Impozitarea Persoanelor Juridice In Romania

Lucrare de licență

Impozitarea persoanelor juridice in România

CUPRINS

Introducere

Motivația, importanța și metodologia cercetării

Abrevieri

Lista tabelelor, graficelor și casetelor

Cap 1. Abordări conceptuale ale fiscalității persoanelor juridice

1.1 Impozitul pe profit – definiție, modele de impozitare

1.2 Impozitul pe venitul microintreprinderilor

1.3 Impactul impozitării profitului

Cap 2. Aspecte legislative ale impozitelor pe veniturile

persoanelor juridice în România

2.1 Impozitul pe profit

2.1.1 Mod de calcul

2.1.2 Regimul veniturilor

2.1.3 Regimul cheltuielilor

2.2 Impozitul pe venitul microintreprinderilor

Cap 3. Studiu de caz

3.1 Analiza profitului la S.C. Meteor S.R.L.

3.2 Analiza impozitului pe venitul microintreprinderilor la S.C. Etele S.R.L.

3.3 Analiza profitului la S.C. Davcom Mobil S.R.L.

Cap 5. Concluzii generale aferente lucrării

Bibliografie

INTRODUCERE

Tema abordată în cadrul acestei lucrări este intitulată „Impozitarea pesoanelor juridice în România” fiind structurată pe trei capitole. Conceptele pe care le-am abordat iau in considerare contextul economic intern actual, care este marcat de diferite transformări la nivelul economiei mondiale, iar statul român a trebuit să adapteze structura sa economică, socială, financiară și fiscală pentru a putea fi in concordanță cu mecanismele și legile de funcționare ale economiei de piață. Drept urmare, gestionarea patrimoniului fiecărei întreprinderi a devenit deosebit de complexă, fiind necesară armonizarea legislației financiar-contabile și fiscale românești cu cea prezenta pe plan internaționl, care, fiind într-o continuă dezvoltare și adaptare, a prezentat un interes pentru noi.

Impozitele, taxele, subvențiile și alocațiile bugetare, împrumuturile de stat și cheltuielile guvernamentale constituie pârghii tot mai importante în economia de piață. Astfel se colectează și se repartizează resursele financiare la dispozitia statului. Însa statul poate utiliza aceste pretexte drept instrumente de gestiune la nivel macroeconomic și pentru a asigura echilibrul economic și financiar general.

Dezvoltarea proprietății private a ajutat la conturarea ideii că piața, prin forțele și automatismele sale, poate fi un ghid mai bun al unei politici fiscale eficiente decât intervenția guvernamentală. Astfel, au fost adoptate o serie de măsuri pentru a putea genera deplasarea dinspre intervenționism prin impozite, către neutralitatea acestora, care permite reducerea distorsiunilor generate de impozite și a impactului general al fiscalității asupra contribuabililor.

Orice unitate patrimonială funcțională este un sistem economic deschis care, prin natura sa, interacționează în permanență cu mediul extern, unde componente ale acestuia generează efecte directe asupra activității unității, iar altele acționează indirect, prin intermediul celorlalte componente, cu o influență la fel de importantă. În această lucrare, mai precis în abordarea impozitului pe profit, am studiat latura fiscală, care o amprentă deosebită asupra întreprinderii și face obiectul unei atenții deosebite.

Dintre multitudinea de impozite pe care un stat le percepe, ne vom opri asupra impozitelor directe, iar dintre acestea vom studia modul de percepere și de calcul al impozitului pe profit și impozitului pe venitul microîntreprinderilor. În capitolul I, vom face o scurtă prezentare a fiscalității, definirea impozitului pe profit respectiv impozitul pe venitul microîntreprinderilor și impactul generat asupra părților (statul și întreprinderea) urmând ca în cel de-al doilea capitol să fie prezentat impozitul pe profit și cel pe venitul microîntreprinderilor sub aspect legislativ. În ultimul capitol vom analiza impactul pe care legislația fiscală, contextul economic, iar în mod special, impozitul pe profit, îl manifestă la nivelul unor agenți economici. Dintre aceștia, menționez că doi sunt plătitori de impozit pe profit, iar unul este platitor de impozit pe venit în primii doi ani de studiu.

Luând în considerare premisele expuse mai sus, această lucrare are ca principal scop să identifice și să problematizeze raportul dintre impozitul pe profit la nivel microeconomic, precum și la nivel macroeconomic. La nivel macroeconomic ne îndreptăm atenția asupra legislației fiscale și a modului în care aceasta este întocmită și pusă în aplicare de către organele competente și măsura în care este respectată de cei vizați iar la nivel microeconomic, este studiat modul de calcul al impozitului pe profit în cadrul unor întreprinderi vizate.

Prin urmare, unul dintre principalele obiective ale lucrării este reprezentat de punerea în evidență atât e elementelor comune cât și a divergențelor existente între modul în care este perceput impozitul la nivel macroeconomic și microeconomic, procesul de optimizare fiscală fiind extrem de complex și realizându-se doar în urma unei cunoașteri a normelor fiscale, prin prezentarea diferitelor impozite și taxe pe baza principalelor prevederi legale în domeniu.

CAP 1. Abordări conceptuale ale fiscalității

persoanelor juridice

1.1 Impozitul pe profit – definiție, modele de impozitare

Profitul reprezintă acea parte a unei întreprinderi pentru care în urma activitații economice desfăsurate de agentul economic s-au realizat venituri mai mari decât cheltuielile. Fiind caracterizat de un dinamism accentuat, este un element foarte sensibil al activității economice. De mărimea profitului depinde atât autofinanțarea cât si distribuirea dividendelor acționarilor. Dar până a ajunge la aceste două elemente, profitul trebuie sa treacă printr-o impozitare si anume: impozitarea profitului brut la cota de 16%.

Impozitul pe profit a fost instituit în România la începutul anului 1991 în scopul asigurării unui cadru unitar de impozare a veniturilor persoanelor juridice, care până la momentul respectiv suportau un tratament fiscal diferențiat în funcție de tipul formei de proprietate, fapt care afecta în mod negativ concurența loială între agenții economici, principiu care devenea fundamental în organizarea economiei românești, odată cu schimbarea regimului politic. În timp, impozitului pe profit i s-au adus numeroase modificări în legătura cu structura contribuabililor, a persoanelor scutite de la plata impozitului și cu mărimea cotelor de impozitare.

Tabelul nr. 1 Modificările intervenite la nivelul cotelor impozitului pe profit, în România, în perioada 1995-2009

Stimularea agenților economici în realizarea investitiilor se obține numai când oportunitatea profitabilității nete se încadreaza în clasa de risc aferentă, după impozitare. Impozitul pe profit influențează totodată capacitatea agentilor economici de a-și forma fondurile proprii necesare investițiilor întrucât diminuează profitul net.

Cu toate aceste aspecte, impozitul pe profit, privit din ochii statului reprezinta un mod de a fi mulțumit pentru serviciile publice oferite de către acesta care aparent pentru oricare din oameni este gratis, inclusiv persoanele juridice. “Existența impozitului pe profit este justificată întrucât se considera că societățile beneficiază de infrastructura oferita de stat si de o multitudine de servicii publice finanțate din impozite. Astfel că, plata impozitului pe profit apare ca un onorariu aproximativ perceput în schimbul acestor facilități sau beneficii.” (Mara, E.R., 2013)

Randamentul fiscal al impozitului pe profit este de fel scăzut, din pricina faptului ca exista diferite posibilități de evaziune fiscală. Cu toate acestea ponderea sa în resursele publice poate crește daca se execută o mai bună organizare și mai exactă a evidențelor agenților economici, în conformitate cu prevederile Legii contabilității și prin aplicarea fermă a sancțiunilor stabilite prin lege. (Condor I.)

Impozitul pe profit este mai puțin complex în ceea ce privește plata acestuia, față de impozitele suportate de persoane fizice. Din punct de vedere al perceperii acestuia, el este mai apăsător, din dorința de a accelera încasarea veniturilor fiscale.

Impozitele suportate de persoanele juridice reprezintă „ prelevările fiscale pe care statul le efectuează din profiturile realizate de persoanele juridice organizate fie ca societăți de persoane, fie ca societăți de capital” [Mihai Ioan Mutașcu, 2005

La societațile pe acțiuni se poate delimita foarte clar care este patrimoniul personal al acționarilor și care este cel al societății, pe cand la o societate de persoane este mai dificil a se realiza o delimitare clară. În cazul societații pe actiuni, acționarii răspund juridic strict în limita cotei parte a acțiunilor pe care le deține. Problema cea mai grea de suportat este faptul că profitul firmei se împarte atat între acționari sub forma dividendelor cât și în societate sub forma de profit pentru dezvoltarea ei.

Variantele de impozitare sunt urmatoarele:

Impunerea inițiala a profitului înainte de impozitare și mai apoi separat a profitului distriuit acționarilor sub formă de dividende. Acest sistem s-a practicat in Olanda, Luxemburg, Belgia, Suedia etc. În prezent sunt puține țări care îl mai practică, printre ele se numără Irlanda și România;

Impunerea strictă numai a dividendelor, partea de profit lasată la dispoziția firmei fiind eliminata de la impozitare;

Impunerea strictă numai a profitului care rămâne la dispoziția societății de capital, dividendele repartizate acționarilor fiind scutite de la impozitare. Acest sistem stimuleaza societățile de capital în plasarea profitului în investiții noi și este practicat in majoritatea țărilor membre UE, respectiv: Austria, Belgia, Danemarca, Finlanda, Franța, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Suedia, Regatul Unit, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, Slovenia și Cipru;

Impunerea inițială numai a dividendelor repartizate acționarilor și mai apoi a părții din profit care rămâne la dispoziția societății de capital.

Cu privire la impozitarea în sine a profitului, se poate aprecia o tendință de reducere a nivelului cotelor de impozitare. Urmărind evoluția țărilor membre ale Uniunii Europene, avem ca exemplu evoluția în anul 2011 față de 1995:

Bulgaria, de la 40% la 10%;

Austria, de la 34% la 25%;

Cehia, de la 41% la 19%;

Germania, de la 56,8% la 29,8%;

Irlanda, de la 40% la 12,5%;

România, de la 38% la 16%;

Polonia, de la 40% la 12,5%;

Slovacia, de la 40% la 19%.

Putem afirma că datorită acestor reduceri s-a dorit încurajarea dezvoltării activității agenților economici, rămânând la dispoziția lor o parte mai mare din profit ce poate fi reinvestită. În medie, impozitule pe profit al celor 15 țări membre U.E. a fost de 30,4% față de 18,2% reprezentând cota medie a celor 10 țări care au devenit membre din 1 mai 2004. Se observă dorința atragerii de capitaluri din țările mai dezvoltate ale U.E., având de altfel și un impozit pe profit mai atractiv. În prezent, cota medie de impozitare în U.E. este de 23,1%, iar cea mai scăzută cotă este în Bulgaria și Cipru de 10%.

În prezent, în România, sunt obligați la plata impozitului pe profit, conform Codului Fiscal, urmatoarele persoane:

1. Persoanele juridice române;

2. Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

3. Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

4. Persoanele juridice străine care realizează venituri în legătură cu proprietăți imobile situate în România sau din vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

5. Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică.

În practica internațională, impozitul pe profit primește o nouă abordare din punctul de vedere al bazei de impunere, respectiv al integrării impozituluiia, sunt obligați la plata impozitului pe profit, conform Codului Fiscal, urmatoarele persoane:

1. Persoanele juridice române;

2. Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România;

3. Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică;

4. Persoanele juridice străine care realizează venituri în legătură cu proprietăți imobile situate în România sau din vânzarea sau cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

5. Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică.

În practica internațională, impozitul pe profit primește o nouă abordare din punctul de vedere al bazei de impunere, respectiv al integrării impozitului pe profit cu venitul persoanelor fizice. Cotele de impunere în Europa au scăzut sub 40%, cu anumite excepții. Majoritatea economiilor au optat pentru cota de impunere proporțională (cu foarte puține excepții, unde cotele sunt ușor progresive). Agenții economici sunt tratați în mod diferit după mărimea lor, astfel încât întreprinderile mici beneficiază de cote avantajoase pentru a stimula micii întreprinzători și pentru a corecta efectele eșecului pieței financiare care au avut loc în ultima perioadă.

1.2 IMPOZITUL PE VENITUL MICROÎNTREPRINDERILOR

Din dorința de a sprijinii micii întreprinzători, s-a introdus această cota de impozit de 3%. Există posibilitatea alegerii între impozitul pe profit si impozitul pe venit.

O microîntreprindere, conform Codului fiscal, este o persoana juridica română care îndeplineste următoarele condiții la data de 31 decembrie a anului precedent:

Are maxim 9 salariați;

Nu a realizat venituri mai mari de 65 000 euro, echivalent în lei;

Capitalul social este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale.

Microîntreprinderile au posibilitatea optării pentru plata impozitului pe venit începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc cumulativ toate cerințele prezentate anterior și dacă nu au mai fost plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor. Opțiunea se exercită pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal următor celui pentru care s-a datorat impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Cu toate acestea, sunt microîntreprinderi care nu pot opta pentru acest sistem de impunere și anume: cele care desfășoară activități în domeniul bancar, în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital (excepție persoanele juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii), în domeniile jocurilor de noroc.

Dacă de exemplu în cursul anului fiscal o microîntreprindere cu impozit pe venit realizează venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plăti impozit pe profit luând în calcul trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele menționate anterior fără penalitați de întârziere.

Conform reglementărilor în vigoare, din baza impozabila a impozitului pe venit care este constituită din orice sursă de venit, se scade: veniturile aferente costurilor stocurilor de produse, veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție, veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale, veniturile din subvenții de exploatare, veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare, veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobanzi sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calcului profitului impozabil, veniturile realizate din despagubiri, de la societățile de asigurare, pentru pagubele produse la activele corporale proprii.

În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune.

Dacă o societate îndeplinește criteriile ca fiind o microîntreprindere, în procesul de decizie privind trecerea la impozitul pe venit, trebuie luat în considerare sustenabilitatea afacerii în anul în care începe. Această decizie este in general recomandată firmelor care nu au avut pierderi în anii anteriori și care au cheltuieli mici si profit mare. Se considera un bun punct de reper o rată a profitului de peste 20%.

De asemenea, trebuie luat în considerare și faptul că impozitul pe veniturile microîntreprinderilor poate depăși impozitul pe profit. Avem următoarea relație:

16%•(V-Ch)=3%•V

16V-16Ch=3V

13V=16Ch

Ch∕V=13∕16 │•100

(Ch∕V) • 100=81,25%

V=venituri ; Ch=cheltuieli.

Din relația anterioară deducem că pentru cheltuieli care reprezintă 81,25% din totalul veniturilor, întreprinderii îi este neutru daca plătește impozit pe profit sau impozitul pe venitul microîntreprinderilor deoarece valoarea impozitului în ambele situații ar fi egală. Prin urmare, daca o societate are cheltuieli mai mari de 81,25% din totalul veniturilor, prin aplicarea impozitului pe venit, valoarea impozitului ar fi mai mare decât daca ar aplica impozitul pe profit, și invers dacă ar avea cheltuieli mai mici de 81,25%, atunci valoarea impozitului pe venitul microîntreprinderilor ar fi mai mică decât cea a impozitului pe profit. Un exemplu mai practic:

Tabelul nr. 2 Exemplificarea pe raportul de venit si cheltuială la microîntreprinderi

Sursa: Prelucrare proprie

1.3 IMPACTUL IMPOZITĂRII PROFITULUI

Odată cu impunerea concepției moderne după care impozitele trebuie considerate nu numai ca resurse financiare ale statului, ci și ca instrumente de influențare a activității economice, căutarea soluțiilor bazate pe impozite și menite să favorizeze armonizarea intereselor individuale cu cele generale, ale societății, a dobândit o importanță deosebită.

Având în vedere că impozitul pe profit se reflectă în prețul de vânzare a produselor, din analiza elementelor ce intră în componența prețului unui produs, rezultă ca nu este niciun motiv pentru care impozitul pe profit sa modifice prețul sau nivelul producției. De altfel, nu impozitul influențeaza prețul ci prețul, generator de beneficii, implică un impozit. Agentul economic determină prețul de vânzare pentru a obține profit maxim, neluând în calcul ca volumul vânzarilor ar putea sa nu fie maxim.

Cea mai mare parte a impozitului pe profit este suportată de întreprindere, influența simțindu-se la capacitatea întreprinderii de a se autofinanța și asupra eficienței economice în general.

Autofinanțarea reprezintă finanțarea pe care societatea o găsește în ea însăși, prin reținerea profitului sau a unei părți din aceasta. Resursele astfel conservate, trebuie la început sa acopere și deprecierea activelor imobilizate, urmând ca apoi sa creasca potențialul productiv și concurențial al societății, respectiv creșterea valorii acesteia.

Influența impozitului pe profit poate fi determinată și prin intermediul indicatorilor de eficiență. Se poate determina o rată de rentabilitate economică și una financiară precum și o rată de rentabilitate în funcție de costuri și de venituri.

În cazul în care impozitul pe profit s-ar reduce, ratele de rentabilitate a profitului net va crește. Astfel se reflectă o legătură directă asupra eficienței activității economice.

Pentru determinarea unei structuri financiare optime, o întreprindere nu poate face abstracție de fiscalitate. Cu toate ca pe o piață financiară perfectă valoarea unei întreprinderi depinde numai de structura sa financiară, adica de raportul dintre capitalurile proprii și cele împrumutate, este necesară o abordare a costurilor specifice surselor de capital.

Fiscalitatea modifică rezultatele sperate ale unei întreprinderi în sensul că ea trebuie să realizeze un profit superior celui pe care îl poate distribui, pentru că legislația fiscala prevede ca dividendele să fie distribuite după plata impozitului pe profit. Din aceste considerente, devine necesară determinarea unui cost specific al capitalului pentru întreprindere și a unei rate de randament pentru dividendele vărsate. Dacă acționarii pretind o rată minimă de randament, impunând o politică de stabilizare în acordarea dividendelor, fiscalitatea are ca efect scăderea valorii de piață a titlurilor emise, iar impozitul este suportat de acționari, sub forma unei pierderi din valoarea titlurilor. Pentru întreprindere, costul specific al capitalului se majorează dacă acționarii nu acceptă o reducere a ratelor de remunerare, în raport cu cota de impozitare a profitului.

Din punctul de vedere a unor contribuabili, impactul impozitării profitului, determină înclinația acestora catre fraudă și evaziune fiscala.

Evaziunea fiscală constă în sustragerea de la impunere a unei părți din materia impozabilă. Cauzele care duc la efecte de acest gen sunt: legislația fiscala aspră, erori în așezarea impozitelor, control fiscal neadecvat, sarcină fiscală excesiva, ș.a.m.d. Evaziunea fiscală este totuși de două feluri: legală și ilegală.

Evaziunea fiscală legală reprezintă sustragerea unei părți din materia impozabila, fară ca acest lucru sa fie considerat infracțiune sau fraudă. Frecvența acestui tip de evaziune se constată în momentele în care se introduc sau se modifică legi, precum și când statul utilizează în mod intenționat impozitul în scopul promovării unor politici economice stimulatoare față de anumite categorii socio-profesionale sau în anumite domenii de activitate. O alta variantă de manifestare a evaziunii fiscale legale o reprezintă existența așa ziselor „paradisuri fiscale”. Evaziunea fiscală legală poate fi evitată prin îmbunătățirea cadrului juridic prin care aceasta a devenit posibilă, însa existența unor interese politice, economice sau sociale determină tolerarea acestor situații.

Evaziunea fiscală ilegală presupune nerespectarea în mod intenționat a legislației fiscale și este sancționata conform legii prin privarea de libertate. Acest tip de evaziune constă în ascunderea totală sau parțială a materiei impozabile, cu scopul de a reduce obligațiile fiscale față de bugetul de stat. Acest lucru se poate realiza în mod tradițional prin întocmirea și depunerea unor documente incorecte fie prin neîntocmirea tuturor documentelor cerute de legislația în vigoare. Evaziunea prin evaluare constă în diminuarea valorii stocurilor, supraestimarea amortismentelor și provizioanelor, în scopul deplasării mărimii profitului în timp.

În ultimii ani, numeroase dezbateri academice și politice privind dezvoltarea economică a țărilor în curs de dezvoltare au avut în vedere problema evaziunii fiscale ca factor determinant în subminarea evoluției statelor în cauză. Potrivit studiilor lui Cobham (2005), se estimează că țările în curs de dezvoltare pierd aproximativ 285 de miliarde de dolari pe an din cauza efectelor economiei subterane.

Cap 2.Aspecte legislative ale impozitelor pe veniturile persoanelor juridice în România

2.1. Impozitul pe profit

Conform Codului fiscal 2014, subiecții impunerii impozitului pe profit, denumiți contribuabili, sunt obligați la plata impozitului pe profit în situațiile în care se află într-una din aceste categorii:

Persoane juridice române; Din această categorie fac parte companiile naționale,

Persoanele juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu sau mai multor sedii permanente în România;

Persoanele juridice străine și persoanele fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere cu sau fără personalitate juridică;

Persoanele juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română;

Persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice române, pentru veniturile realizate atât în România cât și în străinătate din asocieri fără personalitate juridică; în acest caz, impozitul datorat de persoana fizică se calculează, se reține și se varsă de către persoana juridică română.

Persoanele juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene.

Legislația prevede însă și o serie de agenți economici care sunt scutiți de la plata acestui impozit, după cum urmează:

trezoreria statului;

instituțiile publice, pentru fondurile publice, inclusiv pentru veniturile proprii și disponibilitățile realizate și utilizate potrivit Legii nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările ulterioare, și Legii nr. 273/2006 privind finanțele publice locale, cu modificările și completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel;

persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu anumite prevederi;

fundațiile române constituite ca urmare a unui legat;

cultele religioase, pentru: venituri obținute din producerea și valorificarea obiectelor și produselor necesare activității de cult, potrivit legii, venituri obținute din chirii, alte venituri obținute din activități economice, venituri din despăgubiri în formă bănească, obținute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate, cu condiția ca sumele respective să fie utilizate, în anul curent și/sau în anii următori, pentru întreținerea și funcționarea unităților de cult, pentru lucrări de construcție, de reparație și de consolidare a lăcașurilor de cult și a clădirilor ecleziastice, pentru învățământ, pentru furnizarea, în nume propriu și/sau în parteneriat, de servicii sociale, acreditate în condițiile legii, pentru acțiuni specifice și alte activități nonprofit ale cultelor religioase, potrivit Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor;

instituțiile de învățământ particular acreditate, precum și cele autorizate, pentru veniturile utilizate, în anul curent sau în anii următori, potrivit Legii învățământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările și completările ulterioare și Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 174/2001*) privind unele măsuri pentru îmbunătățirea finanțării învățământului superior, cu modificările ulterioare;

asociațiile de proprietari constituite ca persoane juridice și asociațiile de locatari recunoscute ca asociații de proprietari, potrivit Legii locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru veniturile obținute din activități economice și care sunt sau urmează a fi utilizate pentru îmbunătățirea utilităților și a eficienței clădirii, pentru întreținerea și repararea proprietății comune;

Fondul de garantare a depozitelor în sistemul bancar, constituit potrivit legii;

Fondul de compensare a investitorilor, înființat potrivit legii;

Banca Națională a României;

Fondul de garantare a pensiilor private, înființat potrivit legii;

Organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit pentru următoarele tipuri de venituri: cotizațiile și taxele de înscriere ale membrilor, contribuțiile bănești sau în natură ale membrilor și simpatizanților, taxele de înregistrare stabilite potrivit legislației în vigoare, veniturile obținute din vize, taxe și penalități sportive sau din participarea la competiții și demonstrații sportive, donațiile și banii sau bunurile primite prin sponsorizare, dividendele și dobânzile obținute din plasarea disponibilităților rezultate din venituri scutite, veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole, resursele obținute din fonduri publice sau din finanțări nerambursabile, veniturile realizate din acțiuni ocazionale precum: evenimente de strângere de fonduri cu taxă de participare, serbări, tombole, conferințe, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului acestora, veniturile excepționale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea organizațiilor nonprofit, altele decât cele care sunt sau au fost folosite într-o activitate economică, veniturile obținute din reclamă și publicitate, realizate de organizațiile nonprofit de utilitate publică, potrivit legilor de organizare și funcționare, din domeniul culturii, cercetării științifice, învățământului, sportului, sănătății, precum și de camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale, sumele primite ca urmare a nerespectării condițiilor cu care s-a făcut donația/sponsorizarea, potrivit legii, sub rezerva ca sumele respective să fie utilizate de către organizațiile nonprofit, în anul curent sau în anii următori, pentru realizarea scopului și obiectivelor acestora, potrivit actului constitutiv sau statutului, după caz, veniturile realizate din despăgubiri de la societățile de asigurare pentru pagubele produse la activele corporale proprii, altele decât cele care sunt utilizate în activitatea economică, sumele primite din impozitul pe venit datorat de persoanele fizice, potrivit anumitor prevederi.

Este de precizat și faptul că organizațiile nonprofit, organizațiile sindicale și organizațiile patronale sunt scutite de la plata impozitului pe profit și pentru veniturile din activități economice realizate până la nivelul echivalentului în lei a 15.000 euro, într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale scutite de la plata impozitului pe profit.

Impozitul pe profit se aplică după cum urmează:

în cazul persoanelor juridice române și al persoanelor juridice cu sediul social în România, înființate potrivit legislației europene, asupra profitului impozabil obținut din orice sursă, atât din România, cât și din străinătate;

în cazul persoanelor juridice străine care desfășoară activitate prin intermediul unui sediu permanent în România, asupra profitului impozabil atribuibil sediului permanent;

în cazul persoanelor juridice străine și al persoanelor fizice nerezidente care desfășoară activitate în România într-o asociere fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecărei persoane;

în cazul persoanelor juridice străine care realizează venituri din/sau în legătură cu proprietăți imobiliare situate în România sau din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română, asupra profitului impozabil aferent acestor venituri;

în cazul persoanelor fizice rezidente asociate cu persoane juridice române care realizează venituri atât în România, cât și în străinătate, din asocieri fără personalitate juridică, asupra părții din profitul impozabil al asocierii atribuibile persoanei fizice rezidente.

Anul fiscal este considerat anul caracteristic. În cazul înființării, perioada impozabilă începe de la data la care se înregistrează la registrul comerțului, de la data înregistrării la instanțele judecătorești competente sau de la data punerii în aplicare a contractelor de asociere, dacă nu e cu personalitate juridică. În cazul încetării existenței persoanelor juridice, în urma divizărilor sau fuziunilor, perioada impozabilă se încheie la una din următoarele date: înregistrarea la registrul comerțului a noi societăți, înregistrarea hotărârii ultimei adunări generale care este de acord cu fuziunea sau divizarea. Dacă vorbim despre lichidarea societății, perioada impozabilă încetează în momenul în care se depun situațiile financiare la registrul unde a fost înregistrată. Când un contribuabil se înființează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

Cota de impunere care se aplică profitului impozabil este de 16%, cu unele excepții. Contribuabilii care desfășoară activități de natura barurilor și cluburilor de noapte, discotecilor, cazinourilor și pariurilor sportive, inclusiv persoanele juridice care realizează venituri în baza unui contract de asociere, iar impozitul pe profit datorat este mai mic de 5% din veniturile respective, sunt obligați la plata unui impozit de 5% aplicat asupra tuturor veniturilor înregistrate.

2.1.1. MOD DE CALCUL

Pentru a calcula impozitul pe profit, într-un prim pas trebuie să calculăm profitul impozabil. Pentru aceasta, se calculează diferența între veniturile realizate din orice sursă și cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile și la care se adaugă cheltuielile nedeductibile.

Pri = VT- ChT – Veni + Chnd

La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul și alte elemente similare veniturilor și cheltuielilor potrivit normelor de aplicare. Exemple de elemente similare veniturilor ar putea fi: diferențele favorabile de curs valutar, rezervele din reevaluarea mijloacelor fixe, câștigurile legate de vânzarea sau anularea titlurilor de participare proprii, dobândite sau răscumpărate, diferențele nefavorabile dintre prețul de vânzare al titlurilor de participare proprii și valoarea lor de dobândire/răscumpărare. Exemple de elemente similare cheltuielilor ar fi: diferențe nefavorabile de curs valurar, cheltuiala cu valoarea neamortizată a cheltuielilor de cercetare și dezvoltare și a mijloacelor fixe de natura obiectelor de inventar, care a fost înregistrată în rezultatul reportat.

De asemenea, veniturile și cheltuielile generate de evaluarea ulterioară și executarea instrumentelor financiare derivate sunt luate în calcul la stabilirea profitului impozabil. Veniturile sau cheltuielile înregistrate greșit sau omise se corectează prin ajustarea profitului impozabil al perioadei căreia îi aparțin și depunerea unei declarații rectificative. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile se aplică trimestrial sau potrivit cu normele metodologice în vigoare, în așa fel încât la sfârșitul anului să se încadreze în prevederile legii. Pentru contribuabilii care plătesc impozitul anual, limitele cheltuielilor deductibile se aplică anual.

Contribuabilii sunt obligați la întocmirea unui registru de evidență fiscală, într-un singur exemplar, format din cel puțin o sută de file, păstrat în formă scrisă sau electronică. Completarea acestuia se face de către personal autorizat, în ordine cronologică, iar informațiile din acesta trebuie să corespundă cu operațiunile fiscale și cu datele din declarațiile de impunere. Registrul se completează de fiecare dată când din înregistrările contabile există date cu privire la obligațiile fiscale. Fiecare contribuabil în parte este liber să își completeze acest registru în funcție de domeniul de activitate și de informațiile pe care le deține.

În cazul contribuabililor care desfășoară activități de servicii internaționale, pe baza convențiilor la care România este parte, veniturile și cheltuielile efectuate în acest scop sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil, în conformitate cu unele norme speciale. Astfel de contribuabili sunt cei care lucreză în domenii ca: serviciile poștale, telecomunicații, transporturi internaționale.

Totodată, codul fiscal acordă o importanță aparte deducerilor pe care le oferă pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare și pentru scutirea de impozit a profitului reinvestit, pentru că încearcă astfel, prin facilitățile pe care le acordă, să stimuleze domeniul cercetării și să îndemne acționarii și asociații să își dezvolte pe cât posibil afacerile pe care le au.

Așadar, la calculul profitului impozabil, pentru activitățile de cercetare-dezvoltare se acordă următoarele stimulente fiscale:

deducerea suplimentară la calculul profitului impozabil în proporție de 20% a cheltuielilor eligibile pentru aceste activități; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual;

aplicarea metodei de amortizare accelerată și în cazul aparaturii și echipamentelor destinate activităților de cercetare-dezvoltare.

Pentru ca aceste prevederi să poată fi aplicate, se elaborează norme privind deducerile pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare, aprobate prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului educației, cercetării și inovării.

2.1.2 REGIMUL VENITURILOR

Profitul investit în producția și/sau achiziția de echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru), astfel cum sunt prevăzute în subgrupa 2.1 din Catalogul privind clasificarea și duratele normale de funcționare a mijloacelor fixe, folosite în scopul obținerii de venituri impozabile, este scutit de impozit. Pentru perioada 1 octombrie – 31 decembrie 2009, se ia în considerare profitul contabil înregistrat cu data de 1 octombrie 2009 și investit în echipamentele produse sau achiziționate după această dată. Contribuabilii care plătesc impozitul pe profit trimestrial, dacă au efectuat investiții în trimestrele anterioare, scad din profitul contabil cumulat de la începutul anului suma profitului investit anterior pentru care s-a aplicat facilitatea.

Scutirea se calculează trimestrial sau anual, iar suma profitului pentru care s-a beneficiat de scutirea de impozit se repartizează pentru constituirea rezervelor. În cazul în care la sfârșitul exercițiului financiar se înregistrează pierdere contabilă, nu se face regularizarea profitului investit, și contribuabilul nu trebuie să repartizeze suma profitului investit pentru constituirea rezervelor. Scutirea de impozit se aplică pentru activele considerate noi. Cei care beneficiază de aceste scutiri au obligația de a păstra în patrimoniu activele respective cel puțin o perioadă egală cu jumătate din durata lor normală de funcționare. Dacă nu se respectă acest interval, se recalculează impozitul pe profit pentru sumele respective și se stabilesc majorări de întârziere.

Cei care beneficiază de această reducere nu mai pot beneficia și de stimulentele prevăzute de lege, pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii. Valoarea fiscală, respectiv valoarea de intrare a activelor supuse acestei scutiri, se determină ca diferență între valoarea de producție și/sau achiziție și suma pentru care s-a aplicat facilitatea fiscală.

Pentru a merge mai departe cu calculul impozitului pe profit, avem nevoie de veniturile neimpozabile. Conform Codului fiscal, acestea sunt:

– dividendele primite de la o persoană juridică română;

– diferențele favorabile de valoare a titlurilor de participare, înregistrate ca urmare a încorporării rezervelor, beneficiilor sau primelor de emisiune la persoanele juridice la care se dețin titluri de participare, precum și diferențele favorabile de valoare rezultate din evaluarea titlurilor de participare și a obligațiunilor emise pe termen lung, efectuată potrivit reglementărilor contabile. Acestea sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, a cesionării, a retragerii, a lichidării investițiilor financiare, precum și la data retragerii capitalului social la persoana juridică la care se dețin titlurile de participare;

– veniturile din anularea cheltuielilor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din reducerea sau anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere, veniturile din recuperarea cheltuielilor nedeductibile, precum și veniturile din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere pentru care nu s-a acordat deducere;

– veniturile neimpozabile, prevăzute expres în acorduri și memorandumuri aprobate prin acte normative;

– veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română sau la o persoană juridică străină situată într-un stat cu care România are încheiată o convenție de evitare a dublei impuneri, dacă la data vânzării/cesionării inclusiv contribuabilul deține pe o perioadă neîntreruptă de un an minimum 10% din capitalul social al persoanei juridice la care are titlurile de participare. Nu intră sub incidența acestor prevederi veniturile din vânzarea/cesionarea titlurilor de participare deținute la o persoană juridică română de o persoană juridică rezidentă într-un stat cu care România nu are încheiată convenție de evitare a dublei impuneri;

2.1.3 REGIMUL CHELTUIELILOR

Pentru determinarea profitului impozabil sunt considerate cheltuieli deductibile numai cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri impozabile, inclusiv cele reglementate prin acte normative în vigoare. Identificăm astfel cheltuielile efectuate în scopul realizării de venituri și:

– cheltuielile cu achiziționarea ambalajelor, pe durata de viață stabilită de către contribuabil;

– cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protecția muncii și cheltuielile efectuate pentru prevenirea accidentelor de muncă și a bolilor profesionale;

– cheltuielile reprezentând contribuțiile pentru asigurarea de accidente de muncă și boli profesionale, potrivit legii, și cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;

– cheltuielile de reclamă și publicitate efectuate în scopul popularizării firmei, produselor sau serviciilor, în baza unui contract scris, precum și costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea mesajelor publicitare. Se includ în categoria cheltuielilor de reclamă și publicitate și bunurile care se acordă în cadrul unor campanii publicitare ca mostre, pentru încercarea produselor și demonstrații la punctele de vânzare, precum și alte bunuri și servicii acordate cu scopul stimulării vânzărilor;

– cheltuielile de transport și de cazare în țară și în străinătate, efectuate pentru salariați și administratori, precum și pentru alte persoane fizice asimilate acestora, stabilite prin norme;

– contribuția la rezerva mutuală de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit

– taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile obligatorii, reglementate de actele normative în vigoare, precum și contribuțiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de muncă;

– cheltuielile pentru formarea și perfecționarea profesională a personalului angajat;

– cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piețele existente sau noi, participarea la târguri și expoziții, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;

– cheltuielile de cercetare, precum și cheltuielile de dezvoltare care nu îndeplinesc condițiile de a fi recunoscute ca imobilizări necorporale din punct de vedere contabil;

– cheltuielile pentru perfecționarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, întreținerea și perfecționarea sistemelor de management al calității, obținerea atestării conform cu standardele de calitate;

– cheltuielile pentru protejarea mediului și conservarea resurselor;

– taxele de înscriere, cotizațiile și contribuțiile datorate către camerele de comerț și industrie, organizațiile sindicale și organizațiile patronale;

– pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, în următoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;

2. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;

3. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;

4. debitorul înregistrează dificultăți financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul.

– cheltuielile efectuate de operatorii economici cu evaluarea/reevaluarea activelor fixe corporale care aparțin domeniului public al statului sau al unităților administrativ-teritoriale, primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituției titulare a dreptului de proprietate;

– cheltuielile efectuate de operatorii economici cu înscrierea în cărțile funciare sau cărțile de publicitate imobiliară, după caz, a dreptului de proprietate a statului sau a unităților administrativ-teritoriale asupra bunurilor publice primite în administrare/concesiune, după caz, cheltuieli efectuate la solicitarea conducătorului instituției titulare a dreptului de proprietate.

– cheltuielile înregistrate ca urmare a restituirii subvențiilor primite, potrivit legii, de la Guvern, agenții guvernamentale și alte instituții naționale și internaționale;

– cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în numerar la momentul acordării efective a beneficiilor, dacă acestea sunt impozitate conform titlului III.

Următoarele cheltuieli au deductibilitate limitată:

cheltuielile de protocol în limita unei cote de 2% aplicată asupra diferenței rezultate dintre totalul veniturilor impozabile și totalul cheltuielilor aferente veniturilor impozabile, altele decât cheltuielile de protocol și cheltuielile cu impozitul pe profit;

cheltuielile sociale, în limita unei cote de până la 2%, aplicată asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările și completările ulterioare. Intră sub incidența acestei limite, cu prioritate, ajutoarele pentru naștere, ajutoarele pentru înmormântare, ajutoarele pentru boli grave sau incurabile și protezele, precum și cheltuielile pentru funcționarea corespunzătoare a unor activități ori unități aflate în administrarea contribuabililor: grădinițe, creșe, servicii de sănătate acordate în cazul bolilor profesionale și al accidentelor de muncă până la internarea într-o unitate sanitară, muzee, biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamiliști, pentru școlile pe care le au sub patronaj, precum și alte cheltuieli efectuate în baza contractului colectiv de muncă. În cadrul acestei limite, pot fi deduse și cheltuielile reprezentând: tichete de creșă acordate de angajator în conformitate cu legislația în vigoare, cadouri în bani sau în natură oferite copiilor minori și salariaților, cadouri în bani sau în natură acordate salariatelor, costul prestațiilor pentru tratament și odihnă, inclusiv transportul pentru salariații proprii și pentru membrii de familie ai acestora, ajutoare pentru salariații care au suferit pierderi în gospodărie și contribuția la fondurile de intervenție ale asociației profesionale a minerilor, ajutorarea copiilor din școli și centre de plasament;

perisabilități, în limitele stabilite de organele de specialitate ale administrației centrale, împreună cu instituțiile de specialitate, cu avizul Ministerului Finanțelor Publice;

cheltuielile reprezentând tichetele de masă acordate de angajatori, potrivit legii;

cheltuielile cu provizioane și rezerve, în limita prevăzută;

cheltuielile cu dobânda și diferențele de curs valutar, în limita prevăzută

amortizarea, în limita prevăzută;

cheltuielile efectuate în numele unui angajat, la schemele de pensii facultative, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 400 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

cheltuielile cu primele de asigurare voluntară de sănătate, în limita unei sume reprezentând echivalentul în lei a 250 euro într-un an fiscal, pentru fiecare participant;

cheltuielile pentru funcționarea, întreținerea și repararea locuințelor de serviciu situate în localitatea unde se află sediul social sau unde societatea are sedii secundare, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor construite prevăzute de Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care se majorează din punct de vedere fiscal cu 10%;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații aferente unui sediu aflat în locuința proprietate personală a unei persoane fizice, folosită și în scop personal, deductibile în limita corespunzătoare suprafețelor puse la dispoziția societății în baza contractelor încheiate între părți, în acest scop;

cheltuielile de funcționare, întreținere și reparații, exclusiv cele privind combustibilul, aferente autoturismelor folosite de persoanele cu funcții de conducere și de administrare ale persoanei juridice, deductibile limitat la cel mult un singur autoturism aferent fiecărei persoane cu astfel de atribuții.

Următoarele cheltuieli se încadrează la categoria celor nedeductibile:

cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferențe din anii precedenți sau din anul curent, precum și impozitele pe profit sau pe venit plătite în străinătate. Sunt nedeductibile și cheltuielile cu impozitele nereținute la sursă în numele persoanelor fizice și juridice nerezidente, pentru veniturile realizate din România;

dobânzile/majorările de întârziere, amenzile, confiscările și penalitățile de întârziere datorate către autoritățile române/străine, potrivit prevederilor legale;

cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsă din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum și taxa pe valoarea adăugată aferentă, dacă aceasta este datorată potrivit prevederilor titlului VI. Nu intră sub incidența acestor prevederi stocurile și mijloacele fixe amortizabile, distruse ca urmare a unor calamități naturale sau a altor cauze de forță majoră, în condițiile stabilite prin norme;

cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaților sub forma unor avantaje în natură, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reținere la sursă;

cheltuielile făcute în favoarea acționarilor sau asociaților, altele decât cele generate de plăți pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la prețul de piață pentru aceste bunuri sau servicii;

cheltuielile înregistrate în contabilitate, care nu au la bază un document justificativ, potrivit legii, prin care să se facă dovada efectuării operațiunii sau intrării în gestiune, după caz, potrivit normelor;

cheltuielile înregistrate de societățile agricole, constituite în baza legii, pentru dreptul de folosință al terenului agricol adus de membrii asociați, peste cota de distribuție din producția realizată din folosința acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere;

cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, cu excepția celor prevăzute la art. 20 lit. c)

cheltuielile cu contribuțiile plătite peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate prin acte normative;

cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator, în numele angajatului, care nu sunt incluse în veniturile salariale ale angajatului;

alte cheltuieli salariale și/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la angajat, cu anumite excepții;

cheltuielile cu serviciile de management, consultanță, asistență sau alte prestări de servicii, pentru care contribuabilii nu pot justifica necesitatea prestării acestora în scopul activităților desfășurate și pentru care nu sunt încheiate contracte;

cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele contribuabilului, precum și cele care nu sunt aferente obiectului de activitate, cu excepția celor care privesc bunurile reprezentând garanție bancară pentru creditele utilizate în desfășurarea activității pentru care este autorizat contribuabilul sau utilizate în cadrul unor contracte de închiriere sau de leasing, potrivit clauzelor contractuale;

pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, pentru partea neacoperită de provizion, precum și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situații decât cele. În această situație, contribuabilii care scot din evidență clienții neîncasați sunt obligați să comunice în scris acestora scoaterea din evidență a creanțelor respective, în vederea recalculării profitului impozabil la persoana debitoare, după caz;

cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat și cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările ulterioare, și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și cei care acordă burse private, potrivit legii, scad din impozitul pe profit datorat sumele aferente în limita minimă precizată mai jos:

1. 3 la mie din cifra de afaceri;

2. 20% din impozitul pe profit datorat.

În limitele respective se încadrează și cheltuielile de sponsorizare a bibliotecilor de drept public, în scopul construcției de localuri, al dotărilor, achizițiilor de tehnologie a informației și de documente specifice, finanțării programelor de formare continuă a bibliotecarilor, schimburilor de specialiști, a burselor de specializare, a participării la congrese internaționale;

cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, care au la bază un document emis de un contribuabil inactiv al cărui certificat de înregistrare fiscală a fost suspendat în baza ordinului președintelui Agenției Naționale de Administrare Fiscală.

cheltuielile cu taxele și cotizațiile către organizațiile neguvernamentale sau asociațiile profesionale care au legătură cu activitatea desfășurată de contribuabili și care depășesc echivalentul în lei a 4.000 euro anual, altele decât cele prevăzute la alin. (2) lit. g) și m).

cheltuielile reprezentând valoarea deprecierilor mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări, se înregistrează o descreștere a valorii acestora.

– cheltuielile din reevaluarea imobilizărilor necorporale, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

– cheltuielile din reevaluarea mijloacelor fixe, în cazul în care, ca urmare a efectuării unei reevaluări de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

– cheltuielile reprezentând modificarea valorii juste a investițiilor imobiliare, în cazul în care, ca urmare a evaluării ulterioare utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

– cheltuielile reprezentând deprecierea/amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, la momentul transferului din categoria activelor imobilizate deținute în vederea vânzării în categoria activelor imobilizate deținute pentru activitatea proprie;

– cheltuielile din evaluarea activelor biologice în cazul în care, ca urmare a efectuării unei evaluări utilizând modelul bazat pe valoarea justă de către contribuabilii care aplică reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, se înregistrează o descreștere a valorii acestora;

– cheltuielile cu dobânzile, stabilite în conformitate cu reglementările contabile conforme cu Standardele internaționale de raportare financiară, în cazul în care mijloacele fixe/imobilizările necorporale/stocurile sunt achiziționate în baza unor contracte cu plată amânată.

– 50% din cheltuielile aferente vehiculelor rutiere motorizate care nu sunt utilizate exclusiv în scopul activității economice, cu o masă totală maximă autorizată care să nu depășească 3.500 kg și care să nu aibă mai mult de 9 scaune de pasageri, incluzând și scaunul șoferului, aflate în proprietatea sau în folosința contribuabilului. Aceste cheltuieli sunt integral deductibile pentru situațiile în care vehiculele respective se înscriu în oricare dintre următoarele categorii:

1. vehiculele utilizate exclusiv pentru servicii de urgență, servicii de pază și protecție și servicii de curierat;

2. vehiculele utilizate de agenții de vânzări și de achiziții;

3. vehiculele utilizate pentru transportul de persoane cu plată, inclusiv pentru serviciile de taximetrie;

4. vehiculele utilizate pentru prestarea de servicii cu plată, inclusiv pentru închirierea către alte persoane sau pentru instruire de către școlile de șoferi;

5. vehiculele utilizate ca mărfuri în scop comercial.

Cheltuielile care intră sub incidența acestor prevederi nu includ cheltuielile privind amortizarea.

– cheltuielile cu beneficiile acordate salariaților în instrumente de capitaluri cu decontare în acțiuni. Acestea reprezintă elemente similare cheltuielilor la momentul acordării efective a beneficiilor dacă acestea sunt impozitate conform titlului III;

– cheltuielile înregistrate în evidența contabilă, indiferent de natura lor, dovedite ulterior ca fiind legate de fapte de corupție, potrivit legii.

Regia Autonomă "Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat" deduce la calculul profitului impozabil următoarele cheltuieli:

– cheltuielile reprezentând diferența dintre sumele cuvenite pe bază de contract de prestări de servicii cu Senatul, Camera Deputaților, Administrația Prezidențială, Guvernul României și Curtea Constituțională pentru plata activității de reprezentare și protocol și cheltuielile înregistrate efectiv de regie;

– cheltuielile efectuate, în condițiile legii, pentru asigurarea administrării, păstrării integrității și protejării imobilului "Palat Elisabeta" din domeniul public al statului;

2.2 Impozitul pe venitul microîntreprinderilor

Conform Codului fiscal 2014, o microîntreprindere este o persoană juridică română care îndeplinește cumulativ următoarele condiții, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent:

a) realizează venituri, altele decât cele prevăzute;

a^1) realizează venituri, altele decât cele din consultanță și management, în proporție de peste 80% din veniturile totale;

b) a realizat venituri care nu au depășit echivalentul în lei a 65.000 euro;

c) capitalul social al acesteia este deținut de persoane, altele decât statul și autoritățile locale.

d) nu se află în dizolvare cu lichidare, înregistrată în registrul comerțului sau la instanțele judecătorești, potrivit legii.

Reguli de aplicare a sistemului de impunere pe veniturile microîntreprinderii:

(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este obligatoriu.

(2) Microîntreprinderile plătitoare de impozit pe profit sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu anul fiscal următor, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 112^1.

(3) Pentru anul 2013, persoanele juridice române plătitoare de impozit pe profit care la data de 31 decembrie 2012 îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 112^1 sunt obligate la plata impozitului reglementat de prezentul titlu începând cu 1 februarie 2013, urmând a comunica organelor fiscale teritoriale modificarea sistemului de impunere, potrivit prevederilor Codului de procedură fiscală, până la data de 25 martie 2013 inclusiv. Până la acest termen se va depune și declarația privind impozitul pe profit datorat pentru profitul impozabil obținut în perioada 1 ianuarie 2013 – 31 ianuarie 2013, prin excepție de la prevederile art. 34 și 35.

(4) O persoană juridică română care este nou-înființată este obligată să plătească impozit pe veniturile microîntreprinderilor începând cu primul an fiscal, dacă condiția prevăzută la art. 112^1 lit. d) este îndeplinită la data înregistrării la registrul comerțului.

(4^1) Prin excepție de la prevederile alin. (4), persoana juridică română nou-înființată care, începând cu data înregistrării în registrul comerțului, intenționează să desfășoare activitățile prevăzute la alin. (6) nu intră sub incidența prezentului titlu.

(4^2) Prin excepție de la prevederile alin. (4), persoana juridică română nou-înființată care, la data înregistrării în registrul comerțului, are subscris un capital social reprezentând cel puțin echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro poate opta să aplice prevederile titlului II. Opțiunea este definitivă, cu condiția menținerii valorii capitalului social de la data înregistrării, pentru întreaga perioadă de existență a persoanei juridice respective. În cazul în care această condiție nu este respectată, persoana juridică aplică prevederile prezentului titlu, începând cu anul fiscal următor celui în care capitalul social este redus sub valoarea reprezentând echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro de la data înregistrării, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 112^1. Cursul de schimb utilizat pentru determinarea echivalentului în lei pentru suma de 25.000 euro este cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Națională a României la data înregistrării persoanei juridice.

(5) Microîntreprinderile nu mai aplică acest sistem de impunere începând cu anul fiscal următor anului în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile prevăzute la art. 112^1.

(6) Nu intră sub incidența prevederilor prezentului titlu persoanele juridice române care:

a) desfășoară activități în domeniul bancar;

b) desfășoară activități în domeniile asigurărilor și reasigurărilor, al pieței de capital, cu excepția persoanelor juridice care desfășoară activități de intermediere în aceste domenii;

c) desfășoară activități în domeniul jocurilor de noroc.

(7) Persoanele juridice române care au optat pentru acest sistem de impunere potrivit reglementărilor legale în vigoare până la data de 1 februarie 2013 păstrează acest regim de impozitare pentru anul 2013.

Cota de impozitare

Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor este 3%.

Impunerea microîntreprinderilor care realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau venituri din consultanță și management

Dacă în cursul unui an fiscal o microîntreprindere realizează venituri mai mari de 65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanță și management în veniturile totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plăti impozit pe profit. Calculul și plata impozitului pe profit se efectuează începând cu trimestrul în care s-a depășit oricare dintre limitele prevăzute în prezentul articol, luând în considerare veniturile și cheltuielile realizate de la începutul anului fiscal. Impozitul pe profit datorat reprezintă diferența dintre impozitul pe profit calculat de la începutul anului fiscal până la sfârșitul perioadei de raportare și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat în cursul anului respectiv.

Baza impozabilă

(1) Baza impozabilă a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursă, din care se scad:

a) veniturile aferente costurilor stocurilor de produse;

b) veniturile aferente costurilor serviciilor în curs de execuție;

c) veniturile din producția de imobilizări corporale și necorporale;

d) veniturile din subvenții;

e) veniturile din provizioane și ajustări pentru depreciere sau pierdere de valoare;

f) veniturile rezultate din restituirea sau anularea unor dobânzi și/sau penalități de întârziere, care au fost cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil ;

g) veniturile realizate din despăgubiri, de la societățile de asigurare/reasigurare, pentru pagubele produse bunurilor de natura stocurilor sau a activelor corporale proprii;

h) veniturile din diferențe de curs valutar;

i) veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial;

j) valoarea reducerilor comerciale acordate ulterior facturării.

(1^1) Pentru determinarea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, la baza impozabilă determinată potrivit alin. (1) se adaugă următoarele:

a) valoarea reducerilor comerciale primite ulterior facturării;

b) în trimestrul IV, diferența favorabilă dintre veniturile din diferențe de curs valutar/veniturile financiare înregistrate ca urmare a decontării creanțelor și datoriilor în lei în funcție de un curs valutar diferit de cel la care au fost înregistrate inițial și cheltuielile din diferențe de curs valutar/cheltuielile financiare aferente, înregistrate cumulat de la începutul anului.

(2) În cazul în care o microîntreprindere achiziționează case de marcat, valoarea de achiziție a acestora se deduce din baza impozabilă, în conformitate cu documentul justificativ, în trimestrul în care au fost puse în funcțiune, potrivit legii.

CAP 3. STUDIU DE CAZ

3.1 ANALIZA PROFITULUI LA SC.METEOR.SRL

În cadrul analizei, pentru calculul indicatorilor vom folosi următoarele formule:

unde:

– profitul brut

VT- venituri totale

ChT- cheltuieli totale

unde:

– profitul impozabil

– venituri neimpozabile

– cheltuieli nedeductibile

unde:

– impozitul pe profit

– cota de impozitare

– profitul impozabil

Lim

unde:

– cheltuieli cu protocolul

– venituri impozabile

– cheltuieli cu venituri impozabile

– cheltuieli cu impozitul pe profit

Lim și Lim

unde:

CA – cifra de afaceri

– impozitul pe profit

Indicatori aferenți anului 2011

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 1.337.628 + 472 = 1.338.100 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 1.338.100 – 1.248.911 = 89.189 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 40.939 – (–19.101) = – 21.838 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 1.338.100 + (–40.939) + 0 = 1.297.161 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 1.248.911 + (-19.101) + 0 = 1.229.810 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 1.297.161 – 1.229.810 = 67.351 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 67.351 – 0 + 12.978 = 71.214

= 16% 71.214 = 11.394 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2011

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Meteor.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 1.337.628 3/1000= 4.012,9 lei

=11.394 20% = 2279 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 2.610 lei nu se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat limita maximă. 11.394 – 2.279 = 9.115 lei

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2012 următoarea valoare:

67.351 – 9.115 = 58.236 lei

Indicatori aferenți anului 2012

Cifra de afaceri = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 1.397.202 + 0 = 1.397.202 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 1.397.202 – 1.302.212 = 94.990 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 36.924 – (–37.484) = 560 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 1.397.202 + (–36.924) + 0 = 1.360.278 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 1.302.212 + (-37.484) + 0 = 1.264.728 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 1.360.278 – 1.264.728 = 95.550 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 82.140 – 0 + 16.050 = 98.190

= 16% 98.190 = 15.710 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2012

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Meteor.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 1.397.202 3/1000= 4.191,6 lei

=15.710 20% = 3.142 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 2.300 lei se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat. 15.710 – 2.300 = 13.410 lei

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2012 următoarea valoare:

82.140 – 13.410 = 68.730 lei

Indicatori aferenți anului 2013

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 1.751.117 + 2.500 = 1.753.617 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 1.753.617 – 1.635.206 = 118.411 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 48.359 – (–26.515) = – 21.844 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 1.753.617 + (–48.359) + 0 = 1.705.258 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 1.635.206 + (–26.515) + 0 = 1.608.691 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 1.705.258 – 1.608.691 = 96.567 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 82.445 – 0 + 23.010 = 105.455

= 16% 105.455 = 16.872 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2013

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Meteor.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 1.751.117 3/1000= 5.253 lei

=16.87220% = 3.374 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 2.750 lei se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat. 16.872 – 2.750 = 14.122 lei

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2013 următoarea valoare:

82.445 – 14.122 = 68.323 lei

Graficul Variația impozitului pe profit la S.C. Meteor S.R.L. în perioada de analiză

(Sursa: prelucrare proprie după datele prezente în Contul de profit și pierdere al S.C Meteor S.R.L.)

3.2 ANALIZA PROFITULUI LA SC.ETELE.SRL

Indicatori aferenți anului 2011

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 148.983 + 400 = 149.383 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 149.383 – 81.575 = 67.808 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

=1.922 – 0 = 1.922 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 67.808 + 1.922 + 0 = 151.305 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 81.575 + 0 + 0 = 81.575 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 151.305 – 81.575 = 69.730 lei

Impozitul pe venit = 3% venituri totale

= 3% 151.305 = 4.539

Profitul net = Profitul brut – impozitul pe venit

Profitul net = 69.730 – 4.539 = 65.191

Indicatori aferenți anului 2012

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 282.475 + 0 = 282.475 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 282.475 – 111.087 = 171.388 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

=2.449 – 0 = 2.449 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 171.388 + 2.449 + 0 = 284.924 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 111.087 + 0 + 0 = 111.087 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 284.924 – 111.087 = 173.837 lei

Impozitul pe venit = 3% venituri totale

= 3% 284.924 = 8.548

Profitul net = Profitul brut – impozitul pe venit

Profitul net = 173.837 – 8.548 = 165.289

Indicatori aferenți anului 2013

Este de menționat faptul ca în anul 2013, cifra de afaceri a societății comerciale Etele, a depășit în luna iulie 2013 limita stabilită prin codul fiscal de 65.000 euro pentru impozitarea cu 3% a veniturilor, și prin urmare a trecut la impozitul pe profit de 16%.

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 1.751.117 + 2.500 = 1.753.617 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 1.753.617 – 1.635.206 = 118.411 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 48.359 – (–26.515) = – 21.844 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 1.753.617 + (–48.359) + 0 = 1.705.258 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 1.635.206 + (–26.515) + 0 = 1.608.691 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 1.705.258 – 1.608.691 = 96.567 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 82.445 – 0 + 23.010 = 105.455

= 16% 105.455 = 16.872 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2013

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Meteor.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 1.751.117 3/1000= 5.253 lei

=16.87220% = 3.374 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 2.750 lei se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat. 16.872 – 2.750 = 14.122 lei

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2013 următoarea valoare:

82.445 – 14.122 = 68.323 lei

Graficul Variația impozitului pe venit/profit la S.C. Etele S.R.L. în perioada de analiză

(Sursa: prelucrare proprie după datele prezente în Contul de profit și pierdere al S.C Etele S.R.L.)

Graficul Situatia schimbării din impozitul pe venit în impozitul pe profit la S.C. Etele S.R.L. în perioada de analiză

(Sursa: prelucrare proprie după datele prezente în Contul de profit și pierdere al S.C Etele S.R.L.)

3.3 ANALIZA PROFITULUI LA S.C. DAVCOM S.R.L.

Indicatori aferenți anului 2011

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 3.317.789 + 1.200 = 4.631.077 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 4.631.077 – 3.787.549 = 843.528 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 269.309 – 19.931 = – 289.240 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 4.631.077 + (–269.309) + 0 = 4.361.768 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 3.787.549 + 19.931 + 0 = 3.807.480 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 4.361.768 – 3.807.480 = 554.288 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 554.288 – 0 + 244.956 = 622.669

= 16% 622.669 = 99.627 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2011

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Davcom.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare și protocol.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 4.629.877 3/1000= 13.890 lei

=99.627 20% = 19.926 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 10.937 lei se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat. 99.627 – 10.937 = 88.690 lei

Lim

Lim Ch protocol = 2% (4.361.768 – 3.807.480 + 54.101,45 + 88.990) = 13.948 lei

Rezultă că din cheltuiala cu protocolul înregistrată de societate în sumă de 54.101,45 lei 13.948 lei este cheltuială deductibilă și vor rămâne 41.932 lei care ramâne cheltuială nedeductibilă.

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2013 următoarea valoare:

554.288 – 88.690 = 465.598 lei

Indicatori aferenți anului 2012

Venituri din exploatare = venituri din vânzări de mărfuri + alte venituri din exploatare

= 3.654.419 + 1.103 = 5.290.576 lei

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 5.290.576 – 4.256.138 = 1.034.438 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 322.607 – 15.820 = – 338.427 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 5.290.576 + (–322.607) + 0 = 4.967.969 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 4.256.138 + 15.820 + 0 = 4.271.958 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 4.967.969 – 4.271.958 = 696.011 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 696.011 – 0 + 307.539 = 790.337

= 16% 790.337 = 126.454 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2012

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Davcom.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare și protocol.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 5.289.473 3/1000= 15.868 lei

=126.454 20% = 25.291 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 15.868 lei se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat. 126.454 – 15.868 = 110.586 lei

Lim

Lim Ch protocol = 2% (4.967.969 – 4.271.958 + 92.479,93 + 110.586) = 17.982 lei

Rezultă că din cheltuiala cu protocolul înregistrată de societate în sumă de 92.479,93 lei,17.982 lei este cheltuială deductibilă și vor rămâne 76.710 lei care ramâne cheltuială nedeductibilă.

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2013 următoarea valoare:

696.011 – 110.586 = 585.425 lei

Indicatori aferenți anului 2013

Rezultatul din exploatare = total venituri exploatare – total cheltuieli exploatare

= 5.804.630 – 5.703.956 = 100.673 lei

Rezultatul financiar = total venituri financiare – total cheltuieli financiare

= – 201.802 – (- 809.653) = 607.851 lei

Rezultatul extraordinar = total venituri extraordinare – total cheltuieli extraordinare

= 0 – 0 = 0 lei

Venituri totale = venituri exploatare + venituri financiare + venituri extraordinare

= 5.804.630 + (–201.802) + 0 = 5.602.827 lei

Cheltuieli totale = cheltuieli exploatare + cheltuieli financiare +cheltuieli extraordinare

= 5.703.956 + (- 809.653) + 0 = 4.894.303 lei

Profitul brut = venituri totale – cheltuieli totale

= 5.602.827 – 4.894.303 = 708.524 lei

Profitul impozabil = profitul brut – venituri neimpozabile + cheltuieli nedeductibile

Conform informațiilor prezente în contul de profit și pierdere, nu s-au înregistrat venituri neimpozabile.

= 708.524 – 0 + 143.155 = 851.679

= 16% 851.679 = 136.269 lei

Tabel Informații detaliate privind exercițiul financiar 2013

(Sursa: date preluate din documente furnizate de către sc.Davcom.srl)

Observăm că există și cheltuieli cu deductibilitate limitată și anume cheltuielile sponsorizare și protocol.

Lim Ch sponsorizare= 3/1000 CA ; 20% din impozitul pe profit.

= 5.252.269 3/1000= 15.757 lei

=136.269 20% = 27.254 lei

Rezultă că cheltuiala cu sponsorizarea înregistrată de societate în sumă de 15.060 lei se încadrează în limitele stabilite prin Codul fiscal și ca atare se va scadea din impozitul pe profit datorat. 136269 – 15.060 = 121.209 lei

Lim

Lim Ch protocol = 2% (5.804.630 – 4.894.303 + 37.511+ 104.490) = 17.011 lei

Rezultă că din cheltuiala cu protocolul înregistrată de societate în sumă de 37.511 lei,17.011 lei este cheltuială deductibilă și vor rămâne 20.500 lei care ramâne cheltuială nedeductibilă.

Profitul net se calculează ca diferență între profitul brut și impozitul pe profit datorat, înregistrând pentru anul 2013 următoarea valoare:

708.524 – 121.209 = 587.315 lei