Mandatul cu Reprezentare

Mandatul cu reprezentare

Introducere

Lucrarea de față prezintă întrega categorie a contractului de mandat,punându-se accent pe contractul de mandat cu reprezentare.

Conținutul lucrării prezintă contractul de mandat cu reprezentare.Acesta reprezintă contractul prin care o persoană, numitǎ mandatar, se obligǎ sǎ îndeplineascǎ anumite acte juridice pe seama unei alte persoane,numitǎ mandant care, îi dǎ aceastǎ împuternicire și pe care îl reprezintǎ.

Astfel primul capitol Contractul de mandat abordează aspectele teoretice cu privire la conceptele:regimul juridic aplicabil contractului de mandat, mandatul cu reprezentare și mandatul fără reprezentare,contracte ce vizează mandatul cu și fără reprezentare.

Capitolul al-II-lea Mandatul cu reprezentare prezintă substanța principală a lucrării: caracterul juridic al contractului de mandat cu reprezentare,condițiile de validitate ale contractului,capacitatea părților și obiectul,forma contractului și dovada.

Capitolul al-III-lea Efectele contractului abordează aspecte privind: obligațiile mandatarului,obligațiile mandantului, cazuri de încetare a contractului.

Ultimul capitol prezintă o altă categorie de contract, și anume Contractul de asistență juridică, mandate cu reprezentare.Aici am analizat: părțile contractului,obligațiile clientului și avocatului,efectele produse de contractual de asistență juridică.

Cap I. Contractul de mandat

Mandantul este un contract prin care o persoanǎ , numitǎ mandatar, se obligǎ sa încheie acte juridice pe seama unei alte persoane ,numitǎ mandant,care îi da acesteia împuternicire și pe care îl reprezintǎ.

Mandatul poate fi special, pentru un anumit act sau o anumită categorie de acte, sau general, când se referă la toate actele folositoare mandantului.

Mandatul este definit – în forma actuală a Codului civil – „contractul prin care o parte, numită mandatar, se obligă să încheie unul sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte părți, numită mandant.”

Mandatarul,în raporturile cu terții cu care urmeazǎ sǎ încheie actele juridice stipulate în contract,acesta lucreazǎ în numele mandantului sau în numele sǎu,înțelegerea dintre el și mandant fiind pǎstratǎ ocultǎ,mandatul este cu reprezentare sau fǎrǎ reprezentare.

Raporturi juridice specifice mandatului se pot crea în temeiul unui contract,dar și în temeiul legii în anumite cazuri,așa cum întalnim și în art.35 alin.2 Codul Familiei,se prezumǎ existența unui mandat tacit reciproc între soți în cazul în care atributele legate de administrarea,folosința și dispozitia asupra bunurilor comune sunt exercitate doar de unul dintre soți.De asemenea,art.155 alin.1 Codul Familiei prevede cǎ în cazul instituirii unei curatele se aplicǎ aceleași reguli de la mandat;iar art.36 din Decretul nr.31/1954 privitor la persoanele fizice și persoanele juridice prevede cǎ raporturile dintre persoana juridicǎ și cei care alcǎtuiesc organele sale sunt supuse,prin asemǎnare,regulilor mandatului,dacǎ nu s-a prevǎzut altfel prin lege,actul de înființare sau statut.

Cu toate cǎ mandatul este un contract cu titlu gratuit,în principiu,legea nu interzice ca mandatarul sǎ fie remunerat atunci când existǎ stipulație expresǎ în acest sens.Așadar legiuitorul prezumǎ numai gratuitatea mandatului(caracterul gratuit ținand numai de natura contractului).În cazul în care mandatarul este un profesionist ,prezumția de gratuitate nu opereazǎ,cuantumul remunerației urmând a fi stabilitǎ(în lipsa stipulației și a criteriilor legale )de cǎtre instanțǎ,având în vedere natura și volumul serviciilor prestate.

Dacă este conceput în termeni generali, mandatul este valabil numai pentru actele de administrare. Actele de înstrăinare, de ipotecare, precum și orice alte acte care depășesc administrarea obișnuită, implică un mandat special. Mandatul mai poate fi expres sau tacit. în unele cazuri, pentru a se putea face dovada conținutului și a limitelor împuternicirii, este necesară întocmirea unui înscris numit procură, care va fi autentică dacă însuși actul pe care mandatarul urmează să-1 îndeplinească implică forma autentică.

Contractul de mandat este gratuit sau cu plată.In cazul contractului gratuit, răspunderea mandatarului pentru culpă se aplică cu mai puțină rigurozitate. La rândul său, mandantul este ținut de obligațiile asumate de mandatar în limitele împuternicirii date și chiar prin depășirea acestora.In cazul mandatului cu platǎ , numai dacă a ratificat, tacit sau expres, obligațiile respective,mandantul trebuie să restituie mandatarului cheltuielile făcute pentru îndeplinirea mandatului, să-i plătească onorariul, dacă este cazul, și să-i achite despăgubiri pentru daunele suferite, dacă nu i se poate imputa nici o culpă în executarea însărcinării date.

Contractul de mandat este supranumit de unii autori ,,contractual cu o mie de fețe” .

Datorită intensificării relațiilor transnaționale, dispoziții referitoare la mandate( denumit uneori și contract de intermediere) găsim atât în convențiile internaționale.

Serviciul astfel prestart nu se referă întotdeauma la încheierea unui act în locul altei persoane(mandate cu reprezentare) . Uneori în practică mandantul nu are decât rolul de a cerceta si de a negocia. Pe de altă parte, în unele cazuri, deși lucrează în interesul unei alte persoane,mandatarul încheie actul în numele său personal(mandate fără reprezentare) .

Codul civil reglementează doar mandatul cu reprezentare(art. 1532- art. 1559) ,dark practica cunoaște și doctrina a trebuit să admită și existența mandatului fără reprezentare.

Model de contract de mandat

ʺCONTRACT DE MANDAT

Incheiat astazi …………………………………
La ……………………………………………….

I. PARTILE CONTRACTANTE
I.1. D ………………………………… , domiciliat in ………….. ,
Str. ………………. Nr. ………. , bloc ……….. , scara ….. ,
Etaj ……….. , apartament ………. , sector/judet ……….. ,
Nascut la data de ……………………………………………
In …………………….. sector/judet ……………., fiul lui
………………………………….
Si al ………………. , posesorul buletinului (cartii) de identitate
Seria ……… nr ……… eliberat de …………. , cod numeric personal ……………… , in calitate de mandant, pe de o parte, si
I.2. D …………………………………. , domiciliat in ………….. ,
Str. ………………. Nr ……….. , bloc ……….. , scara ……. ,
Etaj ……….. , apartament ………… , sector/judet ………….,
Nascut la data de ………………………………………………
In …………………… sector/judet ……………. , fiul lui …………………………………
Si al ……………….. , posesorul buletinului (cartii) de identitate
Seria ……….. nr ………. Eliberat de ………….. , cod numeric
Personal …………………. , in calitate de mandatar, pe de alta parte,
Au convenit sa incheie prezentul contract de mandat, cu respectarea urmatoarelor clauze:
II. OBIECTUL CONTRACTULUI
II.1. Mandantul il imputerniceste pe mandatar, ca in numele sau si
Pentru el, sa vanda cui va crede de cuviinta, in conditiile pe care le va crede decuviinta si la pretul ce-l va socoti potrivit, imobilul proprietatea mandantului in temeiul ……………………, compus din …………………. , situat in ………………… str …………… nr ……… , bloc …….. , scara ……… , etaj ……… , ap. …………. , judetul/sectorul ……………… si avand urmatoarele vecinatati …………………………. .
Mandatarul va primi, pentru mandant si in numele sau, pretul convenit, indeplinind toate formalitatile necesare incheierii si autentificarii contractului de vanzare-cumparare si semnand valabil pentru mandant si in numele sau ori de cate ori va fi nevoie.
II.2. Mandatarul poate trata si incheia orice contract de inchiriere cu
Oricine, fixand termenul si pretul in conditiile ce le va crede de cuviinta, dar nu in defavoarea mandantului, in conformitate cu dispozitiile legale, va putea primi chiriile si plati impozitele si taxele de orice natura, va putea face reparatii, va putea actiona in judecata pe chiriasi si va putea face orice act necesar pentru o buna administrare. El va putea reprezenta pe mandant si ii va putea sustine interesele fata de organele de administratie publica, de instantele judecatoresti si in fata oricaror persoane fizice si juridice.
II.3. Pentru prestatia realizata, mandantul se obliga sa plateasca
Mandatarului …………… % din valoarea profitului realizat.
III. DURATA CONTRACTULUI
III.1. Prezentul contract s-a incheiat pe o durata de ……….. luni/ani,
Incepand cu data de …………… pana la data de ……………. .
IV. OBLIGATIILE PARTILOR
IV.1. Obligatiile mandatarului sunt urmatoarele:
a) sa execute mandatul;
b) sa dea socoteala de gestiunea sa.
IV.2. Obligatiile mandantului sunt urmatoarele:
a) de a-l dezdauna pe mandatar pentru pierderile suferite prin
indeplinirea mandatului:
b) de a-I restitui cheltuielile utile si necesare efectuate cu
ocazia executarii mandatului.
V. INCETAREA CONTRACTULUI
V.1. Prezentul contract de mandat inceteaza in urmatoarele cazuri:
a) revocare totala sau partiala;
b) renuntare;
c) moartea mandantului sau amandatarului;
d) interdictia mandantului sau mandatarului;
e) falimentul sau insolvabilitatea mandantului sau mandatarului;
f) imposibilitatea executarii mandatului;
g) indeplinirea mandatului.
V.2. Dupa incetarea contractului, toate actele juridice incheiate ca
Mandatar sau nule.
VI. CLAUZE FINALE
VI.1. Mandatarul raspunde:
a) in cazul in care a primit bunul, dar a pierit din culpa sa;
b) de valoarea bunurilor pe care trebuie sa le primeasca, dar
a neglijat sa le ridice;
c) de fructele percepute sau de cele pecare ar fi trebuit sa le
perceapa.
VI.2. Mandatarul se obliga sa plateasca dobanda la sumele incasate
In numele mandantului si folosite in interesul sau.
VI.3. Mandatarul poate sa-si substituie o alta persoana, care sa
Indeplineasca total sau partial obligatiile rezultate din mandat.
VI.4. Prezentul contract s-a incheiat astazi ………………… in ………. Exemplare originale.

MANDATAR MANDANT

NOTE:
1) Contract de mandat sau procura speciala.
2) Procura generala de administratie. Domeniile si actele de reprezentare sunt multiple.
Contractul demandat (procura) se autentifica de notarul public.
3) Mandantul va datora si dobanzi la sumele avansate de mandatar,
Care vor curge ‘ din ziua in care mandatarul a facut plata fara sa
Fie necesara punerea in intarziere’ .
4) Mandantul poate (conf. Art. 1553 Cod civil) revoca mandatul si
Constrange pe mandatar de a-I remite inscrisul de imputernicire.
5) Un mandat special nu revoca un mandat general decat pro parte.
6) Punerea sub interdictie a uneia dintre ei duce la stingerea mandatului (art. 1552 pct. 3 Cod civil).
7) Nu va avea loc stingerea mandatului prin falimentul sau insolvabilitatea mandantului cand mandatul a fost incheiat in interesul mandantului sau mandatarului ori al mandantului sau al unui tert. Cel care este falit sau insolvabil nu poate invoca incetarea mandatului pe un asemenea considerent. Cererea o poate face insa cealalta parte contractanta.
8) Un caz fortuit sau forta majora poate impiedica indeplinirea mandatului (de ex.: obiectul mandatului a pierit intr-o inundatie etc.).
9) Incetarea mandatului poate avea loc in momentul implinirii conditiei sau a termenului.
10) Exista insa doua exceptii:
a) Conf. Art. 1557 Cod civil, ‘E valid ceea ce face mandatarul in numele mandantului, atat timp cat nu cunoaste moartea lui sau existenta uneia dintre clauzele ce desfiinteaza mandatul’;
b) Conform art. 1558 Cod civil ‘In cazurile art. 1557 sunt valide contractarile mandatarului cu cei de al treilea, care sunt de buna-credinta’.
11) Cand prin folosirea sumelor de catre mandatar s-a produs si o
Paguba mandantului, atunci mandatarul va datora si
Daune-interese.
12) Daca este cazul substituirea mandatarului se poate face prin
Specificare in contract sau printr-un act ulterior, cu
Consimtamantul mandantului. Iar daca substituirea are loc fara
Consimtamantul mandantului, atunci mandatarul va raspunde
Pentru activitatea tertilor care substituie. Conf. Art. 1539-1541
Cod civil, mandatarul nu raspunde in nici un caz pentru
Daunele cauzate prin delict de catre o terta persoana.

PROCURA

.
Subsemnatul …………………… cetatean …………….. ,
Nascut la data de ……………….. , in localitatea …………….. ,
De sex …………… , casatorit/necasatorit, domiciliat in …………………. , str. ……………… , nr ………… , bloc ………… ,
Scara ………… , etaj ……….arului se poate face prin
Specificare in contract sau printr-un act ulterior, cu
Consimtamantul mandantului. Iar daca substituirea are loc fara
Consimtamantul mandantului, atunci mandatarul va raspunde
Pentru activitatea tertilor care substituie. Conf. Art. 1539-1541
Cod civil, mandatarul nu raspunde in nici un caz pentru
Daunele cauzate prin delict de catre o terta persoana.

PROCURA

.
Subsemnatul …………………… cetatean …………….. ,
Nascut la data de ……………….. , in localitatea …………….. ,
De sex …………… , casatorit/necasatorit, domiciliat in …………………. , str. ……………… , nr ………… , bloc ………… ,
Scara ………… , etaj ……….. , apart. …………… , sector/judet ……………….. , posesor al ………………….. , seria …………. Nr ………….. eliberat de …………….. la data de ………………….. ,
Cod numeric personal ……………………. , imputernicesc prin prezenta pe ……………………….. cetatean …………………… , nascut la data de ………………….. , in localitatea …………………. ,
De sex ……………. , casatorit/necasatorit, domiciliat in ………………
Str. ………………………. Nr ………… , bloc ………. , scara ……… ,
Etaj ……… , apart. ……… , sector/judet ……….. , posesor al ……………….. , seria ……….. nr. ……………………. Eliberat de ……………………. La data de ……………………. , cod numeric personal ………………………….. , ca in numele meu si pentru mine sa administreze ……………………….
………………………………………….
Mandatarul meu va putea negocia si incheia orice contract de inchiriere cu oricine, fixand termenul si pretul, in conditiile ce le va crede de cuviinta, dar in conformitate cu dispozitiile legale, va putea primi chiriile si plati impozitele si taxele de orice natura, va putea face reparatii, va putea actiona in judecata pe chiriasi si va putea face orice act necesar pentru o buna administrare.
Mandatarul meu ma va putea reprezenta si imi va putea sustine interesele fata de organele administratiei publice, de instantele judecatoresti si de orice alte persoane fizice sau juridice, semnand pentru mine si in numele meu, orice act, oriunde va fi nevoie, semnatura lui fiindu-mi pe deplin opozabila.
Redactata si editata/dactilografiata in ……….. exemplare la ………………. , astazi, data autentificarii.
S-au eliberat partilor ……………….. exemplareʺ

I.1 Regimul juridic aplicabil

Contractul de mandat, plastic numit în doctrină și contractul cu o mie de fețe  , ocupă un loc aparte în rândul contractelor  civile, deoarece,  prin intermediul  lui,  participanții  la circuitul civil pot încheia, în principiu, orice alt act juridic, cu excepția celor  pentru care legea pune expres condiția să fie încheiate personal de către părți. 

Prin intermediul unui contract de mandat clasic (art. 2009-2042 Cod Civil) o persoană -mandantul- poate împuternici o altă persoană –mandatarul- să încheie acte juridice în numele și pe seama sa. Un element nou adus de Noul Cod Civil este reglementarea expresă a mandatului fără reprezentare, care are drept aplicații contractele de comision, de consignație și expediție. În baza mandatului fără reprezentare, mandatarul va încheia actele juridice doar pe seama mandantului, dar nu și în numele acestuia.

Apare o arie largă de aplicabilitate a contractului de mandat. Astfel, o persoană poate împuternici o altă persoană să încheie, pe seama și/sau în numele ei, un contract de vânzare, locațiune,etc. Forma mandatului trebuie avută în vedere pentru încheierea valabilă a actelor juridice pentru care mandatarul a fost împuternicit. Spre exemplu, ca o aplicație a principiului simetriei actelor juridice, mandatul va trebui sa imbrace forma autentică în cazul în care mandatarul a fost împuternicit să încheie un contract de vînzare a unui imobil, contract ce se încheie în formă autentică.

I.2 Mandatul cu reprezentare și fǎrǎ reprezentare

Mandatul cu reprezentare

’’Mandatul este un contract prin care o persoana ,numitǎ mandatar, se obligǎ sǎ îndeplineascǎ anumite acte juridice pe seama unei alte persone,numitǎ mandant care ,îi dǎ aceastǎ împuternicire si pe care îl reprezintǎ.’’

Potrivit art. 942 C.civ., “contractul constă în acordul dintre două sau mai multe  persoane spre a constitui sau stinge între  dânșii un raport juridic.”

Definiția contractului civil, dată de textul legal citat, pe lângă un dezacord gramatical  evident între subiectul „persoane” și prenumele „dânșii”, este lacunară sub cel puțin patru  aspecte,  și anume:   ­ în primul rând, s­a omis să se facă precizarea că este vorba despre un acord de voință. Într­adevăr, unanim este admis în doctrină că un contract nu poate  exista fără acordul  de voință  al părților contractante.

Dacă în cadrul unui contract nu ar exista acord de voință între părțile contractante, s-ar discuta egalitatea juridică a acestora, aspectul esențial pentru calificarea contractului  ca fiind  de natură civilă;  ­ în al doilea rând, nu este surprinsă împrejurarea potrivit căreia, prin contract, părțile pot și  modifica raporturi juridice.  Această concluzie se degajă, însă din clasicul principiu de drept, potrivit căruia qui potest maius, potest et minus, adică, în concret, cine poate încheia sau stinge un contract, poate și modifica acel contract; 

Putem defini contractual de mandat  conform dreptul roman, mandatul  era o  convenție prin care o persoană, numită mandatar se obliga să presteze un serviciu gratuit în  folosul altei persoane, numită mandant.  Mandatul a îmbrăcat forma unei convenții abia către sfârșitul Republicii, în condițiile  dezvoltării economiei și diversificării  relațiilor de schimb, când  aceeași persoană  trebuia să­și apere interesele în același timp în diferite locuri. 

Românii lipseau vreme îndelungată de la  domiciliu, și astfel recurgeau la serviciile  altora în scopul administrării unor bunuri sau valorificării unor drepturi . Evident, cei  absenți nu puteau utiliza serviciile sclavilor, întrucât aceștia, chiar dacă dispuneau de  calitățile intelectuale necesare, nu aveau  capacitatea de a sta în justiție.  Așadar, sarcina  administrării  unor bunuri putea fi încredințată numai oamenilor liberi.  Astfel, în temeiul art. 1532 C.civ., mandatul este un contract în puterea căruia o persoană se obligă, fără plată, de a face  ceva pe seama unei alte persoane  de la care a primit  însărcinarea .

Spre deosebire de observațiile pe care le­am făcut  în legătură cu contractul  civil în general și cu  particularitățile  deduse din cuprinsul reglemetărilor legale  instituite pentru mandatul civil, contractual  de mandate se definește ca fiind acel contract civil  prin care  o parte, numită mandatar,  se obligă,  de regulă  fără plată, în limitele legii care interesează ordinea publică și bunele  moravuri, să încheie unul sau mai multe acte juridice civile  în numele și pe  seama  celeilalte părți, numită mandant, de la care a primit  această  împuternicire și pe care o reprezintă. 

Mandatul fǎrǎ reprezentare

“În unele cazuri,deși mandatarul lucreazǎ în interesul mandantului,totuși,o face în numele sǎu personal,fǎrǎ a-l reprezenta pe acesta din urmǎ.În aceste situații contractul încheiat între mandant si mandatar se numește “mandat fǎrǎ reprezentare”.Întrucât reprezentarea nu este de esențǎ,ci numai de natura contractului de mandate,sînt posibile mai multe ipoteze.”

“În cazul mandatului cu reprezentare mandatarul lucrează pe fața în numele și pe seama mandantului.ʺ

Astfel putem întalni situații în care o persoană lucrează pentru o altă persoană în temeiul împuternicirii date de aceasta ,însă în raporturile cu terții cu care contractează se comportă ca si cum ar lucra în nume propriu și nu în calitate de reprezentant al altuia. În cazurile prezentate există împuternicirea,adică mandatul,însă nu există reprezentare.

Jurisprudența și doctrina admit faptil că mandatul fără reprezentare este cunoscut și sub formă de contract de interpunere de persoane(prêt-nom).

Mandatarul lucreazǎ pe fațǎ în numele și pe seama mandantului.

“Mandatul fără reprezentare este contractul în temeiul căruia o parte, numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama celeilalte părți, numită mandant, și își asumă față de terți obligațiile care rezultă din aceste acte, chiar dacă terții aveau cunoștință despre mandat.”

În practicǎ întâlnim situații în care o persoana lucreazǎ pentru o alta,in cadrul unei împuterniciri primate de la aceasta,însǎ în raporturile cu terții contractanți se comporta ca și cumar lucra în numele propriu,și nu în calitate de reprezentant al altuia. Astfel exista mandatul.împuternicirea,însǎ nu apare reprezentarea.

Jurisprudența și doctrina admit existența mandatului fǎrǎ reprezentare ,purtând denumirea de contract de interpunere de persone(prêt-nom),în ciuda faptului cǎ reprezentarea nu este de esența mandatului.

Mandatul fǎrǎ reprezentare nu conține nimic illicit,având ca scop ocolirea unei prohibiții care nu îi îngaduie personal un anumit act sau ascunderea de cǎtre mandant a identitǎții proprii în operațiunea executatǎ de cǎtre mandatar în folosul sǎu.

Mandatul fără reprezentare nu poate fi întrebuințat în scopuri ilicite,pentru încălcarea unor dispoziții legale imperative.

Mandatul fǎrǎ reprezentare nu va încǎlca dispozițiile legale imperative.

Datorită faptului că mandatul poate fi cu titlu oneros,acesta se aseamănă cu contractual de muncă și cu cel de antepriză. Cea mai importantă deosebire o reprezintă faptul că mandatarul este însărcinat cu îndeplinirea unor acte juridice,acesta fiind reprezentantul mandantului, pe când contractul de muncă sau de antepriză are ca obiect acte sau fapte materiale și salariatul (anterenorul) nu deține calitatea de reprezentant.

Așa cum spuneau Stanciu Cărpenaru și Francisc Deak „salariatul poate primi împuternicire de reprezentare din parte unității ( jurisconsulul),în care caz va avea calitatea de mandatar, cel puțin în raporturile dintre el și terțul contractant,precum și între acestea din urmă și mandant,chiar dacă în raporturile dintre mandat și salariatul lui (mandatar) , datorită reporturilor de muncă, regulile mandatului vor fi înlocuite-parțial- cu regulile aplicabile raporturilor de muncă.”

Așadar anteprenorul poate fi împuternicit să încheie anumite acte juridice în numele clientului.Însă liberal profesionist, care este un reprezentant, de regulă, nu va avea întotdeauna această calitate de mandatar.

Avocatul care dă consultații doar în materie penală sau consultații juridice, acordă numai asistență juridică în materie penală, fără putere de reprezentare, având în raporturi civile calitatea de anteprenor, nu cea de mandatar.

Actul cu sine însuși și dubla reprezentare(autocontrolul).Mandatul în interes comun.

În situația în care mandatarul încheie actul juridic ce formează obiectului manadatului cu sine însuși(numit actul cu sine însuși) sau cu o terță persoană,pe care el o reprezintă(numită dubla reprezentare),există în primul caz pericolul neglijării intereselor mandantului,sau al unuia dintre mandanți,în cel de-al doilea.

Un act juridic poate fi încheiat de una și aceeași persoană,în calitatea de mandatară a două persoane diferite.

Este exclusă vătămarea intereselor mandantului(mandanțiilor),atunci când, mandanții, fiind în cunoștințe de cauză sunt de accord să dea împuternicire mandatarului în acest sens,sau dacă clauzele actului sunt precizate.

Mandantul poate cere anularea actului în cazul în care apare dolul prin reticență.

ʺÎn cazul în care se autentifică procuri pentru încheierea unor acte de vânzare-cumpărare ,iar cumpărătorul sau soțul acestuia are el însuși calitatea de mandatar al vânzătorului, notarul public va pretinde părților să înscrie în cuprinsul procurii toate clauzele contractului,inclusiv prețulʺ

Aceste acte nu trebuie confundate cu mandatul în interes comun(procuratio in rem suam).În această situație nu apare problema nulității ,astfel încât mandatarul contractează cu un terț pe care nu-l reprezintă,dar alături de mandant este cointeresat în încheierea actului care formează obiectul mandatului.

ʺMandatul în interes comun nu se confundă cu mandatul remunerat;în primul caz ,mandatarul este cointeresat în încheierea actului care formează obiectul mandatului,cît timp,în cel de-al doilea caz,interesul lui rezidă în contractual de mandat care îl îndreptățește la plata temunerației,chiar dacă operațiunea juridică în vedrea căreia a fost conferit manfatul nu a putut fi realizată.ʺ

1.3 Contracte vizând mandatul cu și fară reprezentare

Contractul de interpunere reprezintă un caz particular de simulație prin interpunere de persoane.

Simulația prin interpunere de persoane se deosebește de convenția de prête-nom,astfel încât „cocontractantul madatarului ocult nu este părtaș la simulație;ori o veritabilă simulație-în această concepție-presupuneo convenție secretă între părțile actului aparent(deci între aceleași persoane.”

Se consideră însă ca aceste obiecțiuni nu ar fi justificate.

Așadar,nu putem considera că ,în cazul convenției de prête-nom,cocontractantul mandatarului ocult,nu poate fi,niciodată,părtaș la simulație.În anumite situații nu numai manadantul și mandatarul ocult sunt părtași la simulație,dar și persoana cu care contractează.

Spre exemplu,în cauza soluționată de instanța supremă s-a demonstratʺ ʺdovada cu prisosință,că toate părțile au fost în cunoștință de cauzăʺ,deci nu numai mandatul cumpărător și ʺîmprumutatoarea de numeʺ(mandatarul ocult),dar și vânzătorul care –fiind părtaș la simulație- nu mai avea calitatea de terț față de această convenție secretă,ci acea parte cu consecințele care decurg din această calitate (dovada simulației,raporturi contractuale cu mandatul potrivit regulilor de la mandatul cu reprezentare,etc.)ʺ

Așadar,in unele situații situația juridică reală va fi inpozabilă,dacă persoanele interesate,care cu buna credință se bazează pe aparența creată prin simulație.

O realitate o reprezintă contractul simulat prin interpunere de persoane.Aceasta nu poate fi contestată,chiar dacă cocontractantul mandatarului ocultu este părtaș la simulație,ceea ce înseamnă că nu se cunoaște faptul că persoana cu care contractează este defapt un simplu mandatar.În această situație mandatarul va avea calitatea de terț față de actul secret.

Natura juridică a acestei convenții de prête-nom reprezintă simulația prin interpunere de persoane,chiar dacă care contractează cu mandatarul ocult este sau nu este părtaș la simulație ,astfel actul public consfițește o situație juridică necorespunzătoare realității.În prima situație cocontractantul mandataului va avea calitate de parte,fiind obligatoriu să dețină o probă scrisă contra-înscrisă pentru dovada simulației.În cealaltă situație va fi un terț care alături de alte terțe persoane va avea câștig de cauză ,dacă iși întemeiază pretențiile cu bună credință,pe actul aparent.

Contractul de comision este reglementat de Codul Comercial (art. 405-412).

În cazul contractului de comision,ʺo persoană numită comisionar,se obligă ca,din însărcinarea celeilalte părți,numită comitent,să încheie unul sau mai multe acte juridice în numele său,dar pe seama comitentului,în schimbul unei remunerații numită comision.ʺ

ʺContractul de comision este mandatul care are ca obiect achiziționarea sau vânzarea de bunuri ori prestarea de servicii pe seama comitentului și în numele comisionarului, care acționează cu titlu profesional, în schimbul unei remunerații numită comision. ʺ

Proba contractului

Contractul de comision se încheie în formă scrisă, autentică sau sub semnătură privată. Dacă nu se prevede prin lege altfel, forma scrisă este necesară numai pentru dovada contractului.

Obligațiile terțului contractant

Terțul contractant este ținut direct față de comisionar pentru obligațiile sale. Cedarea acțiunilor. În caz de neexecutare a obligațiilor de către terț, comitentul poate exercita acțiunile decurgând din contractul cu terțul, subrogându-se, la cerere, în drepturile comisionarului.

Din această cauză, la cererea comitentului, comisionarul are obligația să îi cedeze acestuia de îndată acțiunile contra terțului, printr-un act de cesiune sub semnătură privată, fără nicio contraprestație din partea comitentului.Comisionarul răspunde pentru daunele cauzate comitentului, prin refuzul sau întârzierea cedării acțiunilor împotriva terțului.

Vânzarea pe credit

ʺComisionarul care vinde pe credit, fără autorizarea comitentului,răspunde personal,fiind ținut,la cererea comitentului, să plătească de îndată creditele acordate împreună cu dobânzile și alte foloase ce ar rezulta. ʺ

În acestă situație, comisionarul va fi obligat să îl înștiințeze de îndată pe comitent,arătându-i persoana cumpărătorului și termenul acordat.În caz contrar, se presupune că operațiunile s-au făcut pe bani gata,proba contrară nefiind admisă.

Instrucțiunile date de comitent sunt obligatorii, comisionarul are obligația să respecte întocmai instrucțiunile exprese primite de la comitent.

Comisionarul se poate îndepărta de la instrucțiunile primite de la comitent numai dacă se întâlnesc următoarele condiții:

– nu are suficient timp pentru a se obține autorizarea sa prealabilă în raport cu natura afacerii;

– se poate considera că acesta, cunoscând împrejurările schimbate, și-ar fi dat autorizarea,

– îndepărtarea de la instrucțiuni nu schimbă fundamental natura și scopul sau condițiile economice ale împuternicirii primite.

Comisionarul are obligația să îl înștiințeze pe comitent de îndată ce este posibil.Orice operațiune a comisionarului ,cu încălcarea sau depășirea puterilor primite, rămâne în sarcina sa, dacă nu este ratificată de comitent; de asemenea, comisionarul poate fi obligat să plătească dauneinterese.Comitentul nu trebuie să refuze să platească comisionul,deoarece terțul execută întocmai contractul încheiat de comisionar cu respectarea împuternicirii primite. Dacă nu s-a stabilit altfel, comisionul se datorează chiar dacă terțul nu execută obligația sa ori invocă excepția de neexecutare a contractului.

Dacă împuternicirea pentru vânzarea unui imobil i-a revenit exclusiv unui comisionar,comisionul rămâne datorat de proprietar chiar dacă vânzarea s-a făcut direct de către acesta sau prin intermediul unui terț. Dacă părțile nu au stabilit cuantumul comisionului, acesta se determină potrivit Codului Civil.

Comisionarul poate să procure comitentului la prețul cerut,în lipsă de stipulație contrară, când împuternicirea privește vânzarea sau cumpărarea unor titluri de credit circulând în comerț sau a altor mărfuri cotate pe piețe reglementate,ca vânzător, bunurile pe care era împuternicit să le cumpere sau să rețină pentru sine la prețul curent, în calitate de cumpărător, bunurile pe care trebuia să le vândă în contul comitentului. Comisionarul are dreptul la comision deoarece se comportă el însuși ca vânzător sau cumpărător.

Comitentul are dreptul să considere că vânzarea sau cumpărarea s-a făcut în contul său și să ceară de la comisionar executarea contractului,dacă în cazurile mai sus menționate comisionarul,după îndeplinirea însărcinării sale,nu face cunoscută comitentului persoana cu care a încheiat contractul.

Comitentul are posibilitatea sa revoce împuternicirea dată comisionarului până în momentul în care acesta a încheiat actul cu terțul. Comisionarul are dreptul la o parte din comision,determinat de diligențele depuse și de cheltuielile efectuate cu privire la îndeplinirea împuternicirii până în momentul revocării.

ʺ Comisionarul nu răspunde față de comitent în cazul în care terțul nu își execută obligațiile decurgând din act. Cu toate acestea, el își poate lua expres obligația de a garanta pe comitent de executarea obligațiilor terțului. În acest caz, în lipsă de stipulație contrară, comitentul va plăti comisionarului un comision specialʺpentru garanție" sau "pentru credit" ori un alt asemenea comision stabilit prin convenția lor sau, în lipsă de către, instanță, care va ține cont de împrejurări și de valoarea obligației garantate.ʺ

Comisionarul nu-L reprezintă pe comitent,comisionul fiind reprezentat de un mandat imperfect,actul juridic astfel încheiat produce efecte între părțile contractante-comisionar și terț-,astfel comitentul neavând acțiune împotriva terțului și nici împotriva lui.

În raporturile dintre comisionar și comitent,așa cum se întâmplă și în cazul mandatului,drepturile obținute de comisionar trec direct asupra comitentului(dominus negotii),ce nu pot fi urmărite de creditorii comisionarului.

Comisionarul trebuie să își asume anumite obligații,printre care și obligația de garanție pentru vicii,astfel se răsfrâng în patrimoniul comitentului,deși terțul va acționa împotriva comisionarului.

Actele translative de proprietate dețin dreptul real ce trece direct de la comitent la terț sau invers ,comisionarul nedevenind titularul dreptului.

Contractul de interpunere se deosebește de comision,deoarece în cazul contractului de interpunere,bunul cumpărat pentru mandant devine proprietatea sa numai în raporturile cu mandatarul ocult,în schimb creditorii mandatarului l-ar putea urmări conform contraînscrisului.În cazul comisionului nu există simulație și bunul predat comisionarului nu devine proprietatea acestuia nici pentru terți,cum ar fi crediorii săi,care nu-l pot urmari pentru realizarea creanțelor.

Comisionarul contractează cu terții pe seama comitentului,însă nu răspunde pentru îndeplinirea obligațiilor asumate de persoanele cu care a contractat.Acestuia i se poate cere să intenteze acțiunea izvorând din contractul încheiat ori să cedeze acțiunile pe care le are împotriva cocontractanțiilor incorecți.Dacă există o stipulație expresă în acest sens,comisionarul garantează executarea obligațiilor de către terți.Pentru garanție comisionarul are dreptulla o remunerație specială,pe langă remunerația ce i se cuvine.

Contractul de consignație

Contractul de consignație reprezintă o variantă a contractului de comision,reglementat ʺ-fără abrogarea dispozițiilor din C. Com.privitoare la comision-prin Legea nr.34/1936(care a modificat Legea nr.178/1934).În condițiile actuale din țara noastră,desfacerea bunurilor în consignație –fiind o activitate de comerț-constituie obiectul de activitate al unor organizații socialiste de stat specializate(art.6 din Legea nr.3/1972 cu privire la activitatea de comerț interior.)ʺ

În cazul contractului de consignație o parte numită consignant,oferă spre încredințare altei persoane,numită consignatar,lucruri mobile spre vânzare la un preț stabilit dinainte,consignantul fiind obligat să îi întoarcă fie prețul,fie acel lucru în natură.Astfel lucrurile încredințate rămîn în proprietatea cosignantului până la momentul vînzării,consignatarul va încheia contractul de vînzare-cumpărare cu terța persoană în nume propriu,deși pe seama consignantului.

ʺ Contractul de consignație este o varietate a contractului de comision care are ca obiect vânzarea unor bunuri mobile pe care consignantul le-a predat consignatarului în acest scop. Contractul de consignație este guvernat de regulile prezentei secțiuni, de legea specială, precum și de dispozițiile privitoare la contractul de comision și de mandat, în măsura în care acestea din urmă nu contravin prezentei secțiuni. ʺ

ʺÎn cazul în care lucrurile rămân nevândute si nu sunt ridicate în termen de un an de la data când termenul contractului de consignație trebuia prelungit,consignatarul are dreptul săle valorifice,depunând prețul obținut la CEC pe numele consignantului,reținând comisionul de consignație calculat la această sumă.ʺ

Contractul de consignație se încheie în formă scrisă. Forma scrisă este necesară numai pentru dovada contractului. Prețul vânzării reprezintă prețul la care bunul ce urmează să fie vândut este cel stabilit de părțile contractului de consignație sau,în lipsă, prețul curent al mărfurilor de pe piața relevantă, de la momentul vânzării.

Consignantul poate modifica unilateral prețul de vânzare stabilit, iar consignatarul va fi ținut de această modificare din momentul în care i-a fost adusă la cunoștință în scris.Vânzarea se va face numai cu plata în numerar, prin virament sau cec barat și numai la prețurile curente ale mărfurile, în lipsă de dispoziții contrare ale contractului sau ale instrucțiunilor scrise ale consignantului .Consignantul va remite bunurile consignatarului pentru executarea contractului, păstrând dreptul de a inspecta și controla starea acestora pe toată durata contractului.

Consignantul dispune de bunurile încredințate consignatarului, pe toată durata contractului. Acesta le poate relua oricând, chiar și în cazul în care contractul a fost încheiat pe durată determinată.Consignantul îi va da consignatarului un termen,de obicei rezonabil ,de preaviz pentru pregătirea predării bunurilor.În situația în care se deschide procedura de insolvenție în privința consignantului, bunurile intră în averea acestuia, iar în cazul deschiderii procedurii insolvenței în privința consignatarului, bunurile nu intră în averea acestuia și vor fi restituite imediat consignantului.

ʺContractul de consignație este prezumat cu titlu oneros,iar remunerația la care are dreptul consignatarul se stabilește prin contract sau, în lipsă, ca diferența dintre prețul de vânzare stabilit de consignant și prețul efectiv al vânzării. Dacă vânzarea s-a făcut la prețul curent, remunerația se va stabili de către instanță,potrivit cu dificultatea vânzării, diligențele consignatarului și remunerațiile practicate pe piața relevantă pentru operațiuni similare.ʺ

În cazul cheltuielilor de conservare, vânzare a bunurilor și executare a contractului, consignantul va acoperi cheltuielile consignatarului,dacă prin contract nu se prevede altfel. Dacă consignantul reia bunurile sau dispune luarea acestora din posesia consignatarului,precum și în cazul în care contractul de consignație nu se poate executa, fără vreo culpă din partea consignatarului, acesta are dreptul să își recupereze toate cheltuielile făcute pentru executarea contractului.Consignantul va fi ținut de plata cheltuielilor de întreținere și de depozitare a bunurilor, ori de câte ori va ignora obligația sa de a relua bunurile. Obligațiile de păstrare a bunurilor,asigurarea si întreținerea acestora rămân în sarcina consignatarului.Dacă potrivit împrejurărilor bunurile nu pot fi reluate imediat de consignant în caz de încetare a contractului prin renunțarea consignatarului ,acesta are obligația să întreprindă toate diligențele necesare reluării bunurilor imediat după încetarea contractului,sub sancțiunea acoperirii cheltuielilor de conservare, depozitare și întreținere.

Bunurile vor fi primite și păstrate de consignatar,ca un bun proprietar și le va remite cumpărătorului sau consignantului, în starea în care le-a primit spre vânzare. Consignatarul va răspunde de asigurarea bunurilor la valoarea stabilită de părțile contractului de consignație sau, în lipsă, la valoarea de circulație de la data primirii lor în consignație. El va fi ținut față de consignant pentru deteriorarea sau pieirea bunurilor din cauze de forță majoră ori fapta unui terț, dacă acestea nu au fost asigurate la primirea lor în consignație ori asigurarea a expirat și nu a fost reînnoită ori societatea de asigurări nu a fost agreată de consignant. Consignatarul are obligația să plătească primele de asigurare.Consignantul poate să asigure bunurile pe cheltuiala consignatarului, dacă acesta omite să o facă.Asigurările sunt contractate de drept în favoarea consignantului, cu condiția ca acesta să notifice asigurătorului contractul de consignație înainte de plata despăgubirilor.

ʺ În cazul în care consignatarul primește autorizarea să vândă pe credit, în condițiile în care părțile nu convin altfel, atunci el poate acorda cumpărătorului un termen pentru plata prețului de maximum 90 de zile și exclusiv pe bază de cambii acceptate sau bilete la ordin.Dacă nu se prevede altfel prin contract, consignatarul este solidar răspunzător cu cumpărătorul față de consignant pentru plata prețului mărfurilor vândute pe credit.ʺ

Consignatarul nu are un drept de retenție asupra bunurilor primite în consignație și a sumelor cuvenite consignantului, pentru creanțele sale asupra acestuia,în lipsă de stipulație contrară. Obligațiile consignatarului cu privire la întreținerea bunurilor rămân valabile în caz de exercitare a dreptului de retenție, însă cheltuielile de depozitare îi revin consignantului, dacă exercitarea dreptului de retenție a fost întemeiată.

ʺ Contractul de consignație încetează prin revocarea sa de către consignant ,renunțarea consignatarului,din cauzele indicate în contract, moartea, dizolvarea,falimentul,interdicția sau radierea consignantului ori a consignatarului.ʺ

Consignatarul răspunde pentru păstrarea și conservarea bunurilor,atunci când acestea se află în detențiunea sa,ca orice persoană depozitară.Creditorii lui nu îl pot urmări,consignatarul neavând calitatea de proprietar.

În cazul bunurilor care se vând prin consignație,nu se aplică reglementarea obligației de garanție pentru lipsuri calitative prvăzute în H.C.M. nr. 1826/1967 pentru bunurile de consum care se vând prin organizațiile comerciale de stat.

Din contarctul de vânzare-cumpărare rezultă că pentru viciile ascunse ale bunului vândut prin consignație se aplică reglementarea de drept comun.

Contractul de expediție

ʺ Contractul de expediție este o varietate a contractului de comision prin care expeditorul se obligă să încheie, în nume propriu și în contul comitentului, un contract de transport și să îndeplinească operațiunile accesorii.ʺ

Înainte de încheierea contractului de transport, comitentul poate revoca ordinul de expediție, prin plata cheltuielilor și o compensație pentru diligențele desfășurate până la comunicarea revocării ordinului de expediție,expeditorului.

Dreptul la contraordin aplicabil contractului de transport,apare din momentul încheierii contractului de transport,la cererea comitentului,expeditorul fiind obligat să exercite.

Expeditorul are următoarele obligații

-să respecte instrucțiunile comitentului în alegerea traseului,mijloacelor și modalităților de transport al mărfii,

-dacă nu există instrucțiuni,expeditorul va acționa în interesul comitentului,

-atunci când expeditorul își asumă și obligația de predare a bunurilor la locul destinației,se consideră că obligația aceasta nu este asumată față de destinatar.

-expeditorul are obligația de a asigura bunurile,numai dacă aceasta a fost stabilită în contract sau rezultă din uzanțe,

Premiile, bonificațiile și reducerile tarifelor, obținute de expeditor, aparțin de drept comitentului, dacă nu se menționează altfel în contract.

Expeditorul răspunde în cazul în care întârzie transportul, de pieirea, pierderea, sustragerea bunurilor în caz de neglijență în executarea expedierii, în special în ceea ce privește preluarea și păstrarea bunurilor, alegerea firmei transportatoare ori a expeditorilor intermediari. Expeditorul beneficiază de dreptul la comisionul prevăzut în contract sau, în lipsă, stabilit potrivit tarifelor profesionale ori uzanțelor sau, dacă acestea nu există, de către instanță în funcție de dificultatea operațiunii și de diligențele expeditorului.

Contravaloarea prestațiilor accesorii și cheltuielile se rambursează de comitent pe baza facturilor sau altor înscrisuri care dovedesc efectuarea acestora, dacă părțile nu au convenit anticipat o sumă globală pentru comision,prestații accesorii și cheltuieli care se efectuează. Expeditorul care ia asupra sa obligația executării transportului, cu mijloace proprii sau ale altuia, în tot sau în parte, are drepturile și obligațiile transportatorului.

Termenul de prescripție – ʺdreptul la acțiune izvorând din contractul de expediție se prescrie în termen de un an socotit din ziua predării bunurilor la locul de destinație sau din ziua în care ar fi trebuit să se facă predarea lor, cu excepția dreptului la acțiunea referitoare la transporturile care încep sau se termină în afara Europei, care se prescrie în termen de 18 luni.ʺ

Cap II .Mandatul cu reprezentare

Mandatul este un contract prin care o persoana ,numitǎ mandatar, seobligǎ sǎ îndeplineascǎ anumite acte juridice pe seama unei alte persone,numitǎ mandant care ,îi dǎ aceastǎ împuternicire si pe care îl reprezintǎ.

2.1Caractere juridice

Apare în cazul modificării operată de legiuitor în definiția contractului de mandat, prin eliminarea prezumției gratuității acestuia, în contextul în care ultimele decenii au marcat o profesionalizare accelerată a acestui tip de contract. Astfel legiuitorul român s-a raliat și el acestei evoluții a contractului de mandat, cu consecințele firești și necesare: mandatul apare

azi mai degrabă ca un serviciu salarizat, antrenând și o protecție specifică a celui împuternicit

față de mandant, dar și în mod corelativ și necesar, o protecție a consumatorului față de mandatarul profesionist.

Problema calificării mandatului ca fiind un contract unilateral sau bilateral /

sinalagmatic a iscat anumite dispute doctrinare. Dacă mandatul a fost conferit mandatarului cu

titlu oneros, este evident că el va avea caracter sinalagmatic, întrucât ambele părți își asumă

obligații reciproce și interdependente; cauza pentru care se obligă fiecare constă în obligația

corelativă asumată de cealaltă parte. Dacă mandatul a fost conferit cu titlu gratuit, mandantul nu datorează mandatarului o contraprestație patrimonială în schimbul serviciilor prestate de către acesta, însă pe parcursul executării mandatului, în sarcina sa se nasc alte obligații. Ceea ce lipsește însă este interdependența obligațiilor reciproce ale părților, care este un element esențial, în accepțiunea noastră, pentru calificarea unui contract drept sinalagmatic.

Contractul de mandat prezintă următoarele caractere juridice: 

­ este un contract numit,spre deosebire de unele contracte în care legea  instituie  norme juridice dispozitive sau  supletive, ce nu pot fi folosite  de părți pentru a reglementa  raporturile lor juridice în cadrul  unor  contracte nenumite, deoarece,  și în  aceste  condiții,  normele respective își păstrează caracterul special, fiind, deci supuse principiului  exceptiones  suntstrictissimae Interpretations. ­ este unilateral, față de unele reglementări ce­i sunt destinate, contractul de mandat, alături de  donație, comodat, depozit și fidejusiune, se încadrează în categoria contractelor unilaterale , care pot, după încheierea lor, în mod ocazional, să dea naștere la obligații în sarcina  creditorului, obligații pe care acesta nu le­a asumat inițial . 

­ este,cu titlu gratuit; În schimb, contractul gratuit sau de  binefacere este  acela în care  una  dintre părți vrea să îi procure,  fără  echivalent, un avantaj celeilalte.  Gratuitatea era  pusă  pe  seama caracterului special al relațiilor existente între mandant și mandatar, întemeindu­se pe  încredere  reciprocă. În realitate,  la origine, cei ce îndeplineau  anumite  însărcinări  în  interesul altora erau slavii sau dezrobiții, care nu puteau  pretinde  o remunerație pentru  serviciile făcute în folosul stăpânului sau patronului.  ­este,consensual; Sunt consensuale, potrivit doctrinei, acele contracte care se încheie prin  simplul acord de  voință al părților, fără nici  o altă formalitate,  adică  solo  consensu,  iar  contractele solemne sunt acele contracte pentru a  căror încheiere  valabilă este necesar ca  acordul de voință al părților să fie exteriorizat într­o anumită formă expres  prevăzută de lege.  Cu toate acestea, în jurisprudență, recent s­a decis că delegația dată consilierului juridic, de către conducerea unei bănci, pentru  încheierea unui contract  de ipotecă,  constituie  un mandat  special valabil încheiat, în condițiile art. 35 alin. 1 și 2 din Decretul nr. 35/1954.  

­ este, după caz, cu executare instantanee (uno icto); este acel contract în care părțile  au obligația să execute prestațiile ce și le datorează în unul și același moment,  care  coincide, de regulă, cu momentul încheierii contractului.  ­ caracterul intuitu personae al contractului de mandat rezultă din numeroase dispoziții ale  Codului civil, dintre care, cu titlu de exemplu, le evocăm pe cele, conform cărora mandatarul  este îndatorat să  termine afacerea începută  la moartea mandantului  și pe  cele , în  temeiul  cărora mandatarul este răspunzător pentru fapta  persoanei pe care și­a substituit­o  în  executarea mandatului etc.  Deci,  mandatarul,  datorită caracterului  intuitu personae  a  însărcinării  primite,  trebuie să­și  îndeplinească  mandatul  în  persoană, fără să  aibă  dreptul de a­și substitui pe altcineva în îndeplinirea mandatului primit. Dacă, totuși, își  substituie o altă persoană,  mandatarul răspunde de faptele  substituitului, la fel  cum  răspunde  pentru faptele proprii .

2.2 Condițiile de validitate ale contractului.Capacitatea pǎrților si obiectul

Condiții de validitate

Condițiile de validitate în cazul contractului de mandat sunt cele stabilite de dreptul comun pentru convenții în general.Se precizează însă faptul că se impun în legătură cu capacitatea părților contractante.

Mandantul,prin încheierea actelor juridice de către mandatar devine parte contractantă în raporturile sale cu terții,presupunându-se că le-a încheiat personal.Mandatarul trebuie să aibă capacitatea necesară pentru a încheia asemenea acte.

În doctrină problema capacității cerute mandatarului pentru încheierea valabilă a contractului de mandate,este controversată.

Așadar pornind de la premisa că actele juridice încheiate de mandatar se fac în numele și pe seama mandantului.Se consideră că mandatarul nu trebuie să îndeplinească condiția de a avea capacitate deplină.

ʺÎntr-o altă opinie se consideră că mandatarul trebuie să aibă capacitatea deplină de exercițiu,pe motiv că în actele pe care le va încheia în numele mandantului el trebuie să exprime un consimțământ valabil.ʺ

Așadar Codul Civil prevede că mandatul se stinge în urma punerii sub interdicțe a mandatarului,de unde reiese faptul că la încheierea mandantului,mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu.

Persoanele lipsite complet de capacitate de exercițiu nu pot încheia în mod valabil decât acte de conservare și actele vieții cotidiene.Astfel mandatul încheiat cu o asemenea persoană este anulabil datorită incapacității mandatarului.

În cazul persoanelor cu capacitate de exercițiu restrânsă(minorul între 14-18 ani) pot încheia în mod valabil acte juridice cu încuviințarea ocrotitorului legal,pentru a putea fi protejat de abuzuri.

Capacitatea părților

Mandantul are obligația să fie capabil să contracteze el însuși actul de a cărui îndeplinire îl însărcinează pe mandatar.

ʺCapacitatea mandantului se precizează în funcție de natura actului juridic care urmează să fie încheiat prin mandatar(act de conservare,de administrație,de dispoziție). ʺ

Dacăʺ mandantul se obligă să plătească o remunerație mandatarului(mandatcu titlu oneros),el trebuie să aibă capacitatea de exercițiu(respectiv,minorul cu capacitate de exercițiu restrânsă să îndeplinească condițiile prevăzute de lege pentru acte de dispoziție,inclusiv autorizația autorității tutelare),chiar dacă acul care urmează să fie încheiat prin mandatar este un act de conservare sau de administrare.ʺ

Este necesar ca mandatarul să aibă capacitate deplină de exercițiu,deoarece în actele pe care le încheie în numele reprezetantului(mandantului) trebuie să exprime un consimțământ valabil.Dacă lipsește consimțământul sau viciile de voință,acestea vor fi apreciate atât în persoana mandantului,cât și în cea a mandatarului.

ʺNumai trimisul care este un simplu mesager (nuncius),iar nu reprezentant,poate fi o persoană chiar lipsită de capacitatea de exercițiu,căci el se mărginește numai la transmiterea declarației devoință a persoanei care se mărginește numai la transmiterea declarației de voință a persoanei care l-a trimis,voința lui proprie este îndeptată numai asupra transmiterii unei declarații de voință străine către destinatarul ei și,deci,este suficient să aibă discernământul strict necesar pentru activitatea sa.ʺ

Mandatarul trebuie să aibă capacitate deplină de exercițiu,deoarece acesta are calitatea de reprezentant,iar în actele încheiate în numele mandantului trebuie să aibă un consimțământ valabil.În cazul în care actul este lovit de nulitate sau de o cauză de anulabilitate,cel reprezentat poate cere constatarea nulității sau anularea actului.

Mandatul se stinge prin punerea în interdicție a manatarului.Dacă mandatul încheiat cu un capabil de a contracta încetează datorită incapacității ulterioare a mandatarului,un contract de mandat încheiat cu un mandatar incapabil sau cu capacitate de exercițiu restrânsă nu poate fi considerat valabil.În cazul în care se recunoaște ca și valabil un contract încheiat cu un mandatar incapabil,el va răspunde față de mandant(sau față de terți) numai în baza regulilor generale relative la obligațiile incapabililor.

Mandatarul ar răspunde față de mandant după regulile generale relative la obligațiile incapabililor, în cazul în care un contract ar fi recunoscut valabil.

Obiectul

ʺObiectul trebuie să fie determinat,.posibil și ilicit,ca la orice contracte.În toate cazurile,mandatul nu poate avea alt obiect decât încheierea de acte juridice de către mandatar,actele materiale putînd avea numai caracter accesoriu.Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi făcute de mandatar.ʺ

Ca și întindere,mandatul poate fi general sau special.Este special atunci când se dă pentru o anumită operație juridică sau anumite operații determinate,iar general când toate treburile mandantului sunt îndeplinite de mandatar prin împuternicirea primită.

Mandatul special poartă și numele de procuratio unicus rei,iar mandatul general procuratio omnium bonorum.

Mandatul special se dă pentru actele de dispoziție,cum sunt˸încheierea unei tranzacții,ipotecarea unui imobil,participarea la o licitație în numele și pe seama mandantului.

Dacă indică obiectul și natura operației juridice specializarea nu trebuie dusă la extrem.

ʺMandatul conceput în termeni generali(se are în vedere procura imprecisă,iar nu mandatul general)nu este valabil decât pentru actele de administrare(bineînțeles și de conservare).ʺ

În cazul redactării imprecise,echivoce a procurii,mandatul ar putea fi păgubit prin grija legiuitorului față de interesele acestuia.

2.3 Forma contractului. Dovada

Contractul de mandat se poate încheia în formă scrisă, autentică, sub semnǎturǎ privatǎ,ori verbal. Acceptarea mandatului rezultǎ și din executarea sa de către mandatar.

“Mandatul dat pentru încheierea unui act juridic supus, potrivit legii, unei anumite forme trebuie să respecte acea formă, sub sancțiunea aplicabilă actului însuși. Prevederea nu se aplică atunci când forma este necesară doar pentru opozabilitatea actului față de terți, dacă prin lege nu se prevede altfel.”

Mandatul reprezintǎ un contract consensual,ce i-a naștere prin acordul de voințǎ al pǎrților,fǎrǎ a fi supus unei forme speciale.Poate fi dat în formǎ scrisǎ sau verbalǎ,ori în mod tacit.

Constatarea mandatului se face de obicei printr-o procurǎ sau împuternicire,în formǎ scrisǎ.

“Procura ,ca negotium,este un act juridic unilateral(exprimând voința mandantului,oferta de mandat),iar ca instrumentum,este înscrisul în care se enumerǎ actele juridice ce urmeazǎ sǎ fie îndeplinite de mandatar(procurator) în numele mandantului.”

Atunci când actul juridic,la care participă mandatarul în numele mandantului,va fi încheiat în formă autentică, procura trebuie dată și ea în aceeași formă,deoarece mandantul formează un tot indivizibil cu actul in vederea căruia a fost dat.

Spre exemplu mandatarul împuternicit să cumpere o construcție trebuie să înfățișeze o procură în formă autentică.Însă mandatarul va fi împuternicit numai dacă legea prevede această formă pentru validitatea actului juridic ce urmează a fi încheiat prin mandatar,nu și atunci când actul a fost încheiat în formă autentică fără ca legea să prevadă o asemenea cerință.

Astfel va fi redactat un înscris util terțiilor sǎ verifice puterile conferite mandatarului.

Când actul juridic se încheie în formǎ solemnǎ(autenticǎ,de regulǎ),procura trebuie încheiatǎ sub aceeași formǎ,deoarece mandatul(procura) formeazǎ un tot indivizibil cu actul în vederea cǎruia a fost dat.

Ca si exemplu “mandatarul împuternicit sǎ cumpere sau sǎ schimbe un teren,trebuie sǎ înfǎțișeze o procurǎ(sau contract de mandat) în formǎ autenticǎ.”Mandatarul care solicitǎ ștergerea ipotecii sau inscripția,trebuie sa aibǎ,de asemenea o procurǎ in formǎ autenticǎ.

Procura autenticǎ este necesarǎ numai în cazul în care legea o prevede pentru validitatea actului juridic.Așadar în cazul unor operații juridice,legea impune existența unei procuri autentice,oricare ar fi forma actului juridic ce urmeazǎ a fi încheiat.

În cazul unitaților cu capital de stat și cooperatiste plǎțile se pot face în numerar numai persoanelor specificate în documente sau persoanelor împuternicite pe bazǎ de procurǎ autentificatǎ,general sau special,excepție fǎcând ajutoarele din fondurile de asigurǎri sociale,bursele,premiile și drepturile asimilate acestora,ce pot fi platite membrilor din familia titularului sau unui salariat din aceeași unitate,pe bazǎ de împuternicire(procurǎ) sub semnǎturǎ privatǎ,vizatǎ de șeful ierarhic al titularului drepturilor bǎnești.

Consimțǎmântul pǎrților poate fi dat în mod express au tacit,atunci când manadtul este un contract consensual.

Mandatul tacit rezultǎ din împrejurarile de fapt,care fac neîndoielnicǎ intenția pǎrților.Astfel apare oferta de mandat special,care trebuie sǎ fie întotdeauna expresǎ.Acceptarea ofertei de mandat trebuie sǎ fie tacitǎ,inclusiv în cazul mandatului special.

Mandatul tacit nu trebuie să fie confundat cu mandatul aparent.În această situație, datorită faptului că lipsește voința mandatului de a fi reprezentat(deci mandatarul a depașit împuternicirea sau mandatul a încetat anterior ori nici n-a existat),terții contractează cu credința scuzabilă,legitimă(deci fară vreo culpă,dar nu neaparat eroare comună) că mandatarul aparent are puteri de reprezentare.

Deoarece acceptarea mandatului poate fi doveditǎ(indferent de valoare și chiar dacǎ,sub sancțiunea nulitǎții ,procura trebuie sǎ fie autenticǎ),prin executarea acestuia de cǎtre mandatar,problema se pune în legatura cu oferta de mandat și a acceptarii mandatului neexecutat.

În cazul în care mandatul este expres,iar legea specialǎ nu prevede altfel,dovada se face în conformitate cu regulile dreptului comun,atât între pǎrți,cât și de cǎtre terțul care contracteazǎ cu mandatarul , astfel încât validitatea contractului încheiat depinde de existența mandatului,formând un tot unitar cu acesta.

Așadar,dacǎ actul conform cǎruia s-a dat mandatul expres are o valoare mai mare de 250 lei,dovada se face în înscris,fiind valabile si aplicabile dispozitiile privitoare la existența unui început de dovada scrisǎ și laimposibilitatea procurǎrii dovezii scrise sau la interducția dovedirii prin martori împotriva ori peste cuprinsul înscrisului.

“Precizǎm însǎ cǎ formalitatea prevzutǎ de art.1180 C. civ(bun și aprobat pentru…)nu trebuie sǎ fie îndepinitǎ,întrucât mandatul nu are ca obiect plata unei sume de bani sau de o cîtime oarecare de lucruri(ci încheierea de acte juridice);iar dacǎ mandatul este un titlu oneros,fiind deci un contract sinalagmatic,regula multiplului exemplar nu se impune în privința procurii,care nu cuprinde “o convenție sinalagmaticǎ”(art.1179 C. civ.) ,ci constatǎ numai (instrumentum) oferta de mandate.”

În cazul mandatului tacit,admis în Codul Civil Italian,atunci în vigoare,alta este situația.În acceptarea cât și în conferirea mandatului tacit pot vor rezulta din împrejurarile de fapt ce fac neîndoielnicǎ intenția pǎrților,dovada faptelor fǎcându-se prin orice mijloc admis de lege(de cǎtre pǎrți,cât și de terțul contractant),indifferent de valoarea pe care o are actul deja încheiat sau care urmeazǎ a fi încheiat de cǎtre mandatar.

Mandatul scris este expres sau tacit,astfel încât cerința dovezii scrise ar contrazice noțiunea de mandat tacit.

Astfel dacǎ încheierea contractului de mandat nu se poate dovedi,raporturile dintre pǎrți urmând a fi soluționate potrivit regulilor gestiunii de afaceri sau îmbogațirii fǎrǎ justǎ cauzǎ.

Cap III. Efectele contractului

Deoarece mandatarul este reprezentantul mandantului,contractual de mandat produce efecte,nu numai între părți,dar și în cazul terțului cu care se încheie actul juridic,formând obiectul mandatului.

Contractul de mandate este un contract valabil încheiat.Produce efecte atât între părțile contractante,cât și față de terți,după încheierea actelor juridice.

ʺMandatul fără reprezentare creează între mandant și mandatar raporturi juridice similar celor care se nasc dintr-un mandate cu reprezentare.ʺ

Dacă mandatarul din anumite motive nu își execută obligațiile,mandantul are dreptul să exercite acțiunea în declararea simulației pentru înlăturarea aparenței creată prin actul public.Însă în cazul în care contractual încheiat de mandatar se încheie intuitu personae în virtutea legii,mandantul nu poate obține recunoașterea sa directă ca proprietar pe calea declarării simulației,ci poate doar să ceară ca mandatarul să fie obligat să-i transmit printr-un nou act translativ proprietatea,dacă acest lucru este legal posibil,sau,în caz contrar,să obțină despăgubiri de la mandatar.

Pe de o parte raporturile juridice directe specifice actului juridic, apar între mandatar și terțul contractant,pe de altă parte între mandant și terți nu se nasc raporturi juridice directe.Aceștia nu pot acționa unul împotriva celuilalt,numai pe calea acțiunii oblice si în virtutea raporturilor juridice directe pe care fiecare le are cu mandatarul.

Se poate acționa în mod direct împotriva mandantului atunci când terțul se poate prevala de actul secret.Pentru a se prevala de actul secret,terțul trebuie să se îndeplinească condiția de a dovedi simulația,atunci când interesele îi dictează acest lucru.

Dacă terțul este participant direct la simulație,se leagă raporturi juridice directe între el și mandant.Aceste raporturi fiind opuse celor ce decurg dintr-un mandate cu reprezentare.

3.1 Obligațiile mandatarului

Cea mai importantă obligație a mandatarului o reprezintă executarea mandatului.Dacă mandatarul nu execută sau execută necorespunzător obligațiile,devine răspunzător nu numai în dol,dar și din culpă simplă.

Termenul de executare a mandatului nu reprezintă neaparat încheierea actului proiectat.În situația în care mandatarul cu toate diligențele depuse,nu are libertatea de a încheia actul juridic chiar și cu împuternicire,răspunderea lui nu va fi angajată.

În îndeplinirea mandatuli,diligenșa cerută mandatarului și păstrarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de la sau pentru mandant,nu va fi foarte apreciată dacă mandatul este cu titlu gratuit.

Cupla mandatarului apreciată în concret se numește culpa levis in concreto,în funcție de diligența depusă în propriile sale terburi și interese personale.În cazul mandatului cu titlu oneros,răspunderea va fi apreciată după tipul abstract-culpa levis in abstracto- al omului prudent și diligent –bonus pater familias- ,după regula generală aplicabilă răspunderii contractuale.

Lucrul deținut în baza mandatului poate piere fortuit,dar mandatarul nu răspunde,chiar și cu prezumția că l-a fi putut salva,sacrificând un bun propriu.

ʺContractul de mandat încetează prin moartea mandatarului,se impune mandatarului într-un asemenea caz obligația de a termina afacerea începută,dacă din întârzierea executării ar putea rezulta un pericol. ʺ

Dacă au fost împuterniciți mai mulți mandatari printr-un mandat unic,nu sunt obligați la executarea mndatului,numai dacă acest fapt a fost stipulat prin contract.

Mandatarul nu poate depăși limitele stabilite prin contractul de mandat. Însă, el se poate abate de la instrucțiunile primite, dacă îi este imposibil să îl înștiințeze în prealabil pe mandant și se poate prezuma că acesta ar fi aprobat abaterea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică. Mandatarul este obligat să-l înștiințeze imediat pe mandant cu privire la schimbările aduse executării mandatului.

În situația în care mandatul este cu titlu oneros, mandatarul este obligat să execute mandatul cu diligența unui bun proprietar. Dacă mandatul este cu titlu gratuit, mandatarul este obligat să îl îndeplinească cu diligența pe care o manifestă în propriile sale afaceri.Așadar mandatarul este obligat să îl înștiințeze pe mandant despre evenimentele care au apărut după încheierea mandatului și care pot determina revocarea sau modificarea acestuia.

-Obligația de a da socoteală.Mandatarii sunt ținuți să dea socoteală despre gestiunea lor și să remită mandantului tot ceea ce a primt în temeiul împuternicirii lor, chiar dacă ceea ce au primit nu ar fi fost datorat mandantului.

Mandatarul trebuie să dea socoteală mandantului pentru îndeplinirea mandatului.

Acesta este obligat să conserve bunurile în perioada în care au fost primite cu ocazia executării mandatului de la mandant ori în numele lui și se află în deținerea mandatarului.

Sumele de bani cuvenite mandantului și folosite de mandatar în favoarea sa produc dobânzi din ziua întrebuințării,fără a fi nevoie de vreo punere în întârziere.

ʺSumele nerestituite de mandatar,dar întrebuințate de el,poartă dobânzi numaiʺdin ziua când I s-au cerut acele sumeʺ.Înseamnă că punerea în întârziere a mandatarului se poate face printr-o simplă notificare.ʺ

-Mandatarul datorează dobânzi pentru sumele utilizate în folosul său începând din ziua întrebuințării, iar pentru cele cu care a rămas dator, din ziua în care a fost pus în întârziere.

De la data încheierii contractului de mandat-contra non valentem agree non currit praescriptio-,nu poate exista dreptul la acțiune al mandantului pentru predarea sumelor de bani sau a altor bunuri primite de mandatar de la terți în crsul executării mandatului.Așadar prescripți începe să curgă ʺde la data încetării contractului fie prin executarea lui,fie prin alte moduri de încetare a raporturilor dintre părți.ʺ

În cazul sumelor de bani împrumutate de la CEC în baza unei clauze de împuternicire se punere problema stabilirii momentului în care începe curgerea termenului de prescripție de la data executării contractului.

În literatura de specialitate și în practica judecătorească este unanim admis că ʺo asemenea clauză reprezintă un mandate,o împuternicire dată de către titluarul libretului beneficiarului clauzei,acesta din urmă acând obligația să dea socoteală mandantului,inclusive să remită sumele de bani ridicate și neîntrebuințate în interesul acestuia,dacă raporturile de mandate dintre ei nu sunt dublate de alte raporturi juridice.ʺ

Calcularea prescripției din momentul în care titularul de libret,adică mandantul,a cunoscut paguba pricinuită mandatarului prin ridicarea sumelor de bani și nerespectarea obligației de a da socoteală.

Problema prescripției se referă la acțiunea personal a mandantului menționată în contractual de mandate,și nu acțiunea reală în revendicare intentată de mandant în calitate de proprietar ce funcționează conform regulilor specifice acțiunii reale.

–Mandatarul răspunde pentru obligațiile terților.Dacă nu este prezentă o convenție contrară, mandatarul care și-a îndeplinit mandatul nu răspunde față de mandant cu privire la executarea obligațiilor asumate de persoanele contractante.Există totuși o excepție,și anume in cazul în care insolvabilitatea lor i-a fost sau ar fi trebuit să îi fi fost cunoscută la data încheierii contractului cu acele persoane.

– ʺPluralitatea de mandatari. În absența unei stipulații contrare, mandatul conferit mai multor persoane pentru a lucra împreună nu are efect dacă nu a fost acceptat de către toate aceste persoane.ʺ

Dacă mai multe persoane acceptă același mandat, actele lor îl obligă pe mandant chiar dacă au fost încheiate numai de una dintre ele,în afară de cazul când s-a stipulat că vor lucra împreună. Atunci când lipsește stipulația contrară, mandatarii răspund personal față de mandant dacă s-au obligat să lucreze împreună.

– Obligații rezultând din substituirea unei terțe persoane .Mandatarul trebuie să îndeplinească personal mandatul, cu excepția cazului în care mandantul l-a autorizat în mod expres să îl înlocuiască o altă persoană în executarea în tot sau în parte a mandatului. Dacă lipsește autorizarea expresă, mandatarul își poate numi un terț dacă :

a) împrejurări neprevăzute îl împiedică să aducă la îndeplinire mandatul;

b) îi este imposibil să îl înștiințeze în prealabil pe mandant asupra acestor împrejurări;

c) se poate prezuma că mandantul ar fi aprobat substituirea dacă ar fi cunoscut împrejurările ce o justifică.

Dacă s-a realizat substituirea,mandatarul va fi obligat să răspundă de faptele substituitului,numai în următoarele cazuri:

ʺa)dacă a efectuat substituirea fără a fi avut acest drept,

b)dacă a fost autorizat să se substituie si a trecut puterile asupra unei persoane cunoscută ca incapabilă sau de insolvabilitate notorie :culpa in eligendo.ʺ

Mandatarul răspunde pentru actele persoanei pe care și-a substituit-o ca și cum le-ar fi îndeplinit el însuși dacă substituirea nu a fost autorizată de mandant .Însă dacă substituirea a fost autorizată, mandatarul nu răspunde decât pentru diligența cu care a ales persoana care l-a substituit și i-a dat instrucțiunile privind executarea mandatului.Mandantul are acțiune directă împotriva persoanei pe care mandatarul și-a atribuit-o.

-Măsuri de conservare a bunurilor mandantului.Mandatarul va exercita drepturile mandantului față de terți, dacă bunurile primite pentru mandant prezintă semne de deteriorare sau au ajuns cu întârziere.Mandatarul poate proceda la vânzarea bunurilor cu diligența unui bun proprietar în caz de urgență.

3.2 Obligațiile mandantului

Mandantului îi revin două obligații importante:

1)Cea de a-l dezdăuna pe mandatar de cheltuielile făcute în executarea mandatului,

2)Cea de a-i plăti mandatarului remunerația ce i se cuvine,în cazul mandatului oneros.

O excepție o întâlnim în cazul în care un numar mai mare de persoane au ales un singur mandatar,acestea fiind răspunzătoare în mod solitar pentru efectele mandatului,iar nu conjunct.

Sumele necesare executării mandatului

În executarea mandatului sunt necesare anumite sume. În lipsa unei convenții contrare, mandantul este obligat să pună la dispoziția mandatarului mijloacele necesare executării mandatului. ʺMandantul are obligația de a restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urmă pentru executarea mandatului, împreună cu dobânzile legale aferente, calculate de la data efectuării cheltuielilor. ʺ

Despăgubirea mandatarului

Mandantul este obligat să repare prejudiciul suferit de către mandatar în executarea mandatului, dacă acest prejudiciu nu s-a produs din culpa mandatarului.El nu poate refuza să restituie cheltuielile apărute pe parcursul executării mandatului,ʺchiar dacă operația în vederea căreia a fost conferit mandatul nu a putut fi efectuată și nici să ceară reducerea lor pe motiv că ar fi fost exagerate,dacă mandatarului nu i se imputa nici o culpă.ʺ

Mandantul răspunde de pierderile suferite de mandatar în vederea îndeplinirii mandatului,în cazul în care nu i se poate atribui vreo culpă.Astfel putem explica această dispoziție,prin următorul citat:”paguba rezultată din furtul comis în cursul unei călătorii făcue cu ocazia executării mandatului sau accidentul întâmplat cu ocazia diriguirii unor lucruri făcute pentru mandant.”

În astfel de situații mandantul va răspunde doar de acoperirea pagubei rezultată din furtul lucrului încredințat mandatarului,nu și de alte pierderi,cum sunt alte lucrurui furate.

Remunerația mandatarului

Dacă mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat să plătească mandatarului remunerația, chiar și în cazul în care, fără culpa mandatarului,în cazul în care mandatul nu a putut fi executat.

ʺÎn cazul mandatului oneros,mandantul este obligat să plătească mandatarului onorariul pe care i l-a promis.ʺ

Datorită faptului că mandatul oneros este sinalagmatic,obligația plății sumei stabilite este legată de îndeplinirea obligațiilor asumate de mandatar.

Doar cupla mandatarului în executarea mandatului îl poate scuti pe mandant de plata remunerației,în parte sau în întregime.Dacă mandatul a fost executat după ce a expirat termenul stabilit,însă mandantul se poate folosi de actul încheiat,acesta are obligația să plătească remunerația,luându-se în calcul faptul că s-a renunțat la termenul stipulat.

Pluralitatea de mandanți/Solidaritatea mandanților

În cazul unei afaceri comune,când mandatul a fost dat aceluiași mandatar de mai multe persoane, fiecare dintre ele răspunde personal față de mandatar de toate efectele mandatului. Astfel solidaritatea este legală.

Dreptul de retenție al mandatarului- ʺPentru garantarea tuturor creanțelor sale împotriva mandantului izvorâte din mandat, mandatarul are un drept de retenție asupra bunurilor primite cu ocazia executării mandatului de la mandant ori pe seama acestuia. ʺ

Noțiunea de conexiune a datoriei cu lucrulʺ –debitum cum re iunctum-,poate fi larg interpretată.Astfel mandatarul poate reține lucrurile primite pentru mandant,până în momentul în care acesta va achita cheltuielile făcute pentru îndeplinirea mandatului,întrucât creanțele corelative sunt prijeluite de același raport juridic. ʺ

3.3 Cazuri de încetare a contractului

Atunci când contractul de mandat are ca obiect încheierea unor acte succesive în cadrul unei activități cu caracter continuu, mandatul nu încetează dacă activitatea este în curs de desfășurare, cu respectarea dreptului la revocarea sau renunțarea părților ori al moștenitorilor acestora.

În privința duratei contractului de mandat, trebuie subliniat că dacă părțile nu au

convenit un termen explicit, legiuitorul prevede că mandatul va înceta de drept „în trei ani de la încheierea lui” (art. 2015 C. civ.). Prin urmare, mandatul nu poate fi convenit de părți cu caracter perpetuu. Așadar, în lumina noilor reglementări, contractul de mandat poate fi încheiat doar pe durată determinată, fie stabilită în mod explicit de părți, fie prevăzută, în mod supletiv, de legiuitor.

Cazurile generale de încheire a obligațiilor contractuale sunt:executarea,expirarea termenului stabilit,imposibiliatea fortuită

ʺPe lângă cauzele generale de încetare a contractelor, mandatul încetează prin oricare dintre următoarele moduri:

a) revocarea sa de către mandant;

b) renunțarea mandatarului;

c) moartea, incapacitatea sau falimentul mandantului ori a mandatarului. ʺ

Alte cauze de încetare a mandatului sunt:punere sub interdicție,falimentul și insolvabilitatea mandantului sau mandatarului.

Principala condiție a revocării apare atunci când mandantul poate oricând revoca mandatul, expres sau tacit, indiferent de forma în care contractul de mandat a fost încheiat și chiar dacă a fost declarat irevocabil.Dacă se acordă o împuternicire dată unui nou mandatar pentru aceeași afacere revocă mandatul inițial.

Cauzele particulare de încetare apar datorită faptului că,contractul se încheie intuiu personae.Acesta are șa bază încrederea reciprocă dintre părți,însă dacă din anumite cauze motivațiile încetează,nu se mai poate menține contractul.

În cazul pluralității de mandanți ,mandatul nu poate fi revocat decât cu acordul tuturor mandanților.

Revocarea mandatului produce următoarele efecte:

– mandantul care revocă mandatul este obligat să își îndeplinească îndatoririle față de mandatar;

-mandantul este obligat să repare prejudiciile cauzate mandatarului din cauza revocării nejustificate ori intempestive;

-dacă părțile declară mandatul irevocabil, revocarea va fi nejustificată în cazul în care nu este determinată de culpa mandatarului sau de un caz fortuit ori de forță majoră.

-după încetarea mandatului,mandatarul nu mai poate acționa în numele și pe seama mandantului,

-contractele încheiate cu terții sunt opozabile și valabile mandatului,dacă mandatarul cunoaște cauza deîncetare a mandatului.Astfel mandantul devine vinovat de încredințarea puterii de reprezentare unei persoane ce abuzează de acest drept.

Facultatea de revocare apare atât în cazul mandatului cu titlu gratuit,dar și în cazul celui cu titlu oneros.În cadrul legii nu apare nicio distincție în acest fel.

ʺÎn situția în care mandatul este cu titlu oneros,mandatarul poate cere o îndemnizație când revocarea ar fi intempensivă sau abuzivă. ʺ

Pentru mandatul în interes comun,mandantul ce nu îșî rezervă facultatea de revocare unilateral,devine obligat să plătească despăgubiri în situația în care nu justifică culpa mandatarului ce l-a determinat să revoke mandatul sau o cauză străină exoneratoare.

Mandatul nu poate fi reprezentat de către o persoană încare nu mai are încredere.

În cazul încheierii contractului trebuia să fie cunoscută publicitatea revocării procurii autentice notariale.

ʺPotrivit Codului Civil,dacă procura a fost dată în formă autentică notarială, în vederea informării terților, notarul public căruia i se solicită să autentifice revocarea unei asemenea procuri este obligat să transmită, de îndată, revocarea către Registrul național notarial, ținut în format electronic, potrivit legii.Notarul public care autentifică actul pentru încheierea căruia a fost dată procura are obligația să verifice la Registrul național notarial dacă acea procură a fost revocată. ʺ Acestea sunt aplicabile și în cazul autentificărilor realizate de misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României.

Revocarea poate fi de două feluri˸expresă sau tacită.Ambele produc efecte numai pentru viitor.

Revocarea tacită reiese din împrejurările ce-i produc îndoieli intenției mandantului.

Revocarea expresă reiese din manifestarea de voință ce trebuie să fie neîndoielnică.

În cazul renunțarii mandatarului,acesta poate renunța oricând dorește la mandat, informându-l pe mandant despre renunțarea sa.În cazul mandatului cu titlu oneros, mandatarul poate cere remunerația pentru actele pe care le-a încheiat pe seama mandantului până la data renunțării.

Pe de o parte mandatarul este obligat să îl despăgubească pe mandant pentru prejudiciile suferite prin efectul renunțării .Pe de altă parte în situația în care continuarea executării mandatului i-ar fi cauzat mandatarului însuși o pagubă însemnată ,care nu putea fi prevăzută la data acceptării mandatului,nu apare obligația despăgubirii.

Mandatarul poate renunța la mandat printr-o notificare adresată mandantului.

Moartea, incapacitatea sau falimentul uneia dintre părți

În situația unui deces,a unei incapacități sau faliment al uneia dintre părți, moștenitorii ori reprezentanții acesteia sunt obligați să informeze de îndată cealaltă parte. Mandatarul sau moștenitorii ori reprezentanții celui decedat sunt obligați să continue executarea mandatului dacă întârzierea acesteia riscă să pună în pericol interesele mandantului ori ale moștenitorilor săi.

În Codul Civil apareʺ necunoașterea cauzei încetării mandatului,adică tot ceea ce mandatarul a făcut, în numele mandantului, înainte de a cunoaște sau de a fi putut cunoaște cauza de încetare a mandatului este socotit ca valabil făcut în executarea acestuia. ʺ

Mandatul încetează în caz de pluralitate de mandatari.În lipsa unei convenții contrare, mandatul dat mai multor mandatari obligați să lucreze împreună încetează chiar și atunci când cauza încetării îl privește numai pe unul dintre ei.

După moartea mandantului obligația mandatarului de a da socoteală se execută față de moștenitorii defunctului.Spre exemplu,dacă în baza unei clauze de împuternicire mandatarul a ridicat sume de bani din depunerile făcute la CEC de defunct,el este obligat să dea socoteală moștenitorilor, dacă nu dovedește că mandatul a fost dublat de un alt act juridic care anihilează obligațiile de a da socoteală(donație).

Se poate continua mandatul post mortem mandantis,dreptul moștenitorilor de a revoca mandatul rămânând neschimbat.

Cap IV Contractul de asistenta juridică,mandat cu reprezentare

ʺConform legii  pentru  organizarea  și exercitarea  profesiei  de avocat, activitatea  avocatului se realizează prin  asistență și reprezentare juridică în fața instanțelor judecătorești,  a organelor de urmărire penală, a autorităților  cu atribuții jurisdicționale,  a notarilor  publici și a  executorilor  judecătorești, a organelor  administrației publice  și a instituțiilor,  precum și a altor  persoane  juridice, în condițiile legii  (s.n. A. B.). Cu  diferențe de  formă  nesemnificative, acest  text este reluat de art. 91 alin. 1  din  Statutul profesiei  de avocat  52ʺ  . 

Așadar o modalitate de exercitării profesiei de avoct  este  „reprezentarea  juridicăʺ  a părților.Aceasta semnifică reazliarea de către  avocat,  în  numele  și  pe  seama  clientului , a actelor, mijloacelor și operațiunilor permise  de  lege,necesare  ocrotirii  și  apărării  intereselor  clientului.  Reprezentarea avocatului se realizează,în  baza  unui  contract  de asistență juridică.

De fapt, Statutul profesiei de avocat 54 , reglementând, în art. 126­154, contractul de asistență juridică, cuprinde referiri și la reprezentarea  judiciară.

În continuare, am analizat aspectul  naturii juridice, reglementării,  definiția  și  principale caractere  juridice ale contractul de asistență juridică .

 Natura juridică a contractului de asistență juridică trebuia stabilită , fiind considerat,  în primul rând,că este vorba despre un contract de mandat și, în al doilea rând,  că avem  de a face cu un contract de locațiune de lucrări 55 . 

Natura juridică a contractului de asistență juridică a ramas fără obiect după intrarea în vigoare a reglementărilor referitoare la profesia de avocat, datorită dispozițiilor calificate expressis verbis contractual de asistență juridică,specie a contractului de mandat.

ʺLuând în considerare reglementările juridice ce­i sunt consacrate, putem defini contractul de  asistență juridică ca fiind un contract numit,  prin care una  dintre părți,  care are  calitatea de avocat,  se obligă, în schimbul unui onorariu,  să acorde asistență  și  reprezentare  juridică unei persoane  fizice sau juridice, numită client, iar aceasta din urmă să  plătească  avocatului  onorariulʺ

Este un contract complex rezultat în urma unei convenții realizate de un cabinet individual de avocatură sau de o altă structură abilitată de sistemul de organizare a avocaturii, pe de o parte, si o persoană fizică sau juridică, numită client, prin care cel dintâi se obligă să asigure prin avocatul titular sau prin alt colaborator avocat titular, în favoarea clientului îndeplinirea prestației de specialitate solicitată.

ʺContractul de asistenta juridica reuneste in continutul sau elemente specifice contractului de mandat si elemente specifice unui contract de prestari de servicii, avand caracteristici deosebite.ʺ

ʺEste un contract cu titlu oneros, intuituu personae, in forma scrisa, cu un continut generic stabilit printr-un formular aprobat ca anexa (nr.VIII) la Statutul profesiei de avocat, adoptat de Consiliul Uniunii Avocatilor din Romania.ʺ

Contractul de asistenta juridică:

– este încheiat în formă scrisă, cerută ad probationem,

-trebuie să indeplinească condițiile cerute de lege pentru încheierea valabilă a unei convenții și dobandește data certă prin înregistrarea sa în registrul oficial de evidentă al avocatului,indiferent de modalitatea în care a fost încheiat,

-poate fi încheiat prin orice mijloc de comunicare la distanță, care poate reproduce legal semnaturile părților,

-data încheierii contractului este data la care avocatul a luat cunoștinta de semnarea contractului de către client.

Dacă avocatul a luat cunoștință de încheierea contractului apar următoarele date:

a)data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnatură electronică) la sediul profesional al avocatului,iar dacă transmiterea prin fax are loc dupa ora 19.00, se consideră că avocatul a luat cunoștință în ziua lucrătoare urmatoare zilei transmisiunii;

b)data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.

Contractul de asistență juridică poate fi realizat sub forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat și destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocațiale și onorariul, semnată de avocat și transmisă clientului. În cazul în care clientul semnează scrisoarea sub orice mențiune expresă de accept a conținutului scrisorii, aceasta dobandește valoarea unui contract de asistență juridică.

Contractul de asistență juridică poate fi încheiat și în formă verbală în fața unei autorități sau a oricaror persoane fizice sau juridice cu condiția că acestea să ateste că au fost de fața la exprimarea acordului de voință între avocat și client.

Contractul în formă scrisă va fi încheiat în cel mai scurt timp posibil.

Dacă avocatul și clientul convin, o terță personă poate beneficia de serviciile avocațiale stabilite prin contract, dacă terțul acceptă, chiar și tacit, încheierea contractului în astfel de condiții.

ʺAsistența juridică cuprinde:
a) acordarea de scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare prevăzute de lege;
b) apărarea și asistența gratuită printr-un avocat desemnat de barou;
c) orice alte modalități prevăzute de lege.ʺ

Model de contract de asistență juridică

ʺCONTRACT DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ

Art. 1. Între
Dl./D-na ………………….., cu domiciliul în ………….., str. ….. ………….., nr. …., în calitate de avocat, înscris în Baroul ………….
și
S.C. ……………………., cu sediul în ……………, înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. ……………, cod fiscal nr. ………………, reprezentantă prin ……………., în calitate de ………………, denumită în continuare CLIENT
s-a încheiat următorul contract în conformitate cu prevederile Legii nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și ale statutului profesiei de avocat:
Art. 2. OBIECTUL CONTRACTULUI
Obiectul prezentului contract îl constituie serviciile de asistență juridică acordate de avocatul ………………… clientului, contra unui onorariu.
Art. 3. DURATA CONTRACTULUI
Prezentul contract se încheie pe o durată de …………….. și intră în vigoare la data semnării lui.
Art. 4. ONORARIUL
Pentru asistența juridică prestată, CLIENTUL va plăti un onorariu net de …….. lei lunar, pentru perioada prevăzută la art. 3. Plata se va efectua la data de ….. ale fiecărei luni.
Onorariul prevăzut la alin. 1 nu cuprinde intervențiile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor CLIENTULUI în justiție sau în fața instanțelor arbitrale ori a organelor administrativ-jurisdicționale.
Art. 5. REGIMUL CHELTUIELILOR
Cheltuielile făcute de avocat pentru îndeplinirea activităților de asistență juridică ce fac obiectul prezentului contract (cheltuieli de deplasare, telefon, fax, taxe notariale etc.) vor fi suportate de către CLIENT.
Acestea vor fi achitate de către CLIENT pe măsura efectuării lor.
Art. 6. OBLIGAȚIILE AVOCATULUI
Avocatul se obligă să efectueze, la cererea clientului, următoarele servicii:
– reprezentarea și apărarea cu mijloace specifice a drepturilor și intereselor legitime ale CLIENTULUI în raporturile cu autoritățile publice, instituții și orice persoană fizică sau juridică;
– consultații și comentarii asupra actelor normative care au sau pot avea implicații asupra activității CLIENTULUI, pe măsura apariției lor;
– redactarea de acte juridice necesare îndeplinirii activităților CLIENTULUI.
Art. 7. OBLIGAȚIILE CLIENTULUI
CLIENTUL se obligă:
– să furnizeze corect, avocatului toate informațiile cerute de acesta pentru îndeplinirea activităților ce fac obiectul prezentului contract;
– să plătească onorariul de avocat în cuantumul și la termenele stabilite în contract, precum și toate cheltuielile menționate la art. 5 din contract.
Art. 8. CONFIDENȚIALITATEA
Avocatul se obligă să păstreze confidențialitatea și secretul profesional cu privire la activitatea și la relațiile comerciale ale clientului.
CLIENTUL este obligat să păstreze confidențialitatea asupra onorariilor percepute de AVOCAT și asupra activității acestuia.
Art. 9. ALTE CLAUZE
Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor contractuale de către una dintre părți, dau celeilalte părți, dreptul de a rezilia contractului, cu o notificare prealabilă în termen de 15 zile.
Toate litigiile privitoare la nașterea, modificarea, stingerea și interpretarea prezentului contract vor fi soluționate pe cale amiabilă. Dacă acest lucru nu este posibil, litigiile se vor deferi instanțelor judecătorești.
Încheiat astăzi ………, în două exemplare originale, câte unul pentru fiecare dintre părți.

AVOCAT, CLIENT,ʺ

4.1Părțile

Contractul de asistență juridică cuprinde în mod obligator următoarele elemente:

ʺ-datele de identificare a formei de exercitare a profesiei;

-denumirea;

-sediul profesional și reprezentantul acesteia ;

-datele de identificare ale clientului;

-obiectul contractului,ce se poate limita la una sau mai multe activități prevăzute de lege sau cu caracter general,astfel dând dreptul avocatului la acte administrative și de conservare a patrimoniului clientului;

-onorariul;

-atestarea identității clientului sau a reprezentantului acestuia;

-modul de soluționare a litigiilor între avocat și client;

-semnăturile părților.ʺ

Părțile au dreptul să modifice contractul de asistență juridică,numai în cazul în care se respectă dispozițiile legale.

4.2 Obligațiile clientului și avocatului

Contractul de asistență juridică este învestit cu formulă executorie, în condițiile legii,și constituie titlu executoriu referitor la restanțele din onorariu și la cheltuieli efectuate de avocat în interesul clientului.

ʺExecutarea este o procedură prevăzută de dispozițiile Codului de procedură civilă. Cheltuielile efectuate de avocat în interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul încheierii contractului și se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul și destinația lor. Părțile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiționale.ʺ

Contractul de asistență juridică prevede în mod expres întinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. în lipsa unor prevederi contrare, avocatul este împuternicit să efectueze orice act specific profesiei pe care îl consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.

Obiectului contractului de asistență juridică, reprezintă un mandat special, conform căruia avocatul poate încheia, sub semnătură privată sau în formă autentică, acte de conservare, administrare sau dispoziție în numele și pe seama clientului.

Avocatul are dreptul la onorariu și la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute în interesul clientului său datorită activității sale profesionale . Onorariile se vor fi stabilite în raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.

Onorariile :

ʺ-se stabilesc liber între cele două parți,avocat și client, în limitele legii și ale statutului profesiei. Este interzis să se fixeze onorarii minime sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocați.

-se stabilesc la data încheierii acestuia între avocat și client, înainte de începerea asistenței și/sau reprezentării clientului.

– pot fi stabilite și în monedă străină, sub condiția ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal.

– pot fi stabilite astfel: onorarii orare; onorarii fixe (forfetare); onorarii de succes; onorarii formate din combinarea criteriilor anterioare.

-este interzis avocatului să-și fixeze onorariile în baza unui pact de quota litis.ʺ

Onorariile reprezentând dobândirea, unor „aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.

Avocatului ii este permisă percepea de onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.

La cererea oricăreia dintre părți, contestațiile și reclamațiile privind onorariile se soluționează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părților.

ʺ Soluționarea contestațiilor și reclamațiilor se face prin aplicarea principiilor medierii și încercarea de conciliere a părților, în termen de cel mult 30 de zile de la data înregistrării contestației sau recla-mației. Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată. Consiliul baroului hotărăște cu privire la legalitatea și temeinicia deciziei decanului, fără participarea la vot a acestuia. Părțile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri și explicații. Consiliul baroului se pronunță în termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărâre motivată, care va fi comunicată în cel mult 15 zile de la data pronunțării.

Legalitatea hotărârii consiliului baroului poate fi verificată în condițiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a părții interesate, în termen de 15 zile de la comunicare .ʺ

4.3 Efecte

Avocatul își asumă obligații de diligență în cazul în care se angajează să asiste și/sau să reprezinte un client într-o procedură legală.

Reprezentarea și asistarea clientului impun diligență profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor și proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienței și crezului său profesional.

ʺÎn situații și împrejurări care prezintă caracter de urgență pentru salvgardarea și/sau protejarea drepturilor și intereselor clientului, avocatul poate asista și angaja clientul chiar și în măsura în care în acel moment nu posedă o competență profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin întârziere s-ar aduce atingere drepturilor și intereselor clientului.În astfel de situații avocatul se va limita doar la ceea ce în mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanțele și cu prevederile legale. ʺ

Avocatul își va reprezenta clientul cu diligența unui bun profesionist, în limitele legii.

Studiu de caz

În cadrul studiul de caz am analizat Decizia nr. 3445 din 18 septembrie 2012 din cadrul Înaltei curți de casație și justiție, secția a II-a civilă.

În decizie au fost avute în vedere dispozițiile din vechiul Cod civil și din Codul comercial în forma în vigoare la data de 10 iulie 2011.

În speță prin ʺsentința comercială nr. 8699 din 15 septembrie 2010 pronunțată în dosarul nr. xx655/3/2008 al Tribunalului București, Secția a VI-a comercială, s-a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanta SC I.I.C. SRL București împotriva pârâtelor SC G.P.I.C. SRL București, SC G.I.I. SRL București și SC P. România SRL București, reclamanta fiind obligată la plata sumei de 22.972,95 lei cheltuieli de judecată.ʺ

Astfel prima instanță evidențiază că reclamanta obligă pârâtele la plata sumei de 1.000.000 Euro,un procent de 3% din serviciile oferite societăților pârâte conform contractului nr. 29 din 19 iunie 2006.

Reclamanta susține faptul că și-a îndeplinit obligațiile contractuale,semnificând realizarea demersurilor necesare în scopul achiziționării de către pârâte a unor terenuri în România.Astfel pârâtele erau obligate să plătească 3% din valoarea contractelor de vânzare-cumpărare încheiate.

Astfel acțiunea reclamantei a fost respinsă de tribunal cu motivarea că la data de 24 octombrie 2006, contractul nr. 29/2006, pe care reclamanta își întemeiază pretențiile, a încetat prin acordul părților, încetare confirmată în scris la data de 3 noiembrie 2006 de către reprezentantul reclamantei prin scrisoarea adresată pârâtelor.

A fost înlăturată susținerea reclamantei potrivit căreia e-mail-ul trimis la data de 3 noiembrie 2006 nu reprezintă voința sa, deoarece expertiza informatică a confirmat că expeditorul este reclamanta, cu adresa sa de e-mail, destinatarii sunt reprezentanții pârâtelor, iar documentul transmis electronic a fost primit de un angajat calificat care a asigurat citirea lui.

Reclamantei afirmă referitor la lipsa mandatului administratorului că au fost avute în vedere dispozițiile actului adițional la actul constitutiv al societății reclamantei potrivit cărora orice document emis de administratori în numele și pe seama societății este valabil și obligatoriu pentru societate dacă este semnat de oricare dintre administratori împreună sau separat.Astfel,actul din 3 noiembrie 2006 semnat de administratorul reclamantei infirmă susținerea reclamantei referitoare la lipsa mandatului reprezentantului său pentru încetarea contractului.

Pe de altă parte, reclamanta nu a făcut dovada îndeplinirii propriilor obligații contractuale în condițiile în care nu a demonstrat că avea calitatea de reprezentant al proprietarului terenului achiziționat de pârâte, situație în care nu a putut prezenta acest imobil pârâtelor.Prin urmare, apelul declarat de reclamantă a fost respins ca nefondat prin decizia nr. 358 din 1 iulie 2011 a Curții de Apel București, Secția a VI-a comercială.

ʺÎn argumentarea soluției pronunțate, instanța de apel a arătat că sunt nefondate criticile formulate în legătură cu valoarea probatorie a înscrisului din 3 noiembrie 2006, cu motivarea că în materie comercială, potrivit art. 46 C. com., corespondența poate proba un raport juridic comercial dincolo de limitele dispozitive impuse în materia probațiunii raporturilor civile pure, conform art. 1191 și urm. C. civ.

Raportat la dispozițiile art. 4 din Legea nr. 455/2001 s-a reținut că trimiterea electronică a actului contestat de reclamantă nu are valoarea unui înscris în formă electronică și nici a unui înscris sub semnătură privată întrucât actul transmis nu are încorporată o semnătură electronică extinsă.ʺ

În urma expertizei IT s-a descoperit că reprezentanții pârâtelor au primit e-mail-ul de la un expeditor care a folosit datele de acces ale reclamantei,aplicându-se astfel dispozițiile art. 1203 C. civ., instanța de apel  a concluzionat  că acordul de încetare a contractului din litigiu a fost transmis de administrator în mod valabil în numele reclamantei pentru acceptarea intenției exprimate de pârâte la data de 24 octombrie 2006 referitoare la încetarea contractului.

Rezulta că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile,astfel nu poate pretinde obligarea pârâtelor la plata comisionului.

ʺÎn dezvoltarea criticilor recurenta a invocat faptul că instanța de apel, aplicând greșit dispozițiile art. 46 C. com., art. 1170 C. civ. și art. 5 din Legea nr. 455/2001 a apreciat eronat corespondența electronică ca fiind o probă admisibilă în procesul civil stabilind astfel, fără suport legal, existența acordului de încetare a contractului din litigiu.

            De asemenea, prin decizia recurată au fost aplicate greșit și dispozițiile art. 1199 și art. 1203 C. civ. în sensul că în lipsa dovedirii autenticității documentului menționat, instanța de apel nu putea prezuma existența reală a corespondenței și implicit a acordului verbal de încetare a contractului.ʺ

Conform statutului societății,mandatul era limitat la îndeplinirea operațiunilor a căror valoare nu depășește suma de 100.000 Euro motiv pentru care, contrar celor reținute de instanța de apel, în lipsa semnăturii celor doi administratori statutari contractul din litigiu a rămas în vigoare, fiind irelevant faptul că unul dintre administratori a fost desemnat interlocutor pentru intimatele-pârâte.

În ultimul motiv de recurs reclamanta a susținut în lipsa dovezilor din care să rezulte că intimatele au primit oferte mai convenabile comparativ cu cele pe care i le-a prezentat.Astfel recursul fiin declarat nefondat.

ʺPotrivit art. 304 C. proc. civ., modificarea sau casarea unei hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate în situațiile limitativ prevăzute de lege astfel încât vor fi avute în vedere numai criticile privind încălcarea de către instanța de apel a dispozițiilor legale invocate de recurentă, întrucât celelalte critici vizând motivele de netemeinicie exced controlului de nelegalitate specific acestei căi de atac.

Din această perspectivă, motivul de recurs referitor la aplicarea greșită a dispozițiilor  art. 46 C. com., raportat la art. 1170 C. civ. și art. 5 din Legea nr. 455/2001 este nefondat.ʺ

Părțile contractante au posibilitatea de a transmite corespondența în scris,dar și pe cale electronică.

În acest scop au fost avute în vedere și dispozițiile art. 4 din Legea nr. 455/2001 în sensul că transmiterea electronică nu are valoarea unui înscris în  formă electronică și nici a unui înscris sub semnătură privată, însă în condițiile în  care s-a stabilit pe baza probelor că reclamanta este expeditorul documentului menționat, iar pârâtele au calitatea de destinatare, în temeiul art. 1199 și art. 1203 C. civ. s-a reținut că acordul de încetare a contractului a fost transmis în mod valabil în numele reclamantei către intimate, la data de 3 noiembrie 2006 pentru acceptarea intenției exprimate de acestea la o dată anterioară, respectiv la data de 24 octombrie 2006.

Critica recurentei referitoare la depășirea limitelor mandatului administratorului este nefondată. Pe de altă parte, contractul nr. 29/2006 și acordul de încetare au fost semnate de același administrator, situație în care susținerea recurentei – referitoare la  depășirea limitelor mandatului prin semnarea acordului de încetare a contractului – este cel puțin contradictorie.

Părțile au convenit că pentru societatea reclamantă,reprezentantul direct,imediat cu exclusiv era administratorul JPV,însă prin contestarea recurentei a întinderii mandatului de reprezentare acordat administratorului său se pune în discuție și mandatul acordat pentru semnarea contractului din litigiu care constituie fundamentul pretențiilor recurentei.

Prin cea din urmă critică,de asemenea nefondată,instanța de apel a stabilit pe baza probelor că în lipsa dovezilor privind îndeplinirea obligațiilor prevăzute la art. IV pct. 1 din contract referitoare la negocierea prețului, a condițiilor de încheiere a contractelor de vânzare-cumpărare, pregătirea documentației, respectiv a neexecutării propriilor obligații, răspunderea contractuală a pârâtelor nu poate fi antrenată conform art. IV pct. 2 din contract.

ʺÎn consecință, recursul este nefondat și a fost respins în conformitate cu  art. 312 alin. (1) C. proc. civ.

Fiind în culpă procesuală recurenta a fost obligată, potrivit art. 274 C. proc. civ. la plata sumei de 15.000 lei către intimata SC G.P.I.C. SRL București, suma de 15.000 lei reprezentând onorariu avocațial.ʺ

Bibliografie

Stanciu Cǎrpenaru și Francisc Deak, ”Contracte Civile și Comerciale”, București ,Lumina Lex , 1993 , p. 137

Noul Cod Civil , actualizat 2015 – Legea 287/2009

http://www.model-contracte.com/contract-de-madat.html data 04.05.2015 ora 16:45

http://www.hotnews.ro/stiri-noul_cod_civil-18744394-mandatul-alte-contracte-derivate-noul-cod-civil.htm 06.05.2015 ora 12:46

Francisc Deak și Stanciu Cǎrpenaru “Drept civil.Contractele speciale.Dreptul de autor.Dreptul de moștenire’’ , Bucuresti, Universitatea din București, Facultatea de Drept, 1983, p. 187

Art. 1001 din Codul civil francez, le contract est une convention par la quelle une ou plusieurs personnes s'obligent envers une ou autres a donner, a faire, ou a ne pas faire quelque  chose

R. Nițoiu, Teoria generală a contractelor aleatorii, Editura All Beck, București, 2003, p. 6; T. R. Popescu și P. Anca, Teoria generală a  obligațiilor, Editura Științifică,  București, 1968, p. 2; I. Albu, Contractul civil. Răspunderea contractuală, Editura Dacia, Cluj­Napoca, 1994, p. 7.

Dan Chirică ʺDrept Civil.Contracte Specialeʺ , Lumina Lex , 1997, p. 270

Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr.36/1995,art. 67 , aprobat prin Ordinul nr. 710/ C / 1996

C. Stătescu și C. Bârsan, Tratat de drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura Academiei, București, 1981, p. 31. 

Decretul nr.31/1954,art.9

R. Sanilevici ʺDrept civil.Contracteʺ , Universitatea ʺ Al . I. Cuza ʺ , Iași , 1982, p. 201

J. Manoliu,Șt. Răuschi, ʺDrept civil,vol. II,Contracte.Dreptul de autorʺ , Universitatea ʺ Al. I. Cuzaʺ , Iași, 1985, p. 5

Legea nr.18/ 1991 art. 46, art. 51

Art.22 Regulamentul operațiilor de casǎ ale unitǎților,aprobat prin Decr. nr. 209/ 1976

Decretul de lege nr.61/ 1990

Decr. Nr. 167/1958 al.7,1,3.

R. Sanilevici, ʺTeoria generală a obligațiilorʺ,Universitatea Al.I. Cuza,Iași,1976,p.324

Legea nr. 51/1995 art. 3 alin. 1 lit. b

Adrian Silviu Banu, ʺAnaliză teoretică și practică a contractului de mandatʺ , anul 2000 , p .25

http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2275 02.06.2015 ora 19:45

http://www.model-contracte.com/contract-de-asistenta-juridica.html 04.06.2015 ora 16:32

http://legeaz.net/dictionar-juridic/contract-de-asistenta-juridica 07.06.2015 ora 14:48

Codul de Procedura Civila republicat 2015. Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila republicat

Bibliografie

Stanciu Cǎrpenaru și Francisc Deak, ”Contracte Civile și Comerciale”, București ,Lumina Lex , 1993 , p. 137

Noul Cod Civil , actualizat 2015 – Legea 287/2009

http://www.model-contracte.com/contract-de-madat.html data 04.05.2015 ora 16:45

http://www.hotnews.ro/stiri-noul_cod_civil-18744394-mandatul-alte-contracte-derivate-noul-cod-civil.htm 06.05.2015 ora 12:46

Francisc Deak și Stanciu Cǎrpenaru “Drept civil.Contractele speciale.Dreptul de autor.Dreptul de moștenire’’ , Bucuresti, Universitatea din București, Facultatea de Drept, 1983, p. 187

Art. 1001 din Codul civil francez, le contract est une convention par la quelle une ou plusieurs personnes s'obligent envers une ou autres a donner, a faire, ou a ne pas faire quelque  chose

R. Nițoiu, Teoria generală a contractelor aleatorii, Editura All Beck, București, 2003, p. 6; T. R. Popescu și P. Anca, Teoria generală a  obligațiilor, Editura Științifică,  București, 1968, p. 2; I. Albu, Contractul civil. Răspunderea contractuală, Editura Dacia, Cluj­Napoca, 1994, p. 7.

Dan Chirică ʺDrept Civil.Contracte Specialeʺ , Lumina Lex , 1997, p. 270

Regulamentul de punere în aplicare a Legii notarilor publici și a activității notariale nr.36/1995,art. 67 , aprobat prin Ordinul nr. 710/ C / 1996

C. Stătescu și C. Bârsan, Tratat de drept civil. Teoria generală a obligațiilor, Editura Academiei, București, 1981, p. 31. 

Decretul nr.31/1954,art.9

R. Sanilevici ʺDrept civil.Contracteʺ , Universitatea ʺ Al . I. Cuza ʺ , Iași , 1982, p. 201

J. Manoliu,Șt. Răuschi, ʺDrept civil,vol. II,Contracte.Dreptul de autorʺ , Universitatea ʺ Al. I. Cuzaʺ , Iași, 1985, p. 5

Legea nr.18/ 1991 art. 46, art. 51

Art.22 Regulamentul operațiilor de casǎ ale unitǎților,aprobat prin Decr. nr. 209/ 1976

Decretul de lege nr.61/ 1990

Decr. Nr. 167/1958 al.7,1,3.

R. Sanilevici, ʺTeoria generală a obligațiilorʺ,Universitatea Al.I. Cuza,Iași,1976,p.324

Legea nr. 51/1995 art. 3 alin. 1 lit. b

Adrian Silviu Banu, ʺAnaliză teoretică și practică a contractului de mandatʺ , anul 2000 , p .25

http://www.rubinian.com/dictionar_detalii.php?id=2275 02.06.2015 ora 19:45

http://www.model-contracte.com/contract-de-asistenta-juridica.html 04.06.2015 ora 16:32

http://legeaz.net/dictionar-juridic/contract-de-asistenta-juridica 07.06.2015 ora 14:48

Codul de Procedura Civila republicat 2015. Legea 134/2010 privind Codul de procedura Civila republicat