Procesul de Achizitii Publice

Introducere

Tema aleasă “Dialogul competitiv în achiziții publice” îi vizează pe cei care vor să atribuie contracte de achiziții publice cât și pe cei care vor să beneficieze de aceste contracte. Atribuirea contractelor se face de stat și acestea trebuie să fie predominate de “dialogul competitiv” deoarece orice operator economic să-și poată depune oferta și să-și prezinte cele mai bune soluții de a duce la îndeplinirea contractelor de achiziții publice. Fiecare ofertant beneficiază de același contract, fără preferințe, discriminări, transparență, proporționalitate, recunoaștere reciprocă precum și de sancționare, pentru ca operatorii economici să aibe soluții apte să răspundă necesităților contractului, urmând ca, pe baza soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală.

În cuprinsul acestei lucrări se evidențiază care sunt considerațiile generale privind achizițiile publice, reglementările actuale în domeniul dialogului competitiv în achiziții publice, condițiile de a participa la aceste contracte, procedura pentru a beneficia de aceste contracte de achiziții publice precum și sancțiunea nerespecatării acesteia.

De asemenea, se urmărește ca orice operator economic să îndeplinescă condițiile prevăzute de lege pentru a putea face lucrări de interes public, operatori economici care trebuie să intre în concurență cu alți operatori nefiind atribuite contracte individuale, să fie egalitate între operatorii economici și contractele de achiziții publice și să fie transparente pentru a nu fi contestate de părțile nemulțumite.

Operatorii economici trebuie să respecte acest dialog. În caz contrar, se pot face contestații pentru nerespectarea lui și cei vinovați să fie trași la răspundere. Studiul mai arată faptul că procedura trebuie respectată și încercarea de a nu respecta ceilalți operatori economici de a beneficia în mod egal de contracte de achiziții publice este sancționată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și ulterior de o instanță judecătorească.

Studiul de caz este dezvoltat pe ideea că orice încălcare a dialogului competitiv este sancționată. Acest lucru este exemplificat prin decizia dată în acest domeniu, decizie care este analizată având drept rezultat demonstrarea faptului că orice încălcare a dialogului competitiv este sancționată.

Capitolul 1

Considerații generale privind achizițiile publice

1.1. Conceptul de achiziție publică

„Conceptul de achiziție publică desemnează procedura prin care o autoritate contractantă trebuie să o efectueze conform legii pentru încheierea, cu unul sau mai mulți operatori economici, a unui contract de furnizare de produse, prestare de servicii și de executare a unor lucrări, cu titlu oneros. Acest proces se întinde pe tot ciclul de viață, de la conceptul și definirea inițială a nevoilor și necesităților de achiziții, până la sfârșitul duratei de viață a unui bun sau a unei lucrări (și la dezafectarea lui/ei) sau până la finalizarea unui contract de servicii.”

Alți doctrinari adoptă o definiție mai concisă, dar nu mai puțin corectă: achiziția publică este “procedura de obținere de către o autoritate contractantă de produse, servicii sau lucrări, în conformitate cu legislația în vigoare”

Sistemul achizițiilor publice se definește ca o totalitate a regulilor și acțiunilor ce se referă la cheltuirea banilor publici și în care cererea lansată de organismele de interes public se întâlnește cu oferta propusă de un operator economic.

Legiutorul român a fost nevoit să adopte unele măsuri pentru a emite o nouă legislație în domeniul achizițiilor publice, astfel, a pornit de a angajamentele pe care România și le asumă în cadrul Capitolului 1 din “Libera circulație a mărfurilor” și al recomandărilor comisiei europene și drept urmare, s-a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006.

În art. 2, se prevede expres care este scopul acestei ordonanțe. Se promovează concurența între operatorii economici, avem garanția tratamentului egal fără să existe discriminări între operatorii economici și se asigură o transparență a procesului de achiziție publică.

Drept urmare, prin acest act normativ, se stabilește atribuirea contractului de achiziție publică ce include la rândul său contractul sectorial cât și contractul de concesiune de lucrări publice, contractul de concesiune de servicii, inclusiv achiziția publică prin mijloace electronice.

Art. 305 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 abrogă printre altele, Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.60/2001 privind achizițiile publice, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 20/2002 privind achizițiile publice prin licitații electronice.

1.2. Domeniul de aplicare al procedurii de achiziție publică

“Prevederile art. 9 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.34/2006 cu modificările și completările actuale se aplică pentru:

A) încheierea acordului-cadru;

B) acordarea contractului de achiziție publică, inclusiv a contractului sectorial;

C) atribuirea contractului de lucrări de către un operator economic care nu are calitatea de autoritate contractantă, în cazul în care se îndeplinesc cumulativ următoarele condiții: respectivul contract este subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă; valoarea estimată a respectivului contract este mai mare decât echivalentul în lei a 2.500.000 euro;

C1) atribuirea contractului de servicii de către un operator economic ce nu are calitatea de autoritate contractantă, în cazul în care se înfăptuiește cumulativ următoarele condiții: contractul respectiv este finanțat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă; valoarea estimată a contractului respectiv este mai mare decât echivalentul în lei a 125.000 euro;

D) atribuirea contractului de achiziție publică de către o autoritate contractantă, în numele unei persoane sau a alteia, atât fizică cât și juridică, în situația în care contractul respectiv este finanțat sau subvenționat în mod direct, în proporție de mai mult de 50%, de către o autoritate contractantă;

E) organizarea concursului de soluții;

F) atribuirea contractului de concesiune de lucrări publice și a contractului de concesiune de servicii.”

În art. 10 din Ordonanța achizițiilor publice se prevede că: „în cazul în care un contract este finanțat în mod direct, mai mult de 50 % de o autoritate contractantă iar valoarea sa este mai mare decât echivalentul în lei a 2.500.00 euro în cazul unui contract de lucrări și a 125.000 euro în cazul contractului de serviciu, autoritatea contractantă are obligația de a forța prin contractul de finanțare aplicarea întrebuințării prevederilor legale pentru atribuirea contractelor de achiziție publica respective.”

Se regăsesc și niște excepții de la acest principiu al supunerii achizițiilor publice regimului juridic conferit de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, așa cum a fost modificată prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 ce sunt prevăzute expres în cuprinsul acesteia, astfel:

„1. Ordonanța de urgență nu se aplică pentru atribuirea contractului de achiziție publică în cazul în care se îndeplinește cel puțin una dintre următoarele condiții:

A) în conformitate cu legislația în vigoare, contractul este înscris în aria informațiilor secrete de stat privind protecția informațiilor clasificate;

B) realizarea contractului impune constrângerea unor măsuri speciale de siguranță, pentru protecția unor interese naționale, potrivit prevederilor legale în vigoare.”

2. Ordonanța de urgență nu se aplică pentru atribuirea contractului de servicii care:

A) se raportează la cumpărarea, dezvoltarea, producția sau coproducția de programe destinate difuzării, de către instituții de radiodifuziune și televiziune;

B) are ca obiect procurarea sau închirierea, prin oricare mijloace financiare, de terenuri, clădiri, alte bunuri imobile ori a drepturilor asupra acestora. Înfăptuirea contractelor de servicii financiare care se încheie, oricare ar fi forma lor, în legătură cu contractul de cumpărare sau de închiriere respectiv, se supune prevederilor legale;

C) se referă la efectuarea de servicii de arbitraj și conciliere;

D) se referă la desfășurarea de servicii financiare în legătură cu emiterea, cumpărarea, vânzarea sau transferul valorilor mobiliare ori al altor instrumente financiare, îndeosebi operații ale autorității contractante efectuate în scopul atragerii de resurse financiare și/sau de capital, după cum și la prestarea de servicii specifice unei bănci centrale de către Banca Națională a României;

E) se referă la angajarea de forța de muncă, respectiv încheierea de contracte de muncă;

F) se referă la prestarea de servicii de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către autoritatea contractantă și ale căror rezultate nu sunt destinate, în mod exclusiv, autorității contractante pentru propriul beneficiu. „

„Prezenta Ordonanță de urgență nu se pune în practică atunci când contractul de achiziție publica este atribuit ca urmare a:

– Unui acord internațional încheiat în conformitate cu prevederile Tratatului cu unul sau mai multe state care nu sunt membre ale Uniunii Europene și care vizează furnizarea de produse sau execuția de lucrări, destinate implementării ori exploatării unui proiect în comun cu statele semnatare, și numai dacă prin acordul respectiv a fost menționată o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv;

– Unui acord internațional referitor la staționarea de trupe și numai dacă prin acordul respectiv a fost prevăzută o procedură specifică pentru atribuirea contractului respectiv;

– Aplicării unei proceduri specifice unor organisme și instituții internaționale.

„Art 15 prevede ca Ordonanța de urgență nu se poate aplica pentru atribuirea contractului de servicii unei alte autorități contractante sau unei asocieri de autorități contractante, în situația în care acestea se folosesc de un drept exclusiv pentru efectuarea serviciilor respective, în virtutea legii sau a altor acte cu caracter normativ care sunt publicate, în cazul în care acestea sunt compatibile cu prevederile Tratatului. „

În cazul în care autoritatea contractantă acordă unui subiect de drept, care nu este definit ca autoritate contractantă, drepturi speciale sau exclusive de a presta un serviciu public, este obligată de a impune, prin autorizația pe care o emite în acest scop, de a respecta principiul nediscriminării față de cel care beneficiază de drepturile speciale sau exclusive, atunci când acesta atribuie contracte de furnizare către terți.

Trebuie specificat faptul că Secțiunea a 2-a a Cap. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nr. 34/2006 prevede o serie de excepții specifice contractelor sectoriale, astfel:

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru contractele sectoriale care sunt atribuite cu scopul de a se achiziționa: produse care urmează a fi revândute sau închiriate unor terțe părți, în condițiile în care autoritatea contractantă nu beneficiază de un drept special sau exclusiv în acest sens, iar alte persoane au și ele dreptul de a închiria sau vinde produse asemănătoare în aceleași condiții precum autoritatea contractantă; produse, servicii sau lucrări destinate efectuării unor activități relevante într-un stat terț Uniunii Europene, în condițiile în care în efectuarea respectivelor activități nu intervine utilizarea fizică a unei rețele sau a unui areal geografic din Comunitatea Europeană.”

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru contractele atribuite de către autoritatea contractantă care se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e) și care au ca obiect achiziția de produse, servicii sau lucrări destinate desfășurării altor activități decât activitățile relevante.”

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru contractul care are ca obiect cumpărarea de apă, dacă acesta este atribuit de o autoritate contractantă care efectuează activități relevante de natura celor prevăzute la art. 232” din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 (punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate să asigure, în beneficiul publicului, servicii de producție, transport sau distribuție de apă potabilă; furnizarea de apă potabilă unor astfel de rețele).”

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru contractul care are ca obiect cumpărarea de energie, de produse energetice ale industriei extractive sau de alți combustibili, dacă acesta este atribuit de o autoritate contractantă care efectuează activități de natura celor prevăzute la art. 235 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 (punerea la dispoziție sau exploatarea de rețele fixe destinate să asigure, în beneficiul publicului, servicii de producție, transport sau distribuție de combustibili gazoși, energie termică sau energie electrică; livrarea de combustibili gazoși, energie termică sau energie electrică prin rețele de natura celor prevăzute anterior) și art. 241 lit. a (prospectare sau extracție de petrol brut, gaze naturale, cărbuni sau alți combustibili solizi).

Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru atribuirea contractului sectorial: de către o autoritate contractantă unei întreprinderi afiliate acesteia; de către o asociere de mai multe autorități contractante, formată exclusiv cu scopul de a derula o activitate relevantă, unei întreprinderi afiliate la una dintre autoritățile contractante respective”.

Întreprinderea afiliată reprezintă orice persoană care exercita activități economice și care se include în concordanță cu prevederile legale cu privire la consolidarea conturilor, ori, orice persoană care exercita activități economice și care se afla în oricare din situațiile următoare: autoritatea contractantă exercita, direct sau indirect, o influență dominanta asupra sa; exercită, direct sau indirect, o influență dominanta asupra unei autorități contractante; împreună cu autoritatea contractantă, se afla, direct sau indirect, sub influența dominantă a unei alte persoane care desfășoară activități economice.

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru atribuirea contractului sectorial: de către o asociere de mai multe autorități contractante, formată exclusiv cu scopul de a derula o activitate relevantă, uneia dintre autoritățile contractante respective; de către o autoritate contractantă unei asocieri de autorități contractante din care ea însăși face parte și care a fost formată exclusiv pentru a derula o activitate relevanta.”

„Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 nu se aplică pentru atribuirea contractelor sectoriale în cazul în care activitatea relevanță pentru care sunt destinate este expusă direct concurenței pe o piață la care accesul nu este restricționat.”

Prevederile menționate mai sus sunt aplicabile doar în cazul în care, dacă asocierea a fost înființată pentru desfășurarea activității relevante pe o perioadă de cel puțin 3 ani, iar instrumentul juridic prin care s-a înființat asocierea prevede ca autoritățile contractante în cauza vor face parte din asocierea respectivă pentru o perioadă cel puțin egală cu cea menționată.

Constatarea faptului că o anumită activitate relevantă este sau nu expusă direct concurenței se stabilește de către Comisia Europeană pe baza unei notificări/cereri formulate în acest sens de autoritatea contractantă interesată, care va cuprinde toate informațiile necesare pentru adoptarea unei decizii pertinente în legătură cu situația existentă. Procedura specifică pentru elaborarea și transmiterea notificării/cererii se stabilește prin hotărâre a Guvernului.

1.3. Principiile aplicabile achizițiilor publice

În proiectarea procesului de achizițiilor publice din România s-au avut în vedere 6 principiile generale prevăzute de „Art.2 al 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/19 aprilie 2006 și anume: nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparenta, proporționalitatea, eficienta utilizării fondurilor publice, asumarea răspunderii.

Potrivit Ordinului Președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice în continuare ANRMAP nr.155/2006, principiile achizițiilor publice sunt definite astfel:

1. Nediscriminarea

Unul dintre principiile fundamamentale ce stau la baza dreptului comunitar este interzicerea discriminării pe bază de etnie, sex, naționalitate și religie. Acest principiu trebuie respectat atunci când ne aflam într-un proces de achiziție publică deoarece el se bazează pe criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți.

2. Tratamentul egal

„Acest principiu stabilește și aplică oricând pe parcursul procedurii de atribuire de reguli, cerințe, criterii identice pentru toți operatorii economici, astfel încât aceștia să beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți. Egalitatea de tratament în materia studiată presupune nu numai că toți operatorii înscriși în competiție să aibă șanse egale de a accede la contract dar și deschiderea accesului la competiție pentru toți acei furnizori, prestatori, și executanți interesați, ale căror resurse îi califica pentru dobândirea și executarea de părți ale contractului, atunci când este posibilă divizarea lui în lături. Egalitatea de tratament cere nu numai că situațiile comparabile să nu fie supuse unor rigori sau regimuri diferite dar și că situațiile diferite să nu beneficieze de aceleași regimuri și forme de abordare, semnificație afirmată permanent atât în doctrina cât și în cazuistica judiciară privind achizițiile publice.”

3. Recunoașterea reciprocă

Prin acest principiu al recunoașterii reciproce se înțelege acceptarea de către statele membre ale Uniunii Europene, produselor oferite pe piață de către un agent economic dintr-un alt stat membru. Diplomele, certificatele, calificările obținute de către un agent economic într-un anumit stat membru trebuie acceptate de către autoritățile competente din alte state unde sunt prestate serviciile respective.

4. Principiul transparenței.

Prin acest principiu se înțelege că pe toată perioada desfășurării atribuirii contractului de achiziție publică toate statele membre trebuie să asigure transparența. “Prin transparență se înțelege aducerea în cunoștința publicului a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire.

Efecte obținute:

– Posibilitatea de a anticipa succesiunea activităților pe parcursul derulării unei proceduri;

– Asigurarea „vizibilității” regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor datelor de ieșire și rezultatelor;

– Claritatea documentelor elaborate pe parcursul derulării procesului de achiziție.”

5. Principiului proporționalității.

Principiul proporționalității în domeniul achizițiilor publice nu beneficiază de o definiție legală în reglementările normative comunitare, interpretarea să în statele member ale Uniunii a fost conturată asemănător. Proporționalitatea presupune asigurarea legăturii dintre necesitatea autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publica și cerințele care trebuie îndeplinite. În plan național dispozițiile comunitare relative la principiul proporționalității au fost transpuse prin Ordonanța de urgență în art. 2 alin. (2) lit. e), conform căruia proporționalitatea reprezintă un principiu care stă la baza atribuirii contractului de achiziție publică, și în art. 179, potrivit căruia autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, precum și nivelul cerințelor minime solicitate, luând în considerare exigentele specifice impuse de natură și complexitatea contractului care urmează să fie atribuit.

6. Principiului asumării răspunderii.

Prin acest principiu autoritatea contractantă își asumă răspunderea pentru fiecare decizie pe care a luat-o asupra desfășurării procesului de atribuire a contractului de achiziție publică, fie asupra alegerii pe care a făcut-o în legătură cu câștigătorul contractului respectiv. Așadar, în baza principiului asumării răspunderii, „se determină clar sarcinile și responsabilitățile persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, urmărindu-se asigurarea profesionalismului, imparțialității și independenței.”

Capitolul 2

Procesul de achiziții publice

Procesul de achiziții publice reprezintă totalitatea activităților ce se desfășoară pentru: atribuirea, încheierea, îndeplinirea unui contract de achiziție publică și prin care se dobândesc, definitiv său temporar, produse, lucrări sau servicii.

„Contractul de achiziții publice reprezintă acel act cu titlu oneros, încheiat în scris, între una sau mai multe autorități contractante, pe de o parte, și unul sau mai mulți operatori economici, pe de altă parte, având ca obiect execuția de lucrări, furnizarea de produse de servicii”

Contractul de achiziții publice se împarte în 3 categorii, și anume:

1. Contract de furnizare, al cărui obiect este furnizarea unuia sau mai multor produse prin cumpărare, inclusive în rate, închiriere, leasing cu sau fără opțiune de cumpărare.

2. Contract de servicii, al cărui obiect este prestarea uneia sau mai multor servicii, al căror rezultat este nematerial, inclusiv cele de: întreținere, reparație, instalare, proiectare.

3. Contract de lucrări, “al cărui obiect este execuția de lucrări sau execuția unei construcții, proiectarea și execuția de lucrări sau proiectarea și execuția unei construcții și realizarea unei construcții care nu se realizează în a și b.”

“Potrivit Ordonanței de urgență a Guvernului nr.34/2006, autoritatea contractantă poate fi oricare:

– Organism al statului, autoritate publică/instituție public la nivel contractual regional sau local.

– Organism cu personalitate juridică, altul decât cel prevăzut mai sus care a fost înființat pentru a satisface nevoi de interes general și se află în una dintre situațiile: de a fi finanțat în majoritate de o autoritate contractantă, de a se se afla în subordinea/sub contractul unei autorități contractante, în componența Consiliului de Administrație mai mult de jumătate din membrii sunt numiți de autorități contractante.

– Orice întreprindere publică care desfășoară activități de utilitate publică (apa, energie, poștă, transport)

– Orice subiect de drept, altul decât cele prevăzute mai sus, care desfășoară o activitate în domeniu (apa, energie, transport, postă) în baza unui drept special exclusive.”

Contractantul – este oricare furnizor de produse, prestatator de servicii ori executat lucrări, persoană fizică sau juridică, de drept public său privat, ori grup de astfel de persoane cu activități în domeniul care oferă în mod licit pe piața:

– unul sau mai multe produse “

– una sau mai multe lucrări de construcții

– unul sau mai multe servicii.

2.1. Etapele procesului de achiziții publice

Pentru ca eficiența și eficacitatea unui proces de achiziție publica cât și modalitatea de desfășurare a acestuia să fie semnificativ îmbunătățite trebuie să se aibă în vedere că etapele și activitățile să fie bine identificate și planificate.

Calendarul întregului proces (etapele precum și activitățile din cadrul acestora) trebuie să fie stabilit în avans.

Dacă activitățile nu sunt definite în mod clar în fază incipientă acest lucru se va reflecta în timpi adiționali pentru definitivarea acestora.

Aceste aspecte trebuie avute permanent în vedere pentru realizarea cât mai eficientă a managementului prin următoare etape:

1. Planificare achiziții

2. Inițiere și lansare procedură

3. Derulare procedură

4. Finalizare procedură

5. Administrare contract.

În continuare vom prezenta pe fiecare în parte, toate etapele procesului de achiziție.

2.2. Planificarea achiziției publice

Planificarea achizițiilor nu se limitează doar la alegerea procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape.

Succesiunea activităților în cadrul etapei de planificare sunt:

A. Identificarea nevoilor și stabilirea priorităților la nivel de autoritate contractantă prin:

– Cumularea “referatelor de necesitate” transmise de fiecare department al autorității contractante, în care sunt precizate următoarele: ce anume avem nevoie; când avem nevoie; pentru ce am nevoie; efecte previzionate a se obține sub aspect tehnico-economic, raportate la costul de viață al produsului/serviciului/lucrării ce urmează a se achiziționa.

– Analiza fiecărei nevoi

– Stabilirea priorităților.

B. Identificarea dispozițiilor legale aplicabile

– Specificul achiziției determină ce dispoziții legale sunt aplicabile

C. Obținerea de informații privind:

– Nivelul curent al prețurilor pentru produsele identificate (nivelul calitativ al acestora fac parte din cercetarea de piață) prin consultarea bazei de date la nivelul autorității contractante și/sau prin realizarea de cercetări de piață.

– Capacitatea companiilor locale ce activează pe piața produsului/lucrărilor/serviciilor din categoria celor ce prezintă interes pentru autoritatea contractantă.

– Interesul companiilor române sau străine de a participa la procedură, pentru o corectă opinie asupra potențialului pieței.

Aceste informații sunt utile și pentru a decide dacă se aplică procedura de atribuire a contractului prin licitație deschisă sau prin licitație restrânsă.

Crearea și actualizarea sistematică a unei baze de date sunt activități utile pentru observarea și monitorizarea trendului evoluției pieței (principalii actori de pe piață, posibili furnizori, nivelul calitativ și prețuri practicate etc.).

Baza de date astfel constituită este un simplu instrument de observare a evoluției pieței și nu un instrument de restrângere a competiției.

Autoritățile contractante au posibilitatea de a se asocia la realizarea și actualizarea bazei de date, pentru a o utiliza în comun.

D. Identificarea și evaluarea potențialelor riscuri ce pot apărea pe parcursul derulării procedurii de achiziție publică. Riscurile generate de constrângeri de timp și/sau natură tehnică pot afecta procedura. Aceste riscuri trebuie avute în vedere pe parcursul etapei de planificare.

E. Alegerea procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică

Succesiunea activităților ce preced alegerea procedurii de atribuire este:

– Estimarea valorii contractului pentru nevoile identificate și considerate priorități

– Compararea acestei valori cu pragurile valorice prevăzute în lege pentru natura contractului respectiv

Autoritățile contractante au obligația de a estima valoarea contractului pe baza sumelor plătite pentru îndeplinirea contractului fără TVA.

F. Întocmirea programului anual de achiziții publice

Programul anual de achiziții publice:

– Are în componența sa, toate contractele pe care autoritatea contractantă le are în vedere pentru a le atribui pe tot parcursul anului;

– Se poate actualize în funcție de ivirea unor evenimente neașteptate pe

Durata unui an;

– Se află în strânsă legătură cu Programul de investiții.

G. Obținerea aprobărilor pentru declanșarea procedurii

Această fază, se desfășoară având în vedere prevederile Legii finanțelor publice și ale normelor metodologice de aplicare a acesteia.

De asemenea, în cazul în care este vorba de actualizarea planului de achiziții, se examinează dacă achiziția respectivă nu cumva este deja inclusă în planul anual al achizițiilor publice.

H. Stabilirea calendarului procedurii în funcție de modul în care se succed activitățile în cadrul procedurii utilizate pentru atribuirea contractelor.

2.3. Inițierea și lansarea procedurii

Inițierea și lansarea procedurii este etapă ce se referă la activitățile pe care le întocmește autoritatea contractantă pentru: a face ușor recunoscută de către toți această procedură sau pentru a solicita, în mod direct, oferte de la potențiali furnizori, executanți sau prestatori.

Ca regulă generală, orice furnizor, executant sau prestator are dreptul de a participa la o procedură pentru atribuirea unui contract de achiziții publice.

Numărul potențialilor furnizori, executanți sau prestatori care au dreptul să se înscrie la o procedură de atribuire a unui contract este nelimitat.

Este libera participarea la:

A) licitație deschisă

B) licitație restrânsă – etapa de selectare

D) negociere competitivă – etapa de selectare

E) cererea de ofertă

F) concurs de soluții a oricărui furnizor, executant sau prestator, indiferent dacă acesta a achiziționat sau nu documentația emisă de autoritatea contractantă.

Succesiunea activităților este, de regulă, următoarea:

1. Publicarea anunțului de intenție

Anunțul de intenție se publică în Monitorul Oficial al României Partea VI – “Achiziții Publice” în cel mult 30 de zile de la aprobarea bugetului propriu.

Acesta este obligatoriu a fi publicat dacă valoarea estimată a contractului depășește 750.000 EUR (fără TVA).

El are ca efect micșorarea perioadei acordate pentru elaborarea ofertei dacă anunțul de participare este publicat după cel puțin 52 de zile de la data apariției anunțului de intenție dar nu mai târziu de 12 luni.

2. Întocmirea Documentației pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei (DEPO)

Înainte de întocmire e bine ca persoană să se asigure că DEPO cuprinde toate informațiile solicitate prin Documentația Standard pentru Elaborarea și Prezentarea Ofertei (DSEPO), mai precis:

Informații generale – așa cum sunt acestea precizate în Secțiunea I din DSEPO. Informațiile generale din DEPO se copiază din DSEPO, fără a fi modificate în vreun fel.

Fișa de date a achiziției reprezintă Secțiunea II din DEPO (prezentată în Secțiunea ÎI din DSEPO) – adaptează, completează sau detaliază parametrii/cerințele prezentate în “Informații generale” la particularitățile procedurii în derulare, adică specifică:

cerințele de calificare, modul de elaborare a ofertei (inclusiv conținutul acesteia);

modalitatea de prezentare și data limită pentru prezentarea ofertelor, momentul și locul deschiderii ofertelor;

criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziție publică;

factorii luați în considerare pentru evaluarea ofertelor.

În această privință trebuie avut în vedere următoarele aspecte:

a. Autoritatea contractantă nu are obligația de a solicita îndeplinirea tuturor cerințelor de calificare prevăzute în DSEPO. Scopul cerințelor de calificare este de a reduce riscul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a contractului de către ofertantul declarat câștigător. De aceea, acestea trebuie să fie solicitate avându-se în vedere specificul și complexitatea contractului. Pe de altă parte, aceste cerințe nu trebuie să limiteze în mod artificial competiția. În DSEPO sunt prevăzute limitele maxime până la care solicitarea unor cerințe este considerată ca fiind nerestrictivă.

b. Criteriile de atribuire a contractului nu trebuie confundate cu criteriile de selectare a candidaților. Criteriile de atribuire a contractului se referă numai la propunerea tehnică și financiară.

c. Elementele ce caracterizează capacitatea tehnico-financiară a ofertantului (experiență similară, capacitate tehnică și financiară) nu constituie criterii de atribuire a contractului deoarece ele nu caracterizează oferta.

d. Atunci când se aplică criteriul oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere tehnico-economic, se vor preciza în mod clar punctajele și algoritmul de acordare al acestora.

Punctele acordate trebuie să reflecte avantajele pe care autoritatea contractantă le așteaptă și pentru care nu dispune de capacitatea de a le evidenția prin caracteristici tehnice. Dacă ar beneficia de această capacitate atunci aceste avantaje așteptate s-ar transforma în cerințe minime obligatorii și ar aplica criteriul prețul cel mai scăzut.

Caietul de sarcini – reprezintă Secțiunea III din DEPO (prezentat în Secțiunea III din DSEPO). Acesta conține în mod obligatoriu specificațiile tehnice ale produselor-lucrărilor–obiectului serviciului ce urmează a fi achiziționat. Caietul de sarcini reprezintă documentul în baza căruia se întocmește propunerea tehnică și determină propunerea financiară.

Specificațiile tehnice – reprezintă cerințe, prescripții de natură tehnică, ce permit fiecărui produs, servicii, lucrare, să fie descries obiectiv.

Pentru ca ofertanții să răspundă în mod realist la cerințele autorității contractante și pentru a nu afecta competiția, asigurați-vă că specificațiile tehnice sunt definite clar și concis și nu sunt restrictive.

Prin specificațiile tehnice se stabilesc caracteristici referitoare la: nivelul calitativ, nivelul tehnic, standardul de performanțe, siguranța în exploatare, dimensiunile, terminologie și simboluri, teste și metode de testare, mod de ambalare, etichetare, marcare, certificate de conformitate, conform standardelor în vigoare.

Pentru contractele de lucrări, specificațiile tehnice conțin și prescripții privind: proiectare și calcul, verificări, inspecții, tehnici, procedee și metode de construcție, orice alte condiții cu caracter tehnic în legătură cu: materii prime și materiale utilizate, părți ale lucrării, lucrarea în ansamblul ei, și pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, condiții de recepție a lucrărilor.

Specificațiile tehnice se prezintă numai prin referire la: standarde naționale care adoptă standarde europene, alte autorizări/omologări sau specificații tehnice comune utilizate în Comunitatea Europeană, standarde naționale care adoptă standarde internaționale.

În cazul în care nu există astfel de standarde, atunci specificațiile tehnice vor fi definite prin: referire la alte standarde naționale și alte referințe de natură tehnică, cu precizarea mențiunii „sau echivalent”.

3. Dreptul de a participa la procedura de atribuire:

Orice operator economic are dreptul de a participa într-un grup de operatori la procedura de atribuire. Ofertantul care este abilitat potrivit legii să presteze o anumită activitate, nu poate fi exclus dintr-o procedură de atribuire doar pentru acest motiv.

4. Garanția de participare la licitație

Aceasta se constituie de ofertant în scopul de a proteja autoritatea contractantă fata de riscul unui comportament necorespunzător al acesteia pe perioada procedurii.

Cu privire la garanția de participare, documentația de atribuire treuie să conțină:

– Cuantumul garanției de participare este în sumă fixă de până la 2% din valoare

– Perioada de participare a garanției care va fi cel puțin egală cu perioada minimă a ofertei.

– Garantarea de participare se constituie prin virament bancar sau printr-un instrument de garanție emis de bancă, care se prezintă în original.

Prin excepție și numai dacă în documentația de atribuire e prevăzută, garanția de participare se poate constituție și prin depunerea la casieria autorității contractante: ordin de plată sau filă cec, o sumă numerar.

Instrumentul de garantare trebuie să prevadă dacă în plata garanției se va executa:

– Condiționat după constatarea culpei persoanei garantate

– Necondiționat fără vreo formă de culpă

Persoana în cauză trebuie:

Să se asigure că a precizat clar coordonatele utilizate pentru obținerea de clarificări la DEPO (adresa, tel, fax, data și ora limită de primire a solicitărilor de clarificări).

Să se asigure că adresa și data limită pentru transmiterea ofertelor sunt precizate în mod clar.

Să verifice dacă criteriile de evaluare sunt prezentate în ordinea descrescătoare a ponderii acestora în total.

Să verifice dacă paginile din DEPO sunt numerotate corespunzător.

Să se asigure că documentul reprezintă un tot unitar și nu este constituit din foi volante.

Să pregătească un tabel în care să puteți înregistra următoarele informații: numele agentului economic care a achiziționat DEPO; date de identificare ale agentului economic care a achiziționat documentația (nume agent, tel, fax, e-mail, adresa); persoana de contact; data și ora achiziției; numele celui care a ridicat DEPO; împuternicirea sau solicitarea de a ridica DEPO; semnătura celui care a ridicat DEPO.

5. Publicarea anunțului de participare

Anunțul de participare se publică în SEAP și după caz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene precum și opțional în Monitorul Oficial al României Partea VI – “Achiziții Publice”

Autoritatea contractantă are obligația de a asigura transparenta contractelor de achiziție publica a acordurilor cadru prin publicarea anunțurilor de intenție, de participare și de atribuire..

2.4. Derularea procedurii

1. Deschiderea ofertelor

Persoana în cauză trebuie să se asigure că membrii comisiei de evaluare au semnat declarațiile de confidențialitate și imparțialitate.

Se verifică de către membrii comisiei de evaluare, în prezența reprezentanților ofertanților prezenți la deschidere:

A) Respectarea de către ofertanți a regulilor formale de:

– Depunere a ofertelor: plic închis și sigilat, original și număr de copii, etc.

– Prezentare a ofertelor: existența ofertelor alternative; formular de ofertă semnat și ștampilat, etc.

B) Existența:

– Garanției de participare la licitație

– Documentelor care însoțesc oferta

O altă procedură este aceea că se întocmește «Procesul verbal al ședinței de deschidere a ofertelor»

Se distribuie, sub semnătură, o copie a Procesului verbal al ședinței de deschidere publică a ofertelor tuturor participanților la ședință.

2. Evaluarea ofertelor

Succesiunea activităților pe parcursul procesului de evaluare:

A) Se examinează mai întâi documentele care dovedesc eligibilitatea și înregistrarea;

B) Se examinează documentele care dovedesc îndeplinirea cerințelor minime privind capacitatea tehnică și capacitatea economico-financiară;

C) Se examinează propunerea tehnică;

D) Se examinează propunerea financiară;

E) Se întocmește raportul de evaluare.

Pe parcursul evaluării comisia de evaluare va solicita clarificările pe care le consideră necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, specificând termenul de transmitere a acestora.

Detaliile și precizările solicitate ofertantului se referă, în acest caz, la:

fundamentarea economică a modului de formare a prețului ofertei;

soluțiile tehnice adoptate sau condiții deosebit de favorabile de care beneficiază ofertantul pentru îndeplinirea contractului respectiv.

O ofertă poate fi respinsă dacă:

nu respectă cerințele prevăzute în documentația pentru elaborarea și prezentarea ofertei;

ofertantul nu transmite în termen explicațiile solicitate;

explicațiile solicitate nu sunt concludente și/sau nu sunt susținute de documentele justificative.

ofertantul modifică prin clarificările pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice și/sau al propunerii financiare, cu excepția corecției erorilor aritmetice;

conține propuneri în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă;

Orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească acordul a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi.

În caz de divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare, președintele acesteia are obligația de a solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare.

2.5. Anularea procedurii de atribuire

Autoritatea contractantă, din proprie inițiativă, precum și la solicitarea Agenției, în urma controlului efectuat, are dreptul de a anula procedura de atribuire a contractului de achiziții publice, dacă ia această decizie înainte de data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de achiziție publică și, în mod obligatoriu, înainte de data încheierii contractului, în următoarele cazuri:

nu a fost posibilă asigurarea unui nivel satisfăcător al concurenței, respectiv numărul de candidați a fost mai mic decât cel prevăzut pentru prezența procedură;

au fost depuse numai oferte care au trebuit respinse de grupul de lucru, sub incidența prevederilor acestui regulament și a legii privind achizițiile publice;

abateri grave de la prevederile legislative afectează procedura de dialog competitiv sau este imposibilă încheierea contractului;

s-a constatat comiterea unui act de corupere, confirmat prin hotărârea definitivă a instanței judecătorești.

După data transmiterii comunicării privind rezultatul aplicării procedurii de achiziție publică și după data încheierii contractului, anularea procedurii de achiziție, se efectuează doar de către Agenție. Decizia de anulare a procedurii de achiziție publică nu generează vreo obligație a autorității contractante sau a Agenției față de participanții la procedura de achiziție, cu excepția returnării garanției pentru ofertă și/sau a garanției contractuale.

Autoritatea contractantă are obligația de a comunica în scris tuturor participanților la procedura de achiziție publică, în cel mult 3 zile calendaristice de la data anulării, atât încetarea obligațiilor pe care aceștia și le-au creat prin depunerea de oferte, cât și motivul anulării.

2.6 Finalizarea procedurii

În această etapă succesiunea activităților este următoarea:

A) Comisia de evaluare înaintează raportul de evaluare autorității contractante;

B) Autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicați rezultatul aplicării procedurii;

C) Încheierea contractului.

Contractul de achiziție publică se încheie:

cu ofertantul a cărui ofertă este stabilită câștigătoare de către comisia de evaluare;

nu mai devreme 7 zile de la transmiterea rezultatului procedurii și în perioada de valabilitate a ofertelor.

Dacă ofertantul a cărui ofertă este câștigătoare refuză să semneze contractul, acesta pierde garanția de participare, iar procedura se finalizează astfel:

fie se atribuie contractul de achiziție publică următorului clasat;

fie se anulează procedura pentru atribuirea contractului de achiziție publică.

Contractul intră în efectivitate la dată:

prezentării garanției de bună execuție în formă, cuantumul și la termenul de valabilitate stabilite prin DEPO;

polițelor de asigurare, acolo unde este cazul și este menționat ca atare în DEPO.

D) Returnarea garanțiilor de participare la licitație se face în cel mult 3 zile lucrătoare de la:

– Data constituirii garanției de bună execuție pentru ofertantul câștigător;

– De la data expirării perioadei de valabilitate a ofertei pentru ofertanții necâștigători.

E) Publicarea anunțului de atribuire în Monitorul Oficial.

Nu mai târziu de 30 de zile de la încheierea contractului, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea a VI-a – Achiziții publice, un anunț de atribuire a contractului de achiziție publică

Capitolul 3

Dialogul competitiv ca procedură de atribuire a contractelor de

Achiziție publică

3.1. Dialogul competitiv

Conform Art. 18 al. 1 lit. c și art. 94-109 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 34/2006 “dialogul competitiv și este definit ca: procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatură și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală”.

Pentru ca autoritatea contractantă să aibă dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziție publica trebuie să se îndeplinesca următoarele condiții:

contractul de achziție publică este considerat a fi de complexitate deosebită;

aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.

“Contractul de complexitate deosebită este: acel contract de achiziție publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în măsură:

să stabilească montajul financiar și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului; și/sau

să definească specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitățile.”

Potrivit art. 96 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 34/2006 – „Procedura de dialog competitiv se desfășoară în trei etape:

etapa de preselecție a candidaților;

etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluției/soluțiilor apte să răspundă necesităților autorității contractante și în baza căreia/cărora candidații vor elabora și vor depune oferta finală;

etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.”

3.1. Etapa de preselecție a candidaților

Dialogul competitiv se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați de depunerea de candidaturi.

Având în vedere că prima etapă a dialogului competitiv este preselecția candidaților, anunțul va conține criteriile de selecție ce vor fi utilizate de către autoritatea contractantă (criterii privind situația personală, situația economică – financiară, capacitatea tehnică și profesională a candidaților, precum și standarde de asigurare a calității sau de protecție a mediului).

„Potrivit art. 98 din Ordonanța de urgența a Guvernului nr. 34/2006, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publica este mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limita de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile. În cazul în care anunțul de participare este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioadă se poate reduce cu 7 zile.”

În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a transmite anunțul de participare spre publicare în SEAP cu cel puțin 30 de zile înainte de data limită de depunere a candidaților”.

Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv, însă există și anumite excepții când un anumit operator economic este exclus din prezența procedura dacă a fost condamnat în ultimii 5 ani printr-o hotărâre judecătorească definitiva pentru:

– Participare la activități ale unei organizații criminale;

– Corupție;

– Frauda

– Spălare de bani.

De asemenea, un candidat (operator economic) este exclus din prezența procedură dacă:

– Se află în proces de lichidare sau de insolvabilitate, patrimoniul sau este sechestrat sau activitățile sale sunt suspendate;

– Nu și-a îndeplinit obligațiile de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetul de stat, bugetele locale și bugetul asigurărilor sociale de stat, în conformitate cu prevederile legale în vigoare în Republica Moldava sau în țara în care este stabilit;

– Are în cadrul conducerii, persoane care au fost condamnate, în ultimii 3 ani, prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru o faptă care a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greșeli în materie profesională, de natură a afecta îndeplinirea viitorului contract;

– În ultimii 2 ani nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale din motive imputabile acestuia, fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia, în măsura în care autoritatea contractantă poate aduce ca dovadă mijloace probante în acest sens;

– Furnizează informații false în documentele prezentate;

– Este inclus în lista de interdicție a operatorilor economici.

Autoritatea contractantă în momentul când preselectează candidații, este obligată de a aplica criterii necesare fară discriminare, folosind-se numai criteriile de preselecție ce fac parte din anunțul de participare. Este de datoria autorității contractante de a indica în anunțul de participare care sunt criteriile de preselecție și regulile aplicabile, care este numărul minim al candidaților pe care dorește să îi preselecteze și, dacă este cazul, care este numărul maxim al acestora. Candidații din anunțul de participare nu trebuie să fie în număr mai mic de 3.

După finalizarea etapei de preselecție, Comisia de Evaluare numită de către autoritatea contractantă are obligația de a elabora un raport intermediar privind desfășurarea și rezultatele acestei etape, raport care va fi înaintat spre aprobare conducătorului autorității contractante

Ultimul pas al primei etape îl reprezintă comunicările privind rezultatul preselecției, pe care autoritatea contractantă trebuie să le transmită tuturor candidaților participanți la procedura dialogului competitiv.

3.2. Etapa de dialog

Candidații care sunt admiși în ce-a de-a doua etapă a dialogului competitiv trebuie să fie aproximativ în număr egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare.

Există cazuri în care candidații ce îndeplinesc criteriile de preselecție este mai mic decât numărul indicat în anunțul de participare iar pentru asta autoritatea contractantă are dreptul:

„a) ca procedura de dialog competitiv să o anuleze

B) sau în cazul în care candidații îndeplinesc criteriile de preselecție, chiar și atunci când numărul acestora este ssuficient pentru asigurarea unei concurente reale, acesta să continue cu procedura de dialog competitiv. Fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acei candidați care îndeplinesc criteriile solicitate, în măsura în care numărul acestora este totuși suficient pentru a asigura o concurență reală.”

3.2.1. Invitația de participare la dialog

Primul pas al acestei etape este transmiterea invitațiilor de participare la dialog numai către candidații preselectați.

Dacă nu s-a depus de către un operator economic candidatura la prima etapă a dialogului competitiv sau nu îndeplinește criteriile de preselecție invitația la cea de-a doau etapă este interzisă.

Invitația de participare la dialog trebuie să conțină anumite informații minimale:

– Data și numărul anunțului de participare publicat;

– Adresa unde va avea loc dialogul, datele și ora demarării acestuia, limba/limbile în care se va derula dialogul

– Eventuale precizări referitoare la documente suplimentare solicitate candidaților preselectați.

Invitația de participare trebuie trimisă de către autoritatea contractantă fiind însoțită și de un exemplar al documentației de atribuire, care trebuie să includă la rândul său și documentația descriptivă.

În cadrul documentației de atribuire, potrivit art.33. Alin. (1) din prezența Ordonanță – „Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.”

Autoritatea contractantă are obligația de a asigura obținerea documentației de atribuire de către orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestricționat și deplin, prin mijloace electronice, la conținutul documentației de atribuire.

3.2.2. Desfășurarea etapei de dialog

„În cadrul documentației descriptive, autoritatea contractantă are dreptul să prevadă dacă exista posibilitatea că dialogul să se desfășoare în runde succesive, pentru ca soluții discutate să se reducă. Realizarea acestei reduceri succesive discutate se înfăptuiește numai pe baza unor factorilor de evaluare care au fost hotărâți în documentația de atribuire”.

Dialogul se derulează de către autoritatea contractantă cu fiecare candidat ce este admis, în parte. În cadrul acestui dialog se examinează alegerile cu privire la montaje financiare, la modul de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, dar și oricare alte elemente ale contractului viitor, astfel încât soluțiile găsite să se potrivească nevoilor obiective ale autorității contractante.

În intervalul de timp în care se va desfășura dialogul, autoritatea contractantă are obligația de a pune în practică principiului tratamentului egal față de toți participanții. Autoritatea contractantă nu are voie de a dezvălui informații într-un mod descriminatoriu deoarece acestea ar putea avea un plus de avantaj asupra unor participanți în raport cu ceilalți.

Dacă autoritatea contractantă dorește derularea etapei de dialog competitiv în mai multe runde succesive, pentru a reduce în mod progresiv numărul de soluții care urmează să fie discutate, atunci acest aspect trebuie obligatoriu precizat în anunțul de participare.

După finalizarea fiecărei runde succesive, Comisia de evaluare întocmește un raport ce va fi înaintat conducătorului autorității contractante spre aprobare.

Neidentificarea niciunei soluții care să corespundă necesităților autorității contractante, poate conduce la anularea procedurii. În caz contrar, se va trece la cea de a treia etapă a dialogului competitiv.

3.2.3. Elaborarea ofertei finale

Primul pas în această ultimă etapă, este transmiterea unei invitații de depunere a ofertelor finale către participanții rămași în competiție, acum deveniți ofertanți.

Timpul care se acorda pentru realizarea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decât o perioadă minimă hotărâtă de către participanții selectați în comun, pe perioada desfășurării celei de-a două etape a procedurii de dialog competitiv.

Invitația de depunere a ofertei finale va preciza aceleași informații minimale ca și invitația de participare la dialog și va fi transmisă tuturor participanților selectați o cu un număr suficient de zile înainte de data limita de depunere a ofertei finale, această perioadă neputând să fie mai mică decât perioada stabilită de comun pe parcursul derulării celei de a doua etapă a dialogului competitiv.

După depunerea ofertelor, se va preciza soluțiile identificate. Comisia de evaluare va trece peste pasul final al procedurii de dialog competitiv, respectiv deschiderea ofertelor, cu întocmirea procesului-verbal de deschidere, evaluarea ofertelor finale, desemnarea câștigătorului și încheierea raportului procedurii de atribuire.

Urmează, desigur, ca și în cazul celorlalte proceduri de achiziție, transmiterea comunicărilor privind rezultatul procedurii, perioada de așteptare până la încheierea contractului, semnarea acestuia și, după trecerea termenului de 48 de zile, publicarea unui anunț de atribuire.

3.2.4. Închiderea dialogului

În cazul finalizării cu succes a procedurii, autoritatea contractantă are obligația de lua măsurile necesare pentru informarea tuturor ofertanților în legătură cu rezultatul aplicării procedurii de atribuire.

Autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertanții despre deciziile referitoare la rezultatul procedurii de atribuire a contractului de achiziție publică ori, după caz, la anularea procedurii de atribuire și eventuala inițiere ulterioară a unei noi proceduri, în scris și cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea acestora.

În cadrul comunicării prevăzute mai sus, autoritatea contractantă trebuie să informeze ofertanții care au fost respinși sau informați despre faptul că oferta nu a fost câștigătoare și motivele pentru care s-a luat această decizie, după cum urmează:

A) pentru fiecare ofertă respinsă trebuie să se precizeze care sunt motivele exacte care au dus la această decizie de respingere, aducându-se în vedere toate argumentele în baza căreia oferta a fost respinsă, precum și elementele ofertei care nu s-au potrivit cerințelor de funcționare și performanță, deduse în forma finală a documentației de atribuire;

B) fiecărui ofertant care a prezentat o ofertă admisă, dar care nu a fost declarată câștigătoare, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare în raport cu oferta să și numele ofertantului căruia urmează să i se atribuie contractul de achiziție publică.

„În maxim de 3 zile, autoritatea contractantă trebuie să aducă la cunoștința ofertantului câștigător, rezultatul. Față de ofertantul a cărui ofertă a fost desemnată câștigătoare, în documentele de licitație poate fi inclusă cerința semnării contractului de achiziție în termen de 20 de zile calendaristice de la data la care i-a fost remis spre semnare. Încheierea contractului poate fi suspendată de Agenție în cazurile menționate de legislația în vigoare. Contractul se consideră încheiat la data semnării acestuia de către părți și intră în vigoare din momentul înregistrării lui în modul stabilit de legislația în vigoare la Agenția Achiziții Publice. Perioada necesară înregistrării este indicată în documentele de licitație. Neînregistrarea în această perioadă nu va prelungi termenul de valabilitate a ofertei sau a garanției pentru ofertă. În acest caz, garanția poate fi solicitată dacă între autoritatea contractantă și ofertant nu există o altă înțelegere scrisă”.

Autoritatea contractantă are dreptul să respingă ofertă și să selecteze o altă ofertă câștigătoare dintre ofertele rămase în vigoare dacă după expirarea termenului, ofertantul care a primit comunicarea de acceptare a ofertei nu a semnat contractul de achiziție sau nu a prezentat asigurarea solicitată a executării contractului. În decurs de 10 zile calendaristice vor fi informați de către autoritatea contractantă și ceilalți ofertanți participanți la licitație despre încheierea contractului de achiziție, precizându-se numele și datele pentru relații ale operatorului economic cu care s-a încheiat contractul, precum și prețul contractului.

Autoritatea contractantă trebuie să prezinte în termen de 5 zile de la încheierea contractului de achiziție ce va întocmi și va prezenta Agenției pentru examinare darea de seamă privind desfășurarea procedurii de achiziție și atribuirea contractului.

3.3. Deschiderea și evaluarea ofertelor finale

Grupul de lucru are obligația de a deschide ofertele la data, ora și adresa indicate în invitația de depunere a ofertei finale, în măsura în care nu a devenit incidentă obligația privind decalarea termenului de depunere a ofertelor.

Toți operatorii economici invitați la etapa a doua a procedurii de dialog au dreptul de a participa la deschiderea ofertelor.

În cadrul ședinței de deschidere grupul de lucru are dreptul să respingă doar ofertele care nu sunt însoțite de garanția pentru ofertă, sau dacă este evident (nu îndeplinește condițiile legate de valoarea garanției și perioada de valabilitate a acesteia) că aceasta nu a fost prezentată astfel cum a fost solicitată în forma finală a documentației de atribuire.

Ședința de deschidere se finalizează printr-un proces-verbal semnat de membrii grupului de lucru și de reprezentanții operatorilor economici prezenți la ședință, în care se consemnează modul de desfășurare a ședinței respective, aspectele formale constatate la deschiderea ofertelor (denumirea ofertanților, modificările și retragerile de oferte, modul de îndeplinirea a cerințelor referitoare la garanția pentru ofertă, etc.) și elementele principale ale fiecărei oferte, în special prețul.

Grupul de lucru are obligația de a transmite un exemplar al procesului-verbal de deschidere tuturor operatorilor economici care au depus ofertă, indiferent dacă aceștia au fost sau nu prezenți la ședința de deschidere.

Orice decizie cu privire la evaluarea ofertelor se adoptă de către grupul de lucru în cadrul unor ședințe ulterioare ședinței de deschidere a ofertelor, aceste ședințe având loc fără participarea ofertanților sau reprezentanților acestora.

Grupul de lucru are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.

Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini inclus în forma finală a documentației de atribuire. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv.

Grupul de lucru are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecărei oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către ofertant trebuie să fie clară, precisă și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea grupului de lucru. Termenul acordat ofertanților pentru răspunsul la solicitările de clarificări trebuie corelat cu gradul de complexitate a întrebărilor și, de regulă, nu poate fi mai mic de 2 zile lucrătoare.

În cazul în care ofertantul nu transmite în perioada precizată de grupul de lucru clarificările/răspunsurile solicitate sau în cazul în care explicațiile prezentate de ofertant nu sunt concludente, oferta să va fi considerată neconformă.

În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii tehnice, oferta să va fi considerată neconformă cu cerințele solicitate. Modificări ale propunerii tehnice se acceptă în măsura în care acestea:

a) pot fi încadrate în categoria viciilor de formă sau erorilor aritmetice;

b) reprezintă corectări ale unor abateri tehnice minore, iar o eventuală modificare a prețului, indusă de aceste corectări, nu ar fi condus la modificarea clasamentului ofertanților participanți la procedura de atribuire; prevederile pct. următor rămân aplicabile.

În cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținutul propunerii financiare, oferta să va fi considerată neconformă cu cerințele solicitate, cu excepția situației prevăzute în pct. următor. Grupul de lucru are dreptul de a corecta erorile aritmetice sau viciile de formă numai cu acceptul ofertantului.

În cazul în care ofertantul nu acceptă corecția acestor erori/vicii, oferta să va fi eliminată. Erorile aritmetice se corectează după cum urmează: a) dacă există o discrepanță între prețul unitar și prețul total, trebuie luat în considerare prețul unitar, iar prețul total va fi corectat corespunzător; b) dacă există o discrepanță între litere și cifre, trebuie luată în considerare valoarea exprimată în litere, iar valoarea exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.

Viciile de formă reprezintă acele erori sau omisiuni din cadrul unui document a căror corectare/completare este susținută în mod neechivoc de sensul și de conținutul altor informații existente inițial în alte documente prezentate de ofertant sau a căror corectare/completare are rol de clarificare sau de confirmare, nefiind susceptibile de a produce un avantaj incorect în raport cu ceilalți participanți la procedura de atribuire.

Grupul de lucru are în această etapă dreptul de respinge ofertele depuse. Oferta va fi respinsă în următoarele cazuri:

a) în urma verificărilor efectuate de autoritatea contractantă cu privire la garanțiile de participare depuse (unde a fost cazul), s-a constatat că acestea nu respectă cerințele documentației de atribuire cu privire la sumă și nu pot fi executate;

b) nu îndeplinește cerințele minime de natură tehnică prin care autoritatea contractantă a descris, în mod obiectiv, în forma finală a documentației de atribuire, elementele ce alcătuiesc soluția identificată în cadrul dialogului;

c) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de protecție a muncii, așa cum a fost formulată această cerință în documentația standard;

d) prețul, fără TVA, inclus în oferta financiară depășește valoarea estimată și nu există posibilitatea disponibilizării de fonduri suplimentare pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv. În orice situație, valoarea fondurilor disponibilizate nu poate depăși 20% prețul, fără TVA, în valoarea estimată.

e) în urma verificărilor se constată că oferta are un preț anormal de scăzut pentru ceea ce urmează a fi furnizat/prestat/executat, iar ofertantul nu a reușit să demonstreze accesul la o tehnologie specială sau la condiții de piață mai avantajoase care să susțină un asemenea preț;

f) conține propuneri de modificare a clauzelor contractuale pe care le-a stabilit autoritatea contractantă în cadrul formei finale a documentației de atribuire, care sunt în mod evident dezavantajoase pentru aceasta din urmă, iar ofertantul, deși a fost informat cu privire la respectiva situație, nu acceptă renunțarea la clauzele respective.

Orice decizie a grupului de lucru trebuie adoptată cu majoritatea voturilor membrilor. În cazul în care se ajunge în situația că decizia nu poate fi luată datorită unor eventuale divergențe de păreri între membrii grupului de lucru, președintele acestuia are obligația să solicite grupului de lucru reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare. Președintele grupului de lucru, de asemenea, are dreptul de a solicita și punctul de vedere al Agenției cu privire la aspectele aflate în divergență.

Ofertele care nu se încadrează în situațiile de respingere prevăzute în prezentul regulament sunt singurele care pot fi considerate admise de către grupul de lucru. Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admise și numai pe baza criteriilor de evaluare precizate în anunțul de participare și în documentația standard.

Pentru a realiza ierarhia ofertelor admise se acordă pentru fiecare dintre acestea în parte, un punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în documentația standard.

În ordinea descrescătoare a punctajului acordat, grupul de lucru trebuie să întocmească clasamentul pe baza căruia se stabilește oferta câștigătoare.

Compararea prețurilor prevăzute în ofertele financiare depuse se realizează la valoarea fără TVA.

În ajutarea înțelegerii cu mai mare ușurința a celor prezentate mai sus, prezentam această schemă ce prezintă etapele dialogului competitiv:

Fig. 3.1. Schemă ce prezintă etapele dialogului competitiv

Fig. 3.2. Schema logica pentru dialogul competitiv

Capitolul 4

Studiul de caz

Studiul acesta de caz are în prim-plan analizarea unei decizii ce are legătură cu atribuirea unei proceduri de dialog competitv, acesta fiind și tema principală a prezenței lucrări. Vom analiza o decizie a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, autoritatea ce pune în aplicare legea achizițiilor publice și soluționează conflictele din această materie.

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR

C. N. S. C.

În conformitate cu prevederile art. 266 alin. (2) din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare, Consiliul adoptă următoarea decizie:

DECIZIA

Nr. 762/88 C10/476 Dată: 18.03.2014

Prin contestația nr. 225/14.02.2014 înregistrată la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sub nr. 4635/14.02.2014, depusă de către SC S&T ROMÂNIA SRL, cu sediul în București, str. Nicolae Titulescu nr. 4-8, America House, Tronson Est, et. 6, sector 1, număr de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului J40/1620/1994 și Cod Unic de Înregistrare 5175054, în calitate de lider al asocierii SC S&T ROMÂNIA SRL – SC QUALITY BUSINESS SOLUTION SRL formulată împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 3.766.501/04.02.2014

emis de către MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR (MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – D.A.A.C.T.I.), cu sediul în Municipiul București, str. Leaota nr. 2A, sector 6, în cadrul procedurii de atribuire, prin „dialog competitiv”, a contractului de achiziție publică de furnizare având ca obiect „Implementare ERP”, cod CPV 48900000-7, 51610000-1, 72212900-8, 72223000-4, 80530000-8, având sursa de finanțare: Fonduri Europene – PROGRAMUL OPERAȚIONAL DEZVOLTAREA CAPACITĂȚII ADMINISTRATIVE, s-a solicitat:

admiterea în tot a contestației

anularea comunicării rezultatului aplicării procedurii de atribuire, emisă de autoritatea contractantă sub nr. 3.766.501/4.02.2014 ("Comunicarea"), precum și a tuturor actelor subsecvente acestuia, inclusiv, dar fără a se limita la procese verbale, decizii, adrese/comunicări.

Obligarea autorității contractante la recalificarea ofertei sale, reevaluarea ofertelor, admiterea ofertei sale la sesiunea demonstrativă în vederea acordării punctajului pentru factorul de atribuire tehnic nr. „3 Realizare demonstrație practică cu funcționalitățile suplimentare ale soluției" definit în fișa de date achiziției la capitolul IV.2) Criterii de atribuire, subcapitolul IV.2.1) Criterii de atribuire, emiterea unui nou raport final al procedurii de atribuire, cu respectarea legislației în vigoare (și a documentației de atribuire) și având în vedere considerentele de fapt și de drept din prezența contestație și ulterior, informarea corespunzătoare a tuturor ofertanților

– În măsura în care nu mai pot fi dispuse măsuri de remediere, anularea procedurii, în temeiul art. 209 alin. (1) lit. c) din OUG nr. 34/2006.

Prin adresa nr. 159/20.02.2014 înregistrată la CNSC sub nr. 5396/20.02.2014, SC UTI GRUP SĂ, cu sediul în București, str. Cernăuți nr. 27C, sector 2, având CUI 5394305, înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului sub nr. J40/1341/1994, în calitate de membru al asocierii SC UTI GRUP SĂ – SC SIVECO SĂ – SC ROMSOFT SRL, cu sediul ales la Societatea Civilă de Avocați „Ceparu și Irimia”, în București, str. Dr. Grigore Romniceanu nr. 3C, sector 5, depune cererea de intervenție, în cadrul procedurii de atribuire, prin „dialog competitiv”, a contractului de achiziție publică de furnizare având ca obiect „Implementare ERP”, organizată de MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR (MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – D.A.A.C.T.I.), în calitate de autoritate contractantă, solicitând admiterea în principiu a cererii de intervenție și respingerea contestației ca nefondată.

În baza dispozițiilor legale aplicabile,

CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR

DECIDE:

În temeiul prevederilor art. 278 alin. (5) din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, respinge ca nefondată contestația formulată de SC S&T ROMÂNIA SRL, în calitate de lider al asocierii SC S&T ROMÂNIA SRL – SC QUALITY BUSINESS SOLUTION SRL, în contradictoriu cu MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR (MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – D.A.A.C.T.I.).

În temeiul prevederilor art. 278 alin. (6) din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare dispune continuarea procedurii de atribuire.

În temeiul prevederilor art. 297 din OUG nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu dispozițiile art. 66 alin. (1) Cod Procedură Civilă, admite cererea de intervenție în interes propriu formulată SC UTI GRUP SĂ, în calitate de membru al asocierii SC UTI GRUP SĂ – SC SIVECO SĂ – SC ROMSOFT SRL.

Împotriva prezenței decizii se poate formula plângere, în termen de 10 zile de la comunicare.

Comentariu :

Speța expusă prezintă decizia Nr. 762/88 C10/476 din data 18.03.2014 pronunțată de CONSILIUL NAȚIONAL DE SOLUȚIONARE A CONTESTAȚIILOR acesta respingând ca nefondată contestația formulată de SC S&T ROMÂNIA SRL.

Consider faptul că decizia Consiliului Național de Soluționare a Contesatiilor este corectă, și anume aceea de a respinge ca nefondata contestația.

SC S&T ROMÂNIA SRL a formulat contestia cu numărul 225/14.02.2014 împotriva comunicării rezultatului procedurii nr. 3.766.501/04.02.2014, emis de către MINISTERUL ADMINISTRAȚIEI ȘI INTERNELOR prin care a solicitat:

admiterea în tot a contestației

anularea comunicării rezultatului aplicării procedurii de atribuire, emisă de autoritatea contractantă sub nr. 3.766.501/4.02.2014 ("Comunicarea"), precum și a tuturor actelor subsecvente acestuia, inclusiv, dar fără a se limita la procese verbale, decizii, adrese/comunicări

Obligarea autorității contractante la recalificarea ofertei sale:

anularea procedurii

SC UTI GRUP SĂ a depuns cererea de intervenție, în cadrul procedurii de atribuire, prin „dialog competitiv”, a contractului de achiziție publică de furnizare având ca obiect „Implementare ERP”,

Din cele analizate mai sus rețin următoarele:

SC S&T ROMÂNIA SRL. Nu încearcă să respecte “dialogul competitiv” deoarece conform dicționarului juridic acesta este definit ca fiind “varietate a procedurii privind atribuirea contractelor de achiziție publică, la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatură și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor, candidații selectați să elaboreze oferta finală.” iar din contestația depusă acesta dorește ca SC UTI GRUP SĂ să nu contracteze de achiziție publică încălcând astfel art. 2 alin 1 din legea nr. 34/2006 care ne arată scopul cu care sunt făcute aceste contracte și anume: de promovare a concurenței între operatorii economici; de garantare a tratamentului egal și nediscriminare operatorilor economici; de asigurare a transparenței și integrității procesului de achiziție publică; de asigurare a utilizării eficiente a fondurilor publice, prin aplicarea procedurilor de atribuire de către autoritățile contractante.

Conform Noului Cod de Procedura Civilă art. 61 alin 2 “intervenția este principală când intervenientul pretinde pentru sine în tot sau în parte dreptul dedus judecății sau un drept strâns legat de aceasta” iar conform art. 66 alin 1 NCPC” intervenția principală se judecă o dată cu cererea principală”. SC UTI GRUP SĂ a introdus o cerere de intervenție principală prin care solicita contractul de achiziții publice al SC S&T ROMÂNIA SRL.

Contestația făcută este neîntemeiată și făcută cu rea-credința pentru ca art. 2 alin (2) din legea 34/2006 ne spune că aceste contracte au un anumit principiu și trebuie respectat ceea ce SC S&T ROMÂNIA SRL. Încearcă să nu facă. Conform articolului menționat mai sus aceste principii sunt nediscriminarea; tratamentul egal; recunoașterea reciprocă; transparența; proporționalitatea; eficiența utilizării fondurilor; asumarea răspunderii.

SC S&T ROMÂNIA SRL a făcut contestație, dar contestația se poate face conform art 55 din OUG 36/2006 “Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita, prin contestație, anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.” Aceasta vătămare nu s-a produs pentru SC S&T ROMÂNIA SRL ci este doar rea intenție din partea societății.

Conform celor menționate mai sus Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor nu putea admite contestația așa cum a fost ea făcută de SC S&T ROMÂNIA SRL așa cum a fost ea formulata pentru că ar încălca “dialogul competitiv” și ar face ca aceste contracte să li se atribuie doar primului contractant fără ca ceilalți ofertanți să poată beneficia de ele. De asemenea conform Art. 297 din legea 34/2006 “În măsura în care prezenta ordonanță de urgență nu prevede altfel, sunt aplicabile dispozițiile dreptului comun”. Acest lucru face referire la noul cod civil și la reglemtarea lui privind intervenția principală.

Fata de cele arătate, consider faptul că decizia este una corectă, de a respinge cotestatia făcută de SC S&T ROMÂNIA SRL și de a admite cererea de intervenie principală a SC UTI GRUP SĂ deoarece “dialogul competitiv” trebuie respectat.

Cum foarte puține decizii sunt definitve, în majoritatea cazurilor existând o comisie (instanță) care să verifice legalitatea și temeinicia deciziei date, SC S&T ROMÂNIA SRL poate face plângere în 10 zile de la comunicare. Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, așa cum este definită de legislația în vigoare, este Curtea de Apel București, Secția de contencios administrativ și fiscal. Decizia finală privind această decizia o avea o instanță legal constituită și anume Curtea de Apel București dar judecat în complet de 3 judecători.

Capitolul 5

Concluzii

Prin conceptul de achiziție public se înțelege procedura pe care o autoritate contractantă trebuie să o efectueze conform legii pentru încheierea cu unul sau mai mulți operatori economici, a unui contract de furnizare de produse, de prestare de servicii sau de execuție de lucrări, cu titlu oneros. Reglementarea legală a achizițiilor publice este dată de O.U.G. nr 34/2006 modificată și completată prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 care consacră principiul conform căruia atribuirea oricărui contract de achiziție publică trebuie să se realizeze conform prevederilor acestui act normativ, excepțiile de la această regulă fiind stipulate în mod expres în cuprinsul acestuia.

Procesul de achiziții publice reprezintă ansamblul activităților ce se întreprind pentru: atribuirea, încheierea, îndeplinirea unui contract de achiziție publică și prin care se dobândesc, definitiv său temporar, produse, lucrări sau servicii.

Planificarea achizițiilor nu se limitează doar la alegerea procedurii de achiziție publică și stabilirea calendarului activităților, aceste faze reprezentând de fapt doar finalul acestei etape.

Inițierea și lansarea procedurii se referă la activitățile desfășurate de autoritatea contractantă pentru a face cunoscută tuturor procedura sau pentru a solicita, în mod direct, oferte de la potențiali furnizori, executanți sau prestatori.

Finalizarea procedurii are loc prin succesiunea următoarelor activități: a) comisia de evaluare înaintează raportul de evaluare autorității contractante; b) autoritatea contractantă comunică de îndată tuturor celor implicați rezultatul aplicării procedurii; c) încheierea contractului.

Procedura de dialog competitiv se desfășoară în trei etape: a) etapa de preselecție a candidaților; b) etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluției/soluțiilor apte să răspundă necesitaților autoritțătii Contractante și în baza căreia/cărora candidații vor elabora și vor depune oferta finală; c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.

Dialogul competitiv se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55 din OUG 34/2006, a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați în depunerea de candidaturi.

Bibliografie

I. Monografii, tratate și cărți

Albu Emanuel, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008.

Baily P., D. Farmer, D. Jessop, D. Jones, Principiile și managementul achizițiilor, Editura ARC, Chișinău, 2004.

Catana Marius –Cristian, Achiziții publice, Editura Universul Juridic, București, 2011.

Cosug Nicoleta, Licitații publice –curs universitar, Editura Universitară, Galați, 2007.

Coca George, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Universul Juridic, 2010.

Cârstea G., M. Nedelcu, Managementul achizițiilor publice, Editura A.S.E., București, 2002.

Dacian Cosmin Dragoș, “Legea contenciosului administrativ- Comentarii și explicații”, Ed. All Beck, București, 2005.

Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol. ÎI, ediția 4, Editura All Beck, București, 2005.

Niculeasa Mădălin Irinel, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Ed. CH Beck, București, 2007.

Niculeasa Mădălin Irinel, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, București, 2012.

Pătrașcu Horațiu, Culegere de practică judiciară în materie de achiziții publice, Editura Wolterskluwer, București, 2010.

Roxana Ioana Tigaeru, Sorina Mihaela Tigaieru, Achiziții publice. Licitații, Editura Lumina Lex, București, 2006.

Popa N., M.-C. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, București, 2005.

Șerban Dumitru –Daniel, Achiziții publice. Jurisprudența Curții Europene de Justiție, Editura Hamangiu, București, 2011.

15. Dan Cimpoeru, Achiziții publice, Suport de curs

II. Articole, studii

Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice s-a înființat prin OUG nr. 74/2005, publicată în M.Of. nr. 572/2005, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 19/2009, publicată în M.Of. nr. 156/2009.

Achiziții publice și concesiuni – ediția a III-a actualizata la 3 aprilie 2009, Editura Best Publishing, 2009.

Uniunea Juriștilor din România, Dreptul –Revista fondată în anul 1871 de Societatea Juridică, Nr. 2/2009, Editura C.H. Beck, București.

D.-D. Șerban, O aplicație particulară a prevalentei principiilor ele atribuire a contractelor de achiziție publică, în „Revista română de drept al afacerilor" nr. 7/2008.

III. Legislație

OUG nr. 34/2006 a fost publicată în M. Of. nr. 418/15.05.2006, și a intrat în vigoare la data de 30.06.2006 a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 337/17.07.2006, publicată în M.Of. nr. 625/20.07.2006, modificată prin OUG nr. 94/26.09.2007, publicată în M.Of. nr. 676/4.10.2007, modificată prin OUG nr.228 din 30 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în M.Of. nr. 3/5 ian. 2009, modificată și completată prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.72 din 17 iunie 2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 426/23 iun. 2009 modificată prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.114 din 21 decembrie 2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității publicată în M. Of. nr. 932/29 dec. 2011 modificată prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 publicată în M.Of. nr. 387/28 iun. 2013.

IV. Pagini web

www.e-licitatie.ro

www.achizitii-publice.ro/ghid.pdf

3. Decizia CNSC postată pe http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/decizii/decizii-2014/decizie_762.pdf accesat la 10 iunie 2014, ora 23:18

Bibliografie

I. Monografii, tratate și cărți

Albu Emanuel, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Fundației România de Mâine, București, 2008.

Baily P., D. Farmer, D. Jessop, D. Jones, Principiile și managementul achizițiilor, Editura ARC, Chișinău, 2004.

Catana Marius –Cristian, Achiziții publice, Editura Universul Juridic, București, 2011.

Cosug Nicoleta, Licitații publice –curs universitar, Editura Universitară, Galați, 2007.

Coca George, Dreptul administrativ al bunurilor, Editura Universul Juridic, 2010.

Cârstea G., M. Nedelcu, Managementul achizițiilor publice, Editura A.S.E., București, 2002.

Dacian Cosmin Dragoș, “Legea contenciosului administrativ- Comentarii și explicații”, Ed. All Beck, București, 2005.

Iorgovan A., Tratat de drept administrativ, vol. ÎI, ediția 4, Editura All Beck, București, 2005.

Niculeasa Mădălin Irinel, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Ed. CH Beck, București, 2007.

Niculeasa Mădălin Irinel, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, București, 2012.

Pătrașcu Horațiu, Culegere de practică judiciară în materie de achiziții publice, Editura Wolterskluwer, București, 2010.

Roxana Ioana Tigaeru, Sorina Mihaela Tigaieru, Achiziții publice. Licitații, Editura Lumina Lex, București, 2006.

Popa N., M.-C. Eremia, S. Cristea, Teoria generală a dreptului, Editura All Beck, București, 2005.

Șerban Dumitru –Daniel, Achiziții publice. Jurisprudența Curții Europene de Justiție, Editura Hamangiu, București, 2011.

15. Dan Cimpoeru, Achiziții publice, Suport de curs

II. Articole, studii

Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice s-a înființat prin OUG nr. 74/2005, publicată în M.Of. nr. 572/2005, așa cum a fost modificată prin O.U.G. nr. 19/2009, publicată în M.Of. nr. 156/2009.

Achiziții publice și concesiuni – ediția a III-a actualizata la 3 aprilie 2009, Editura Best Publishing, 2009.

Uniunea Juriștilor din România, Dreptul –Revista fondată în anul 1871 de Societatea Juridică, Nr. 2/2009, Editura C.H. Beck, București.

D.-D. Șerban, O aplicație particulară a prevalentei principiilor ele atribuire a contractelor de achiziție publică, în „Revista română de drept al afacerilor" nr. 7/2008.

III. Legislație

OUG nr. 34/2006 a fost publicată în M. Of. nr. 418/15.05.2006, și a intrat în vigoare la data de 30.06.2006 a fost aprobată și modificată prin Legea nr. 337/17.07.2006, publicată în M.Of. nr. 625/20.07.2006, modificată prin OUG nr. 94/26.09.2007, publicată în M.Of. nr. 676/4.10.2007, modificată prin OUG nr.228 din 30 decembrie 2008 pentru modificarea și completarea unor acte normative publicată în M.Of. nr. 3/5 ian. 2009, modificată și completată prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.72 din 17 iunie 2009 publicată în Monitorul Oficial nr. 426/23 iun. 2009 modificată prin ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr.114 din 21 decembrie 2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziții publice în domeniile apărării și securității publicată în M. Of. nr. 932/29 dec. 2011 modificată prin Legea nr.193 din 26 iunie 2013 publicată în M.Of. nr. 387/28 iun. 2013.

IV. Pagini web

www.e-licitatie.ro

www.achizitii-publice.ro/ghid.pdf

3. Decizia CNSC postată pe http://www.cnsc.ro/wp-content/uploads/decizii/decizii-2014/decizie_762.pdf accesat la 10 iunie 2014, ora 23:18