Indicele de Perceptie a Coruptiei Evaluat de Către Transparency International Romania

Indicele de percepție a corupției evaluat de către Transparency International România din 2004 până în 2014.

Indicele de percepție a corupției este un indice complex care oferă informații relevante despre 159 de tări, acesta integrează 16 cercetări realizate pe parcursul unui anumit interval de ani, cercetări realizate de către 10 organizații internționale sau institute. Indicele de perceptie a corupției reflectă percepția analiștilor de tară și oamenilor de afaceri, naționali sau străini. Evaluarea corupției în țările/teritoriile cercetate reprezintă o operată de două grupuri de actori: experți, rezidenți și non-rezidenți, și oameni de afaceri în poziții de conducere. Indicele noteză țările pe o scară de la 0 la 10, unde 0 indică un nivel ridicat de corupție prezent la nivelul țări, iar 10 corupția are un nivel scăzut sau este inexistent în țara respectivă.
În privința determinări valorii medi pentu o anumită țară se operează o standardizare prin intermediul unei tehnici numite ”corespondeță a funcțiilor de repartiție”. Această tehnică folosește pozițiile de țară prezentate de fiecare sursă în parte. Metoda folosită prezintă eficiență în privința combinării surselor cu diferite distribuții. Asfel sursele sunt încadrate de punctaj care este Indicele de percepție a corupției de la 0 la 10, deși sunt mici pierderi de informație acest punctaj face ca toate sursele să fi încadrată în scala prezentată anterior.
Clasamentul și scorul Indicelui de Percepție a Corupției este însoțit de valorile minime și maxime petru fiecare țară prezente în sursele utilizate, de deviația standard și totodată de intervalul de încredere luat în considerare la fiecare țară în parte. Acest interval de încredere este stabilit printr-o metodologie numită ”bootstrap” adică non-parametrică, metodologie ce oferă o formulă de inferențe pe axa preciziei rezultatelor. În acest sens se stabilește un anume procentaj de confidență care are o valuare de 90%, unde există și o probabilitate de 5% ca valoarea ce este calculată să fie sub intervalul de încredere și ramânând ca 5% să aibă probabilitatea ca valoarea să depășească acest interval.

1) IPC 2004 România vs media Uniunii Europene și a țărilor în curs de aderare.

Punctajul primit de către România în urma evaluări din 2004 a fost de 2.9 puncte din 10 puncte, punctaj care este cu doar o zecime celui din anul anterior. În comparație cu alte tări afltate în acea perioada în proces de intgrare în Uniunea Europeană, România are un punctaj inferior față de Bulgaria și Turcia care au obținut 4.1 respectiv 3.2.
Punctajul obținut de România în anul 2004 este conform datelor este inferior mediei anuale obținute din 1997 până în 2014, media fiind de 2.97. Un term de comparație relevant în a observa care sunt eforturile de integrare a României în Uniunea Europeana, putem constata că statele deja membre ale UE au avut un punctaj de 7.71, iar media statelor devenite membre au obținut o medie de 4.66.
Transparency International România interpretează acestă creștere cu doar o zecime ca fiind o diminuare a reformelor anticorupție, reforme care în urmă cu un an aducea două zecimi suplimentare la punctaj.
În ceea ce privește creșterea nesemnificativă a IPC-ului în anul 2004 acest fapt dovedește că politicile anticorupție au picat testul de eficiență și credibilitate. În acest an legislația anticorupție și totodată instituțiile competente din România nu au reușit să ofere garanții suficiente în ceea ce privește problema corupție și totodată găsirea metodelor eficiente de a ameliora această problemă. Dovedindu-se că este dificil în a pune în practică măsurile de anticorupție.

2) IPC 2005 România vs media Uniunii Europene și a țărilor în curs de aderare.

Punctajul primit de România în anul 2005 în urma evaluări de către TIR a fost de 3.0, cu o zecime superior punctajului obținut în anul precedent. Făcând o scurtă comparație cu alte țări în curs de integrare punctajul României rămâne inferior celor obțiune de către Bulgaria si Turcia, țări care au obținut un punctaj de 4.0 respectiv 3.5.
În continuare România are probleme semnificative în ceea ce privește implementarea legislației și a capacitățiilor administrative de a pune în aplicare politicile publice de anticorupție, unde România din nou eșuează și cade testul eficacității și credibilității din perpectiva Transparency International România.
Având în vedere continul eșec pe care îl are România doi ani la rând 2004 respectiv 2005, TI-România atrage atenția asupra unor factori care odată indepliniți ar pute îmbunătăți indicele de percepție al corupție și ar aduce avantaje mari în lupta împotriva corupție în anii ce urmează.
Aspecte precum:
– Legislațiile de anticorupție nu sunt implementate și nu este prezent un mecanism de monitorizare a corupției;
– Legislația în ceea ce privește transparența decizională este amplu încălcată, iar în privința aplicabilității acesteia se face sub formă demonstrativă;
– Necreearea unei instituții care are drept scop monitorizarea și controlul actelor de corupție;
– Legislația cu privire la protecția avertizorilor nu este aplictă;
– Respectarea normelor din domeniul achizițiilor publice, unde persistența practicilor neconcurențiale ar trebui eliminată.

3) IPC 2006 România vs media Uniunii Europene și a țărilor în curs de aderare.

În anul 2006 România a reușit să depăsescă cu o zecime punctajul de 3 asftel obținând un punctaj de 3.1 depășind punctajul de 3.0 unde în țările care obțin un punctaj de 3.0 sau mai puțin corupția este precepută drept generalizată. Facând o comparație cu Turcia si Bulgaria, care au obținut un punctaj de 3.8 respectiv 4.0, România încă rămâne inferioară celorlate țări care vor adera la UE în aceași perioadă. Însă reusește să mențină o creștere mică de la an la an de o zecime.
Punctajul pe care România la obținut în anul 2006, de 3.1, duce la faptul că țara noastră să fie țară cu cel mai mic indice de percepție al corupție care aderă la Uniunea Europeană. Fapt care rezultă ca nici în anul 2006 România nu a reușit să producă efecte reale în urma reformelor anticorupție, dat fiind faptul că nu sunt înregistrate schimbări majore.
TI-România consideră că acestă creștere aproape nesemnificativă cu o zecime în privința IPC-ului poate fi interpretată ca o menținere a aceluiași ritm scăzut de implementare a reformelor anticorupție. Scorul pe care România îl obține în anul 2006 trebuie considerat a fi un semnal de alarmă pentru conducerea statului, fiind nevoie urgentă de o materializare a angajamentelor politice în privința reformelor anticorupție pentru a se îndrepta obținerea de rezultate concrete și benefice.

4) IPC 2007 România vs media Uniunii Europene și a țărilor în curs de aderare.

În anul 2007 România înregistrea o creștere record în privința indicelui de percepție a corupție raportând pentru o creștere de 0.6 puncte în comparație cu anul precedent, așadar România în anul 2007 a obținut 3.7 puncte din 10. În ciuda faptului că România înregistrează o creștere favorabilă din prespectiva combateri corupției, aceasta rămâne în continuare țara cu cel mai ridicat nivel al corupției din Uniunea Europeană, media statelor membre în anul 2007 find de 6.51, unde putem observa o scădere a IPC-ului odată cu aderarea noilor state comparativ cu 2004.
Transparency Interntional România atenționează și sublinează faptul că România s-a pregătit intr-un mod defectuos pentru aderare și suține că aceasta a îndeplinit doar formal angajamentele împotriva corupției. Faptul care este mai ingrijorător în opinia acestora este că evoluțiile din anul 2007 pun sub semnul întrebării crediblitate reformelor anticorupție adoptate până atunci.
Evenimentele care au avut loc pe plan intern în anul 2007 prezintă faptul că lupta anticorupție cât și reforma justiție se întălnesc cu obstacole fapt care poate afecta evoluția viitoare a IPC-ului lucru care stârnește ingrijorare în privința sustenabilității acestui indice în anul 2008.
În urma aderări la Uniunea Europeană a României, aceasta se bucură de o îmbunătățire a imaginii pe planul internațional, însă declinul evoluțiilor în aplicabilitatea reformelor de combatere a corupției pe plan intern poate influența foarte ușor pierderea acestei imagini și totodată a credibilității pe care România o are. TI-România suține că pentru ca România să aibă un proces de maturizare real și totodată să existe o normalizare a situației în privința sistemului judiciar, este vitală asigurarea integrității, independeței și răspunderii acestuia. Pentru a menține creșterea pe care România a înregistrato în acest an, TI-Romnânia recomandă, pentru a meține sustenabilitatea creșterii indicelui de percepție a corupție din acest an, ca autoritățiile centrale să adopte un număr de legii care să impună autoritățiile publice la creșterea transparenței și totodată a previzibilizări cheltuielirii banilor publici și predefinirea seturilor de norme pe baza cărora toate instituțiile publice își vor desfășura activitățiile.

5) IPC 2008 România vs media Uniunii Europene și a țărilor care au aderat la UE în 1 Ianuarie 2007 și Turcia.

În anul 2008 România obține 3.8 puncte din 10, punctaj care este superior cu doar 0.1 față de anul precedent, astfel România prezintă ”potențial” și urcă pe penultima poziție și lâsănd ultimul loc Bulgariei, care a înregistrat o scădere de 0.5 puncte față de anul precedent. Astfel România revine la trendul din 2004/2005 unde din nou urcă cu doar o zecime, subiect care nu poate fi catalogat drept unu de mândrie, având în vedere eforurile depuse pentru a înfrunta corupția.
În urma obțineri punctajului din 2008, în România se poate confirma un trend crescător în ultimii ani, lucru care indică un impact al reformelor anticorupție. Trendul de creștere se datorează măsurilor de ordin legislativ adoptate în ultimi ani și totodată presiunilor externe.
Din anul 1997 până în anul 2008 România a raportat o creștere de doar 0.4 puncte conform indicelui de percepție a corupție in ultimi 10 ani. Acest lucru ne arată că diferitele guvernări care au luat parte la conducerea tării pe parcursul anilor au adoptat strategiile și măruile anticorupție sub forma unei arme politice și au fost axați mai puțin pe măsuri tehnice coerente care să prezinte rezultate dorite.
Pentru aș menține sustenabilitatea și totodată a înregistra un trend de creștere continuu Tranparency International România sublinează importanța și strictețea cu care ar trebui privite și respectate angajamentele asumate în lupta împotriva corupției pentru a incuraja investițiile, reducerea disparităților și promovarea dezvoltării durabile în România. Este recomandat însă și întărirea jurisdicțiilor administrativ-disciplinare dacă este posibil în majoritatea părților sectorului public, creșterea standardelor de integritate publică și micșorarea punctelor slabe la corupție în achizițiile publice, sporirea modelelor de bună practică și aplicarea unei norme în ceea ce privește sancționarea și cercetarea tuturor cazurilor de corupție prezente la nivel admnistrativ si nu numai.

6) IPC 2009 România vs media Uniunii Europene și a țărilor care au aderat la UE în 1 Ianuarie 2007 și Turcia.

În anul 2009 România obține 3.8 din 10 puncte conform indicelui de percepție a corupției, fiind același punctaj obțiunt în anul precedent. În urma acestui punctaj România ocupă din nou ultima poziție în clasamentul statelor membre ale UE, însă același punctaj și aceși poziție o are atât Bulgaria cât și Grecia.
În urma obțineri acestui punctaj putem deduce ușor că România își oprește trendul de creștere și este primul an din 2002 panâ în 2009 când nu crește cu nici o zecime sau mai mult. Așadar nu sunt prezente îmbunătățiri în ceea ce privește reformele și a legilor anticorupție din statul Român. Transparency International România suțină că acest factor de stagnare rezultă din lipsa de sincronizare strategică în privința măsurilor instituționale și legislative, fapt care a dus după sine la destabilizarea tuturor pilonilor de integritate și totodată la pierderea credibilității României în general.
Cel mai afectat a fost sistemul judiciar, pentru care în anul 2009 nu exista nici o strategie de continuitate liniară a reformelor. Totodată un alt pilon foarte grav afectat este cel al achizițiilor publice, acesta având un impact foarte mare asupra mediului de afaceri. Fapt care a dus la întoarcerea României înapoi pe ultima poziție în clasamentul efectuat de către TI-România a fost și multe conflicte prezente la acea vreme între puterile statului, lucru care a dus la destabilizarea și descredibilizarea măsurilor anticorupție adoptate de acestea.
Facând o analiză asupra evenimentelor care au avut loc în decursul anului 2009 Transparency România International face un apel către autoritățile centrale să dea dovată de maturitate și să înceteze disputele care au loc între cele trei puteri ale statului, oferind echilibur și respect solidar între acestea.

7) IPC 2010 România vs media Uniunii Europene și a țărilor care au aderat la UE în 1 Ianuarie 2007 și Turcia.

Conform noilor clasamente oferite de către Transparecy International România în 2011, pentru prima dată din 2002 statul Român înregistrează un trend negativ și decade de această dată și inregistrează un punctaj de 3.7 din 10. Acest lucru demonstrează că România nu doar o stagnare a efectelor politicilor contra corupției cât și o creștere a gradului de corupție. Astfel România nu reușește să se desprindă locurile codașe ale clasamentului, unde în acest an ocupă poziția 25 din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. Locurile mai codașe find ocupate de către Bulgaria și Grecia cu un punctaj de 3.6 respectiv 3.5, pe când Turcia a obținut un scor de 4.4 ca cel din anul precedent.
Acest declin pe care România îl înregistrează ca rezultat al IPC-ului este un semnal de alarmă, pentru că sunt surprinse cu întâietate tendințe manifestate în ceea ce constă evoluția privind corupția într-o țară. S-a observat că în acest an se abandonează reformele reformele sistematice care prezintă impact în combaterea corupției și a factorilor polici care ar aduce beneficii în această direcție.
România fiind lovită din plin de criza economică este un bun exemplu a observa legătura strânsă dintre corupție și sărăcie și în același timp duce și la dezvoltarea economică nesustenabilă pentru mediul de afaceri.
Transparecy International România suține că această scadere nu este nimic altceva decât rezultatul pe care îl are lipsa de coordonare strategică cu privire la măsurile insituționale și cele legislative, rezultat care a dus la vulnerabilizarea excesivă a majoritatea pilonilor de integritate și la afectarea credibilități reformelor și în acelși timp a României. Aceștia mai atrag atenția României ”sacii aduși în căruța României de integrarea la UE nu sunt o provizie suficientă pentru a ne asigura că putem ignora costurile corupției.”. Astfel TI-România face apel la autoritățiile din România din nou să prezinte maturitate în ceea ce privește eforturile anticorupție și să nu le folosească în scop propagandistic ci să fie un mijloc de garantare a competitivități Statului Român și de a garanta drepturile cetățenilor.