Proceduri Si Modalitati DE Atribuire A Contractelor DE Achizitie Publica
PROCEDURI ȘI MODALITĂȚI DE ATRIBUIRE A
CONTRACTELOR DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ
CUPRINS
INTRODUCERE
Capitolul 1 – Aspecte introductive privind sistemul achizițiilor publice
Legislația din România pivind sistemul achizițiilor publice și cea europeană
Elementele componente ale sistemului achizițiilor publice
Principiile managementului achizițiilor publice
Principiul nediscriminării
Principiul eficienței utilizării fondurilor publice
Principiul transparenței
Principiul tratamentului egal
Principiul confidențialității
Principiul asumării răspunderii
Principiul proporționalității
Principiul recunoașterii reciproce
Funcțiile managementului achizițiilor publice
Capitolul 2 – Proceduri și modalități de atribuire a contractelor de achiziție publică.
2.1 Documentația de atribuire, criteriile de calificare și selecție
2.2 Reguli de participare
2.3 Procedurile de atribuire
2.4 Modalități speciale de atrbuire a contractelor de achiziție publică
2.5 Greșeli frecvente în aplicarea legislației specifice
2.6 Soluționarea contestațiilor
Capitolul 3 – Studiu de caz- Cerere de ofertă din partea Ministerului Culturii
cu privire la încheierea unui acord cadru pentru servicii de transport aerian
Capitolul 4 – Concluzii și propuneri
Bibliografie
Anexe
INTRODUCERE
Potrivit Cărții Verzi privind modernizarea politicii Uniunii Europene în domeniul achizițiilor publice, în prezent, achizițiile publice au un rol deosebit de important în atingerea obiectivelor comunitare stipulate în Strategia „Europa” 2020.
De aceea consider că o foarte bună cunoaștere a procedurilor și modalităților de atribuire a contractelor de achiziție publică este impetuos necesară de către toți participanții la acest proces fie că sunt autorități contractante asa cum sunt ele descrise in OUG 34/2006, fie că sunt instituții prestatoare participante la diversele proceduri de achiziție publică.
În lucrarea de față am abordat modul prin care legislația românească este reglementează procesul de achiziție publică. Lucrarea este concepută în 4 capitole care urmăresc toate etapele unei bune desfășurări a acestui proces.
În capitolul 1 „Aspecte introductive privind sistemul achizițiilor publice” se pornește de la un scurt istoric al achizițiilor publice în românia din perioada preaderării noastre la Uniunea Europeană, continuând apoi cu legislația actuală în domeniul achizițiilor publice. De asemenea sunt descrise „componentele care alcătiesc sistemul achizițiilor publice”, „funcțiile managementului achizițiilor publice” precum și „principiile care stau la baza contractelor de achiziție publică”.
În România, ca de altfel în toate celelalte țări care au aderat la Uniunea Europeană, legislația în domeniul achizițiilor publice a suferit modificări succesive. Acest fapt s-a datorat, pe de o parte, necesității îndeplinirii angajamentelor asumate în vederea integrării, dar și a adaptării continue la realitățile economiei de piață românești.
După cum rezultă din studiile doctrinare, Guvernul României s-a inspirat în concepția reglementării achizițiilor publice, din Codul achizițiilor publice francez din 1964, cu modificările ulterioare.
În anul 2001 s-a emis Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60 care are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general și a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, precum și a căilor de atac al actului sau deciziei autorității contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică.
Pachetul legislativ privind atribuirea contractelor de achiziții publice, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificarile și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.925/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 1660/2007, prin care a fost adoptat aquis-ul comunitar în domeniu, ține seama de diversitatea și complexitatea contractelor de achiziție publică ce sunt atribuite de autoritățile contractante, dar și de facilitățile puse la dispoziție de noile tehnologii informaționale.
Reforma sistemului achizițiilor publice este un angajament esențial asumat de Guvern în procesul de aderare la Uniunea Europeană, implicând restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care au stat la baza sistemului de achiziții publice precum și eforturi susținute din partea tuturor instituțiilor publice care au obligația de a respecta prevederile cadrului legislativ în domeniu. Reforma sistemului achizițiilor publice a fost și este o prioritate a Guvernului, care s-a angajat să furnizeze resursele necesare în desfășurarea acestui proces.
Sistemul achizițiilor publice din România este similar celui din alte state membre UE, întrucât legislația comunitara în domeniu (Directivele 2004/18/CE și 2004/17/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene) a fost transpusă cu rigurozitate în legislația română.
Sistemul achizițiilor publice reprezintă o parte a realității comerciale concurențiale din România.
Elementele componente ale sistemului de achiziții publice sunt:
1. Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) care gestionează sistemul de achiziții publice din România, având ca rol principal fundamentarea, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, printre scopurile declarate în activitate fiind și acelea de a crea premisele de creștere a eficienței, a transparenței și a competitivității în domeniul achizițiilor publice, dar și de a întări capacitatea de implementare a legislației în domeniu.
2. Autoritate contractantă poate fi orice autoritate publică sau instituție publică de la nivel central și local, indiferent de modul de numire sau alegere a conducerii acestora, precum și orice organism cu personalitate juridică înființat pentru a satisface nevoi de interes general.
3. Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP) care are ca atribuții urmărirea și verificarea respectării legislației în domeniu privind derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică.
4. Centrul Național de Management pentru Societatea Informațională (CNMSI) este o instituție publică cu personalitate juridică care are drept principală atribuție implementarea și operarea la nivel național a sistemelor informatice ce furnizează servicii destinate guvernării electronice, inclusiv administrarea și operarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice.
5. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) este un organism cu activitate administrativ – jurisdicțională care funcționează pe baza propriului Regulament de organizare și funcționare, având competența soluționării contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziție publică, înainte de încheierea contractelor.
6. Curtea de Conturi este o instituție de control financiar asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, conform propriei prezentări, Curtea are un rol capital în urmărirea modului în care se folosesc banii publici. Anual publică un raport detaliat asupra activităților de control, sursă importantă de informații pentru cei interesați de verificarea cheltuielilor publice.
7. Consiliul Concurenței este autoritatea națională în domeniul concurenței, ce asigură respectarea prevederilor naționale, dar și a celor comunitare de concurență. Consiliul Concurenței are rolul de autoritate națională de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană, pe de o parte, și instituțiile publice, furnizorii și beneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte.
8. Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) are atribuții în controlul obținerii, derulării și utilizării fondurilor europene, DLAF coordonează toate celorlalte instituții implicate în gestionarea și controlul fondurilor europene, și efectuează inclusiv control la fața locului, la beneficiarii proiectelor europene. Este instituția de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) de la nivelul Comisiei Europene.
9. Autoritățile de audit: Autoritatea de Audit este un organism asociat Curții de Conturi, fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operațional de Curtea de Conturi și, în același timp, independent de Autoritățile de Management și Autoritatea de Certificare.
Achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a managementului instituțiilor publice, vizeazând acea latură care răspunde funcției de administrare, cu referire la dimensiunile materială și financiară ale managementului public.
În proiectarea cadrului legal al achizițiilor publice din România s-au avut în vedere principiile general acceptate în Europa în acest domeniu. Tratatul CEE de la Roma instituie cadrul general și principiile care guvernează funcționarea pieței unice, caracterizată prin libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Astfel, la adoptarea oricărei decizii în procesul de achiziții publice, trebuie avute în vedere următoarele principii:
principiul nediscriminării, respectiv asigurarea condițiilor de manifestare a concurenței reale astfel încât orice operator economic, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul de a participa la procedura de atribuire și, implicit, de a deveni, în condițiile legii, contractant;
principiul tratamentului egal, respectiv stabilirea și aplicarea, în toate etapele procedurii de atribuire, a unor reguli, cerințe și criterii, identice pentru toți operatorii economici, astfel încât toți participanții la procedura să beneficieze de șanse egale de a deveni, în condițiile legii, contractant;
principiul recunoașterii reciproce, respectiv acceptarea:
produselor, serviciilor, lucrărilor oferite n mod licit pe piața Uniunii Europene;
diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritățile competente din alte state;
specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.
principiul transparenței, respectiv aducerea la cunoștința tuturor celor interesați a informațiilor referitoare la aplicarea procedurii de atribuire;
principiul proporționalității, respectiv asigurarea corelației între necesitatea obiectivă a autorității contractante, obiectul contractului de achiziție publică și cerințele formulate în contextul aplicării procedurii de atribuire,
principiul eficienței utilizării fondurilor publice, respectiv aplicarea procedurii de atribuire astfel încât să se obțină o maximizare a rezultatului urmărit și utilizarea unor criterii de atribuire care să reflecte în primul rând avantajele de natura economica ale ofertelor prezentate;
principiul asumării răspunderii, respectiv determinarea clară a sarcinilor și responsabilităților persoanelor implicate în procesul de achiziție publică, urmărindu-se totodată asigurarea profesionalismului și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.
Acum, când banul public trebuie foarte bine drămuit și cheltuit cu chibzuință, în condițiile în care economiile naționale sunt afectate de crize economice și financiare, achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a managementului instituțiilor publice, care răspunde funcției de administrare, cu referire la dimensiunile materială și financiară ale managementului public.
Managementul în administrația publică are următoarele funcții: de previziune, de organizare, de coordonare, de decizie: motivare sau administrare, de control (monitorizare) – evaluare;
În domeniul achizițiilor publice se realizează trei etape: elaborarea programului anual de achiziții publice, desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică, elaborarea și publicarea anunțului de intenție.
Toate aceste etape au o importanță covârșitoare asupra eficienței cu care este angajat și în final cheltuit banul public.
Activitatea de achiziții publice trebuie să depășească limitele stricte ale procedurilor de atribuire a contractelor de acachiziție publică, urmărindu-se totodată asigurarea profesionalismului și independenței deciziilor adoptate pe parcursul derulării acestui proces.
Acum, când banul public trebuie foarte bine drămuit și cheltuit cu chibzuință, în condițiile în care economiile naționale sunt afectate de crize economice și financiare, achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a managementului instituțiilor publice, care răspunde funcției de administrare, cu referire la dimensiunile materială și financiară ale managementului public.
Managementul în administrația publică are următoarele funcții: de previziune, de organizare, de coordonare, de decizie: motivare sau administrare, de control (monitorizare) – evaluare;
În domeniul achizițiilor publice se realizează trei etape: elaborarea programului anual de achiziții publice, desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică, elaborarea și publicarea anunțului de intenție.
Toate aceste etape au o importanță covârșitoare asupra eficienței cu care este angajat și în final cheltuit banul public.
Activitatea de achiziții publice trebuie să depășească limitele stricte ale procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de bunuri, servicii sau lucrări, de concesiuni ale serviciilor sau lucrărilor, interferându-se cu lucrările de planificare și în final de urmărire a derulării contractelor atribuite.
O procedură de achiziție publică realizată cu respectarea întocmai a prevederilor legale nu poate schimba sensul și nici oportunitatea alegerii făcute de managementul instituției publice, în etapa de planificare și de luare a deciziei privind achiziția publică.
Planificarea judicioasă a achizițiilor publice, contribuie la angajarea eficientă a banului public, dar în același timp și la realizarea eficienței economice și sociale ca urmare a derulării contractului atribuit.
Elaborarea programului anual al achizițiilor publice este o activitate care rezultă din funcția de previziune a managementului public. Funcția de previziune constă în totalitatea activităților desfășurate în instituțiile publice prin care se determină principalele obiective ale acestora, modalitatea de realizare, precum și ce resurse vor fi utilizate.
Programul anual reprezintă un document de programare și previziune, parte a dosarului de achiziție publică, care cuprinde totalitatea acțiunilor de atribuire a contractelor de achiziție publică și a acordurilor cadru necesare satisfacerii nevoilor autorității contractante pe parcursul unui an bugetar, ierarhizate în funcție de obiectul contractului și prioritate în achiziție.
Înainte de a demara un proces de achiziție publică autoritatea contractantă trebuie să procedeze la o estimare inițială a costurilor respectivei achiziții. Costul estimativ al unei achiziții constituie o informație esențială pentru planificarea achizițiilor permițând conducătorului autorității contractante să-și gestioneze eficient alocarea resurselor și prioritizarea investițiilor.
În capitolul 2 „Proceduri și modalități de atribuire a contractelor de achiziție publică” se descriu procedurile de achiziție publică asa cum sunt ele prevăzite in OUG 34/2006, documentele necesare derulării unei proceduri de achiziție publică (dosarul achiziției publice), greselile frecvente în aplicarea procedurilor, precun și căile de atac privind aceste proceduri de achiziție publică.
Autoritatea contractantă are dreptul de a iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce a fost elaborată documentația de atribuire, care conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Documentația de atribuire cuprinde în mod obligatoriu:
Secțiunea I – Fișa de date a achiziției : Conform art. 176 din OUG 34/2006 Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica criterii de calificare și selecție referitoare numai la: situația personală a candidatului sau ofertantului, capacitatea de exercitare a activității profesionale, situația economică și financiară, capacitatea tehnică și/sau profesională, standarde de asigurare a calității, standarde de protecție a mediului.
Secțiunea II – Caietul de sarcini: “Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice, care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natura tehnică ce permit fiecarui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesității autorității contractante.”
Secțiunea III – Clauze contractuale obligatorii
Secțiunea IV – Formulare
Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita și de a obține documentația de atribuire.
Procedurile de atribuire conform OUG 34/2006 sunt:
Licitație deschisă: procedura la care orice operator economic interesat are dreptul de a depune oferta.
Licitație restrânsă: procedura la care orice operator economic are dreptul de a-si depune candidatura, urmând ca numai candidații selectați să aibă dreptul de a depune oferta.
Dialog competitive: procedura la care orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura și prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidații admiși, în scopul identificării uneia sau mai multor soluții apte să răspundă necesităților sale, urmând ca, pe baza soluției/soluțiilor identificate, candidații selectați să elaboreze oferta finală.
Negociere: procedura prin care autoritatea contractanta derulează consultări cu candidații selectați și negociază clauzele contractuale, inclusiv prețul, cu unul sau mai mulți dintre aceștia.
Negocierea poate fi: cu publicare prealabilă a unui anunț de participare sau fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Cerere de oferta: procedura simplificată prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți operatori economici. Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractelor de achiziții publice nu depășesc anumite praguri valorice.
Concurs de soluții: procedura prin care se achiziționează, în special în domeniul amenajării teritoriului al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
Achiziția directă: Autoritatea contractantă are dreptul de a achiziționa direct produse, servicii sau lucrări, în măsura în care valoarea achiziției estimată nu depășește echivalentul în lei a 30.000 euro pentru fiecare achiziție de produse, servicii sau lucrări. (art. 19, OUG 34/2006).
– reprezintă o modalitate simplă de a cumpăra produse, servicii sau lucrări a căror valoare, fără TVA, cumulată pe parcursul unui an, nu depășește echivalentul în lei a 30.000
– Autoritatea contractantă are obligația de a asigura obținerea și păstrarea documentelor justificative care dovedesc efectuarea achiziției directe.
Modalitățile speciale de atribuire a contractului de achiziție publică sunt: acordul cadru, sistemul de achiziție dinamic și licitația electronică.
Acordul-cadru: reprezintă înțelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorități contractante și unul sau mai mulți operatori economici, al cărei scop este stabilirea elementelor/condițiilor esențiale care vor guverna contractele de achiziție public ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce privește prețul și, după caz, cantitățile avute în vedere. Acordul-cadru este încheiat de regulă, prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă.
Sistemul de achiziție dinamic: este procesul în întregime electronic, limitat în timp și deschis pe întreaga sa durată oricărui operator economic care îndeplinește criteriile de calificare și selecție și care a prezentat o ofertă inițială conformă cu cerințele caietului de sarcini.
Licitația electronică: este procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care ofertanții au posibilitatea, exclusiv prin intermediul mijloacelor electronice, de a reduce prețurile prezentate și /sau de a îmbunătăți alte elemente ale ofertei; evaluarea finală trebuie să se realizeze în mod automat prin mijloacele electronice utilizate. Începând cu anul 2008, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza mijloacele electronice pentru aplicarea procedurilor de atribuire și pentru realizarea achizițiilor directe, într-un procent de cel puțin 20% din valoarea totală a achizițiilor publice efectuate de aceasta în cursul anului respectiv. Până în 2010 toate administrațiile publice din Europa trebuie să dispună de capacitatea de a realiza 100% din achizițiile publice prin mijloace electronice și cel puțin 50% din achizițiile publice aflate peste pragurile valorice europene vor trebui realizate prin aceste mijloace.
În data de 13 decembrie 2013 a fost adoptat Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.336/2013 care modifică Directivele 2004/17/EC, 2004/18/EC și 2009/81/EC privitor la cuantumul noilor praguri valorice aplicabile în cadrul procedurilor de achiziție publică la nivel național.
Noile valori sunt următoarele:
– 134.000 de euro, înlocuind valoarea de 130.000 de euro prevăzută la art. 55 alin. (2) lit. a) și la art. 57 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;
– 207.000 de euro, înlocuind valoarea de 200.000 de euro prevăzută la art. 9 lit. c1) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;
– 414.000 de euro, înlocuind valoarea de 400.000 de euro prevăzută la art. 55 alin. (2) lit. b) și la art. 57 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare;
– 5.186.000 de euro, înlocuind valoarea de 5.000.000 de euro prevăzută la art. 9 lit. c) și la art. 51 alin. (1) lit. c), la art. 55 alin. (2) lit. c) și la art. 57 din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare
– 414.000 de euro, înlocuind valoarea de 400.000 de euro prevăzută la art. 134 alin. (2) lit. a) și la art. 136 din O.U.G. nr. 114/2011, cu modificările și completările ulterioare;
– 5.186.000 de euro, înlocuind valoarea de 5.000.000 de euro prevăzută la art. 134 alin. (2) lit. b) și la art. 136 din O.U.G. nr. 114/2011, cu modificările și completările ulterioare;
Adoptarea și punerea în practică a legislației românești specifice privind achizițiile publice, a venit și din necesitatea adaptării legislației la normele europene considerate a fi flexibile și la îndemâna autorităților și a ofertanților, gestionari ai contractelor de achiziții publice.
Prin derogare de la dreptul comun stabilit de legea contenciosului administrativ, legislația privind achizițiile publice stabilește în mod expres că autoritatea competentă să soluționeze contestația formulată împotriva unui act emis de autoritățile contractante în materia achizițiilor publice este Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.
Conform art. 255 din O.U.G. 34/2006, are dreptul să se adreseze cu o contestație la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor „persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, adoptat cu încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice”
Documentul se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente: numele și datele de identificare ale persoanei respective, denumirea și sediul autorității contractante, denumirea obiectului contractului de achiziție publică, procedura aplicată, obiectul contestației, motivarea în fapt și în drept a cererii și în măsura posibilităților, mijloacele de probă.
Contestația poate fi depusă în toate fazele procedurii de atribuire și împotriva oricărui act al autorității contractante.
În art. 282 din OUG 34/2006 se arată că autoritățile contractante pot sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în scopul pronunțării asupra legalității „actelor și operațiunilor” derulate în cursul procedurii de atribuire, acesta putând „să constate legalitatea actelor” întocmite de autoritatea contractantă și „să ateste corectitudinea operațiunilor și procedeelor” desfășurate de aceasta.
Plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliul Național de Soluționare a contestațiilor este de competența Curții de Apel, secția de contencios administrativ și fiscal pe raza căreia se află sediul autorității contractante. Aceasta se judecă de urgență și cu precădere și va fi soluționată în complet format din 3 judecători.
Procedura de soluționare a plângerii este cea a recursului, potrivit dispozițiilor art. 304 din Codul de procedură civilă. Instanța poate dispune suspendare procedurii de atribuire, până la soluționarea plângerii formulate împotriva deciziei Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
În capitolul 3 „Studiu de caz- Cerere de ofertă din partea Ministerului Culturii cu privire la încheierea unui acord cadru pentru servicii de transport aerian” se descrie procedura de achiziție publică respectiv cererea de ofertă cu incheierea unui acord cadru, asa cum este ea prevăzite în OUG 34/2006, documentele necesare derulării procedurii de achiziție (dosarul achiziției publice). Această procedură a fost facută in integralitate prin SEAP.
În concluzie Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, pusă în aplicare prin Hotărârea nr. 925/2006 și modificată ulterior de mai multe ori, constituie în prezent o legislație extrem de stufoasă și care abundă în excepții, cu multe trimiteri de la un articol la altul.
Printr-o proastă înțelegere a transparenței în achiziții publice, se introduc clauze de confidențialitate privind secretul comercial sau protecția drepturilor de proprietate intelectuală în contracte de achiziție publică ce sunt, de fapt, informații de interes public, așa cum specifică în mod expres legea.
Majoritatea instituțiilor publice nu publică copii ale contractelor de achiziții publice sau ale celor de concesiune a serviciilor pe site-urile proprii de internet și nici alte informații legate de demararea procedurii de achiziție public, deși potrivit Legii nr. 544/2001, acestea reprezintă o informație de interes public, pe care orice cetățean interesat are dreptul de a o consulta.
La contestațiile de la procedurile de atribuire, nu există întotdeauna transparență, deși aparent gândit ca un mecanism care să asigure accesul egal al tuturor ofertanților la procedurile de achiziție publică, în realitate acest mecanism a ajuns să fie utilizat ca un mijloc de șicanare a autorității contractante sau a competitorului.
CAPITOLUL 1
ASPECTE INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMUL ACHIZIȚIILOR PUBLICE
Legislația din România pivind sistemul achizițiilor publice și cea europeană
Achizițiile publice din România sunt reglementate prin acte normative naționale și prin acte normative europene implementate în sistemul juridic românesc.
Actele normative naționale aplicabile sistemului de achiziții publice sunt:
Legi emise de Parlamentul României;
Hotărâri emise de Guvernul României;
Ordonanțe de Urgență emise de Guvernul României;
Ordine emise de ministere și autorități ale statului;
Regulamente interne emise de de autoritățile contractante.
Actele normative europene aplicabile sistemului de achiziții publice sunt:
Directive europene emise de Consiliul Europei;
Regulamente emise de Comisia Europeană.
Încă de la formare, obiectivul principal ale UE a fost de a crea o piață comună care să ridice barierele din calea comerțului cu bunuri și servicii dintre statele membre ale UE. Crearea unei piețe de achiziții publice comună înseamnă eliminarea oricăror bariere din calea comerțului care rezultă din contextul achizițiilor.
În data de 25 martie 1957, la Roma, s-au semnat tratatele prin care se instituiau Comunitatea Economică Europeană (CEE) și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice (EURATOM). Tratatele au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 1958 și au fost modificate în primul rând prin Actul Unic European din 17-28 februarie 1986 și prin Tratatul privind Uniunea Europeană (cunoscut ca Tratatul de la Maastricht) din 7 februarie 1992, cât și prin numeroase acte normative speciale, ca Tratatul de fuziune a executivelor din 1965.
Țările Comunității Europene au ales în mod clar formula de integrare economică și au optat, încă de la început, pentru punerea în practică a unei piețe comune, cu voința foarte explicită, de a merge cât mai departe posibil pe calea integrării.
Obiectivele urmărite sunt prezentate în Preambul și în art 2:
“Comunitatea are drept misiune, prin stabilirea unei piețe comune și prin apropierea progresivă a politicilor economice ale Statelor membre, să promoveze o dezvoltare armonioasă a activităților economice în ansamblul Comunității, o expansiune continuă și echilibrată, o stabilitate crescută, o ridicare accelerată a nivelului de viață și relații mai strânse între statele pe care ea le reunește”.
Conform dispozițiilor Tratatului de la Roma și a celor adoptate ulterior de instituțiile comunitare, CEE trebuia să se realizeze treptat, mai întâi sub forma unei uniuni vamale și apoi sub forma unei uniuni economice și monetare. Într-o etapă viitoare se prevedea chiar și realizarea uniunii politice a țărilor membre.
La 1 ianuarie 1959 au fost luate primele măsuri de unificare vamală dintre țările semnatare ale Tratatului, stabilindu-se ca bază de pornire, reducerea treptată a taxele vamale. Inițial Tratatul prevedea realizarea uniunii vamale într-un interval de 12-15 ani, însă acesta a fost redus la 10 ani. Pentru aceasta a fost adoptat și pus în practică un calendar de reduceri succesive ale taxelor vamale de import la produsele industriale și la o parte din produsele agricole (care nu au intrat sub incidența politicii agricole comunitare) după cum urmează: câte 10% reducere la 1 ianuarie 1959, 1 iulie 1960, 1 ianuarie 1961, 1 ianuarie 1962, 1 iulie 1962, 1 iulie 1963, 1 ianuarie 1965 și 1 ianuarie 1966; 5% reducere la l iulie 1967 și 15% reducere la 1 iulie 1968. Taxele vamale de export au fost integral desființate încă din anul 1960.
Tratatul CEE încă din preambulul său și-a fixat politici ambițioase.
Tratatul de la Roma 1957 (și tratatele ulterioare de modificare a Tratatului de la Roma) nu include nicio dispoziție explicită referitoare la achizițiile publice. Cu toate acestea, se stabilesc mai multe principii fundamentale care stau la baza UE. Dintre aceste principii fundamentale, cele mai relevante în ceea ce privește achizițiile publice sunt: interzicerea discriminării pe motive de naționalitate; libera circulație a mărfurilor; libertatea de a presta servicii și libertatea de stabilire.
Anumite principii generale de drept ce decurg din jurisprudența Curții Europene de Justiție (CEJ) sunt importante, deoarece acestea vor fi adesea folosite de CEJ pentru a umple golurile din legislație și de a oferi soluții pentru situații care pot fi adesea foarte complexe. Cele mai importante dintre aceste principii generale de drept, în contextul achizițiilor publice, sunt următoarele: egalitatea de tratament; transparența;recunoașterea reciprocă; proporționalitatea.
Aceste principii generale se aplică independent de directive, astfel încât, chiar dacă directivele nu sunt aplicabile, principiile pot fi aplicate în continuare achizițiilor publice și atribuirii contractelor de către entitățile contractante.
În scopul de a susține principiile prevăzute de tratat în domeniul achizițiilor publice și de a oferi îndrumarea necesară pentru statele membre, Comunitatea a adoptat o serie de directive privind achizițiile publice.
Cele două directive privind achizițiile publice, care reglementează aspectele procedurale, sunt Directiva 2004/18/CE în sectorul public și Directiva 2004/17/CE în sectorul utilități.
Există două directive privind "căile de atac", care se aplică la soluționarea contestațiilor. Acestea sunt Directiva 89/665/EC privind căile de atac în sectorul public și Directiva 92/13/CE privind căile de atac în sectorul utilități. Ambele directive privind căile de atac au fost în mod semnificativ modificate prin noua Directivă 2007/66/CE, care urma să fie pusă în aplicare de către statele membre până la 20 decembrie 2009.
În plus, există acum o nouă directivă, care aplică un regim mai flexibil și confidențial la achiziționarea de bunuri militare și lucrări și servicii conexe – Directiva 2009/81/CE.
Directivele nu caută să impună un nou regim comun de reglementare pentru statele membre ale UE în domeniul achizițiilor publice, iar statele membre pot continua să aplice propriile proceduri naționale adaptate la directive. Acestea permit astfel statelor membre să mențină sau să adopte normele de fond și de procedură în măsura în care acestea nu sunt în conflict cu directivele sau cu dispozițiile tratatului. În concluzie, normele comune ale directivelor constau în aplicarea principiilor de bază, în special non-discriminarea, egalitatea de tratament și transparență în:
• anunțarea contractelor de achiziții propuse;
• proiectarea specificațiilor tehnice;
• alegerea procedurii de achiziție;
• calificarea și selecția candidaților și a ofertanților;
• atribuirea contractelor.
Statele membre ale UE sunt obligate să asigure îndeplinirea obligațiilor care decurg din tratate. Acestea trebuie să faciliteze îndeplinirea sarcinilor Comunității Europene și trebuie să se abțină de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor din tratat.
În privința directivelelor UE, statele membre au obligația de a asigura aplicarea integrală a dispozițiilor lor în legislația națională și de a asigura că nicio dispoziție națională nu subminează aplicabilitatea lor. Aceasta se face prin transpunerea directivelor în legislația națională și abrogarea tuturor dispozițiilor legislative contrare.
Deși directivele au un efect direct, prin faptul că pot transmite drepturile, chiar dacă nu sunt implementate, ele nu sunt direct aplicabile, prin urmare ele trebuie să fie transpuse în legislația națională. Acestea sunt obligatorii numai în ceea ce privește rezultatul care trebuie obținut, dar lasă la latitudinea autorităților naționale alegerea formei și a metodelor. Autoritățile naționale pot reproduce dispozițiile directivelor în mod identic prin modificarea legislației existente sau prin crearea de noi legislații sau coduri etc.
Libertățile fundamentale instituite prin Tratatul de la Roma au condus la elaborarea unor principii care guvernează atribuirea contractelor de achiziții publice.
Astfel principiul nediscriminării statutat de art 12 din Tratat presupune libertatea de tratament pentru cetățenii aparținând Comunității Europene:
Libera circulație a mărfurilor este prevăzută în art 23 din tratat și presupune că produsele pot fi comercializate liber pe întreg teritoriul Uniunii Europene fiind eliminate taxele vamale și restricțiile de natură cantitativă între statele membre Acest articol din Tratat impune o armonizare a legislației fiecărui stat membru cu regulile stabilite la nivel european, inclusiv a prevederilor referitoare la standardele tehnice și a certificării produselor.
Libertatea de stabilire și prestarea serviciilor, prevăzută în Tratat, stipulează că lucrătorii independenți pot exercita în mod liber o activitate în două modalități:
Firma poate fi constituită în alt stat membru (art 52) ;
Firma poate furniza produse și servicii de pe teritoriul altui stat membru (art. 59) .
Măsurile prevăzute în Tratat pentru a facilita libertatea stabilirii și a furnizării de servicii se referă la recunoașterea reciprocă a diplomelor și a altor calificări necesare în fiecare țară, în vederea accesului la profesii.
Libera circulație a capitalurilor presupune investiții directe (construirea de întreprinderi în diferite ramuri), plasamente de portofoliu (acțiuni, obligațiuni, bonuri de tezaur), depozite bancare în statele membre.
Cele patru libertăți europene nu au rămas la nivel de concept, ele fiind transpuse în practică în legislațiile statelor membre ale UE sub formă de principii, rolul acestora fiind de a armoniza relațiile ce intervin într-un proces pentru a putea fi găsite sau construite soluții care să statisfacă necesitățile apărute. În procesul derulării procesului de achiziție publică, la adoptarea fiecărei decizii, pentru a se asigura unitatea, echilibrul și coerența trebuie avute în vedere următoarele principii:
Nediscriminarea;
Tratamentul egal;
Recunoașterea reciprocă;
Transparența;
Proporționalitatea;
Eficiența utilizării fondurilor publice;
Asumarea răspunderii.
În România, ca de altfel în toate celelalte țări care au aderat la Uniunea Europeană, legislația în domeniul achizițiilor publice a suferit modificări succesive. Acest fapt s-a datorat, pe de o parte, necesității îndeplinirii angajamentelor asumate în vederea integrării, dar și a adaptării continue la realitățile economiei de piață românești.
După cum rezultă din studiile doctrinare, Guvernul României s-a inspirat în concepția reglementării achizițiilor publice, din Codul achizițiilor publice francez din 1964, cu modificările ulterioare.
În anul 2001 s-a emis Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 60 care are drept scop stabilirea principiilor, cadrului general și a procedurilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică, precum și a căilor de atac al actului sau deciziei autorității contractante care aplică una dintre procedurile de atribuire a contractului de achiziție publică.
Pachetul legislativ privind atribuirea contractelor de achiziții publice, respectiv Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificarile și completările ulterioare, Hotărârea Guvernului nr.925/2006 și Hotărârea Guvernului nr. 1660/2007, prin care a fost adoptat aquis-ul comunitar în domeniu, ține seama de diversitatea și complexitatea contractelor de achiziție publică ce sunt atribuite de autoritățile contractante, dar și de facilitățile puse la dispoziție de noile tehnologii informaționale.
Reforma sistemului achizițiilor publice este un angajament esențial asumat de Guvern în procesul de aderare la Uniunea Europeană, implicând restructurarea instituțională, reformarea mentalităților care au stat la baza sistemului de achiziții publice precum și eforturi susținute din partea tuturor instituțiilor publice care au obligația de a respecta prevederile cadrului legislativ în domeniu. Reforma sistemului achizițiilor publice a fost și este o prioritate a Guvernului, care s-a angajat să furnizeze resursele necesare în desfășurarea acestui proces.
În contextul respectării angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europenă, Autoritatea Naționala pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (A.N.R.M.A.P.) s-a înființat prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 74/2005 aprobată cu modificări prin Legea nr. 111/2006, ca instituție publică, în subordinea Guvernului și coordonarea directă a Primului – Ministru și reprezintă elementul pivot pe care s-a bazat implementarea Strategiei de reformă a sistemului achizițiilor publice din România, adoptată prin H.G. nr.901/2005.
Realizarea unui sistem al achizițiilor publice eficient și credibil reprezintă unul din elementele fundamentale ale procesului de integrare în Uniunea Europeană, cu impact asupra tuturor celorlalte arii de interes ale acquis-ului comunitar aferent „Pieței interne”.
România încă din perioada preaderării la UE a început să-și armonizeze legislația conform directivelor și Tratatelor UE.
Sistemul achizițiilor publice din România este similar celui din alte state membre UE, întrucât legislația comunitara în domeniu (Directivele 2004/18/CE și 2004/17/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene) a fost transpusă cu rigurozitate în legislația română.
Prin urmare, principiile impuse prin directivele europene – nediscriminarea, tratamentul egal, recunoașterea reciprocă, transparența, proporționalitatea, eficiența utilizării fondurilor publice, asumarea răspunderii – au fost preluate și în legislația națională, aplicându-se tuturor achizițiilor publice, indiferent de valoarea acestora. Acestea sunt consacrate în mod expres prin O.U.G. nr. 34/2006, actul normativ care stă la baza sistemului achizițiilor publice care la art. 1 și 2 descrie în mod clar care este scopul și care sunt principiile care guvernează contractele de achiziții publice:
La fel de importantă este legislația secundară în domeniu, precum normele de aplicare ale O.U.G. nr. 34/2006. OUG 34/2006 a fost modificată prin:
Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene (MOF 01.08.2013). Ghidul a fost adoptat prin Ordin comun al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice, al Ministrului Economiei, al Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, al Ministrului Transporturilor, respectiv al Ministrului Fondurilor Europene.
Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. (Monitorul Oficial nr. 387 din 28 iunie 2013).
Instrucțiunile nr. 1/2013, ale președintelui ANRMAP, emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin.1050 din 29.10.2012 privind aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale, obiectivul Convergență.
OUG nr. 52 / 2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin ANRMAP nr. 302/2011 – Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice privind aprobarea formularelor standard ale Procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
HG nr. 802/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul implementării instrumentelor structurale.
HG nr. 801/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
H.G. nr. 71 din 24/01/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
H.G. nr. 525 din 30/05/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
H.G. nr. 942 din 19/07/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
OUG nr. 30 din 12/04/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, cu modificările și completările ulterioare.
Legea nr. 228 din 04/07/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
OUG nr. 34 din 19/04/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare.
H.G. nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordinul ANRMAP nr. 183 din 03/11/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media.
H.G. nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
H.G. nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
O.U.G. nr. 74 din 29/06/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Legea nr. 111 din 27/04/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Se remarcă faptul ca legislația națională a achizițiilor publice se caracterizează prin complexitate și instabilitate, actele normative fiind modificate în mod succesiv în ultimii ani, atât în vederea implementării noilor norme europene, cât și pentru remedierea deficiențelor funcționale ale sistemului. Drept urmare, premisa esențială pentru participarea la procedurile de atribuire organizate de autoritățile contractante din România este buna cunoaștere a legislației achizițiilor publice în vigoare la data organizării procedurii.
Elementele componente ale sistemului achizițiilor publice.
Sistemul achizițiilor publice reprezintă o parte a realității comerciale concurențiale din România.
Elementele component ale sistemului sunt:
a) Autoritatea de reglementare
Ea este reprezentată prin Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Potrivit site-ului propriu, ANRMAP este instituția care gestionează sistemul de achiziții publice din România, având ca rol principal fundamentarea, promovarea și implementarea politicii în domeniul achizițiilor publice, printre scopurile declarate în activitate fiind și acelea de a crea premisele de creștere a eficienței, a transparenței și a competitivității în domeniul achizițiilor publice, dar și de a întări capacitatea de implementare a legislației în domeniu.
ANRMAP se organizează și funcționează sub coordonarea directă a Primului Ministru.
Față de momentul adoptării cadrului legal, rolul efectiv al acestei instituții s-a modificat prin faptul că ea evaluează conformitatea documentației de atribuire în conformitate cu prevederile OUG 34/2006 pentru toate autoritățile contractante. Atribuțiile AMRMAP sunt prezentate în Anexa 1.
2. Autoritate contractantă poate fi orice autoritate publică sau instituție publică de la nivel central și local, indiferent de modul de numire sau alegere a conducerii acestora, precum și orice organism cu personalitate juridică înființat pentru a satisface nevoi de interes general.
3. Unitatea pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice (UCVAP) este organizată și funcționează la nivel de Direcție Generală în subordinea Ministrului Finanțelor Publice. Principalele atribuții ale UCVAP sunt cele care țin de urmărirea și verificarea respectării legislației în domeniu privind derularea procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, respectiv constată contravențiile și aplică sancțiunilor prevăzute de OUG nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, aprobată prin Legea nr. 228/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Potrivit Regulamentului de organizare și funcționare, UCVAP colaborează cu ANRMAP, cu autoritățile de management și cu alte structuri de control în baza protocoalelor încheiate cu acestea.
4. Centrul Național de Management pentru Societatea Informațională (CNMSI) a fost înființat în baza Hotărârii nr. 1439/2009, este o instituție publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Comunicațiilor și Societății Informaționale care are drept principală atribuție implementarea și operarea la nivel național a sistemelor informatice ce furnizează servicii destinate guvernării electronice, inclusiv administrarea și operarea Sistemului Electronic de Achiziții Publice.
5. Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor (CNSC) este un organism cu activitate administrativ – jurisdicțională care funcționează pe baza propriului Regulament de organizare și funcționare, având competența soluționării contestațiilor formulate în cadrul procedurilor de achiziție publică, înainte de încheierea contractelor. CNSC are relații de colaborare cu ANRMAP printr-un protocol semnat între Președinții celor două instituții.
6. Curtea de Conturi este o instituție de control financiar asupra modului de formare, administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public, conform propriei prezentări, Curtea are un rol capital în urmărirea modului în care se folosesc banii publici. Anual publică un raport detaliat asupra activităților de control, sursă importantă de informații pentru cei interesați de verificarea cheltuielilor publice.
7. Consiliul Concurenței este autoritatea națională în domeniul concurenței, ce asigură respectarea prevederilor naționale, dar și a celor comunitare de concurență. Consiliul Concurenței are rolul de autoritate națională de contact în domeniul ajutorului de stat între Comisia Europeană, pe de o parte, și instituțiile publice, furnizorii și beneficiarii de ajutor de stat, pe de altă parte. Consiliului Concurenței îi revine și rolul de a reprezenta România în relațiile cu organizațiile și instituțiile internaționale de profil și de asemenea, este responsabil de relația cu instituțiile Uniunii Europene, potrivit prevederilor relevante din legislația europeană, și cooperează cu alte autorități de concurență. Activitatea Consiliului Concurenței se desfășoară pe două componente principale: una preventivă, de monitorizare a piețelor și supraveghere a actorilor de pe aceste piețe și una corectivă, menită să restabilească și să asigure dezvoltarea unui mediu concurențial normal.
8. Departamentul de Luptă Antifraudă (DLAF) are atribuții în controlul obținerii, derulării și utilizării fondurilor europene, DLAF coordonează toate celorlalte instituții implicate în gestionarea și controlul fondurilor europene, și efectuează inclusiv control la fața locului, la beneficiarii proiectelor europene. Este instituția de contact cu Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) de la nivelul Comisiei Europene.
9. Autoritățile de audit: România a înființat o Autoritate de Audit pentru toate Programele Operaționale în baza Legii nr. 200/2005, care îndeplinește funcțiile stabilite în articolul 62 al Regulamentului Consiliului nr. 1083/2006. Autoritatea de Audit este un organism asociat Curții de Conturi, fără personalitate juridică, independent din punct de vedere operațional de Curtea de Conturi și, în același timp, independent de Autoritățile de Management și Autoritatea de Certificare. În conformitate cu prevederile Legii nr. 200/2005, art. 14, Autoritatea de Audit are următoarele responsabilități:
auditul de sistem, verificări pe bază de eșantion și auditul final;
verificări și auditul extern pentru fondurile structurale;
verificări anuale ale sistemelor de management și control;
verificarea cheltuielilor eligibile declarate, pe bază de eșantion reprezentativ;
efectuarea unor verificări adecvate în vederea emiterii declarațiilor de închidere la finalizarea măsurilor și programelor;
verificarea existenței și corectitudinii cofinanțării naționale.
În cadrul sistemului de achiziții publice sunt utilizate concepte specifice prezentate în Anexa 2.
Principiile care stau la baza aplicării procedurilor de achiziție publică
Principiile care stau la baza achizițiilor publice reprezintă idei privind începutul, sursa, cauza de acțiune și elementul pe care se bazează teoria acestora.
În proiectarea cadrului legal al achizițiilor publice din România s-au avut în vedere principiile general acceptate în Europa în acest domeniu. Tratatul CEE de la Roma instituie cadrul general și principiile care guvernează funcționarea pieței unice, caracterizată prin libera circulație a mărfurilor, serviciilor, capitalurilor și persoanelor. Domeniul achizițiilor publice este strâns legat de libera circulație a mărfurilor. Rolul principiilor este acela de a armoniza relațiile ce intervin într-un proces pentru a putea fi găsite soluții care să satisfacă necesitățile apărute. Astfel, la adoptarea oricărei decizii în procesul de achiziții publice, trebuie avute în vedere următoarele principii:
1.3.1 Principiul nediscriminării/liberei concurențe, respectiv asigurarea condițiilor pentru ca orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii, indiferent de naționalitate, să aibă dreptul de a deveni, în condițiile legii, contractant. Respectarea principiului nediscriminării asigură pentru toate firmele șansa de a depune oferte și de a obține contractul de achiziție publică. Regulile după care se desfășoară procedura sunt stabilite de la bun început și nu mai pot fi schimbate pe parcursul derulării procedurii.
Efecte obținute:
• crearea unui cadru competițional pentru atragerea și obținerea celor mai bune rezultate de pe piață;
• interzicerea discriminării potențialilor participanți la o procedură în baza naționalității sau a oricăror altor criterii.
Ex. La procedura de achiziție de manuale școlare pentru învățarea limbii engleze, au dreptul să participe cu oferte, atât editurile române, cât și edituri străine. Astfel se asigură respectarea principiului nediscrimănării /liberei concurențe a operatorilor economici indiferent de naționalitate.
1.3.2 Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice, respectiv aplicarea, în cadrul sistemului concurențial, a criteriilor economice pentru atribuirea contractului de achiziție publică.
Efecte obținute:
• obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesitățile autorității contractante;
• supravegherea costurilor procesului de achiziție publică, înțelegând prin aceasta, atât costurile aferente administrației cât și costurile aferente ofertantului.
Ex. Dacă o autoritate contractantă vrea să achiziționeze un microbuz pentru transport și în documentația de atribuire utilizează criteriul prețul cel mai scăzut iar la procedură vin doi ofertanți unul cu 60.000 euro și altul cu 55.000 de euro, amândoi respectând condițiile din caietul de sarcini privind descrierea microbuzului, ofertantul cu 55.000 euro va fi desemnat câștigător al contractului.
1.3.3 Principiul transparenței, respectiv punerea la dispoziția celor interesați a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publică.
Efecte obținute:
• posibilitatea anticipării succesiunii activităților pe parcursul derulării unei proceduri;
• asigurarea „vizibilității” regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrărilor datelor de ieșire și rezultatelor;
• claritatea documentelor elaborate pe parcursul derulării procesului de achiziție.
• înțelegerea de către potențialii candidați/ofertanți a necesităților obiective ale autorității contractante.
Pentru asigurarea transparenței autoritatea contractantă are obligația de a publica anunțurile de participare și atribuire în S.E.A.P. (Sistemul electronic al achizițiilor publice), sau după caz în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (J.O.U.E).
Informațiile despre achizițiile publice din România – cele care sunt disponibile – se accesează astăzi preponderent pe internet, în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (S.E.A.P.), în care se centralizează toate datele despre anunțurile de achiziții la nivelul țării sau/și în paginile de internet ale autorităților contractante. În mod normal, aceleași informații afișate în S.E.A.P. trebuie să existe și în paginile de internet ale autorităților pentru o cât mai clară informare.
Pentru asigurarea transparenței procedurii, autoritatea contractantă are obligația de a transmite un exemplar al procesului verbal al ședinței de deschidere a ofertelor, tuturor ofertanților, indiferent dacă au fost sau nu participanți la ședința de deschidere.
Autoritatea contractantă pentru respectarea principiului transparenței are obligația de a comunica tuturor participanților la procedură răspunsul la clarificări chiar dacă acestea sunt solicitate de alt participant.
În cazul aplicării criteriului oferta cea mai avantajoasă economic, respectând transparența se vor preciza în anunțul de participare și în documentația de atribuire, factorii de evaluare, ponderile și algoritmul de calcul care se vor aplica în evaluarea ofertelor depuse de participanții la procedurile de ahiziție publică. De alfel acest lucru apare și în procedurile care au toată documentația în SEAP – procedure on line.
Autoritatea contractantă prin respectarea principiului transparenței are obligația de a permite accesul persoanelor la informațiile conținute în dosarul achiziției publice, după finalizarea procedurii, cu respectarea prevederilor la liberul acces la informațiile de interes public.
1.3.4 Principiul tratamentului egal, respectiv aplicarea, în mod nediscriminatoriu, a criteriilor de selecție și criteriilor pentru atribuirea contractului de achiziție publică astfel încât orice furnizor de produse, executant de lucrări sau prestator de servicii să aibă șanse egale în competiția pentru atribuirea contractului respectiv.
Efecte obținute:
• instituirea unui cadru bazat pe încredere, cinste, corectitudine și imparțialitate pe tot parcursul derulării procedurii;
• furnizarea, concomitent, către toți cei implicați într-o procedură de achiziție publică a informațiilor aferente procedurii;
• eliminarea elementelor de natură subiectivă care pot influența deciziile în procesul de atribuire a contractelor de achiziție publică. Nici o autoritate contractantă nu are dreptul să acorde tratament preferențial unei companii doar pentru simplul motiv că este situată în orașul respectiv.
Ex. Autoritatea contractantă a încălcat principiul tratamentului egal precizând într-o documentație de atribuire, respectiv în caietul de sarcini, denumiri de mărci de fabrică și de comerț pentru produse de curățenie (Ambi Pur, Ajax, Axion, Pronto). Un alt exemplu ar fi precizarea într-o documentație pentru cumpărarea unui buldozer că acesta să fie fabricat în Uniunea Europeană.
1.3.5 Principiul confidențialității, respectiv garantarea protejării secretului comercial și a dreptului de proprietate intelectuală a ofertantului.
Efecte obținute:
• evitarea actelor de concurență neloială;
• evitarea impunerii de solicitări abuzive.
Ex. Pe tot parcursul evaluării ofertelor comisia de evaluare are ca drept scop păstrarea confidențialității asupra documentelor de calificare și a ofertei tehnico economice până la declararea ofertantului câștigător.
1.3.6 Principiul asumării răspunderii pentru deciziile luate și acțiunile realizate de către toți cei implicați în procesul de achiziție. Prin asumarea răspunderii se determină clar sarcinile și responsabilitățile persoanelor implicate în procesul de achiziție publică asigurându-se profesionalismul, imparțialitatea, independența.
Ex. Sunt situații în care autorități contractante au încălcat acest principiu prin anularea nejustificată a unei proceduri de achiziție publică.
1.3.7 Principiul proporționalității conform căruia există un echilibru între cerințele stabilite pentru calificare, criteriul de atribuire a contractelor de achiziție publică și natura și gradul de complexitate a obiectului contractului.
Aplicarea acestor principii conduce la realizarea unei proceduri de atribuire a contractului de achiziție publică caracterizată prin :
• corectitudine;
• eficiență;
• accesibilitate la informații.
Ex. La o procedură de atribuire a unui contract de furnizare articole de papetărie în valoare de 150.000 euro, solicitarea de a îndeplini ca cerință minimă privind experiența similară în furnizarea de papetărie de cel puțin 200.000 euro constituie o încălcare a principiului proporționalității.
1.3.8 Principiul recunoașterii reciproce
Prin acest principiu se înțelege acceptarea:
produselor, serviciilor, lucrărilor oferite pe piața Uniunii Europene;
diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autoritățile competente din alte state;
specificațiilor tehnice, echivalente cu cele solicitate la nivel național.
Ex. Prin documentația de atribuire s-a prevăzut ca operatorii economici să facă dovada că personalul implicat în supravegherea tehnică a execuției lucrărilor să fie autorizați de către Inspectoratul de Stat în Construcții. Pentru a respecta principiul recunoașterii reciproce, comisia de evaluare are obligația de a accepta autorizări emise și de alte autorități similar din alte state.
Satisfacerea cerințelor principiilor în procesul de achiziție public conduce la obținerea următoarelor efecte:
• deschiderea și dezvoltarea pieței achizițiilor publice;
• instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine și imparțialitate;
• eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influența deciziile în procesul de achiziție publică;
• eliminarea tratamentului preferențial acordat operatorilor economici locali;
• asigurarea vizibilității regulilor, oportunităților, procedurilor și a rezultatelor;
• eliminarea cerințelor restrictive;
• obținerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesitățile;
• supravegherea costurilor procesului de achiziție publică, înțelegând prin aceasta, atât costurile aferente administrației, cât și costurile aferente ofertantului;
• limitarea apariției erorilor pe parcursul desfășurării procesului de achiziție publică;
• reducerea fraudei și corupției.
Funcțiile managementului achizițiilor publice
Achizițiile publice reprezintă o componentă importantă a managementului instituțiilor publice, vizeazând acea latură care răspunde funcției de administrare, cu referire la dimensiunile materială și financiară ale managementului public.
Managementul în administrația publică are următoarele funcții:
de previziune;
de organizare;
de coordonare;
de decizie: motivare sau administrare;
de control (monitorizare) – evaluare;
În domeniul achizițiilor publice se realizează trei etape:
elaborarea programului anual de achiziții publice;
desfășurarea procedurii de atribuire a contractelor de achiziție publică;
elaborarea și publicarea anunțului de intenție.
Toate aceste etape au o importanță covârșitoare asupra eficienței cu care este angajat și în final cheltuit banul public.
În achiziții publice angajăm mijloace financiare, ca efort financiar, în scopul obținerii unor bunuri, servicii sau lucrări, care să satisfacă în final un interes general. Acest interes general trebuie să răspundă unei nevoi sociale, bine identificate și care să producă un efect social cu consecințe benefice pentru o arie largă de utilizatori.
Activitatea de achiziții publice trebuie să depășească limitele stricte ale procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice de bunuri, servicii sau lucrări, de concesiuni ale serviciilor sau lucrărilor, interferându-se și intercondiționându-se cu lucrările de planificare și în final de urmărire a derulării contractelor atribuite.
Înainte de a declanșa procedura de atribuire a unui contract de achiziție publică, managementul unei instituții publice, în cadrul etapei de planificare, de pregătire a acestei proceduri, trebuie să stabilească între nevoile și oportunitățile sociale pe care le-a identificat, astfel încât prin decizia luată să se răspundă cât mai bine interesului public.
În România există un cadru instituțional bine organizat, dar și un cadru legal bine definit, armonizat cu cerințele europene, care asigură în egală măsură transparență, concurență reală și eficiență în utilizarea banului public, în condițiile asumării răspunderii și a unei responsabilități manageriale.
O procedură de achiziție publică realizată cu respectarea întocmai a prevederilor legale nu poate schimba sensul și nici oportunitatea alegerii făcute de managementul instituției publice, în etapa de planificare și de luare a deciziei privind achiziția publică.
După încheierea contractului de achiziție publică, urmează a treia etapă în desfășurarea activității de achiziții publice, cea de urmărire a modului în care au fost aduse la îndeplinire clauzele contractuale, conform prevederilor ofertelor tehnice și economice, anexate. Este etapa în care managementul unei instituții publice se asigură că a obținut eficiența socială și economică maximă, urmare a efectului social preconizat din achiziția publică încheiată. Acest lucru corespunde cu momentul în care echipa managerială verifică modul în care sunt realizate cantitățile contractate, calitatea acestora, prețurile percepute și dacă plățile corespund realității și clauzelor contractuale.
Se constată rolul important și obligațiile majore pe care managementul instituțiilor publice le are în luarea unor decizii optime, ținând seama permanent de dimensiunea efectului social pe care și l-a propus, ca urmare a efortului financiar făcut, în deplină transparență și cu o eficiență maximă economică și socială.
Elaborarea programului anual de achiziții publice
Un instrument de lucru pentru planificarea activității în domeniul achizițiilor publice, util atât în compartimentul de achiziții, cât și al celui financiar – contabil, este planul anual al achizițiilor publice. La elaborarea planului se va ține cont de necesitățile obiective de produse, lucrări, servicii, de gradul de prioritate a necesităților, de anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual și de contractele de achiziție aflate în derulare.
Programul anual reprezintă un document de programare și previziune, parte a dosarului de achiziție publică, care cuprinde totalitatea acțiunilor de atribuire a contractelor de achiziție publică și a acordurilor cadru necesare satisfacerii nevoilor autorității contractante pe parcursul unui an bugetar, ierarhizate în funcție de obiectul contractului și prioritate în achiziție.
Anul bugetar se consideră a fi perioada de timp scursă între 1 ianuarie și 31 decembrie.
Elaborarea programului anual al achizițiilor publice este o activitate care rezultă din funcția de previziune a managementului public. Funcția de previziune constă în totalitatea activităților desfășurate în instituțiile publice prin care se determină principalele obiective ale acestora, modalitatea de realizare, precum și ce resurse vor fi utilizate. Întocmirea programului anual face parte din atribuțiile compartimentului specializat de achiziții publice sau din atribuțiile persoanei desemnate de către conducătorul autorității contractante să îndeplinească activitățile procesului de achiziție publică.
Programul anul se elaborează în ultimul semestru al anului pentru anul următor și devine modificabil:
• în urma aprobării bugetului;
• în cazul rectificărilor de buget;
• atunci când apare o nouă necesitate ce nu a fost prevăzută;
• atunci când se renunță la realizarea unei achiziții din diverse motive, cum ar fi: lipsa fondurilor necesare, dispariția necesității, modificarea priorităților în achiziție, ș.a.
Programul anual se înaintează compartimentului financiar-contabil pentru avizare. Avizarea din partea compartimentului financiar contabil se realizează în urma verificării încadrării sumelor necesare în proiectul de buget. După avizarea compartimentului financiar-contabil, programul anual se înaintează conducătorului autorității contractante pentru aprobare. Actualizarea programului anual al achizițiilor publice intră în atribuțiile compartimentului intern specializat în achiziții publice sau persoanei desemnate în vederea desfășurării procesului de achiziție publică. Orice modificare a programului anual al achizițiilor publice se realizează pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale autorității contractante. Orice modificare a programului anual al achizițiilor publice se avizează de compartimentul financiar-contabil și se aprobă de către conducătorul autorității contractante.
În cazul în care, pe parcursul unui an apar noi necesități ce trebuie acoperite prin atribuirea unor contracte de achiziție publică, introducerea acestora în programul anual este condiționată de asigurarea fondurilor.
Modificarea programului anual al achizițiilor publice se face în conformitate cu prevederile art. 4 alin . 4 din HG 925/2006 – „După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligația de a-și definitiva programul anual al achizițiilor publice în funcție de fondurile aprobate și de posibilitățile de atragere a altor fonduri.”
În cazul în care, ulterior aprobării bugetului de venituri și cheltuieli, după care a fost ajustat programul anual al achizițiilor publice vor putea fi atrase fonduri suplimentare (ex. rectificări bugetare pozitive, mișcare de fonduri între capitole bugetare, finanțare prin programe europene, etc.) pot fi inițiate achiziții care nu au fost prevăzute în programul anual al achizițiilor, sau pot fi suplimentate cantități la achizițiile deja menționate în program.
Modificarea planului anual al achizițiilor poate fi făcut printr-o notă de fundamentare aprobată de ordonatorul de credite, care poate fi anexă la programul inițial. Nota de fundamentare trebuie să explice sursa fondurilor suplimentare față de programul inițial, estimarea noii achiziții, procedura de achiziție aplicată, etc. Se poate face trimestrial, după caz, o regularizare a planului anual al achizițiilor, inițial aprobat, cu modificările survenite. În cazul în care pentru o anumite achiziții strict necesare autorității contractante, nu este posibil a fi alocate la aprobarea bugetului anual fonduri suficiente, se va avea în vedere la alegerea procedurii de achiziție acea procedură care să poată acoperi o ulterioară suplimentare de fonduri.
Pentru elaborarea programului anual de achiziție publică este necesară estimarea valorii contractelor de achiziție publică. Scopul estimării este dat de determinarea resurselor financiare necesare și alegerea procedurii de atribuire. Estimarea valorii contractelor de achiziție publică se face înainte de inițierea procedurii de atribuire a contractului respectiv, valoarea estimată fiind valabilă în momentul transmiterii spre publicare a anunțului de participare sau a invitației de participare.
La estimarea contractelor de achiziții publice trebuie ținut cont de următoarele elemente :
informații obținute din cercetările de piață, durata previzionată a contractului, costuri legate de îndeplinirea contractului, posibilitatea apariției unor costuri accidentale, posibilitatea optării pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al cantităților de produse sau servicii.
OUG nr. 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii instituie un set de reguli de estimare a valorii contractului de achiziție publică cuprinse în Cap. II Reguli comune aplicabile pentru atribuirea contractului de achizitie publică Secțiunea a 2-a Reguli de estimare a valorii contractului de achizitie publică. Aceste reguli au ca scop evitarea:
supraevaluării valorii contractului, care are ca efect nerespectarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice;
divizării contractului de achiziție publică în mai multe contracte distincte de valoare mai mică;
subevaluării valorii contractului, în scopul evitării aplicării prevederilor O.U.G. 34/2006 care instituie obligații ale autorității contractante în raport cu anumite praguri valorice.
În estimarea valorii contractelor de achiziție publică se impun a fi respectate :
reguli generale;
reguli specifice tipurilor de contracte/de achiziție publică.
Reguli generale:
se identifică toate costurile aferente pentru obținerea produselor, serviciilor sau lucrărilor necesare;
se însumează toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv, fără TVA, exprimate în lei și în euro;
se au în vedere modalitățile de dobândire (plata în rate, leasing, credit, etc.);
se iau în considerare eventualele majorări ale prețului contractului, prin acceptarea ajustării acestuia, dacă această posibilitate a fost prevăzută;
se iau în considerare orice eventuale suplimentări față de obiectul inițial și dacă este cazul, se ia în calcul și valoarea premiilor sau primelor ce se intenționează a se acorda.
Reguli specifice:
Estimarea valorii contractelor de furnizare:
Dacă produsele ce urmează a fi achiziționate necesită și operații de instalare și punere în funcțiune, atunci valoarea contractului va fi valoarea produselor plus valoarea manoperei, instalării și punerii în funcțiune.
Dacă nu s-a stabilit încă modalitatea de cumpărare, respectiv nu s-a facut opțiunea între cumpărare, cumpărare în rate, închiriere sau leasing, atunci valoarea estimată va fi valoarea cea mai mare a contractului, dintre modalitățile de cumpărare.
În cazul în care s-a stabilit modalitatea de cumpărare, atunci:
dacă durata este stabilită și este mai mică sau egală cu 12 luni, valoarea contractului va fi valoarea ratei plătibile înmulțită cu numărul de luni (Nu se aplică la cumpărarea prin leasing, caz în care calculul valorii va avea în vedere rata inițială, ratele lunare și rata reziduală);
dacă durata contractului este stabilită și este mai mare de 12 luni, dar mai mică de 48 de luni, valoarea contractului este valoarea ratei lunare multiplicată cu numărul de luni, la care se adaugă valoarea reziduală (eventual numărul de luni rămase înmulțit cu valoarea ratei);
dacă durata contractului este mai mare de 48 de luni sau dacă nu se cunoaște exact durata acestuia dar se estimează la mai mare de 48 de luni, valoarea contractului va fi rata lunară multiplicată cu 48. (în acest caz se face o planificare multianuală și este necesară obținerea acordului ordonatorului principal de credite).
În cazul în care avem de-a face cu un contract de furnizare repetabil, care trebuie reînnoit, atunci:
dacă se cunoaște valoarea unui contract din anul precedent, valoarea contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată și actualizată;
dacă se cunoaște valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni, ajustată și actualizată.
În cazul în care produsele se achiziționează pe loturi, prin atribuirea mai multor contracte de furnizare distincte, valoarea estimată va fi suma valorii tuturor loturilor.
Estimarea valorii contractului de servicii:
a) În cazul în care autoritatea contractantă își propune să atribuie un contract de servicii pentru care nu se poate anticipa prețul total al prestației, dar este posibilă estimarea unui tarif mediu lunar, atunci valoarea estumată este tariful mediu lunar înmulțit cu numărul de luni (dacă durata este stabilită și nu depășește 48 de luni); În cazul în care durata nu se poate estima sau este mai mare de 48 de luni, valoare va fi valoarea tarifului mediu lunar inmulțită cu 48 de luni;
În cazul în care autoritatea contractantă își propune să atribuie un contract de servicii care trebuie reinnoit, atunci:
dacă se cunoaște valoarea unui contract din anul precedent, valoarea contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată și actualizată;
dacă se cunoaște valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni, corectată.
c) În cazul în care se achiziționează servicii similare defalcate pe tranșe a căror achiziționare face obiectul unor contracte distincte de servicii, valoarea contractului va fi suma valorilor tranșelor. În cazul în care valoarea este mai mare de 100 000 euro, atunci se poate aplica procedura „cerere de ofertă” numai pentru tranșele care îndeplinesc cumulativ două condiții:
valoarea lotului respectiv este mai mică sau egală cu 100 000 euro;
valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică cererea de oferte nu depășește 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate.
Este interzisă împărțirea contractului pe tranșe, urmărindu-se atribuirea prin cerere de ofertă!
d) În cazul în care autoritatea contractantă își propune să achiziționeze servicii de asigurare, valoarea estimată este prima de asigurare multiplicată cu numărul de luni.
e) În cazul în care autoritatea contractantă își propune să achiziționeze servicii bancare sau alte servicii financiare, valoarea estimată este dată de suma valorii taxelor, comisioanelor, dobânzilor, alte remunerații aferente.
f) În cazul în care autoritatea contractantă își propune să achiziționeze servicii de proiectare, urbanism, inginerie și alte servicii tehnice, atunci valoarea estimată este suma onorariilor și a altor remunerații aferente.
Estimarea valorii contractelor de lucrări:
În cazul în care autoritatea contractantă își propune să achiziționeze lucrări pentru care urmează să se pună la dispoziția executantului materiale, utilaje, echipamente tehnologice sau orice alte amenajări și dotări necesare execuției lucrărilor, atunci valoarea estimată este egală cu costul lucrării la care se adaugă valoarea facilităților puse la dispoziție de către autoritatea contractantă.
În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuția unui ansamblu de lucrări care presupune, după caz, și furnizarea de echipamente, instalații, utilaje sau alte dotări aferente, valoarea contractului va fi suma valorii estimate a echipamentelor, valorii estimate a instalațiilor, a utilajelor și a dotărilor aferente.
În cazul în care lucrarea permite execuția pe obiective, pentru care autoritatea contractantă își propune să atribuie unuia sau mai multor executanți contracte distincte de lucrări, atunci valoarea estimată va fi suma valorii obiectivelor.
Este interzisă împărțirea valorii contractului pe obiective urmărindu-se atribuirea unui contract prin cerere de ofertă.
Dacă valoarea contractelor este mai mare de 750 000 euro se poate aplica procedura prin cerere de ofertă numai pentru obiectivele care îndeplinesc, cumulativ, două condiții:
valoarea estimată a obiectivului respectiv este mai mică sau egală cu 750 000 euro;
valoarea cumulată a obiectivelor pentru care se aplica cererea de ofertă nu depășește 20% din valoarea totală a lucrărilor.
Estimarea valorii în cazul organizării unui concurs de soluții:
În cazul în care concursul de soluții este organizat ca o procedură independentă, atunci valoarea estimată este suma premiilor la care se adaugă valoarea estimată a contractului de servicii care poate fi încheiat.
Estimarea valorii în cazul încheierii unui acord-cadru:
Valoarea estimată este egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziție publică care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv, pe întreaga sa durată.
Estimarea valorii în cazul în care se utilizează un sistem de achiziție dinamic:
Valoarea estimată va fi egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziție publică care se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea sistemului de achiziție dinamic respectiv.
După realizarea operațiunii de estimare, compartimentul specializat împreună cu șeful autorității și departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate al necesităților, având în vedere: importanța contractului pentru atingerea scopului general al autorității contractante, durata de realizare a contracului, anticiparea fondurilor bugetare.
Alegerea procedurii se face în funcție de valoarea contractului și de complexitatea acestuia.
Regula generală de alegere este aceea prin care contractele se atribuie prin procedurile de licitație deschisă și licitație restrânsă. Excepțiile de la regulă sunt: dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte. Responsabilul contractului este stabilit de autoritatea contractantă din rândul lucrătorilor de la compartimentul de achiziții publice, și acesta va fi și președintele comisiei de evaluare.
ANUNȚUL DE INTENȚIE Este un document care se întocmește în mod obligatoriu după primirea și aprobarea bugetului și cuprinde, pe tipuri de contracte, toate contractele estimate a fi atribuite în anul respectiv.
Anunțul de intenție se transmite spre publicare obligatoriu dacă:
valoarea contractului de produse și servicii este mai mare sau egală cu 750 000 euro;
valoarea contractului de lucrări este mai mare sau egală cu 5 000 000 euro.
Publicarea în anunțul de intenție a unui contract nu creează și obligația atribuirii lui.
Anunțul de intenție se publică:
în Jurnalul Oficial al U.E. (dacă sunt depășite anumite valori);
în SEAP;
Monitorul Oficial al României, partea a VI-a – Achiziții publice.
CAPITOLUL 2
PROCEDURI ȘI MODALITĂȚI DE ATRIBUIRE A CONTRACTELOR
DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ
Documentația de atribuire, criteriile de calificare și selecție
Autoritatea contractantă are dreptul de a iniția aplicarea procedurii de atribuire numai după ce a fost elaborată documentația de atribuire, care conține orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Documentația de atribuire trebuie să cuprindă:
a) informații generale privind autoritatea contractantă, în special cu privire la adresa – inclusiv telefon, fax, e-mail -, persoane de contact, mijloace de comunicare etc.;
b) instrucțiuni privind date limită care trebuie respectate și formlități care trebuie îndeplinite în legatură cu participarea la procedura de atribuire;
c) dacă sunt solicitate, cerințele minime de calificare, precum și documentele care urmează să fie prezentate de ofertanți/candidați pentru dovedirea îndeplinirii criteriilor de calificare și selecție;
d) caietul de sarcini sau documentația descriptivă, aceasta din urma fiind utilizată în cazul aplicării procedurii de dialog competitiv sau de negociere;
e) instrucțiuni privind modul de elaborare și de prezentare a propunerii tehnice și financiare;
f) informații detaliate și complete privind criteriul de atribuire aplicat pentru stabilirea ofertei câștigatoare;
g) instrucțiuni privind modul de utilizare a căilor de atac;
h) informații referitoare la clauzele contractuale obligatorii.
Autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în documentația de atribuire instituțiile competente de la care operatorii economici pot obține informații privind reglementările referitoare la impozitare, precum și cele referitoare la protecția mediului.
Autoritatea contractantă are obligația să precizeze în documentația de atribuire regulile obligatorii referitoare la condițiile de muncă și de protecție a muncii, care sunt în vigoare la nivel național și care trebuie respectate pe parcursul îndeplinirii contractului de lucrări ori de servicii, sau să indice instituțiile competente de la care operatorii economici pot obține informații detaliate privind reglementările respective. În acest caz, autoritatea contractantă are totodată și obligația de a solicita operatorilor economici să indice în cadrul ofertei faptul că la elaborarea acesteia au ținut cont de obligațiile referitoare la condițiile de muncă și protecția muncii.
“Caietul de sarcini conține, în mod obligatoriu, specificații tehnice, care reprezintă cerințe, prescripții, caracteristici de natura tehnică ce permit fiecarui produs, serviciu sau lucrare să fie descris, în mod obiectiv, în așa manieră încât să corespundă necesității autorității contractante.”
Specificațiile tehnice definesc, după caz și fără a se limita la cele ce urmează, caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic și de performanță, cerințe privind impactul asupra mediului înconjurător, siguranța în exploatare, dimensiuni, terminologie, simboluri, teste și metode de testare, ambalare, etichetare, marcare și instrucțiuni de utilizare a produsului, tehnologii și metode de producție, precum și sisteme de asigurare a calității și condiții pentru certificarea conformității cu standarde relevante sau altele asemenea.
În cazul contractelor pentru lucrări, specificațiile tehnice pot face referire, de asemenea, și la prescripții de proiectare și de calcul al costurilor, la verificarea, inspecția și condițiile de recepție a lucrărilor sau a tehnicilor, a procedeelor și metodelor de execuție, ca și la orice alte condiții cu caracter tehnic pe care autoritatea contractantă este capabilă să le descrie, în funcție și de diverse acte normative și reglementări generale sau specifice, în legatură cu lucrările finalizate și cu materialele sau alte elemente componente ale acestor lucrări.
Specificațiile tehnice se definesc astfel încât să corespundă, atunci când este posibil, necesităților/exigențelor oricărui utilizator, inclusiv ale persoanelor cu dizabilități.
În cazul în care autoritatea contractantă definește specificațiile tehnice din caietul de sarcini, optând pentru solicitarea anumitor standarde sau omologări, atunci nici o oferta nu poate fi respinsă pe motiv că produsele sau serviciile prevăzute în propunerea tehnică nu sunt conforme cu specificațiile precizate, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat, că propunerea tehnică prezentată satisface într-o manieră echivalentă cerințele autorității contractante definite prin specificațiile tehnice.
În cazul în care autoritatea contractantă definește specificațiile tehnice din caietul de sarcini prin precizarea performanțelor și/sau cerințelor funcționale solicitate, atunci nici o ofertă nu poate fi respinsă dacă ofertantul demonstrează prin orice mijloc adecvat că produsele, serviciile sau lucrările oferite asigură îndeplinirea performanțelor sau cerințelor funcționale solicitate deoarece sunt conforme cu:
a) un standard național care adoptă un standard European;
b) o omologare tehnică europeană;
c) o specificație tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană;
d) un standard internațional;
e) alte reglementări tehnice elaborate de organisme de standardizare europene.
Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificațiile tehnice solicitate îl poate reprezenta dosarul tehnic al producătorului sau un raport de încercare/testare emis de un organism recunoscut, cum ar fi, dupa caz, un laborator neutru de încercări și calibrare sau un organism de certificare și inspecție care asigură respectarea standardelor europene aplicabile. Autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate emise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
Performanțele și cerințele funcționale prin care se definesc specificațiile tehnice, pot include și caracteristici de mediu.
Autoritatea contractantă are dreptul de a preciza în caietul de sarcini faptul că produsele sau serviciile oferite care dețin o anumită "etichetă ecologică" sunt considerate că îndeplinesc implicit specificațiile tehnice solicitate. Pe de altă parte, autoritatea contractanta nu are dreptul de a considera o propunere tehnica ca fiind neconformă, pentru singurul motiv că produsele sau serviciile ofertate nu dețin "eticheta ecologică" precizată, dacă ofertantul demonstrează, prin orice mijloc adecvat că produsele/serviciile oferite corespund specificațiilor tehnice solicitate.
Un mijloc adecvat de a dovedi conformitatea cu specificațiile tehnice solicitate îl poate reprezentă dosarul tehnic al producătorului sau un raport de încercare/testare emis de un organism recunoscut. Autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate emise de organisme recunoscute în oricare dintre statele membre ale Uniunii Europene.
“Se interzice definirea în caietul de sarcini a unor specificații tehnice care indică o anumită origine, sursă, producție, un procedeu special, o marcă de fabrică sau de comeț, un brevet de invenție, o licență de fabricație, care au ca efect favorizarea sau eliminarea anumitor operatori economici sau a anumitor produse.” Prin derogare, se admite o astfel de indicație, dar numai în mod excepțional, în situația în care o descriere suficient de precisă și inteligibilă a obiectului contractului nu este posibilă și numai însoțită de mențiunea “sau echivalent”.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune în cadrul documentației de atribuire, în masura în care acestea sunt compatibile cu dreptul comunitar, condiții speciale de îndeplinire a contractului prin care se urmarește obținerea unor efecte de ordin social sau în legatura cu protecția mediului și promovarea dezvoltării durabile.
“Autoritatea contractantă are obligația de a asigura obținerea documentației de atribuire de către orice operator economic prin asigurarea accesului direct, nerestricționat și deplin, prin mijloace electronice, la conținutul documentației de atribuire.”
Prin excepție, în situația în care atașarea documentației de atribuire în SEAP nu este posibilă din motive tehnice, autoritatea contractantă are obligația de a pune la dispoziția oricărui operator economic care a înaintat o solicitare în acest sens sau, dupa caz, căruia i s-a transmis o invitație de participare a unui exemplar din documentația de atribuire, pe suport hârtie ori pe suport magnetic.
Autoritatea contractantă are obligația de asigura obținerea gratuită a documentației de atribuire pentru orice operator economic care o ridică direct de la sediul autorități contractante sau de la altă adresă indicată de acesta.
În cazul în care documentația este transmisă prin poștă, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita operatorilor economici care vor să beneficieze de această facilitate o plată care nu trebuie să depășească însă costul aferent transmiterii documentației respective.
Nu este permisă perceperea de la operatorii economici a unor sume de bani de către autoritatea contractantă pentru multiplicarea sau pentru traducerea documentației de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în anunțul de participare criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică, care, odată stabilit, nu poate fi schimbat pe toată durata de aplicare a procedurii de atribuire. „Criteriul de atribuire a contractului de achiziție publică poate fi numai: fie oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic, fie, în mod exclusiv, prețul cel mai scăzut.”
În cazul în care atribuirea contractului de achizitie publică se realizează prin aplicarea procedurii de dialog competitiv, criteriul de atribuire utilizat trebuie sa fie numai oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic.
În cazul aplicării criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", oferta stabilită ca fiind câstigătoare este oferta care întrunește punctajul cel mai mare rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare pentru care se stabilesc ponderi relative sau un algoritm de calcul specific. În cazul în care, din motive obiective, pe care autoritatea contractantă le poate justifica temeinic, este imposibilă stabilirea exactă a ponderilor relative pentru fiecare factor de evaluare, autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare sau în documentația de atribuire cel puțin ordinea descrescătoare a importanței factorilor de evaluare care urmează să fie utilizați.
“Autoritatea contractantă are obligația de a preciza, în mod clar și detaliat, în documentația de atribuire, factorii de evaluare a ofertei cu ponderile relative ale acestora sau algoritmul de calcul, precum și metodologia concretă de punctare” a avantajelor care vor rezulta din propunerile tehnice și financiare prezentate de ofertanți. Factorii de evaluare cu ponderile relative ale acestora, algoritmul de calcul, precum și metodologia de punctare a avantajelor trebuie să aibă legatură concreta cu specificul contractului și, după ce au fost stabiliți, nu se pot schimba pe toata durata de aplicare a procedurii de atribuire.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criteriile de calificare și selecție ca factori de evaluare a ofertelor.
Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractanta nu are dreptul de a utiliza factori care nu au o legatură directă cu natura și obiectul contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit sau nu reflectă un avantaj real și evident pe care autoritatea contractanta îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.
Atunci când stabilește criteriile de atribuire, autoritatea contractantă trebuie să fie în masură să motiveze modul în care a fost stabilită ponderea factorilor de evaluare, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției.
În cazul în care, în cadrul unei proceduri, contractul este împărțit pe loturi, criteriul de atribuire utilizat trebuie să fie același pentru toate loturile respective.
Operatorii economici pot prezenta certificate emise de către o autoritate publica competentă sau de către un organism de drept public sau privat care respectă standarde europene de certificare, pentru demonstrarea îndeplinirii unor criterii de calificare și selecție. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune candidaților/ofertanților obligativitatea prezentării unei certificări specifice, aceștia din urma având dreptul de a prezenta, în scopul demonstrării îndeplinirii anumitor cerințe, orice alte documente echivalente cu o astfel de certificare sau care probează, în mod concludent, îndeplinirea respectivelor cerințe. Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita, dacă se consideră necesar, clarificări sau completări ale documentelor prezentate.
În cazul în care, pentru criteriile situația economică-financiară și capacitatea tehnico- profesională, autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerințe minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerați calificați, atunci aceste cerințe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenței, , fără ca acestea să conducă la restricționarea participării la procedura de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a respecta principiul proporționalității atunci când stabilește criteriile de calificare și selecție, iar aceste criterii trebuie să aibă o legatură concretă cu obiectul contractului care urmează a fi atribuit. În acest sens, nivelul cerințelor minime solicitate prin documentația de atribuire, precum și documentele care probează îndeplinirea unor astfel de cerințe trebuie să se limiteze numai la cele strict necesare pentru a se asigura îndeplinirea în condiții optime a contractului respectiv, luând în considerare exigențele specifice impuse de valoarea, natura și complexitatea acestuia. Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, autoritatea contractantă trebuie să fie în masură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției.
“Pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare, ofertantul are dreptul de a prezenta inițial doar o declarație pe propria răspundere, semnată de reprezentantul său legal, prin care confirmă că îndeplinește cerințele de calificare astfel cum au fost solicitate în documentația de atribuire.”
Declarația va fi însoțită de o anexa în care ofertantul trebuie să menționeze succint, dar precis, modul concret de îndeplinire a respectivelor cerințe – inclusiv, dacă au fost solicitate, diverse valori, cantități sau altele asemenea. Ofertantul are obligația de a prezenta/completa certificatele/documentele edificatoare care probează/confirmă îndeplinirea cerințelor de calificare, atunci când primește din partea autorității contractante o solicitare în acest sens, în termenul prevazut în respectiva solicitare. Acest termen nu poate fi mai mic de 3 zile lucrătoare. Autoritatea contractantă trebuie să se asigure că ofertantul a cărui ofertă este declarată câștigătoare a prezentat, nu mai târziu de încheierea raportului procedurii de atribuire, certificatele/documentele de calificare, acestea fiind incluse în dosarul achiziției publice. Dosarul achiziției publice trebuie să includă și certificate/documente ale altor ofertanți numai dacă, în cadrul procesului de evaluare, au fost adoptate decizii de respingere a respectivelor oferte care s-au bazat pe informațiile din respectivele certificate/documente.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune îndeplinirea unor criterii de calificare pentru eventualii subcontractanți, dar resursele materiale și umane ale subcontractanților declarați se iau în considerare pentru partea lor de implicare în contractul care urmează să fie îndeplinit, dacă sunt prezentate documente relevante în acest sens. “În cazul în care, ofertantul/candidatul își demonstrează situația economică și financiară ori capacitatea tehnică și/sau profesională prin prezentarea unui angajament de susținere din partea unui terț, autoritatea contractanta are obligația de a lua în considerare această susținere pentru verificarea îndeplinirii cerințelor minime impuse în cadrul documentației de atribuire.”
În cazul în care susținerea terțului se referă la asigurarea unor resurse care pot fi puse efectiv la dispoziția ofertantului – fonduri financiare, utilaje, echipamente, personal -, angajamentul ferm prezentat de ofertant/candidat trebuie să prevadă care sunt resursele respective și să evidențieze faptul că disponibilizarea acestora se va realiza necondiționat, în funcție de necesitățile care apar pe parcursul îndeplinirii contractului în cauză.
Dacă susținerea terțului vizează îndeplinirea unor cerințe minime de calificare cum ar fi experiența similară reflectată prin prezentarea unor liste de produse/servicii/lucrări furnizate/prestate/executate într-o perioada anterioara sau îndeplinirea unui nivel minim al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului de achiziție publică, angajamentul ferm prezentat de ofertant/candidat trebuie să garanteze autorității contractante faptul că, în cazul în care contractantul întâmpină dificultăți pe parcursul derulării contractului, persoana susținătoare se obligă să asigure îndeplinirea completă și reglementară a obligațiilor contractuale prin implicarea sa directă.
Situația personală a candidatului sau a ofertantului
“Autoritatea contractantă are obligația de a exclude din procedura aplicată pentru atribuirea contractului de achiziție publică orice ofertant/candidat despre care are cunoștință că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat prin hotarârea definitivă a unei instanțe judecatorești, pentru participare la activități ale unei organizații criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/sau pentru spălare de bani. Autoritatea contractantă poate exclude dintr-o procedură de achiziție publică orice ofertant care se află în orice situație prevazută la art. 181 din OUG 34/2006.
Autoritatea contractantă are obligația de a accepta ca fiind suficient și relevant pentru demonstrarea faptului că ofertantul/candidatul nu se încadrează în una dintre situațiile amintite „orice document considerat edificator, din acest punct de vedere, în țara de origine sau în țara în care ofertantul/candidatul este stabilit, cum ar fi certificate, caziere judiciare sau alte documente echivalente emise de autorități competente din țara respectivă.”
În cazul în care există incertitudini în ceea ce privește situația personală a respectivilor candidați/ofertanți, “autoritatea contractantă are dreptul de a solicita în mod direct informații de la autoritățile competente care emit documente” de natura celor amintite.
În conformitate cu legislația internă a statului în care sunt stabiliți candidații sau ofertanții, solicitările privind condamnarea pentru participare la activități ale unei organizații criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/sau pentru spălare de bani se referă la persoane fizice și persoane juridice, inclusiv, după caz, la directori de companii sau la orice persoană cu putere de reprezentare, de decizie ori de control în ceea ce privește candidatul sau ofertantul. Dacă în țara de origine sau în țara în care este stabilit ofertantul/candidatul nu se emit documente sau respectivele documente nu vizează toate situațiile prevăzute la art. 180 și 181 din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligația de a accepta o declarație pe propria răspundere sau, dacă în țara respectivă nu există prevederi legale referitoare la declarația pe propria răspundere, o declarație autentică dată în fața unui notar, a unei autorități administrative sau judiciare sau a unei asociații profesionale care are competențe în acest sens.
Capacitatea de exercitare a activității profesionale
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita oricarui operator economic să prezinte “documente edificatoare care să dovedească forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică și, după caz, de atestare ori apartenență din punct de vedere profesional, în conformitate cu prevederile din țara în care ofertantul/candidatul este stabilit” (de ex.: certificatul de înmatriculare și certificatul constatator emise de Oficiul Registrului Comerțului, autorizația de funcționare).
Situația economică și financiară
Autoritatea contractantă are dreptul să solicite operatorului economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică să facă dovada situației sale economice și financiare.
Demonstrarea situației economice și financiare se realizează, conform Art 185(1) din OUG 34/2006.
Dacă din motive obiective și justificate corespunzător, operatorul economic nu poate prezenta documentele solicitate, acesta are dreptul de a-și demonstra situația economică și financiară și prin prezentarea altor documente pe care autoritatea contractantă le poate considera edificatoare, dacă acestea reflectă o imagine fidelă a situației economice și financiare a acestuia.
“Capacitatea economică și financiară a ofertantului/candidatului poate fi susținută, pentru îndeplinirea unui contract, și de o alta persoană, indiferent de natura relațiilor juridice existente între ofertant/candidat și persoana respectivă.”
În cazul în care ofertantul/candidatul își demonstrează situația economică și financiară invocând și susținerea acordată de către o altă persoană, “atunci acesta are obligația de a dovedi susținerea de căre beneficiază, de regulă, prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziția ofertantului resursele financiare invocate.” Persoana care asigură susținerea financiară nu trebuie să se afle în situația care determină excluderea din procedura de atribuire, conform prevederilor art. 180 din O.U.G. nr. 34/2006.
Dacă un grup de operatori economici depune oferta comună, se iau în considerare resursele tuturor membrilor grupului oentru a se putea demonstra situația economică și În cazul în care grupul beneficiază de susținerea financiară a unei/unor terțe persoane, situația economică și financiară se demonstrează după cum s-a prezentat mai sus.
Capacitatea tehnică și/sau profesională
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ca operatorul economic care participă la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică să facă dovada capacitații sale tehnice și/sau profesionale, indicând în documentația de atribuire și informațiile pe care operatorii economici urmează să le prezinte în acest scop.
Capacitatea tehnică și/sau profesională a unui ofertant/candidat se apreciază în funcție de experiență, aptitudinile, eficiența și eficacitatea acestuia, rezultate în urma analizării informațiilor prezentate pe parcursul procedurii de atribuire.
În cazul aplicării unei proceduri pentru atribuirea unui contract de furnizare, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de cantitatea și de complexitatea produselor ce urmează să fie furnizate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:
“a) o listă a principalelor livrări de produse efectuate în ultimii 3 ani, continând valori, perioade de livrare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urma sunt autorități contractante sau clienți privați. Livrările de produse se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de către clientul beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat și, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obținerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea livrărilor de produse se realizează printr-o declarație a operatorului economic;
b) o declarație referitoare la echipamentele tehnice și la măsurile aplicate în vederea asigurării calității, precum și, dacă este cazul, la resursele de studiu și cercetare;
c) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității;
d) certificate sau alte documente emise de organisme abilitate în acest sens, care să ateste conformitatea produselor, identificate clar prin referire la specificații sau standarde relevante;
e) mostre, descrieri și/sau fotografii a căror autenticitate trebuie să poată fi demonstrată în cazul în care autoritatea contractantă solicită acest lucru.”
Pentru atribuirea unui contract de servicii, în scopul verificării capacității tehnice și/sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă are dreptul de a le solicita acestora, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea serviciilor ce urmează să fie prestate și numai în masura în care aceste informații sunt relevante pentru îndeplinirea contractului, următoarele:
“a) o listă a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani, conținând valori, perioade de prestare, beneficiari, indiferent dacă aceștia din urmă sunt autorități contractante sau clienți privați. Prestările de servicii se confirmă prin prezentarea unor certificate/documente emise sau contrasemnate de o autoritate ori de catre clientul privat beneficiar. În cazul în care beneficiarul este un client privat și, din motive obiective, operatorul economic nu are posibilitatea obținerii unei certificări/confirmări din partea acestuia, demonstrarea prestărilor de servicii se realizează printr-o declarație a operatorului economic;
b) o declarație referitoare la echipamentele tehnice și la măsurile aplicate în vederea asigurării calității, precum și, dacă este cazul, la resursele de studiu și cercetare;
c) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității;
d) informații referitoare la studiile, pregătirea profesională și calificarea personalului de conducere, precum și ale persoanelor responsabile pentru îndeplinirea contractului de servicii;
e) o declarație referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat și al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;
f) dacă este cazul, informații privind măsurile de protecție a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de servicii;
g) informații referitoare la utilajele, instalațiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului de servicii;
h) informații privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenția să o subcontracteze.”
Pentru aplicarea unei proceduri privind atribuirea unui contract de lucrări, în scopul verificării capacității tehnice sau profesionale a ofertanților/candidaților, autoritatea contractantă trebuie să solicite acestora, în funcție de specificul, de volumul și de complexitatea lucrărilor ce urmează să fie executate și numai în măsura în care aceste informații sunt relevante în îndeplinirea contractului, urmatoarele:
“a) o listă a lucrărilor executate în ultimii 5 ani, însoțită de certificări de bună execuție pentru cele mai importante lucrări și care vor conține valori, perioada și locul execuției lucrărilor, modul de îndeplinire a obligațiilor, beneficiari, indiferent dacă aceștia sunt autorități contractante sau clienți privați;
b) informații referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate de care dispune sau al cărui angajament de participare a fost obținut de către candidat/ofertant, în special pentru asigurarea controlului calității;
c) informații referitoare la studiile, pregătirea profesională și calificarea personalului de conducere, precum și ale persoanelor responsabile pentru execuția lucrărilor;
d) o declarație referitoare la efectivele medii anuale ale personalului angajat și al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani;
e) dacă este cazul, informații privind măsurile de protecție a mediului pe care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii contractului de lucrari;
f) o declarație referitoare la utilajele, instalațiile, echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea corespunzatoare a contractului de lucrări.
g) informații privind partea din contract pe care operatorul economic are, eventual, intenția să o subcontracteze.”
În cazul în care produsele care urmează să fie furnizate sau serviciile care urmează să fie prestate au un caracter complex sau sunt destinate unui scop specific, autoritatea contractantă are dreptul de a verifica/controla – direct sau prin intermediul unei autorități competente aparținând statului în care operatorul economic este stabilit și cu condiția acordului acestei autorități – capacitățile de producție ale furnizorului sau capacitatea tehnică a prestatorului, metodele de studiu și cercetare utilizate, precum și măsurile aplicate pentru controlul calității.
Capacitatea tehnică și profesională a ofertantului/candidatului poate fi susținută, pentru îndeplinirea unui contract, și de o alta persoană, indiferent de natura relațiilor juridice existente între ofertant/candidat și persoana respectivă.
În cazul în care ofertantul/candidatul își demonstrează capacitatea tehnica și profesională invocând și susținerea acordată de către o altă persoană, atunci acesta are obligația de a dovedi susținerea de căre beneficiază, de regulă, “prin prezentarea unui angajament ferm al persoanei respective, încheiat în formă autentică, prin care aceasta confirmă faptul că va pune la dispoziția candidatului/ofertantului resursele tehnice și profesionale invocate.” Persoana care asigura susținerea tehnică și profesională nu trebuie să se afle în situația care determină excluderea din procedura de atribuire.
Standarde de asigurare a calității
“În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de asigurare a calității, autoritatea contractantă trebuie să se raporteze la sistemele de asigurare a calității bazate pe seriile de standarde europene relevante, certificate de organisme conforme cu seriile de standarde europene privind certificarea.”
Autoritatea contractantă pentru a asigura principiul recunoașterii reciproce, este obligată să accepte certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.
Standarde de protecție a mediului
În cazul în care solicită prezentarea unor certificate, emise de organisme independente, prin care se atestă faptul că operatorul economic respectă anumite standarde de protecție a mediului, “atunci autoritatea contractantă trebuie să se raporteze:
a) fie la Sistemul Comunitar de Management Ecologic și Audit (EMAS);
b) fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene sau internaționale în domeniu, certificate de organisme conforme cu legislația comunitară ori cu standardele europene sau internaționale privind certificarea.”
Autoritatea contractantă are obligația de a accepta certificate echivalente emise de organisme stabilite în alte state ale Uniunii Europene.
Dacă operatorul economic nu deține certificatele de mediu astfel cum sunt ele solicitate de autoritatea contractantă, aceasta din urma are obligația de a accepta orice alte probe sau dovezi prezentate de operatorul economic respectiv, în măsura în care probele/dovezile prezentate confirmă asigurarea unui nivel corespunzător al protecției mediului.
2.2. Reguli de participare la procedura de atribuire
“Orice operator economic are dreptul de a participa, individual sau într-un grup de operatori, la procedura de atribuire.”
În conformitate cu legislația statului în care este stabilit, ofertantul ce este abilitat să presteze o anumită activitate, nu poate fi exclus dintr-o procedură de atribuire din cauză că, în conformitate cu legislația națională, acest tip de activitate poate fi prestat numai de către persoane juridice sau numai de către persoane fizice.
Autoritatea contractantă are dreptul de a impune ca participarea la procedura de atribuire să fie permisă numai acelor ofertanți care se angajează să îndeplinească contractul în contextul unor programe de angajare protejată, în cadrul cărora majoritatea angajaților implicați sunt persoane cu dizabilități, care, prin natura sau gravitatea deficiențelor lor, nu pot exercita o activitate profesională în condiții normale. În cazul în care autoritatea contractantă decide să limiteze participarea la procedura de atribuire conform acestori prevederi legale, atunci această decizie trebuie să fie precizată explicit în anunțul de participare la procedura de atribuire.
Dacă sunt mai multi operatori economici, aceștia au dreptul de a se asocia cu scopul de a depune o candidatură sau o ofertă comună, fără a fi obligați să îți legalizeze din punct de vedere formal asocierea (ex.: acord de asociere în formă autentică).
Ofertantul poate include în propunerea tehnică posibilitatea de a subcontracta o parte din contractul respectiv. Dacă autoritatea contractantă solicită, ofertantul are obligația de a preciza partea/părțile din contract pe care urmează să le subcontracteze și datele de recunoaștere ale subcontractanților propuși.
2.3 Procedurile de atribuire
Licitația deschisă
Autoritatea contractantă are obligația de a aplica procedura licitației deschise în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziție publică este mai mare decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 134.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 134.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 5.186.000 euro.
Procedura de licitație deschisă se desfășoară, de regulă, într-o singură etapă. Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța această decizie în anunțul de participare și în documentația de atribuire.
Licitația deschisă se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care solicită operatorilor economici interesați depunerea de oferte.
În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică depășește suma de 134.000 Euro sau 414.000 Euro, fără TVA, în cazul în care autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevazute la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006 – pentru produse și servicii, respectiv 5.186.000 Euro pentru lucrări, perioada cuprinsa între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a ofertelor trebuie sa fie de cel puțin 52 de zile.
În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunț de intenție referitor la contractul de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada până la 36 de zile. Reducerea este permisă în cazul în care anunțul de intenție a conținut toate informațiile care sunt prevazute pentru anunțul de participare – în masura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție – și a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni și cu cel puțin 52 de zile înainte de data transmiterii spre publicare a anunțului de participare.
Dacă anunțul de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada se poate reduce cu 7 zile.
În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând cu data publicării anunțului de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la această documentație, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada cu 5 zile. Reducerea este permisă numai în cazul în care anunțul de participare conține precizări privind adresa de Internet la care documentația de atribuire este disponibilă.
În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât suma de 134.000 Euro sau 414.000 Euro, fără TVA, în cazul în care autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevazute la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006 – pentru produse și servicii, respectiv 5.186.000 Euro pentru lucrări, autoritatea contractanta are obligația de a transmite anunțul de participare, spre publicare în SEAP, cu cel puțin 20 de zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor.
În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând cu data publicării anunțului de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la această documentație, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada cu 5 zile. Reducerea este permisă numai în cazul în care anunțul de participare conține precizări privind adresa de Internet la care documentația de atribuire este disponibilă.
Autoritatea contractantă are obligația de a stabili perioada respectivă în funcție de complexitatea contractului și/sau de cerințele specifice, astfel încât operatorii economici interesați să beneficieze de un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare care sunt solicitate prin documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a prelungi perioada pentru elaborarea ofertelor în cazul în care acestea nu pot fi elaborate decât după vizitarea amplasamentelor sau după consultarea la fața locului a unor documente-anexă la caietul de sarcini, precum și în cazul în care autoritatea contractanta nu are posibilitatea de a transmite documentația de atribuire sau răspunsul la solicitarea de clarificări în termenele limită stabilite de O.U.G. nr. 34/2006, deși a primit în timp util o solicitare în acest sens. Într-o astfel de situație, data limită de depunere a ofertelor se decalează cu o perioadă suficientă, astfel încât orice operator economic interesat să dispună de un timp rezonabil necesar pentru obținerea informațiilor complete și relevante pentru elaborarea ofertei.
“Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita și de a obține documentația de atribuire.
Autoritatea contractanta are obligația de a pune documentația de atribuire la dispoziția operatorului economic cât mai repede posibil, într-o perioadă care nu trebuie sa depașească 4 zile de la primirea unei solicitari din partea acestuia.”
Operatorul economic interesat are obligația de a întreprinde diligențele necesare astfel încât respectarea de către autoritatea contractantă a perioadei aminite să nu conducă la situația în care documentația de atribuire să fie pusă la dispoziția sa cu mai puțin două zile înainte de data limită de depunere a ofertei. Operatorii economici au dreptul conform OUG 34/2006 de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.
În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevazut, aceasta din urma are, totuși, obligația de a răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile – însoțite de întrebările aferente – către toți operatorii economici care au obținut, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documentația de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
“Autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele la data, ora și adresa indicate în anunțul de participare,” în măsura în care nu a devenit incidentă obligația privind decalarea termenului de depunere a ofertelor, cu excepția cazului în care termenul de depunere a ofertelor a fost decalat în urma suspendării procedurii. Nu este permisă respingerea niciunei oferte decât dacă se încalcă HG 925/2006 art. 33 (3și4).
În cazul în care, în cadrul documentației de atribuire, a fost prevăzută obligația îndeplinirii unor criterii de calificare, comisia de evaluare are obligația verificării modului de îndeplinire a acestor criterii de către fiecare ofertant în parte.
Comisia de evaluare are obligația de a analiza și de a verifica fiecare ofertă atât din punct de vedere al elementelor tehnice propuse, cât și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
Propunerea tehnică trebuie să corespundă cerințelor minime prevăzute în caietul de sarcini. Propunerea financiară trebuie să se încadreze în limita fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv.
Pe parcursul analizării și verificării documentelor prezentate de ofertanți, comisia de evaluare are dreptul de a solicita oricând clarificări sau completări ale documentelor prezentate de aceștia pentru demonstrarea îndeplinirii criteriilor de calificare sau pentru demonstrarea conformității ofertei cu cerințele solicitate. Comisia de evaluare poate considera inacceptabilă sau neconformă o ofertă depusă dacă se constată una din prevederile art. 36 și 37 din HG 925/2006. ( Vezi ANEXA 3)
O ofertă prezintă un preț aparent neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat atunci când prețul ofertat, fără TVA, reprezintă mai puțin de 85% din valoarea estimată a contractului respectiv.
Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admisibile și numai pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire.
Înainte de stabilirea ofertei câstigătoare, autoritatea contractantă are dreptul de a organiza o etapă finală de licitație electronică, dar numai în cazul în care a luat această decizie înainte de inițierea procedurii de atribuire și numai dacă a anunțat decizia respectivă în anunțul de participare, iar documentația de atribuire conține toate precizările necesare în acest sens.
Licitațiile electronice se organizează prin intermediul SEAP.Autoritatea contractantă are obligația de a invita la etapa de licitație electronică numai ofertanți care au depus oferte admisibile.
În cazul organizării etapei finale de licitație electronică, clasamentul final se stabilește luând în considerare și rezultatul obținut în procesul repetitiv de ofertare derulat în cadrul etapei respective. Refuzul unui operator economic de a se înregistra în SEAP în scopul participării la etapa finală de licitație electronică este asimilat cu retragerea ofertei.
Autoritatea contractantă are obligația de a desemna, pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, persoanele responsabile pentru evaluarea ofertelor, care se constituie într-o comisie de evaluare. Comisia de evaluare trebuie să includă specialiști în domeniul obiectului contractului care urmează să fie atribuit și se nominalizează din cadrul compartimentului intern specializat. În comisia de evaluare pot fi nominalizați și membri aparținând altor compartimente ale autorității contractante sau, în cazul în care beneficiarul final al contractului este o altă autoritate contractantă, din cadrul respectivei autorități contractante. Nominalizarea persoanelor responsabile pentru evaluarea ofertelor se poate realiza atât pentru atribuirea fiecarui contract în parte, cât și pentru atribuirea mai multor contracte, în acest din urmă caz atunci când contractele respective sunt de complexitate redusa. “Autoritatea contractantă va numi o persoană responsabilă cu aplicarea procedurii de atribuire, persoană care devine, totodata, și președinte al comisiei de evaluare.” Președintele poate fi membru în cadrul comisiei de evaluare sau rolul sau poate fi limitat numai la aspectele de organizare și reprezentare, în acest din urmă caz neavând drept de vot. În orice situație, președintele comisiei de evaluare semnează raportul procedurii de atribuire.
Atribuțiile comisiei de evaluare sunt reglementate în art. 72 (2) din HG 925/2006.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide, cu scopul de a sprijini activitățile de evaluare, desemnarea pe lânga comisia de evaluare a unor specialiști externi, numiți experți cooptați. Atribuțiile și responsabilitățile experților externi cooptați se rezumă, dupa caz, numai la: verificarea și evaluarea propunerilor tehnice, analiza situației financiare a ofertanților/candidaților ori analiza financiară a efectelor pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau clauze contractuale propuse de ofertant sau analiza efectelor de natură juridică pe care le pot determina anumite elemente ale ofertei sau anumite clauze contractuale propuse de ofertant.
Numai membrii comisiei de evaluare au drept de vot. Experții cooptați nu au drept de vot, însa au obligația de a elabora un raport de specialitate cu privire la aspectele tehnice, financiare sau juridice asupra cărora, pe baza expertizei pe care o dețin, își exprimă punctul de vedere. Raportul de specialitate este destinat să faciliteze comisiei de evaluare adoptarea deciziilor în cadrul procesului de analiză a ofertelor și de stabilire a ofertei/ofertelor câstigătoare. Raportul de specialitate se atașează la raportul de atribuire și devine parte a dosarului achiziției publice.
Pe parcursul desfășurării procesului de evaluare, comisia și experții cooptați au obligația de a păstra confidențialitatea asupra conținutului ofertelor, precum și asupra oricaror alte informații prezentate de către ofertanți, a căror dezvăluire ar putea aduce atingere dreptului acestora de a-și proteja proprietatea intelectuală sau secretele comerciale. Încalcarea angajamentelor referitoare la confidențialitate se sanctioneazaă conform legii, disciplinar sau penal.
Cu excepția ședinței de deschidere a ofertelor, la întrunirile comisiei de evaluare au dreptul de a participa numai membrii acesteia și, după caz, experții cooptați.
Regulile de evitare a conflictului de interese sunt aplicabile atât comisiei de evaluare, cât și experților cooptați.
Comisia de evaluare și membrii cooptați au obligatia de a semna pe propria răspundere o declarație de confidențialitate și imparțialitate, prin care confirmă că nu se află într-o situație care implică existența unui conflict de interese. Declarația trebuie semnată înainte de preluarea atribuțiilor specifice în cadrul procesului de evaluare.
În cazul în care unul dintre membrii desemnați în comisia de evaluare sau unul dintre experții cooptați constată că se află într-o situație de incompatibilitate, atunci acesta are obligația de a solicita de îndată înlocuirea sa din componența comisiei respective cu o altă persoană. Situațiile de incompatibilitate pot fi sesizate autorității contractante și de către terți.
Membrii comisiei de evaluare au dreptul de a analiza și evalua documentele depuse de oferțanți/candidați individual și/sau în sedințe comune, însă orice decizie a comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel putin 2/3 dintre membrii săi. Comisia de evaluare are obligația să întocmească înscrisuri prin care se formalizează deciziile adoptate în cadrul procesului de evaluare.
În cazul stabilirii ofertei câstigatoare pe baza de punctaj, votul membrilor comisiei de evaluare se reflectă prin punctajul individual acordat fiecărei oferte în parte.
În cazul unor eventuale divergențe de păreri între membrii comisiei de evaluare, conducatorul autorității contractante sau, dupa caz, președintele comisiei va solicita reanalizarea punctelor de divergență, în scopul finalizării în timp util a etapei de evaluare a ofertelor și de stabilire a ofertei câștigătoare. În cazul în care comisia de evaluare nu ajunge la un acord, decizia finală se adoptă cu votul majorității membrilor săi.
“Comisia de evaluare are obligația de a stabili care sunt clarificările și completările formale sau de confirmare, necesare pentru evaluarea fiecarei oferte, precum și perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor. Comunicarea transmisă în acest sens către ofertant trebuie să fie clară, precisă și să definească în mod explicit și suficient de detaliat în ce constă solicitarea comisiei de evaluare.”
În cazul în care ofertantul nu transmite în perioada precizată de comisia de evaluare clarificările/răspunsurile solicitate sau dacă în cazul în care ofertantul modifică prin răspunsurile pe care le prezintă conținuțul propunerii tehnice, oferta sa va fi considerată neconformă.
Licitația restrânsă
Procedura de licitație restrânsă se desfășoară, de regulă, în doua etape:
a) etapa de selectare a candidaților, prin aplicarea criteriilor de selecție;
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidații selectați, prin aplicarea criteriului de atribuire.
Autoritatea contractantaă are dreptul de a decide organizarea unei etape suplimentare de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța aceasta decizie în anuntul de participare și în documentația de atribuire.
Licitația restrânsă se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care se solicit operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.
În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevazuta la art. 55 alin. (2), adică suma de 134.000 Euro sau 414.000 Euro, fără TVA, în cazul în care autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevazute la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006 – pentru produse și servicii, respectiv 5.186.000 Euro pentru lucrări, perioada cuprinsa între data transmiterii anuntului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.
În cazul în care, din motive de urgență, nu poate fi respectat numarul de zile, autoritatea contractantă are dreptul de a accelera aplicarea procedurii prin reducerea perioadei, dar nu la mai puțin de 15 zile.
Dacă anunțul de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada se poate reduce cu 7 zile, respectiv cu 5 zile în cazul accelerării procedurii.
Dacă în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mica decât cea prevazută la art. 55 alin. (2), adică suma de 134.000 Euro sau 414.000 Euro, fără TVA, în cazul în care autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevazute la art. 8 lit. d) sau e) din O.U.G. nr. 34/2006 – pentru produse și servicii, respectiv 5.186.000 Euro pentru lucrări, autoritatea contractantă are obligația de a transmite anuntul de participare, spre publicare în SEAP, cu cel putin 10 zile înainte de data-limită de depunere a candidaturilor.
“Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru prima etapă a procedurii de licitație restrânsă. În prima etapă, autoritatea contractantă are dreptul de a limita numărul de candidați care vor fi selectați pentru a depune oferte, cu condiția să existe un numar suficient de candidați disponibili.” Atunci când selectează candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de selectie prevazute în anunțul de participare. “Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anuntul de participare criteriile de selecție și regulile aplicabile, numarul minim al candidaților pe care intentionează să-i selecteze și, dacă este cazul, numărul maxim al acestora.” Numărul minim al candidaților, indicat în anunțul de participare, trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală și, în orice situație, nu poate fi mai mic de 5.
Numărul de candidați selectați după prima etapă a licitației restrânse trebuie să fie cel putin egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare.
“În cazul în care numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de selecție este mai mic decât numărul minim indicat în anunțul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:
a) fie de a anula procedura de licitație restrânsă;
b) fie de a continua procedura de licitație restrânsă numai cu acel/acei candidat/candidați care îndeplinesc criteriile solicitate.”
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite concomitent o invitație de participare la etapa a doua a procedurii de licitație restrânsă tuturor candidaților selectați. Este interzisă invitarea la etapa a doua a licitației restrânse a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de selecție.
Invitația de participare trebuie să cuprindă cel puțin urmatoarele informații: referințe privind anuntul de participare publicat, data și ora limită stabilite pentru depunerea ofertelor, adresa la care se transmit ofertele, limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta, adresa, data și ora deschiderii ofertelor iar dacă este cazul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare însoțită de un exemplar al documentației de atribuire, iar în cazul în care documentația de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea contractantț are obligația de a include în invitația de participare informații privind modul de accesare a documentației respective.
În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevazută la art. 55 alin. (2) din OUG 34/2006, autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare cu cel puțin 40 de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
Dacă autoritatea contractantă a publicat un anunț de intenție referitor la contractul de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada pâna la 36 de zile, de regulă, și în nici un caz pâna la mai putin de 22 de zile. Reducerea este permisă în cazul în care anuntul de intentie a conținut toate informțiile care sunt prevazute pentru anunțul de participare – în masura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție – și a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni și cu cel putin 52 de zile înainte de data transmiterii spre publicare a anuntului de participare.
Dacă autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând cu data publicării anunțului de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la aceasta documentație, atunci se poate reduce perioada cu 5 zile. Reducerea este permisă numai în cazul în care anuntul de participare conține precizări privind adresa de internet la care documentația de atribuire este disponibilă.
În cazul în care, din motive de urgenta, nu pot fi respectate numarul de zile, autoritatea contractanta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii prin reducerea perioadei respective, dar nu la mai putin de 10 zile.
Dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mica decât cea prevazuta la art. 55 alin. (2), autoritatea contractantă are obligația de a transmite invitația de participare cu cel puțin 15 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor.
Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a raspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie sa depașească, de regulă, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.
În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitatea de a respecta termenul, aceasta din urmă are, totusi, obligația de a raspunde la solicitarea de clarificare în masura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de catre operatorii economici înainte de data limita de depunere a ofertelor.
Autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele la adresa, data și ora indicate în invitația de participare, în masura în care nu a devenit necesară decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform prevederilor de la art. 72 din O.U.G. nr. 34/2006 sau ca urmare a depunerii unei contestații.
Dialogul competitiv
“Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de dialog competitiv pentru atribuirea unui contract de achiziție publică dacă se îndeplinesc, în mod cumulativ, urmatoarele condiții:
a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită;
b) aplicarea procedurii de licitație deschisă sau restrânsă nu ar permite atribuirea contractului de achiziție publică în cauză.
Contractul de complexitate deosebită este considerat acel contract de achiziție publică pentru care autoritatea contractantă nu este, în mod obiectiv, în masură să definească specificațiile tehnice capabile să îi satisfacă necesitațile și exigentele și/sau să stabilească montajul financiar și/sau cadrul juridic de implementare a proiectului.
Procedura de dialog competitiv se desfasoară în trei etape:
a) etapa de preselecție a candidaților;
b) etapa de dialog cu candidații admiși în urma preselecției, pentru identificarea soluției/soluțiilor apte să raspundă necesităților autorității contractante și în baza căreia/cărora candidații vor elabora și vor depune oferta finală;
c) etapa de evaluare a ofertelor finale depuse.”
Dialogul competitiv se inițiază prin transmiterea spre publicare a unui anunț de participare prin care se solicită operatorilor economici interesați depunerea de candidaturi.
În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevazută la art. 55 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.
În cazul în care anunțul de participare este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada se poate reduce cu 7 zile.
Dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât cea prevazută la art. 55 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractanta are obligația de a transmite anunțul de participare, spre publicare în SEAP, cu cel puțin 20 de zile înainte de data-limita de depunere a candidaturilor.
Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru a participa la procedura de dialog competitiv.
Atunci când preselectează candidații, autoritatea contractanta are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii referitoare numai la capacitatea tehnica și cea economico-financiara a candidaților prevazute în anunțul de participare.
Numarul minim al candidaților, indicat în anunțul de participare, trebuie sa fie suficient pentru a asigura o concurență reala și, în orice situație, nu poate fi mai mic de 3. Numarul de candidați admiși în cea de-a doua etapa a dialogului competitiv trebuie sa fie cel puțin egal cu numarul minim indicat în anunțul de participare.
În cazul în care numarul candidaților care îndeplinesc criteriile de preselecție este mai mic decât numarul minim indicat în anunțul de participare, autoritatea contractanta are dreptul:
a) fie de a anula procedura de dialog competitiv;
b) fie de a continua procedura de dialog competitiv numai cu acel/acei candidat/candidați care îndeplinește/îndeplinesc criteriile solicitate.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite, concomitent, o invitație de participare la etapa a doua a procedurii de dialog competitiv tuturor candidaților admiși. Este interzisă invitarea la etapa a doua a dialogului competitiv a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapă sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecție.
Invitația de participare trebuie să cuprindă cel puțin urmatoarele informații: referințe privind anunțul de participare publicat, adresa la care va avea loc dialogul, precum și data și ora lansării acestuia, limba în care se va derula dialogul, precizări referitoare la documentele suplimentare pe care operatorii economici trebuie să le prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentelor, prezentate în prima etapă pentru demonstrarea capacității tehnice și economico-financiare.
Autoritatea contractantă este obligată să transmită invitația de participare însoțita de un exemplar al documentației de atribuire, care va include și documentația descriptivă.
În cazul în care documentația de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice în SEAP, autoritatea contractantă are obligația de a include în invitația de participare informații privind modul de accesare a documentației respective.
“Autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul documentației descriptive cel puțin o descriere a necesităților, obiectivelor și constrângerilor autorității contractante, pe baza carora se va derula dialogul pentru identificarea soluțiilor viabile, precum și, dacă este cazul, primele care vor fi acordate participanților la dialog.
Autoritatea contractantă are dreptul să prevadă în cadrul documentației descriptive posibilitatea de a realiza dialogul în runde succesive, cu scopul de a reduce numărul de solțtii discutate. Reducerea succesivă a soluțiilor discutate se realizează numai pe baza factorilor de evaluare care au fost stabiliți în documentația de atribuire.”
Autoritatea contractantă derulează dialogul cu fiecare candidat admis, în parte. În cadrul acestui dialog se discută opțiunile referitoare la aspectele tehnice, montaje financiare, mod de rezolvare a unor probleme legate de cadrul juridic, precum și orice alte elemente ale viitorului contract, astfel încât soluțiile identificate să corespundă necesităților obiective ale autorității contractante.
Pe durata dialogului, autoritatea contractantă are obligația de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal fata de toți participanții. În acest sens, autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informații într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre participanți un avantaj suplimentar în raport cu ceilalți.
Autoritatea contractantă nu trebuie să dezvăluie, fără acordul participantului în cauză, soluția propusă și alte informații confidențiale prezentate de acesta.
Autoritatea contractantă derulează dialogul până când identifică soluția/soluțiile corespunzatoare necesităților sale obiective.
“Dupa ce a declarat închisă etapa de dialog și a anunțat participanții cu privire la acest aspect, autoritatea contractantă are obligația de a invita participanții selectați să depună oferta finală, oferta care se elaborează pe baza soluției/soluțiilor identificate în cursul acestei etape și care trebuie să conțină toate elementele necesare prin care se prezintă modul de îndeplinire a viitorului contract”.
Autoritatea contractantă trebuie să transmită invitația de depunere a ofertei finale într-un numar suficient de zile înainte de data limită de depunere a ofertelor, astfel încât fiecare participant selectat să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea ofertei finale. Perioada acordata pentru elaborarea ofertei finale nu trebuie să fie mai mică decât o perioadă minimă stabilită de comun acord cu participanții selectați pe parcursul derularii celei de-a doua etape a procedurii de dialog competitiv.
Pe parcursul etapei de evaluare, autoritatea contractantă are dreptul de a solicita clarificări, detalieri și nuanțări ale ofertei. Evaluarea ofertelor se realizează pe baza criteriilor prevazute în documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a solicita ofertantului identificat ca a depus cea mai avantajoasă ofertă din punct de vedere economic să reconfirme anumite elemente ale ofertei sau anumite angajamente asumate în cadrul acesteia.
Clarificările, detalierile, nuanțările, informațiile suplimentare sau reconfirmările prezentate nu trebuie să conducă la modificări ale caracteristicilor de baza ale ofertei sau ale soluțiilor care au stat la baza lansării invitației de depunere a ofertelor finale, modificări care ar determina distorsionarea concurenței sau crearea unui avantaj suplimentar în raport cu ceilalți ofertanți.
Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere, cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în următoarele cazuri:
“a) atunci când, în urma aplicării licitației deschise, licitației restrânse, dialogului competitiv sau a cererii de oferte, nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte inacceptabile ori neconforme. Aplicarea procedurii de negociere în acest caz este posibilă numai după anularea procedurii inițiale de licitație deschisă, licitație restrânsă, dialog competitiv sau cerere de oferte și numai dacă cerințele inițiale prevăzute în documentația de atribuire nu sunt modificate substanțial;
b) în situații excepționale, temeinic motivate, atunci când natura lucrărilor/produselor/serviciilor sau riscurile implicate de executarea/livrarea/prestarea acestora nu permit o estimare inițială globală a prețului viitorului contract de achiziție publică.
Autoritatea contractantă are dreptul de a nu transmite spre publicare anunțul de participare dacă invită la negocieri numai și pe toți acei ofertanți care au îndeplinit criteriile de calificare și selecție în cadrul procedurii anterioare și care au depus oferte conform regulilor formale prevăzute în documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are dreptul de a decide organizarea unei etape finale de licitație electronică, caz în care are obligația de a anunța această decizie în anunțul de participare și în documentația descriptivă.
c) atunci când serviciile care urmează sa fie achiziționate, îndeosebi serviciile financiare, astfel cum sunt acestea prevazute în categoria 6 din anexa nr. 2A din O.U.G. nr. 34/2006, sau serviciile intelectuale, cum ar fi cele care implică proiectarea lucrarilor, sunt de așa natură încât caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o impune atribuirea unui contract de achiziție publică prin aplicarea licitației deschise sau licitației restrânse;
d) atunci când lucrările ce urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în scopul cercetarii stiințifice, experimentării sau dezvoltării tehnologice, și numai dacă acestea nu se realizează pentru obținerea unui profit și nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente.”
Negocierea cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare se inițiază prin transmiterea spre publicare, în conformitate cu prevederile art. 55 din O.U.G. nr. 34/2006, a unui anunț de participare, prin care se solicită operatorilor economici interesatț depunerea de candidaturi.
“În cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevăzuta la art. 55 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a candidaturilor trebuie să fie de cel puțin 37 de zile.”
În cazul în care, din motive de urgență, numarul de zile nu poate fi respectat, autoritatea contractanta are dreptul de a accelera aplicarea procedurii prin reducerea perioadei, dar nu la mai puțin de 15 zile.
Dacă anunțul de participare este transmis în format electronic spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada se poate reduce cu 7 zile, respectiv cu 5 zile în cazul accelerării procedurii.
Dacă valoarea estimată a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât cea prevazută la art. 55 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, autoritatea contractantă are obligația de a transmite anunțul de participare, spre publicare în SEAP, cu cel puțin 10 zile înainte de data-limita de depunere a candidaturilor.
Orice operator economic are dreptul de a-și depune candidatura pentru a participa la procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare.
Atunci când preselectează candidații, autoritatea contractantă are obligația de a aplica criterii obiective și nediscriminatorii, utilizând în acest scop numai criteriile de preselecție prevăzute în anunțul de participare.
Autoritatea contractantă are obligația de a indica în anunțul de participare criteriile de preselecție și regulile aplicabile, numărul minim al candidaților pe care intenționează să îi preselecteze și, dacă este cazul, numărul maxim al acestora. Numărul minim al candidaților, indicat în anunțul de participare trebuie să fie suficient pentru a asigura o concurență reală și, în orice situație, nu poate fi mai mic de 3. Numărul de candidați preselectați trebuie să fie cel puțin egal cu numărul minim indicat în anunțul de participare.
“În cazul în care numărul candidaților care îndeplinesc criteriile de preselecție este mai mic decât numărul minim indicat în anunțul de participare, autoritatea contractantă are dreptul:
a) fie de a anula procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
b) fie de a continua procedura de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai cu acel/acei candidat/candidați care îndeplinește/îndeplinesc criteriile solicitate.”
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite, concomitent, o invitație de participare la etapa a doua a procedurii de negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare tuturor candidaților preselectați. Este interzisă invitarea la etapa a doua a procedurii de negociere a unui operator economic care nu a depus candidatura în prima etapa sau care nu a îndeplinit criteriile de preselecție.
Orice candidat selectat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația descriptivă. Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile – însoțite de întrebările aferente într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regula, 3 zile lucratoare de la primirea unei astfel de solicitări – către toți candidații selectați, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective.
În măsura în care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentru începerea negocierilor. În cazul accelerării procedurii de negociere, răspunsul autorității contractante trebuie să fie transmis nu mai târziu de 4 zile înainte de data-limita stabilită pentru începerea negocierilor.
În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul, aceasta din urmă are totuși obligația de a răspunde la solicitarea de clarificare, în măsura în care perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limita de începere a negocierilor.
“Autoritatea contractantă derulează negocieri cu fiecare candidat preselectat în parte. În cadrul negocierilor se determină toate aspectele tehnice, financiare și juridice ale viitorului contract.
Pe durata negocierilor, autoritatea contractantă are obligația de a asigura aplicarea principiului tratamentului egal față de toți candidații. În acest sens, autoritatea contractantă nu are dreptul de a furniza informații într-o manieră discriminatorie, care ar putea crea unuia/unora dintre candidați un avantaj în raport cu ceilalți.”
Autoritatea contractantă derulează negocieri pâna la identificarea și stabilirea ofertei câstigatoare.
Negocierea fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare numai în urmatoarele conform art. 122 din OUG 34/2006 doar în anumite cazuri:
a) atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;
b) ca o masură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitației deschise, a licitației restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare sau a cererii de oferte nu pot fi respectate din motive de extremă urgență, determinate de evenimente imprevizibile și care nu se datorează sub nicio formă unei acțiuni sau inacțiuni a autorității contractante. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decât cea necesară, pentru a face față situației de urgență care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare;
c) atunci când produsele ce urmează a fi livrate sunt fabricate exclusiv în scopul cercetarii stiințifice, experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, și numai dacă acestea nu se realizează pentru obținerea unui profit și nici nu urmăresc acoperirea costurilor aferente;
d) atunci când este necesară achiziționarea, de la furnizorul inițial, a unor cantități suplimentare de produse destinate înlocuirii parțiale sau extinderii echipamentelor/instalațiilor livrate anterior, și numai dacă schimbarea furnizorului inițial ar pune autoritatea contractantă în situația de a achiziționa produse care, datorită caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente, determină incompatibilități sau dificultăți tehnice sporite de operare și întreținere. Ca regulă generală, durata unor astfel de contracte, precum și cea a contractelor reînnoite nu poate fi mai mare de 3 ani;
e) pentru achiziționarea de materii prime cotate la bursele de mărfuri, achiziția acestora realizându-se ca urmare a tranzacțiilor de pe piață la disponibil;
f) atunci când produsele pot fi achiziționate în condiții deosebit de avantajoase, de la un operator economic care își lichidează definitiv afacerile, de la un judecator-sindic care administrează afacerile unui operator economic în stare de faliment sau lichidare, printr-un aranjament cu creditorii unui operator economic în stare de faliment sau lichidare ori printr-o altă procedură similară cu cele anterioare, reglementată prin lege;
g) atunci când, ca urmare a unui concurs de soluții, contractul de servicii trebuie să fie atribuit, conform regulilor stabilite inițial, concurentului câstigator sau unuia dintre concurenții câștigători ai concursului respectiv, în acest din urmă caz, autoritatea contractantă având obligația de a transmite invitație la negocieri tuturor concurenților câștigători;
h) atunci când este necesară achiziționarea unor lucrări sau servicii suplimentare/adiționale, care nu au fost incluse în contractul inițial, dar care datorită unor circumstanțe imprevizibile au devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:
– atribuirea să fie facută contractantului inițial;
– lucrările sau serviciile suplimentare/adiționale nu pot fi, din punct de vedere tehnic și economic, separate de contractul inițial fără apariția unor inconveniente majore pentru autoritatea contractantă sau, deși separabile de contractul inițial, sunt strict necesare în vederea îndeplinirii acestuia;
– valoarea cumulată a contractelor care vor fi atribuite și a actelor adiționale care vor fi încheiate pentru lucrări și/sau servicii suplimentare ori adiționale nu depășeste 50% din valoarea contractului inițial;
Atunci când, ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau de servicii, autoritatea contractantă își propune să achizitțoneze noi lucrări, respectiv noi servicii, care sunt similare lucrărilor sau serviciilor achiziționate prin atribuirea contractului inițial și numai dacă se respectă, în mod cumulativ, următoarele condiții:
– atribuirea se face contractantului inițial, iar noile lucrări, respectiv noile servicii, constau în repetarea unor lucrări sau servicii similare celor prevăzute în contractul atribuit inițial și sunt conforme cu cerințele prevăzute în caietul de sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract;
– contractul de lucrări/servicii inițial a fost atribuit prin procedura de licitație deschisă sau restrânsă;
– valoarea estimată a contractului inițial de lucrări/servicii s-a determinat prin luarea în considerare inclusiv a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziționate ulterior;
– în anunțul de participare la procedura aplicată pentru atribuirea contractului inițial s-a precizat faptul că autoritatea contractantă are dreptul de a opta pentru achiziționarea ulterioară de noi lucrări similare, respectiv noi servicii similare, de la operatorul economic a cărui ofertă va fi declarată câștigătoare în cadrul procedurii respective;
– autoritatea contractantă are dreptul de a aplica această procedură într-un interval care nu poate depăși 3 ani de la atribuirea contractului inițial.
În cazul în care acest lucru este posibil, autoritatea contractanta are obligația de a invita la negocieri un număr de operatori economici care să asigure o concurență reală.
Cererea de oferte
Autoritatea contractantă are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
a) pentru contractul de furnizare: 134.000 euro;
b) pentru contractul de servicii: 134.000 euro;
c) pentru contractul de lucrări: 5.186.000 euro.
Începând cu data de 1 ianuarie 2007, cererea de oferte se inițiază prin publicarea în SEAP a unei invitații de participare la procedura de atribuire, cu cel puțin 10 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând cu data publicării invitatței de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la această documentație, atunci aceasta are dreptul, în cazul atribuirii unui contract de furnizare de complexitate redusă, să reducă perioada cu 4 zile. Operatorul SEAP are obligația de a publica invitația de participare și, dacă este cazul, documentatța de atribuire, în cel mult o zi de la primire.
Până la data de 31 decembrie 2006 autoritatea contractantă avea dreptul de a nu publica invitația de participare în SEAP, cu condiția să o transmită către cel puțin 3 operatori economici, cu cel puțin 12 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor. Autoritatea contractantă avea obligația de a anula procedura de cerere de oferte dacă, în urma transmiterii invitației de participare, nu erau depuse cel puțin două oferte corespunzătoare. În cazul în care, după aplicarea unei noi proceduri, autoritatea contractantă primea doar o singură ofertă corespunzatoare, aceasta are dreptul de a atribui contractul de achiziție publică ofertantului respectiv.
În prezent, dacă se prezintă un singur ofertant la cererea de oferte sau la licitația deschisă, autoritatea contractantă are dreptul de a-l declara câștigător, dacă acesta îndeplinește cerințele de calificare solicitate și cerințele caietului de sarcini, adică are o ofertă conformă și acceptabilă.
Invitația de participare trebuie să cuprindă cel puțin urmatoarele informații: data și ora limită stabilite pentru primirea ofertelor, adresa la care se transmit ofertele, data și ora deschiderii ofertelor, limba sau limbile în care trebuie elaborată oferta, dacă se solicită îndeplinirea unor criterii minime de calificare, menționarea acestora, o scurtă descriere a obiectului contractului de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, modul de obținere a documentației de atribuire.
În cazul în care documentația de atribuire este accesibilă direct prin mijloace electronice, autoritatea contractantă are obligația de a include în invitația de participare informații privind modul de accesare a documentației respective.
Autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele la adresa, data și ora indicate în invitația de participare, în măsura în care nu a devenit necesară decalarea termenului de depunere a ofertelor, conform prevederilor de la art. 72 din O.U.G. nr. 34/2006 sau ca urmare a depunerii unei contestații.
Concursul de soluții
Concursul de soluții este procedura specială prin care achiziționează, îndeosebi în domeniul amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice și peisagistice, al arhitecturii sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia pe baze concurențiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
“Autoritatea contractantă are dreptul de a organiza un concurs de soluții, ca o procedură independentă, în care concurenții pot obține premii și/sau prime de participare, sau ca parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract de servicii.”
“Autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de concurs orice informație, cerință, regulă, criteriu sau altele asemenea, necesare pentru a asigura potențialilor concurenți o informare completă și corectă cu privire la modul de aplicare a concursului de soluții.”
Documentația de concurs trebuie să cuprindă cel puțin informații generale privind autoritatea contractantă, instrucțiuni privind date limită care trebuie respectate și formalități care trebuie îndeplinite în legatură cu participarea la concurs, cerințele minime de calificare pe care autoritatea contractantă a hotarât să le solicite, precum și documentele care urmează să fie prezentate de concurenți pentru dovedirea îndeplinirii cerințelor respective precum și angajamentul autorității contractante de a încheia contractul de servicii cu câstigătorul sau cu unul dintre câstigătorii concursului respectiv, în cazul în care concursul este organizat ca parte a unei alte proceduri de atribuire a contractului de servicii.
Concursul de soluții se inițiază prin publicarea unui anunț de participare solicitându-se operatorilor economici interesați depunerea de proiecte. Anunțul trebuie să cuprindă cel puțin informațiile prevăzute în anexa nr. 3D din O.U.G. nr. 34/2006 și se elaborează în conformitate cu formularul standard adoptat de Comisia Europeană.
Numărul de zile dintre data publicării anunțului de participare și data depunerii proiectelor trebuie să fie stabilit astfel încât operatorii economici să beneficieze de o perioadă rezonabilă pentru elaborarea acestora.
Autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare anunțul de participare cu cel puțin 52 de zile înainte de data limită de depunere a proiectelor.
“Conținutul planurilor sau proiectelor prezentate trebuie să rămână confidențial cel puțin până la data stabilită pentru deschiderea acestora, juriul urmând a lua cunoștință de conținutul respectivelor proiecte numai după această dată”.
Autoritatea contractantă trebuie să realizeze o selecție preliminară a concurenților, stabilind în acest sens criterii clare, obiective, nediscriminatorii, care trebuie să fie precizate în mod explicit în documentația de concurs.
Numărul de concurenți selectați trebuie să fie suficient astfel încât să asigure o concurență reală.
În scopul evaluării proiectelor prezentate într-un concurs de soluții, autoritatea contractantă are obligația de a numi un juriu format din cel puțin 3 membri, persoane fizice independente față de concurenți, cu pregătire profesională și experiență relevantă în domeniu, precum și cu probitate morală recunoscuta. În cazul în care concurenților li s-a solicitat o anumită calificare profesională, atunci cel puțin o treime din numărul membrilor juriului trebuie să aibă acea calificare sau una echivalentă.
Proiectele trebuie să fie prezentate anonim, acest anonimat urmând a fi păstrat până în momentul în care juriul a adoptat o decizie sau a formulat o opinie. Juriul este autonom în deciziile și opiniile pe care le emite. El are obligația de a evalua proiectele depuse exclusiv în baza criteriilor de evaluare indicate în anunțul de concurs.
2.4 MODALITĂȚI SPECIALE DE ATRIBUIRE
A CONTRACTULUI DE ACHIZIȚIE PUBLICĂ
Acordul-cadru
Autoritatea contractantă are obligația de a încheia acordul-cadru, de regulă prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă. Prin excepție, pentru încheierea unui acord-cadru autoritatea contractantă are dreptul de a aplica celelalte proceduri numai în circumstanțele specifice prevăzute în O.U.G. nr. 34/2006.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu acordurile-cadru, astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui acord-cadru să depășească mai mult de 4 ani, decât în cazuri excepționale și pe care le poate justifica în special prin obiectul specific al contractelor ce urmează a fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv.
Contractele atribuite în baza unui acord-cadru nu pot fi încheiate decât între autoritățile contractante și operatorii economici, care sunt parte a acordului respectiv.
Atunci când atribuie un contract de achiziție publică pe baza prevederilor dintr-un acord-cadru, autoritatea contractantă nu are dreptul de a impune sau de a accepta modificări substanțiale ale condițiilor stabilite inițial prin acordul-cadru respectiv.
Autoritatea contractantă are obligația de a stabili operatorul economic sau, după caz, operatorii economici care vor fi parte a acordului-cadru respectiv, prin aplicarea criteriilor de selecție și atribuire prevăzute la cap. V din O.U.G. nr. 34/2006.
În cazul în care autoritatea contractantă încheie acordul-cadru cu un singur operator economic, atunci acordul respectiv trebuie să prevadă cel puțin obligațiile pe care operatorul economic și le-a asumat prin propunerea tehnică și prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevăzut în propunerea financiară și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract atribuit ulterior.
În situația acordurilor cadru încheiate cu mai multi operatori economici fără a se relua competiția, atribuirea contractelor subsecvente se va face în cascadă (în ordinea clasamentului rezultat în urma evaluării ofertelor)
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele de achiziție publică subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare stabilite în acordul-cadru respectiv.
Autoritatea contractantă are obligația de a relua competiția respectând următoarea procedură pentru fiecare contract ce urmează a fi atribuit, autoritatea contractantă consultă în scris operatorii economici semnatari ai acordului-cadru respectiv;
Sistemul de achiziție dinamic
“Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza un sistem de achiziție dinamic numai prin intermediul SEAP și numai pentru achiziția unor produse de uz curent, ale căror caracteristici general disponibile pe piață satisfac nevoile autorității contractante.”
Este interzisă solicitarea de taxe operatorilor economici interesați sau participanților la sistemul de achiziție dinamic.
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a stabili ca durata unui sistem de achiziție dinamic să depășească mai mult de 4 ani, decât în cazuri excepționale, temeinic justificate.
Autoritatea contractantă are obligația de a respecta regulile procedurii de licitație deschisă în toate fazele sistemului de achiziție dinamic.
În scopul lansării sistemului dinamic de achiziție și atribuirii contractelor de achiziție publică în cadrul acestui sistem, autoritatea contractantă are obligația de a utiliza numai mijloace electronice.
Atunci când lansează un sistem de achiziție dinamic, autoritatea contractantă are obligația:
“a) de a publica un anunț de participare în care se precizează clar faptul că pentru atribuirea contractului/contractelor de achiziție publică se utilizează un sistem dinamic de achiziție, precum și adresa de Internet la care documentația de atribuire este disponibilă;
b) de a indica în caietul de sarcini, alături de caracteristicile produselor care urmează să fie achiziționate, și informațiile relevante privind caracteristicile sistemului utilizat, echipamentul electronic folosit, posibilități și instrucțiuni de accesare;
c) de a permite prin mijloace electronice, începând cu momentul publicării anunțului de participare și până la închiderea sistemului de achiziție dinamic, accesul nerestricționat, direct și complet la conținutul documentației de atribuire.”
Autoritatea contractantă are obligația de a permite oricărui operator economic interesat să depună o ofertă orientativă, cu scopul de a fi admis în sistem.
După primirea unei oferte orientative, autoritatea contractantă are obligația de a verifica dacă ofertantul îndeplinește criteriile de calificare stabilite și dacă propunerea tehnică prezentată este conformă cu cerințele din caietul de sarcini, în cel mult 15 zile de la primirea unei oferte orientative.
„Autoritatea contractantă are obligația de a informa ofertantul cu privire la admiterea lui în sistemul de achiziție dinamic sau, după caz, asupra deciziei de respingere a ofertei orientative.”
Ofertantul are dreptul de a-și îmbunătăți oferta orientativă în orice moment, cu condiția ca propunerea tehnică să respecte în continuare cerințele din caietul de sarcini.
În scopul atribuirii contractelor de achiziție publică prin sistemul dinamic de achiziție publică, autoritatea contractantă are obligația de a publica, pentru fiecare contract în parte, un nou anunț de participare simplificat, prin care toți operatorii economici interesați sunt invitați să depună oferte orientative.
Autoritatea contractantă are obligația de a stabili o data limită de depunere a ofertelor orientative care, raportată la data publicării anunțului de participare simplificat,
„a) 15 zile, în cazul în care valoarea estimată este mai mare decât echivalentul în lei a 134.000 de euro;
b) 5 zile, în cazul în care valoarea estimată este egală cu sau mai mică decât echivalentul în lei a 134.000 de euro.”
Autoritatea contractantă are obligația de a invita toți ofertanții admiși în sistemul dinamic de achiziție să depună o ofertă fermă pentru contractul de achiziție publică care urmează să fie atribuit, stabilind în acest sens o dată limită pentru depunere, după ce a finalizat verificarea tuturor ofertelor orientative depuse în termen.
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică ofertantului care prezintă cea mai avantajoasă ofertă fermă pe baza aplicării criteriilor de atribuire stabilite în anunțul de participare publicat cu ocazia lansării sistemului de achiziție dinamic. Dacă este cazul, aceste criterii pot fi formulate cu mai multă acuratețe în cadrul invitației.
Licitația electronică
“Autoritatea contractantă are dreptul de a utiliza licitația electronică în urmatoarele situații:
a) ca o etapa finală a licitației deschise, a licitației restrânse, a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, aplicate în cazurile prevazute la art. 110 lit. a) din O.U.G. nr. 34/2006, sau a cererii de oferte, înainte de atribuirea contractului de achiziție publică, și numai dacă specificațiile tehnice au fost definite cu precizie în caietul de sarcini;
b) la reluarea competiției dintre operatorii economici care au semnat un acord-cadru, în condițiile prevăzute la art. 149 alin. (4) și art. 150 din O.U.G. nr. 34/2006;
c) cu ocazia depunerii ofertelor ferme în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică prin utilizarea unui sistem de achiziție dinamic.
Autoritatea contractantă are obligația de a anunța decizia de utilizare a licitației electronice în anunțul de participare și în documentația de atribuire.”
Autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza în mod abuziv sau impropriu licitația electronică astfel încât să împiedice, să restrângă sau să distorsioneze concurența sau să modifice obiectul contractului de achiziție publică, astfel cum a fost acesta prevăzut în anunțul de participare și în documentația de atribuire.
Atribuirea contractelor de servicii și de lucrări, care presupun prestații intelectuale cum ar fi consultanța, proiectare și altele asemenea, nu pot face obiectul licitației electronice.
Atunci când intenționează să utilizeze licitația electronică, autoritatea contractantă are obligația de a include în cadrul informațiilor și instrucțiunilor și niște precizări specifice.
Autoritatea contractantă, înainte de a lansa o licitație electronică, trebuie să realizeze o evaluare inițiala integrală a ofertelor, în conformitate cu criteriul de atribuire stabilit în documentația de atribuire.
Autoritatea contractantă are obligația de a invita toți ofertanții care au depus oferte admisibile să prezinte prețuri noi și/sau, după caz, valori noi ale elementelor ofertei. Invitația se transmite pe cale electronică de SEAP, simultan, tuturor ofertanților respectivi. Invitația trebuie să precizeze data și momentul de start al licitației electronice, precum și orice informație necesară pentru realizarea conectării individuale la echipamentul electronic utilizat. Autoritatea contractantă nu are dreptul de a începe licitația electronică mai devreme de doua zile lucrătoare după data la care au fost trimise invitațiile.
“În cazul în care contractul urmează a fi atribuit în baza criteriului "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic", invitația trebuie să conțină și informații referitoare la:
a) rezultatul primei evaluări a ofertei depuse de către ofertantul destinatar;
b) formula matematică care va fi utilizată pentru stabilirea automată a clasamentului final, în funcție de noile prețuri și/sau noile valori prezentate de ofertanți.” Formula matematică utilizată încorporează ponderile factorilor de evaluare ce urmează a fi aplicați pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, conform precizărilor din anunțul de participare sau din documentația de atribuire.
În cadrul licitației electronice, procesul repetitiv de ofertare se referă fie numai la prețuri, în cazul în care criteriul de atribuire este prețul cel mai scăzut, fie la prețuri sau la alte elemente ale ofertei, prevăzute în documentația de atribuire, în cazul în care criteriul de atribuire este oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic. Licitația electronică se desfășoară în mai multe runde succesive. În cursul fiecărei runde a licitației electronice, autoritatea contractantă are obligația de a comunica prin SEAP instantaneu tuturor ofertanților cel puțin informațiile necesare acestora pentru a-și determina, în orice moment, poziția pe care o ocupă în clasament. Autoritatea contractantă are dreptul de a comunica și alte informații privind numărul participanților în runda respectivă a licitației electronice, prețuri sau valori noi prezentate în cadrul rundei de licitare de către alți ofertanți, numai dacă documentația de atribuire a prevăzut această posibilitate.
Pe parcursul efectuării rundelor de licitare, autoritatea contractantă nu are dreptul de a dezvălui identitatea ofertanților.
“Licitația electronică se finalizează printr-una sau printr-o combinație a următoarelor modalități:
a) la un moment precis stabilit în prealabil și comunicat ofertanților în invitația de participare;
b) după un număr de runde de licitare al căror calendar de desfășurare a fost precis stabilit în prealabil și comunicat ofertanților în invitația de participare;
c) atunci când nu se mai primesc prețuri și/sau valori noi care îndeplinesc cerințele cu privire la diferențele minime impuse; în acest caz, invitația de participare trebuie să precizeze un termen limită care va fi lăsat să curgă de la primirea ultimei oferte până la finalizarea licitației electronice.
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractul de achiziție publică, pe baza rezultatului obținut în urma finalizării licitației electronice.”
2.5 Greșeli frecvente în aplicarea legislației specifice
În aplicarea legislației privind achizițiile publice în procesul de verificare a procedurilor de achiziții au fost identificate o serie de deficiențe. Acestea se datorează numărului mare de norme naționale emise la interval scurte de timp generând astfel un sistem de achiziții publice instabil.
Adaptarea unor texte prin traduceri din legislația europeană s-a făcut în neconcordanță cu legislația națională, fapt ceea ce conduce la litigii, la anularea sau suspendarea unui număr destul de mare de proceduri.
Dintre neconformitățile întâlnite frecvent în procesul de achiziție publică mai ales în practica atribuirii contractelor de achiziții putem enumera:
Solicitarea unui număr mare de documente ofertanților, documente care nu au legătură cu realizarea contractului de achiziție publică și impunerea unor cerințe de calificare disproporționate față de mărimea contractului. Aceste solicitări conduc la încălcarea principiului proporționalității, restricționarea concurenței și la birocratizarea excesivă a procedurii de atribuire.
Publicarea parțială a criteriilor de calificare în anunțul de participare în raport cu informațiile cuprinse în documentația de atribuire, documentație ce cuprinde fișa de date a achiziției și caietul de sarcini.
Documentația de atribuire trebuie să conțină criterii care să nu facă raportare la:
– o anumită arie geografică restrânsă;
– experiență similară specifică unui anumit tip de construcție;
– demonstrarea îndeplinirii unui anumit criteriu de calificare (de exemplu, copia facturilor pentru dovedirea îndeplinirii unui anumit nivel al cifrei de afaceri în domeniul de activitate aferent obiectului contractului);
– solicitarea unor certificate sau autorizații care nu sunt relevante pentru îndeplinirea contractului (de exemplu, ISO 9001 de la producător).
Conform art. 176 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, documentele ce au ca scop demonstrarea potențialului tehnic, financiar și organizatoric al fiecărui operator economic participant la procedura de atribuire, nu pot fi utilizate ca factori de evaluare în cadrul criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
“La stabilirea criteriilor de calificare se va avea în vedere ca acestea să fie: obiective, nediscriminatorii și proporționale cu complexitatea și obiectul contractului și să reflecte posibilitatea
concretă a operatorului economic de a îndeplini contractul.”
Utilizarea la evaluarea ofertei a unor factori de evaluare subiectivi, care nu sunt în măsură să reflecte avantaje de natură tehnică sau economică ale ofertelor sau lipsa algoritmului de calcul având drept consecințe încălcarea principiului tratamentului egal, distorsionarea rezultatului procedurii de achiziție publică și imposibilitatea evaluării obiective a ofertelor.
Când se utilizează criteriul de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” factorii de evaluare trebuie să aibă legătură directă cu obiectul contractului de achiziție publică și să reflecte avantaje reale și evidente pe care autoritatea contractantă le poate obține. Acești factori de evaluare trebuie să permită o departajare corectă a ofertelor evitând pe cât posibil aprecierile subiective ale comisiei de evaluare.
Utilizarea ca factor de evaluare „timpul de remediere a defecțiunilor”, nu poate fi ales deoarece perioada necesară remedierii diferă în funcție de natura și tipul defecțiunii și nu poate fi estimată la momentul procedurii de atribuire.
Membrii comisiilor de evaluare nu au avut întotdeauna pregătirea necesară pentru evaluarea ofertelor depuse în cadrul procedurilor de atribuire neffind nominalizați în funcție de specializarea acestora ceea ce poate avea drept consecințe întârzieri nejustificate în procesul de achiziție, solicitarea prelungirii ofertelor și a scrisorilor de garanție bancară, retragerea unor ofertanți din competiție.
Toate acestea duc la pierderea fondurilor allocate și la imposibilitatea semnării contractului.
Depășirea valorii estimate publicată în SEAP și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la stabilirea ofertei câștigătoare are drept consecințe încălcarea principiului tratamentului egal și a utilizării eficiente a fondurilor publice, duce la restricționarea concurenței și la majorarea cheltuielilor publice pentru contractele în cauză.
Excluderea automată a ofertantului cu prețul cel mai scăzut pentru a compensa/a justifica eventualele probleme care pot apărea în derularea ulterioară a contractului, fapt care denotă că documentația tehnică a fost concepută eronat.
Autoritatea contractantă trebuie să verifice ofertele din punctul de vedere al elementelor tehnice propuse și din punct de vedere al aspectelor financiare pe care le implică.
Autoritatea contractantă, înainte de a lua o decizie de respingere a unei oferte ce prezintă un preț neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează să fie furnizat/prestat/executat, are obligația de a solicita clarificări (detalii și precizări semnificative), precum și de a verifica răspunsurile care justifică respectivul preț.
Respingerea ofertelor se face ca urmare a încadrării acestora în una sau mai multe dintre circumstanțele prevăzute la art. 36 din Hotărârea Guvernului nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, și nu ca urmare a faptului că prețul ofertat este cel mai scăzut/mic.
Autoritățile contractante nu au aplicat dispozițiile legale ce permit reducerea termenelor de derulare a procedurilor de atribuire ceea ce poate duce la utilizarea cu întârziere a fondurilor prevăzute în buget, amânarea realizării beneficiului social evaluat pentru achiziția publică în cauză, interval maximale între publicarea anunțului de participare și semnarea contractului. De asemenea reducerea nejustificată a termenelor ca urmare a publicării unui anunț de intenție aferent procedurilor de licitație deschisă și restrânsă, ca urmare a transmiterii spre publicare a unui anunț de intenție, este operabilă numai în situația în care în conținutul anunțului de intenție sunt incluse toate criteriile de calificare și selecție, precum și criteriul de atribuire, regăsite și la nivelul anunțului de participare.
Simpla publicare a unui anunț de intenție nu poate conduce în mod automat la aplicarea reducerii termenului cuprins între data transmiterii spre publicare a anunțului de participare și data-limită de depunere a ofertelor.
Necorelarea legislației achizițiilor publice cu acte normative nespecifice dar cu relevanță în domeniul achiziilor publice are drept consecințe următoarele aspecte:
Întârzieri în demararea proiectelor de investiții;
Semnarea contractelor de achiziție fără asigurarea resurselor financiare prevăzute în bugetul autorității contractante pentru procedura de achiziție;
Abuzul de proceduri de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare pentru cazuri asimilate situațiilor de urgență.
Majorarea valorii contractelor inițiale prin semnarea, fără temei legal, a unor acte adiționale în urma procedurii de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare duce la restricționarea concurenței, încălcarea principiului utilizării eficiente a fondurilor publice, creșterea nejustificată a valorii contractului în raport cu obiectul prestației.
2.6 SOLUTIONAREA CONTESTAȚIILOR
Procedura de soluționare a contestațiilor
în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC)
“Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim printr-un act al autorității contractante, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, poate solicita anularea actului, obligarea autorității contractante de a emite un act, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim pe cale administrativ-jurisdicțională sau în justiție.”
Procedura de soluționare a contestațiilor se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității și a dreptului la apărare.
În cazul în care cu privire la același obiect au fost formulate atât contestație în fața Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cât și acțiune la instanță judecătorească, aceasta din urmă, pentru asigurarea unei bune judecăți, va putea dispune, la cererea părților sau din oficiu, prin încheiere, întrunirea cauzelor. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul. Autoritatea contractantă va încunoștința instanța despre existența contestației.
Prin persoană vătămată se înțelege orice operator economic care are sau a avut un interes legitim în legatură cu respectiva procedură de atribuire sau a suferit, suferă sau riscă să sufere un prejudiciu ca o consecință a unui act al autorității contractante, de natură să producă efecte juridice, ori ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind respectiva procedură de atribuire.
Prin act al autorității contractante se înțelege orice act administrativ, orice altă operațiune administrativă care produce sau poate produce efecte juridice, neîndeplinirea în termenul legal a unei obligații prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, omisiunea ori refuzul de a emite un act sau de a efectua o anumită operațiune, în legatură cu sau în cadrul procedurii de atribuire.
“În vederea soluționării contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu respectarea prevederilor art. 2562 și 270-271 din O.U.G. nr. 34/2006.” Prin excepție, litigiile privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, așa cum este definită de legislația în vigoare, sunt de competența exclusivă a Curții de Apel București.
Înainte de a se adresa instanței competente, persoana vătămată notifică autoritatea contractantă cu privire la pretinsa încalcare a dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice și la intenția de a sesiza instanța judecatorească competentă. Lipsa notificării nu împiedică introducerea cererii în fața instanței judecatorești competente. Notificarea nu are ca efect suspendarea de drept a procedurii de atribuire. După primirea notificării, autoritatea contractantă poate adopta orice măsuri pe care le consideră necesare pentru remedierea pretinsei încălcari, inclusiv suspendarea procedurii de atribuire sau revocarea unui act emis în cadrul respectivei proceduri. Măsurile adoptate se comunică în termen de o zi lucratoare atât persoanei care a notificat autoritatea contractantă, cât și celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire.
Persoana vatamată care a notificat autoritatea contractantă se poate adresa de îndată instanței judecătorești competente, fără a fi obligată să aștepte comunicarea măsurilor luate de autoritatea contractantă. Persoana vatamată care, primind comunicarea, consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea pretinsei încalcări va transmite autorității contractante o notificare de renunțare la dreptul de a formula acțiune în justiție sau, dupa caz, de renunțare la judecarea acțiunii în ceea ce privește respectiva încălcare.
“Persoana vătămată poate sesiza Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor sau, după caz, instanța judecătorească competentă în vederea anulării actului și/sau recunoașterii dreptului pretins ori a interesului legitim, în termen de:
a) 10 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștință despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată, este mai mare decât pragurile valorice prevăzute la art. 55 alin. (2), adică mai mare decât 134.000 euro pentru produse și servicii și 5.186.000 Euro pentru lucrări;
b) 5 zile începând cu ziua următoare luării la cunoștiință despre un act al autorității contractante considerat nelegal, în cazul în care valoarea contractului care urmează să fie atribuit, estimată este egală sau mai mică decât pragurile valorice prevazute la art. 55 alin. (2),” adică mai mică sau egală cu 134.000 euro pentru produse și servicii și 5.186.000 Euro pentru lucrări.
În cazul în care cererea privește conținutul documentației de atribuire, publicată în SEAP, data luării la cunoștiință este data publicării documentației de atribuire.
Partea nu se poate adresa, pentru soluționarea aceleiași cereri, concomitent Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor și instanței judecătorești competente. În caz contrar, se prezumă renunțarea la calea administrativ-jurisdicțională, partea având obligația de a notifica Consiliului introducerea cererii la instanța judecatorească competentă.
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor – organism independent cu activitate administrativ-jurisdictională funcționează pe lângă Secretariatul General al Guvernului.
În ceea ce privește deciziile sale, Consiliul este independent și nu este subordonat Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Consiliul este condus de un președinte ales dintre membrii săi. Președintele este ales pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată a mandatului. Atribuțiile președintelui Consiliului se stabilesc prin regulamentul de organizare și funcționare. În exercitarea atribuțiilor sale, președintele emite ordine.
Președintele Consiliului înaintează primului-ministru propunerile de numire a membrilor Consiliului, pentru candidații declarați admiși la concurs. Președintele Consiliului are obligația de a întocmi un raport de activitate anual, pe care îl prezintă și îl susține în fața Parlamentului până la data de 31 martie a anului următor.
Consiliul are un număr de 21 de membri, precum și un număr de 16 persoane cu statut de personal tehnico-administrativ, totalizând un număr de 37 de posturi. Cel puțin jumătate din numărul membrilor Consiliului trebuie să fie licențiați în drept. Membrii Consiliului sunt selectați prin concurs, fiind numiți în funcție prin decizia primului-ministru, în condițiile legii. Candidații trebuie să aibă studii universitare de lungă durată, o vechime de 9 ani în domeniul juridic, economic sau tehnic, precum și o experiență de cel puțin 2 ani în domeniul achizițiilor publice. Membrii Consiliului sunt funcționari publici cu statut special, denumiți consilieri de soluționare a contestațiilor în domeniul achizițiilor publice.
Consiliul este competent să soluționeze contestațiile formulate în cadrul procedurii de atribuire, înainte de încheierea contractului, prin complete specializate. În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul adoptă decizii. Contestația se soluționează de un complet format din 3 membri ai Consiliului, dintre care unul are calitatea de președinte de complet. În cadrul fiecărui complet cel puțin președintele acestuia trebuie să fie licențiat în drept. Cauzele se distribuie completelor în mod aleatoriu. Procedura de soluționare a contestațiilor se desfășoară cu respectarea principiilor legalității, celerității, contradictorialității și a dreptului la apărare.
“Contestația se formulează în scris și trebuie să conțină următoarele elemente:
a) numele, domiciliul sau reședința contestatorului ori, pentru persoanele juridice, denumirea, sediul lor și codul unic de înregistrare. În cazul persoanelor juridice se vor indica și persoanele care le reprezintă și în ce calitate;
b) denumirea și sediul autorității contractante;
c) denumirea obiectului contractului de achiziție publică și procedura de atribuire aplicată;
d) obiectul contestației;
e) motivarea în fapt și în drept a cererii;
f) mijloacele de probă pe care se sprijină contestația, în măsura în care este posibil;
g) semnătura părții sau a reprezentantului persoanei juridice.”
În situația în care Consiliul apreciază că în contestație nu sunt cuprinse toate informațiile, va cere contestatorului ca, în termen de 5 zile de la înștiințarea prin care i se aduce la cunoștință această situație, acesta să completeze contestația. În cazul în care contestatorul nu se conformează obligației impuse de Consiliu, contestația va fi respinsă.
“Sub sancțiunea respingerii contestației ca tardivă, aceasta se înaintează atât Consiliului, cât și autorității contractante, nu mai târziu de expirarea termenelor prevăzute la art. 2562 din O.U.G. nr. 34/2006. Contestatorul va atașa la contestație și copia actului atacat, în cazul în care acesta a fost emis, precum și copii ale înscrisurilor doveditoare, dacă acestea sunt disponibile. În termen de o zi lucrătoare de la primirea contestației, autoritatea contractantă are obligația să îi înștiințeze despre aceasta și pe ceilalți participanți încă implicați în procedura de atribuire. Înștiințarea trebuie să conțină inclusiv o copie a contestației respective.” Toate notificările sau comunicările actelor procedurale se fac cu confirmare de primire.
Contestațiile formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire vor fi conexate de către Consiliu pentru a se pronunța o soluție unitară. Pentru contestațiile formulate în cadrul aceleiași proceduri de atribuire se va păstra continuitatea completului de soluționare.
Pâna la soluționarea contestației de către Consiliu, participanții în cadrul aceleiași proceduri de atribuire se pot asocia la contestație printr-o cerere proprie care trebuie să conțină toate elementele prevăzute la art. 270 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.
În vederea soluționării contestației/contestațiilor, autoritatea contractantă are obligația de a transmite Consiliului, în termen de cel mult 3 zile lucrătoare de la data expirării termenului prevăzut (termenul de 11 zile, respectiv de 6 zile de la comunicarea rezultatelor pentru semnarea contractului), punctul său de vedere asupra acesteia/acestora, însoțit de orice alte documente considerate edificatoare, precum și, sub sancțiunea amenzii, o copie a dosarului achiziției publice. Lipsa punctului de vedere al autorității contractante nu împiedică soluționarea contestației/contestațiilor, în măsura în care s-a facut dovada comunicării acesteia/acestora.
Autoritatea contractantă va notifica punctul de vedere și contestatorului, în același termen.
În vederea soluționării contestației Consiliul are dreptul de a solicita lămuriri părților, de a administra probe și de a solicita orice alte date/documente, în măsura în care acestea sunt relevante în raport cu obiectul contestației. De asemenea, Consiliul are dreptul de a solicita orice date necesare pentru soluționarea contestației și de la alte persoane fizice sau juridice.
Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde la orice solicitare a Consiliului și de a-i transmite acestuia orice alte documente care prezintă relevanță pentru soluționarea contestației, într-un termen care nu poate depăși 5 zile de la data primirii solicitării, sub sancțiunea unei amenzi în cuantum de 10.000 lei, aplicată conducătorului autorității contractante. Consiliul trebuie să pronunțe decizia privind amenda cel târziu în cea de-a 5-a zi de la expirarea termenului menționat.
Consiliul va putea desemna un expert independent pentru lămurirea unor aspecte de natură tehnică sau financiară iar costul expertizei va fi suportat de partea care a formulat cererea de efectuare a acesteia.
Expertiza trebuie să se încadreze înauntrul termenului prevăzut pentru soluționarea contestațiilor de către Consiliu. “Procedura în fața Consiliului este scrisă, iar părțile vor fi audiate numai dacă acest lucru este considerat necesar de către completul de soluționare a contestației.” Părțile pot fi reprezentate de avocați și pot depune concluzii scrise sau concluzii orale în cursul procedurii.
Consiliul are obligația de a soluționa contestatța în termen de 20 de zile de la data primirii dosarului achiziției publice de la autoritatea contractantă. În cazuri temeinic justificate, termenul de soluționare a contestației poate fi prelungit cu încă 10 zile. Nerespectarea termenului de soluționare a contestației constituie abatere disciplinară.
După primirea unei contestații, autoritatea contractantă va adopta măsurile de remediere pe care le consideră necesare ca urmare a contestației respective. Orice astfel de măsuri trebuie comunicate contestatorului, celorlalți operatori economici implicați în procedura de atribuire, precum și Consiliului, nu mai târziu de o zi lucrătoare de la data adoptării acestora.
În situația în care contestatorul consideră că măsurile adoptate sunt suficiente pentru remedierea actelor invocate ca fiind nelegale, acesta va trimite Consiliului și autorității contractante o notificare de renunțare la contestație. În acest caz, autoritatea contractantă nu mai are obligația de a comunica punctul său de vedere.
Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor are obligația să soluționeze contestația în termen de 10 zile lucrătoare de la data primirii dosarului de achiziție publică de la autoritatea competentă. În cazuri temeinic justificate, termenul de soluționare a contestației poate fi prelungit cu încă 20 de zile. Aceste termene sunt obligatorii, situație în care nerespectarea acestora poate atrage obligarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor la plata de daune-interese persoanei
Prejudiciate.
Contractul încheiat în perioada de suspendare este lovit de nulitate.
În cazul în care, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziționează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, prevederile aminitite sunt aplicabile numai asupra loturilor pentru care s-a depus contestație.
“Consiliul se pronunță mai întâi asupra excepțiilor de procedura și de fond, iar când se constată că acestea sunt întemeiate, nu se mai procedează la analiza pe fond a cauzei.
Consiliul va examina, din punct de vedere al legalității și temeiniciei, actul atacat și poate pronunța o decizie prin care îl anulează în parte sau în tot, obligă autoritatea contractantă să emită un act sau dispune orice altă masură necesară pentru remedierea actelor ce afectează procedura de atribuire.”
Consiliul apreciind că, în afară de actele contestate în cadrul procedurii de atribuire, există și alte acte care încalcă prevederile prezentei ordonanțe de urgență, la care nu s-a făcut referire în contestație, atunci acesta va sesiza Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, transmitându-i în acest sens toate datele/documentele relevante în susținerea sesizării.
“În cazul în care Consiliul admite contestația și dispune luarea unei măsuri de remediere a actului atacat, va preciza și termenul în care aceasta trebuie dusă la îndeplinire, care nu poate fi mai scurt decât termenul de exercitare a căii de atac împotriva deciziei Consiliului. În cazul în care termenul nu este respectat de autoritatea contractantă, se va aplica conducatorului unității care nu a efectuat toate demersurile necesare pentru ducerea la îndeplinire a deciziei Consiliului sau persoanei obligate o amendă pe fiecare zi de întârziere, ce consta în 20% din salariul minim lunar pe economie, la cererea părții interesate.
Consiliul poate respinge contestația ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de obiect, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită să formuleze contestația, precum și pe orice altă excepție de procedură sau de fond.
În funcție de soluția pronunțată, Consiliul va decide asupra continuării sau anulării procedurii de achiziție publică.”
Consiliul poate lua act, oricând în cursul soluționării contestației, de renunțarea la aceasta de către contestator și poate obliga, la cerere, partea în culpă la plata cheltuielilor efectuate în cursul soluționării contestației.
Decizia Consiliului privind modul de soluționare a contestației se adoptă cu votul majorității membrilor completului, aceștia neavând posibilitatea de a se abține. După luarea deciziei, completul va întocmi o minută care se semnează de către toți membrii completului și se consemnează într-un registru special ținut de Consiliu. Consiliul va lua decizia și va comunica în scris părților în termen de 3 zile de la pronunșare. Decizia, fără motivarea acesteia, se publică pe pagina de internet a Consiliului înlăuntrul aceluiași termen.
“Decizia prin care Consiliul a dispus luarea unor măsuri de remediere va fi înaintată, în copie, în același termen, către Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, care are obligația de a monitoriza îndeplinirea măsurilor de remediere. Decizia prin care Consiliul anulează în parte sau în tot actul atacat ori obligă autoritatea contractantă să emită un act sau să dispună orice altă măsură necesară pentru înlăturarea actelor ce afectează procedura de atribuire este executorie.
Decizia Consiliului este obligatorie pentru părți, contractul de achiziție publică încheiat cu nerespectarea deciziei Consiliului fiind lovit de nulitate absolută”.
Decizia pronunțată de Consiliu privind amenda, neatacată în termen, constituie titlu executoriu și se execută de organele competente potrivit dispozițiilor legale privind executarea silită a creanțelor fiscale și cu procedura prevăzută de aceste dispoziții.
Căi de atac împotriva deciziilor Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor
Deciziile Consiliului privind soluționarea contestației și obligarea la plata amenzii pot fi atacate cu plângere la instanța judecătorească, în termen de 10 zile de la comunicare, atât pentru motive de nelegalitate, cât și de netemeinicie. Plângerea va fi formulată în scris și va fi motivată. Partea care formulează plângerea are obligația să comunice în același termen o copie a acesteia, precum și a înscrisurilor doveditoare și părții adverse, depunând dovada de comunicare în fața instanței până la primul termen de judecată.
Instanța competentă să soluționeze plângerea formulată împotriva deciziei pronunțate de Consiliu este curtea de apel, secția de contencios-administrativ și fiscal în a cărei rază se află sediul autorității contractante. Plângerea va fi soluționată în complet format din 3 judecători potrivit dispozițiilor art. 3041 din Codul de procedură civilă.
“Instanța, admitând plângerea, modifică decizia Consiliului, dispunând, după caz:
a) anularea în tot sau în parte a actului autorității contractante;
b) obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă;
c) îndeplinirea unei obligații de către autoritatea contractantă, inclusiv eliminarea oricaror specificații tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anunțul/invitația de participare, din documentația de atribuire sau din alte documente emise în legatură cu procedura de atribuire;
d) orice alte măsuri necesare remedierii încălcării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice.”
Instanța, sesizată cu o plângere împotriva unei decizii a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, prin care acesta a soluționat contestația pe excepție, admițând plângerea, va desființa decizia respectivă și va reține cauza spre judecare pe fond cu luarea în considerare a motivelor care au determinat desființarea deciziei.”
În situația în care instanța admite plângerea, modifică decizia Consiliului și constată că actul autorității contractante a încălcat prevederile legislației în materia achizițiilor publice, iar dacă contractul a fost încheiat înainte de pronunțare, aceasta constată nulitatea absolută a contractului.
Instanța poate respinge pe fond plângerea.
Hotarârea pronunțată de instanță este definitivă și irevocabilă.
Soluționarea litigiilor în instanță
“Procesele și cererile privind actele autorităților contractante, acordarea despăgubirilor pentru repararea prejudiciilor cauzate în cadrul procedurii de atribuire, precum și cele privind executarea, nulitatea, anularea, rezoluțiunea, rezilierea sau denunțarea unilaterală a contractelor de achiziție publică se soluționează în primă instanță de către secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în circumscripția căruia se află sediul autorității contractante”, cu excepția litigiilor privind procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național, care se soluționează în primă instanță de către Curtea de Apel București.
Litigiile privind desfășurarea procedurilor de atribuire care intră în sfera de aplicare a dispozițiilor OUG 34/2006, precum și cele privind drepturile și obligațiile contractate în cadrul acestor proceduri se soluționează de urgență și cu precădere, potrivit dispozițiilor art. 7202-7207 și art. 7209 din Codul de procedură civilă care se aplică în mod corespunzător.
Despăgubirile pentru repararea prejudiciului cauzat în cadrul procedurii de atribuire se solicită numai în justiție. Dacă autoritatea contractantă printr-un act administrativ sau ca urmare a nesoluționării în termenul legal a unei cereri privind procedura de atribuire, prin încălcarea dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, producând astfel un prejudiciu, despăgubirile pentru acesta se pot acorda numai după anularea în prealabil, potrivit legii, a actului respectiv ori, dupa caz, după revocarea actului sau luarea oricăror altor măsuri de remediere de către autoritatea contractantă.
În cazul în care se solicită plata de despăgubiri pentru repararea prejudiciului reprezentând cheltuieli de elaborare a ofertei sau de participare la procedura de atribuire, persoana vătămată trebuie să facă doar dovada încălcării prevederilor, precum și a faptului că ar fi avut o șansă reală de a câștiga contractul, iar aceasta a fost compromisă ca urmare a încălcării respective.
“Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune prin rezoluție comunicarea acesteia, precum și a înscrisurilor către pârât.”
Pârâtul are obligația să depună întâmpinarea în termen de 3 zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată. Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 3 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei. Cererea reconvențională se introduce în același termen.
Comunicarea citațiilor și a altor acte de procedură se poate face de grefa instanței și prin telefax, poșta electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și confirmărea primirii acestuia. Părțile, dacă dispun de asemenea mijloace de comunicare, au obligația de a indica datele corespunzătoare în cererea de chemare în judecată, respectiv în întâmpinare.
Partea căreia, personal sau prin reprezentant ori prin funcționarul sau persoana însărcinata cu primirea corespondenței, i s-a înmânat citația pentru un termen de judecată nu va fi citată în tot cursul judecării la acea instanță, prezumându-se ca ea cunoaște termenele de judecată ulterioare aceluia pentru care citația i-a fost înmânată.
În termen de o zi lucrătoare de la primirea citației, autoritatea contractantă are obligația de a-i înștiința pe ceilalți participanți implicați în procedura de atribuire despre existența unui litigiu privind procedura de atribuire respectivă.
La data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 20 zile de la data înregistrării cererii de chemare în judecată, dispunând citarea părților. Termenele de judecată ulterioare nu pot fi mai mari de 10 zile.
Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel. Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța în temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărprile părții care lipsește.
“Instanța va putea dispune o singură dată amânarea judecării cauzei numai în mod excepțional, pentru motive temeinice” și care nu sunt imputabile părții sau reprezentantului ei.
În cazuri temeinic justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, instanța, până la soluționarea fondului cauzei, poate să dispună la cererea părții interesate, prin încheiere motivată data cu citarea părților, măsuri cu caracter provizoriu, cum ar fi măsuri de suspendare sau care să asigure suspendarea procedurii de atribuire, în stadiul în care se află sau alte măsuri care să asigure oprirea implementării anumitor decizii a autorității contractante.
Instanța soluționează cererea de suspendare sau privind o altă măsură provizorie, luând în considerare consecințele probabile ale acestei măsuri asupra tuturor categoriilor de interese ce ar putea fi lezate, inclusiv asupra interesului public. Instanța va putea să nu dispună măsurile amintite, în cazul în care consecințele negative ale acestora ar putea fi mai mari decât beneficiile lor. Hotărârea de a nu dispune măsuri provizorii nu trebuie să prejudicieze nici un alt drept al persoanei care a înaintat cererea. Încheierea poate fi atacată cu recurs, în mod separat, în termen de 5 zile de la comunicare.
Indiferent de decizia instanței cu privire la suspendarea procedurii de atribuire, autoritatea contractantă nu are în nici o situație dreptul de a încheia contractul înainte de soluționarea cauzei de către instanță.
În cazul în care, în cadrul aceleiași proceduri de atribuire, autoritatea contractantă achiziționează produse, servicii sau lucrări defalcate pe loturi, prevederile amintite sunt aplicabile numai asupra loturilor pentru care s-a formulat acțiune în justiție.
Instanța, admitând cererea, poate dispune anularea în tot sau în parte a actului autorității contractante, obligarea la emiterea actului de către autoritatea contractantă, îndeplinirea unei obligații de către autoritatea contractantă, inclusiv eliminarea oricăror specificații tehnice, economice sau financiare discriminatorii din anunțul/invitația de participare, din documentația de atribuire ori din alte documente emise în legatură cu procedura de atribuire, precum și orice alte măsuri necesare remedierii încălcării dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice.
Instanța constată nulitatea contractului în urmatoarele cazuri:
“a) autoritatea contractantă a atribuit contractul fără să respecte obligațiile referitoare la publicarea unui/unei anunț/invitații de participare conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență;
b) au fost încălcate prevederile art. 205 alin. (1), art. 206 alin. (3), art. 277 alin. (3) sau ale art. 2878 alin. (1) și (2) din O.U.G. nr.34/2006, dacă această încălcare a privat operatorul economic interesat de posibilitatea de a formula o cale de atac înainte de încheierea contractului, în cazul în care această încalcare este combinată cu încălcarea altor dispoziții în materia achizițiilor publice, dacă aceasta din urmă încălcare a afectat șansele operatorului economic interesat de a obține contractul;
c) autoritatea contractantă nu a respectat prevederile art. 150 sau ale art. 158-160 din O.U.G. nr.34/2006.
Prin excepție, în cazul în care instanța consideră, după analizarea tuturor aspectelor relevante, ca motive imperative de interes general impun menținerea efectelor contractului, aceasta va dispune, în schimb, sancțiuni alternative, după cum urmează:
a) limitarea efectelor contractului, prin reducerea termenului de execuție al acestuia; și/sau
b) aplicarea unei amenzi autorității contractante, cuprinsă între 2% și 15% din valoarea obiectului contractului, cuantumul acesteia fiind invers proporțional cu posibilitatea de a limita efectele contractului.”
La aplicarea sancțiunilor alternative, instanța va avea în vedere ca acestea să fie eficiente, proporționate și descurajante. Acordarea de despăgubiri nu reprezintă o sancțiune alternativă adecvată.
Interesele economice legate de capacitatea contractului de a produce efecte pot fi avute în vedere ca motiv imperativ numai dacă, în circumstanțe excepționale, absența efectelor ar conduce la consecințe disproporționate. Interesele economice în legatură directă cu contractul respectiv, cum ar fi costurile generate de întârzieri în executarea contractului, costurile generate de lansarea unei noi proceduri de atribuire, costurile generate de schimbarea operatorului economic care va îndeplini contractul sau costurile cu privire la obligațiile legale generate de absența efectelor contractului, nu constituie motive imperative de interes general. În toate cazurile în care sancțiunea nulității nu poate avea efect retroactiv, întrucât desființarea obligațiilor contractuale deja executate este imposibilă, instanța va aplica în plus amenda.
În cazul unei încălcări a prevederilor art. 205 alin. (1), art. 206 alin. (3), art. 277 alin. (3) sau ale art. 2878 alin. (1) și (2), care nu face obiectul art. 28710 alin. (1) lit. b) din O.U.G. nr.34/2006, instanța poate decide, după analizarea tuturor aspectelor relevante, dacă va constata nulitatea contractului sau dacă este suficient să dispună sancțiuni alternative.
“Prevederile art. 28710 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr.34/2006 nu sunt aplicabile atunci când autoritatea contractantă, considerând că se încadrează în una dintre situațiile prevăzute de prezenta ordonanță de urgență în care are dreptul de a nu transmite spre publicare un /o anunț / invitație de participare, a procedat după cum urmează:
a) a publicat în mod voluntar în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene un anunț pentru asigurarea transparenței, prin care își exprimă intenția de a încheia contractul respectiv. Anunțul pentru asigurarea transparenței trebuie să conțină urmatoarele informații: numele și datele de contact ale autorității contractante, descrierea obiectului contractului, justificarea deciziei autorității contractante de atribuire a contractului fără publicarea prealabilă în SEAP și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unui anunț de participare, numele și datele de contact ale operatorului economic în favoarea căruia a fost luăta o decizie de atribuire și, dacă este cazul, orice altă informație considerată utilă de autoritatea contractantă;
b) a încheiat contractul respectând, din proprie initiațivă, prevederile art. 205 alin. (1), termenele curgând în acest caz de la data publicării anunțului prevăzut la lit. a).”
Publicarea anunțului și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nu este necesară în următoarele situații:
“a) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. a)-c), iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 134.000 euro;
b) autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iar valoarea estimată a contractului de furnizare ori de servicii care urmează să fie atribuit este egală sau mai mic decât echivalentul în lei a 400.000 euro;
c) valoarea estimată a contractului de lucrări care urmează să fie atribuit este egală sau mai mică decât echivalentul în lei a 5.186.000 euro.”
Prevederile art. 28710 alin. (1) lit. c) din O.U.G. nr.34/2006 nu sunt aplicabile atunci când autoritatea contractantă, considerând că a respectat prevederile art. 150 sau, dupa caz, ale art. 158-160, a procedat după cum urmează:
“a) a comunicat ofertanților implicați decizia de atribuire a contractului, cu respectarea prevederilor art. 206 alin. (1) și (2) și ale art. 207, sub rezerva dispozițiilor art. 208; și
b) a încheiat contractul respectând, din proprie inițiativă, prevederile art. 205 alin. (1) și ale art. 206 alin. (3), termenele curgând în acest caz de la data transmiterii comunicării prevăzute la lit. a).”
Constatarea nulității contractului, în condițiile prevăzute la art. 28710 alin. (1) din O.U.G. nr.34/2006, se poate solicita și prin acțiune separată, în termen de:
“a) cel mult 30 de zile începând cu ziua următoare publicării anunțului de atribuire a contractului, în conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2), art. 48, 50 și 56, cu condiția ca respectivul anunț să conțină justificarea deciziei autorității contractante de a atribui contractul fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene; sau informării de către autoritatea contractantă a ofertanților și candidaților interesați cu privire la încheierea contractului, cu condiția ca informarea să fie însoțită de un rezumat al motivelor pertinente stabilite la art. 207, sub rezerva dispozițiilor art. 208. Această opțiune se aplică și în cazurile menționate la art. 205 alin. (3) lit. c);
b) cel mult 6 luni începând cu ziua următoare încheierii contractului, în cazurile în care nu au fost respectate condițiile prevăzute la lit. a).”
Hotărârea se pronunță în termen de 3 zile de la închiderea dezbaterilor și se comunică părților în cel mult 5 zile de la pronunțare. Hotărârea pronunțată în prima instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă de secția de contencios administrativ și fiscal a curții de apel. Recursul suspendă executarea și se judecă de urgență și cu precădere. În cazul admiterii recursului, instanța de recurs, modificând sau casând sentința, va rejudeca în toate cazurile litigiul în fond.
CAPITOLUL 3
Studiu de caz: cerere de ofertă din partea ministerului culturii
cu privire la încheierea unui acord cadru pentru servicii de transport aerian
În cadrul Ministerului Culturii funcționeză Direcția Achiziții, Administrativ și Investiții care are ca principal rol :
derulează procedurile prevăzute de lege și date în competența acestei structuri în scopul achiziționării de bunuri și servicii, în baza solicitărilor compartimenetelor funcționale ale ministerului;
exercită atribuțiile de specialitate cu privire la realizarea achizițiilor publice în sistem electronic (on-line), potrivit prevederilor legale în vigoare;
întocmește programul anual al achizițiilor publice al aparatului propriu al Ministerului Culturii, în funcție de bugetul aprobat, pe coduri C.P.V., în raport cu propunerile direcțiilor de specialitate, precum și listele de dotări independente pentru aparatul propriu al ministerului, pe baza propunerilor formulate de direcții, în conformitate cu prevederile bugetare, și le supune aprobării, potrivit legii;
efectuează modificări în programul anual al achizițiilor publice, respectiv introducerea de noi poziții sau modificarea celor existente, și monitorizează permanent achizițiile efectuate conform planului de achiziții aprobat;
organizează și efectuează toate operațiunile necesare desfășurării procedurilor de achiziții publice, altele decât cele care fac obiectul cumpărării directe, inclusiv a celor electronice, de la întocmirea documentației de elaborare și prezentare a ofertelor și până la încheierea contractelor, a actelor adiționale ale acestora, după caz, finanțate din bugetul administrației centrale aprobat cu această destinație, conform actelor normative în vigoare, pe baza specificațiilor tehnice, termenelor și condițiilor specifice în baza cărora se va atribui contractul de achiziție publică, precum și a caietului de sarcini, întocmite de compartimentele ce solicită achiziția;
Prin aceste sarcini personalul Direcției în baza referatului de necesitate emis de Compartimentul Afaceri Europene nr. 109/CAE/15.02.2011, încep demersurile pentru realizarea achiziției.
Conform art. 213 din OUG 34/2006 se va face în primul rând nota de estimare a valorii contractului de achiziție. În urma estimării valorii se poate sți ce procedură de achiziție va fi folosită.
Valoarea estimată este egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor contractelor de achiziție publică care se anticipează că vor fi atribuite în baza acordului-cadru respectiv, pe întreaga sa durată.
NOTA DE ESTIMARE A VALORII
Obiectul contractului de achiziție publică – achiziționare servicii de transport aerian.
Pentru asigurarea participării și pentru o bună implicare la importante acțiuni de promovare a culturii române în țară și în străinătate, atât în țări ale Uniunii Europene, cât și în state din afara acesteia, Ministerul Culturii va fi reprezentat de delegați desemnați pentru a participa în cadrul acestor evenimente interne și externe.
Deplasarea persoanelor delegate de Ministerul Culturii în țară și în străinătate la aceste întruniri, reuniuni, conferințe, simpozioane, manifestări cu participare națională și internațională este asigurată prin achiziționarea serviciilor de transport aerian în țară și străinătate.
Pentru estimarea valorii contractului de achiziție publică de servicii de transport aerian pentru asigurarea deplasărilor în iară și străinătate s-au utilizat datele cuprinse în anexele nr. 1 și 2 la prezenta Notă, după cum urmează:
DEPLASĂRI INTERNE:
Valorile efective din perioada contractuală anterioară și anume 9 luni din anul 2011 și 3 luni din anul 2012: un număr de 46 curse aeriene interne efectuate – în valoare de 30.044 lei fără TVA, rotunjire tarif bilete pe destinații interne 30.044 lei fără TVA, după cum reiese din următorul tabel:
DEPLASĂRI EXTERNE:
Valorile efective din perioada contractuală anterioară și anume 9 luni din anul 2011 și 3 luni din anul 2012: un număr de 201 curse aeriene externe efectuate – în valoare de 358.065 lei fără TVA, rotunjire tarif bilete pe destinații externe 358.065 lei fără TVA, după cum reiese din următorul tabel:
Valorile sunt raportate la 10 luni de derulare a acordului cadru precedent.
Pentru perioada aprilie 2012 – decembrie 2012 – 9 luni și ianuarie 2013 – martie 2013 – 3 luni, totalizând 12 luni de derulare a viitorului acordului cadru ce se va atribui urmare procedurii de achiziție publică, valoarea estimată cu luarea în considerare a celor 247 curse efectuate (46 curse interne + 201 curse externe) este:
(30.044 lei + 358.065 lei = 388.109 lei) / 10 luni x 12 luni = 465.730,80 lei fără TVA.
În baza referatului emis de Compartimentul Afaceri Europene nr. 109/CAE/15.02.2011, sunt estimate destinațiile pentru participarea delegaților Ministerului Culturii în cadrul metodei deschise de coordonare a reuniunilor grupurilor de lucru și a reuniunilor comitetelor tehnice ale grupurilor de lucru ad-hoc organizate de Comisia Europeană, precum și pentru conferințe, mese rotunde, workshop-uri, consultații ad-hoc neprevăzute ce vor apărea în timpul perioadei contractuale.
Pentru perioada contractuală sunt estimate și participările ce nu sunt cunoscute la momentul prezent și care vor fi stabilite după anunțarea agendelor de lucru ale președințiilor Consiliului Uniunii Europene.
Astfel, estimarea destinațiilor și a tarifului pentru asigurarea transportului aerian în baza acestui referat este conformă cu datele din tabelul următor:
Având în vedere faptul că achiziționarea biletelor de avion se realizează unitar în cadrul Ministerului Culturii, se consideră că valoarea rezultată la punctul II este inclusă în valoarea de la punctul I, valoare estimată conform acordului cadru precedent.
Astfel, valoarea estimată a contractului de achiziționare servicii de transport aerian în țară și străinătate cu durata de 12 luni (aprilie 2011 – decembrie 2012 – 9 luni și ianuarie 2013 – martie 2013 – 3 luni) este de:
(30.044 lei + 358.065 lei = 388.109 lei) : 10 luni = 38.810,90 lei estimat lunar x 9 luni în anul 2012 349.298,10 lei fără TVA, echivalentul valorii de 78.882,17 euro fără TVA la cursul din data de 04.02.2012 de 1 euro = 4,4281 lei,
(30.044 lei + 358.065 lei = 388.109 lei) : 10 luni = 38.810,90 lei estimat lunar x 3 luni în anul 2013 116.432,70 lei fără TVA, echivalentul valorii de 26.294,05 euro fără TVA la cursul din data de 04.02.2012 de 1 euro = 4,4281 lei,
Valoarea totală a contractului fiind de 349.298,10 lei (în anul 2012) + 116.432,70 lei (în anul 2013) = 465.730,80 lei fără TVA, echivalentul valorii de 105.176,22 euro fără TVA la
cursul din data de 04.02.2012 de 1 euro = 4,4281 lei.
Având în vedere că se va încheia un acord cadru pentru 12 luni pentru achiziționarea serviciilor de transport aerian, valoarea de 465.730,80 lei fără TVA reprezintă valoarea maximă estimată, iar valoarea minimă estimată se va considera suma de 100.000 lei fără TVA.
Numărul minim estimat de persoane delegate este de 100 persoane, numărul maxim de persoane delegate în total este de 465 persoane, luând în calcul un tarif mediu de 1000 LEI pe persoană delegată din partea MC pentru o deplasare internă și/sau externă.
Se constată faptul că la momentul initierii achiziției, sunt identificate cu certitudine destinațiile zborurilor, elementul incert fiind doar cel al numarului de bilete ce urmează a se achiziționa pe durata acordului-cadru. În urma evaluării, valoarea estimată este de 105.176,22 euro fără TVA.
Autoritatea contractantă în speță Ministerul Culturii are dreptul de a aplica procedura de cerere de oferte numai în cazul în care valoarea estimată, fără TVA, a contractului de achiziție publică este egală sau mai mică decât echivalentul în lei al următoarelor praguri:
b) pentru contractul de servicii: 134.000 euro;
Cererea de oferte se inițiază prin publicarea în SEAP a unei invitații de participare la procedura de atribuire, cu cel puțin 10 zile înainte de data limită de depunere a ofertelor.
În cazul în care Ministerul Culturii publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând cu data publicării invitației de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la această documentație, atunci aceasta are dreptul, în cazul atribuirii unui contract de furnizare de complexitate redusă, să reducă perioada cu 4 zile. Operatorul SEAP are obligația de a publica invitația de participare și, dacă este cazul, documentația de atribuire, în cel mult o zi de la primire.
Următoarea etapă în derularea procedurii de achiziție publică este modificarea programului anual al achizițiilor publice. Aceasta face parte din atribuțiile compartimentului specializat de achiziții publice sau din atribuțiile persoanei desemnate de către conducătorul autorității contractante să îndeplinească activitățile procesului de achiziție publică.
Programul anul se modifică atunci când apare o nouă necesitate ce nu a fost prevăzută.
Orice modificare a programului anual al achizițiilor publice se realizează pe baza necesităților transmise de celelalte compartimente ale autorității contractante. Modificarea programului anual al achizițiilor publice se avizează de compartimentul financiar-contabil și se aprobă de către conducătorul autorității contractante. El se modifică în conformitate cu prevederile art. 4 alin . 4 din HG 925/2006 – „După aprobarea bugetului propriu, autoritatea contractantă are obligația de a-și definitiva programul anual al achizițiilor publice în funcție de fondurile aprobate și de posibilitățile de atragere a altor fonduri.”
Conform art 213 (e) următorul pas în derularea achiziției este realizarea unei note justificative.
NOTĂ JUSTIFICATIVĂ
privind achiziționarea de servicii de transport aerian – prin procedura de cerere de oferte cu încheierea unui acord-cadru cu durata de 12 de luni
– Obiectul achiziției: Achiziționarea de servicii de transport aerian în țară și străinătate
– Codul de clasificare: CPV 60400000-2 : Servicii de transport aerian
– Modalitatea de atribuire : încheierea unui acord-cadru. Acordul-cadru urmează să se încheie cu un singur ofertant. Perioada previzionată pentru încheierea acordului-cadru este de 12 luni.
– Valoarea estimată a achiziției este de :
Valoarea estimată minimă a acordului-cadru pentru serviciile de transport public intern și extern este de 100.000 lei fără TVA iar valoarea estimată maximă este de 465.730,80 lei fără TVA (105.176,22 euro fără TVA la cursul BNR din data de 04.02.2012 de 1 euro = 4,4281 lei.).
– Poziția In Programul anual al achizițiilor publice pe anul 2012 – Poziția 48 – Servicii de transport aerian, capitolul „Bunuri și servicii”.
– Justificarea necesității, oportunității și eficienței achiziției:
Pentru asigurarea participării și pentru o bună implicare la importante acțiuni de promovare a culturii române în țară și în străinătate, atât în țări ale Uniunii Europene, cât și în state din afara acesteia, Ministerul Culturii va fi reprezentat de delegați desemnați pentru a participa în cadrul acestor evenimente interne și externe.
Creșterea vizibilității țării noastre în cadrul proiectelor importante de promovare a culturii în străinătate, precum și a reprezentării României la diverse organizații internaționale în care este membru se va realiza prin participarea delegaților numiți de minister.
Pentru deplasarea persoanelor delegate de Ministerul Culturii în țară și în străinătate la aceste întruniri, reuniuni, conferințe, simpozioane, manifestări cu participare națională și internațională este necesară asigurarea achiziționării serviciilor de transport aerian în țară și străinătate.
– Procedura de achiziție conform legii: Pentru achiziționarea serviciilor de transport aerian propunem inițierea procedurii de cerere de oferte în conformitate cu prevederile art. 124 din OUG nr. 34/2006 cu completările și modificările ulterioare, procedură ce se va finaliza cu încheierea unui acord cadru pentru 12 luni, conform art. 142 alin 2 din OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare.
– Criteriile de bază care vor fi avute în vedere la evaluarea ofertei
Criteriul aplicat pentru atribuirea contractului de achiziție publică este „prețul cel mai scăzut”.
Nota justificativă se aprobă de conducatorul autorității contractante, conform atribuțiilor legale ce îi revin, cu avizul compartimentului juridic, și constituie un înscris esențial al dosarului achiziției publice. În cazul în care urmează să fie aplicată procedura cererii de oferte, nota justificativă trebuie să conțină numai explicații cu privire la rezultatul estimării, conform regulilor prevăzute în cap. II secțiunea a 2-a din ordonanța de urgență, valorii contractului de achiziție publică care urmează să fie atribuit. După aprobarea notei justificative se trece la realizarea documentației de atribuire.
Conform art. 33 din OUG 34/2006 autoritatea contractantă are obligația de a preciza în cadrul documentației de atribuire orice cerință, criteriu, regulă și alte informații necesare pentru a asigura ofertantului/candidatului o informare completă, corectă și explicită cu privire la modul de aplicare a procedurii de atribuire.
Documentația de atribuire cuprinde în mod obligatoriu:
Secțiunea I – Fișa de date a achiziției (vezi ANEXA 4)
Secțiunea II – Caietul de sarcini ((vezi ANEXA 5)
Secțiunea III – Clauze contractuale obligatorii ((vezi ANEXA 6)
Secțiunea IV – Formulare (vezi ANEXA 7)
NOTA JUSTIFICATIVĂ
privind stabilirea criteriilor de calificare, atribuire și a factorilor de evaluare utilizați în cadrul procedurii de cerere de oferte pentru atribuirea contractului de achiziționare servicii de transport aerian în țară și în străinătate
CRITERII DE CALIFICARE
111.2.2) Capacitatea economică și financiară
III.2.1.b) Capacitatea de exercitare a activității profesionale
IV.2) CRITERII DE ATRIBUIRE
Documentația de atribuire a fost avizată de ANRMAP conform art. ART. 33^1 din OUG 34/2006.
La data deschiderii și la ora specificată în invitația de participare au fost deschise ofertele celor înscriși în SEAP. A fost încheiat procesul verbal de deschidere a ofertelor. Comisia de evaluare numită prin decizia conducătorului autorității contractante a evaluat ofertele existente eligibile în SEAP și a întocmit Raportul procedurii în care apare câștigătorul cerii de ofertă.
După expirarea perioadei legale de contestații autoritatea contractantă a încheiat cu câștigătorul cererii de oferte un acord cadru și un contract subsecvent.
În cazul în care autoritatea contractanta încheie acordul-cadru cu un singur operator economic, atunci acordul respectiv trebuie sa prevadă cel puțin obligațiile pe care operatorul economic și le-a asumat prin propunerea tehnică și prețul unitar pe care operatorul economic l-a prevazut în propunerea financiară și pe baza căruia se va determina prețul fiecărui contract atribuit ulterior.
Autoritatea contractantă are obligația de a atribui contractele de achiziție publică subsecvente acordului-cadru numai cu respectarea condițiilor tehnice și financiare stabilite în acordul-cadru respectiv.
CAPITOLUL 4
CONCLUZII ȘI PROPUNERI
Legea 193 din 26 iunie 2013, care a intrat în vigoare la data de 1 iulie, a eliminat obligativitatea organizării de licitații publice pentru anumite regii și companii de stat. Autoritățile contractante pot achiziționa direct produse sau servicii, dacă valoarea lor nu depășește 30.000 euro fără TVA în cazul achizițiilor de servicii si de produse și 100.000 euro fără TVA în cazul achizițiilor de lucrări, achiziția urmând să se realizeze pe bază de document justificativ.
Companiile naționale și regiile autonome care nu se încadrează în prevederile art. 8 și 9 din OUG 34/2006, inclusiv cele care acționează la nivel central în domeniile de apă, energie, transport sau poștă, dar al căror capital integral ori majoritar este deținut de un organism al statului, vor putea face achiziții publice fără organizarea unor licitații, în anumite condiții și cuantumuri, stabilite de noua lege a achizițiilor publice.
Potrivit art. 8 din OUG 34/2006, la care se face referire în noua lege a achizițiilor publice, autoritate contractantă este oricare organism înființat pentru a satisface nevoi de interes general fără caracter comercial sau industrial și care este finanțat, în majoritate, de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, se află în subordinea sau este supusă controlului unei autorități contractante sau unui alt organism de drept public, are în componența consiliului de administrație/organului de conducere sau de supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor numiți de către o autoritate contractantă sau de către un alt organism de drept public, oricare întreprindere publică ce desfășoară una sau mai multe dintre activitățile prevăzute la cap. VIII secțiunea 1 (apă, energie, transport, poștă), atunci când aceasta atribuie contracte de achiziție publică sau încheie acorduri-cadru destinate efectuării respectivelor activități.
Este evident că în cazul achiziției directe nu mai există nici un fel de concurență, iar contractele se vor încredința cui trebuie și degeaba ar mai descoperi vreo neregulă Curtea de Conturi, în condițiile în care, aceasta analizează modul în care au fost cheltuiți banii la circa un an de la cheltuirea lor, iar concluziile sunt prezentate într-un raport la aproape doi ani de la cheltuire.
În plus, rolul Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizitiilor Publice (ANRMAP) este redus la zero, instituția putând da cel mult o amendă, fără însă a avea posibilitatea întreruperii unui contract ilegal. Legea nr. 193/2013 a abrogat în întregime art. 2961 din O.U.G. nr. 34/2006, care reglementa dreptul acesteia de a cere în justiție anularea unor contracte de achizitie. De asemenea, dispare rolul Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor (CNSC), un alt arbitru al pieței achizițiilor publice.
Practic, noua legislație permite lipsa transparenței în achizițiile publice ale companiilor cu capital de stat și regiilor autonome, lucruri care permit fraude masive și alocări preferențiale de proiecte, fără nici un fel de control legislativ. Companiile de stat și regiile autonome nu trebuie să se mai supună nici unei reguli privind achizițiile de bunuri, servicii sau lucrări. Chiar dacă rămane în vigoare obligativitatea ca orice achiziție să fie în final notificată in SEAP, lucrul e practic inutil, firmele favorizate având acum poarta deschisă spre o serie de fraude, putând defalca, contractele prea mari pentru a se înscrie sub plafon.
Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, pusă în aplicare prin Hotărârea nr. 925/2006 și modificată ulterior de mai multe ori, constituie în prezent o legislație extrem de stufoasă și care abundă în excepții, cu multe trimiteri de la un articol la altul.
Printre anumite practici profund condamnabile din punctul de vedere al transparenței în achiziții publice, se introduc clauze de confidențialitate privind secretul comercial sau protecția drepturilor de proprietate intelectuală în contracte de achiziție publică ce sunt, de fapt, informații de interes public, așa cum specifică în mod expres legea.
La contestațiile de la procedurile de atribuire, nu există întotdeauna transparență, deși aparent gândit ca un mecanism care să asigure accesul egal al tuturor ofertanților la procedurile de achiziție publică, în realitate acest mecanism a ajuns să fie utilizat ca un mijloc de șicanare a autorității contractante sau a competitorului. Argumentele fiind destul de slabe pentru contestarea cu adevărat a rezultatului unei achiziții, în condițiile în care tocmai firmele se opun cel mai mult la accesul la toate documentele depuse în procesul de participare la o licitație, inclusiv la oferta tehnică.
Atunci când vorbim despre controlul și sancționarea celor care încalcă regimul achizițiilor
publice, Unitatea Centrală de Verificare a Achizițiilor Publice (UCVAP) – instituția responsabilă cu verificarea aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor, comunică informații echivoce din care nu înțelegem cu adevărat pentru ce a fost controlată și ce sancțiune s-a aplicat autorității în cauză. De asemenea autoritățile nu se întorc împotriva celor care contest nejustificat anumite rezultate ale procedurilor de atribuire.
Din presă aflăm despre situații în care conducători ai unor autorități publice (centrale sau locale) ajung să fie cercetați și chiar condamnați pentru fapte penale de corupție, majoritatea gravitând în jurul contractelor din bani publici.
În cadrul Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP) se găsesc categorii de informații utile atât unei autorități contractante cât și firmelor/publicului interesat de procesul achizițiilor
publice, dar nu sunt organizate de așa manieră încât o persoană interesată să urmărească întreg
procesul unei achiziții publice să beneficieze atât de informațiile inițiale (anunțul de atribuire, caietul
de sarcini) cât și de cele finale (contractul încheiat, orice alt act adițional până la Procesul Verbal
de recepție) într-un singur loc.
Majoritatea instituțiilor publice nu publică copii ale contractelor de achiziții publice sau ale celor de concesiune a serviciilor pe site-urile proprii de internet și nici alte informații legate de demararea procedurii de achiziție public, deși potrivit Legii nr. 544/2001, acestea reprezintă o informație de interes public, pe care orice cetățean interesat are dreptul de a o consulta.
O propunere de îmbunătățire a domeniului achizițiilor publice trebuie să vizeze în egală măsură problema eficientizării cheltuirii banilor publici prin contracte de achiziție.
Aici ar trebui luate în vedere două aspecte:
– Standardizarea unor categorii de prețuri pentru achiziții de bunuri, servicii și lucrări, cu un sistem de referință raportat la un interval de prețuri acceptat între prețul minim de achiziție și mergând până la un preț mai mare de exemplu cu 33% față de prețul minim.
– Analiza oportunității unor cheltuieli realizate de autoritățile contractante și aplicarea de sancțiuni pentru cheltuirea abuzivă și nejustificată a banilor publici, Această atribuție ar trebui să revină în sarcina Curții de Conturi.
O altă propunere ar fi modificarea substanțială a SEAP pentru ca acesta să fie mai transparent.
În primul rând, trebuie reverificate toate datele statistice introduse de autoritățile contractante și gândit un sistem tehnic care să blocheze orice tentativă (voluntară sau involuntară) de a introduce date eronate în sistem.
În momentul de față, există o bază de date cu sute de mii de câmpuri, și nu se pot gestiona, se
constată, nenumărate erori în bazele de date oficiale gestionate de instituțiile statului.
Sistemul Electronic al Achizițiilor Publice ar trebui gândit din perspectiva punerii la dispoziție a cetățenilor a cât mai multor informații accesibile.
Dacă afișarea informațiilor din SEAP ar fi gândită cu o asemenea optică, orice cetățean, indiferent de unde locuiește, ar putea interoga informațiile din SEAP pentru a se informa singur cu privire la volumul de achiziții făcute de autoritățile de care este interesat, sumele totale contractate într-un an, reperele achiziționate etc.
BIBLIOGRAFIE
N. Sută (coord.), Comerț internațional și politici comerciale contemporane, vol. I, Editura Independența Economică, Brăila, 1999
D. Hamon., I.S. Keller, Fondements et étapes de la construction européenne, PUF, Paris, 1997
Consiliul Concurenței, Mediul Concurențial Românesc – Evoluții în sectoare esențiale, București, 2011
Fundația Corona, Catalog de bune/rele practici în Achiziții Publice, Publicație editată în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziție în sprijinul societății civile în lupta împotriva corupției – Rețeaua Civică de Monitorizare a Achizițiilor Publice, Iași 2010
Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), Institutul pentru Politici Publice, Institutul Român de Training, Instrumente de monitorizare a achizițiilor publice, Editura Cornelius, Baia-Mare 2006
Institutul pentru Politici Publice, Transparența, corectitudine și competitivitate în procesul de achiziții publice din România, București, martie 2012
D.C. Dragoș, Contractul de achiziție publică, în „Curierul Judiciar” nr. 2/2006
Code de Marches Publics, Editios Litec. Paris 1999
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol.I, București, 2009
Dumitru Daniel Șerban „Verificarea legalității procedurilor, operațiunilor și actelor autorităților contractante în atribuirea contractelor de achiziție publică”, articol în Revista „Dreptul”, nr. 5/2007
Mădălin Irinel Niculeasa, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, 2012
Dumitru-Daniel Șerban, Achizitii publice. Teoria si practica jurisdictiei administrative, Editura Hamangiu, 2012
Dumitru A.P. Florescu, Coman Lucică, Achiziții publice, reglementare, atribuire, audit financiar, jurisprudență, editura Universul Juridic, 2013
Legislație națională
Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene (MOF 01.08.2013). Ghidul a fost adoptat prin Ordin comun al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice, al Ministrului Economiei, al Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, al Ministrului Transporturilor, respectiv al Ministrului Fondurilor Europene.
Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. (Monitorul Oficial nr. 387 din 28 iunie 2013).
Instrucțiunile nr. 1/2013, ale președintelui ANRMAP, emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin.1050 din 29.10.2012 privind aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale, obiectivul Convergență.
OUG nr. 52 / 2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin ANRMAP nr. 302/2011 – Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice privind aprobarea formularelor standard ale Procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
HG nr. 802/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul implementării instrumentelor structural.
HG nr. 801/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționareaAutorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
H.G. nr. 71 din 24/01/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
H.G. nr. 525 din 30/05/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
H.G. nr. 942 din 19/07/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
OUG nr. 30 din 12/04/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, cu modificările și completările ulterioare- Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 15 octombrie 2009.
Legea nr. 228 din 04/07/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
OUG nr. 34 din 19/04/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare- Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 31 decembrie 2010.
H.G. nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii – Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 27 iulie 2009.
Ordinul ANRMAP nr. 183 din 03/11/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media.
H.G. nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
H.G. nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
O.U.G. nr. 74 din 29/06/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Legea nr. 111 din 27/04/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Surse Internet:
http://www.anrmap.ro/
www.cnsc.ro
www.e-licitatie.ro
http://ec.europa.eu
BIBLIOGRAFIE
N. Sută (coord.), Comerț internațional și politici comerciale contemporane, vol. I, Editura Independența Economică, Brăila, 1999
D. Hamon., I.S. Keller, Fondements et étapes de la construction européenne, PUF, Paris, 1997
Consiliul Concurenței, Mediul Concurențial Românesc – Evoluții în sectoare esențiale, București, 2011
Fundația Corona, Catalog de bune/rele practici în Achiziții Publice, Publicație editată în cadrul proiectului finanțat de Uniunea Europeană prin programul Facilitatea de Tranziție în sprijinul societății civile în lupta împotriva corupției – Rețeaua Civică de Monitorizare a Achizițiilor Publice, Iași 2010
Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), Institutul pentru Politici Publice, Institutul Român de Training, Instrumente de monitorizare a achizițiilor publice, Editura Cornelius, Baia-Mare 2006
Institutul pentru Politici Publice, Transparența, corectitudine și competitivitate în procesul de achiziții publice din România, București, martie 2012
D.C. Dragoș, Contractul de achiziție publică, în „Curierul Judiciar” nr. 2/2006
Code de Marches Publics, Editios Litec. Paris 1999
Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, Manual operațional pentru atribuirea contractelor de achiziție publică, vol.I, București, 2009
Dumitru Daniel Șerban „Verificarea legalității procedurilor, operațiunilor și actelor autorităților contractante în atribuirea contractelor de achiziție publică”, articol în Revista „Dreptul”, nr. 5/2007
Mădălin Irinel Niculeasa, Legislația achizițiilor publice. Comentarii și explicații, Editura C.H. Beck, 2012
Dumitru-Daniel Șerban, Achizitii publice. Teoria si practica jurisdictiei administrative, Editura Hamangiu, 2012
Dumitru A.P. Florescu, Coman Lucică, Achiziții publice, reglementare, atribuire, audit financiar, jurisprudență, editura Universul Juridic, 2013
Legislație națională
Ghidul privind principalele riscuri identificate în domeniul achizițiilor publice și recomandările Comisiei Europene (MOF 01.08.2013). Ghidul a fost adoptat prin Ordin comun al Ministrului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, al Ministrului Mediului și Schimbărilor Climatice, al Ministrului Economiei, al Ministrului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, al Ministrului Transporturilor, respectiv al Ministrului Fondurilor Europene.
Legea privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2012 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii. (Monitorul Oficial nr. 387 din 28 iunie 2013).
Instrucțiunile nr. 1/2013, ale președintelui ANRMAP, emise în aplicarea prevederilor art. 188 alin. (2) lit. d) și art. 188 alin. (3) lit. c) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin.1050 din 29.10.2012 privind aprobarea procedurii de atribuire aplicabile beneficiarilor privați de proiecte finanțate din instrumente structurale, obiectivul Convergență.
OUG nr. 52 / 2011 pentru modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
Ordin ANRMAP nr. 302/2011 – Ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice privind aprobarea formularelor standard ale Procesului-verbal al ședinței de deschidere a ofertelor și Raportului procedurii, aferente procedurilor de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
HG nr. 802/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul implementării instrumentelor structural.
HG nr. 801/2011 – Hotărâre pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 525/2007 privind organizarea și funcționareaAutorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
H.G. nr. 71 din 24/01/2007 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii.
H.G. nr. 525 din 30/05/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
H.G. nr. 942 din 19/07/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
OUG nr. 30 din 12/04/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică, cu modificările și completările ulterioare- Text actualizat prin produsul informatic legislativ LEX EXPERT în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 15 octombrie 2009.
Legea nr. 228 din 04/07/2007 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 30/2006 privind funcția de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziție publică.
OUG nr. 34 din 19/04/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare- Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 31 decembrie 2010.
H.G. nr. 925 din 19/07/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii – Text actualizat în baza actelor normative modificatoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la 27 iulie 2009.
Ordinul ANRMAP nr. 183 din 03/11/2006 privind aplicarea dispozițiilor referitoare la contractul de publicitate media.
H.G. nr. 1660 din 22/11/2006 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică prin mijloace electronice din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii
H.G. nr. 782 din 14 iunie 2006 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare al Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor.
O.U.G. nr. 74 din 29/06/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Legea nr. 111 din 27/04/2006 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 74/2005 privind înființarea Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice.
Surse Internet:
http://www.anrmap.ro/
www.cnsc.ro
www.e-licitatie.ro
http://ec.europa.eu
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Proceduri Si Modalitati DE Atribuire A Contractelor DE Achizitie Publica (ID: 129218)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.