Promovarea Strategiilor de Reducere a Riscului de Producere a Dezastrelor

Având în vedere frecvența crescută și recurența dezastrelor naturale, cauzate în special de schimbările climatice, care cauzeaza tot mai multe dezastre naturale si care afecteaza tarile in curs de dezvoltare si populatiile vulnerabile, o abordare a Uniunii Europene in ceea ce priveste promovarea strategiilor de reducere a riscului de producere a dezastrelor și activitățile de pregătire reprezinta un element esential in minimizarea efectelor dezastrelor naturale. UE recunoaște în mod deschis acest fapt și își definește sistemul propriu de ajutor în consecință: prin sprijin autonom acordat activităților de pregătire ale comunității, precum programul DIPECHO al CE; prin integrarea acestei dimensiuni în ajutorul umanitar UE și în ajutorul pentru dezvoltare, care se reflectă în angajamentul cuprins în Consensul UE pentru politica de dezvoltare de a sprijini prevenirea și nivelul de pregătire în caz de dezastre.

Asadar o abordare bazata pe pregatire si evitarea unor gestiuni slabe a resurselor este mai eficienta decat raspunsul propriu-zis la efectele unei crize resimtite. In acest sens a fost creat DIPECHO. Asa cum am mentionat in paragraful de introducere, acest program a fost creat pentru pregatirea in caz de dezastre si folosirea mult mai eficient a resurselor avute la dispozitie.

Proiectele desfășurate în cadrul acestui program pun accent pe formare, consolidarea capacităților, sensibilizare, ameliorarea sistemelor locale de avertizare și planificarea pentru situații de urgență. Este vorba despre simple măsuri de pregătire care deseori pot fi implementate chiar de către localnici. De cele mai multe ori, aceștia iau parte la activitățile derulate în cadrul programului DIPECHO. DIPECHO acoperă opt regiuni în care există riscul producerii unor dezastre: Caraibe, America Centrală, America de Sud, Asia Centrală, de Sud și de Sud-Est, sud-estul Africii, sud-vestul Oceanului Indian și regiunea Pacificului.

Pentru a evalua cat mai corect si eficient posibilele crize, Uniunea Europeana a creat un sistem propriu de perfectionare pentru expertii in domeniu. In cadrul Mecanismului de Protectie Civila, s-a creat un centru de instruire pentru pregatirea noilor misiuni. Acest program are ca scop imbunatatirea capacitatilor de evaluare si cunoastere precum si formarea calitatilor de coordonare si invatare. Acestea reprezinta cursuri de formare de nivel superior, iar in cazuri distincte, Centrul ofera si pregatire intr-un anumit set de activitati specifice viitoarelor misiuni.

Mecanismul protectiei civile este de-altfel unul dintre cele mai importante de raspuns la criza din cadrul Uniunii si cel mai important din cadrul instrumentului de protectie civila. Acesta a fost creat cu scopul de a unele deficiente din cadrul Uniunii referitor la problemele, crizele, razboaiele sau dezastrele care afecteaza populatia comunitatii europene. In prezent, toate statele membre UE pot apela la ajutorul Mecanismului de Protectie Civila plus alte 3 state din afara granitelor aliantei ( Norvegia, Islanda si Fosta Republica Iugoslava Macedonia ).

Cu toate ca doar 31 de state sunt inregistrate in cadrul sau, Mecanismul de Protectie Civila poate intreprinde actiuni umanitare si in alte zone dar doar dupa ce s-a ajuns la un consens cu Parlamentul European si Consiliul European. Activitati recente in care s-a implicat Uniunea Europeana prin acest instrument nu au fost putine. Pot enumera ajutorul oferit populatiei greu incercate de dezastre naturale cum ar fi SUA ( lovita de uraganul Katrina 2005), Haiti (cutremulul din 2010), Japonia ( triplul dezastru 2011) sau Filipine ( taifunul Haiyan din 2013).

Când o țară afectată de un dezastru solicită asistență, Centrul de coordonare a răspunsurilor pentru situații de urgență (ERCC) informează toate țările participante la mecanismul de protecție civilă cu privire la nevoile specifice ale țării în cauză. Statele participante trimit la fața locului experți și asigură asistența de care este nevoie. Ar putea fi vorba, printre altele, de echipe de salvare, de unități medicale, de pompe de înaltă capacitate sau de instalații de purificare a apei. ERCC contribuie la coordonarea intervenției UE, centralizând cererile și ofertele de asistență, facilitând și deseori cofinanțând transportul persoanelor sau al materialelor necesare și trimițând pe teren echipe de monitorizare. Centrul este accesibil 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână.

Mecanismul UE de protecție civilă consolidează și pregătirea în caz de dezastre în statele participante, de exemplu prin programe de formare, exerciții sau schimburi de experți. Aceste inițiative reprezintă adevărate oportunități de învățare pentru personalul din domeniul protecției civile din statele participante. Ele contribuie la accelerarea și mai buna coordonare a asistenței, promovează transferul de cunoștințe și crearea de rețele. Proiectele privind prevenirea și pregătirea beneficiază, de asemenea, de finanțare. Acestea pot viza încurajarea cercetărilor având ca obiect aspecte legate de dezastre, consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie sau sprijinirea campaniilor de sensibilizare destinate publicului larg. Mecanismul UE de protecție civilă pune accentul pe domenii în care abordarea comună europeană poate aduce cea mai mare valoare adăugată și conectează protecția civilă cu alte domenii politice ale UE pentru a-i maximiza efectul.

ERCC are un sistem avansat de gestionare a situatiilor de criza,iar faptul ca lucreaza in interiorul ECHO face ca sistemul MIC sa fie imbunatatit si sa ia decizii mai bune si mai rapid. ERCC are capacitatea de a intervenii in mai multe zone de interes in acelasi timp, ceea ce ii confera un mare avantaj fata de alte structuri ale Uniunii si chiar ale lumii facandu-l unul dintre cele mai performante structuri de raspund la crize ale globului.

Sistemul primeste informatii in timp real din toate zonele de interes, iar in cel mai scurt timp detaseaza experti in zonele afectate. Are capacitatea de a prezice cu mare exactitate posibilele amenintari la adresa si astfel sa intervina pentru a limita proportiile pierderilor atat umane cat si materiale.

Uniunea Europeana desfasoara deasemenea prin intermediul MPC ( Mecanismul de Protectie Civila ) o serie de exercitii si simulari cu scopul imbunatatirii atat a reactiei cat si a deciziei in caz de urgenta.

Decizia Comisiei Europene 2004/277/EC, Euratom din 29 decembrie 2003 a stabilit prin cadrul de reglementare al articolelor 22 si 24 masurile si obiectivele exercitiilor si al simularilor.

In baza articolului 22, exercitiile si simularile au ca obiectiv urmatoarele :

îmbunătățirea capacității de reacție și dobândirea experienței practice necesare echipelor care îndeplinesc criteriile de participare la intervențiile de asistență pentru protecția civilă;

Îmbunătățirea și verificarea procedurilor și stabilirea unui limbaj comun pentru coordonarea intervențiilor de asistență pentru protecția civilă și reducerea timpului de răspuns în caz de urgențe majore;

Consolidarea cooperării operaționale între serviciile de protecție civilă ale statelor participante;

Insusirea experientelor anterioare.

Obiectivul major al sistemului MPC este imbunatatirea activitatilor de protectie si pregatire a populatiei civile si de raspuns la o gama larga de dezastre si pericole la adresa integritatii comunitatii respective ( poluarea marina, chimica, biologica, radiologica, nucleara precum si o gama de pericole ce pot afecta simultan mai multe state ) prin asigurarea unui mediu de testare a noilor concepte operaționale stabilite precum și a procedurilor mecanismului și o oportunitate de învățare pentru toți actorii implicați în intervențiile de asistență pentru protecția civilă în cadrul mecanismului de protecție civilă.

In ceea ce priveste rezultatele scontate, acestea sunt :

Procedurile existente in cadrul MPC sunt imbunatatite, iar noi proiecte de optimizare sunt luate in calcul;

Interoperabilitatea echipelor de intervenție este îmbunătățită ca rezultat al exercițiului. Acest lucru aduce cu sine alte avantaje precum decizii mai rapide si mai eficiente, imbunatatirea acordurilor de cooperare, o comunicare mai buna intre sediul central si centrele dislocate in teren precum si identificarea de deficiente in cadrul sistemului;

Statele participante in cadrul MPC, precum si tarile din vecinatatea Uniunii sunt capabile sa primeasca informatii si sa reactioneze in aceeasi masura cu restul tarilor europene.

In ceea ce priveste tipul de simulari desfasurate de Uniunea Europeana, simularea unui accident de cale ferată în care era implicat un tren transportând suporteri de fotbal și un

altul transportând substanțe periculoase s-a numărat printre exercițiile organizate în Polonia în 2011. Așa-numitul eveniment „Carpathex” a pregătit echipele de urgență pentru situații din viața reală: simularea accidentului de tren a testat capacitățile de reacție pe durata unor evenimente cum a fost Campionatul european de fotbal din 2012. Au mai fost organizate și alte simulări, printre care un incendiu forestier provocat de scânteile provenind de la frânele unui tren sau inundarea unui sat ca urmare a deteriorării unui sistem de rezervoare. Exerciții de acest tip sunt organizate în fiecare an și beneficiază de contribuție financiară din partea UE.

Cum fenomenele naturale precum si cele provocate de om pot avea consecinte dintre cele mai diverse asupra integritatii umane, este foarte important ca populatia locala sa fie instruita pentru a raspunde adecvat la riscurile acestora.

Invatarea dintr-un exercitiu este mult mai putin costisitoare si poate avea efecte pozitive precum salvarea si protejarea vietii multor persoane care ar fi decedat in urma unui cutremur daca nu se luau masurile necesare sau protejarea unor sisteme de alimentare cu apa si salubritate.

Exercitiile de simulare sunt destinate in primul rand pentru insusirea unui proces de intelegere si cooperare in cadrul activitatilor de asistenta umanitara precum si pentru un raspuns care sa fie luat in momentul potrivit. Acestea asigura sansa pentru cei implicati in actiunile umanitare sa-si implementeze anumite deprinderi si tipare de actiune in cadrul unor misiuni reale.

Tipuri de exercitii:

Exercitiile Table Top ( TTX ) sunt elaborate pentru a pune managerii care urmeaza a fi detasati in teren in situatia de a lua o decizie in concordanta cu un anumit scenariu. Ele pot fi folosite si pentru a instrui managerii pentru a lua decizii in situatii neprevazute. Fiind un exercitiu de tip decizional, nu este nevoie de un staf specializat pentru a concilia decidentul;

Exercitiile Command Post ( CPX ) sunt elaborate pentru a pune comandantii de structuri in situatii cat se poate de reale. Cei care lucreaza in cadrul comandamentelor sunt instruiti sa decida din interiorul biroului.

Exercitiile combinate ( FSX ) sunt destinate pentru a pune managerii ce urmeaza a fi detasati in situatii tot mai complexe de luare a deciziei ( exercitii in care apar elemente de autoritati locale, grupuri de rebeli, etc).

Măsurile UE având ca scop prevenirea dezastrelor sau minimizarea impactului lor acolo unde nu pot fi evitate au contribuit în mod decisiv la prevenirea suferinței și la salvarea multor vieți. S-au depus eforturi atât în interiorul, cât și în afara UE, cu rezultate mergând de la coordonarea eficientă la nivel european până la formarea experților locali în alte părți ale lumii. De la lansarea programului DIPECHO în 1996, UE a investit, în lumea întreagă, peste

255 de milioane de euro în acțiuni de pregătire împotriva dezastrelor. Proiectele finanțate de program au avut un rol deosebit de important în limitarea pagubelor, ajutând populațiile locale să salveze vieți omenești și să își protejeze bunurile.

Începând din 2007, UE s-a implicat în lansarea mai multor inițiative de alertă rapidă, inclusiv platforma online „Meteoalarm” și „Sistemul mondial de alertă și coordonare în caz de dezastre”, disponibil 24 de ore din 24. De asemenea, a investit în sisteme de avertizare în caz de calamități specifice – inundații, incendii forestiere, tsunami.

Investițiile UE în tehnologii de prevenire a dezastrelor și de reducere a efectelor acestora și cooperarea strânsă cu alți parteneri au condus la elaborarea sistemului european de informații privind incendiile forestiere și a sistemului european de avertizare în caz de inundații.

Numai în 2010, 873 de persoane au participat la cursuri oferite de organizații din domeniul protecției civile. S-au realizat cu succes 4 exerciții de pregătire centrate pe inundații, cutremure, substanțe periculoase și atacuri teroriste.

Uniunea Europeana se implica si in alte tipuri de actiuni precum prevenirea incediilor sau poluarea apelor.

In ceea ce priveste prevenirea poluarii si protejarea apelor, Uniunea Europeana lucreaza in stransa legatura cu Agentia Europeana de Protectie a Apelor ( EMSA ) .

Accidentele privind transportul de produse petroliere reprezinta principala sursa de poluare la nivel global a marilor si oceanelor, facand astfel statele consumatoare primele raspunzatoare de un eventual accident petrolier. Europa este cel mai mare consumator la nivel mondial de produse petroliere, iar accidente precum cazul “Erika” sau “Prestige” nu sunt uitate.

Odata insa cu implicarea ESMA in demersurile ECHO pentru a limita scurgerile de produse petroliere in mari si oceane proportiile dezastrelor maritime s-a diminuat.

EMSA a fost înființată de către Uniunea Europeană în 2002, în urma dezastrului Erika. EMSA își asumă rolul principal în asigurarea unui nivel uniform și eficient de siguranță maritimă, in securitatea maritimă, in prevenirea și răspunsul la poluarea cauzată de nave, precum și in răspunsul la poluarea marină cauzată de instalațiile de petrol și gaze. Asigura deasemenea asistență tehnică și științifică Comisiei Europene și statele membre.

De multe ori insa, eforturile de curățare și de recuperare de la o deversare de petrol necesită cheltuieli care depășesc capacitatea financiara a unei singure tari. Prin urmare, un număr de acorduri de cooperare regionala și bilaterala s-au stabilit între statele cu iesire la mare. UE participă la aceste acorduri și convenții care privesc mările regionale din jurul Europei, cum ar fi convențiile de la Helsinki și Barcelona sau acordurile de la Lisabona și Bonn.

In cadrul Anexei 2 se pot observa tarile semnatare la fiecare acord si conventie. Romania face parte din Acordul de la Bonn si Conventia de la Bucuresti.

In ceea ce priveste gestionarea incendiilor de padure, anual intreaga planeta se confrunta cu pierderi a sute de hectare impadurite ca urmare a incendiilor de padure. Cateodata insa, statele care sufera din cauza acestui lucru nu pot gestiona eficient si rapid aceste crize si nu pot stinge incendiile in timp util astfel incat sa limiteze proportiile pierderilor. In aceasta situatia intervine MPC pentru a coordona actiunile si demersurile necesare opririi si singerii incendiilor.

Centrul European de Raspuns la Criza ( ERCC ) monitorizeaza atent in fiecare moment riscurile si posibilitatile izbucnirii unor incendii forestiere. Pe timp perioadelor cu temperaturi ridicate, ERCC stabileste conferinte si comunica tarilor care sunt supuse unor riscuri si potrivit estimarilor nu pot gestiona eficient situatia in eventualitatea izbucnirii unui incendiu forestier.

Atunci cand un incendiu forestier izbucneste intr-un stat membru al MPC si acesta nu poate face fata stuatiei, statele partenere pot lua atitudine si intervenii prin solidaritate punand la dispozitia tarii afectate avioane si elicoptere pentru stropirea terenurilor incediate sau de echipamente si de personal. Pentru a reactiona eficient si la timp, Uniunea Europeana pune la dispozitie ori de cate ori este necesar structura MPC. Acest lucru asigura coordonarea si finantarea intr-o masura cat mai eficienta.

În cele din urmă, Comisia Europeană sprijină și completează eforturile de prevenire și pregătire ale statelor participante, cu accent pe domeniile în care o abordare europeană comună este mai eficientă decât acțiunile naționale separate. Acestea includ îmbunătățirea calității și accesibilității la informațiile privind situatiile de criza, încurajarea cercetării pentru a promova rezistența la dezastre, precum și consolidarea instrumentelor de alertă rapidă.