Legile Normative

Drept

Legile Normative

Byadmin ianuarie 1, 2024

STRUCTURA LUCRĂRII

Introducerea

Cateva randuri despre introducere

Capitolul 1

Cateva randuri despre de ai scris in capitolul 1. Apoi :

Capitolul 1 este impartit in urmatoarele subcapitole : – ar trebui sa scrii asta la fiecare capitol

1.1 Obiectivul lucrării teoretice în raport cu tema proiectului de diplomă.

1.2 Definirea termenilor uzitați.

Capitolul 2

Cateva randuri despre capitolul 2

2.1 Scurt istoric.

2.2 Estetică stilului brâncovenesc și influientele stilului.

2.3 Analiza ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia cu identificarea elementelor specifice și legătura acestuia cu tema proiectului de diplomă.

Capitolul 3

Cateva randuri despre capitolul 3

3.1 Legi, normative și principii de conservare ce stau la baza acestor tipuri de intervenții și reutilizări.

Capitolul 4

Cateva randuri despre capitolul 3

4.1 Materiale de finisaj utilizate în proiecte de conversie, tipologia intervențiilor asupra monumentelor istorice și reversibilitatea acestora conform Cartei patrimoniului vernacular.

Capitolul 5

Cateva randuri despre capitolul 3

5.1 Elementele termice și acustice ale spațiului interior, aducerea acestor tipologii de ansambluri în confortul și dotările contemporaneității.

5.2 Elemente de textura și culoare.

5.3 Piese de mobilier adaptate exigențelor unui asemenea monument istoric.

CAPITOLUL 6 -Studiu de caz

6.1 Investigarea exemplelor de înserare, conversie a unor obiecte de patrimoiu – legătură cu proiectul.Capitolul

7. Bibliografie

INTRODUCERE

Lucrarea de față are că scop aducerea în atenția și circuitul cultural românesc a palatului brâncovenesc de la Potlogi, care după numeroși ani de devastări și abandon a fost remarcat și susținut de către o comisie UNESCO spre a fi restaurat și reconstruit.

Pentru obținerea de fonduri și sponsorizări a fost întocmit de o echipa de arhitecți, propunerea de reconstrucție a anexelor dărâmate și anume casa slujitorilor, droșcăria și cuhnia după o amprenta arheologică descoperită la față locului, acestora li s-au propus funcțiuni noi alături de palatul propriu-zis în care a fost amenajat un muzeu al artei brâncovenești. Deoarece acesta din urmă a fost pus în practică am ales să dau droșcăriei și casei slujitorilor o conversie nouă, cu spații de cazare în vederea posibilității rămânerii peste weekend a participanților la workshopuri și expoziții precum și o galerie de expunere la parter cu ateliere de creație și workshopuri demonstrative la etajul droșcăriei.

Fie că este vorba despre ansambluri mănăstirești, ansambluri boierești sau ansamblurile hanurilor acestea cuprindeau în ansamblul lor funcțiuni de importantă covârșitoare pentru poporul român și care ne oferă nouă, o importantă sursă de inspirație, un model și un reper estetic al unor aglomerări / esențializări al diferitelor stiluri caracteristice epocii duse până la nivelul cel mai original de recreere a existentului.

Dacă dorim să vorbim despre o arhitectură românească trebuie să începem cu o armonie generată de proporția spațiului construit în raport cu cel neconstruit, a clădirii ce are rol de adăpost în raport cu incinta pe care, în mod inevitabil o generează, a curții care și-a dezvoltat în jurul ei, într-un timp îndelungat, un adevărat complex de funcțiuni ce veneau să se adăpostească și să se protejeze alături de funcțiunile primare ale ansamblurilor."Armonie și putere, liniște și mândrie, intimitate și pace, iată ce poate emană dintr-o proporție reușită" .Spiritul armonios al compozițiilor ansamblurilor face că toate influientele suferită, indiferent că acestea sunt de proveniență palladianâ sau orientală, să creeze acest cadru al unei arhitecturi originale și să dea un nou înțeles conceptului de curte domnească, mult mai deschisă și mai receptivă la valorile sale pe care va încerca de acum să și le implementeze într-un stil arhitectural specific…."artă brâncovenească e unitară și stăpână pe elementele ei.Asta înseamnă că diferitele insinuări și elemente străine nu mai apar direct, se bănuie mai mult decât se văd, fiind armonizate într-o orchestrare generală" .

În cele patru cărți de arhitectură ale lui Palladio găsim percepte întrebuințate și inspirate de către Brâncoveanu însă în cea de-a două carte se tratează felul cum trebuie ales amplasamentul unei case nobiliare de tare, despre necesitatea că arhitectul să caute" cu toată râvnă și osteneală..un loc confortabil și sănătos.Dacă se va putea construi pe un rău va fi frumos și practic.."Amplasarea caselor brâncovenești pe malul unei ape și părăsirea poziției înalte ce avea rol strategic, la fel că și al celor contemporane cantacuzine sau basarabesti, poate fi datorată acestui model palladian și a principiilor sale.

Ansamblurile curților brâncovenești reprezintă momentul culminant și de mare înflorire a arhitecturii laice culte din Țară Roamaneasca, după acest minunat model al palatului de la Potlogi s-a zidit și cel de la Mogoșoaia care este atât de asemănător și în concluzie întâiul menționat mai sus este cel în care s-au cristalizat diferite inspirații și a fost format acest stil ce urmează să își lase amprenta pe multe monumente de mare valoare a țării.

Abordarea conversiei unui monument istoric și de arhitectură reprezintă o tema delicată

CAPITOLUL 1

1.1 Obiectivul lucrării teoretice în raport cu tema proiectului de diplomă.

Acest obiectiv cuprins în lucrarea de față susține tema ideii proiectului de diplomă, făcând referire la armonia spațiului și responsabilitatea ce o presupune un asemenea ansamblu arhitectonic de patrimoniu.Palatul Potlogi se situează în centrul analizei mele că fiind un extrem de important centru cultural și artistic în peisajul creator al Bucureștiului și împrejurimilor sale.

În anul 2008 a fost propus și întocmit de către arhitecți sub coordonarea arhitectei Ada Gherchievici un proiect de reconstrucție și conversie, a palatului Potlogi pentru a fi repus în circuitul cultural.

Aici a fost întocmită propunerea de restaurare a palatului propriu-zis și reconstrucția fostelor anexe, respectiv droascaria cu casă slujitorilor pe o veche amprenta a acestora cu păstrarea cadului tradițional și a raportului de volum, culoare și masă dintre construcția istorică și aceste noi construcții.Propunerea lucrării mele de diplomă este de a realiza un centru de cultură și artă cu spații de expunere, similar cu cel existent deja la Mogoșoaia.Evenimentele artistice urmând să fie găzduite în droascarie resprectiv, aripa slujitorilor să funcționeze că spațiul de cazare pentru doritori.

Spre deosebire de palatul de la Mogoșoaia, palatul de la Potlogi este situat la 55km de București și astfel cei interesați de evenimentele în derulare aici pot parcurge acest drum la sfârșit de săptămâna cu posibilitatea rămânerii peste weekend și participării la toate simpozioanele culturale programate la momentul respectiv.Este prilejul și cadrul ideal de relaxare sau pentru activități intelectuale căci aici se poate picta, cânta citi într-un plain-air autentic brâncovenesc.

1.2 Definirea termenilor uzitați.

Monument istoric- MONUMÉNȚ, monumente, s. n. ♦ Fig. Orice opera, document istoric sau creație culturală de însemnătate națională sau internațională ocrotite prin lege și conservate pentru posteritate. – Din fr. monument, lat. monumentum.

Patrimoniu- PĂTRIMÓNIU, patrimonii, s. n. 1. Totalitatea bunurilor care aparțin colectivității și sunt administrate de către organele statului; bun public. ♦ Bunuri spirituale care aparțin întregului popor (fiind transmise de la strămoși); moștenire culturală; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc. care aparțin omenirii întregi. – Din lat. patrimonium, fr. patrimoine.

Conversie- convérsie (recalificare) (-și-e) s. f.Readaptare funcțională reprezintă o nouă mișcare în arhitectură și în urbanism, un fenomen social important care denotă atitudinea individului contemporan față de trecut, asupra patrimoniului arhitectural moștenit și oglindind, implicit, poziția actuală a unei societăți față de cele trecute. Este vorba de capacitatea de a insuflă o nouă viață/funcțiune unei coji, care a fost proiectată să dureze mai mult decât funcțiunea să primară3, păstrând intacte, pe cât posibil, calitățile sale arhitecturale. Din fr. conversion, lat. conversio, -onis.

CAPITOLUL 2

2.1 Scurt istoric.

Situată în centrul comunei Potlogi, se regăsește al doilea palat al domnitorul Constantin Brâncoveanu(1688-1714)după cel de la Mogoșoaia, și a fost înălțat în anul 1698 după cum se află înscris pe pisania de piatră deasupra ușii de intrare cu textul:"Aceste case din temelia lor sunt înălțate de luminatul domn Io Constantin Basarab Voevod fiului sau Constantin Brancoveanul, începându-se și sfârșindu-le la leat7206(1698) și al zecelea an al domniei sale, ispravnic fiind Mihai vtori postelnic Corbeanul"

Comună este situată într-o regiune de câmpie, între râurile Argeș și Șabăr, la 45 km nord-vest de București și aproximativ 16km sud de Titu la răspântia dintre două drumuri, unul spre Târgoviște și altul spre Craiova, ceea ce explică rostul deselor treceri și popasuri ale voievodului pe aceste meleaguri.În anul 1688 începe lungă domnie a lui Constantin Brancoveanul și totodată perioada de mare dezvoltare a arhitecturii, se observă în aceeași perioada o preocupare a meșterilor în amplasarea clădirilor în marile ansambluri ce presupun o gândire și o concepție unitară.Astăzi se mai păstrează zidurile de incinta, paraclisul și poziționat central dar nu în ax, volumul palatului.Inițial, însă, suprafață terenului era împărțită în trei curți diferite, separate între ele prin ziduri și prin clădiri anexe.În față, către șosea, se găsea curtea de primire, prelungită până la fațada palatului.În stânga era curtea de serviciu, cu intrare separată din stradă și despărțită de prima printr-un rând de portice.

Intrarea în curtea principala se face printr-o poartă monumentală arcuită, boltită în calotă similară cu cea de la Mogoșoaia, încadrată lateral de încăperile portarului și corpului de garda.În interiorul curții, în dreapta și stânga intrării și alipite cu spatele la zidul dinspre stradă, erau poziționate aripa slujitorilor, iar colțul de sud-est se află cuhnia , dărâmată din 1905.Un foarte important element al clădirilor de acesta factură o reprezintă pivniță, este monumentală că dimensiuni, spectaculoasă și valoroasă că opera de arhitectură însă mai ales de o deosebită calitate în execuție.Toate aceste pivnițe au fost executate în tehnică bolților semicilindrice zidite cu cărămidă Palatul, a rămas izolat multă vreme în urmă și a ajuns într-o stare avansată de degradare în urmă dispariției zidurilor și a clădirilor anexe ce alcătuiau ansamblul întregii curți domnești ce ulterior au fost restaurate alături de acoperișul cu olane, ușile, ferestrele, pavimentele, decorațiunile pereților din stucco și instalația electrică și termică.

Reconstrucția palatului din Potlogi a fost începută în anul 1955, în timpul regimului comunist, urmând îndeaproape modelele brâncovenești dezvoltate în cursul restaurării Palatului Mogoșoaia, un alt important edificiu al acelei perioade, restaurat după anul 1920, de către marele arhitect George Matei Cantacuzino, inspirat fiind de arhitectură mănăstirilor brâncovenești Văcărești, Hurez, Stravopoleos și Biserica Doamnei.

Ansamblul de curte de la Potlogi reprezintă prima și cea mai importantă realizare arhitecturală a domnitorului Constantin Brâncoveanu în domeniul ansamblurilor de curte.

Casa veche-sau casa slujitorilor poziționată pe latura de est a incintei palatului nu se mai păstrează.Nu se cunoaște dată când a fost contruită, însă ea trebuie să fi existat dinainte de 1683 an în care a fost înălțată biserica. Deasemeni bucătăria care ocupă că și la Mogoșoaia, colțul din dreapta curții de intrare este complet dărâmată și nu mai păstrează decât temeliile îngropate în pământ.Problemele de completări și reconstituiri au fost lămurite prin sonde și săpături, prin analizarea urmelor și fragmentelor rămase pe loc sau transportate îul, a rămas izolat multă vreme în urmă și a ajuns într-o stare avansată de degradare în urmă dispariției zidurilor și a clădirilor anexe ce alcătuiau ansamblul întregii curți domnești ce ulterior au fost restaurate alături de acoperișul cu olane, ușile, ferestrele, pavimentele, decorațiunile pereților din stucco și instalația electrică și termică.

Reconstrucția palatului din Potlogi a fost începută în anul 1955, în timpul regimului comunist, urmând îndeaproape modelele brâncovenești dezvoltate în cursul restaurării Palatului Mogoșoaia, un alt important edificiu al acelei perioade, restaurat după anul 1920, de către marele arhitect George Matei Cantacuzino, inspirat fiind de arhitectură mănăstirilor brâncovenești Văcărești, Hurez, Stravopoleos și Biserica Doamnei.

Ansamblul de curte de la Potlogi reprezintă prima și cea mai importantă realizare arhitecturală a domnitorului Constantin Brâncoveanu în domeniul ansamblurilor de curte.

Casa veche-sau casa slujitorilor poziționată pe latura de est a incintei palatului nu se mai păstrează.Nu se cunoaște dată când a fost contruită, însă ea trebuie să fi existat dinainte de 1683 an în care a fost înălțată biserica. Deasemeni bucătăria care ocupă că și la Mogoșoaia, colțul din dreapta curții de intrare este complet dărâmată și nu mai păstrează decât temeliile îngropate în pământ.Problemele de completări și reconstituiri au fost lămurite prin sonde și săpături, prin analizarea urmelor și fragmentelor rămase pe loc sau transportate în altă parte dar mai ales prin descrierile făcute de cronicari sau călători străini care au văzut la timpul lor palatul ex.Paul de Alep.În acest fel a fost refăcut foișorul intrării cu scară de piatră, ale căror forme și dimensiuni au putut fi determinate după cele două căpițele-console laterale, păstrate sub cornișă și după fundațiile apărute în pământ în urmă săpăturilor, care au arătat cotele exacte în plan și implicit numărul arcadelor și coloanelor sale.

2.1 Estetică stilului brâncovenesc și influientele stilului.

Casă de la Potlogi însumează calități pe care nu le întâlnim în arhitectură ansamblurilor precedente, existența unei săli centrale, foișorul și loggia(sau cerdacul românesc), tipurile de bolți utilizate, decorațiile folosite sunt elemente repetate într-o arhitectură anterioară, însă felul în care acestea sunt compuse se bazează pe o gândire spațială nouă arhitecturii de până în acel moment, unde ordinea și simetria, armonia proporțiilor sunt reguli respectate și aprofundate.Regăsim în acest loc forme geometrice simple, dreptunghiulare, folosite atât în compunerea incintei cât și a casei, se acordă o atenție specială compunerii fațadelor casei printr-un raport obținut între lățimea casei și înălțimea ei, așezarea ritmată a golurilor pe fațada, sunt elemente ce definesc un întreg proces creativ.Principala caracteristică a acestui stil și cu precădere al construcției palatului de la Potlogi, este tratarea peisagistică gândită în raport cu spațiul exterior ce cuprinde grădini și zone cu apă.Incintele palatelor din vremea respectivă își pierd rolul de delimitare a teritoriului curții domnești și presupun spații amenajate după principiiile grădinilor și amenajărilor italienești.

Inovațiile sunt evidente în comparație cu modelele deja existente specifice românești, marea incinta rectangulară se evidențiază prin îndepărtarea de la formă neregulată și total închisă a curții, se renunță la turnurile de apărare, iar pe o latura a incintei va fi deschisă către heleșteul ce va transformă ambientul și spațiul recreativ al ansamblului.Reședința, prin modul de așezare în incinta, va deveni centrul de interes și va genera axele principale de compoziție.Chiar dacă poziționarea locuinței domnitorului nu se suprapune cu axul de simetrie al accesului, foișorul de intrare este axat pe intrare.În prima curte, în partea stânga a intrării se regăsesc urmele anexelor ansamblului de curte și anume Droșcăria și Casă Slujitorilor iar în partea din spate se regăsește intrarea spre paraclis.

2.3 Analiză ansamblului brâncovenesc de la Mogoșoaia cu identificarea elementelor specifice și legătură acestuia cu tema proiectului de diplomă.

Dintre toate construcțiile ridicate de domnitor doar Mogoșoaia și Potlogi se mai păstrează astăzi.Ambele se prezintă sub formă unor construcții în care se întrunesc caracteristicile ce cuprind aceeași pivniță înalta cu bolțile ocupând jumătate din planul parterului, deasupra căreia se află încăperile etajului, aceleași scări exterioare cu foișoare iesinde și elementul loggiei cu vedere deschisă spre perspectiva cea mai frumoasă.

Palatele din Potlogi și Mogoșoaia, sunt asemănătoare că structura și volum, anexele prezente la cele două ansambluri sunt cuhnia, aripa slujitorilor, paraclisul, curtină și turnul de poartă -ultimele două având și funcțiune defensivă. Însă mijloaccele decorative diferă, căci la Potlogi accentul este pus pe culoare iar celălalt pe piatră sculptată totuși ambele au același caracter special și somptuos care le da un aspect unic, cu totul ieșit din comun.Ele reprezintă punctul culminant și de înflorire a spiritualității românești și al unei arhitecturi bazate pe experiență acumulată din trecut, împletită cu influientele importate din afară granițelor.Aceste forme tradiționale sunt folosite timp de un veac însă fără a atinge nici pe departe un asemenea nivel artistic.

Comparând planurile ansamblurilor de la Potlogi și Mogoșoaia, putem observă cum planul de la Mogoșoaia, zidit la 3 ani după curtea de la Potlogi, pe urmele unei foste așezări, respectă cu strictețe concepțiile planimetrice și spațiale, cristalizând arhitectură brâncovenească cu fastul și armonia compunerii.

Mogoșoaia este situată în frumosul sau cadru natural, bine îngrijită și mai ușor accesibilă decât palatul de la Potlogi și apare la prima vedere mai atrăgătoare și mai valoroasă din mai multe puncte de vedere. Însă totuși această a suferit modificări notabile care i-au mai modificat volumul și proporțiile inițiale.Potlogii, chiar dacă și-au pierdut aproape în întregime incomparabilele stucaturi colorate de inspirație persană, care o ridicau în rândul realizărilor excepționale, totuși rămâne mai interesant și mai autentic căci încă își păstrează înfățișarea și proporțiile autentice ale monumentelor epocii."Aceste reședințe nobiliare, păstrează o încăpere centrală alungită, derivată din tindă populară, care distribuie circulația interioară și realizează legătură dintre foișor și încăperea situată pe latura opusă deschisă către exterioe prin arcade, loggia.Apariția loggiei prezența la ambele ansambluri corespunde cu includerea parcurilor în compoziția curții.Încăperile sunt acoperite de bolți cilindrice penetrate de lunete ridicate pe console de piatră, constituind rezultatul asimilărilor unor procedee ale Renașterii din Transilvania."

O examinare atentă arată un vizibil progres în alcătuirea mai clară a planului și o importantă crescândă în vederea folosirii elementelor de piatră sculptată.Totuși există o asimilare a tuturor acelor influiente străine iar meșterii acelor vremuri au fost în stare să pune întotdeauna o pecete românească acestor elemente și să le aducă în armonie cu specificul propriei lor sensibilități.Pridvoarele deschise existaseră și până atunci în vechea arhitectură românească, începând cu cele de lemn specifice arhitecturii populare, și continuând cu cele de zid apărute înaintea lui Matei Basarab la biserici fiind cunoscute vechilor meșteri.Căpițelele sculptate cu acante și volute, folosit de meșterii lui Brâncoveanu, precum și fusurile și bazele respectie sunt copii după coloanele vechi de la Potlogi montate în 1860, în fațada de nord a palatului de la Mogoșoaia, cu ocazia unor lucrări de restaurare.Întrega sculptură în piatră poartă pecetea stilului brâncovenesc de origine clasică, caracterizat printr-un relief accentuat aproape ronde-boss, contraste de umbră și lumina.

"Acoperișul celor două palate este simplu în patru ape, foișoarele și scările de acces sunt exprimările directe ale arhitecturii populare.În dialog cu ele capitelurile , chenarele coloanelor, balcoanele și firidele se acoperă de o bogată și vioaie ornamentație care completează ansamblul.Totuși acestea se dezvoltă la o scară mai mare, dând edificiilor monumentalitate." aici cred ca lipseste o nota de subsol

Prezența în fațadele palatelor brâncovenești a unor asemenea adaosuri identice că formă și funcțiune cu foișoarele caselor țărănești nu constituie decât o reeditare a acestora însă la un nivel superior de arhitectură.Elementele de arc și coloana fiind preluate de la modelul pridvoarelor bisericești.

Palatului brâncovenesc de la Mogoșoaia -actualul Centru cultural al Palatelor Brâncovenești reprezintă pentru mine principala sursă de inspirație în alegerea temei proiectului meu de diplomă deoarece acesta este un important loc în peisajul Bucureștean cultural și reprezintă spațiul cel mai generos și select de găzduire a evenimentelor naționale dar și internaționale precum festivalul de muzică George Enescu.Având în vedere că ansamblul palatului de la Potlogi avea cu precădere o preponderență cromatică în stucaturile sale, iar eu propun un centru artistic, îmi doresc să cred că o astfel de amenajare merge pe firul continuității artistice.

Cu toate că poziționarea acestuia este periferică orașului există numeroase rute de acces chiar mijloace de transport în comun puse la dispoziție de primărie, având intervale orare regulate și zilnice. Cuhnia, droșcăria și aripa slujitorilor (finalizarea celei din urmă s-a încheiat recent) reprezintă o multitudine de spații pentru expoziții, muzeu, sala ce poate găzdui conferințe, cafeneaua existența pe timp de vara își lărgește posibilitatea de servire în aer liber astfel atrăgând și încântând clientela.Palatul reprezintă și atrage numeroase domenii de activitate, pictori, sculptori, arhitecți, muzicieni, fotografi s.a.m.d.

Astfel de spații ce pot concentra o mare varietate de evenimente sociale și culturale sunt mai mult decât binevenite în condițiile unui București din ce în ce mai poluat, aglomerat și fragmentat cu precădere în domeniile artistice.În oraș acestea au spații meschine, înghesuite între sedii de firme și blocuri, fie galerii mici cu posibilitatea găzduirii unei singure expoziții sau sunt situate în locații inaccesibile și pentru care vizitatorul are nevoie de o harta a Bucureștiului.

CAPITOLUL 3

3.1 Legi, normative și principii de conservare ce stau la baza acestor tipuri de intervenții și reutilizări.

" Scopul conservării este de a prezerva calitatea și valorile resursei, de a proteja substanță ei materială și de a asigura integritatea ei pentru generațiile viitoare." În ziua de azi, proiectul de arhitectură ce include ansamblul sau un monument istoric reprezintă o povara grea pentru arhitect, dar și o provocare din punct de vedere profesional, deoarece el trebuie să îmbine într-o compoziție armonioasă cerințele unei arhitecturi contemporane ce țin de limbajul arhitectural, creativ, funcțional, social, politic cu cele ce țin de potectia patrimoniului.

Acestea sunt conretizate prin diverse legi, convenții și acte normative precum :

Carta de la Veneția a Conservării și Restaurării Monumentelor istorice"(1964),

Carta orașelor istorice (Toledo 1986, Washington 1987),

Carta grădinilor istorice"(Florența 1982),

Carta protecției și gestiunii patrimoniului arheologic(1990),

Carta patrimoniului vernacular( 1999).

Legea privind protejarea monumentelor istorice nr 422-2001, publicată în Monitorul Oficial al României, partea 1, nr 407 din 24 iulie 2001"

și alte principii ce țin de protejarea patrimoniului.

CAPITOLUL 4

4.1 Materiale de finisaj utilizate în proiecte de conversie, tipologia intervențiilor asupra monumentelor istorice și reversibilitatea acestora conform Cartei patrimoniului vernacular.

Conversia reprezintă un demers justificabil și de bun simt, cu atât mai mult în cazul monumentelor istorice.Reutilizarea clădirilor în trecut se făcea fără a ține cont de istorie și de caracterul acestor monumente

Palatul a fost construit cu elemente de piatră sculptată în zona coloanelor, balustradelor de la foișor și loggie , fațadele aveau o ornamentație bogată de stucaturi policrome, limitate la câteva zone restrânse ale etajului ce alcătuiesc sistem decorativ deosebit. Fiecare colț al clădirii era subliniat, pe ambele lături, prin câte un pilastru alcătuit dintr-o rețea de împletituri cu motive vegetale executate în stuc, slab scoase în relief din câmpul tencuielii, colorate în albastru sau negru și conturate cu o bandă roșie.Ferestrele și ușile erau încadrate toate cu un chenar de stucaturi similare, încununate în partea superioară cu un fronton central și fleuroane la colțuri, formate din aceeași bigata împletitură vegetală și florală colorată, completate cu motive decorative pictate de jur împrejur cu roșu și negru, de-a lungul glafurilor, sprijinite pe solbancuri profilate.

În ceea ce privește construcția, principalul material folosit la bolți și la ziduri este cărămidă de foarte bună calitate și bine arsă de format 29x14x4,5cm, zidită, după tehnică vremii, cu mortar din var, cu rosturi mari de 3,5cm, în ziduri până la 80cm grosime.Piatră întrebuințată că element decorativ la coloane, console, parapete și plăci traforate este de natură calcaroasă de la Albești.

Din aceste considerente amenajarea și propunerea proiectului de reconstrucție a arh.Ada Gheorghievici prezintă aceleași finisaje și arcade în zona porticului, ancadramente la uși și ferestre.Binențeles acestea nu încearcă să substituie sau să concureze cu monumentul istoric în sine ci doar se aliniază Articolului 12 . din Carta de la Veneția ce spune că

" Înlocuirea [re-întregirea] părților lipsa trebuie să se integreze armonios cu întregul, dar în același timp trebuie să fie deosebită de original, astfel încât restaurarea să nu falsifice mărturia istorică."

Această înlocuire nu trebuie să creeze un contrast puternic căci nu ar face nimic altceva decât să impieteze asupra aspectului general al ansamblului.

În interior voi opta pentru materiale naturale, alternative contemporane a fostelor materiale, cărămidă va avea un loc preponderent în cere își creează spațiu de expunere nișe și fante cu iluminat directional și de accent.

CAPITOLUL 5

5.1 Elementele termice și acustice ale spațiului interior, aducerea acestor tipologii de ansambluri în confortul și dotările contemporaneității.

Aici poate ar trebui scrise cateva idei sau aberatii daca nu gasesti nici un document.

5.2 Elemente de textura și culoare.

Culorile și texturile în cazul conversiilor de la Palatul Visconteo di Pavia, fermă Stassart și Institute Europeen d'Amagement et Architecture sunt temperate și într-o gama cromatică caldă care să școadă în relief zidăriile de cărămidă atât de spectaculoase, contrastul se realizează la nivel tactil, al texturii diferențiate.Vizitatorii percep diferite materialități și texturi vizual fără că acestea să concureze între ele ci prin contrastul de aspru, lucios, lis, rugos, planul întâi se detașează față de cel secund și următoarele.Pardoseală ansamblului de la Potlogi după cum se obișnuia atunci era din cărămidă așezată pe lat.Fațadele palatului aveau o bogată ornamentație de stucaturi policrome, limitate la câteva zone restrânse ale etajului, acest rezultat obținut prin prezența câtorva zone colorate în câmpul neted și alb al fațadelor tencuite a fost de mare efect și doresc să continui și să păstrez aceeași linie caracteristică

5.3 Piese de mobilier adaptate exigențelor unui asemenea monument istoric.

Tipologia și farmecul arhitecturii exterioare generează amenajarea din interior și rezultă din această.Astfel se regăsesc plinuri și goluri cu forme aparte, ferestrele și ușile"în mâner de coș" caracteristic epocii, aveau tocuri grele din lemn de stejar, prinse în șanțurile zidăriei ce alcătuiau ramă completată în partea de sus cu un timpan de zidărie, pentru închiderea golului dintre ramă și arc.În interior toate camerele aveau un soclu ridicat până la înălțimea parapetelor ferestrelor fiind îmbrăcat în stofe scumpe de mătase și bracard.Zona centrală, ce cuprindea golurile ușilor și ale ferestrelor până la partea superioară de naștere a bolților, era împărțită într-o alternanța de panouri și ancadramente prin baghete subțiri profilate.Fiecare panou își avea motive decorative diferite, de aspect oriental, asemănătoare artei persane, fin executate în stuc, iar ancadramentele erau și ele acoperite cu o întreagă rețea de stucaturi delicate, cu ghirlande florale și vegetale.Întreagă stucatură, de o perfecțiune și delicateta în execuție mai poate fi admirată numai pe alocuri în original restul fiind restaurate și reconstruite modelul fiind reîntregit.

Nu consider că în acest caz de amenajare a droșcăriei și a casei slujitorilor este nevoie de un contrast ci doresc să abordez elemente de mobilier și decorative ce sunt estetice, moderne, dar se potrivesc stilului fără să epateze cromatic, compozițional sau să atragă atenția asupra lor într-un mod strident

CAPITOLUL 6

6.1 Studii de caz, investigarea exemplelor de înserare, conversie a unor obiecte de patrimoiu – legătură cu proiectul.

1. Titlul proiectului: Institute Europeen d'Amagement et Architecture

Locația: Rouen, Franța 1995

Proiectant:Massimiliano Fuksas

Client:Region de Haute Normandie a Rouen

Sursă:L'arca plus, nr 35, 2002

Cazul de față este unul cât se poate de elocvent, tema proiectului fiind realizarea unui centru de arhitectură pe fosta construcție a unei mănăstiri de secol XVII.În aparență, tema poate părea dificilă, însă elegantă prin care arhitectul Massimiliano Fuksas reușește să răspundă rigorilor și principiilor de conservare, cât și cerințelor, cu siguranță la fel de pretențioase ale arhitecturii actuale m-au determinat să îl consider o sursă importantă de inspirație pentru proiectul meu de diplomă.

Voi încerca să comentez acest exemplu din perspectiva articolului nr.12 din "Carta de la Veneția" ce spune "înlocuirea(re-întregirea) părților lipsa trebuie să se integreze armonios cu întregul, dar în același timp trebuie să fie deosebită de original, astfel încât restaurarea să nu "falsifice mărturia istorică".Fuksas a început prin a restaura vechea clădire și prin a o aduce la formă să originală, încât acoperișul secolului XIX a fost înlăturat datorită degradărilor severe și s-a încercat o reconstrucție urmărind formă șarpantei inițiale.

Scopul era de a interveni cu materialele și soluțiile noi dar reversibile pe un cadru istoric cât mai autentic.S-a mers în această situație pe contrastul dintre vechi și noi astfel că formă geometrică a fostului acoperiș monahic a fost realizat într-o manieră modernă, corespunzând spațiilor tot mai deschise și comunicative cu mediul exterior.Intervenția este evidență, satisfăcând totodată și cerință de conservare a formei acoperișului de altădată.Sprijinirea învelitorii pe zidurile existente ale clădirii este aparență, căci o structura metalică se ascunde perfect în spatele zidurilor de piatră fiind retrase suficient de mult cât să lase loc unei cursive aflate în spatele arcaturii de la parter.Această soluție pune în valoare spațiul lăsat liber al curții iar specificul de arhitectură mănăstirească este readus în contextul contemporan.

O altă modalitate foarte interesantă de a răspunde pretențiilor unui astfel de spațiu a fost adăugarea corpului din latura de vest, dinspre stradă și astfel, reîntregirea incintei curții mănăstirești.Ar fi putut există un conflict între nevoia de a reîntregi spațiul curții, implicit de a redă specificul ei autentic și nevoia de spații deschise, comunicante, pe care arhitectură din ziua de astăzi o solicită, în funcție de programul ei

Faptul că acest corp a fost lăsat transparent pentru a se vedea din zona străzii este un demers lăudabil căci arhitectul a reușit să transforme spațiul într-unul coerent și perfect funcțional atât pe verticală cât și pe orizontală. În acest fel proiectul și-a asigurat succesul în recâștigarea unei memorii pierdute, reușind să stabilească o relație echitabilă și justă cu istoria.Fuksas a descris acest proiect că fiind"unul din cele mai mici proiecte la care am lucrat până acum și în mod ironic unul dintre cele mai dificile".

2. Titlul proiectului: De la fermă Stassart, la o firma modernă de arhitectură.Istorie și natură.

Locația: Brouxelles,1995

Proiectant:Samyn & Associes

Client: Samyn & Associes

Sursă:L'arca plus, nr35, 2002

Acest exemplu este unul asemănător celui precedent însă diferit în abordarea plastică și volumetrie, datorată și generată mai ales de funcțiunea noi clădiri și anume cea de sediu a unei firme complexe de arhitectură, capabil să ofere un mediu plăcut și confortabil unui număr de 125 de angajați.Interesant în modalitatea de abordare a problemei este faptul că firma și-a propus un spațiu extins clădirii existente, conceput într-un stil riguros, minimalist și extrem de conservatorist.

Astfel, ideea proiectului a fost abordată din două perspective, prima în care spațiul să ofere confortul specific unui birou de arhitectură, cu spații generoase și un mediu de lucru high-tech, echipat cu sisteme performanțe de proiectare. Iar pe de cealaltă parte, nu se putea nega extraordinarul farmec al vecinătății cât și al clădirii rustice, care își păstrează planul original și estetică lucrăturii de cărămidă. Cea mai interesantă abordare a acestui proiect este fapul că în interiorul spațiului și în nouă extindere a fost creat un mediu închis/retras/intim cu o imensă fântână arteziană.Potrivit articolului numărul 13 din "Carta de la Veneția":"Completările nu pot fi admise decât în măsură în care ele nu se interpun asupra părților de interes ale clădirii, asupra cadrului sau tradițional, echilibrului compoziției sale și a relației cu vecinătățile".Acest tip de abordare și reconversie a spațiului se potrivește de minune respectând legile patrimoniului.Din simplitatea întregirii spațiului s-a generat o interacțiune armonioasă între vechi și nou.

3. Titlul proiectului: Conversia bursei de mărfuri în "The Ark" (Bursă mărfurilor creative)

Locația: București

Proiectant:S.C.REACT-NOW STUDIO S.R.L.

Client: S.C..REACT-NOW STUDIO S.R.L.

Sursă: documentare personală

Acest exemplu de la noi din țară, chiar din București este unul deosebit de reușit în opinia mea deoarece s-a păstrat partea valoroasă a construcției, mărturie a armoniei dintre stilul național italian al lui Giulio Magni și soluțiile tehnice și funcționale aduse de Anghel Saligny.Pe lângă Bursă Mărfurilor, Vama București-Antrepozite cuprindea încă o clădire administrativă și unul dintre primele castele de apă construite în România.Vama și-a deschis porțile pentru prima oară la 15 iulie 1899, dar lucrările nu s-a finalizat decât în 1945, acestea trebuind să repare și daunele provocate de un incendiu la sfârșitul primului Război Mondial.După 1983, Vama București a servit că loc de organizare a șantierului pentru Casă Poporului.

Propunerea de arhitectură a constat în încercarea de a revitaliza o clădire de patrimoniu (clasa B), valoroasă estetic dar incendiată și abandonată timp de 16 ani și de a o restitui într-un înveliș cu totul nou și contemporan menit să găzduiască spații complementare ale artei, comunicării și serviciilor de care sunt interesați actorii din industriile creative.

S-a dorit o redistribuție și recompartimentare a spațiului atât pe verticală cât și pe orizontală, urmărind obținerea de spații largi pentru locuințe de serviciu, sedii de firme și birouri ce activează în domeniu creativ.

Inovația și spectaculozitatea acestui proiect o constituie, inserția prismei transparente care străbate corpul clădirii în lung și a făcut posibilă lumînarea spațiilor largi din interior.Această străbate pereții existenți și șarpantă nouă, dar lasă fațada principala nealterată.Consider că în acest studiu de caz a fost conservat și pus în valoare ceea ce a putut fi salvat însă întreg spațiul a putut fi adaptat cu succes unor funcțiuni moderne.

4. Titlul proiectului: Castello Visconteo di Pavia "Axa 4 Expo 2015 " ( POR )

S.R.L.: Castello Visconteo di Pavia

S.R.L.: Arh. Vittorio Prina, Ing. Claudio Bruni

S.R.L.: http://www.archinfo.it

Proiectul a constat în restaurarea și conversia castelului cu scopul de a optimiza și facilita utilizarea noilor funcțiuni cu spații expoziționale, biblioteca, fototeca, colecția fotografică a arhivei"Chiolini".A implicat un proces de curățare și consolidare a pereților interiori din cărămidă degradat și punerea acestuia în valoare.

Materialele folosite în acesta convesie sunt naturale, cărămidă, lemnul îmbinate cu materiale și soluții moderne însă în acord cromatic cu interiorul existent și anume rășină epoxidică pe pardoseală.Spațiul a fost gândit cu un artificiu foarte inspirat de a câștigă spațiu și anume au fost gândite și concepute niște celule de birouri finisate cu oglindă astfel încât spațiul reflectat să păcălească ochiul și să creeze efectul de spațialitate.

A fost utilizat un plafon fals pe care au fost poziționate corpuri de lumina neutre că design care să nu distragă atenția vizitatorilor muzeului.

7. BIBLIOGRAFIE

1. BALȘ, Ștefan, "Potlogi" Editura Meridiane, Colecția Monumentele Patriei Noastre, București, 1968

2. SINIGALIA, Tereza, "Repertoriul arhitectural în Țară Românească 1600-1680 vol.I" ,Editura Vremea, București,2005

3. BRĂTULEANU, Anca, "Curți domnești și boierești în România:Valahia veacurilor al XVII-lea și al XVIII-lea" Editura Simeria, Uniunea Arhitecților din România, București, 1997

4. POPESCU, Florentin, "Ctitorii Brâncovenești", Editura Bibliotheca, Târgoviște, 2004

5. CURINSCHI, Gheorghe Vorona, "Istoria arhitecturii în România" Editura Tehnică, București, 1981

6. MITRACHE, Georgică, "Tradiție și modernism în arhitectură românească" Editura Universitară "Ion Mincu" 2002

7. POPA, Corina și Iancovescu Ioana, "Mănăstirea Hurezi" Editura Simetria, București, 2009

8. NICOLESCU, Corina, "Case, conace și palate vechi românești" Editura Meridiane, 1979

9. RADU, Bogdan, "Curți și incinte în zona extracarpatică:Conservarea și punerea în valoare a curților" Lucrare de licență, Universitatea de Arhitectură și Urbanism "Ion Mincu", 2008-2009

10. RADU, Popa, "Palatul și muzeul de artă brâncovenească", Editura Meridiane, București, 1967

11. Boian Buzescu, STURZA, Mihai Dimitrie, "Familiile boeiresti din Moldova și Țară Românească, vol.II" Editura Simetria, București, 2011

12. Institute Europeen d'Amagement et Architecture, "L'arca plus", nr 35, 2002, pag.13-17

13. Arhitext Design, nr.9-9, 2008, pag. 132-134

14. http://www.simpara.ro/ara1/a1_01_07.htm, Comunicare prezentată la A.R.A. 1 – aprilie 2000

15. http://dexonline.ro

16.http://www.archinfo.it/restauro-del-castello-visconteo-di-pavia-vittorio-prina/0,1254,53_ART_9918,00.html

17. "The Ark" www.theark.ro

18. Castelul Visconteo di Pavia http://www.archinfo.it/articoli/0,1254,53_ART_9919,00.html

19. Interior Pelișor sursă: www.peleș.ro

20. Mobilier ratan firma: www.trend-moebel.ro. sursă: amenajări-decorațiuni-interioare.com

. BIBLIOGRAFIE