Politica Externa a Sua a Condus Mai Degraba la Raspandirea Terorismului Decat la Diminuarea Lui

Terorismul nu are o definiție unanim acceptată. Dificultatea definirii provine atât din complexitatea sa cât și dintr-o largă divergență de poziții ale persoanelor, organizațiilor sau statelor implicate în lupta antiteroristă. Cea mai simplă definiție este cea de "scop și metodă":

,,Terorismul este o tactică de luptă neconvențională folosită pentru atingerea unor obiective politice. El se bazează pe acte de violență spectaculară acționate asupra unor populații neimplicate în mod direct în conflict dar cu potențial de presiune asupra conducerii (stat , organizații, categorii sociale sau, împotriva unui grup de persoane civile) în sensul scontat de teroriști – producerea unui efect psihologic generalizat de panică și intimidare, augmentat de folosirea manipulativă a mediei, cu scopul atingerii unui obiectiv greu de realizat prin mijloace democratice sau convenționale.’’

Începutul terorismului ca formă a violenței a apărut la începutul vieții omului pe pământ. Religia a constituit motivul unor dezlănțuiri cu violență a oamenilor. A apărut o serie de curente, unele grupuri l-au renegat pe Dumnezeu, au recurs la acte de teroare, la asasinate. Erau fracțiuni care aveau convingerea că se apropie „ceasul mântuirii” și că  lupta împotriva necredincioșilor este o dovadă în fața lui Dumnezeu a credinței adevărate.

Cea mai puternică și dură ripostă a fost cea a legiunilor romane, între care Templul – centrul ritual al iudaismului – și decimarea populației evreiești, care a determinat diaspora sa istorică.

Cel mai puternic masacru a avut loc la Masada în anul 70 î.Hr, când s-a petrecut ultima redută a rezistenței antiromane.

În antichitate, teroarea era un instrument al politicii războiului. Această teroare a fost folosită ca instrument al luptei politice dintre diverse grupuri, ce întreținea puterea într-un stat.

Asasinatul politic și teroarea politică au fost fenomene folosite de romani.

În evul mediu, la fel ca și în antichitate, teroarea a fost generată de lupta între religii, ce a dominat în principal conflictele epocii, precum și lupta între grupurile rivale, ce doreau accesul la conducerea politică a statului. Multe asasinate au existat în Orientul Apropiat.

Sfârșitul secolului XX a debutat cu prăbușirea comunismului ca sistem totalitar. Echilibrul reprezentat de supraputerile S.U.A. și U.R.S.S. s-a rupt în favoarea S.U.A, aceasta devenind unica superputere a lumii.

A căpătat accente deosebite mai ales încercarea  teroriștilor de a impune fundamentalismul islamic, în lupta dintre islam și creștinism, dintre arabi și americani.

Printre cele mai sângeroase acte teroriste le enumerăm pe următoarele:

•      atacul  terorist cu un automobil capcană, produs la 26 februarie 1993, într-o parcare din New York, rezultatul final fiind 6 morți și 1.042 răniți;

•      explozia unui automobil capcană din 13 noiembrie 1995 de la Riad, în care au murit 5 americani, 25 indieni, fiind rănite 60 de persoane , din care 34 americani;

•      explozia unui automobil-capcană din 25 iunie 1996, de la Cartierul General al Aviației americane de la Khobar, în Arabia Saudită, soldat cu uciderea a 19 militari și rănirea a peste 300;

•      masacrarea de către un comando, alcătuit din 5 teroriști islamiști, la data de 17 noiembrie 1997, la Luxor, în Egipt, a 50 de turiști și 4  egipteni. Teroriștii au mutilat oribil 20 de turiști, după care i-au omorât;

•      atacul, prin exploziile succesive a două bombe, în anul 1998, asupra ambasadelor americane de la Nairobi (Kenya) și Dar es Salam (Tanzania). Actele teroriste s-au soldat cu uciderea: la Nairobi a 247 de persoane(12 americani) și peste 4.500 de răniți; la Dar es Salam cu uciderea a 11 persoane și rănirea a peste 100 .

La originea acestor acte teroriste a fost organizația Al – Qaida.

În fosta Iugoslavie, în Cecenia și Afganistan au avut loc acte teroriste soldate cu mii de victime.

După anul 1989, în spațiul ex-iugoslav au apărut acte de terorism, care sunt încă judecate de Tribunalul internațional pentru fosta Iugoslavie.

Terorismul se manifestă și în spațiul ex-sovietic, ca urmare a dezmembrării fostei Uniuni Sovietice, mișcarea separatiștilor ceceni fiind reprezentativă în acest sens.

Cel mai agresiv terorism, permanentizat, se manifestă în Orientul Mijlociu, în spațiul israeliano-palestinian, fiind generat de lupta de aproape o jumătate de secol a poporului palestinian pentru crearea propriului stat.

Dar în ciuda tuturor precedentelor istorice, terorismul, așa cum se exercită și la începutul mileniului trei, este în mare măsură o activitate specifică zilelor noastre.

Se poate afirma că progresele tehnologice și interdependența mondială crescândă au conferit teroriștilor o mobilitate nouă, obiective și arsenale noi, precum și perspectiva sigură și apropiată, că acțiunile lor spectaculoase se vor bucura neîntârziat de o publicitate mondială. Mai mult, schimbările din ultimii ani în climatul politic și economic au creat un mediu ceva mai prielnic operațiunilor de natură teroristă.

Într-adevăr,  în ultimii ani s-a înregistrat o ascensiune atât de pronunțată a actelor teroriste, încât unii specialiști au avertizat că ar fi posibil să ne aflăm la începutul unei adevărate ere a terorismului. Printre altele, s-a constatat o creștere însemnată a numărului de grupări teroriste active, ca și a numărului de țări în care operează. De asemenea, cooperarea internă și internațională dintre grupările teroriste a crescut substanțial.

Evenimentele deosebit de grave produse în Statele Unite ale Americii în 11 septembrie 2001 și cele care au avut loc ulterior în Anglia și în alte țări au marcat profund evoluția societății umane contemporane, demonstrând că terorismul internațional a devenit astăzi un fenomen amenințător la adresa securității mondiale și de sfidare a păcii și a democrației, a vieții și libertății persoanei.

La 11 septembrie 2001, 18 teroriști sinucigași, printr-o acțiune conjugată, pun stăpânire pe patru avioane civile americane ce efectuau zboruri pe rute interne, cu mulți pasageri la bord. Două dintre aceste avioane sunt „catapultate” de teroriști, la 20 de minute  unul după altul, în cele două turnuri de la World Trade Center din New York, care se prăbușesc pe rând în „gol”. Apoi, într-un interval de aproximativ 30 de minute de la prăbușirea celui de-al doilea Turn, un alt avion a lovit Pentagonul. Al patrulea avion deturnat, care se îndrepta probabil spre Casa Albă, s-a prăbușit în Pennsylvania.

Masacrul s-a soldat cu 3.000 de victime omenești din peste 60 de țări ale lumii. Ca suspect nr.1 a fost Ossama bin Laden, prin Organizația Al Qaeda.

Cu toate măsurile luate ulterior, bombardamentele americane în Afganistan, îndepărtarea talibanilor de la putere, Ossama bin Laden nu a fost prins. În luna martie 2003, S.U.A. a atacat Irakul (fără nici o legitimitate), ignorând rolul ONU și opoziția Franței și Germaniei.

Acest război purtat de S.U.A. și aliatul său fidel, Marea Britanie, a fost în primul rând un război împotriva dictatorului Saddam Hussein și a crimelor pe care acesta le-a comis împotriva poporului irakian, precum și războiul cu Iranul, în perioada  ’80 – ’90, sau anexarea Kuweitului, în anul 1990.

Un alt atentat terorist după 11 septembrie a fost cel din 11 martie 2004, la Madrid (Spania). În gara Atocha, în patru trenuri pline cu  călători au explodat patru bombe. Evenimentul terorist s-a soldat cu 190 de morți (printre care și 16 români) și 1.900 răniți. Atentatul a fost atribuit tot organizației Al Qaeda.

În concluzie, trebuie să precizăm că periculozitatea terorismului este pusă cât se poate de clar în evidență, chiar de principalele sale caracteristici, astfel:

•      terorismul internațional se prezintă sub forma unei multitudini de acte criminale: asasinate sau omucideri, răpiri, extorcări, incendieri,distrugeri sau asociere de alte acte, care sunt considerate de toate națiunile drept criminale;

•      terorismul internațional este de obicei motivat politic. Un grup politic extremist , convins de justețea cauzei sale, recurge la mijloace violente pentru a o susține, mijloace care încorporează unul din actele menționate. Deseori,violența se exercită asupra unor oameni nevinovați, persoane care nu au nicio legătură cu motivarea actului terorist;

•      terorismul contemporan depășește granițele naționale prin alegerea unei ținte sau a unor victime străine, prin comiterea actului terorist într-o țară străină sau prin efortul depus pentru influențarea politicii unui guvern străin.

Dar intr-o țară unde domnește ,,tirania majorității’’ precum o descrie in lucrarea sa Alexis de Tocqueville ,,Despre democrație în America’’ unde,, puterea majorității’’ are puterea de influnță și de decizie asupra politicilor publice, unde nu există nici un mecanism care sa-i ,,apere’’ , pe cei mai puțini de cei mulți ,,Tirania majorității decurge din faptul că nici o putere declarată absolută, inclusiv cea a majorității populare, nu poate fi limitată sau echilibrată în practica politică. În acest context, puterea politică „absolută” se referă la autoritatea politică supremă a majorității populare în toate sferele de decizie (Maletz, 2002, p. 752)’’. eu consider că acest exemplu, cel American, mă face să mă aplec mai mult către teoria filosofică a lui Thomas Hobbes, asupra descrierii naturii omului, in care omul nefiind constrâns de o putere și care sa-i asigure pe deplin proprietățiile(fie ele materiale, propria viață), el acționează prin aș lua măsuri de siguranță în cazul S.UA și nu numai prin achiziționarea armelor letale.Într-o țară in care chiar și in zilele noastre gasește de cuvință să raspundă la violentă cu violență, unul dintre exemple fiind pedeapsa cu moartea care încă este valabilă în 32 de state inclusiv, alt exemplu fiind lupta împotriva terorismului, unde S.U.A a abuzat de violență și chiar a propagat-o prin politicile externe, impotriva statelor și în consecință asupra populației civile din acestea, din care se crede că ar proveni și ar finanța celulele teroriste. După analiza evenimentelor recente, care au avut loc în Europa, constatăm o creștere îngrijărotătoare a evenimentelor teroriste, produse de rețeau teroristă ISIS, acțiunile acestei rețele fiind tot din cauze religioase, din puctul meu de vedere cred că aceste problemă necesită o altfel de abordare antrenând organismele înternaționale în rezolvarea acestor stări conflictuale, SUA si-a dovedit clar limitele în rezolvarea problemei terorismului la nivel global.

BIBLIOGRAFIE:

http://ro.wikipedia.org/wiki/Terorism

TERORISMUL – REPERE ISTORICE

Alexis de Tocqueville ,,Despre democrație în America’’

Donald J.Maletz ,,The Journal Of Politics, Vol.64 , No.3, August 2003, Pp. 741-763’’

http://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/20571454

Similar Posts

  • Reabilitarea

    === c4bead3c72e537f1895adbbff35bc636e18dcdc2_128877_1 === CAPITOLUL I Introducere Instituția reabilitării Reabilitarea este o instituție juridică care înlătură consecințele unei condamnări. Potrivit art. 527 din Noul Cod penal, reabilitarea face să înceteze din decăderile și interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă din condamnare. Reabilitarea reprezintă o instituție a dreptului material și nu a dreptului procesual penal, întrucât determină…

  • Dreptul Comunitar European

    CUPRINS CAPITOLUL I CONSIDERAtII INTRODUCTIVE CAPITOLUL II PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA DREPTULUI COMUNITAR EUROPEAN Sectiunea I Ordinea juridica de drept comunitar – o noua ordine juridica Sectiunea a II-a Relatiile dintre dreptul international si dreptul intern al statelor – teorii formulate in doctrina juridica Sectiunea a III-a Raporturile dintre dreptul comunitar si dreptul intern al…

  • Linistea din Valea Plangerii

    Liniștea din valea plângerii Prefață Vreau să precizez încă de la începutul acestei cărți religioase, că toate învățăturile și pildele din conținutul ei, sunt pur și simplu ideile ascultate și învățate de mine de la predicile preotului meu duhovnic Manea Constantin, de la slujbele la care am luat parte pe timp de 6 luni. Eu…

  • Atributiile Si Functionarea Consiliilor Locale

    CUPRINS Pag. CAPITOLUL I – Atributiile si functionarea consiliilor locale……………………………………………………………….….4 1.CONSIDERAȚII GENERALE ………………………………………. …………4 1.1.Evoluția reglementării consiliilor locale in România …….………………5 1.2.Principiile administrației publice locale ……………………………………..7 CAPITOLUL II …………………………………………………………..……14 2.NATURA JURIDICĂ, ROLUL ȘI CARACTERELE CONSILIILOR LOCALE ÎN SISTEMUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE ..…………………14 2.1.Caracterele consiliilor locale ………………………………………….15 CAPITOLUL III ………………………..……………………………..…….18 3.FORMAREA CONSILIILOR LOCALE ……………………….…………………18 3.1.Depunerea candidaturilor …………………………………………………………19…

  • Rolul Constitutiei In Sistemul Constitutional din Romania

    PARTEA I – CONSTITUȚIA ÎN SISTEMUL JURIDIC NORMATIV TITLUL I – DESPRE ROLUL CONSTITUȚIEI ÎN SISTEMUL CONSTITUȚIONAL DIN ROMÂNIA Capitolul 1.Constituție, constituționalitate și constituționalism sect.1. Noțiunea de Constituție. Conținutul normativ al Constituției sect. 2. Despre constituționalitate și constituționalism Capitolul 2.Fundamentarea supremației Constituției sect. 1. Supremația Constituției 1.1. Conceptul de supremație a Constituției 1.2. Fundamentarea științifică…

  • Sistemul Institutional al Uniunii Europene

    Cuprins TOC \t "heading 1, 1,heading 2, 2,heading 3, 3" Argument PAGEREF _Toc \h 4 Capitolul I. Perspective sociologice asupra instituțiilor și instituționalismului PAGEREF _Toc1 \h 6 I.1 Noțiuni generale PAGEREF _Toc2 \h 6 I.2 Aspecte privind principiile ce guvernează activitatea instituțiilor comunitare PAGEREF _Toc3 \h 10 Capitolul II. Sistemul instituțional al Uniunii Europene PAGEREF…