândul persoanelor de sex feminin și masculin condamnate din penitenciarele Rahova, Jilava, Arad, Craiova, Satu Mare, Târgșor, Miercurea Ciuc și Tîrgu-Mureș pe baza datelor obținute din activitatea de cercetare din cele 9 penitenciare din România, în vederea redactării teze de doctorat.

Obiectivele urmărite în acest studiu sunt următoarele:

de investigare a condamnaților studiați din punct de vedere socio-uman;

motivul care a determinat producerea crimei sau cum asemenea fapte pot fi prevenite pe viitor.

explicarea criminalității ca fenomen social pornind de la faptele sociale anterioare.

modul de a cunoaște evoluția fenomenului infracțional în cazul condamnaților intervievați.

de a oferi soluții viabile de resocializare a celor care și-au ispășit pedeapsa, sau chiar de calificarea lor în diferite profesii pe timpul executării pedepsei;

propunerea unor politici penale eficiente, care să fie capabilă să descifreze măsurile cele mai adecvate de prevenire și combatere a criminalității;

Un prim demers de investigare și realizare a studiului a fost analiza documentară, prin studierea reglementărilor legislative din domeniul penitenciarelor din Romania și care sunt demersurile pentru a realiza studiul în cele 9 penitenciare, stabilite ca locații pentru desfășurarea studiului.

Un al doilea demers pentru realizarea studiului a fost obținerea acordului din partea Administrație Naționale a Penitenciarelor, stabilirea calendarului și a intervalelor orare de desfășurare a studiului în fiecare dintre penitenciarele menționate. Din partea penitenciarelor a fost desemnată o persoană de legătură, pentru accesul și asistență de specialitate, de regulă unul dintre psihologi. Bugetul alocat studiului, respectiv cheltuielile de deplasare, cazare, în cele 9 penitenciare din țară au fost suportate de către autoarea tezei.

Ca tehnică de cercetare a fost folosit chestionarul pentru a încadra deținuții într-un anumit gen de infracțiuni, pentru a determina caracteristicile socio-umane ale acestora în funcție de sex, vărstă, studii, ocupație, familie, antecedente, mediu de proveniență. A fost de asemenea semnat cu fiecare deținut intervievat un formular de acceptare care permite utilizarea informațiilor ce privesc datele personale la realizarea cercetării, formular semnat și de un martor angajat desemnat de conducerea penitenciarului. Un formular a rămas la intervievat iar altul la cercetător.

Pentru culegerea/colectarea informațiilor metoda de cercetare utilizată a fost metoda cantitativă, utilizând ca tehnică ancheta pe bază de chestionar aplicat unui număr de subiecți prin tehnici specifice de eșantionare. Chestionarul elaborat a urmărit în esență obținerea informațiilor necesare cercetării. Stabilirea întrebărilor, tipul și modul lor de formulare au fost stabilite sub îndrumarea coordonatorului științific al tezei de doctorat. Întrebările din chestionar se regăsesc în Modelul chestionarului din anexa la teză.

Administrarea chestionarului s-a făcut față în față – cercetătorul de ancheta , respectiv autoarea tezei, adresând întrebările, iar subiectul a răspuns, impunându-se în acest fel respectarea strictă a instrucțiunilor de completare, iar subiectul a avut posibilitatea de a adresa întrebări suplimentare.

Chestionarul a fost aplicat unui număr de 294 de deținuți din nouă unități carcerale din România (Arad – Secția de bărbați, Arad- Secția de femei, Craiova, Jilava, Miercurea Ciuc, Rahova, Satu-Mare, Târgșor, Târgu-Mureș). În tabelul 4.1 sunt prezentați numărul de deținuți chestionați pe fiecare penitenciar în parte.

Tabelul 4.1

Numărul de deținuți chestionați/penitenciar

Sursa: autoarea, în baza centralizării chestionarelor

Numărul de femei și bărbați condamnați din totalul persoanelor chestionate este prezentat în graficul 4.1

Graficul 4.1

Numărul persoanelor chestionate în funcție de sex

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Pentru administrarea, utilizarea și analiza statistică a datelor am utilizat aplicația IBM SPSS Statistics 20, aplicație ce conține numeroase funcții analitice. Funcțiile acestei aplicații sunt: managementul bazei de date, transformarea datelor, analiza datelor, prezentarea datelor (grafice, tabele).

Pașii utilizați pentru analiza statistică: introducerea datelor, pregătirea datelor, selectarea procedurii statistice, selectarea variabilelor ce urmează a fi supuse prelucrării, rularea procedurii, analiza rezultatelor în Viewer, editarea rezultatelor.

Procedurile utilizate pentru analiza statistică a datelor: discriptivă, comparativă. Metodele de prezentare a rezultatelor: grafice, tabele. Categoriile de variabile, primare includ valorile rezultate direct din cercetare, introduse manual în baza de date.

Prelucrarea propriu-zisă constă din comparații, alocări procentuale, reprezentări grafice structurate pe grupe de fenomene și cauze și înțelegerea acestora. Doar prin analiza si interpretarea datelor vom stabili semnificația corectă a faptelor în funcție de contextul acestora, raportat la caracteristicile și structura fenomenelor investigate.

Identificarea caracteristicilor comune a persoanelor condamnate pe baza variabilelor menționate mai sus poate fi folosită în prevenirea actelor infracționale prin acordarea unei mai mari atenții persoanelor care manifestă comportamente ca cele ce reies din interpretarea rezultatelor.

De menționat că în prezenta cercetare nu a fost nevoie de identificarea respondenților după nume și prenume, avându-se în vedere protejarea confidențialității datelor personale.

4.2. EVOLUȚIA STATISTICĂ A PERSOANELOR CONDAMNATE DEFINITIV DE INSTANȚELE JUDECĂTOREȘTI DIN ROMÂNIA ÎN PERIOADA 2009-2013.

Graficul 4.1

Evoluția persoane condamnate definitiv de instanțele judecătorești pe sexe în perioada 2009-3013

Sursa: http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo3&lang=ro&ind=JUS104A

Din datele prezentate se poate observa că numărul total al persoanelor condamnate definitiv a crescut cu peste 37% în 2013 comparativ cu 2009, dar totuși se înregistrează o scadere față de anul 2012. Același trend se menține și pentru personele de sex masculin, cât și pentru cele de sex feminine.

4.3 ANALIZA FENOMENULUI DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ÎN RÂNDUL PERSOANELOR DE SEX FEMININ CONDAMNATE DIN PENITENCIARELE ARAD ȘI TÂRGȘOR ȘI A FACTORILOR CARE INFLUENȚEAZĂ COMITEREA INFRACȚIUNILOR

4.3.1. CRIMINALITATEA FEMININĂ

Criminalitatea feminină a fost un subiect dezbătut intens, mai ales în secolul XIX, când s-au realizat primele statistici cu privire la acest subiect.

La acel moment, părerile erau împărțite, fiind evidențiat, pe de o parte, caracterul frumos și plăcut al femeii, iar pe de altă parte, natura sa șireată. Pentru a se justifica numărul scăzut de infracțiuni săvârșite de către femei, s-au preluat ideile Școlii pozitiviste, conform cărora criminalitatea feminină este mai scăzută din cauza expunerii mai reduse a femeilor la situații conflictuale și nu datorită constituției lor fizice.

Există, de asemenea, și opinia conform căreia femeile sunt egale bărbaților și de aceea e greșit să se facă statistici pe sexe în ceea ce privește criminalitatea. Această teorie este în opoziție cu cea a antropologiei pozitiviste, a cărui reprezentant de seamă a fost Cesare Lombroso, conform căreia intervenția scăzută a femeilor în lumea infracționalității se datorează, mai ales, numărului crescut de valori morale după care se ghidează în viață. Astfel, femeia criminală este considerată deviantă.

Alți autori, precum Ferreira Deusdado, un catolic liberal, consideră că statisticile nu reflectă realitatea în ceea ce privește implicarea femeilor în zona criminalității. El susține că aflate în circumstanțe favorabile și cu instrumentele necesare la dispoziție, femeile pot crea mai multe daune decât bărbații și într-un număr mult mai mare, folosind ca exemplu imfracțiunea de omor prin otrăvire.

Din punctul de vedere al lui Deusdado, femeia rămâne în umbră, având rolul de complice sau de instigator la infracțiunile săvârșite de către bărbați. El merge mai departe, caracterizând femeia criminală în următorii termeni: „uneori ipocrită, alteori tupeistă și cinică, îi place să mintă și să înșele” și o consideră „mai puțin capabilă de pocaință decât bărbatul”.

Există, de asemenea, și o analiză a femeii criminale din punct de vedere neurologic, analiză realizată de către Cesare Lombroso. Rezultatele testelor sale arată un craniu mai mic la femeia criminală, asemănător cu cel al bărbatului criminal, însă la cel din urmă sunt evidente mai multe anomalii, care arată, de fapt, în cazul ambelor sexe, existența atavismului la aceste persoane.

Din punct de vedere estetic, femeia criminală are maxilarul mai proeminent, iar în cazul celor condamnate în special pentru omor, furt și prostituție, rezultatele arată greutate normală, însă înălțime mai mică, ochi și păr închis la culoare și vârstă mai inaintată decât în cazul condamnatelor pentru alte infracțiuni.

În cazul femeii care se naște cu instincte criminale, Lombroso susținea că aceasta este mai feroce și mai puternică decât bărbatul criminal. În cazul acestor femei, există dorința de a face victima să sufere, ele fiind conduse, în special, de pasiune, având o mare sensibilitate erotică, iar aceasta împreună cu inteligența și forța fizică are drept rezultat infracțiuni dosebit de grave.

În ceea ce privește motivația, la femeile născute criminale găsim dorința de răzbunare, mai puțin întâlnită în cazul bărbaților născuți criminali. Una dintre carcateristicile principale este premeditarea, dat fiind faptul că răzbunarea are la bază gelozia, ceea ce poate exagera sexualitatea acestui tip de femeie. Însă, este eronat să considerăm că infracțiunile sunt comise din dragoste. Pentru acest gen de femeie, iubirea este o experiență egoistă, de scurtă durată și volatilă, strâns legată de trădare.

De asemenea, femeia criminală mai poate fi condusă de către lăcomie, dorindu-și diverse haine și accesorii care să arate confort financiar. Este capabilă de a-și sacrifica familia pentru a-și atinge scopul, iar dacă are nevoie, prin abilitatea sa, folosește un complice. În aceste situații, se evidențiază nivelul înalt de inteligență al femeii prin complexitatea infracțiunii savârșite. În cazul în care este arestată, își neagă vinovăția sau invocă legitima apărare, fiind o mincinoasă mai bună decât bărbatul criminal, prin faptul că îți folosește latura emoțională.

În literatura de specialitate, au fost identificate de către Rafter și Stanko șase impostaze ale femeilor care influențează felul în care acestea sunt văzute când comit o infracțiune sau sunt victime.

În primul rând, femeia este văzută ca prizonieră a unor forțe biologice care le scapă de sub control, acesta fiind un mod de a explica comportamentul, descris ca irațional de către unii.

În al doilea rând, femeia a fost descrisă ca fiind impulsivă și nonanalitică, ceea ce afectează luarea de decizii corecte și crește riscul de comitere de infracțiuni.

De asemenea, s-a realizat portretul femeii slabe care își urmează bărbatul în acțiuni ilegale. Această teorie se aplică destul de des în cazul infracțiunilor de trafic de droguri.

Femeia a mai fost descrisă ca fiind naivă și ușor de manevrat, iar femeia puternică, cea care poate sparge stereotipul rolului pasiv este văzută ca deviantă și implicit, predispusă spre săvârșirea de infracțiuni.

Cea de-a șase imagine a femeii realizată de către cei doi autori este cea a femeii care reprezintă răul pur, ignorând comportamentul impus unei femei de către societate.

Femeia criminală din penitenciarele românești

Prezentăm în graficul 4.2 evoluția statistică a persoanelor de sex feminin condamnate definitiv de instanțele judecătorești în perioada 2009-2013. Din analiza datelor prezentate se poate observa faptul că numărul persoanelor condamnate de sex feminin a crescut cu 41,65% în anul 2013 față de 2009, deși se remarcă o scădere a numărului condamnatelor față de 2012.

Graficul 4.2

Femei condamnate definitive de instanțele judecătorești din România în perioada 2009- 2013

Sursa: Institutul Național de Statistică, prelucrare proprie

În continuare vom analiza infracțiunile săvârșite de cele 59 de personae condamnate de sex feminin intervievate în cadrul cercetării, din cele două penitenciare, Arad–secția femei și penitenciarul Târgșor. Rezultatele sunt prezentate în graficul 4.3.

Infracțiuni asociate grupurilor infracționale organizate sunt cele de trafic de droguri, trafic de persoane, proxenetism și, în unele cazuri, înșelăciune.

Graficul 4.3

Infracțiuni săvârșite de cele 59 de persoane de sex feminine condamnate

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Din totalul persoanelor de sex feminin intervievate, 13 persoane sunt condamnate pentru astfel de infracțiuni, iar restul de 46 pentru furt, tâlhărie, omor, pruncucidere și act sexual cu minori. Așa cum rezultă din graficul de mai sus, infracțiunile cele mai des săvârșite de către femei sunt cele de furt și tâlhărie. Această statistică se poate explica prin nevoia femeii de ași asigura supraviețuirea ei și a celor din jurul ei, dar și de dorința de a evada, de a evolua din punct de vedere economic și, implicit, social.

Infracțiuni asociate criminalității organizate în cazul persoanelor de sex feminin

Putem opina că indiferent de infracțiunea comisă de membrii grupurilor de crimă organizată, ceea ce se urmărește în principal este realizarea unui venit ilicit într-un timp cât mai scurt. Consider că în cazul persoanelor de sex feminin condamnate nu realizarea unui venit ilicit imediat este cauza unor astfel de infracțiuni. În urma aplicării chestionarelor în acest caz se pot menționa următoarele concluzii: pe de o parte, avem femeile ambițioase și extrem de inteligente care au condus acest gen de operațiuni, fiind practic persoana “din umbră”, iar, pe de altă parte, există femeile care s-au implicat în astfel de activități dat fiind faptul că soțul sau concubinul erau parte al unui asemenea grup. În aceste situații, este evident că ele au fost folosite și șantajate emoțional. Acest lucru nu reprezintă o scuză pentru acțiunile lor, însă oferă o explicație.

Infracțiuni asociate criminalității organizate săvârșite de persoanele de sex feminin analizate din punct de vedere al stării civile

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate, din punct de vedere al stării civile este prezentată în graficul 4.4.

Graficul 4.4

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate, din punct de vedere al stării civile

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Așa cum rezultă și din graficul de mai sus, marea majoritate a celor condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate, aleg viața în concubinaj, pe când numai 23% dintre ele sunt căsătorite. Deasemenea un procent de 31% sunt necăsătorite. Interesant faptul că procentul cel mai mic al persoanelor condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate, îl reprezintă persoanele divorțate, 7%. Dintre cele căsătorite, marea majoritate au soții condamnați în aceeași cauză în alte penitenciare din țară, situația fiind identică și în cazul femeilor ce trăiesc în concubinaj. De observat că numărul femeilor necăsătorite este egal cu al celor care au ales ca formă de conviețuire concubinajul. Mai mult decât atât, în cazul condamnatelor pentru acest gen de infracțiuni se observă nevoia de implicare într-o relație, dat fiind faptul că mai puțin de jumătate dintre ele erau fără partener, din punct de vedere amoros, la nivelul săvârșirii infracțiunii. Cu toate acestea, mai mult de jumătate (8 dintre ele) au copii, una singură având în întreținere mai mult de 3 copii, după cum se poate vedea în Graficul 4.5.

Graficul 4.5

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate, după numărul de copii aflați în întreținere

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

O altă analiză efectuată se referă la persoanele de sex feminin condamnate pentru alte genuri de infracțiuni din punct de vedere al stării civile, analiză prezentată în graficul 4.6.

Graficul 4.6

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte genuri de infracțiuni din punct de vedere al stării civile

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Marea majoritate și în cazul acestor condamnate alege să trăiască în concubinaj (35%, respectiv 16 persoane din totalul de 59 chestionate), pe când căsătorite sunt doar 11 (24%), iar restul de 19 aleg sa fie singure 9 necăsătorite(19%), 5 divorțate, respectiv11%, iar 5 sunt văduve (11%).

Dincolo de faptul că biserica dezaprobă traiul în concubinaj, această formă de conviețuire arată o dorință a individului, dar și imposibilitatea de a-și atinge scopul din varii motive. Acest lucru se vede și prin prisma infracțiunilor savârșite, dat fiind faptul că incapacitatea sau comoditatea în a progresa, deși vizibilă, nu reprezintă pentru ei un impediment în asigurarea unui trai, cel puțin, la limită.

În ceea ce privește numărul de copii aflați în întreținere, situația diferă față de cea a condamnatelor pentru infracțiuni prevăzute în legi speciale în sensul în care această categorie de femei au mai mulți copii (vezi graficul 4.7)

Graficul 4.7

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte genuri de infracțiuni din punct de vedere al numărului de copii aflați în întreținere

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Dat fiind numărul mare de copii aflați în întreținere și contextul economic și social actual, se explică numărul mare de femei condamnate pentru infracțiuni precum furtul și tâlhăria deși în situația prezentată se poate observa că cele mai multe femei condamnate pentru acest tip de infracțiuni sunt femeile făra copii și pe măsură ce crește numărul copiilor în întreținere descrește numărul condamnatelor ca și în cazul femeile condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate.

Nivelul de educație

Unul dintre factorii importanți care stau la baza unui comportament infracțional îl reprezintă educația.

În cazul femeilor condamnate pentru infracțiuni de crimă organizată, analizate după nivelul de educație situația este prezentată în graficul 4.8.

Graficul 4.8

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate, după nivelul educațional

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Cele mai multe condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate au studii superioare (38%), ceea ce nu este surprinzător, dat fiind faptul că săvârșirea unor infracțiuni din această categorie se caracterizează prin inteligență. Predispuse la astfel de infracțiuni sunt și femeile care au absolvit doar învățământul primar(23%) sau gimnazial(23%). Procentul cel mai mic în astfel de infracțiuni îl reprezintă persoanele absolvente liceu sau școală profesională(8%).

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte genuri de infracțiuni, după nivelul educational este prezentată în graficul 4.9.

Graficul 4.9

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte tipuri de infracțiuni, după nivelul educational

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Concluzia care se desprinde în această situație este că persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte tipuri de infracțiuni, sunt persone cu nivel scăzut de educație, respective învățământ primar sau gimnazial(45%), situație similar cu cea a condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate(46%) sau chiar fără studii(20%). Din totalul femeilor condamnate pentru alte tipuri de infracțiuni, 20% sunt absolvente de liceu în timp ce 15% sunt absolvente de învățământ superior.

Realitatea ne arată că în acest moment la noi în țară mai sunt persoane care nu au urmat nici învățământul obligatoriu. Lumea în care trăim este în continuă mișcare, iar o persoană fără educație are șanse minime de supraviețuire, acesta fiind și motivul pentru care recurg la savârșirea de infracțiuni.

Prea puțini sunt cei care aleg să se desprindă de învățăturile care le mutilează sufletul și merg pe calea educației spirituale, care le oferă șansa de a atinge „idealul umanist”.

Jungla aparent impenetrabilă a lumii infracționalității poate fi distrusă doar dacă crește interesul pentru cunoaștere a indivizilor, însă pentru aceasta este nevoie de un progres general al societății românești.

Așa cum se prezintă într-un studiu realizat de experții români cu susținerea UNICEF România cu date culese până în 2010, „Ultimele date ne arată o creștere a ratei de abandon școlar până la 17%. Este efectul crizei care accentuează sărăcia, ori tocmai sărăcia este cauza principală a abandonului”, iar în această situație ajungem să dăm crezare cuvintelor lui Albert Einstein conform cărora „orice îngrădire a libertății academice urmărește să limiteze răspândirea cunoașterii în rândul oamenilor, împiedicând astfel judecata și acțiunea rațională.”

Educația, din punctul de vedere al lui Orio Giarini, este o premisă a ocupării forței de muncă și probabil activul cel mai important al unei ființe omenești în condițiile confruntării sale cu un viitor incert. De asemenea, este adevărată și afirmația că numai o educație adecvată va pregăti tânărul să facă față cerințelor societății de mâine și sistemului economic aferent acestuia.

Date despre familiile din care provin persoanele de sex feminin condamnate

Este important de cunoscut detalii despre familia de proveniență deoarece această informație poate fi utilă în a explica comportamentul infracțional al condamnatelor. Astfel, dacă este să analizăm fenomenul infracțional prin prisma teoriei delincvenței juvenile a americanului Edwin Sutherland, ne interesează atenția primită de individ în copilărie.

Teoria delincvenței juvenile explică învățarea comportamentului infracțional încă din dopilărie prin urmarea unor modele aflate în conflict cu legea. Ori, realitatea este că atât timp cât faci parte dintr-o familie organizată, în care ai o educație pe sens, comportamentele pe contrasens, care duc într-un final la încălcarea legilor penale aflate în vigoare este puțin probabilă. Însă, dacă din cauza unor factori geografici, economici și sociali, copilul nu are parte de multă atenție din partea părinților, fiind lăsat în perioada de formare a personalității să învețe de la cei care nu cunosc, nu vor să cunoască și, în consecință, nu respectă legile morale sau legale existente în societate crește probabilitatea unei vieți cu o tumultoasă activitate infracțională.

După cum afirma Anatol Basarab în lucrarea Viața care ne trăiește, până la vârsta de șapte ani, copilul a jucat întreaga lui viață în minte, neconștientizând acest fenomen. În subconștientul lui s-a format întreg scenariul lui de viitor. Acesta poate fi scenariul unui nefericit, nenorocit sau poate prezenta scenariul unui învingător, poate fi scenariul unui răutăcios…Priviți mai atenți copii și veți vedea foarte clar cum aceștia deja se orientează foarte evident către un anumit rol al unei anumite piese, așadar unul dintre cele mai evidente sensuri ale vieții, rămâne educarea unui copil.

Marea majoritate a condamnatelor provin din familii parentale și susțin că atmosfera era plăcută, că s-au bucurat de atenția părinților și s-au lăsat antrenate în astfel de activități din cauza anturajului.

Înțelegem nevoia de a lua apărarea părinților și de a-și asuma responsabilitatea pentru faptele lor, însă, din punctul nostru de vedere, vinovați sunt și părinții. O analiză mai complexă a acestora asupra comportamentului copilului putea avea drept rezultat identificarea unor probleme a celui din urmă, iar rezultatele măsurilor care se puteau lua în acel moment ar fi ajutat la îndreptarea vieții celei care acum este comdamnată.

Condamnatele analizează atmosfera din familie prin prisma a ceea ce au fost învățate, și nu prin comparație cu alte familii. Educația lor poate fi deficitară, iar comportamentul membrilor poate fi îndoielnic, însă, din punctul lor de vedere această situație reprezintă normalul.

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după familiile de proveniență este prezentată în graficul 4.10.

Graficul 4.10

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după familiile de proveniență

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

În ceea ce privește comdamnatele pentru infracțiuni din afara sferei celor atribuite grupurilor infracționale organizate, situația diferă din nou (vezi graficul 4.11)

Deși se păstrează și aici proporția celor care provin din familii parentale, (83%), există un număr relativ mare de condamnate care admit faptul că au fost victimele violenței domestice, unele dintre ele folosind acest argument ca scuză pentru activitatea lor infracțională. Cel mai scăzut procent în cazul persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte tipuri de infracțiuni îl reprezintă în cazul nostru 3% crescute de bunici urmat de persoanele care provin din familile monoparentale cu un procent de 6%.

Graficul 4.11

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte tipuri de infracțiuni, după familiile de proveniență

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Printre consecințele violenței în familie, se enumeră: „o serie de tulburări tranzitorii sau permanente în sfera emoțională, cum ar fi: depresii acute sau cronice, anxietate, fobii, atacuri de panică, insomnii, coșmaruri sau sindrom post-traumatic. În funcție de durata și natura abuzului, pot surveni tulburări de personalitate și de comportament, tulburări alimentare și tentative suicidare; de asemenea, pot apărea comportamentele de dependență (victimele se refugiază în consumul de alcool sau de substanțe tranchilizante). Din punct de vedere social victimele sunt izolate treptat și, în cele din urmă, total de familia de origine, grupul de prieteni, colegi de serviciu sau de serviciile de asistență socială. Izolarea socială a victimei reprezintă unul dintre cei mai severi factori de eșec în încercarea acesteia de ieșire din această dependență.”

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după ocupație

Ocupația unei persoane este determinată, în cele mai multe cazuri, de pregătirea profesională a persoanei respective. Acest lucru nu înseamnă că aceste meserii predispun persoanele care le profesează la a comite infracțiuni, noi dorim să scoatem în evidență faptul că lipsa de educație contribuie în cele mai multe cazuri la creșterea infracționalității. Din graficul 4.12 rezultă care sunt procentele pe domenii de activitate pentru persoanele de sex feminin condamnate pentru infracțiuni de criminalitate organizată.

Graficul 4.12

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după ocupație

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

De remarcat faptul că femeile condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate sunt în procent de 23% casnice și în același procent deținutele au afaceri personale. Deasemenea surprinzător, cu un procent de 15%, deținutele provin din administrația publică în timp ce în proporții egale (8%) lucrează în comerț, curățenie, agricultura, meserii liberale și 7% lucrează ca agent de pază.

Deși cele mai multe dintre ele declară că au afaceri personale, este important de analizat graficul 4.13 pentru a stabili câte dintre ele lucrau cu forme legale respectiv, carte de muncă și câte dintre ele lucrau „la negru”.

Graficul 4.13

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după forma de muncă

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Așadar, 31% dintre numărul de femei deținute lucrau fără carte de muncă. Procentul cel mai mare dintre persoanele condamnate de sex feminin pentru infracțiuni asociate crimei organizate îl reprezintă totuși deținutele cu carte de muncă respectiv 46%, aproape jumătate. Implicarea lor în activități ilegale este de înțeles, mai ales că multe dintre ele sunt consumatoare de heroină, un viciu scump, iar veniturile financiare din meseria exercitată erau în mod evident insuficiente pentru întreținerea viciului. În cazul condamnatelor cu studii superioare considerăm că este vorba de lăcomie sau de o prea mare încredere în sine. Acest lucru îl vom prezenta în acest studiu prin analiza semnelor zodiacale.

Și în cazul deținutelor care au savârșit infracțiuni prevăzute de Codul Penal se păstrează proporția în ceea ce privește numărul casnicelor, dar și al celor care lucrau fără carte de muncă (vezi graficul 4.14).

Graficul 4.14

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni prevăzute de Codul Penal în funcție de ocupație

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Femeile casnice reprezintă cel mai mare procent respectiv 22% (10 persoane dintr-un total de 59), urmând persoanele care lucrau în comerț și cele care aveau ocupația de femeie de serviciu, respectiv un procent de 15%. Faptul că aceste persoane au recurs la fapte ce contravin legilor penale în vigoare este de înțeles în condițiile în care veniturile lor erau infime. Procentul cel mai scăzut îl reprezintă persoanele deținute care lucrau în domeniul IT, argumentând acest aspect prin faptul câ în acest domeniu veniturile sunt mai mari față de alte ocupații.

În cazul deținutelor cu studii avansate care au săvârșit infracțiuni rezultatele studiului menționează că cele mai multe dintre ele au fost consumatoare de droguri.

O altă problemă cu care se confruntă societatea noastră constă în imposibilitatea asigurării unor locuri de muncă pentru toată populația aptă de muncă, aici incluzând și persoanele cu un nivel de pregătire scăzut. Din această cauză mulți dintre șomeri ajung să lucreze fără carte de muncă, veniturile fiind insuficiente pentru viața de zi cu zi.

Toate deținutele chestionate care au făcut referire la „afaceri personale” se ocupau, de fapt, cu vânzarea de bunuri furate în schimbul unor sume de bani, pentru ași asigura existența.

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni prevăzute de Codul Penal în funcție de forma de muncă este prezentată în graficul 4.15

Graficul 4.15

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni prevăzute de Codul Penal în funcție de forma de muncă

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Și din această analiză rezultă faptul că procentul cel mai mare , repectiv 41% dintre persoanele de sex feminin condamnate pentru infracțiuni prevăzute de Codul Penal sunt persoane fără forme legale de angajare, urmate de persoanele angajate cu forme legale, într-un procent de 28%, persoanele fără ocupație într-un procent de 24% și într-un procent de 7%, elev –student.

Studiile arată că numărul consumatorilor de droguri care încă sunt elevi este într-o continuă creștere, ceea ce ar trebuie să alarmeze societatea în ansamblul ei, și în primul rând familiile unde se fac prezente astfel de vicii. Este nevoie de o analiză pe verticală a fenomenului pentru a se găsi soluții optime atât pentru prevenirea, cât și pentru combaterea atât a consumului de droguri, cât și a traficului, în special în rândul elevilor.

În cazul „copiilor problemă”, așa cum îi denumește Alfred Adler, este evident faptul că viața lor a luat-o spre o direcție egocentrică, controlată de un sistem particular al logicii și scopuri false, văzând doar partea negativă a vieții.

Același psiholog austriac susține că acești tineri, alături de celelalte genuri de infractori, se simt ca niște eroi, trăind fals cu impresia unui sentiment de superioritate prin prisma faptului că îi înving pe ceilalți prin acțiunile lor. Însă, prin faptul că își trăiesc viața doar în realitatea contruită în mintea lor ei dau dovadă de lașitate, arătând în același timp teama lor de eșec. Sunt de acord cu cele afirmate de doctorul Adler care spune că cea mai bună cale de a opri săvârșirea de infracțiuni este prin convingerea indivizilor că acestea nu sunt altceva decât o expresia a lașității.

Educația acordată acestor tineri încă din timpul ”celor șapte ani de acasă” trebuie să fie de așa natură încât să corespundă idealurilor națiunii pentru a avea siguranța că vor putea face față pe viitor oricăror încercări la care sunt supuși și nu se vor ascunde de lumea reală.

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după antecedente penale

Mai puțin de jumătate dintre femeile condamnate pentru trafic și consum ilicit de droguri, trafic de persoane, înșelăciune și proxenetism nu sunt la prima abatere (vezi graficul 4.16)

Graficul 4.16

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate după antecedente penale

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Trei dintre persoanele de sex feminin condamnate pentru infracțiuni asociate criminalității organizate au executat pedeapsa în mediul carceral, iar 2 persoane au executat pedeapsa cu suspendare, însă toate au fost arestate și anterior execuției pedepsei pentru fapta pentru care sunt condamnate și acum.

În acest caz considerăm necesar să ne întrebăm unde este rolul educativ al închisorilor? Sau este deja singurul stil de viață conform căruia înțeleg aceste persoane să trăiască?

Pe de altă parte, avem condamnatele pentru infracțiuni care nu fac obiectul grupurilor de crimă organizată. În cazul acestora, mai mult de jumătate au antecedente penale (vezi graficul 4.17)

Mai mult de jumătate dintre acestea au mai executat pedepse în penitenciare (16 persoane), iar restul au executat pedeapsa cu suspendare (9 persoane). Este posibil ca mediul carceral românesc să nu reprezinte în totalitate soluția.

Graficul 4.17

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate pentru alte tipuri de infracțiuni și antecedentele penale

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Mulți dintre noi vor susține că este nevoie de o înăsprire a pedepselor, însă credința noastră este că problema rămâne la structura închisorilor prin faptul că numărul locurilor este insuficient, ceea ce duce la o supraaglomerare a camerelor, pe când deținuții ar trebui să aibă mai mult spațiu, mai mult timp de meditație la faptele lor. În schimb, ei se împrietenesc și de cele mai multe ori învață pe durata detenției lucruri care îi vor aduce înapoi la scurt timp după punerea în libertate.

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate după activitățile realizate în mediul carceral

În mediul carceral, cele mai multe femei participă la activități socio-educative. Într-unul din penitenciarele unde am aplicat chestionarele mi-a fost prezentat și un club format din persoane condamnate pentru consum și trafic de droguri realizat în încercarea de a le face pe deținute să conștientizeze gravitatea acțiunilor lor, pentru a le face mai ușoară lupta cu dependența și, pe cât posibil, să le determine să nu se întoarcă la consumul de droguri când își vor termina de executat sentința.

Din păcate, chiar dacă pe termen scurt această terapie dă rezultate, pe termen lung multe membre ale acestui club cedează din nou viciului. Realitatea este prea dură și aleg să se întoarcă la a trăi viața după propriile reguli, în mintea lor.

Graficul 4.17

Activități desfășurate în mediul carceral

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Este de observat că în cazul condamnatelor pentru infracțiuni atribuite grupurilor de crimă organizată toate persoanele au activitați cu preponderență lucrative, de muncă, pe când în cazul celorlalte deținute condamnate pentru infracțiuni prevăzute de Codul Penal, 4 dintre ele nu au nici o altă activitate.

De asemenea, pare problematic și faptul că, deși nivelul de educație este scăzut, iar în penitenciar au ocazia de a continua școala, prea puține condamnate aleg acest lucru. Condamnatele pentru infracțiuni atribuite grupurilor de crimă organizată recunosc ca nu au legătură cu biserica.

Analiza persoanelor de sex feminin condamnate după zodie și înclinațiile criminale

Sunt din ce în ce mai des întâlnite studiile care analizează infractorul și din punctul de vedere al zodiei sale. Prima dată când poliția a ales să dea publicității un algoritm al celor arestați a fost în anul 2012, analizând persoanele arestate în anul 2011. Acest lucru s-a petrecut în Statele Unite ale Americii și, deși ideea a fost respinsă de către criminaliști și astrologi, Georgia Nichols, astrologul de serviciu de la National Post susține că rezultatele au sens și trebuie luate în considerare.

În cazul studiul nostru distribuția pe zodii a persoanelor de sex feminin condamnate este prezentată în graficul 4.18

Graficul 4.18

Distribuția pe zodii a persoanelor de sex feminin condamnate pentru infracțiuni de crimă organizată și alte infracțiuni prevăzute de Codul Penal

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

În cazul condamnatelor pentru infracțiuni de crimă organizată, cele mai multe dintre ele sunt în zodia leului, pe când în cazul celorlalte condamnate pentru infracțiuni prevăzute de Codul Penal, sunt în zodia racului. Cela mai puține condamnări din ambele tipuri de infracțiuni sunt în zodia vărsătorului.

Conform zodiacului, persoanele din zodia leului se implică în infracțiuni atunci când nu reușec să se facă remarcat într-un alt mod. Aceste persoane nu se implică în infracțiuni minore, sunt persoane puternice în lumea interlopă, așa că vor da întotdeauna lovituri mari, bine plănuite, de mare rezonanță. Sunt persoane foarte periculoase și se regăsesc în actvități de crimă organizată.

Despre persoanele din zodiacul racului e greu să prevezi ce se ascunde sub masca fiecăruia. Acestea nu pot fi membrii ai unui grup de crimă organizată, însă sunt cunoscuți pentru crimele săvârșite din pasiune, crime pe care le săvârșesc cu foarte mare violență. Pot fi persoane sociopate, care ucid de regulă cu foarte multă furie.

Alte informații relevante despre deținuți

Am dorit să analizăm consumul cronic de alcool, consumul de droguri , tentativele de suicid și autovătămarea la persoanele condamnate.

Pentru persoanele care au savârșit infracțiuni din sfera grupurilor de crimă organizată, situația este prezentată în graficul 4.19.

Din păcate, doar mai puțin de jumătate dintre ele nu au avut probleme cu consumul cronic de alcool sau cu cel de droguri și nicio tentativă de suicid sau vreun act de autovătămare.

Surprinzător este faptul că numărul persoanelor condamnate pentru trafic și consum ilicit de droguri chestionate pentru acest studiu este 14 și totuși numai 3 dintre ele au avut această dependență.

Graficul 4.19

Informații relevante despre deținutele care au savârșit infracțiuni din sfera grupurilor de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Pe de cealaltă parte, în cazul femeilor condamnate pentru alte infracțiuni cele mai multe dintre ele au fost consumatoare de droguri (graficul 4.20)

Graficul 4.20

Informații relevante despre deținutele care au savârșit alte tipuri de infracțiuni

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Astfel, 19 dintre cele 46 de deținute au fost dependente de droguri adică 41% iar 9 dintre ele au suferit de alcoolism(20%). În cazul deținutelor cu consum cronic de alcool, toate s-au aflat sub influența acestor substanțe la momentul săvârșirii infracțiunilor, pe când în cazul consumatoarelor de droguri, acestea comiteau infracțiuni pentru a avea resursele necesare întreținerii acestui viciu.

Șapte persoane au avut tentative de suicid, ceea ce reprezintă 15%, iar la opt dintre ele s-au întâlnit cazuri de autovătămare, adică 17%

Consider că teoria femeii slabe este, în multe cazuri, strâns legată de cea de-a patra ipostază enunțață mai sus, anume cea a femeii naive și ușor de manevrat, adică a femeii „goale pe dinăuntru” din punctul meu de vedere. Iar atunci când simțim nevoia de a umple un gol apare sentimentul de lăcomie și dorința de a ne îndeplini cât mai multe dorințe materiale, adică de „nevoia de a umple deficitele de acordare, coerență și rezonanță”, cu lucruri superficiale, supraevaluate în raport cu nevoile reale ale vieții.

Deși factorii geografici au o mare importanță, mă voi apleca spre analizarea celor economici. Nivelul ridicat de sărăcie cunoscut de un număr din ce în ce mai mari de români afectează întreaga societate și, din păcate, cei mai lipsiți de șansă pentru o viață armonioasă, pe durata căreia să aibă abilitatea de a învinge suferința și de a dobândi fericirea sunt cei al căror acces la educație este diminuat din cauza acestor lipsuri.

Vârsta deținutelor

Rezultatele studiului arată că vârsta femeilor condamnate oscilează între 20-30 ani și 61-70 ani. Cele mai multe dintre deținutele pentru infracțiuni din afara sferei celor săvârșite de grupurile de crimă organizată au vârsta cuprinsă între 20-30 ani și 31-40 ani, dincolo de această vârtsă existând doar câteva cazuri izolate.

În schimb, apartenența la un grup infracțional organizat nu depinde de vârstă motiv pentru care sunt și persoane cu vârstă mai înaintată condamnate pentru acest gen de infracțiuni.

În cazul membrelor grupurilor infracționale organizate, există o constantă indiferent de vârstă, cea mai înaintată în ani condamnată pentru o astfel de infracțiuni având 64 de ani (trafic internațional de droguri) așa cum se poate vedea și în graficul 4.21.

Graficul 4.21

Vârsta deținutelor condamnate pentru infracțiuni de crimă organizată

și pentru alte infracțiuni

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Probleme spre reflecție

Perspectivele de viitor ale deținutelor sunt în mare parte legate de familie. Ele doresc să se reintegreze în societate, să se angajeze și să nu se mai întoarcă la închisoare. Însă, multe dintre ele, conștientizează faptul că dacă nu vor schimba ceva la viața lor vor sta puțin timp libere.

De asemenea, sunt câteva deținute care doresc să se stabilească în străinătate. Aici le va fi foarte greu să se angajeze din cauza antecedentelor penale.

Putem da vina pe economie, pe societate, dar punctul nostru de vedere este că atât timp cât noi nu dorim să progresăm vom rămâne împotmoliți în aceeași situație. Așa cum a spus și Gandhi „schimbarea vine din noi”.

Și trebuie să ne schimbăm și noi ca societate. Mentalitatea noastră ne împiedică să dăm o șansă celor ce au comis o greșeală pentru care și-au plătit datoria față de societate. Îi marginalizăm pe foștii deținuți, lăsându-le la unică șansă de supraviețuire dincolo de limita legii. Considerăm că parțial avem și noi o vină în faptul că aceste persoane se reintegrează foarte greu, iar unele deloc, în societate.

4.4. ANALIZA FENOMENULUI DE CRIMĂ ORGANIZATĂ ÎN RÂNDUL PERSOANELOR DE SEX MASCULIN CONDAMNATE DIN PENITENCIARELE RAHOVA, JILAVA, ARAD, CRAIOVA, SATU MARE, MIERCUREA CIUC ȘI TÎRGU MURES

4.4.1. TIPOLOGII MASCULINE

Infractorii reprezintă o categorie socială specifică; la aceste persoane se poate identifica o paletă largă de comportamente cu caracteristici diferite de la individ la individ. Ca o noțiune generală, tipologia poate fi definită ca fiind totalitatea caracteristicilor specifice ale unui anumit grup, pe baza cărora se poate trasa o schiță a imaginii infractorului.

S-a argumentat că aceste tipologii de infractori nu sunt complete pentru că nu la toții infractorii putem întâlni toate caracteristicile comune acelui grup, însă dacă individul întrunește câteva dintre ele, cele mai importante, poate fi inclus într-o anumită tipologie.

Profilul psiho-comportamental al infractorului poate fi realizat la nivel general, rezultat ca urmare a analizării mai multor infracțiuni din aceeași categorie săvârșite, însă nu trebuie pierdută din vedere natura unică a actului criminal, în funcție de personalitatea infractorului.

Infractorii pot fi încadrați în două mari categorii: pe de o parte sunt infractorii ocazionali, care săvârșesc infracțiuni datorită unui context situațional, iar, pe de altă parte, sunt infractorii profesioniști, specialiști și care lucrază într-o manieră organizată.

Aceștia din urmă se întrețin prin câștigurile generate de comportamentul lor dincolo de limita legii, nu știu să fie cinstiți, refuză munca legală, iar obiectivul lor general este obținerea de venituri financiare, dar, în același timp, evită infracțiunile violente.

Sunt caracterizați printr-o inteligență medie sau mare, având, astfel, abilitatea de a părea cinstit, influent și altruist, iar talentele lui artistice îl ajută să manipuleze oamenii din jurul lui. Mai mult decât atât, este insensibil, detașat emoțional și incapabil de a simți simpatie sau compasiune pentru victimă.

Oamenii nu se nasc mincinoși; a învăța să minți este un proces, iar conceptele de a spune adevărul și de a minți sunt interconectate pentru că nu poți minți dacă nu știi adevărul. Cea mai mare armă a infractotului este minciuna, ceea ce îl face să fie rapid în gandire, putând descoperi repede punctele slabe ale victimei; are, de asemenea, abilitatea de a improviza și un nivel mare de persuasiune, folosit cu folos pentru a induce victima în eroare.

Însă trebuie să înțelegem că orice tip de comportament criminal este influențat și de mediul în care se dezvoltă infractorul. Așadar, o societate poate fi evaluată pe baza principiului „interacțiune om – situație” și considerăm necesară această analiză pentru că mediul în care conviețuim nu reprezintă doar un loc de manifestare a pornirilor criminale, jucând, mai degrabă, un rol fundamental în inițierea infracțiunii și ajustării cursului ei. Astfel, comportamentul infracțional nu este determinat doar de convingerile infractorului, ci și de elementele criminogene care se întâlnesc în societate.

Pentru a avea un mediu sănătos „trebuie să avem aceleași valori – criterii de apreciere a stării de sănătate, ce decurg din nevoia de împlinire a individului uman, ca ființă biologică și socială”.

Realitatea este că „Omul de astăzi pare mereu amenințat de ceea ce produce el însuși, adică de rezultatul muncii, minților sale și, mai mult, de munca inteligenței sale, a tendințelor și a voinței … aceste roade se întorc împotriva omului însuți; sunt îndreptate sau pot fi îndreptate împotriva lui … Dezvoltarea tehnicii și înaintarea timpurilor noastre, marcate de stăpânirea tehnicii cer o dezvoltare proporțională a vieții morale și a eticii. Din nefericire, aceasta din urmă pare să fie mereu lăsată la o parte.”

Imaginea condamnatului pentru infracțiuni atribuite grupurilor infracționale organizate din penitenciarele românești

Numărul condamnaților pentru infracțiuni din sfera criminalității organizate este relativ mic, comparativ cu numărul celor încarcerați pentru săvârșirea de infracțiuni atribuite „infractorului de ocazie”, după cum se poate vedea și în graficul 4.22.

Graficul 4.22

Infracțiuni săvârșite de către membrii ai grupurilor de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Astfel, dintr-un total de 40 de persoane, trei sunt condamnate pentru proxenetism (8%), 5 pentru apartenență la grup infracțional (12%), 6 au fost condamnate pentru trafic și consum ilicit de droguri(15%) iar cei mai mulți – 26 de condamnați (65%) – sunt încarcerați pentru trafic de persoane.

Deși infracțiunile de consum ilicit de droguri și trafic de persoane sunt specifice grupurilor infracționale organizate, le regăsim și la deținuții condamnați pentru infracțiuni „de nevoie”. Astfel, mulți dintre ei au recurs la a cultiva plante de marijuana pentru consum propriu; într-adevăr distribuiau, însă numai unui număr mic de persoane apropiate.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de persoane, este imposibilă încadrarea ei la acte de crimă organizată pentru că infractorii din această categorie nu erau membrii ai unei asemenea structuri, încercând, mai degrabă, să fie singurii făptuitori. Traficul se făcea în timpul curselor internaționale, dat fiind faptul că la momentul săvârșirii infracțiunii ei dețineau companii de transport internațional. Numărul lor este redus, așa cum reiese și din graficul 4.23

Graficul 4.23

Infracțiuni savârșite din afara sferei celor de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Cei mai mulți dintre deținuți sunt condamnați pentru infracțiunea de omor (68 de persoane), urmând infracțiunile de tâlhărie (42 de persoane) și furt (28 de persoane).

Relativ des întâlnite sunt și infracțiunile de act sexual cu un minor – 7 condamnări, înșelăciune, lovituri cauzatoare de moarte și tentativă de omor – câte 6 condamnări, viol – 5 condamnări și ucidere din culpă și trafic și consum ilicit de droguri – câte 4 condamnări.

Se poate vedea nivelul crescut de violență la infracțiunile săvârșite de bărbați, dat fiind numărul mare de condamnări pentru infracțiuni de omor, lovituri cauzatoare de moarte și tentativă de omor.

Analiza caracteristicilor condamnaților pentru infracțiuni de crimă organizată prin prisma stării civile

Din punct de vedere al stării civile, cei mai mulți dintre condamnați sunt căsătoriți, existând doar un număr mic de persoane care la momentul săvârșirii infracțiunii nu erau implicați într-o relație de natură amoroasă (graficul 4.24)

Graficul 4.24

Analiza caracteristicilor condamnaților pentru infracțiuni de crimă organizată prin prisma stării civile

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Un număr relativ mare de condamnați trăiesc în concubinaj (13 persoane), în timp ce doar cinci dintre ei sunt divorțați.

Căsătoria înseamnă, printre altele, și nevoie de stabilitate. Astfel, este posibil ca inconștient, să simtă nevoia de apartenență la un grup și din punct de vedere profesional; folosim această exprimare pentru că cei care aparțin grupurilor de crimă organizată consideră activitatea infracțională ca fiind o profesie.

Dacă la femeile condamnate pentru infracțiuni de crimă organizată am constatat că cele mai multe nu aveau copii sau aveau cel mult un copil, observăm că la bărbați cei mai mulți condamnați pentru infracțiuni de crimă organizată (30%) au un copil în întrținere, 25% dintre ei sunt fără copii și 22% au doi copii în întreținere (vezi graficul 4.25). Și la bărbați ca și la femei, pe măsură ce crește numărul de copii aflați în întreținere scade numărul condamnaților pentru infracțiuni de crimă organizată

.

Graficul 4.25

Numărul de copii aflați în intreținere de către condamnații pentru infracțiuni de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Cei mai mulți condamnați au în întreținere câte un copil (12 persoane), nouă dintre ei au câte doi copii, trei dintre ei au câte trei copii, în timp de 4 dintre ei au în întreținere câte cinci copii și numai unul dintre deținuți are mai mulți de cinci copii. Zece dintre cei încarcerați pentru acest gen de infracțiuni nu au copii.

Familiile celor mai mulți dintre ei nu conțin un număr mare de membrii, ceea ce înseamnă că implicarea în infracțiuni din sfera crimei organizate nu este neapărat interconectată cu imposibilitatea de întreținere a familiei, ci are, mai degrabă, legătură, cu nevoia acestora de a avea câștiguri financiare rapide, însă fără a presta servicii legale.

În ceea ce privește infractorii „de nevoie”, situația diferă atât din punct de vedere al stării civile, cât și al numărului de copii aflați în întreținere.

Cei mai mulți dintre ei aleg traiul de unul singur, după cum se poate vedea și în graficul 4.26

Graficul 4.26

Analiza condamnaților pentru infracțiuni independente de crima organizată după starea civilă

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Din totalul de 195 de deținuți, 72 dintre ei sunt necăsătoriți, 57 trăiesc în concubinaj, 49 sunt căsătoriți, 10 divorțați și 7 văduvi. Cei din urmă – văduvi – sunt condamnați pentru infracțiunea de omor, victimele fiind soțiile lor. Motivul pentru care au recurs la acestă faptă unic în toate cele șapte cazuri: gelozia. Dintre ei, doar doi au manifestat mustrări de conștiință, ceilalți fiind supărați din cauza încarcerării lor și nu a faptei în sine.

Mulți deținuți suferă din cauza dorului de copii, ei reprezentând și motivul pentru care viața în detenție este mai grea.

Daca am analizat numărul de copii aflați în intreținere de către condamnații pentru infracțiuni de crimă organizată este interesat de observat situația condamnaților pentru infracțiuni independente de crima organizată după numărul de copii aflați în întreținere (vezi graficul 4.27)

Graficul 4.27

Analiza condamnaților pentru infracțiuni independente de crima organizată după numărul de copii aflați în întreținere

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Regula se confirmă și aici, cei mai mulți condamnați sunt fără copii. Rezultatele statisticii nu sunt surprinzătoare în ceea ce privește numărul mare de deținuți fără copii în întreținere, dat fiind faptul că mulți dintre ei sunt divorțați sau trăiesc în concubinaj. Pentru multe persoane, lipsa certitudinii din punct de vedere sentimental se manifestă prin lipsa copiilor. Dintre cei cu copii aflați în întreținere, cei mai mulți au numai un copil, fiind urmați de cei cu doi copii, de cei cu trei copii și de cei cu mai mult de patru 4; doar doi deținuți au câte patru copii în întreținere.

Analiza caracteristicilor condamnaților pentru infracțiuni de crimă organizată prin prisma educației

În concepția lui Jean-Jacques Rousseau, educația constră în dezvăluirea și consolidarea a tot ce se află, încă de la naștere, în natura umană. „Totul este bun când iese din mâinile Creatorului, totul degenerează în mâinile omului.”

Iar Johann Amos Comenius, în lucrarea „Didactica magna”, considera că la naștere, natura înzestrează copilul numai cu „semințele științei, ale moralității și religiozității”, ele devin un bun al fiecărui om numai prin educație.

Doar că așa cum vom vedea în graficul următor, multe persoane au ales calea „educației negative, care presupune înlăturarea oricărui obstacol din calea dezvoltării firești, totul fiind lăsat să se producă de la sine, fără nicio intervenție”, conform teoriei lui Jean-Jacques Rousseau.

Graficul 4.28

Analiza caracteristicilor condamnaților pentru infracțiuni de crimă organizată prin prisma educației

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Doar 4 condamnați au studii superioare (10%), în timp ce studii primare și liceale au câte 10 persoane, respectiv 25% fiecare, 9 au studii gimnaziale (22%), iar 7 au urmat cursurile unei școli profesioanale (18%). În concluzie cei cu studii primare și gimnaziale reprezintă 47%, un procent aproximativ egal cu cel al femeilor (46%).

Per ansamblu, lipsa educației în rândul acestei categorii de deținuți este destul de comună. „Școala are rolul de a forma indivizi adaptați și adaptabili la mediul social propriu unui cadru temporal și spațial delimitat. Educația este astfel procesul prin care indivizii învață să funcționeze în mediul lor social, prin transmiterea normelor sociale și a regulilor explicite sau implicite ale culturii naționale. În termeni sociologici, este vorba de procesul de socializate definit ca un proces interactiv de comunicare, presupunând dubla considerare a dezvoltării individuale și a influențelor sociale, respectiv modul personal de receptare și interpretare a mesajelor sociale și dinamica variabilă a intensității și a conținutului influențelor sociale.”

Nivel scăzut al educației este descoperit și în rândul condamnaților pentru infracțiuni din afara sferei actelor de crimă organizată. Însă, surprinzător, în această categorie găsim un deținut cu studii doctorale. În acest caz vorbim despre un nivel de inteligență ridicat, ceea ce a crescut încrederea în sine a persoanei, iar în cazul infractorilor această încredere crescută în propria persoană îi face să devină neglijenți, rezultatul fiind descoperirea activității lor infracționale de către organele abilitate (graficul 4.29)

Cel mai mare număr de deținuți au urmat îmvățământul gimnazial, fiind urmați de cei care au absolvit 12 clase. Din păcate un număr mare dintre persoanele chestionate a absolvit doar învățământul obligatoriu. 23 dintre deținuți au urmat cursurile unei școli profesionale, opt dintre ei au absolvit o facultate, două persoane au urmat cursuri de master, iar un deținuț a absolvit cursuri doctorale.

Graficul 4.29

Analiza caracteristicilor condamnaților pentru infracțiuni fără legătură cu crimaorganizatădupă nivelul de educație

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

De neînțeles este numărul mare de persoane care nu a urmat nici forma de învățământ obligatorie. Considerăm necesară acțiunea de conștientizare a societății cu privire la necesitatea educației. Krishnamurti afirma că „invenția pe care o numim educație este chemată să ajute individul uman să se maturizeze liber, să se dezvolte în iubire și armonie spre a putea să se înțeleagă, să se depășească și să evolueze dincolo de sine, să trăiască în relații de armonie cu semenii, cu întregul viu comun”:

Informații despre familie din care provin persoanele private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Apartenența la o familie sănătoasă este unul dintre factorii care concură la formarea individului cu un comportament pe sens. Familia reprezintă instituția în care indivizii umani găsesc, în diferite forme, cadrul natural – social – moral de împlinire a vieții trăite în iubire alături de cei dragi, producând și reproducând viața umană în raport cu modelul asimilat prin tradiții, cultură și credință de diferitele comunități.

Însă nu trebuie înțeles că o atmosferă plăcută în familie este cheia spre sănătatea familiei în care ne dezvoltăm. Rădăcina problemei se află în trăsăturile de carcater infecte manifestate în familie, referindu-ne aici la lipsa de atenție, lipsa de interes a părintelui față de copil. Trebuie să realizăm că necazurile din prezent își au originea în deficiențele educației sociale.

Persoanele chestionate încarcerate pentru infracțiuni de crimă organizată provin din diverse tipuri de familii (graficul 4.30)

Graficul 4.30

Familiile din care provin persoanele condamnate pentru infracțiuni asociate grupurilor infracționale

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Așadar, cei mai puțini provin din familii reconstruite sau au fost crescuți de bunici, pe când cei mai mulți provin din familii parentale. Deși cei mai mulți dintre ei consideră că armosfera în familie a fost una plăcută, consideră că au fost momente în care părinții au fost prea înțelegători cu ei, că le-au permis manifestarea comportamentului pe care l-au considerat adecvat fără a le impune limite.

O singură persoană a recunoscut faptul că a fost victima violenței în familie, tatăl său fiind consumator cronic de alcool. Acest lucru l-a îndepărtat de familie, alegând comportamentul infracțional.

Un număr mai mare de cazuri de violență în familie am identificat la persoanele încarcerate pentru infracțiuni care nu au legătură cu crima organizată, însă în aceste cazuri și numărul famiilor parentale este mai mare (graficul 4.31)

Graficul 4.31

Familiile din care provin cei condamnați pentru infracțiuni fără legătură cu crima organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Cei mai puțin dintre deținuții din această categorie provin din familii reconstruite (8 persoane), iar cei mai mulți provin din familii parentale (132 persoane). Însă, din cele 195 persoane, 37 au recunoscut că au fost victime ale violenței în familie. Ca și în cazul celeilalte categorii de deținuți chestionați, motivul principal îl reprezenta consumul cronic de alcool, în unele familii, ale ambilor părinți.

În lumea nouă în care trăim, supraviețuirea omului depinde de capacitatea sa de adaptare la această lume, acest lucru însemnând inclusiv câștigarea luptei cu amintirile din copilăriei și dorința de a progresa. Laureatul Nobel în medicină, Albert Szent-Gyorgy afirma că scopul cel mai înalt al omului este să creeze o lume pașnică, orientată spre decență, bunăvoință și echitate, însă atât timp cât noi lăsăm viața să ne trăiască, progresul devine imposibil.

Informații privind meseria (ocupația) persoanelor private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Din punct de vedere al meseriei (ocupației) celor condamnați pentru infracțiuni asociate grupurilor de crimă organizată, doar șase dintre ei erau fără loc de muncă, iar trei aveau statutul de elev la acel moment (graficul 4.32)

Graficul 4.32

Analiza persoanelor de sex masculin private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată prin prisma meseriei

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Cei mai mulți deținuții chestionați conduceau afaceri personale și lucrau în comerț (câte 8 persoane), fiind urmați de către cei fără loc de muncă (6 persoane); în construcții și la service auto lucrau câte trei deținuți la momentul săvârșirii infracțiunii; lucrau la restaurant, ca șofer sau antrenor sportiv câte două persoane, iar în agricultură, curățenie sau ca agent de pază lucra câte o persoană. Restul de trei deținuți erau elevi de liceu la momentul săvârșirii infracțiunii.

Deși marea majoritate avea loc de muncă, problema reală era renumerația, mai ales că mulți dintre ei lucrau fără carte de muncă ( graficul 4.33)

Graficul 4.33

Forma de muncă a persoanelor condamnate pentru acte de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Din cei 40 de deținuți chestionați pentru acte de crimă organizată, doar 31 lucrau la momentul comiterii infracțiunii, iar dintre aceștia 13 persoane lucrau fără carte de muncă și 18 cu carte de muncă.

Domeniile de desfășurare a activității profesionale nu sunt dintre cele mai bine renumerate, de unde deficitul financiar cu care se confruntau inclusiv cei care lucrau cu acte în regulă.

Printre persoanele încarcerate pentru infracțiuni din afara sferei celor comise de grupurile de crimă organizată, paleta de meserii este mult mai largă (graficul 4.34)

Graficul 4.34

Meseria (ocupația) condamnaților de sex masculin pentru fapte

fără legătură cu crima organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Un număr de 47 de persoane din cei 195 condamnați pentru infracțiuni care nu au legătură cu grupurile infracționale lucrează în construcții, fiind urmați de zilieri, (în agricultură, în principiu), de cei care lucrau în service-uri auto (20 de persoane); 18 dintre condamnați conduceau afaceri personale la momentul comiterii infracțiunii, iar 15 dintre ei lucrau în comerț; 13 persoane nu aveau loc de muncă, 10 dintre ei aveau statutul de elev la momentul manifestării comportamentului infracțional, iar în număr mai mic lucrau ca IT-ist, șofer, antrenor personal.

O persoană exercita o meseria liberală, infracțiunea de înșelăciune fiind săvârșită în timpul desfășurării activității de avocat.

Și la această categorie de deținuți se păstrează proporția în ceea ce privește numărul angajaților cu carte de muncă și a celor fără carte de muncă, fiind sensibil mai mare numărul celor care au carte de muncă, în comparație cu cei care nu lucrează în legalitate (graficul 4.35)

Graficul 4.35

Forma de muncă a persoanelor condamnate pentru infracțiuni independente de crima organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

90 din numărul celor care lucrau la momentul săvârșirii infracțiunii lucrau cu carte de muncă și doar cu opt persoane mai puțin nu lucrau cu contract de muncă. Aceste gen de activități este un pericol pentru economia națională. Pentru perpetuarea acestei situații vinovați se fac angajatorii care doresc să micșoreze cuantumul taxelor pe care trebuie să îl plătească, conform legii, pentru fiecare angajat care are contract de muncă.

Pe de altă parte, dat fiind nivelul educației sau antecedentele penale, multe persoane se află în imposibilitatea de a se angaja cu carte de muncă. Există o cultură bolnavă la nivelul țării care ne face să discredităm, de cele mai multe ori, persoanele needucate sau care au fost încarcerate. Noi considerăm că pentru a putea spune că trăim într-o societate care se află într-un continuu progres, trebuie să ne revizuim și atitudinea cu privire la categoriile de persoane amintite mai sus. Este, într-adevăr, foarte greu să mai progreseze în viață atât timp cât noi, societatea civilă, alegem să le dăm posibilitatea de a supraviețui prin activități legale.

Informații privind antecedentele penale ale persoanelor private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Din păcate, multe dintre persoanele încarcerate și chestionate pentru acest studiu sunt recidiviste (graficul 4.36)

Graficul 4.36

Antecedentele penale ale condamnaților membrii ai grupărilor de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Dintre persoanele condamnate pentru infracțiuni de crimă organizată, 21 dintre ele au antecedente penale, 19 deținuți fiind la prima abatere. Dintre persoanele încarcerate recidiviste, 15 au săvârșit infracțiunile anterioare după împlinirea vârstei de 18 ani, iar 6 dintre ei erau încă minori la prima abatere.

Ca și în cazul femeilor condamnate pentru acte de crimă organizată, cei cu antecedente penale sunt condamnati acum pentru aceeași infracțiune ca la prima abatere.

Diferența dintre cei care au executat pedeapsa în mediul carceral și cei care au executat pedeapsa cu suspendare este de 62% (4 persoane au executat pedeapsa de la prima condamnare cu suspendare, iar 17 persoane au fost încarcerate).

Graficul 4.37

Forma de executare a pedepsei la prima condamnare a celor condamnati pentru acte de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

În ceea ce privește persoanele condamnate pentru fapte independente de crima organizată, situația este puțin inversată, în primul rând, în ceea ce privește persoanele cu antecedente penale. În cazul celeilalte categorii de deținuți chestionați, numărul celor cu antecedente penale era mai mare, pe când în acest caz numărul celor care sunt la prima condamnare este mai mare (graficul 4.38)

Graficul 4.38

Antecedentele penale ale persoanelor condamnate pentru infracțiuni independente de crima organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

104 dintre persoanele condamnate pentru infracțiuni care nu se află în sfera actelor de crimă organizată sunt la prima abatere, pe când 91 dintre condamnați au mai fost condamnați pentru fapte ce contravin legilor penale în vigoare. Dintre aceștia, 54 au fost condamnați după împlinirea vârstei de 18 ani, iar restul de 37 de persoane erau minori la momentul primei abateri.

Considerăm destul de mare numărul de persoane minore la momentul comiterii primelor infracțiuni. Ca și în cazul femeilor, la majoritatea dintre ei era necesitatea de a avea venituri financiare pentru a-și putea întreține viciul – dependență de droguri.

Există o excepție printre 37 de deținuți: unul dintre ei este condamnat pentru omor, deși se află în categoria deținuților de 20-30 ani. La momentul chestionării nu arăta remușcare pentru fapta comisă. Considerăm că în cazul acestor persoane este nevoie de o atenție specială și din partea angajaților penitenciarului.

Și în cazul acestei categorii de deținuți, se păstrează proporția persoanelor care au executat pedeapsa la prima abatere în mediul carceral, însă diferența este de doar 40% între cei care au primit o pedeapsă cu suspendare (70%) și cei care au fost obligați să execute pedeapsa încarcerați (30%) (graficul 4.39)

Graficul 4.39

Forma de executare a pedepsei la prima condamnare a celor condamnați pentru acte independente de crima organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Dintre deținuții cu antecedente penale, 64 au fost condamnați la prima abatere la executarea pedepsei în penitenciar, pe când numai 27 de persoane au executat pedeapsa cu suspendare.

Părerea noastră este că una dintre necesități constă în a cerceta motivul pentru care procentul antecedentelor penale este atât de ridicat.

Informații privind activitățile desfășurate în penitenciar de către persoanele private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Asemenea femeilor, și majoritatea bărbaților aleg să participe la diverse activități socio-educative în penitenciar. Spre diferență de femei, în cazul lor se vede un interes mai ridicat pentru cursurile de calificare la care au acces pe durata detenției (graficul 4.40)

Graficul 4.40

Activitățile în mediul carceral al persoanelor condamnate pentru acte de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Un număr de 21 de deținuți aleg să participe la activitățile socio-educative care se desfășoară în penitenciar, 6 dintre ei aleg să meargă la școală, 5 au ales să participe la cursuri de calificare, iar la muncă merg 2 persoane. Tot un număr de 2 deținuți au ales să petreacă timpul la sala de sport, unul dintre ei își petrece timpul în atelierul de artă, unul este inapt medical, iar doi dintre ei au hotărât să petreacă timpul în cameră fără a participa la vreo activitate.

Deși numărul celor care aleg să meargă la școală în penitenciar este destul de mic, considerăm important faptul că au ales această activitate. Din acest punct de vedere, mediul carceral este benefic. Mai mult decât atât, faptul că au decis în acest sens demonstrează dorința lor de a-și depăși condiția.

În rândul deținuților condamnați pentru fapte independente de crima organizată, statistica este mai îmbucurătoare prin prisma faptului că numărul celor care au ales să urmeze o programă educațională în penitenciar este mai mare, la fel ca și numărul celor care au ales să lucreze pe perioada detenției. La această categorie de deținuți întâlnim și un număr destul de mare a celor care au ales calea bisericii de la momentul încarcerării (graficul 4.41)

Graficul 4.41

Activități în mediul carceral al persoanelor condamnate pentru infracțiuni independente de crima organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Cei mai mulți dintre deținuți (68 de persoane) au hotărât să lucreze pe timpul detenței, 36 dintre ei participă la activitățile socio-educative din penitencar, 31 merg la școală, 21dintre condamnați participă la cursuri de calificare, iar 13 participă la activități bisericești. Un număr mai mic de deținuți petrec timpul în atelierul de artă (4 persoane), iar două persoane practică sport. Unul dintre ei este inapt medical, iar trei dintre ei au rapoarte nefavorabile din cauza comportamentului manifestat în mediul carceral.

Informații privind zodia persoanelor private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Sceptici sau nu, se argumentează ideea conform căreia indivizii care aparțin unei anumite zodii împărtășesc niște caracteristici comune; mai mult decât atât, se pune accentul și pe faptul că alegem să ne manifestăm într-un anumit fel în situații date tocmai prin prisma zodiei în care ne-am născut.

La persoanele condamnate pentru acte legate de crima organizată, statistica din punct de vedere al semnului zodiacal este prezentată în graficul 4.42

Graficul 4.42

Semnele zodiacale a persoanelor condamnate pentru acte de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Dintre persoanele condamnate pentru fapte de crimă organizată și chestionate pentru elaborarea acestui studiu, 11 se află în zodia balanței, în zodia taur sunt cinci, în zodiile leu și pești sunt câte patru deținuți, în zodiile capricorn, fecioară și gemeni se află câte trei deținuți, în zodiile rac, scorpion și vărsător sunt câte doi deținuți, iar în zodia săgetătorului este un singur deținut.

Conform zodiacului, balanța este persoana aparent respectabilă, modestă, elegantă, dar coruptă sau directorul implicat în activități caritabile, de fapt, un paravan pentru spălarea de bani. Pare un cetățean responsabil, însă îți plătește vacanțele din bani murdari. Deși pare inofensivă, poate să devină foarte periculoasă când este vorba să-și apere aparențele.

Conform celor de mai sus, rezultatele studiului nostru sunt corecte; zodiacul profilului criminal caracterizează, practic, un membru al unui grup de crimă organizată, făcând referire și la infracțiuni asociate acestui fenomen.

În ceea ce privește persoanele pentru infracțiuni din afara sferei celor de crimă organizată, situația este prezentată în graficul 4.43.

Graficul 4.43

Semnele zodiacale a persoanelor condamnate pentru infracțiuni independente de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Spre diferență de femeile condamnate pentru același gen de infracțiuni, numărul cel mai mare de condamnați se află în zodia gemeni (27 de persoane), urmate de persoanele din zodia balanță, berbec, capricorn și săgetăror. În numere sensibil mai mici întâlnim și deținuți din restul zodiilor.

Conform zodiacului, Mercur, planeta gemenilor, era zeul negustorilor, dar și al hoților. Nu este de mirare că infractorii Gemeni sunt, în mare parte, escroci sau hoți. Nu iau lucrurile în serios și trăiesc cu impresia că nu fac nimic rău. A fi hoț este doar o meserie ca oricare alta, pentru ei. Nu le place să rănească pe nimeni, urmăresc doar câștigul. Gemenii comit fraude, escrocherii, furturi, înțelăciuni. Și în acest caz, rezultatele studiului coincid cu părerile astrologilor.

Alte informații relevante despre persoanele private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Problema consumului de alcool sau de droguri a fost destul de frecvent invocat de deținuții chestionați ca și scuză pentru faptele săvârșite, însă nu putem vorbi despre consum cronic de alcool la niciunul dintre ei. Așadar, se poate lua în considerare doar starea de ebrietate în care se afla condamnatul la momentul săvârșirii infracțiunii.

Lipsa consmului de băuturi alcoolice sau de droguri, la cele mai multe dintre ele, este o caracteristică a persoanelor implicate în activități de crimă organizată.

Tentativele de suicid și autovătămarea sunt situații în care persoanele chestionate s-au aflat în special în afara mediului carceral, fiind identificate doar cazuri de tentative de suicit pe durata detenției.

Astfel, în cazul persoanelor condamnate pentru fapte specifice grupurilor infracționale organizate, statistica este prezentată în graficul 4.44.

Graficul 4.44

Informații relevante despre persoanele condamnate pentru fapte de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

La persoanele condamnate pentru infracțiuni ce nu îndeplinesc condițiile pentru a fi incluse la crimă organizată, situația este diferită prin faptul că găsim un număr relativ mare de persoane care au probleme cu consumul cronic de alcool, însă nu s-a înregistrat niciun act de autovătămare (vezi graficul 4.45)

Graficul 4.45

Informații relevante privind persoanele condamnate pentru infracțiuni independente de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Așa cum reise și din graficul de mai sus, cei mai mulți dintre condamnați din această categorie aveau o problemă cu consumul cronic de alcool, fiind urmați de cei dependeți de droguri. Numărul de tentative de suicid este relativ mare, însă trebuie să corelăm acest rezultat și cu numărul persoanelor fără antecedente.

Unii deținuți au suferit un șoc la momentul încarcerării lor și au considerat că cea mai ușoară cale de urmat este cea a sinuciderii. Cealaltă parte, au avut tentative de suicid, însă în afara mediului carceral. Acestea au fost declanșate, în cea mai mare parte, de probleme în viața amoroasă.

Informații privind vârsta persoanelor private de libertate pentru săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată

Deloc surprinzător, intervalul de vârsta cel mai des întâlnit la persoanele condamnate pentru fapte de crimă organizată este de 31-40 ani. Spunem, deloc surprinzător pentru că membrii unui grup infracțional organizat se caracterizează și prin inteligență și prin abilitatea de a disimula, iar cea din urmă abilitate poate fi dobândită doar în timp. Situația este prezentată în graficul 4.45.

Graficul 4.45

Vârsta persoanelor condamnate pentru infracțiuni de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Conform graficului de mai sus, 19 dintre persoanele condamnate pentru infracțiuni asociate crimei organitae și chestionate au vârsta cuprinsă între 31 și 40 de ani, 11 dintre ele au vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, 8 condamnați au vârsta cuprinsă între 41 și 50 de ani, în timp ce doar 2 depășesc vârsta de 51 de ani.

Analiza vârstei condamnaților pentru infracțiuni din afara sferei celor de crimă organizată arată rezultate diferite, vârsta celor mai mulți condamnați fiind între 20 și 30 de ani, așa cum se poate observa în graficul 4.46.

Graficul 4.46

Vârsta persoanelor condamnate pentru fapte independente de crimă organizată

Sursa: autoarea, pe baza datelor din chestionare

Dintre deținuții chestionați pentru acest gen de infracțiuni, 91 dintre ei au vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, 50 au vârsta cuprinsă între 31 și 40 de ani, 33 dintre condamnați au vârsta cuprinsă între 41 și 50 de ani, 12 dintre ei au vârsta cuprinsă între 51 și 60 de ani.

Așa cum reiese și din grafic, vârsta maximă pentru săvârșirea infracțiunilor din această categorie este de 70 de ani. La persoanele atât de înaintate în vârstă condamnările au fost date pentru infracțiuni de omor.

Probleme spre reflecție

Atât în cazul deținuților condamnați pentru fapte de crimă organizată, cât și în cazul celor condamnați pentru infracțiuni independente de crima organizată, marea majoritate dorește să se reangajeze, să îți trăiască viața respectând legea. Ca și în cazul femeilor condamnate, mulți dintre ei doresc să se stabilească în străinătate după executarea pedepsei, în speranța unui climat mai favorabil unui fost deținut.

De asemenea, este o dorință comună de reintegrare în societate. Unii dintre ei conștientizează greutățile pe care le vor avea de înfruntat, însă sprijinul familiei le dă puterea de a reveni în societate.

Un număr destul de mic ia în considerare întemeierea unei familii imediat după ieșirea din închisoare. Își doresc să continue școala, și numai după aceea doresc să se gândească la acest aspect.

Marea majoritate a deținuților are așteptări mari de la viața de după detenție, însă tindem să fim puțin sceptice în ceea ce privește urmarea pașilor pe care și i-au propus după eliberare.

Pe mulți dintre ei nevoia îi va împinge, din nou, la manifestarea comportamentului infracțional, iar alții nu vor fi suficient de puternici pentru a face față refuzului societății față de statutul lor de foși deținuți.

Evident, există și o a treia categorie care consideră această metodă de supraviețuire ca fiind cea mai comodă sau continuă să o aleagă pentru că le este la îndemână.

Reiterăm interesul nostru pentru reintegrarea foștilor condamnați în societate. Unii dintre ei au nevoie doar de o șansă pentru a nu se mai întoarce la închisoare.