Norme Specifice de Exercitare a Activitatii de Audit Public Intern In Cadrul Primariei Municipiului Bistrita

CUPRINS

PARTEA a I – a

APLICAREA NORMELOR METODOLOGICE SPECIFICE EXERCITĂRII ACTIVITĂȚII DE AUDIT PUBLIC INTERN ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BISTRIȚA

CAPITOLUL I

ORGANIZAREA AUDITULUI PUBLIC INTERN ÎN CADRUL PRIMĂRIEI MUNICIPIULUI BISTRIȚA

Cadrul general

În România, auditul intern în sectorul public este reglementat prin Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, care stabilește cadrul organizatoric și funcțional al auditului intern pentru entitățile din sectorul public.

Odată cu modificarea Normelor generale privind exercitarea activitătii de audit public intern prin HG nr.1086/2013 si abrogarea OMFP 38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern, a apărut si necesitatea elaborării normelor specifice, cu scopul de a reglementa organizarea și exercitarea activității de audit public intern în cadrul Primăriei municipiului Bistrita și a unităților subordonate/în coordonare. Normele specifice au rolul de a explica cât mai precis modul de aplicare a prevederilor din cadrul Normelor generale precum și de a asigura o abordare unitară în procesul de realizare a auditului intern în sistemul primăriei.

Auditul intern contribuie la îmbunătățirea proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță precum și la crearea unui plus de valoare și la îmbunătățirea funcționării entității.

Primăria Bistrița administrează o unitate administrativ teritorială cu o populație de 77.005 (estimare recensamânt 2011) locuitori și următoarele localități componente: Bistrița, Unirea, Viișoara, Sigmir, Slătinița, Ghinda, Sărata. Primarul este ordonator principal de credite cu atribuții prevăzute în Legea nr. 215/2001, republicată.

Primăria are în subordine/coordonează un total de 34 entități care sunt ordonatori terțiari de credite (Anexa). Acestea nu au obligația elaborării de norme specifice de audit public intern, datorită faptului că nici una dintre ele nu are organizat compartiment de audit public intern. În cazul în care în cadrul vreunei entități din cele 34 se va înființa un compartiment de audit public intern, ordonatorul principal de credite va hotarî asupra elaborării de norme specifice sau aplicare a celor elaborate de primărie.

1.2. Structura de audit public intern la nivelul primăriei municipiului Bistrița – organizare și funcționare

Serviciul de audit public intern asistă conducerea entității/structurii auditate în realizarea obiectivelor și furnizează evaluări obiective și detaliate cu privire la legalitatea, regularitatea, economicitatea, eficiența și eficacitatea activităților și operațiunilor entității.

La nivelul ordonatorului principal de credite, în cadrul aparatului propriu al primăriei municipiului Bistrița este organizat un serviciu de audit intern cu 7 auditori și un șef de serviciu. Pentru cele 34 de structuri aflate în subordine/coordonare, activitatea de audit intern este asigurată de acest serviciu.

În condițiile actuale de austeritate economică, blocare a posturilor, în echilibru cu politicile de apărare a patrimoniului, respectarea actelor normative și menținerea sub control a riscurilor, nivelul de serviciu audit intern este adecvat și dimensionat ca o structură rațională.

Serviciul Audit Public Intern al Primăriei municipiului Bistrița este subordonat celui mai înalt nivel al conducerii, respectiv primarului municipiului Bistrița, asigurându-se astfel independența necesară desfășurării activității de audit intern, în scopul unei evaluări obiective a disfuncțiilor constatate și formularea unor recomandări adecvate soluționării acestora. Raportarea activității se face către acesta.

Misiunea Serviciului de audit public intern este de a acorda consultanță și asigurări privind eficacitatea sistemelor de management al riscurilor, de control și de guvernanță, contribuind la obținerea plusvalorii și oferind recomandări pentru îmbunătățirea acestora.

Obiectivele Serviciului de audit public intern sunt:

– asigurarea bunei administrări a fondurilor publice;

– asigurarea unor sisteme contabile si informatice fiabile;

– repectarea legalitătii si conformitătii;

– îmbunătățirea managementului riscului, a controlului intern și a guvernanței;

– îmbunătătirea eficienței și eficacitătii operațiilor.

Obiectivul general al auditului public intern în cadrul primăriei municipiului Bistrița îl reprezintă îmbunătățirea managementului acesteia și poate fi atins, în principal, prin:

a) activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante, efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independentă a proceselor de management al riscurilor, de control și de guvernanță;

b) activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în entitățile publice, fără ca auditorul intern să își asume responsabilități manageriale;

Misiunile de asigurare pot fi:

a) misiuni de audit de regularitate/conformitate;

b) misiuni de audit al performanței;

c) misiuni de audit de sistem.

Misiunile de consiliere pot fi:

a) misiuni de consiliere formalizate;

b) misiuni de consiliere cu caracter informal;

c) misiuni de consiliere pentru situații excepționale.

Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul primăriei municipiului Bistrița pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control managerial. Auditul public intern se exercită inclusiv asupra activităților entităților subordonate și aflate în coordonare.

Atribuțiile Serviciului audit public intern

1.3.1. Elaborează norme metodologice privind exercitarea activității de audit public intern specifice primăriei municipiului Bistrița avizate de către UCAAPI – Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice, Biroul Audit public intern – Cluj Napoca.

Pentru avizarea normelor proprii specifice, primăria municipiului Bistrița are obligația de a transmite UCAAPI, în termen de 90 de zile lucrătoare, de la data luării deciziei de elaborare/actualizare, cu aprobarea primarului, proiectul de norme proprii semnat pe fiecare pagină de șeful Serviciului de audit public intern.

Clarificările, modificările și completările la proiectele de norme, venite din partea UCAAPI, se vor realiza de către Serviciul de audit public intern inițiator al normelor; în acest caz termenul de avizare se va prelungi în mod corespunzător în funcție de data la care sunt transmise normele revizuite.

1.3.2. Elaborează proiectul planului multianual de audit public intern și, pe baza acestuia, proiectul planului anual de audit public intern.

Metodologia elaborarii acestor planuri este prezentată la punctul 2.4.1.

1.3.3. Efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar și control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficiență și eficacitate.

Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităților desfășurate in cadrul primăriei municipiului Bistrița, inclusiv din entitățile aflate în subordine/în coordonare, cu privire la formarea și utilizarea fondurilor publice, precum și la administrarea patrimoniului public.

Serviciul de audit public intern auditează, cel puțin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele:

a) activitățile financiare sau cu implicații financiare desfășurate de primărie din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din finanțare externă;

b) plățile asumate prin angajamente bugetare și legale, inclusiv din fondurile comunitare;

c) administrarea patrimoniului, precum și vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului sau al primăriei;

d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al primăriei;

e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare și stabilire a titlurilor de creanță, precum și a facilităților acordate la încasarea acestora;

f) alocarea creditelor bugetare;

g) sistemul contabil și fiabilitatea acestuia;

h) sistemul de luare a deciziilor;

i) sistemele de conducere și control, precum și riscurile asociate unor astfel de sisteme;

j) sistemele informatice.

Misiunile dispuse de UCAAPI se cuprind în planul anual de audit public intern al compartimentelor de audit public intern, se realizează în bune condiții și se raportează în termenele fixate. Modalitatea de planificare, derulare, realizare și raportare respectă în totalitate procedura stabilită de UCAAPI.

1.3.4. Informează UCAAPI despre recomandările neînsușite de către conducătorul entității publice auditate. Serviciul de audit public intern transmite la UCAAPI sinteze ale recomandărilor neînsușite de către conducătorul entității publice auditate și consecințele neimplementării acestora, însoțite de documentația relevantă în termen de 10 zile calendaristice de la încheierea trimestrului;

1.3.5. Raportează periodic la UCAAPI, asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor.

Serviciul de audit public intern transmite la UCAAPI, la solicitarea acestuia, rapoarte periodice privind constatările, concluziile și recomandările rezultate din activitatea lor de audit intern.

1.3.6. Elaborează raportul anual al activității de audit public intern care prezintă modul de realizare a obiectivelor compartimentului de audit public intern.

Raportul anual al activității de audit public intern cuprinde următoarele informații minimale: constatări, recomandări și concluzii rezultate din activitatea de audit public intern, progresele înregistrate prin implementarea recomandărilor, iregularități sau posibile prejudicii constatate în timpul misiunilor de audit public intern, precum și informații referitoare la pregătirea profesională.

Serviciul de audit public intern transmite raportul anual privind activitatea de audit intern până la data de 31 ianuarie a anului următor, pentru anul încheiat, sau la data solicitată de UCAAPI precum și o copie a acestuia către Camera de Conturi Bistrița Năsăud până la data de 31 martie a anului următor celui pentru care s-a elaborat raportul.

1.3.7. Raportează imediat primarului și structurii de control intern abilitate iregularitățile sau posibilele prejudicii identificate în realizarea misiunilor de audit public intern.

Iregularitățile sau posibilele prejudicii constatate de auditorii interni sunt raportate primarului și structurii de control abilitate, în termen de 3 zile lucrătoare de la constatare.

Auditorul intern propune, după caz, suspendarea misiunii de audit public intern în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, cu acordul primarului – ordonator principal de credite, dacă din analiza preliminară a verificărilor efectuate se estimează că prin continuarea acesteia nu se ating obiectivele de audit intern (limitarea accesului, informații insuficiente ș.a.).

Cazurile de iregularități sau posibile prejudicii identificate se cuprind în raportările periodice și anuale.

CAPITOLUL II

NORMELE APLICABILE SERVICIULUI AUDIT PUBLIC INTERN ȘI AUDITORILOR INTERNI

2.1. Codul privind conduita etică a auditorului intern

Codul privind conduita etică a auditorului intern are scopul de a crea cadrul etic necesar desfășurării profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să își îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii instituției sau autorității publice în care își desfășoară activitatea.

Codul privind conduita etică a auditorului intern cuprinde principiile și regulile de conduită ce trebuie aplicate și respectate de auditori auditorii interni în desfășurarea activității lor și este aprobat prin ordin al ministrului finanțelor publice.

2.2. Normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern – elaborare

Serviciul de audit public intern elaborează norme metodologice specifice primăriei municipiului Bistrița cu privire la exercitarea activității de audit public intern în baza cărora își desfășoară activitatea.

Normele metodologice specifice susmenționate se elaborează în conformitate cu normele metodologice generale aprobate prin HG. nr. 1086/2013, Codul privind conduita etică a auditorului intern și buna practică în domeniul auditului intern. Aceste norme sunt supuse avizării de către UCAAPI, în termen de 90 de zile de la luarea deciziei de elaborare/actualizare a normelor.

2.3. Norme de calificare ale auditului public intern

2.3.1. Misiune, competențe și responsabilități

Rolul și obiectivele auditului public intern, tipurile de audit intern, atribuțiile și principiile aplicabile Serviciului de audit public intern și auditorului intern, precum și condițiile și regulile de derulare a misiunilor de audit public intern sunt definite în Carta auditului intern.

Carta auditului intern menționează poziția Serviciului de audit public intern în cadrul primăriei municipiului Bistrița, definește sfera de activitate a auditului intern, drepturile și obligațiile auditorilor interni. Acest document este elaborat de către Serviciul de audit public intern, se prezintă la UCAAPI pentru viză, în dosar separat, odată cu depunerea pentru avizare a normelor specifice și este aprobat de către primar.

2.3.2. Independență și obiectivitate

a) Independența organizatorică.

Serviciul de audit public intern funcționează în subordinea directă a primarului municipiului Bistrița, exercitând o funcție distinctă și independentă de activitățile primăriei.

Prin atribuțiile sale, Serviciul de audit public intern nu trebuie să fie implicat în exercitarea activităților auditabile sau în elaborarea procedurilor specifice, altele decât cele de audit intern.

Activitatea de audit public intern nu trebuie să fie supusă ingerințelor de nicio natură, începând de la stabilirea obiectivelor de audit, realizarea efectivă a lucrărilor specifice misiunii și până la comunicarea rezultatelor acesteia.

Șeful Serviciului de audit public intern participă, în măsura în care se solicită acest lucru, la reuniunile conducerii primăriei sau ale oricărei altei comisii, oricărui altui consiliu sau comitet cu atribuții în domeniul guvernanței entității, managementului riscului și controlului.

b) Obiectivitate individuală.

Auditorii interni trebuie să aibă o atitudine imparțială, să nu aibă prejudecăți și să evite conflictele de interese, să își îndeplinească atribuțiile în mod obiectiv și independent, cu profesionalism și integritate, potrivit normelor și procedurilor specifice activității de audit public intern.

2.3.3. Numirea, respectiv destituirea șefului Serviciului audit public intern

Numirea, respectiv destituirea șefului Serviciului de audit public intern la nivelul primăriei municipiului Bistrița se face de către primar, cu avizul UCAAPI;

Pentru numirea, respectiv destituirea șefului Serviciului de audit public intern, la nivelul UCAAPI se constituie, în funcție de necesități, o comisie de avizare constituită din:

a) conducătorul UCAAPI;

b) auditori interni, desemnați de conducătorul UCAAPI;

c) secretarul comisiei, care are responsabilități administrative, stabilit prin dispoziție a conducătorului UCAAPI.

Numărul auditorilor interni desemnați în comisia de avizare este stabilit de conducătorul UCAAPI.

2.3.3.1. Numirea șefului Serviciului de audit public intern

Candidații pentru funcția de șef al Serviciului de audit public intern depun la UCAAPI, responsabil cu atribuția de avizare, următoarele documente:

a) curriculum vitae;

b) minimum două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern;

c) o lucrare de concepție privind organizarea și exercitarea auditului intern la entitate publică;

d) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni.

Avizarea candidaților se face în termen de 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor, prin analizarea acestora și prin consultări directe.

Procedura de avizare a șefilor compartimentelor de audit public intern din cadrul entităților publice se realizează prin analiza documentațiilor depuse și organizarea unui interviu, care este stabilit cu cel puțin două zile lucrătoare înainte de data termenului-limită de avizare.

Membrii comisiei de avizare acordă note de la 1 la 10 și stabilesc calificativul final, astfel:

a) slab, pentru medii sub 7;

b) bine, pentru medii cuprinse între 7 și 9;

c) foarte bine, pentru medii peste 9.

Avizul este favorabil pentru calificativele bine și foarte bine și nefavorabil în cazul în care se obține calificativul slab.

Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante sau conducerii primăriei, după caz, în termen de două zile de la data susținerii interviului.

Numirea șefului Serviciului de audit public intern se face de către primar în conformitate cu prevederile legale referitoare la organizarea și desfășurarea concursurilor/examenelor pentru ocuparea acestei funcții.

2.3.3.2. Destituirea șefului Serviciului de audit public intern

Pentru destituirea șefului Serviciului de audit public intern, primarul solicită UCAAPI avizul în vederea destituirii, cu menționarea motivelor destituirii.

Comisia de avizare analizează motivele, efectuează investigații și consultări directe cu șeful Serviciului de audit public intern propus pentru destituire, după caz, și în termen de 10 zile lucrătoare prezintă primarului, motivat în scris, avizul favorabil sau nefavorabil.

2.3.4. Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni

2.3.4.1. Numirea auditorilor interni

Pentru obținerea avizului candidații pentru funcția de auditor intern depun un dosar care cuprinde următoarele documente:

a) curriculum vitae;

b) o declarație privind respectarea prevederilor art. 22 din Legea nr. 672/2002, referitoare la incompatibilitățile auditorilor interni;

c) o lucrare în domeniul auditului public intern;

d) două scrisori de recomandare de la persoane cu experiență în domeniul auditului intern.

Șeful Serviciului de audit public intern analizează dosarele de avizare depuse de solicitanți și realizează un interviu cu aceștia, în termen de 5 zile lucrătoare de la data primirii dosarului; notarea și stabilirea calificativului de către șeful serviciului se face prin respectarea acelorași cerințe stabilite pentru avizarea șefului Serviciului de audit public intern din prezentele norme.

Avizul comisiei de avizare se transmite persoanei solicitante și conducerii primăriei municipiului Bistrița, în termen de două zile de la data susținerii interviului.

2.3.4.2. Revocarea auditorilor interni

Primarul înștiințează șeful Serviciului de audit public intern despre intenția de revocare a unui auditor intern și despre motivele acesteia.

Șeful Serviciului de audit public intern analizează motivele, efectuează investigații, are consultări directe cu acesta, după caz, și, în termen de 10 zile lucrătoare de la înștiințare, prezintă avizul favorabil sau nefavorabil.

Numirea, respectiv revocarea auditorilor interni, în cazul în care funcția de auditor intern nu este o funcție publică, se face de către primar, în concordanță cu reglementările legale în vigoare și cu prevederile prezentelor norme.

2.3.5. Competența și conștiința profesională

2.3.5.1. Competența.

Auditorii interni trebuie să posede cunoștințe, îndemânare și alte competențe necesare pentru a-și exercita atribuțiile și responsabilitățile individuale, mai ales:

a) competența în aplicarea normelor, procedurilor și tehnicilor de audit;

b) cunoștințe în ceea ce privește principiile și tehnicile contabile;

c) cunoașterea principiilor de bază în domeniile: management, economic, drept și tehnologia informației;

d) cunoștințe suficiente pentru a identifica elementele de iregularitate, de a detecta și a preveni fraudele, nefiind în sarcina auditorilor interni investigarea acestora;

e) capacitatea de a comunica oral și în scris, de a putea expune clar și convingător obiectivele, constatările și recomandările fiecărei misiuni de audit public intern.

Serviciul de audit public intern trebuie să dispună în mod colectiv de toată competența și experiența necesară în realizarea misiunilor de audit public intern.

Indiferent de natura lor, misiunile de audit public intern vor fi încredințate auditorilor interni care au pregătirea și experiența corespunzătoare nivelului de complexitate a activităților pe care trebuie să le auditeze.

Serviciul de audit public intern trebuie să dispună de aplicații și programe informatice moderne, metodologii, metode de analiză și eșantionare și instrumente de control a sistemelor informatice.

Șeful Serviciului de audit public intern trebuie să se asigure că auditorii desemnați posedă cunoștințele, îndemânarea și competențele necesare pentru desfășurarea corectă a fiecărei misiuni de audit public intern.

2.3.5.2. Conștiința profesională.

Auditorii interni trebuie să depună toate eforturile în exercitarea atribuțiilor și să ia în considerare următoarele elemente:

a) perioada de lucru necesară pentru atingerea obiectivelor misiunii de audit public intern;

b) complexitatea și importanța domeniilor auditate;

c) pertinența și eficacitatea procesului de management al riscurilor și de control intern;

d) probabilitatea existenței erorilor, iregularităților, disfuncționalităților sau a fraudei;

e) costurile implementării unor activități de control suplimentare în raport cu avantajele preconizate.

Auditorul intern trebuie să aibă o preocupare permanentă în ceea ce privește riscurile semnificative susceptibile să afecteze obiectivele, activitățile și resursele entității publice.

2.3.5.3. Pregătirea profesională continuă.

Auditorii interni trebuie să își îmbunătățească cunoștințele și practica profesională printr-o pregătire continuă.

Șeful Serviciului de audit public intern și conducerea primăriei municipiului Bistrița vor asigura condițiile necesare perfecționării profesionale, perioada destinată acestui scop prin lege fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an.

Îmbunătățirea cunoștințelor, abilităților și valorilor în cadrul formării profesionale continue se realizează prin:

a) participarea la cursuri și seminare pe teme specifice domeniilor cadrului general de competențe profesionale sau specifice primăriei municipiului Bistrița;

b) studii individuale pe teme aprobate de șeful Serviciului de audit public intern;

c) publicarea de materiale de specialitate.

În misiunile de audit public intern, care necesită cunoștințe de strictă specialitate pentru realizarea obiectivelor, pot fi contractate servicii de expertiză/consultanță din interiorul sau din afara primăriei, calitatea acestor servicii fiind monitorizată de către Serviciul de audit public intern solicitant.

2.3.6. Evaluarea calității activității de audit public intern

Evaluarea calității activității de audit intern este o activitate ex-post, care constă în examinarea sistematică, din punctul de vedere al conformității și al performanței, a activității Serviciului de audit public intern din cadrul primăriei municipiului Bistrița, în raport cu anumite criterii și care se concretizează în furnizarea unei opinii.

Evaluarea conformității activității de audit public intern urmărește concordanța dintre modul de organizare și funcționare a activității de audit public intern și cadrul normativ specific domeniului, precum și analiza gradului de îndeplinire a obiectivelor stabilite.

Evaluarea calității activității de audit public intern se bazează, în principal, pe:

a) respectarea Normelor privind exercitarea activității de audit public intern și a Codului privind conduita etică a auditorului intern;

b) caracterul adecvat al Cartei auditului intern, al regulilor și procedurilor de audit intern, al obiectivelor, indicatorilor de performanță și sistemului de informații;

c) contribuția auditului intern la procesele de management al riscurilor, de control și de guvernanță ale entității;

d) contribuția auditului intern la crearea unui plus de valoare și la îmbunătățirea funcționării entității.

Evaluarea calității activității de audit intern se realizează prin evaluări interne și evaluări externe.

Evaluările interne sunt realizate de către șeful Serviciului de audit public intern și constau în:

a) evaluări periodice, realizate prin evaluări privind performanțele auditorilor interni, anual și cu ocazia finalizării misiunii de audit intern, și autoevaluări ale sistemului de control intern;

b) evaluări continue, realizate prin monitorizarea îndeplinirii activităților/acțiunilor, supervizarea misiunilor de audit intern.

Evaluările externe sunt evaluări periodice a activității de audit intern, din punctul de vedere al conformității și performanței, realizate de către UCAAPI cel puțin o dată la 5 ani, prin:

a) verificarea respectării de către Serviciul de audit public intern a normelor, instrucțiunilor, Codului privind conduita etică a auditorului intern;

b) evaluarea calității activității de audit intern, pe baza unor criterii de evaluare stabilite în raport cu cadrul normativ aplicabil;

c) furnizarea unei opinii, în funcție de nivelurile de apreciere acordate și prin formularea de recomandări menite să corecteze disfuncțiile și să îmbunătățească activitățile, cu ocazia realizării fiecărei misiuni de audit public intern.

Evaluările interne cuprind și evaluările realizate de către structurile auditate la finalizarea misiunilor de audit public intern, precum și de alte structuri cu atribuții în acest sens.

2.3.7. Programul de asigurare si imbunătățire a calității activității de audit intern

La nivelul Serviciului de audit public intern se elaborează un program de asigurare și îmbunătățire a calității sub toate aspectele auditului intern, care să permită un control continuu al eficacității acestuia.

Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern trebuie să garanteze că activitatea de audit intern se desfășoară în conformitate cu normele, instrucțiunile și Codul privind conduita etică a auditorului intern și să contribuie la îmbunătățirea activității Serviciului de audit public intern.

Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern cuprinde: metodologia de elaborare a programului, planul de acțiune și raportul de monitorizare.

Metodologia de elaborare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern, prevăzut în anexa nr. 1, descrie procesul de elaborare, actualizare și monitorizare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern prin evidențierea scopului, obiectivelor, responsabililor, termenelor și tipurilor de evaluare. Pentru fiecare tip de evaluare, metodologia prezintă modul de realizare a acestora, astfel:

a) evaluarea internă – descrie modul de realizare a tipurilor de evaluări interne exercitate la nivelul Serviciului de audit public intern, respectiv: supervizarea, evaluarea performanței auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit, evaluarea misiunilor de audit de către structurile auditate, monitorizarea realizării activităților, evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale;

b) evaluarea externă – descrie modul de realizare a tipurilor de evaluări externe exercitate la nivelul Serviciului de audit public intern, respectiv: de UCAAPI, Curtea de Conturi, de Comisia Europeană și de alte structuri de audit abilitate.

Planul de acțiune este instrumentul de punere în lucru a Programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit public intern și este structurat pe: obiective, acțiuni, indicatori de performanță, termene, responsabili și observații.

Raportul de monitorizare a Programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern prezintă rezultatele evaluării gradului de realizare a obiectivelor cuprinse în planul de acțiune.

Îndrumarul de elaborare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern și planul de acțiune se actualizează în funcție de rezultatele evaluărilor interne și externe.

Programul de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern este aprobat de șeful Serviciului de audit public intern.

2.4. Norme de funcționare a auditului public intern

2.4.1. Planificarea activității de audit public intern

Șeful Serviciului de audit public intern este responsabil pentru organizarea și desfășurarea activității de audit public intern și în acest sens asigură elaborarea planurilor multianuale și planurilor anuale de audit intern.

Planificarea activității de audit public intern se realizează astfel:

a) planificarea multianuală pe 3 – 5 ani cuprinde misiunile privind auditarea activităților derulate de primăria municipiului Bistrița, activități care sunt auditate cel puțin o dată la 3 ani, precum și misiunile de consiliere;

b) planificarea anuală cuprinde misiunile ce se realizează pe parcursul unui an, ținând cont de rezultatul evaluării riscurilor și de resursele de audit disponibile.

Planurile anuale/multianuale ale Serviciului de audit public intern de la nivelul primăriei municipiului Bistrița vor cuprinde și misiuni aferente domeniilor/activităților derulate la nivelul entităților aflate în subordine/în coordonare și care nu au asigurată funcția de audit public intern.

Selectarea misiunilor de audit public intern în vederea cuprinderii în planuri se face în funcție de următoarele elemente:

evaluarea riscului asociat diferitelor structuri, procese, activități, programe/proiecte sau operațiuni;

criteriile semnal și sugestiile primarului, deficiențele constatate anterior în rapoartele de audit; deficiențele constatate în procesele-verbale încheiate în urma inspecțiilor; deficiențele consemnate în rapoartele Curții de Conturi; aprecierile unor specialiști, experți etc. cu privire la structura și dinamica unor riscuri interne; evaluarea impactului unor modificări petrecute în mediul în care evoluează sistemul auditat; alte informații și indicii referitoare la disfuncționalități sau abateri;

misiunile recomandate de UCAAPI, fapt pentru care conducerea primăriei are sarcina să ia toate măsurile organizatorice pentru ca acestea să fie introduse în planul anual de audit public intern al primăriei, să fie realizate în bune condiții și raportate în termenul fixat;

numărul entităților publice aflate în subordinea/în coordonarea/sub autoritatea altei entități publice;

periodicitatea în auditare, cel puțin o dată la 3 ani;

tipurile de audit;

recomandările Curții de Conturi;

resursele de audit disponibile.

Proiectul planului anual de audit public intern este întocmit până la data de 30 noiembrie a anului precedent anului pentru care se elaborează. Primarul aprobă proiectul planului anual de audit public intern până la data de 20 decembrie a anului precedent.

Planul multianual și planul anual de audit public intern reprezintă documente oficiale, sunt avizate de șeful Serviciului de audit public intern și aprobate de primar și păstrate 10 ani în arhiva primăriei împreună cu referatele de justificare.

Misiunile de audit public intern cuprinse în planurile de audit intern se fundamentează prin referatul de justificare, care prezintă în sinteză pentru fiecare misiune de audit public intern rezultatele analizei riscului asociat, criteriile semnal și alte elemente specifice, care s-au avut în vedere la selectarea misiunii de audit respective.

Elaborarea planurilor multianuale și anuale de audit public intern se realizează prin parcurgerea următoarelor etape:

a) identificarea proceselor/activităților/structurilor/programelor desfășurate în cadrul primăriei municipiului Bistrița și cuprinse în sfera auditului public intern;

b) stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor;

c) determinarea punctajului total al riscului pe fiecare proces/activitate/structură/program și ierarhizarea acestora;

d) stabilirea modului de cuprindere/repartizare a misiunilor de audit public intern în plan/întocmirea referatului de justificare;

e) întocmirea proiectelor planurilor de audit public intern multianual și anual.

Planul multianual de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 2, cuprinde cel puțin următoarele:

a) domeniul auditabil;

b) tema misiunii de audit public intern;

c) anul realizării.

Planul anual de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 3, cuprinde cel puțin următoarele:

a) domeniul auditabil;

b) denumirea misiunii de audit public intern;

c) obiectivele generale ale misiunii de audit public intern;

d) tipul misiunii de audit public intern;

e) perioada de realizare a misiunii de audit public intern;

f) perioada supusă auditării;

g) numărul auditorilor interni implicați în misiunea de audit public intern;

h) entitatea auditată.

Planul de audit intern cuprinde misiunile de audit public intern selectate în conformitate cu dispozițiile pct. 2.4.1.3 și cu resursele de audit disponibile – auditori interni, timp, resurse financiare.

Planul de audit intern este structurat pe misiuni de asigurare și misiuni de consiliere.

Actualizarea planurilor de audit public intern se realizează prin referat de modificare, aprobat de primar, în funcție de:

a) modificările legislative sau organizatorice, care schimbă gradul de semnificație a auditării anumitor procese/activități/acțiuni;

b) solicitările primarului, ale UCAAPI de a introduce/înlocui unele misiuni din planul de audit public intern;

c) schimbări semnificative privind expunerea la riscuri a primăriei sau apariția unor criterii semnal.

Modificarea perioadelor de desfasurare a misiunilor in cadrul planului annual aprobat se face cu avizul Sefului de serviciu pe baza unui referat justificativ al auditorilor desemnati

În referatul de modificare a planului sunt prezentate în mod clar motivele care conduc la solicitarea de modificare.

Odată cu referatul de modificare a planului se elaborează varianta actualizată a acestuia conținând pozițiile de plan care au suferit modificări.

Planul multianual de audit public intern se actualizează dacă au loc modificări în structura proceselor/activităților/acțiunilor derulate de primărie.

2.4.2. Gestiunea resurselor umane

Șeful Serviciului de audit public intern răspunde pentru organizarea și desfășurarea activităților de audit public intern și asigură resursele necesare îndeplinirii în mod eficient a planului anual de audit public intern.

2.4.3. Obiectivele activității de audit public intern

Obiectivele activității de audit public intern vizează evaluarea și îmbunătățirea proceselor de management al riscului, de control și de guvernanță, precum și nivelurile de calitate atinse în îndeplinirea responsabilităților, cu scopul de:

a) a oferi o asigurare rezonabilă că acestea funcționează cum s-a prevăzut și că permit realizarea obiectivelor și scopurilor propuse;

b) a formula recomandări pentru îmbunătățirea funcționării activităților primăriei în ceea ce privește eficiența și eficacitatea.

2.4.3.1. Evaluarea managementului riscurilor

Auditul intern evaluează existența proceselor adecvate, suficiente și eficace în domeniul managementului riscurilor.

Auditul intern sprijină primarul în identificarea și evaluarea riscurilor și contribuie la îmbunătățirea sistemului de control intern/managerial.

2.4.3.2. Evaluarea sistemelor de control intern

Auditul intern ajută primăria să mențină un sistem de control intern/managerial corespunzător, evaluând eficiența și eficacitatea și asigurând îmbunătățirea acestuia.

Evaluarea eficienței și eficacității sistemului de control intern/managerial se realizează pe baza rezultatelor evaluării riscurilor și vizează cel puțin operațiile cu privire la:

a) fiabilitatea și integritatea informațiilor financiare și operaționale;

b) eficacitatea și eficiența proceselor/activităților/operațiilor;

c) protejarea patrimoniului;

d) respectarea legilor, reglementărilor și procedurilor.

Auditorii interni trebuie să examineze, pe timpul derulării misiunilor de audit public intern, procedurile formalizate în acord cu obiectivele misiunii în vederea identificării tuturor deficiențelor acestora.

Auditorii interni trebuie să analizeze operațiile și activitățile și să determine măsura în care rezultatele corespund obiectivelor stabilite și dacă operațiile/activitățile sunt aplicate sau realizate în condiții de conformitate și performanță.

2.4.3.3. Evaluarea procesului de guvernanță

Auditul intern trebuie să evalueze și să facă recomandări adecvate pentru îmbunătățirea procesului de guvernanță, contribuind la îndeplinirea următoarelor obiective:

a) promovarea unei conduite etice și a valorilor corespunzătoare în cadrul primăriei;

b) asigurarea unui management eficace al performanței în cadrul primăriei și asumarea răspunderii;

c) coordonarea activităților și comunicarea informațiilor privind riscul și controlul în cadrul primăriei.

Auditul intern trebuie să evalueze proiectarea, implementarea și eficacitatea obiectivelor, programelor și activităților, precum și dacă tehnologia informației sprijină strategiile și obiectivele primăriei.

Planificarea și realizarea misiunii de audit public intern

Planificarea și realizarea misiunii de audit public intern ia în calcul următoarele:

a) obiectivele misiunii de audit public intern, care trebuie să abordeze procesele de management al riscurilor, de control intern și de guvernanță, asociate activităților supuse auditului intern;

b) sfera misiunii de audit public intern, care trebuie să fie suficient de extinsă și să acopere sistemele, activitățile, operațiile, documentele și bunurile domeniului în care aceasta se realizează;

c) resursele de audit intern alocate misiunii, care trebuie să aibă în vedere natura și complexitatea obiectivelor, limitele de timp și rezultatele așteptate;

d) programul misiunii de audit public intern, care trebuie să asigure îndeplinirea obiectivelor misiunii și să definească activitățile de realizat pentru colectarea, analiza, evaluarea și documentarea informațiilor.

Realizarea misiunii de audit public intern include colectarea, analiza și evaluarea documentelor și informațiilor, efectuarea testărilor planificate, stabilirea constatărilor, formularea recomandărilor și concluziilor auditului în concordanță cu obiectivele misiunii de audit intern.

Auditorii interni aplică tehnici și instrumente adecvate de audit intern pentru colectarea de informații necesare, fiabile, pertinente și utile în vederea realizării obiectivelor de audit intern.

Analiza și evaluarea corespunzătoare a informațiilor colectate permite formularea constatărilor, recomandărilor și concluziilor adecvate de audit.

Constatările și concluziile auditorilor interni sunt documentate cu probe suficiente și pertinente de audit; auditorii interni adună elemente probante, formulează recomandări bazate pe analize și monitorizează implementarea acestora.

Misiunea de audit public intern face obiectul unei supervizări corespunzătoare în vederea garantării îndeplinirii obiectivelor, asigurării calității și dezvoltării profesionale a auditorilor interni.

Misiunile ad-hoc au caracter excepțional sunt realizate în baza ordinului de serviciu și aprobate de primar. Aceste misiuni se desfășoară în baza procedurii stabilite prin prezentele norme metodologice specifice privind activitatea de audit public intern în cadrul primăriei municipiului Bistrița.

Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern

Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern trebuie să conțină cel puțin informații cu privire la:

a) tema misiunii de audit public intern, obiectivele misiunii, tipul de audit intern și baza legală a realizării misiunii de audit intern;

b) sfera misiunii de audit public intern, unde se precizează activitățile auditate, perioada vizată, documentele evaluate, documentele elaborate și natura acțiunilor executate;

c) constatări, care prezintă rezultatul procesului de comparare între ceea ce ar trebui să existe, respectiv criteriile prestabilite, și ceea ce există;

d) recomandări, care asigură luarea măsurilor corective cu privire la disfuncțiile constatate și cauzele acestora, precum și posibilele îmbunătățiri ale activităților;

e) concluzii, care prezintă opiniile pe care auditorii interni le exprimă cu privire la consecințele, constatările și recomandările formulate pentru activitățile auditate; acestea prezintă măsura în care scopurile și obiectivele primăriei sunt îndeplinite, iar activitatea auditată funcționează așa cum este prevăzut.

Constatările și recomandările auditorilor interni sunt comunicate entității/structurii auditate, iar observațiile sau neclaritățile sunt discutate cu responsabilii acesteia pe parcursul derulării misiunii de audit public intern.

Raportul de audit public intern se semnează pe fiecare pagină de auditorii interni și pe ultima pagină de către supervizor/șeful Serviciului de audit public intern, se transmite spre avizare primarului, după care o copie se comunică entității/structurii auditate.

Serviciul de audit public intern, în procesul de raportare a activității de audit intern, asigură și raportarea asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor.

PARTEA a II – a

METODOLOGIA DE DESFĂȘURARE A MISIUNILOR DE AUDIT PUBLIC INTERN

În cadrul acestei părți se prezintă structura-cadru a derulării misiunilor de audit public intern privind:

a) misiunile de asigurare;

b) misiunile de consiliere;

CAPITOLUL III

MISIUNILE DE ASIGURARE

Misiunile de asigurare se realizează în conformitate cu tipurile de audit intern reglementate de lege și pot fi:

a) misiuni de audit de regularitate/conformitate;

b) misiuni de audit al performanței;

c) misiuni de audit de sistem.

3.1. Misiunile de audit de regularitate

Prin planificarea și realizarea misiunilor de audit de regularitate/conformitate se urmărește examinarea acțiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale și metodologice care le sunt aplicate.

Planificarea și realizarea misiunilor de audit de regularitate/conformitate au ca obiective:

a) să ajute entitatea/structura auditată prin intermediul opiniilor și recomandărilor;

b) să contribuie la gestionarea mai bună a riscurilor de către entitatea/structura auditată;

c) să asigure o mai bună monitorizare a conformității cu regulile și procedurile existente;

d) să îmbunătățească calitatea proceselor de management al riscului, de control și de guvernanță;

e) să se asigure că informațiile financiare și contabile sunt fiabile și corecte;

f) să îmbunătățească eficiența și eficacitatea operațiilor.

Misiunile de audit de regularitate/conformitate au ca obiectiv principal asigurarea regularității/conformității procedurilor și a operațiunilor cu cadrul normativ de reglementare. Planificarea și realizarea acestor misiuni au în vedere, în principal, compararea realității cu sistemul de referință stabilit.

Metodologia generală de derulare a misiunilor de regularitate, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice și elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Metodologia generală de derulare a misiunilor de regularitate presupune, conform prezentelor norme, parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea misiunii de audit public intern;

b) intervenția la fața locului;

c) raportarea activității de audit public intern;

d) urmărirea recomandărilor.

3.1.1. Pregătirea misiunii de regularitate

3.1.1.1. Inițierea auditului intern

3.1.1.1.1. Elaborarea ordinului de serviciu

Ordinul de serviciu, prevăzut în anexa nr. 4, autorizează efectuarea misiunilor de audit public intern și se întocmește de către șeful Serviciului audit public intern, pe baza planului anual de audit public intern.

Ordinul de serviciu reprezintă mandatul de intervenție al echipei de auditori interni acordat de către șeful Serviciului de audit public intern. Pe baza acestuia se desfășoară misiunea de audit public intern și se informează persoanele interesate asupra următoarelor aspecte:

a) cadrul legal privind realizarea misiunii de audit public intern;

b) scopul misiunii de audit public intern și tipul auditului intern;

c) obiectivele generale ale misiunii de audit public intern;

d) perioada efectuării misiunii de audit public intern;

e) desemnarea supervizorului;

f) perioada supusă auditului;

g) numele și prenumele auditorilor interni desemnați să efectueze misiunea de audit public intern.

Procedura P-01. Ordinul de serviciu

3.1.1.1.2. Elaborarea declarației de independență

Independența auditorilor interni desemnați pentru realizarea unei misiuni de audit public intern trebuie declarată prin completarea documentului Declarația de independență, prevăzut în anexa nr. 5.

Șeful compartimentului de audit public intern analizează situațiile de incompatibilitate, stabilește modalitățile de eliminare sau soluționare a incompatibilităților prin furnizarea de explicații adecvate în cadrul declarației de independență.

Incompatibilitățile, reale sau posibile, apărute în timpul misiunii de audit public intern trebuie declarate imediat de către auditorii interni, iar șeful Serviciului de audit public intern are responsabilitatea soluționării acestora.

Eliminarea sau diminuarea incompatibilităților personale ale auditorilor interni se poate realiza și prin transferarea atribuțiilor în realizarea misiunii de audit public intern între auditorii interni sau prin înlocuirea auditorilor interni.

Procedura P-02. Declarația de independență

3.1.1.1.3. Elaborarea notificării privind declanșarea misiunii de audit public intern

După întocmirea ordinului de serviciu și a declarației de independență, Serviciul de audit public intern notifică entitatea/structura auditată cu 15 zile calendaristice înainte de data declanșării misiunii de audit public intern, prevăzute în planul de audit intern.

Notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern, prevăzută în anexa nr. 6, conține informații referitoare la scopul, obiectivele generale, durata misiunii, documentele care urmează a fi puse la dispoziție de entitatea/structura auditată, precum și informații cu privire la data ședinței de deschidere.

Notificarea se transmite entității/structurii auditate împreună cu Carta auditului intern.

Entitatea auditată poate solicita amânarea/decalarea misiunii de audit public intern, în cazuri justificate (acțiuni speciale în derulare, lipsa personalului, alte circumstanțe care nu pot asigura desfășurarea misiunii în condițiile legii), cu aprobarea conducerii entității, după consultarea prealabilă a șefului Serviciului audit public intern. Entitatea publică va prezenta șefului Serviciului audit public intern documentul prin care se aprobă această solicitare.

Procedura P-03. Notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern

3.1.1.2. Ședința de deschidere

Ședința de deschidere a misiunii de audit public intern se derulează la unitatea auditată, cu participarea auditorilor interni și a personalului entității/structurii auditate, și are rolul de a permite realizarea de discuții cu privire la rolul misiunii de audit public intern, obiectivele generale și modalitățile de lucru în vederea realizării misiunii de audit public intern, precum și pentru a stabili persoanele de contact pe perioada derulării misiunii de audit public intern. Pentru entitățile aflate în cooperare/subordonare, deschiderea misiunii de audit se poate face prin intermediul mijloacelor de comunicare electronice, solicitându-se comunicarea datelor necesare de către persoane cu care urmează a se colabora pe timpul misiunii, de la care se vor obține și documentele preliminare necesare, urmând ca la deplasarea în teren să se întocmească minuta ședinței de deschidere.

Ordinea de zi a ședinței de deschidere trebuie să cuprindă cel puțin următoarele:

a) prezentarea auditorilor interni/a supervizorului după caz;

b) prezentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern;

c) comunicarea termenelor de desfășurare a misiunii de audit public intern;

d) stabilirea persoanelor responsabile din partea structurii auditate în vederea desfășurării misiunii de audit public intern;

e) prezentarea Cartei auditului intern;

f) asigurarea condițiilor de lucru necesare derulării misiunii de audit public intern.

Minuta ședinței de deschidere, prevăzută în anexa nr. 7, cuprinde în prima parte informații generale referitoare la organizarea ședinței și la participanți, iar în partea a doua stenograma discuțiilor purtate.

Procedura P-04. Ședința de deschidere

3.1.1.3. Colectarea și prelucrarea informațiilor

3.1.1.3.1.Constituirea/Actualizarea dosarului permanent

Dosarul permanent reprezintă sursa de informații generale cu privire la entitatea/structura auditată și permite o înțelegere mai bună a activităților auditate. Acesta cuprinde:

a) strategii interne;

b) reguli, regulamente și legi aplicabile;

c) proceduri de lucru;

d) materiale despre entitatea/structura auditată (îndatoriri, responsabilități, număr de angajați, fișele posturilor, graficul organizației, natura și locația înregistrărilor contabile);

e) informații financiare;

f) rapoarte de audit public intern anterioare și/sau externe;

g) informații privind posturile-cheie/fluxurile de operații;

h) alte documente specifice domeniului auditabil.

În această procedură auditorul intern solicită și colectează informații cu caracter general despre entitatea/structura auditată, cu scopul de a cunoaște domeniul auditabil și particularitățile acestuia. Informațiile colectate trebuie să fie pertinente și utile pentru atingerea următoarelor scopuri:

a) identificarea principalelor elemente ale contextului instituțional și socioeconomic în care entitatea/structura auditată își desfășoară activitatea;

b) cunoașterea organizării entității/structurii auditate, a diferitelor nivele de administrare, conform organigramei și a modalităților de desfășurare a activităților;

c) identificarea punctelor-cheie ale funcționării entității/structurii auditate și ale sistemelor sale de control, pentru o evaluare prealabilă a punctelor tari și a punctelor slabe;

d) identificarea și evaluarea riscurilor semnificative;

e) identificarea informațiilor probante necesare pentru atingerea obiectivelor controlului și selecționării tehnicilor de investigare adecvate.

Dosarul permanent se actualizează anual, pentru a oferi auditorilor interni informații disponibile și utile în realizarea activităților specifice.

În cadrul procedurii de colectare a informațiilor se elaborează chestionarul de luare la cunoștință, prevăzut în anexa nr. 8, care conține întrebări prin al căror răspuns auditorul intern poate cunoaște contextul socioeconomic de organizare și funcționare a entității/structurii auditate.

Procedura P-05. Constituirea/Actualizarea dosarului permanent

3.1.1.3.2. Prelucrarea și documentarea informațiilor

Prelucrarea informațiilor presupune gruparea și sistematizarea informațiilor în vederea identificării activităților/acțiunilor auditabile și realizarea analizei de risc, precum și identificarea preliminară a aspectelor pozitive și a abaterilor de la cadrul de reglementare.

Activitatea de prelucrare a informațiilor constă în:

a) analiza entității/structurii auditate și activității sale (organigrama, regulamentul de organizare și funcționare, fișele posturilor, circuitul documentelor etc.);

b) analiza cadrului normativ ce reglementează activitatea entității/structurii auditate;

c) analiza factorilor susceptibili de a împiedica buna desfășurare a misiunii de audit public intern;

d) analiza rezultatelor controalelor precedente;

e) analiza informațiilor externe referitoare la entitatea/structura auditată.

Prelucrarea și documentarea informațiilor se finalizează prin elaborarea documentului Studiu preliminar. Scopul studiului preliminar este de a asigura obținerea de informații suficiente și adecvate despre domeniul auditabil și va conține informații cel puțin cu privire la:

prezentarea generală a entității publice;

descrierea domeniului auditabil;;

obiectivele entității/structurii auditate;

riscurile asociate activităților/acțiunilor specifice domeniului auditabil, pe baza Registrului riscurilor;

structura, dinamica și pregătirea profesională a personalului care își desfășoară activitatea în cadrul domeniului auditabil;

asigurarea resurselor în vederea realizării activităților/acțiunilor auditabile;

organizarea și desfășurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;

politica de îmbunătățire și dezvoltare a domeniului auditabil;

stabilirea activităților/acțiunilor pentru fiecare obiectiv general al misiunii de audit public intern;

Procedura P-06. Prelucrarea și documentarea informațiilor

3.1.1.4. Stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern

3.1.1.4.1. Analiza riscului

Riscul reprezintă orice eveniment, acțiune, situație sau comportament care, dacă se produce, are un impact nefavorabil asupra capacității primăriei de a-și realiza obiectivele.

Categorii de riscuri:

a) riscuri de organizare: lipsa responsabilităților, insuficienta organizare a resurselor umane, documentație insuficientă, neactualizată etc.;

b) riscuri operaționale: neînregistrarea în evidențele contabile, arhivare necorespunzătoare a documentelor justificative, lipsa controalelor operațiilor cu risc ridicat etc.;

c) riscuri financiare: plăți nesecurizate, nedetectarea operațiilor cu risc financiar etc.;

d) riscuri generate de schimbări: legislative, structurale, manageriale etc.

Componentele riscului sunt:

a) probabilitatea de apariție, care reprezintă o măsură a posibilității de apariție a riscului determinată apreciativ sau prin cuantificare;

b) impactul riscului, care reprezintă efectele/consecințele asupra entității în cazul manifestării riscului.

Scopul analizei riscurilor este identificarea riscurilor din entitatea/structura auditată asociate domeniului auditabil și evaluarea acestora, aprecierea controlului intern și selectarea obiectivelor misiunii de audit public intern.

Procesul de identificare și evaluare a riscurilor are în vedere și riscurile depistate în misiunile de audit public intern anterioare.

În procesul de identificare și analiză a riscurilor auditorii interni utilizează dosarul permanent sau alte documente ale entității/structurii auditate, inclusiv registrul riscurilor.

Măsurarea riscurilor depinde de probabilitatea de apariție a acestora și de gravitatea consecințelor, adică de impactul riscului și utilizează drept instrumente criteriile de apreciere a riscurilor.

Criteriile privind aprecierea riscurilor sunt:

a) Aprecierea probabilității – element calitativ, care se realizează prin evaluarea posibilității de apariție a riscurilor, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entității și se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: probabilitate mică, probabilitate medie și probabilitate mare.

Spre exemplu, pentru aprecierea probabilității, auditorii interni pot avea în vedere următoarele: stabilitatea cadrului normativ, complexitatea și periodicitatea operațiilor, calitatea personalului etc, aceste criterii putând fii completate cu altele specifice, identificate ulterior.

b) Aprecierea impactului – element cantitativ, care se realizează prin evaluarea efectelor riscului în cazul în care acesta s-ar produce, prin luarea în considerare a unor criterii specifice entității și se poate exprima pe o scală valorică, pe 3 niveluri, astfel: impact scăzut, impact moderat și impact ridicat.

Pentru aprecierea impactului auditorii interni au în vedere drept criterii următoarele: pierderi de active, costuri de funcționare, întreruperea activităților, imaginea entității etc, aceste criterii fiind completate cu altele specifice, identificate ulterior.

Procedura de analiză a riscurilor

Identificarea activităților/acțiunilor și a riscurilor asociate presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) detalierea pentru fiecare obiectiv general al misiunii de audit public intern a activităților în acțiuni succesive, descriind procesul de la inițierea activității până la înregistrarea ei;

b) definirea riscurilor pentru fiecare activitate/acțiune în parte.

Stabilirea criteriilor de analiză a riscurilor – care sunt reprezentate de impactul și probabilitatea de manifestare a riscului, sunt evaluate pe o scală cu 3 niveluri, astfel:

a) aprecierea probabilității care se realizează pe baza analizei și evaluării factorilor de incidență stabiliți;

b) aprecierea impactului care se realizează pe baza analizei și evaluării factorilor de risc stabiliți.

Probabilitate

^

| _________ _________ _________

Mare (3) | | 3 | | 6 | | 9 |

| |_________| |_________| |_________|

| _________ _________ _________

Medie (2) | | 2 | | 4 | | 6 |

| |_________| |_________| |_________|

| _________ _________ _________

Mică (1) | | 1 | | 2 | | 3 |

| |_________| |_________| |_________|

|–––––––––––––––––––>

| Scăzut (1) Moderat (2) Ridicat (3) Impact

Stabilirea punctajului total al riscurilor și ierarhizarea riscurilor, prevăzută în anexa nr. 9, presupune:

a) stabilirea punctajului total al riscurilor, ca produsul dintre probabilitate și impactul riscului, obținut pe baza formulei:

PT = P x I

unde: PT = punctajul total al riscului;

P = probabilitate;

I = impact;

b) ierarhizarea riscurilor – se realizează pe baza punctajelor totale obținute din evaluarea riscului, iar activitățile/acțiunile auditabile se împart în activități/acțiuni cu risc mic, mediu și mare, astfel:

– pentru PT = 1 sau 2, riscul este mic;

– pentru PT = 3 sau 4, riscul este mediu;

– pentru PT = 6 sau 9, riscul este ridicat.

Procedura P-07. Analiza riscurilor

3.1.1.4.2. Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor misiunii de audit public intern

Evaluarea inițială a controlului intern se realizează pe baza chestionarului de control intern, prevăzut în anexa nr. 10, precum și a documentelor existente la dosarul permanent și are rolul de a identifica existența controalelor interne pentru fiecare activitate/acțiune auditabilă.

Chestionarul de control intern permite, prin intermediul întrebărilor formulate și răspunsurilor primite, identificarea activităților de control intern instituite de management și aprecierea funcționalității acestora.

Evaluarea inițială a controlului intern presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) determinarea modalităților de funcționare a fiecărei activități/acțiuni identificate;

b) identificarea controalelor interne existente, pe baza chestionarului de control intern și a documentelor colectate;

c) stabilirea controalelor interne așteptate pentru fiecare activitate/acțiune și risc identificat;

d) stabilirea conformității controlului intern.

Evaluarea inițială a controlului intern are în vedere riscurile asociate activităților/acțiunilor auditabile și presupune identificarea și analiza controalelor interne implementate de entitate pentru gestionarea acestor riscuri cu scopul de a descoperi eventualele zone în care există semnale că acesta nu există, nu funcționează sau funcționează neadecvat. Aceasta prezintă sintetic rezultatul evaluării inițiale a controlului intern pentru fiecare activitate/acțiune auditabilă. Pentru evaluarea inițială a controlului intern se utilizează o scală, pe 3 niveluri, astfel: control intern conform, control intern parțial conform și control intern neconform, criteriile fiind completate ulterior cu altele specifice identificate.

Rezultatul evaluării controlului intern se concretizează prin elaborarea formularului Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de audit, prevăzut în anexa nr. 11, care cuprinde obiectivele și activitățile/acțiunile selectate, în mod obligatoriu, în vederea auditării, astfel:

a) activitățile/acțiunile cu riscurile de nivel ridicat, indiferent de rezultatul evaluării controlului intern;

b) activitățile/acțiunile cu riscurile de nivel mediu și controalele interne parțial conforme sau neconforme;

c) activitățile/acțiunile cu riscuri mici și controale interne neconforme.

În auditare pot fi cuprinse și alte activități/acțiuni cu riscuri medii sau mici, în funcție de resursele de audit disponibile.

Procedura P-08. Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de audit

3.1.1.5. Elaborarea programului misiunii de audit public intern

Programul misiunii de audit public intern, prevăzut în anexa nr. 12, este un document intern de lucru al Serviciului de audit public intern și prezintă în mod detaliat lucrările pe care auditorii interni își propun să le efectueze, pentru a colecta probele de audit în baza cărora formulează concluziile și recomandările.

Prin programul misiunii de audit public intern se urmărește:

a) asigurarea șefului Serviciului de audit public intern că au fost luate în considerare toate aspectele referitoare la obiectivele misiunii de audit public intern;

b) asigurarea repartizării sarcinilor și planificarea activităților, pe fiecare auditor membru al echipei de audit intern.

Programul misiunii de audit public intern este structurat pe etapele misiunii de audit public intern și activități, iar în cadrul fiecărui obiectiv de audit cuprinde activitățile/acțiunile selectate în auditare și testările concrete de efectuat.

Procedura P-09. Elaborarea programului misiunii de audit public intern

3.1.2. Intervenția la fața locului

3.1.2.1. Colectarea și analiza probelor de audit

3.1.2.1.1. Tehnici utilizate pentru colectarea probelor de audit public intern:

Verificarea – asigură validarea, confirmarea, acuratețea înregistrărilor, documentelor, declarațiilor, concordanța cu legile și regulamentele, precum și eficacitatea controalelor interne. Principalele tehnici de verificare sunt:

a) confirmarea: solicitarea informației din două sau mai multe surse independente în scopul validării acesteia;

b) examinarea: constă în obținerea informațiilor din texte ori din alte surse materiale în vederea detectării erorilor sau a iregularităților;

c) calculul: efectuarea unor calcule independente pentru a verifica corectitudinea operațiilor.

d) comparația: confirmă identitatea unei informații după obținerea acesteia din două sau mai multe surse diferite;

e) punerea de acord: procesul de potrivire a două categorii diferite de înregistrări;

f) urmărirea: reprezintă verificarea procedurilor de la documentele justificative spre articolul înregistrat. Scopul urmăririi este de a verifica dacă toate tranzacțiile reale au fost înregistrate;

g) garantarea: verificarea realității tranzacțiilor înregistrate, prin examinarea documentelor, de la articolul înregistrat spre documentele justificative.

Observarea fizică – examinarea înregistrărilor, documentelor și a activelor prin observarea la fața locului sau inventarieri prin sondaj.

Intervievarea constă în solicitarea unor informații privind domeniul auditabil de la persoanele implicate/auditate/interesate.

Chestionarea constă în elaborarea unui set de întrebări, conform unei metodologii adecvate, cu ajutorul cărora se urmărește obținerea unor puncte de vedere și opinii cu privire la domeniul auditabil.

Analiza constă în descompunerea unei activități în elemente componente, examinând fiecare element în parte.

Confirmări externe – obținerea de dovezi externe ale existenței, proprietății sau evaluării directe de la terțe persoane pe baza unei cereri scrise.

Investigarea – căutarea de informații de la persoane în măsură să le dețină din interiorul sau din exteriorul organizației.

Eșantionarea constă în selecția și examinarea unei porțiuni reprezentative din populație în scopul de a trage concluzii valabile pentru întreaga populație, bazate pe constatările obținute din eșantion.

Testarea – orice activitate care oferă auditorului dovezi suficiente pentru a susține o opinie.

3.1.2.1.2. Tehnici utilizate pentru interpretarea probelor de audit public intern:

Examinarea documentară constă în analiza unor operațiuni, înregistrări, procedee sau fenomene economice pe baza documentelor justificative care le reflectă, cu scopul de a stabili realitatea, legalitatea și eficiența acestora.

Observarea reprezintă o tehnică de comparare a proceselor formale (oficiale) și a liniilor directoare de aplicare a acestora cu rezultatele obținute în realitate.

Analiza cronologică se focalizează pe determinarea succesiunii evenimentelor sau acțiunilor și constă în reconstrucția cauzelor evenimentelor ori a fenomenelor prin extragerea și analiza constatărilor din documentele sursă de informații.

3.1.2.1.3. Tehnici utilizate pentru analiza probelor de audit:

Diagnosticul constă în cercetarea și analiza realității obiective, reperarea disfuncționalităților și potențialului de dezvoltare a activității entității/structurii auditate, identificarea cauzelor și a măsurilor de redresare, precum și în identificarea variabilelor-cheie ale dezvoltării și a măsurilor de ameliorare și/sau de creștere a performanțelor.

Evaluarea reprezintă o cercetare științifică ce aplică proceduri de colectare și analiză a informațiilor privind conținutul, structura și rezultatele programelor și activităților.

3.1.2.1.4. Instrumente de audit public intern:

Chestionarul cuprinde întrebările pe care le formulează în scris auditorii interni persoanelor auditate. Tipurile de chestionare sunt următoarele:

a) chestionarul de luare la cunoștință – cuprinde întrebări referitoare la contextul socio-economic, organizarea internă, funcționarea entității/structurii auditate;

b) chestionarul de control intern ghidează auditorii interni în activitatea de identificare obiectivă a funcționării controalelor interne, disfuncțiilor și cauzelor reale ale acestora; este utilizat pentru revizia controalelor interne;

c) chestionarul – listă de verificare, prevăzut în anexa nr. 13, este utilizat pentru stabilirea și evaluarea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească fiecare domeniu auditabil. Documentul cuprinde un set de întrebări standard pentru fiecare obiectiv de audit și activitate/acțiune auditabilă privind responsabilitățile, mijloacele financiare, tehnice și de informare, precum și resursele umane existente.

Interviul – instrument de analiză pentru identificarea problemelor, soluțiilor sau evaluarea implementării, este utilizat pentru a obține o imagine de ansamblu asupra domeniului auditabil, precum și pentru a obține o primă listă a problemelor ce urmează a fi analizate.

Tabloul de prezentare a circuitului auditului (pista de audit) permite:

a) stabilirea fluxurilor informațiilor, atribuțiilor și responsabilităților referitoare la acestea;

b) stabilirea modului de arhivare a documentației justificative complete;

c) reconstituirea operațiunilor de la inițiere până la finalizarea lor și invers.

3.1.2.2.. Efectuarea testărilor și formularea constatărilor

Colectarea probelor de audit se realizează în urma testărilor efectuate în concordanță cu programul misiunii de audit public intern aprobat de șeful serviciului de audit public intern.

Activitățile derulate contribuie la obținerea constatărilor de audit și justificarea lor cu probe de audit.

Testele se întocmesc pe obiectivele și activitățile/acțiunile auditabile stabilite în programul misiunii de audit intern.

Testul cuprinde următoarele: obiectivul testului, modalitatea de eșantionare, descrierea testării, constatări și concluzii. Modelele sunt prevăzute în anexele nr. 14 și 15.

Documentul elaborat se semnează de către auditorii interni și de către supervizor.

Procedura P-10. Efectuarea testărilor și formularea constatărilor

3.1.2.3. Analiza problemelor și formularea recomandărilor

Fișa de identificare și analiză a problemei, prevăzută în anexa nr. 16, se întocmește de regulă pentru una sau mai multe probleme, abateri, nereguli, disfuncții constatate, dacă privesc aceeași cauză.

Documentul cuprinde următoarele rubrici: problema, constatarea, cauza, consecința și recomandarea formulată de auditorii interni.

Fișa de identificare și analiză a problemei se întocmește de auditorii interni, se discută și se supervizează de către supervizor.

Constatările și recomandările formulate de auditorii interni sunt discutate pe timpul intervenției la fața locului cu reprezentanții entității/structurii auditate, care vor semna pentru luare la cunoștință fișele de identificare și analiză a problemelor.

În cazurile în care reprezentanții entității/structurii auditate refuză semnarea pentru luare la cunoștință a fișelor de identificare și analiză a problemelor, auditorii interni transmit aceste documente prin registratura entității/structurii auditate și continuă procedura.

Procedura P-11. Analiza problemelor și formularea recomandărilor

3.1.2.1.3. Analiza și raportarea iregularităților

Formularul de constatare și raportare a iregularităților, prevăzut în anexa nr. 17, se întocmește în cazul în care auditorul intern constată existența sau posibilitatea producerii unor iregularități.

Formularul de constatare și raportare a iregularităților cuprinde următoarele rubrici: problema, constatarea, actele normative încălcate, consecința, recomandările și eventualele anexe sau probe de audit.

După completare și supervizare, auditorii interni informează primarul și structura de control abilitată în termen de 3 zile, care au obligația de a continua verificările și de a stabili măsurile ce se impun.

Procedura P-12. Analiza și raportarea iregularităților

3.1.2.5. Revizuirea documentelor și constituirea dosarului de audit public intern

Revizuirea documentelor se efectuează de către auditorii interni pentru a se asigura că documentele elaborate pe timpul derulării misiunii de audit public intern sunt pregătite în mod corespunzător și adecvat.

Auditorii interni, prin revizuirea documentelor, se asigură că dovezile colectate pentru susținerea constatărilor sunt suficiente, concludente și relevante.

Procedura P-13. Revizuirea documentelor

Dosarul de audit public intern, prin informațiile conținute, asigură legătura între obiectivele de audit, intervenția la fața locului și raportul de audit public intern. Acestea stau la baza formulării concluziilor auditorilor interni.

Structura dosarului de audit public intern este următoarea:

Dosarul misiunii de audit public intern cuprinde următoarele secțiuni:

a.1. Secțiunea A – Raportul de audit public intern și anexele acestuia:

ordinul de serviciu;

declarația de independență;

proiectul raportului e audit public intern și raportul de audit public intern;

sinteza raportului de audit public intern;

testele efectuate;

fișele de identificare și analiza problemelor (FIAP);

formularele de constatare a iregularităților (FCRI);

programul de audit etc.;

a.2. Secțiunea B – Administrativă:

notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern;

minuta ședinței de deschidere;

minuta ședinței de închidere;

minuta reuniunii de conciliere;

corespondență cu entitatea/structura auditată etc.

a.3. Secțiunea C – Analiza riscului:

– documentația privind analiza riscului.

a.4. Secțiunea D – Supervizarea și revizuirea desfășurării misiunii de audit public intern:

revizuirea proiectului raportului de audit public intern;

răspunsurile auditorilor interni la revizuirea proiectului raportului de audit public intern;

documentația privind supervizarea.

Dosarul de lucru cuprinde copii xerox ale documentelor justificative,

care confirmă și sprijină constatările și concluziile auditorilor interni.

Dosarul este indexat prin atribuirea de litere și cifre pentru fiecare secțiune/obiectiv de audit din cadrul programului de audit. Indexarea trebuie să fie simplă și ușor de urmărit.

Dosarele misunii de audit public intern sunt proprietatea primăriei municipiului Bistrița și sunt confidențiale, se păstrează până la implementarea recomandărilor din raportul de audit public intern, după care se arhivează în concordanță cu reglementările legale în vigoare. Termenul de păstrare în arhivă este de 10 ani de la data finalizării misiunii de audit intern.

3.1.2.6. Ședința de închidere

Ședința de închidere a misiunii de audit public intern are scopul de a prezenta constatările, concluziile și recomandările preliminare ale auditorilor interni, rezultate în urma efectuării testărilor.

În cadrul ședinței de închidere, auditorii interni prezintă structurii auditate constatările, recomandările și concluziile.

Rezultatele ședinței se consemnează în minuta ședinței de închidere, prevăzută în anexa nr. 19.

Procedura P-14. Ședința de închidere

3.1.3 Raportarea rezultatelor misiunii de audit public intern

3.1.3.1. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern

La elaborarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele cerințe:

a) constatările aparțin domeniului și obiectivelor misiunii de audit public intern și sunt susținute prin probe de audit corespunzătoare;

b) recomandările sunt în concordanță cu constatările și determină reducerea riscurilor cu care se confruntă entitatea/structura auditată;

c) constatările, concluziile și recomandările cuprinse în proiectul raportului de audit public intern au la bază fișele de identificare și analiză a problemelor și formularele de constatare și raportare a iregularităților elaborate sau alte probe de audit intern obținute.

În redactarea proiectului raportului de audit public intern trebuie să fie respectate următoarele principii:

prezentarea constatărilor într-o manieră pertinentă și incontestabilă;

evitarea utilizării expresiilor imprecise, a stilului eliptic de exprimare, a limbajului abstract;

promovarea unui limbaj simplu și uzual și a unui stil de exprimare concret;

evitarea redactării jignitoare și tendențioase;

prezentarea succintă a constatărilor pozitive și prezentarea detaliată și fundamentată a constatărilor negative;

ierarhizarea constatărilor în funcție de importanță;

evidențierea progreselor constatate de la ultima misiune de audit.

Proiectul raportului de audit public intern exprimă opinia auditorului intern, bazată pe constatările efectuate și pe probele de audit colectate.

Procedura P-15. Elaborarea proiectului raportului de audit public intern

Proiectul raportului de audit public intern respectă următoarea structură-standard:

Pagina de gardă prezintă instituția, tema misiunii, locația realizării misiunii.

Introducerea prezintă date de identificare a misiunii de audit (baza legală de realizare a misiunii de audit, ordinul de serviciu, echipa de audit, entitatea/structura auditată, durata acțiunii de auditare), tipul, scopul și obiectivele misiunii, sfera de cuprindere a misiunii; perioada supusă auditării, metodologia utilizată în realizarea misiunii de audit și dacă examinările se fac în totalitate sau prin sondaj.

Metodologia de desfășurare a misiunii de audit public intern: se oferă explicații privind metodele, tehnicile și instrumentele de colectare și analiză a datelor și informațiilor, precum și a probelor și dovezilor de audit. De asemenea, se prezintă documentele, materialele examinate și materialele întocmite în cursul derulării misiunii.

Constatările sunt prezentate într-o manieră care previne exagerarea deficiențelor și permite prezentarea faptelor în mod neutru. Constatările efectuate sunt prezentate sintetic, pe fiecare obiectiv, activitate/acțiune auditabilă în ordinea stabilită în tematica în detaliu. Constatările cu caracter pozitiv sunt prezentate distinct de constatările cu caracter negativ. Constatările negative sunt însoțite de cauze, consecințe și recomandări.

Recomandările sunt prezentate cu claritate, sunt realizabile și realiste și au un grad de semnificație important în ceea ce privește efectul previzibil asupra entității/structurii auditate.

Concluziile sunt formulate pe obiectivele de audit stabilite pe baza constatărilor efectuate.

Opinia: auditorii interni își exprimă opinia cu privire la gradul de realizare a activităților auditate.

Anexele: sunt prezentate informații care susțin constatările și concluziile auditorilor interni, inclusiv punctele de vedere ale entității/structurii auditate.

Elaborarea proiectului raportului de audit public intern are la bază informațiile cuprinse în fișele de identificare și analiză a problemelor și în formularele de constatare și raportare a iregularităților, precum și probele de audit colectate pe care se bazează.

Rapoartele utilizează diagrame, scheme, tabele și grafice care ajută la înțelegerea constatărilor, concluziilor și recomandărilor formulate, note de relații, situații, documente și orice alte materiale probante sau justificative.

3.1.3.2. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern

Proiectul raportului de audit public intern transmis structurii auditate trebuie să fie complet, să cuprindă relatarea constatărilor, cauzelor, consecințelor, recomandărilor, concluziilor și a opiniei formulate de auditorii interni.

Entitatea/Structura auditată analizează proiectul raportului de audit public intern și transmite punctul de vedere în termen de maximum 15 zile calendaristice de la primirea acestuia. Prin netransmiterea punctelor de vedere în termenele precizate se consideră acceptul tacit al proiectului raportului de audit public intern.

Punctele de vedere primite de la entitatea/structura auditată se verifică și se analizează de către auditorul intern în funcție de datele și informațiile cuprinse în proiectul raportului de audit public intern și de probele de audit intern care stau la baza susținerii acestora. Proiectul raportului de audit public intern este revizuit în funcție de punctele de vedere acceptate.

Procedura P-16. Transmiterea proiectului raportului de audit public intern

3.1.3.3. Reuniunea de conciliere

Auditorul intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditată, în termen de 10 zile calendaristice de la primirea punctelor de vedere și a solicitării entității/structurii auditate de a organiza concilierea. În cadrul acesteia se analizează observațiile formulate la proiectul raportului de audit public intern de către entitatea/structura auditată.

Procedura P-17. Reuniunea de conciliere

3.1.3.4. Elaborarea raportului de audit public intern

Raportul de audit public intern se definitivează prin includerea modificărilor discutate și convenite în cadrul reuniunii de conciliere, inclusiv a celor neînsușite.

În cazul în care, entitatea/structura auditată nu solicită conciliere și nu formulează puncte de vedere la proiectul raportului de audit public intern, acesta devine raport de audit public intern.

Raportul de audit public intern conține opinia auditorilor interni și trebuie însoțit de o sinteză a principalelor constatări și recomandări.

Auditorii interni sunt responsabili pentru asigurarea calității raportului de audit public intern.

Procedura P-18. Raportul de audit public intern

3.1.3.5. Difuzarea raportului de audit public intern

Șeful Servicviului audit public intern transmite raportul de audit public intern finalizat, primarului pentru analiză și avizare. Raportul este însoțit de sinteza principalelor constatări și recomandări.

După avizarea raportului de audit public intern, o copie a acestuia este transmisă entității/structurii auditate.

În cazul în care, în misiunea de audit sunt implicate mai multe entități/structuri, sunt transmise fiecăreia extrase în copie din raportul de audit public intern.

Procedura P-19. Difuzarea raportului de audit public intern

3.1.3.6. Supervizarea misiunii de audit public intern

Șeful Serviciului de audit public intern este responsabil cu supervizarea tuturor etapelor și procedurilor de desfășurare a misiunii de audit public intern.

Calitatea de supervizor în cadrul unei misiuni de audit public intern revine șefului Serviciului de audit public intern sau prin desemnarea de către acesta a unui auditor intern.

În cazul nominalizării a unui auditor ca supervizor al misiunii de audit se va urmări ca acesta să aibă pregătirea profesională adecvată și competența necesară în vederea realizării acestei activități.

Scopul acțiunii de supervizare este de a se asigura că obiectivele misiunii de audit public intern au fost atinse în condiții de calitate.

Supervizarea, în cazul în care șeful Serviciului de audit public intern este implicat în misiunea de audit public intern, se asigură de un auditor intern desemnat de acesta.

Eventualele neclarități între supervizor și auditorii interni sunt soluționate de șeful Serviciului de audit public intern.

Procedura P-20. Supervizarea

3.1.4. Urmărirea recomandărilor

Obiectivul urmăririi recomandărilor este atât asigurarea că recomandările prezentate în raportul de audit public intern se implementează întocmai la termenele stabilite și în mod eficace, cât și evaluarea consecințelor în cazul neaplicării acestora.

Structura auditată trebuie să informeze Serviciul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor la termenele prevăzute în planul de acțiune pentru implementarea recomandărilor.

Procesul de urmărire a recomandărilor constă în evaluarea caracterului adecvat, eficacitatea și oportunitatea acțiunilor întreprinse de către conducerea entității/structurii auditate pentru implementarea recomandărilor din raportul de audit public intern.

Șeful Serviciului de audit public intern poate stabili misiuni de verificare a implementării recomandărilor.

3.1.4.1. Responsabilitatea structurii auditate

Responsabilitatea structurii auditate în implementarea recomandărilor constă în:

elaborarea planului de acțiune pentru implementarea recomandărilor;

stabilirea responsabililor pentru fiecare recomandare;

implementarea recomandărilor;

comunicarea periodică a stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a recomandărilor;

evaluarea rezultatelor obținute.

Planul de acțiune pentru implementarea recomandărilor se transmite de entitatea/structura auditată Serviciului de audit public intern care a realizat misiunea de audit public intern.

Pe parcursul implementării recomandărilor entitatea/structura auditată transmite periodic informări asupra stadiului progresului înregistrat în procesul de implementare a recomandărilor și despre situațiile de nerespectare a termenelor de implementare.

3.1.4.2. Responsabilitatea Serviciului de audit public intern

Auditorii interni care au realizat misiunea de audit public intern analizează și evaluează planul de acțiune pentru implementarea recomandărilor și propun, dacă este cazul, eventuale modificări.

Evaluarea stadiului de implementare a recomandărilor și caracterul adecvat al acțiunilor întreprinse se urmăresc de către șeful Serviciului de audit public intern în funcție de informările primite de la entitățile/structurile auditate. Acțiunile implementate necorespunzător sunt identificate de auditul intern care propune structurii auditate eventuale modificări ale planului de acțiune pentru implementarea recomandărilor.

Șeful Serviciului de audit public intern analizează periodic rezultatele implementării, progresele înregistrate în implementarea recomandărilor raportate de entitatea/structura auditată. Raportează anual asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor către UCAAPI.

Serviciul de audit public intern comunică semestrial către UCAAPI/primarului recomandările neimplementate.

Procedura P-21. Urmărirea recomandărilor

3.2. Misiunile de audit de performanță

Auditul performanței este o activitate independentă și obiectivă de analiză a activităților/proceselor/programelor/proiectelor dintr-o entitate, concepută să aducă un plus de valoare acestora, prin evaluarea și compararea rezultatelor obținute cu cele propuse sau așteptate, în condiții de economicitate, eficiență și eficacitate.

Auditul performanței examinează dacă în procesul de implementare a obiectivelor și atribuțiilor primăriei sunt stabilite criterii corecte pentru evaluarea rezultatelor și apreciază dacă rezultatele obținute sunt în conformitate cu obiectivele stabilite.

Obiectivul principal al auditului performanței este de a evalua modul în care primăria utilizează fondurile publice, respectă principiile de economicitate, eficiență și eficacitate și oferă managementului un punct de vedere independent în legătură cu atingerea rezultatelor dorite, precum și recomandări privind căile și mijloacele de a-și spori performanța.

Auditul performanței se concentrează pe rezultatele obținute de primărie, prin examinarea următoarelor aspecte:

a) economicitatea, care constă în minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activități cu menținerea calității corespunzătoare a acestor rezultate;

b) eficiența, care constă în maximizarea rezultatelor unei activități în relație cu resursele utilizate;

c) eficacitatea, care reprezintă gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare activitate și raportul dintre efectul proiectat și rezultatul efectiv al activității.

În realizarea auditului performanței, auditorul intern adoptă următoarele abordări:

a) abordarea pe bază de rezultate, care constă în evaluarea performanțelor realizate, respectiv în ce măsură au fost îndeplinite cerințele privind economicitatea, eficiența și eficacitatea în procesul de implementare și derulare a unui program sau activități;

b) abordarea pe bază de probleme, care constă în identificarea, verificarea și analiza problemelor, care se referă la economicitatea, eficiența și eficacitatea activităților ce vizează implementarea și derularea unor programe sau realizarea unor activități de către entitățile auditate și a cauzelor apariției acestora.

Auditul performanței examinează sistemul de control intern/managerial al primăriei în scopul identificării slăbiciunilor ce determină nerealizarea țintelor de performanță. Examinarea presupune evaluarea componentelor sistemului de control intern/managerial care asigură economicitatea, eficiența și eficacitatea activităților, analiza cauzelor și formularea de recomandări pentru remedierea slăbiciunilor constatate.

Criteriul principal în activitatea de selectare a temelor de audit îl reprezintă perspectiva îmbunătățirii în ansamblu a performanțelor programelor/activităților.

Pentru realizarea misiunilor de audit al performanței se stabilește un sistem de referință, respectiv criterii la care să se raporteze rezultatele verificărilor efectuate. Criteriile sunt stabilite pe baza bunei practici în domeniu și prin analiza datelor și informațiilor rezultate din următoarele surse:

a) legislație, politici publice, standarde naționale sau internaționale;

b) ghiduri și reglementări departamentale;

c) practici manageriale acceptate în domeniu;

d) cerințe contractuale;

e) standarde pe domenii și alți indicatori relevanți;

f) literatura de specialitate, în vederea stabilirii obiectivelor și indicatorilor de performanță;

g) referințe obținute prin compararea cu buna practică în domeniul auditat;

h) rezultatele obținute de entități publice similare;

i) criterii utilizate în audituri similare;

j) criterii de performanță stabilite de către legislativ;

k) criterii obținute prin valorificarea experienței unor specialiști, experți, cercetători în domeniu.

Criteriile selectate trebuie să fie relevante, rezonabile și corespunzătoare obiectivelor auditului.

Asemănător misiunilor de regularitate, metodologia generală de derulare a misiunilor de performanță, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice și elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Metodologia de derulare a misiunilor de regularitate presupune, parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea misiunii de audit public intern;

b) intervenția la fața locului;

c) raportarea activității de audit public intern;

d) urmărirea recomandărilor.

Referitor la misiunile de audit al performanței precizăm că aceste etape se succed la fel ca și la misiunile de audit de regularitate. Diferențe apar la P-06 – Prelucrarea și documentarea informațiilor.

Astfel, pentru activitatea de prelucrare și documentare a informațiilor, auditorii interni parcurg următorii pași:

Realizează analiza generală a entității/structurii auditate.

Evaluează strategia și politicile aplicabile domeniului auditabil.

Analizează și evaluează domeniul auditabil, respectiv:

documentele de organizare și funcționare ale domeniului auditabil;

cadrul normativ și metodologic specific domeniului auditabil;

procedurile de lucru specifice domeniului auditabil;

informațiile interne și externe specifice domeniului auditabil.

Evaluează obiectivele entității/structurii auditate.

Analizează structura și pregătirea personalului.

Evaluează politicile de dezvoltare specifice domeniului auditabil.

Examinează modul de constituire și utilizare a resurselor financiare necesare desfășurării activităților în cadrul domeniului auditabil.

Evaluează constatările și recomandările din rapoartele de audit intern anterioare și a rapoartelor de audit extern.

Analizează și examinează alte date și informații specifice domeniului auditabil.

Stabilesc concluziile analizei preliminare.

Elaborează și documentează Studiul preliminar, care conține informații referitoare la:

1) Analiza domeniului auditabil. Principalele informații prezentate în cadrul acestei analize sunt:

prezentarea generală a entității publice auditate;

descrierea domeniului auditabil;

structura, dinamica și pregătirea profesională a personalului care își desfășoară activitatea în cadrul domeniului auditabil;

asigurarea resurselor în vederea realizării activităților/ acțiunilor auditabile;

organizarea și desfășurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;

politica de îmbunătățire și dezvoltare a domeniului auditabil;

stabilirea întrebărilor principale la care trebuie să răspundă misiunea de audit public intern de performanță.

2) Stabilirea întrebărilor secundare pe niveluri de detaliere, până la un nivel considerat ca fiind întrebarea cea mai elementară, respectiv:

derivarea întrebărilor principale până la un nivel considerat cel mai elementar;

analizează întrebările în vederea identificării întinderii procedurilor de audit;

stabilirea cerințelor pentru fiecare activitate/acțiune auditabilă din punct de vedere al controalelor specifice;

elaborarea Listei întrebărilor auditului (model anexa 23).

3) Analiza obiectivelor specifice domeniului auditabil stabilite de entitatea publică. Principalele activități derulate sunt următoarele:

identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura auditată;

urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ale entității și sunt suficiente;

urmărirea dacă obiectivele evaluate respectă caracteristicile SMART;

examinarea dacă obiectivele acoperă activitățile derulate;

elaborarea documentului Evaluarea obiectivelor (model anexa 24).

Obiectivele care respectă caracteristicile SMART vor fi luate în considerare în realizarea misiunii de audit. În cazul obiectivelor stabilite necorespunzător, auditorii interni vor formula recomandări pentru revizuirea lor sau definirea altora noi și le vor agrea cu conducerea entității.

4) Analiza indicatorilor. Principalele activități derulate sunt următoarele:

identificarea indicatorilor de performanță asociați obiectivelor domeniului auditat;

urmărirea dacă indicatorii pot fi calculați;

examinarea dacă indicatorii sunt relevanți pentru obiective și ușor de înțeles;

examinarea dacă indicatorii stabiliți sunt atât cantitativi, cât și calitativi;

elaborarea documentului Evaluarea indicatorilor (model anexa 25).

Indicatorii definiți și stabiliți în mod corespunzător vor fi luați în considerare în realizarea misiunii de audit drept criterii la care se pot raporta rezultatele obținute. În cazul indicatorilor stabiliți necorespunzător, auditorii interni vor formula recomandări pentru revizuirea acestora sau definirea altora noi și îi vor agrea cu conducerea entității.

5) Analiza adecvării surselor de date folosite de management. Principalele activități derulate sunt următoarele:

identificarea surselor de date utilizate de management pentru măsurarea obiectivelor;

evaluarea adecvării și corectitudinii surselor de date utilizate;

elaborarea documentului Evaluarea surselor de date (model anexa 26).

6) Stabilirea ariei de cuprindere a misiunii. Aria de cuprindere a misiunii, respectiv activitățile/acțiunile auditabile, este determinată în funcție de întrebările principale stabilite și rezultatul analizei obiectivelor și a indicatorilor, respectiv:

în funcție de întrebările principale, de obiectivele și indicatorii stabiliți și definiți corespunzător de entitatea publică auditorii interni stabilesc criteriile de referință la care se pot raporta rezultatele misiunii;

identifică activitățile/acțiunile auditabile unde performanță poate fi

evaluată și măsurată;

elaborează Lista activităților/acțiunilor auditabile;

îndosariază Studiul preliminar și documentele aferente elaborate în dosarul misiunii.

Supervizorul/Șeful Serviciului de audit public intern are următoarele atribuții/responsabilități:

analizează documentația elaborată de auditori și se pronunță asupra eficienței și adecvării acesteia;

analizează și revizuiește Studiul preliminar, inclusive documentele elaborate pentru realizarea acestuia, respectiv:

– Lista întrebărilor auditului;

– Evaluarea obiectivelor;

– Evaluarea indicatorilor;

– Evaluarea surselor de date.

stabilește o întâlnire de lucru cu echipa de audit pentru definitivarea Studiului preliminar, inclusiv a documentelor elaborate în cadrul acestuia.

3.3. Misiunile de audit de sistem

Auditul de sistem reprezintă o evaluare în profunzime a sistemelor de conducere și de control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcționează economic, eficace și eficient, pentru identificarea deficiențelor și formularea de recomandări pentru corectarea acestora.

Auditul de sistem trebuie să furnizeze o asigurare privind funcționarea entității publice în ansamblul său. Această asigurare se obține prin analiza subsistemelor componente ale entității, în cadrul unor misiuni specifice.

Misiunea de audit de sistem trebuie să abordeze atât elemente specifice regularității activităților cu cadrul normativ care le reglementează, cu standardele sau cu bunele practici în domeniile auditate, cât și elemente ale performanței.

Criteriile abordate în cadrul derulării unei misiuni de audit de sistem sunt următoarele:

conformitatea atât cu strategia, politicile, planurile, regulamentele și procedurile, cât și cu cadrul normativ specific domeniului auditabil din care face parte entitatea auditată;

regularitatea operațiilor și etica profesională;

integritatea patrimonială și protejarea împotriva pierderii sau deteriorării de orice natură a informațiilor, inclusiv integritatea evidențelor și documentelor justificative;

economicitatea intrărilor de orice fel, a utilizării resurselor și eficiența operațiilor;

realizarea obiectivelor și atingerea țintelor respectând standardele de calitate și performanță;

fiabilitatea, oportunitatea și utilitatea informațiilor financiare și operaționale.

Auditul de sistem ia în considerare entitatea publică ca pe un sistem, respectiv un ansamblu compus din mai multe subsisteme care contribuie la îndeplinirea obiectivelor acesteia. Abordarea pe ansamblu sau pe componente trebuie realizată în funcție de mărimea, volumul și diversitatea domeniilor în care activează primăria.

Auditul de sistem presupune analiza aprofundată pe componentele primăriei a intrărilor, proceselor și rezultatelor și urmărește obținerea de răspunsuri cu privire la modul în care a fost conceput și pus în aplicare sistemul/subsistemul.

Asemănător misiunilor de regularitate, metodologia generală de derulare a misiunilor de sistem, presupune parcurgerea, în cadrul fiecărei etape, a procedurilor specifice și elaborarea documentelor, conform schemei următoare:

Metodologia de derulare a misiunilor de regularitate presupune, parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea misiunii de audit public intern;

b) intervenția la fața locului;

c) raportarea activității de audit public intern;

d) urmărirea recomandărilor.

Referitor la misiunile de audit de sistem precizăm că aceste etape se succed la fel ca și la misiunile de audit de regularitate. Diferențe apar la P-06 – Prelucrarea și documentarea informațiilor.

Astfel, pentru activitatea de prelucrare și documentare a informațiilor, auditorii interni parcurg următorii pași:

a) Realizează analiza generală a entității/structurii auditate.

b) Evaluează strategia și politicile aplicabile domeniului auditabil.

c) Analizează și evaluează domeniul auditabil, respectiv:

– documentele de organizare și funcționare ale domeniului auditabil;

– cadrul normativ și metodologic specific domeniului auditabil;

– procedurile de lucru specifice domeniului auditabil;

– informațiile interne și externe specifice domeniului auditabil;

d) Evaluează obiectivele entității/structurii auditate.

e) Analizează structura și pregătirea personalului.

f) Evaluează politicile de dezvoltare specifice domeniului auditabil.

g) Examinează modul de constituire și utilizare a resurselor financiare necesare desfășurării activităților în cadrul domeniului auditabil.

h) Evaluează constatările și recomandările din rapoartele de audit intern anterioare și a rapoartelor de audit extern.

i) Analizează și examinează alte date și informații specifice domeniului auditabil.

j) Stabilesc concluziile analizei preliminare.

k) Elaborează și documentează Studiul preliminar, care conține informații referitoare la:

1) Analiza domeniului auditabil. Principalele informații prezentate în cadrul acestei analize sunt:

prezentarea generală a entității publice auditate;

descrierea domeniului auditabil;

structura, dinamica și pregătirea profesională a personalului care își desfășoară activitatea în cadrul domeniului auditabil;

asigurarea resurselor în vederea realizării activităților/acțiunilor auditabile;

organizarea și desfășurarea proceselor de administrare a domeniului auditabil;

politica de îmbunătățire și dezvoltare a domeniului auditabil;

stabilirea întrebărilor principale la care trebuie să răspundă misiunea de audit public intern de sistem

2) Stabilirea activităților/acțiunilor auditabile și elaborează Listei activităților/acțiunilor auditabile, anexă la Studiul preliminar.

3) Analiza obiectivelor specifice domeniului auditabil stabilite de entitatea publică. Principalele activități derulate sunt următoarele:

identificarea obiectivelor definite de entitatea/structura auditată;

urmărirea dacă obiectivele stabilite pentru domeniul auditabil derivă din obiectivele strategice ale entității și sunt suficiente;

urmărirea dacă obiectivele evaluate respectă caracteristicile SMART;

examinarea dacă obiectivele acoperă activitățile derulate;

elaborarea documentului Evaluarea obiectivelor, anexă la Studiul preliminar.

4) Analiza indicatorilor. Principalele activități derulate sunt următoarele:

identificarea indicatorilor de performanță asociați obiectivelor domeniului auditat;

urmărirea dacă indicatorii pot fi măsurați;

examinarea dacă indicatorii sunt relevanți pentru obiective și ușor de înțeles;

examinarea dacă indicatorii stabiliți sunt atât cantitativi, cât și calitativi;

elaborarea documentului Evaluarea indicatorilor, anexă la Studiul preliminar.

5) Obiectivele care respectă caracteristicile SMART și indicatorii stabiliți în mod corespunzător vor reprezenta criterii la care se vor raporta rezultatele obținute.

Supervizorul/Șeful Serviciului de audit public intern are următoarele atribuții/responsabilități:

Analizează documentația elaborată de auditori și se pronunță asupra suficienței și adecvării acesteia;

Analizează și revizuiește Studiul preliminar, inclusiv documentele elaborate pentru realizarea acestuia;

Stabilește o întâlnire de lucru cu echipa de audit pentru definitivarea Studiului preliminar, inclusiv a documentelor elaborate în cadrul acestuia;

Supervizează Studiul preliminar, inclusiv documentele elaborate în cadrul acestuia.

CAPITOLUL IV

MISIUNILE DE CONSILIERE

4.1. Dispoziții generale

Consilierea reprezintă activitatea desfășurată de auditorii interni menită să adauge valoare și să îmbunătățească procesele guvernanței în primăria municipiului Bistrița, fără ca auditorii interni să își asume responsabilități manageriale.

Activitățile de consiliere desfășurate de către auditorii interni din cadrul serviciului de audit public intern cuprind următoarele tipuri de misiuni:

a) consultanța propriu-zisă sau consilierea, care are ca scop identificarea obstacolelor care împiedică desfășurarea normală a proceselor, stabilirea cauzelor, determinarea consecințelor, prezentând totodată soluții pentru eliminarea acestora;

b) facilitarea înțelegerii, care este destinată obținerii de informații suplimentare pentru cunoașterea în profunzime a funcționării unui sistem, standard sau prevedere normativă, necesare personalului care are ca responsabilitate implementarea acestora;

c) formarea și perfecționarea profesională, care sunt destinate furnizării cunoștințelor teoretice și practice referitoare la managementul financiar, gestiunea riscurilor și controlul intern, prin organizarea de cursuri și seminare.

Activitatea de consiliere se organizează și se desfășoară sub formă de:

a) misiuni de consiliere formalizate, cuprinse în planul de audit anual și efectuate prin respectarea schemei generale privind derularea misiunilor de consiliere;

b) misiuni de consiliere cu caracter informal, realizate prin participarea în cadrul diferitelor comitete permanente sau pe proiecte cu durată determinată, la reuniuni, misiuni, schimburi curente de informații;

c) misiuni de consiliere pentru situații excepționale, ce presupun participarea în cadrul unor echipe constituite în vederea reluării activităților ca urmare a unei situații de forță majoră sau altor evenimente excepționale.

Organizarea și desfășurarea misiunilor de consiliere, precum și forma acestora se propun de către șeful Serviciului de audit public intern și se aprobă de către conducerea primăriei numai în condițiile în care acestea nu generează conflicte de interese și nu sunt incompatibile cu îndatoririle auditorilor interni. Carta auditului intern trebuie să definească și modalitățile de organizare și desfășurare a activității de consiliere.

Auditorii interni informează șeful Serviciului de audit public intern asupra oricărei situații care le poate afecta independența sau obiectivitatea, indiferent dacă această situație este anterioară începerii misiunii sau survine în timpul desfășurării misiunii de consiliere.

Realizarea misiunilor de consiliere formalizate presupune următoarele:

a) respectarea dispozițiilor Cartei auditului intern și celorlalte prevederi care guvernează efectuarea misiunilor de consiliere;

b) prezentarea în scris a cerințelor generale, precum și a elementelor referitoare la modul de organizare și desfășurare a misiunii de consiliere;

c) stabilirea sferei activităților necesare atingerii obiectivelor misiunii de consiliere;

d) realizarea misiunilor la termenele prevăzute și cu respectarea cadrului de reglementare prevăzut de prezentele norme;

e) comunicarea și raportarea rezultatelor misiunii de consiliere către conducerea entității/structurii auditate.

Șeful Serviciului de audit public intern răspunde de organizarea, desfășurarea misiunilor de consiliere și asigurarea resurselor necesare pentru efectuarea acestora și urmăresc ca activitatea auditorilor interni să se deruleze în conformitate cu prezentele norme și cu principiile Codului privind conduita etică a auditorului intern.

Metodologia de derulare a misiunilor de consiliere formalizate presupune parcurgerea în cadrul fiecărei etape a activităților specifice și realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare:

4.2. Derularea misiunii de consiliere formalizate

Etapele, procedurile și documentele elaborate în derularea misiunilor de consiliere formalizate respectă aceleași cerințe ca și cele prezentate la misiunea de audit de asigurare, cu următoarele excepții:

procedurile privind analiza riscului nu se realizează la misiunile de consiliere formalizate;

procedurile privind analiza problemelor și formularea recomandărilor nu se realizează. Constatările formulate de auditorii interni sunt cuprinse direct în rapoartele de consiliere;

la misiunile de consiliere formalizate, pentru constatările și problemele identificate se formulează propuneri de soluții;

eventualele iregularități constatate sunt aduse la cunoștința primarului și structurii de control;

procedurile privind elaborarea proiectului raportului de consiliere, transmiterea acestuia și reuniunea de conciliere nu sunt specifice misiunilor de consiliere formalizate. După etapa de intervenție la fața locului se elaborează direct raportul de consiliere.

Auditorii interni parcurg următorii pași:

Analizează și evaluează documentele de organizare ale entității/structurii consiliate.

Analizează și evaluează cadrul normativ cu privire la domeniul consiliat.

Analizează și evaluează procedurile de lucru cu privire la domeniul consiliat.

Analizează și evaluează informațiile interne și externe cu privire la domeniul consiliat, inclusiv rapoartele de audit anterioare.

Analizează orice alte informații colectate cu privire la domeniul consiliat.

Stabilesc acțiunile succesive ce descriu activitățile asociate obiectivelor de audit. Serviciul de audit public intern proiectează și implementează un instrument (document) specific prin care asigură realizarea activității de prelucrare și documentare a informațiilor.

Stabilesc cerințele pentru fiecare activitate/acțiune de realizat din punct de vedere al controalelor specifice.

Elaborează Lista obiectivelor, activităților/acțiunilor.

Supervizorul/Șeful Serviciului de audit public intern au următoarele atribuții/responsabilități:

Analizează documentația elaborată de auditori și se pronunță asupra suficienței și adecvării acesteia.

Analizează și revizuiește Studiul preliminar, inclusiv documentele elaborate pentru realizarea acestuia.

Stabilește o întâlnire de lucru cu echipa de auditori pentru definitivarea Studiului preliminar, inclusiv a documentelor elaborate în cadrul acestuia.

Supervizează Studiul preliminar, inclusiv documentele elaborate în cadrul acestuia.

Documentele elaborate în cadrul procedurilor desfășurate în derularea misiunii de consiliere formalizate se adaptează specificului misiunii, în limitele în care se impune aceasta.

CAPITOLUL V

MISIUNEA DE AUDIT AD-HOC

Misiunile ad-hoc au caracter excepțional, sunt aprobate de primar și se realizează în baza ordinului de serviciu. Aceste misiuni nu sunt cuprinse în planul de audit public inițial, fiind adăugate după solicitarea executării lor, prin modificarea planului însoțită de referatul de justificare.

Metodologia de derulare a misiunilor de audit ad-hoc presupune parcurgerea în cadrul fiecărei etape a activităților specifice și realizarea documentelor aferente, conform schemei prezentate în continuare:

Metodologia generală de derulare a misiunilor de regularitate presupune parcurgerea următoarelor etape:

a) pregătirea misiunii de audit public intern;

b) intervenția la fața locului;

c) raportarea activității de audit public intern;

d) urmărirea recomandărilor.

Etapele, procedurile și documentele elaborate în derularea misiunilor ad-hoc respectă aceleași cerințe ca și cele prezentate la misiunea de audit de asigurare, cu următoarele excepții:

termenul de notificare poate fi diminuat, dar nu mai puțin de 3 zile calendaristice;

procedurile privind analiza riscului nu se realizează la misiunile ad-hoc;

procedurile privind analiza problemelor și formularea recomandărilor se realizează într-o formă mai simplificată, în cadrul procedurii de colectare și analiză a probelor de audit din etapa de intervenției la fața locului;

eventualele iregularități constatate sunt aduse la cunoștința primarului;

după etapa de intervenție la fața locului se elaborează direct raportul de audit ad-hoc fără a avea în vedere și procedurile privind elaborarea proiectului raportului de audit ad-hoc, transmiterea acestuia și reuniunea de conciliere.

CAPITOLUL VI

CARTA AUDITULUI INTERN

6.1. Elaborarea Cartei auditului intern

Carta auditului intern se elaborează de Serviciul de audit public intern în conformitate cu prevederile art. 18 alin. (1) din Legea nr. 672/2002, Normele metodologice specifice privind exercitarea activității de audit public intern, Codul privind conduita etică a auditorului intern și Standardele internaționale de audit intern.

Carta auditului intern reprezintă documentul oficial care prezintă misiunea, competența și responsabilitățile auditului intern.

Carta auditului intern stabilește scopul și sfera de activitate a auditului intern, prezintă poziția Serviciului de audit public intern în cadrul primăriei, drepturile și obligațiile auditorilor care activează în cadrul Serviciului de audit public intern, autorizează accesul la datele și informațiile și alte bunuri fizice, care sunt necesare pentru realizarea activității de audit intern.

Carta auditului intern informează despre obiectivele, tipurile de audit și metodologia de audit intern, stabilește sistemul de relații între auditorul intern, entitatea/structura auditată, auditorii externi și prevede regulile de conduită etică.

6.2. Comunicarea Cartei auditului intern

Prevederile Cartei auditului intern, sunt obligatorii pentru toți auditorii interni care activează în cadrul Serviciului de audit public intern din Primăria orașului Bistrița.

Șeful Serviciului audit public intern este responsabil pentru actualizarea periodică a Cartei auditului intern.

Carta auditului intern actualizată, este transmisă spre avizare către UCAAPI și, apoi, supusă aprobării .

Carta auditului intern se transmite fizic, cu ocazia realizării misiunilor de audit public intern, ori prin postare pe website-ul instituției sau prin orice alt mijloc de comunicare, în funcție de dotările existente.

Carta auditului intern se elaborează ca document distinct față de normele specifice privind exercitarea activității de audit public intern.

Procedura – Elaborarea Cartei auditului intern

PARTEA a III – a

GLOSAR

PARTEA a IV – a

DOCUMENTE SPECIFICE DESFĂȘURĂRII ACTIVITĂȚII ȘI MISIUNILOR DE AUDIT PUBLIC INTERN

Modelele documentelor specifice desfășurării activității și misiunilor de audit public intern sunt prevăzute în anexele nr. 1 – 26, care fac parte integrantă din prezentele norme.

ANEXA 1

la norme

– Model –

Metodologie de elaborare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

A. Îndrumarul de elaborare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

1. Introducere

1.1. Scop

1.2. Autoritate și responsabilitate

1.3. Obiectivele generale ale programului de asigurare și îmbunătățire a calități activității de audit public intern

2. Implementare

2.1. Evaluarea internă

2.1.1. Baza legală

2.1.2. Stadiul actual

2.1.2.1. Supervizarea

2.1.2.2. Evaluarea performanței auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit public intern

2.1.2.3. Monitorizarea realizării activităților/acțiunilor repartizate

2.1.2.4. Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale

2.1.2.5. Evaluarea realizată de structura auditată

2.1.2.6. Autoevaluarea cu privire la implementarea standardelor de control intern/managerial

2.1.2.7. Alte evaluări interne

2.2. Evaluarea externă

2.2.1. Baza legală

2.2.2. Stadiul actual

2.2.2.1. Evaluarea realizată de (UCAAPI)

2.2.2.2. Evaluarea realizată de Curtea de Conturi

2.2.2.3. Alte evaluări externe

3. Monitorizarea implementării programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern cuprinde măsurarea și analiza continuă a indicatorilor de performanță.

4. Actualizarea programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

5. Aprobarea programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

6. Anexe

B. Plan de acțiune privind asigurarea și îmbunătățirea calității activității de audit intern

Plan de acțiune privind asigurarea și îmbunătățirea calității activității de audit intern

Obiectivele programului vor acoperi toate rezultatele evaluărilor interne și externe.

Aprobat

Șef Serviciu Audit public intern,

……………………

C. Raport privind monitorizarea calității activității de audit intern

Raportul de monitorizare va cuprinde rezultatele monitorizărilor periodice efectuate și concluzii.

ANEXA 2

la norme

– Model –

Planul multianual de audit public intern

Aprobat

Primar,

……………………………

PLANUL MULTIANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Avizat

Șef Serviciu Audit public intern,

……………………………

ANEXA 3

la norme

– Model –

PLANUL ANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Aprobat

Primar,

……………………………

Planul anual de audit public intern

Avizat,

Șef Serviciu Audit public intern,

…………………………..

ANEXA 4

la norme

– Model –

Ordin de serviciu

Primăria municipiului Bistrița

Serviciul Audit public intern

Nr. ….. Data …………

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile art. … lit. … din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern și ale Planului anual de audit public intern în perioada ……………………. se va efectua o misiune de audit public intern la ……………….., cu tema …………………….

Perioada supusă auditării …………………………………………

Scopul misiunii de audit public intern este ………………………. .

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern sunt:

a) ………………….;

b) ………………….;

…

n ………………… .

Menționăm că se va efectua un audit de ……………

Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori:

1. ………………………., auditor intern, coordinator echipă de audit intern

…

n ……………………….., auditor intern

Supervizor al misiunii de audit public intern este ………….., având funcția de ……………………………………….

Șef Serviciu Audit public intern,

…………………………..

ANEXA 5

la norme

– Model –

Declarația de independență

Primăria municipiului Bistrița

Serviciul Audit public intern

DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ

Numele și prenumele: ……………….

Misiunea de audit public intern: …………….. Data: ………….

1. Incompatibilități personale:

2. Pot fi eliminate incompatibilitățile:

3. Dacă da, explicați cum anume:

Data:

Auditor intern, Șef Serviciu Audit public intern

…………………. …………………………

(numele și prenumele)

ANEXA 6

la norme

– Model –

Notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern

Primăria municipiului Bistrița

Serviciul Audit public intern

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANȘAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Către: Entitatea

De la: Șef Serviciu Audit public intern

Referitor la misiunea de audit public intern: ……………………….

Stimate/Stimată domn/doamnă ………………..,

În conformitate cu Planul de audit public intern pe anul ………., urmează ca în perioada ……… să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema ……………………..

Scopul misiunii de audit public intern îl reprezintă examinarea responsabilităților asumate de către conducerea primăriei municipiului Bistrița și personalul de execuție cu privire la organizarea și realizarea activităților și îndeplinirea obligațiilor în mod eficient și eficace.

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern vor fi:

a) …………………………………………………………….;

b) …………………………………………………………….;

…

n) …………………………………………………………… .

Ulterior, vă vom contacta pentru a stabili, de comun acord, data și modul de organizare a ședinței de deschidere a misiunii de audit public intern în cadrul căreia vom avea în vedere:

a) prezentarea auditorilor;

b) prezentarea și documentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern;

c) scopul misiunii de audit public intern;

d) modalitatea de desfășurare a misiunii de audit public intern, persoanele de contact;

e) alte aspecte.

Pentru o mai bună înțelegere a activității dumneavoastră, vă rugăm să ne puneți la dispoziție documentația necesară privind: planificarea, organizarea și controlul activităților manageriale, legile și reglementările aplicabile, organigrama entității, regulamentul de organizare și funcționare, fișele posturilor, procedurile operaționale de lucru, rapoartele de activitate etc.

Pentru eventualele întrebări privind desfășurarea misiunii, vă rugăm să-l contactați pe domnul ………………., auditor intern, la telefon …….., e-mail …………………………. .

Cu deosebită considerație,

Data:

Șeful Serviciului Audit public intern,

…………………………….

(numele și prenumele)

ANEXA 7

la norme

– Model –

Minuta ședinței de deschidere

MINUTA ȘEDINȚEI DE DESCHIDERE

Lista participanților

B. Stenograma ședinței

………………………………………………………………..

………………………………………………………………..

………………………………………………………………..

ANEXA 8

la norme

– Model –

Chestionar de luare la cunoștință

CHESTIONARUL DE LUARE LA CUNOȘTINȚĂ

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 9

la norme

– Model –

Stabilirea punctajului total al riscurilor și ierarhizarea riscurilor

STABILIREA PUNCTAJULUI TOTAL AL RISCURILOR ȘI

IERARHIZAREA RISCURILOR

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 10

la norme

– Model –

Chestionar de control intern

CHESTIONAR DE CONTROL INTERN

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 11

la norme

– Model –

Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de audit

EVALUAREA INIȚIALĂ A CONTROLULUI INTERN ȘI STABILIREA

OBIECTIVELOR DE AUDIT

Concluzii: (Se vor menționa obiectivele, activitățile, acțiunile selectate în vederea auditării.)

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 12

la norme

– Model –

Programul misiunii de audit public intern

PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 13

la norme

– Model –

Chestionarul – Lista de verificare

CHESTIONARUL – LISTA DE VERIFICARE

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 14

la norme

– Model 1-

Test

TEST

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 15

la norme

– Model 2 –

Test

TEST

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 16

la norme

– Model –

Fișă de identificare și analiză a problemei

FIȘĂ DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI

ANEXA 17

la norme

– Model –

Formularul de constatare și raportare a iregularităților

FORMULARUL DE CONSTATARE ȘI RAPORTARE A IREGULARITĂȚILOR

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 18

la norme

– Model –

Notă centralizatoare a documentelor de lucru

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 19

la norme

– Model –

Minuta ședinței de închidere

MINUTA ȘEDINȚEI DE ÎNCHIDERE

A. Lista participanților

B. Concluzii

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

ANEXA 20

la norme

– Model –

Minuta reuniunii de conciliere

MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE

A. Lista participanților

Concluzii

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

ANEXA 21

la norme

– Model –

Nota de supervizare a documentelor

NOTA DE SUPERVIZARE A DOCUMENTELOR

ANEXA 22

la norme

– Model –

Fișa de urmărire a implementării recomandărilor

FIȘA DE URMĂRIRE A IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 23

la norme

– Model –

Lista întrebărilor auditului

LISTA ÎNTREBĂRILOR AUDITULUI

Auditor intern, Supervizor,

ANEXA 24

la norme

– Model –

Evaluarea obiectivelor

EVALUAREA OBIECTIVELOR

Auditor intern, Supervizor,

………………………………… ……………………………

ANEXA 25

la norme

– Model –

Evaluarea indicatorilor

EVALUAREA INDICATORILOR

Auditor intern, Supervizor,

…………………………………….. ……………………………….

ANEXA 26

la norme

– Model –

Prelucrarea și documentarea informațiilor

Prelucrarea și documentarea informațiilor

Auditor intern, Supervizor,

………………………………. …………………………

ANEXA 1

la norme

– Model –

Metodologie de elaborare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

A. Îndrumarul de elaborare a programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

1. Introducere

1.1. Scop

1.2. Autoritate și responsabilitate

1.3. Obiectivele generale ale programului de asigurare și îmbunătățire a calități activității de audit public intern

2. Implementare

2.1. Evaluarea internă

2.1.1. Baza legală

2.1.2. Stadiul actual

2.1.2.1. Supervizarea

2.1.2.2. Evaluarea performanței auditorilor interni la finalizarea misiunilor de audit public intern

2.1.2.3. Monitorizarea realizării activităților/acțiunilor repartizate

2.1.2.4. Evaluarea anuală a performanțelor profesionale individuale

2.1.2.5. Evaluarea realizată de structura auditată

2.1.2.6. Autoevaluarea cu privire la implementarea standardelor de control intern/managerial

2.1.2.7. Alte evaluări interne

2.2. Evaluarea externă

2.2.1. Baza legală

2.2.2. Stadiul actual

2.2.2.1. Evaluarea realizată de (UCAAPI)

2.2.2.2. Evaluarea realizată de Curtea de Conturi

2.2.2.3. Alte evaluări externe

3. Monitorizarea implementării programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern cuprinde măsurarea și analiza continuă a indicatorilor de performanță.

4. Actualizarea programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

5. Aprobarea programului de asigurare și îmbunătățire a calității activității de audit intern

6. Anexe

B. Plan de acțiune privind asigurarea și îmbunătățirea calității activității de audit intern

Plan de acțiune privind asigurarea și îmbunătățirea calității activității de audit intern

Obiectivele programului vor acoperi toate rezultatele evaluărilor interne și externe.

Aprobat

Șef Serviciu Audit public intern,

……………………

C. Raport privind monitorizarea calității activității de audit intern

Raportul de monitorizare va cuprinde rezultatele monitorizărilor periodice efectuate și concluzii.

ANEXA 2

la norme

– Model –

Planul multianual de audit public intern

Aprobat

Primar,

……………………………

PLANUL MULTIANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Avizat

Șef Serviciu Audit public intern,

……………………………

ANEXA 3

la norme

– Model –

PLANUL ANUAL DE AUDIT PUBLIC INTERN

Aprobat

Primar,

……………………………

Planul anual de audit public intern

Avizat,

Șef Serviciu Audit public intern,

…………………………..

ANEXA 4

la norme

– Model –

Ordin de serviciu

Primăria municipiului Bistrița

Serviciul Audit public intern

Nr. ….. Data …………

ORDIN DE SERVICIU

În conformitate cu prevederile art. … lit. … din Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, cu modificările ulterioare, ale Hotărârii Guvernului nr. 1.086/2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activității de audit public intern și ale Planului anual de audit public intern în perioada ……………………. se va efectua o misiune de audit public intern la ……………….., cu tema …………………….

Perioada supusă auditării …………………………………………

Scopul misiunii de audit public intern este ………………………. .

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern sunt:

a) ………………….;

b) ………………….;

…

n ………………… .

Menționăm că se va efectua un audit de ……………

Echipa de audit public intern este formată din următorii auditori:

1. ………………………., auditor intern, coordinator echipă de audit intern

…

n ……………………….., auditor intern

Supervizor al misiunii de audit public intern este ………….., având funcția de ……………………………………….

Șef Serviciu Audit public intern,

…………………………..

ANEXA 5

la norme

– Model –

Declarația de independență

Primăria municipiului Bistrița

Serviciul Audit public intern

DECLARAȚIA DE INDEPENDENȚĂ

Numele și prenumele: ……………….

Misiunea de audit public intern: …………….. Data: ………….

1. Incompatibilități personale:

2. Pot fi eliminate incompatibilitățile:

3. Dacă da, explicați cum anume:

Data:

Auditor intern, Șef Serviciu Audit public intern

…………………. …………………………

(numele și prenumele)

ANEXA 6

la norme

– Model –

Notificarea privind declanșarea misiunii de audit public intern

Primăria municipiului Bistrița

Serviciul Audit public intern

NOTIFICAREA PRIVIND DECLANȘAREA MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Către: Entitatea

De la: Șef Serviciu Audit public intern

Referitor la misiunea de audit public intern: ……………………….

Stimate/Stimată domn/doamnă ………………..,

În conformitate cu Planul de audit public intern pe anul ………., urmează ca în perioada ……… să efectuăm o misiune de audit public intern cu tema ……………………..

Scopul misiunii de audit public intern îl reprezintă examinarea responsabilităților asumate de către conducerea primăriei municipiului Bistrița și personalul de execuție cu privire la organizarea și realizarea activităților și îndeplinirea obligațiilor în mod eficient și eficace.

Obiectivele generale ale misiunii de audit public intern vor fi:

a) …………………………………………………………….;

b) …………………………………………………………….;

…

n) …………………………………………………………… .

Ulterior, vă vom contacta pentru a stabili, de comun acord, data și modul de organizare a ședinței de deschidere a misiunii de audit public intern în cadrul căreia vom avea în vedere:

a) prezentarea auditorilor;

b) prezentarea și documentarea obiectivelor generale ale misiunii de audit public intern;

c) scopul misiunii de audit public intern;

d) modalitatea de desfășurare a misiunii de audit public intern, persoanele de contact;

e) alte aspecte.

Pentru o mai bună înțelegere a activității dumneavoastră, vă rugăm să ne puneți la dispoziție documentația necesară privind: planificarea, organizarea și controlul activităților manageriale, legile și reglementările aplicabile, organigrama entității, regulamentul de organizare și funcționare, fișele posturilor, procedurile operaționale de lucru, rapoartele de activitate etc.

Pentru eventualele întrebări privind desfășurarea misiunii, vă rugăm să-l contactați pe domnul ………………., auditor intern, la telefon …….., e-mail …………………………. .

Cu deosebită considerație,

Data:

Șeful Serviciului Audit public intern,

…………………………….

(numele și prenumele)

ANEXA 7

la norme

– Model –

Minuta ședinței de deschidere

MINUTA ȘEDINȚEI DE DESCHIDERE

Lista participanților

B. Stenograma ședinței

………………………………………………………………..

………………………………………………………………..

………………………………………………………………..

ANEXA 8

la norme

– Model –

Chestionar de luare la cunoștință

CHESTIONARUL DE LUARE

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 9

la norme

– Model –

Stabilirea punctajului total al riscurilor și ierarhizarea riscurilor

STABILIREA PUNCTAJULUI TOTAL RISCURILOR ȘI

IERARHIZAREA RISCURILOR

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 10

la norme

– Model –

Chestionar de control intern

CHESTIONAR DE CONTROL INTERN

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 11

la norme

– Model –

Evaluarea inițială a controlului intern și stabilirea obiectivelor de audit

EVALUAREA INIȚIALĂ A CONTROLULUI INTERN ȘI STABILIREA

OBIECTIVELOR DE AUDIT

Concluzii: (Se vor menționa obiectivele, activitățile, acțiunile selectate în vederea auditării.)

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 12

la norme

– Model –

Programul misiunii de audit public intern

PROGRAMUL MISIUNII DE AUDIT PUBLIC INTERN

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 13

la norme

– Model –

Chestionarul – Lista de verificare

CHESTIONARUL – LISTA DE VERIFICARE

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 14

la norme

– Model 1-

Test

TEST

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 15

la norme

– Model 2 –

Test

TEST

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 16

la norme

– Model –

Fișă de identificare și analiză a problemei

FIȘĂ DE IDENTIFICARE ȘI ANALIZĂ A PROBLEMEI

ANEXA 17

la norme

– Model –

Formularul de constatare și raportare a iregularităților

FORMULARUL DE CONSTATARE ȘI RAPORTARE A IREGULARITĂȚILOR

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 18

la norme

– Model –

Notă centralizatoare a documentelor de lucru

NOTA CENTRALIZATOARE A DOCUMENTELOR DE LUCRU

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 19

la norme

– Model –

Minuta ședinței de închidere

MINUTA ȘEDINȚEI DE ÎNCHIDERE

A. Lista participanților

B. Concluzii

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

ANEXA 20

la norme

– Model –

Minuta reuniunii de conciliere

MINUTA REUNIUNII DE CONCILIERE

A. Lista participanților

Concluzii

…………………………………………………………………

…………………………………………………………………….

…………………………………………………………………….

ANEXA 21

la norme

– Model –

Nota de supervizare a documentelor

NOTA DE SUPERVIZARE A DOCUMENTELOR

ANEXA 22

la norme

– Model –

Fișa de urmărire a implementării recomandărilor

FIȘA DE URMĂRIRE A IMPLEMENTĂRII RECOMANDĂRILOR

Auditori interni, Supervizor,

…………….. …………….

ANEXA 23

la norme

– Model –

Lista întrebărilor auditului

LISTA ÎNTREBĂRILOR AUDITULUI

Auditor intern, Supervizor,

ANEXA 24

la norme

– Model –

Evaluarea obiectivelor

EVALUAREA OBIECTIVELOR

Auditor intern, Supervizor,

………………………………… ……………………………

ANEXA 25

la norme

– Model –

Evaluarea indicatorilor

EVALUAREA INDICATORILOR

Auditor intern, Supervizor,

…………………………………….. ……………………………….

ANEXA 26

la norme

– Model –

Prelucrarea și documentarea informațiilor

Prelucrarea și documentarea informațiilor

Auditor intern, Supervizor,

………………………………. …………………………