Impactul Licitatiilor Electronice In Administratia Publica

Impactul licitațiilor electronice în administrația publică

CUPRINS

Introducere……………………………………………………………………….4
Capitolul I- E-guvernare………………………………………….……………….8
1.1. Principii E-guvernare……………………………………….…………….10
1.2. Impactul E- Guvernării în Administrația Publică………………………15
Capitolul II – Achizițiile Publice…………………..………………………….17
2.1.Principiile Achizițiilor Publice……………………….……………………18
2.2.Proceduri de atribuire………………………………………………………..24

Capitolul III – Tipuri de Licitații Electronice……………..………………………29

3.1.Anunțuri de intenție…………………………………..……………………..31

3.2.Anunțuri de participare …………………………….…………..……………32

3.3.Anunțuri de atribuire ………………………………………………………..32

3.4.Concursuri de soluții…………………………………………………..…….34

3.5.Concesionări…………………………………………..…….………………36

3.6.Avantajele și Dezavantajele folosirii diverselor tipuri de licitații electronice………………………………………………………………………..36

Capitolul IV – Studiu de caz – SEAP – Plusuri și Minusuri…………………..39
4.1.Descriere Tehnică SEAP …………………..………………………………41
4.2.Atitudinea funcționarilor publici față de SEAP………………………….45
4.3.Cazuri în care SEAP a fost folosit greșit………………………………….50

4.4. Atitudinea firmelor fata de SEAP…………………………………………56
Concluzii…………………………………………………………………………58

Bibliografie…………………………………………………………….…………60

Introducere

Încă din cele mai vechi timpuri omul a încercat să se organizeze în diverse forme sociale de existentă ajungând în zilele noastre să formeze statul, ultimul fenomen social complex cunoscut de organizare a omului.

Statul reprezintă principala instituție politică a societății civile. Termenul stat are diverse accepțiuni depinzând de viziunea autorilor sau a perioadei istorice la care ne raportăm.

Nu există o definiție exactă a noțiuni de stat, fiind foarte greu de conceput datorită diverselor puncte de vedere, o definiție empirica a statului ar putea fi totuși ”societatea civilă organizată pe un anumit teritoriu, cu o populație ce vorbește aceeași limba, are aceleași obiceiuri și aceeași religie”.

Termenul de stat vine strâns legat de alți termeni cum ar fi: achiziție publică, bani publici, licitație electronică, funcționar public și lista poate continua.

Noțiunea de achiziție publica se referă la obținerea de lucruri, de produse sau de servicii, de către autoritățile publice naționale, regionale sau locale, autorități ce reprezintă statul.

Tot ceea ce se achiziționează din bani publici, înseamnă achiziție publica. Termenul de achiziție publică poate fi definit ca procesul de obținere de servicii, produse sau lucrării în conformitate cu legislația existentă la momentul achiziției. La ora actuală legea cadru pentru achizițiile publice în Romania este OUG nr.34/2006 intrată în vigoare la 30 iunie 2006 .

O definiție tehnică a achizițiilor publice este obținerea definitivă sau temporară, de către o persoană juridică numită autoritatea contractantă, a unor servicii, lucrări , contracte sau chiar produse, prin conferirea unui contract de achiziție.

Unele entități juridice numite autorități contractante sunt nevoite să obțină diverse produse, lucrări sau servicii pentru o gamă largă de activități pe care le întreprind. Aproape toate contractele pe care le atribuie trebuie făcute publice conform legii în vigoare, trebuie făcute publice atât pe plan național cât și pe plan european cu respectarea deplină a principiilor achizițiilor publice.

Domeniul achizițiilor publice este guvernat de reguli stricte menite să încadreze obținerea de contracte sau lucrări din bani publici într-un cadru legal bine conturat. Aceste reguli se referă la procedurile de contractare și de atribuire a contractelor de achiziții publice în Uniunea Europeana.

Regulile în bază cărora se atribuie contractele de achiziții publice sunt menite să garanteze că procedurile de atribuire a contractelor publice respectă regulamentele în vigoare referitoare la libera concurentă.

O dată cu evoluția tehnicii și apariția internetului instituțiile statului s-au aliniat la noua tehnologie datorită beneficiilor oferite de aceasta. Astfel a apărut conceptul de guvernare electronică, concept strâns legat în secolul nostru de achizițiile publice.

Guvernarea electronică reprezintă comunicarea digitală dintre puterea executivă și puterea legislativă cu cetățenii săi. Prin implementarea guvernării electronice, administrația va redefini modul în care statul interacționează cu societatea civilă, apropiindu-l pe cetățean și implicându-l în procesul de guvernare.”Guvernarea electronică sau e-Guvernarea reprezintă interacțiunea digitală dintre Guvern si Parlament cu cetățenii. Prin implementarea e-guvernării, administrația va redefini modul în care statul interacționează cu comunitatea, aducându-l mai aproape de cetățean și implicându-l pe acesta in procesul de guvernare.”

Guvernarea electronică se realizează prin intermediul instituțiilor statului la toate nivelele. Astfel când vorbim de guvernare electronică și achiziții publice vom realiza strânsă legătură dintre cele doua concepte.

Procesul guvernării electronice este unul complex ce se derulează la nivel național și comunitar.

Putem distinge trei axe pe care se desfășoară guvernarea electronică și anume.

1.Interacțiunea dintre Guvern și cetățeni

2.Interacțiunea dintre Guvern și mediul de afaceri

3.Interacțiunea dintre Guvern și agențiile guvernamentale

Cea de-a doua axa ne interesează în mod deosebit când discutăm despre achiziții publice, deoarece reprezintă sectorul în care e-guvernarea se manifestă prin serviciile electronice.

Printre serviciile electronice care sunt disponibile la ora actuală se număra și serviciile care se adresează mediului de afaceri. Exemple de servicii electronice sunt procedura de înregistrare a unei afaceri, obținerea de documente, obținerea de diverse formulare, plata online a impozitelor, obținerea de autorizații ,certificate sau licențe.

Aceste servicii în mod normal erau obținute prin parcurgerea unui drum birocratic anevoios care adesea consuma resurse materiale și timp, timp de care omul modern dispune foarte rar.

Prin introducerea acestor servicii mediul de afaceri a fost sprijinit și stimulat.

 În domeniul achizițiilor publice serviciile online s-au manifestat prin introducerea licitațiilor online, licitații menite să vina în ajutorul mediului business, promovând transparența, eficiența, egalitatea, proporționalitatea.

O definiție a licitației electronice ar fi, activitatea organizată în scopul de a ușura vânzarea de produse caracterizată prin faptul că una dintre cele două părți ( ofertantul sau contractantul) stabilesc un preț de pornire iar ceilalți participanți la licitație oferă un preț cât mai mare, câștigătorul licitației este partea care oferă prețul cel mai mare sau egal cu cel rezervat de partea ofertantă.

Tipurile de licitații electronice dominante în ziua de azi sunt :

licitație standard

licitație cu preț rezervat

licitație cu vânzare

licitație olandeză

licitații deschise.

Datorită impactului pe care l-a avut în societate evoluția tehnică și datorită impactului pe care l-a avut guvernarea electronică în mediul de afaceri s-a impus necesitatea apariției unei platforme care să asigure transparentă și să respecte principiile fondatoare ale achizițiilor publice.

Această necesitate a fost satisfăcută prin crearea Sistemul Electronic de Achiziții Publice.

Lucrarea prezentă își propune să analizeze impactul licitațiilor electronice în administrația publica. Structurată pe patru capitole prezenta lucrare debutează prin expunerea conceptelor și noțiunilor cu care va opera.

Primul capitol ne prezintă Guvernarea electronica, concept modern care s-a evidențiat o dată cu apariția tehnologiei informației și comunicări. Acest capitol este împărțit pe două subcapitole ce tratează principiile fundamentale ale guvernării electronice și impactul guvernării electronice în administrația publică.

Capitolul doi al acestei lucrări ne introduce în domeniul achizițiilor publice. După o scurtă prezentare a acestui domeniu vom sublinia strânsă legătură dintre guvernarea electronică și achizițiile publice.

Structurat de asemenea pe două subcapitole primul subcapitol va analiza principiile achizițiilor publice, principii ce fundamentează acest domeniu și care au puncte de vedere comune cu principiile guvernării electronice.

Prezentând exhaustiv aceste principii vom vedea cum au insuflat același model de abordare și în domeniul guvernării electronice.

Al doilea subcapitol va prezenta procedurile achizițiilor publice proceduri ce au fost abordate și consolidate conform principiilor ele fiind principalul produs al achizițiilor publice.

Capitolul III expune tipurile de licitații electronice, este domeniul unde guvernarea electronică și achizițiile publice se întrepătrund venind în ajutorul cetățeanului. Prin prezentarea diferitelor feluri de licitații electronice, expunându-le pe rând împreuna cu plusurile și minusurile se evidențiază tot o dată valoarea adăugata pe care o aduc în relația cu cetățeanul.

Avantajele și dezavantajele folosirii de către cetățean a licitațiilor electronice sunt prezentate în ultimul subcapitol al capitolului 3.

Capitolul IV prezintă studiul de caza pe SEAP, principala platformă de comunicare a achizițiilor publice. Structurat pe patru subcapitole vom analiza atitudinea funcționalilor publici fata de aceasta platforma, vom analiza situații în care această platforma a fost folosită greșit cât și atitudinea persoanelor juridice față de acest sistem.

Concluziile sunt ultima parte a acestei lucrări unde vom evidenția implicațiile tehnologiei moderne în societatea noastră, impactul pe care licitațiile electronice îl au în administrația publica și direcțiile în care se poate dezvolta.

Capitolul I- E-guvernare

Guvernarea electronică a început să fie din ce în ce mai prezentă în societatea noastră .

O dată cu dezvoltarea sociologică se dezvoltă și noi căi de comunicare, căi ce facilitează și urgentează rezolvarea problemelor apărute în comunicare dintre stat și cetățeni.

Guvernarea electronică a apărut ca o necesitate de eficientizare și fluidizare a relației dintre stat și cetățeni.

„Guvernarea electronica înseamnă utilizarea de către autoritățile administrației publice centrale a aplicațiilor bazate pe tehnologia informației, în scopul:

îmbunătățirii accesului la informațiile si serviciile publice ale autoritarilor administrației publice centrale;

eliminării procedurilor birocratice si simplificării metodologiilor de lucru;

îmbunătățirii schimbului de informații si servicii între autoritățile administrației publice centrale;

îmbunătățirii calității serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale;”

Conceptul de e-guvernare sau guvernarea electronica reprezintă realizarea de obligații reciproce între cei care guvernează și cei care sunt guvernați reglementate în " spațiul digital”. O definiție mai stricta a termenului este realizarea de către autoritățile administrației publice centrale și naționale a unor aplicații bazate pe tehnologia informației nou apărute în scopul de a îmbunătății accesul la informației în serviciile publice ale autorităților publice centrale și locale, eliminarea birocrației și simplificarea procedurilor de lucru, fluidizarea schimbului de informații și servicii intre autoritățile publice centrale și locale și nu în ultimul rând îmbunătățirea calităților serviciilor publice la nivel local și central al administrației publice.

Când vorbim de guvernare electronică ne referim la interacțiunea dintre puterea legislativă, puterea executivă și cetățeni cu alte cuvinte guvernarea electronică reprezintă interacțiunea între Guvern, Parlament și alte instituții ale statului modern cu cetățenii săi prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare.

Din definițiile expuse mai sus se desprind doua viziuni. Perspectiva din care guvernarea electronica vizează crearea unui nou tip de guvernare în care se evidențiază necesitat

Conceptul de e-guvernare sau guvernarea electronica reprezintă realizarea de obligații reciproce între cei care guvernează și cei care sunt guvernați reglementate în " spațiul digital”. O definiție mai stricta a termenului este realizarea de către autoritățile administrației publice centrale și naționale a unor aplicații bazate pe tehnologia informației nou apărute în scopul de a îmbunătății accesul la informației în serviciile publice ale autorităților publice centrale și locale, eliminarea birocrației și simplificarea procedurilor de lucru, fluidizarea schimbului de informații și servicii intre autoritățile publice centrale și locale și nu în ultimul rând îmbunătățirea calităților serviciilor publice la nivel local și central al administrației publice.

Când vorbim de guvernare electronică ne referim la interacțiunea dintre puterea legislativă, puterea executivă și cetățeni cu alte cuvinte guvernarea electronică reprezintă interacțiunea între Guvern, Parlament și alte instituții ale statului modern cu cetățenii săi prin intermediul mijloacelor electronice de comunicare.

Din definițiile expuse mai sus se desprind doua viziuni. Perspectiva din care guvernarea electronica vizează crearea unui nou tip de guvernare în care se evidențiază necesitatea reconfigurării relației dintre cetățean și stat, diverse instituții ale statului mai exact și a doua perspectivă în care guvernarea electronica este rezultatul dezvoltări tehnologice, rezultatul schimbărilor impuse de utilizarea noii tehnologii a informației.

În legătura cu menționările de mai sus este absolut necesar să facem două precizări importante.

Implicarea cetățenilor în procesul de guvernare electronică presupune doua ipostaze diferite.

În prima ipostază cetățeanul este consumator de bunuri și servicii publice iar în a doua ipostază cetățeanul este o componentă majoră a sistemului democratic.

Tehnologia informației și comunicației este utilizată în sistemul public de cel puțin 45 de ani în statele puternic dezvoltate.

Acestea fiind spuse este absolut necesar sublinierea elementelor esențiale ale guvernării electronice și mai ales ale elementelor ce vin cu un plus de noutatea în conceptul de e-guvernare.

Punctul de pornire pentru evidențierea elementelor ce alcătuiesc e-guvernarea sunt legate de însăși evoluția tehnologiei informației și comunicației.

O analiză sumară a primelor aplicații ale tehnologiei informației și comunicației în sistemul public evidențiază aplicarea unor procese simple, menite să eficientizeze capacitatea de stocarea a informațiilor.

În prezent o componentă majoră a tehnologiei informației și comunicației este internetul, internetul azi favorizează comunicarea în timp real, stimulează cooperarea între categoriile de părți implicate și micșorează costurilor de comunicare și tranzacționare.

După cum am văzut în cele expuse mai sus secolul XXI este momentul zero pentru dezvoltarea și operaționalizarea platformelor de e-guvernare.

”E-guvernarea se desfășoară pe 4 axe acestea fiind :

G2G – Guvern- Guvern

G2E – Guvern – Funcționari publici

G2C – Guvern- Cetățeni

G2B –Guvern –Companii ”

Prima axa pe care se desfășoară e-guvernarea respectiv Guvern-Guvern se referă la comunicare și cooperarea dintre instituțiile publice în rezolvarea unei probleme singulare a cetățeanului.

Acest tip de relație instituțională este de obicei nedetectată de cetățean și presupune schimbul de date și informații dintre sistemele informatice securizate ale instituțiilor.

Cea de a doua axă se referă la relația dintre guvern și funcționarii publici, această relație dintre guvern și angajații săi implica un nivel ridicat de management online, management ce se realizează prin intermediul noilor tehnologii și a Internetului.

Axa Guvern – Cetățeni este axa care presupune aducerea Guvernului mai aproape de cetățean, mai aproape de problemele cu care se confruntă cetățeanul folosind serviciile online.

În primul rând această axă urmărește aducerea informațiilor simple apoi urmărește relația Cetățean– Guvern. Prin intermediul e-guvernării această relație devine interactivă existând schimburi de date și comunicare în ambele direcții. Astfel multe din serviciile furnizate de guvern către cetățean pot fi prestate online, pe siturile de Internet ale instituțiilor publice sau pe portalurile administrației centrale și locale.

Ultima axă este relația dintre Guvern – Companii. Această relație este cea mai analizată din sfera guvernării electronice. Principalul motiv pentru care această relație este cea mai analizată deoarece firmele private reprezintă principalul motor al creșterii economice al unei tari. Mutarea achizițiilor publice și licitațiilor guvernamentale pe internet înseamnă nu numai mai multă transparentă dar și costuri mai scăzute, fluidizare și eficientă maximă.

La baza guvernării electronice stă un număr considerabil de reguli și proceduri, dar cele mai importante reglementări care definesc e-guvernarea sunt principiile e-guvernării.

1.1 Principii E- Guvernare

Statul pentru a furniza servicii electronice prin intermediul guvernării electronice trebuie să respecte o serie de principii generale.

Implementarea serviciilor electronice de către stat variază de la tară la tară, fiecare stat urmărind un program de implementare a guvernării electronice axat în principal pe centrare și pe nevoile cetățeanului.

Vom trata în cele ce urmează principalele idei pe care se fundamentează guvernarea electronică numite generic principii.

”În literatura de specialitatea sunt tratate următoarele principii ca fiind cele mai relevante când este vorba despre E- Guvernare.

a) Principiul Axarea pe nevoile cetățeanului.

b) Principiul Includerii tuturor

c) Principiul Comoditate prin eficiență.

d) Principiul Încrederii și Securității.

e) Principiul Transparenței în parteneriatul pentru cooperare.

f) Principiul Ușurinței de utilizare.

g) Principiul Cooperării și interoperabilității agențiilor publice.

h) Principiul Neutralitatea tehnologică.”

1.1.1 Principiul Axare pe cetățean.

Cetățeanul reprezintă componenta principală a unui stat, statul nu ar exista fără cetățenii lui. Principiul axarea pe cetățean aduce cetățeanul în prim plan concentrându-se pe accesibilitatea serviciilor publice oferite de către stat cetățenilor lui.

Administrația publica trebuie să fie la dispoziția cetățeanului, prin intermediul guvernării electronice administrația vine în ajutorul cetățeanului oferindu-i prin intermediul acestor servicii publice timp, spațiu, securitatea și în cele din urma încredere.

Prin introducerea posibilități de a-ti plăti taxele online se scutesc nu numai timp dar și bani, scutind contribuabili de diverse cheltuieli pe care le-ar suporta prin deplasarea la casierii.

Acest principiul este un principiul împrumutat din sfera domeniului public fiind și acolo un principiul de baza al organizări administrației publice.

1.1.2 Principiul includerea tuturor.

Acest principiu se referă la disponibilitatea serviciilor publice. Serviciile publice trebuie să fie disponibile și accesibile tuturor indiferent de vârsta, statut social, dezabilități, sex sau religie .

La fel și serviciile publice electronice oferite trebuie să fie disponibile pentru toată lumea fără nici un fel de discriminare. Barierele sociale și barierele tehnice trebuie eliminate punându-se un accent deosebit pe capacitatea persoanelor cu dezabilități de a beneficia de aceste servicii electronice, sau cei vârstnici, săraci ori cu probleme de sănătatea care ar putea fi împiedicații să beneficieze de aceste servicii.

1.1.3 Principiul comoditate prin eficienta.

O dată cu dezvoltarea economică și tehnologică, și societatea civilă are acces la tehnologia de ultimă oră la fel de repede ca administrația publică. Astfel se observă o creștere din ce în ce mai mare din partea cetățeanului de a folosi serviciile electronice. Prin aceste servicii electronice cetățeanului i se oferă o mai mare comoditatea prin utilizarea serviciilor electronice.

Astfel cetățeanul evită deplasarea la birouri pentru efectuarea plătii sau ridicare de diverse formulare, numai este limitat la un orar de funcționare, nu mai este obligat să piardă timpul așteptând la ghișeu, nu mai este trimis de la o instituție la alta etc.

În locul inconvenientelor de mai sus o dată cu serviciile electronice primește proceduri clare de urmat, beneficiezi de formulare simple și concise, datele personale sunt manipulate cu responsabilitatea și siguranță, rezultatele dorite sunt ușor obținute iar unitatea care prestează serviciile funcționează mai eficient. Astfel pin intermediul serviciilor electronice administrația face economie din banii publici oferind servicii mai bune la costuri mai mici.

1.1.4 Principiul încrederii și securității

Interacțiunea cu administrația publică electronică trebuie să prezinte la fel de mare siguranță ca și în cazul deplasării la un birou sau la o agenție a administrației publice locale.

În interacțiunea electronică autentificarea și identificarea persoanelor se face printr-un act electronic de identitatea și prin semnătură electronică. Semnătura electronică sunt datele în format electronic care sunt atașate sau asociate cu alte date și care servesc drept metodă de identificare. Schimbul de date astfel se face conform cu standardele de securitate.

Securitatea reprezintă proprietatea unui sistem electronic și reprezintă absența amenințărilor sau absența pericolelor fiind o condiție a siguranței electronice. Acest termen se referă la confidențialitatea, la integritatea și disponibilitatea sistemului electronic.

Cetățeni au nevoie de siguranță în relația cu autoritățile publice, au nevoie de certitudinea siguranței mai exact iar această certitudine se poate realiza prin intermediul mijloacelor electronice.

Securitatea este furnizată prin atribuirea identităților electronice prin semnătura electronică definită mai sus, prin criptarea datelor.

Cele mai frecvente infracțiuni în spațiul virtual sunt infracțiunile de acces ilegal al sistemului informatic, interceptarea ilegală a transmisiilor de date, falsul datelor informatice, frauda informatică, folosirea fără drept a unui software, încălcarea drepturilor de autor privind conținutul electronic protejat.

Pentru prevenirea infracțiunilor informatice și pentru asigurarea securității sistemelor informatice sunt necesare deci proceduri de folosire și politici care trebuie respectate de toți utilizatorii sistemului informatic.

1.1.5 Principiul transparentei în parteneriatul de cooperare.

Parteneriatul de cooperare se referă la parteneriatul creat între sectorul public și sectorul privat.

Succesul administrației electronice depinde de succesul parteneriatului dintre sectorul public și sectorul privat. Gradul de acceptare al acestui parteneriat, implicarea deplină a tuturor părților în acest proces are o importanță vitală în implementarea administrației electronice și a guvernării electronice. Condiția de bază pentru succesul acestui parteneriat este asigurarea transparenței totale și imparțiale a acestei relații.

1.1.6 Principiul ușurinței de utilizare

Acest principiu are ca scop ușurința folosirii serviciilor electronice, simplitatea și claritatea serviciilor electronice.

Serviciile electronice oferite cetățeanului trebuie să fie ușor înțelese pentru a fi accesibile de toți cetățeni indiferent de gradul de educație, trebuie să fie clare și directe.

Aceste servicii pentru a-și atinge scopul trebuie mai întâi să elaboreze o prezentare a structurii portalurilor ce oferă servicii și a formularelor standard astfel facilitează ușurința de folosire, facilitează navigabilitatea și claritatea.

1.17. Principiul cooperări și interoperabilității agențiilor publice

La fel ca și în administrația publica clasică, administrația publică electronică trebuie să coopereze pentru o mai mare eficiență.

Pentru a-și îndeplini scopul primordial de a venii în ajutorul cetățeanului, administrația electronică trebuie să coopereze în furnizarea serviciilor electronice publice la toate nivelele.

Astfel platformele electronice care sunt menite a oferi servicii electronice trebuie să comunice între ele la nivel instituțional, centralizându-se toate datele informatice se creează posibilitatea ca funcționarul public să aibă acces la o vastă bază de date și se elimină totodată erorile de comunicare.

1.1.8 Principiul neutralității tehnologiei

Geneza acestui principiu vine din ideea conform căreia tehnologia informației și comunicaților care va fi folosită la implementarea guvernării electronice trebuie să fie neutră, adică trebuie eliminată dependentă de monopoluri pentru a permite o dezvoltare continua.

Ce înseamnă aceasta înseamnă ca la implementarea guvernării electronice trebuie folosită tehnologia tip „open source”, adică software gratis, software fără drepturi de autor care trebuie să fie upgradat contra cost, software care practic nu generează costuri.

Soft-ul open source sau free / floss este softul disponibil gratis, softul care poate fii modificat după dorința fără a se pune problema costului.

Prin folosirea acestui tip de soft în primul rând se face economie pentru că nu generează costuri în al doilea rând este și mobil permițând dezvoltarea lui în direcția dorită.

Respectarea acestor principii în guvernarea electronică este vital pentru obținerea succesului.

Fără aceste principii guvernarea electronica nu va aduce succesul scontat, cetățeanul fiind reticent la implementarea serviciilor electronice, după cum am văzut fiecare principiu în parte este bine fundamentat și axat pe determinarea cetățeanului de a folosi serviciile electronice în detrimentul serviciilor clasice

1.2. Impactul E- Guvernării în Administrația Publică

Introducerea serviciilor publice electronice poate contribuii în mod decisiv la reducerea costurilor și la eficientizarea întregului proces de administrare a banului public.

Primul efect al guvernării electronice este creșterea costurilor, costuri generate de implementarea guvernării electronice. Costurile implementări guvernării electronice urmează doua direcții, una costurile generate de sistemul în sine, achiziționarea de tehnica, calculatoare, rutere, servere …etc. și a doua direcție costurile generate de personal, instruirea personalului în folosirea noi tehnologii, angajarea de personal pentru instruirea angajaților în folosirea noi tehnologii sau angajarea direct de personal pentru manevrarea tehnologiei noi implementate.

Deși inițial implementarea administrației electronice necesită investiți, ulterior investiția se amortizează într-un timp relativ scurt beneficiile implementării urmând a se vedea chiar în primele luni de folosire.

Avantajele implementări serviciilor electronice și a guvernării electronice se manifesta sub doua forme reducerea costului și reducerea timpului. Acestea sunt perceptibile atât de cetățeni, beneficiari ai acestor servicii cât și de funcționarii publici la nivelul agențiilor publice centrale și locale.

S-a observat ca atunci când agențiile publice își reorganizează birourile avantajele implementări serviciilor electronice sunt de o mai mare amploare.

Beneficii însemnate în economisirea de timp și de bani publici se obțin în primul rând în agențiile publice centrale și locale. Aceste beneficii se obțin prin reorganizarea procedurilor interne și prin reinstruirea personalului.

Următorul domeniu unde se văd beneficiile implementări serviciilor electronice sunt societățile.

Persoanele juridice din domeniul privat utilizează cel mai frecvent aceste servicii electronice făcând economie de bani și timp.

Societățile și persoanele fizice obțin pe cale electronica servicii de o calitate mai buna, mai ieftine și mai rapide. Folosirea acestor servicii electronice totuși necesită cunoștințe noi superioare și utile.

O creștere a productivități datorită folosirii acestor servicii s-a observat și în rândul agențiilor publice electronice. Oferind servicii mai bune la un cost mai redus și cu un volum de personal mai mic decât în cazul serviciilor clasice bazate pe hârtie agențiile centrale și locale au înregistrat o creștere majoră a productivității muncii.

Statul reprezintă cel mai mare agent economic la nivel de țară, implementarea serviciilor electronice, implementarea e-guvernării și e-achizițiilor duce către o economie la nivelul agențiilor publice atât ca personal ( se reduc costurile cu personalul) cât și ca materiale și logistică.

Implementarea e-guvernării are un impact major economic asupra cetățeanului, asupra societăților și asupra agențiilor publice.

S-a mai observat că utilizarea de achiziții electronice pe lângă o sursă de economii este și răspunsul la eradicarea corupției și fraudei la nivelul domeniului public. Gradul de transparentă în folosirea serviciilor electronice de achiziții este mult mai ridicat decât în cazul folosirii metodelor clasice de achiziții.

Capitolul II – Achizițiile Publice

Activitatea cea mai sensibilă și cea mai predispusă către corupție si evaziune este achiziția publică. O dată cu apariția statului a apărut și problema corupției și a delapidării banului public.

Instituțiile statului s-au confruntat încă de la început cu infracțiunile de corupție, spălare de bani publici și delapidare.

În încercările cetățenilor de a se apară de corupție s-au dezvoltata reguli, proceduri și mecanisme de manevrare a banului public, manevrare ce presupune transparență si legalitate.

Pentru a se proteja furtul banului public s-a evidențiat faptul ca banul public si achiziția publică trebuie privită din cel mult trei puncte de vedere.

– cine manevrează banul public ?

-cum se cheltuiesc bani publici pe ce se cheltuiesc bani publici ?

– unde se duc bani publici ?

Instituțiile și întreprinderile din sectorul public funcționează si manevrează banul public.

Ele cheltuiesc, investesc și câștigă banul public deci manevrează banul care se colectează de la cetățean.(vorbim de societățile capitaliste, unde sectorul public a învățat să joace un rol important in economia de piață la fel ca societățile din domeniul privat).

Dar de ce bani vorbim? La ce facem referire când vorbim de banul public? Banul public reprezintă bani colectați de la cetățeni din diverse taxe și accize de către stat, ban menit sa fie întrebuințat fie pentru dezvoltarea serviciile oferite de către stat cetățenilor lui fie pentru dezvoltarea infrastructurilor statului.

Fiecare instituție a statului își gestionează și își coordonează activitatea de funcționare in funcție de un buget. Bugetul reprezintă o suma de bani, sumă ce reprezintă cheltuielile si veniturile. Conceptul de buget vine din macroeconomie si este unul dintre noțiunile de bază ale macroeconomiei. Fiecare entitate juridică (privată sau publică) funcționează conform unui buget.

Statul la rândul său funcționează după un buget, bugetul guvernamental. Bugetul guvernamental este reprezentat de plan o predicție a cheltuielilor si veniturilor planificate de guvern în anul ce urmează.

În momentul în care cheltuielile guvernamentale sau cheltuielile unei entități sunt mai mari decât veniturile entitatea respectivă a înregistrat un deficit un deficit bugetar, în caz contrar când se înregistrează venituri mai mari decât cheltuieli avem de a face cu un excedent bugetar.

Fiecare instituție practic se gestionează si își coordonează activitatea din propriul buget ,buget ce reprezintă banul public, ori de cate ori banul public nu este cheltuit înțelept cetățeanul are de suferit.

S-a remarcat ca pentru a se cheltui înțelept, pentru a se evita delapidarea banului public este necesară elaborarea de mecanisme care se prevină furtul și risipa banului public.

Aceste mecanisme s-au numit la început principii ca apoi să fie transpuse în proceduri, proceduri fără de care azi nu se poate concepe domeniul achizițiilor publice.

2.1 Principiile Achizițiilor publice

În achizițiile publice pentru a se evita frauda și corupția este imperios necesar ca principiile achizițiilor publice sa fie respectate . După o lunga dezbatere s-au impus un număr de 10 principii ca fiind principii dominante in sfera achizițiilor publice.

Legea achizițiilor publice enumera armatoarele principii ale achizițiilor publice ;

” (2) Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publica sunt:

a) nediscriminarea;

b) tratamentul egal;

c) recunoaște

rea reciproca;

d) transparenta;

e) proporționalitatea;

f) eficiența utilizării fondurilor”

Principiile care trebuie avute in vedere înainte de adoptarea oricăror decizii în procesul de achiziții publice sunt :

Principiul liberei concurente

Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice

Principiul transparentei

Principiul tratamentului egal

Principiul confidențialității

Principiul acceptării tacite

Principiul imparțialitate

Principiul asumării răspunderii

Principiul evitării concurentei neloiale

Principiul proporționalității

2.1 Principiul liberei concurente

Acest principiu este împrumutat din macroeconomie. Conceptul de libera concurenta îl găsim in societățile de tip capitalist fiind o componenta esențiala a economiei de piața. În macroeconomie expresia practică a acestui principiu se traduce este reprezentată de posibilitatea persoanelor fizice si entităților juridice de a exercita activități de comerț intern și internațional.

Când vorbim însă de achizițiile publice acest principiu se traduce prin asigurarea condițiilor necesare pentru orice furnizor de produse sau servicii sau executant de lucrări, sa aibă dreptul de a deveni legal contractant.

Încă din primele cercetări se observa efectele benefice ale acestui principiu. Primul efect este crearea cadrului competițional pentru obținerea si atragerea celor mai bune rezultate de pe piața.

Al doilea efect este trecerea in ilegalitate a discriminărilor potențialilor participanți prin efectuarea de proceduri preferențiale prin adoptarea de criterii arbitrare.

2.2.Principiul utilizării eficiente a fondurilor publice

Acest principiu ne aduce in prim plan concurenta libera ,strâns legat de principiul liberei concurente si acest principiu este împrumutata din macro economie. El are ca protagoniști principali sistemul de concurenta libera si criteriule economice, mai exact folosirea sistemului de concurenta libera si al criteriilor economice pentru repartizarea contractelor de achiziții. Folosirea optima a sistemului de concurenta libera înseamnă obținerea unui raport optim intre preț – calitate – cantitate.

Acest principiu in achizițiile publice se manifesta prin aplicarea in cadrului sistemului concurențial a criteriilor economice ci nu arbitrare pentru atribuirea contractului de achiziții publice.

Doua efecte majore se evidențiază si in urma aplicării acestui principiu. Astfel se obțin cele mai bune valori pentru fondurile publice, fonduri care întotdeauna sunt considerate ca fiind insuficiente in raport cu necesitățile. Al doilea efect marchează supravegherea costurilor procesului de achiziții si când vorbim de costuri avem in vedere atât costurile aferente administrației cat si costurile aferente ofertantului.

2.3.Principiul Transparentei

Acest principiu se referă la publicitatea informațiilor referitoare la procedura de atribuire. Ce înseamnă acest principiu, înseamnă punerea la dispoziție către publicului larg de către autoritatea contractata a tuturor informațiilor referitoare la aplicarea proceduri de atribuire a contractului de achiziție publica.

Avem o serie de efecte benefice pentru sistemul de achiziții publice si în urma respectării acestui principiu. Vom enumera mai jos câteva dintre aceste efecte.

Primul efect este claritatea documentelor întocmite pe parcursul derulării procesului de achiziție publica , acest principiu reușind sa elimine orice neclaritate sau ambiguitate.

Un alt efect este posibilitatea anticipării succesiunii de activități pe parcursul derulării procedurii de atribuire a contractului de achiziție.

Respectând acest proces se asigura o mare vizibilitate a regulilor, oportunităților, proceselor, înregistrări datelor si rezultatelor proceduri de atribuire.

Ofertanți au astfel posibilitatea sa înțeleagă necesitățile si obiectivele autorității contractante.

2.4.Principiul tratamentului egal

Principiul tratamentului egal înseamnă trasarea de reguli stricte,cerințe si criterii identice pentru toți operatorii economici astfel prestatorii de servicii, executanții de lucrări sau furnizorii de produse au șanse egale în câștigarea contractului de achiziție,au șanse egale în competiția pentru atribuirea contractului.

Prin respectarea acestui principiu s-a evidențiat un prim efect evitarea de atribuire a contractelor preferențial, criteriile de selecție care sa avantajeze numai anumiți agenți economici si sa dezavantajeze alți agenți economice.

Efectele obținute in urma acestui principiu sunt numeroase, evidențiindu-se instituirea unui cadru bazat pe încredere, e corectitudine, pe imparțialitate si cinste pe tot parcursul derulării procedurii de achiziție publica. Prin furnizarea concomitent către toți agenții economici implicați intr-o procedura de achiziții publice a informațiilor aferente procedurii se elimină elementele de natura subiectiva, elementele arbitrare care ar putea influenta in mod negativ derularea proceduri de achiziție si ar procesul de atribuire a contractelor.

Acest principiu nu lasă loc de ambiguitatea, nici o autoritate contractantă nu beneficiază de dreptul de a acorda tratament preferențial unui anumit agent economic.

Respectarea acestui principiu presupune ca in orice moment pe parcursul procedurii de atribuire sa se aplice reguli, cerințe, criterii identice pentru toți operatorii în așa fel încât toți sa beneficieze de șanse egale de a deveni contractanți.

2.5.Principiul confidențialității

Acest principiu vine sa garanteze protejare secretului comercial ,a dreptului de proprietate intelectuala a ofertantului. Daca acest principiu este respectata nici un alt agent economic nu poate veni sa copieze oferta deja înregistrata. Se elimină astfel situațiile conflictuale, se elimina astfel frauda ofertanta

O publicitate a acestor informații ar putea prejudicia ofertanții, grija lor pentru acest aspect fiind justificata.

Evitarea actelor de concurenta neloiala, frauda ofertanta, evitarea impuneri de solicitări abuzive sunt doar câteva din efectele benefice pentru achizițiile publice in urma respectări acestui principiu.

2.6.Principiul acceptării tacite

Principiul acceptării tacite presupune acceptarea tacita a documentelor si certificatelor emise de autoritățile in drept pe teritoriul unui alt stat.

2.7. Principiul imparțialității

Acest principiu are in prim plan specialiștii si practicienii in achizițiile publice. Conform acestui principiu specialiștii si practicienii trebuie sa fie imparțiali ,sa nu aibă interese la agenții economici ofertanți. Ne având interese din parte lor necunoscându-i numai astfel se obține imparțialitatea, nu existând astfel riscul ca contractele sa fie obținute pe criterii arbitrare ci nu pe criterii tehnice.

Efectele acestui principiu sunt evitarea situațiilor conflictuale si tensionate intre participanții la licitație.

2.8. Principiul asumării răspunderii

Prin acest principiu se urmărește asumarea răspunderii pentru deciziile si acțiunile întreprinse de către toți cei implicați in procesul de achiziții publice. Asumarea răspunderii a autorități contractante pentru criteriile stabilite si pentru transparenta lor, dar si asumare răspunderii din partea agenților economici ofertanți.

Efectele acestui principiu sunt asigurarea profesionalismului, imparțialitate si independentei deciziilor adoptate pe parcursul procesului de achiziție publica.

2.9. Principiul evitării concurentei neloiale

Conform acestui principiu ofertanții nu sunt implicați in pregătirea documentației in nici un fel, nu au in mod exclusiv acces la informații despre procedura prin intermediul comisiei de evaluare sau a personalului autorității contractante.

Membrii comisiei de evaluare nu trebuie să cunoască ofertanții, daca sunt cunoștințe sau rude (asta fiind un caz clasic de fraudare) acest principiu este încălcat iar procedura de atribuire ar fi fraudata.

2.10. Principiului proporționalității

Acest principiu merge pe teoria conform căreia ar trebui sa existe un echilibru între cerințele stabilite pentru calificarea ,criteriile de atribuire al contractului de achiziție publică si gradul de complexitate a obiectului contractului.

Aplicarea acestor principii determina realizarea unei proceduri de atribuire a contractelor de achiziție publică ce vor fi caracterizate prin:

corectitudine

eficientă

accesibilitate la informații

cost scăzut

profesionalism

transparentă

După cum am văzut mai sus efectele respectării acestor principii sunt multiple.

Deschiderea și dezvoltarea pieței de achiziții publice sau instituirea unui cadru bazat pe corectitudine, imparțialitate si eficientă nu sunt efecte ce trebuie ignorate .

Un alt efect ce s-a urmărit prin crearea și respectarea acestor principii este eliminarea componentelor de natura subiectiva care ar putea influenta in sens negativ soluțiile adoptate de factorul de decizie in procesul de achiziție publica.

Un alt efect care s-a remarcat este eliminarea tratamentului preferențial acordat agenților economici prin criterii tehnice imparțiale si prin eliminarea cerințelor restrictive s-a eficientizat procesul de achiziție.

Datorita respectării acestor principii s-a remarcat obținerea celor mai bune valori pentru fondurile publice valori ce era insuficiente înainte de adoptarea acestor principii.

O mai buna supraveghere a costurilor aferente administrației cat si a costurilor aferente ofertantului ducând la o supraveghere meticuloasa a procesului de achiziție publica care se traduce ca fiind poate unul dintre efectele cele mai surprinzătoare .

Toate aceste efecte duc spre limitarea erorilor pe parcursul desfășurării procesului de achiziție publica si reducerea fraudei și corupției, acesta din urma fiind scopul primordial când este vorba de bani publici.

2.2. Proceduri de atribuire

Procedurile de atribuire sunt următoarele:

Licitația deschisa

Licitația restrânsa

Dialogul competitiv

Negocierea

Cererea de oferta

Concursul de soluții

Cumpărarea directă

Licitația deschisa

Licitația deschisa reprezintă procedura la care orice agent economic interesat de contractul de achiziții are dreptul și posibilitatea să depună o ofertă .

Se desfășoară într-o singura etapa si începe prin transmiterea spre publicare a anunțului de participare în S.E.A.P și in Monitorul oficial al României, Achiziții Publice.

În funcție de valoarea estimata a contractului se mai poate trimite spre publicare si in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, prin acest anunț se solicita agenților economici interesați sa depună oferte .

Agentul economic interesat de contractul de achiziții publica are dreptul sa solicite si sa i se acorde documentația de atribuire, are dreptul de a solicita clarificări privind documentația.

Autoritatea contractanta este obligata sa răspundă la orice cerere de documentație de atribuire si sa clarifice orice solicitare in maxim 3 zile lucrătoare nu calendaristice de la înregistrarea solicitării din primite din parte agentului economic.

Autoritatea contractanta mai are de asemenea obligația de a deschide ofertele înregistrate in data si locul specificate in anunțul de participare.

Organizarea unei etape suplimentare de licitație electronica se poate decide de către autoritatea contractanta acest lucru este posibil însa numai daca a fost specificat în anunțul de atribuire si in documentație.

Licitați restrânsă

Licitația restrânsă reprezintă procedura prin care orice agent economic își poate depune candidatura fiind selectați însă numai anumiți operatori economici în vederea depunerii ofertei.

Acest tip de licitație se inițiază prin publicarea anunțului de participare prin care li se solicitat agenților economici depunerea candidaturii.

Licitația restrânsă se desfășoară în două etape succesive :

1.Etapa de selectare a agenților economici la depunerea ofertelor sau etapa interviu.

2. Etapa de evaluare a ofertelor, prin aceasta etapa candidații selecționați de către autoritatea contractantă etapa de selectare sunt invitați să depună oferte de participare.

Invitația de participare la licitația restrânsa este însoțită de un exemplar al documentației de atribuire și trebuie neapărat să conțină cel puțin informațiile de mai jos:

referințe clare privind anunțul de participare publicat;

data limită pentru înaintarea ofertelor;

adresa la care se vor transmite ofertele ;

limba sau după caz limbile in care trebuie întocmita oferta;

data la care se vor desface ofertele participanților;

precizări la documentația suplimentară pe care agenții economici trebuie sa o prezinte în scopul verificării declarațiilor sau completării documentației prezentate în prima etapă pentru a demonstra îndeplinirea condițiilor tehnice si economico-financiare.

Autoritatea contractata are obligația ferma de a deschide ofertele la data si locul specificate in invitația de participare.

Organizarea unei etape suplimentare de licitație electronica este de asemenea posibila si la acest tip de licitație cu aceeași condiție imperioasă de prezentă a acestui detaliu în anunțul de participare și anunțul de atribuire.

Inițializare acestei licitații începe prin publicarea anunțului de participare prin care agenților economici li se solicita sa depună candidaturi. Acest tip de licitație este utilizat când oferta este excedentara.

Dialogul competitiv

Dialogul competitiv reprezintă procedură la care orice agent economic are dreptul de a-si depune candidatura . După depunerea candidaturii autoritatea contractanta poarta un dialog cu candidații admiși.

Scopul dialogului este pentru a identifica una sau mai multe soluții apte de a răspunde necesitaților sale.

Apoi pe baza soluției sau a soluțiilor candidații selectați să elaboreze oferta finala.

Aceasta procedura de atribuire a contractului de achiziție publica prin care autoritatea contractanta intervievează practic candidații are si scopul de a identifica mai multe soluții apte pentru necesitățile sale.

Aceasta procedura a fost conceputa ca o alternativa la procedura de negociere cu publicarea prealabila unui anunț de participare.

Dialogul competitiv este rezultatul unui urmăriri atente a practici comerciale internaționale ,fiind utilizat la scara larga remarcându-se ca o componenta activa a Parteneriatului Public Privat.

Pentru a putea fi aplicata aceasta procedura necesita îndeplinirea cumulativ a unor condiții.

Contractul in cauza trebuie sa aibă un grad ridicat de complexitate, aplicarea proceduri de licitație deschisa sau restrânsa nu se poate aplica pentru contractul in cauza datorita gradului de complexitatea ridicat,nu se poate elabora cu precizie procedura.

Ce înseamnă contract de un grad ridicat de complexitatea, adică autoritatea contractanta nu este in măsura in mod obiectiv sa definească specificațiile tehnice necesare sa îi satisfacă exigentele si necesitățile.

Aceasta procedura se derulează pe trei etape :

– etapa de preselectare

– etapa de dialog

– etapa de evaluare

Etapa de preselectare este etapa in care candidați depune candidatura

Etapa de dialog este etapa in care candidații vin cu soluții pentru a câștiga dreptul de a elabora oferta si depune oferta finala.

Etapa de evaluare este etapa de evaluare a ofertelor finale,este pană în care se alege câștigătorul contractului de achiziții.

Aceasta procedura se inițializează prin publicare unui anunț de participare prin care se solicita agenților economici sa-si depună candidaturile in vederea interviului.

Negocierea

Negocierea este procedura prin care autoritatea contractanta derulează consultări cu ofertanții si negociază clauzele contractului de achiziție ,prețul cu unul sau mai mulți agenți economici.

Negocierea este de doua tipuri cu publicarea prealabila a unui anunț de participare si

Negocierea fără publicarea prealabila a unui anunț de participare.

Negocierea cu publicarea unui anunț de participare .

Aceasta procedura se desfășoară de obicei în două etape ,etapa de selectare a candidaților si etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidați selectați.

O etapa suplimentara de licitație electronica se poate organiza si in aceasta procedura cu condiția ca acest lucru sa fie specificat atât în anunțul de publicare cât și în documentația descriptiva.

Negocierea se inițiază prin publicarea anunțului de participare prin care se solicita agenților economici depunerea de candidaturi.

Aceasta procedura se aplica atunci când au fost deja aplicate procedurile de licitație restrânsa sau licitație deschisa sau procedura dialogului competitiv si nu s-au materializat în atribuirea contractului de achiziție deoarece nici un agent economic nu a depus oferte sau au fost depuse numai oferte inacceptabile.

Negocierea este posibila numai după anularea celorlalte proceduri si numai daca cerințele din documentația de atribuire nu este modificata substanțial.

Se mai aplica in situații excepționale când din cauza naturi serviciilor sau produselor riscurile implicate in executarea acestora nu permit o estimare inițiala a prețului viitorului contract de achiziții.

O alta situație in care se aplica este atunci când caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia unui contract de atribuție pe care o impune prin aplicarea licitație deschise sau licitație închise.

Negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare

Aceasta procedura se aplică atunci când din motive tehnice sau pentru motive legate de

protecția unor drepturi de exclusivitate, contractul de achiziție publică poate fi atribuit numai unui anumit operator economic;

Ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a procedurii de licitației deschise, a procedurii de licitației restrânse sau a negocierii cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare nu pot fi respectate din motive de extremă urgență determinate de evenimente imprevizibile si care nu se datorează sub nici o formă acțiunii sau inacțiunii autorității contractante.

În acest caz autoritatea contractanta nu are dreptul de a stabili durata contractului pe o perioada mai mare decât este necesara pentru a face fata situației de urgenta cu care se confrunta si care a determinat aplicarea procedurii de negociere fără publicarea unui anunț de participare.

Perioadă în care astfel de contracta pot fi atribuite nu trebuie sa depășească 3 ani de la atribuirea contractului de furnizare inițial.

Produsele sunt cotate la bursa de mărfuri ,iar achiziția acestora se realizează prin operațiuni pe piața de disponibil.

Produsele sau serviciile pot fi achiziționate in condiții foarte avantajoase de la un agent economic care își lichidează stocul sau se desființează.

Cererea de oferte

Cererea de oferte, este procedura prin care autoritatea contractantă solicită oferte de la mai mulți agenți economici. Autoritatea contractantă este obligata sa atribuie contractele prin aplicarea procedurilor de licitație deschisă sau licitație restrânsă, restul de proceduri le poate aplica doar în anumite cazuri speciale. Autoritatea contractantă trebuie sa asigure garantarea protejării acelor informații pe care agentul economic le precizează ca fiind confidențiale, în măsura în care, în mod obiectiv, dezvăluirea acelor informații ar prejudicia interesele legitime ale agentului economic, în special în ceea ce privește secretul comercial și mai ales proprietatea intelectuală.

Cerea de oferte se aplică dacă valoarea estimată, (atenție fără TVA) a contractului de

achiziție publică este mai mică decât echivalentul in lei a următoarelor praguri:

pentru contractul de furnizare: 40.000 euro

pentru contractul de servicii: 40.000 euro

pentru contractul de lucrări: 250.000 euro

Concursul de soluții

Concursul de soluții reprezintă procedura prin care se achiziționează un plan sau un proiect ,în general aceasta procedura se folosește in domeniul prelucrării de date ,al proiectării urbanistice sau al arhitecturii.

Contractul se atribuie după ce proiectele sunt evaluate de o comise sau un juriu.

Concursul se poate organiza ca o procedura independenta ,procedura in care candidați in pot obține premii sau prima de participare sau mai este varianta in care concursul poate fi organizat in cadrul unei alte proceduri care va conduce la atribuirea contractului de achiziție.

Aceasta procedura se inițializează prin publicarea unui anunț de participare prin care se solicita candidaților interesați să depună planuri sau proiecte nu oferte.

Cumpărarea directă

Aceasta procedura se aplica in cazul in care se achiziționează produse ,servicii sau lucrări (fără TVA), cu condiția ca aceasta achiziție sa fie făcuta de-a lungul unui an si sa nu depășească pragul de 5000 euro.

Aceasta procedura se derulează pe baza de documente justificative care se considera baza legala pentru plata.

Exemplu: factură fiscală.

Capitolul III – Tipuri de Licitații Electronice

După cum mai văzut în capitolele precedente licitația electronică reprezintă efectuarea unei achiziții publice și atribuirea contractului prin procedeu electronic, fără a exista întreruperi ale mediului de comunicare.

Toate procese licitației electronice începând cu publicarea anunțului si cu documentație pana în momentul în preluării ofertei si depunerea ofertei de către candidați se realizează pe cale electronica.

Toate acestea sunt posibile datorita internetului, apariția internetului a făcut posibila apariția licitațiilor online.

Licitațiile electronice reprezintă o modalitate de interacțiune intre operatorii umani sau artificiali, care pe baza unor protocoale de negociere conduc la stabilirea unor contracte.
Participare si urmărirea simultana a mai multor licitații online implica un efort,efort de timp, efort de prelucrare unui volum semnificați de informații si un efort financiar toata aceasta logistica costa.

În acest tip de sistem transferul de date se face utilizând internetul. Licitația electronica fiind menita astfel sa asigure mai mult a transparenta , sa accelereze schimbul de date si sa reducă volumul de munca.

Licitația electronica se folosește de către autoritatea contractanta în următoarele situații:

Este utilizata ca etapa finala în procedura licitației deschise,licitației restrânse ,a negocierii prealabile a unui anunț de participare sau a cereri de oferte. Este utilizata înaintea de atribuirea contractului de achiziție publica si numai daca criteriile tehnice au fost definite în caietul de sarcini.

Este folosita când se reia competinta între agenții economici care au semnat deja un acord-cadru;

Este utilizată cu ocazia înregistrării ofertelor ferme în vederea atribuirii contractului de achiziție publica când se utilizează un sistem de achiziție dinamic.

Principiile care stau la baza atribuirii contractului de achiziție publica în procedura electronica au fost trate pe larg în capitolele precedente.

Cum am văzut în capitolul anterior orice procedura de achizitiv publica pare punct de plecarea publicarea unui anunț. Orice licitație electronica are punct de început publicarea unui tip de anunț prin care se face publica deschiderea licitației. Autoritatea contractanta este obligata sa transmită spre publicare un anunț de participare atunci când:

Demarează procedura de licitație deschisa,licitație restrânsa ,dialog competitiv sau negociere cu publicarea prealabila a unui anunț de participare ,pentru atribuirea contractului de achiziție publica sau pentru încheierea acordului-cadru;

Demarează un sistem dinamic de achiziție;

Demarează procesul de atribuire a unui contract de achiziție publica printr-un sistem de achiziții dinamic în aceasta situație se publica un anunț simplificat;

Demarează un concurs de soluții;

Dar ce este anunțul ?Anunțul este comunicatul sau invitația prin care autoritatea publica face cunoscuta inițializarea proceduri de achiziții.

În funcție de ce procedura se adopta pentru achiziționare s-a observat ca sunt mai multe tipuri de anunț. Enumerând mai jos principalele tipuri de anunțuri:

Anunțul de intenție;

Anunțul de participare;

Anunțul de atribuire;

Autoritatea contractanta are obligația de a publica anunțurile de mai sus ,aceste anunțuri se transmit spre publicare operatorului S.E.A.P, utilizând astfel mijloace electronice.

După primirea anunțului A.N.R.M.A.P (Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice) are obligația legala de a verifica fiecare anunț transmis de către oricare autoritatea contractanta pentru publicarea în S.E.AP.

În funcție de respectarea pragurilor valorice prevăzute în din OUG34/2006 art .124 A.N.R.M.P. în 48 de ore de la data primirii anunțului poate sa emită către operatorul S.E.AP. acceptul de publicare pentru anunțul respectiv ,cu condiția de a nu fi depistate erori în anunț sau sa fie respinsa cererea de publicare a anunțului ,deoarece s-au constatat erori sau omisiuni informând pe aceasta cale autoritatea contractanta de erorile sau omisiunile pe care le-a făcut si pe care trebuie sa le interpreteze în vederea primirii acceptului de publicare.

3.1.Anutul de intenție

Dreptul de a publica un anunț de intenție indiferent de procedura de atribuire care se dorește a se utiliza este al autorității contractante. Autoritatea contractanta poate publica anunțul de intenție fără ca publicare acestui anunț sa oblige autoritatea contractanta de a efectua achiziția respectiva.

Situațiile în acre autoritatea contractanta este obligata sa publice anunțul de intenție sunt următoarele:

în cazul utilizării procedurii de atribuire „licitație deschisă”, când autoritatea contractanta urmărește să beneficieze de diminuarea perioadei cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE și data limită de înregistrare a ofertelor;

în cazul utilizării procedurii de atribuire „licitație restrânsa”, când autoritatea contractanta urmărește să beneficieze de diminuarea perioadei cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE și data limită de înregistrare a ofertelor;

în cazul în care autoritatea contractanta are un contract de achiziție a cărui valoarea totală estimată în următoarele 12 luni pentru achiziționarea de servicii sau produse din aceeași grupă CPV, este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 750.000 euro;

în cazul în care valoarea proiectata a contractelor /cadru ,contracte ce urmează a fi atribuite sau încheiate în următoarele 12 luni pentru achiziționarea de servicii ,aceste servicii fiind din aceeași categorie din punct de vedere al modului de grupare se afla în anexa nr. 2A,echivalentul lor fiind mai mare sau egal cu suma de 750000 euro;

în cazul în care valoarea proiectata a contractelor/acordurilor-cadru, care urmează să fie atribuite în următoarele 12 luni pentru achiziționarea de lucrări,servicii sau produse , este egală sau mai mare decât echivalentul în lei a 5.000.000 euro.

3.2. Anunțul de participare

Anunțul de participare este publicat de autoritatea contractanta în următoarele situații:

1. Autoritatea contractanta demarează procedura de licitație deschisă, licitație restrânsă, dialog competitiv sau negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare, în vederea atribuirii unui contract de achiziție publică sau pentru în vederea încheierii unui acord-cadru;

2. Autoritatea contractanta lansează procedura pentru un sistem dinamic de achiziție;

3. Autoritatea contractanta demarează procesul de atribuire a unui contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții;

4. Autoritatea contractanta lansează anunțul pentru organizarea unui concurs de soluții.

Anunțul de participare va fi publicat în SEAP si JOUE în următoarele situațiile:

Autoritatea contractantă are un contracta /acord cadru sau un contract de prestări servicii a cărui valoare este mai mare decât echivalentul a 125000 euro si se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. a) – c)

Autoritatea contractantă se încadrează în una dintre categoriile prevăzute la art. 8 lit. d) sau e), iar

valoarea estimată a contractului/acordului-cadru de furnizare sau de servicii care urmează să fie

atribuit/încheiat este mai mare decât echivalentul în lei a 400.000 euro;

Autoritatea contractanta estimata o valoarea contractului/acordului-cadru de lucrări care urmează să fie atribuit/încheiat ca fiind

mai mare sau egal cu echivalentul în lei a 5.000.000 euro.

3.3.Anuntul de atribuire

Anunțul de atribuire se transmite de autoritatea contractanta în maxim 24 de ore.

Reprezintă anunțul prin care se anunță câștigătorul contractului de achiziție. Anunțul de atribuire se publica în următoarele condiții.

1. Autoritatea contractanta a finalizat procedura de atribuire pentru – Licitația restrânsa,Licitația deschisa, dialog competitiv ,negociere cu sau fără anunț prealabil de participare sau cerere de oferta. Prin acest anunț după cum am mai spus este atribuit contractul de achiziție publică sau se anunță încheiere contractului – cadru.

2.Autoritatea contractanta a finalizat un concurs de soluții prin stabilirea concurentului câștigător;

3.Autoritatea contractantă a atribuit un contract de achiziție publică printr-un sistem dinamic de achiziții.

3.4 Licitațiile electronice

Ce sunt licitațiile electronice, licitațiile electronice sunt în principiu acea activitatea organizata cu scopul de a ușura vânzarea de produse caracterizată prin faptul ca cele două părți prezente stabilesc prețul de pornire iar ceilalți participanți la licitație încearcă să obțină un preț cât mai mare. Câștigătorul licitație este partea care oferă prețul cel mai mare sau un preț egal cu cel rezervat de ofertant.

Există mai multe feluri de licitație

Licitația cu preț rezervat

Licitație cu vânzare

Licitația olandeza

3.4.1 Licitația standard

Licitația standard este licitația organizata de ofertanta. La fiecare noua înscriere sistemul electronic va licita automat în numele participanților pana la limita pe care au stabilit-o. Orice modificare facută de sistem este automat anunțată participanților prin lansarea unui email către fiecare participant. Astfel participanții își pot modifica licitația pana la închiderea ei.

În cazul în care exista mai multe preturi maxime egale ,atunci se va alege câștigătorul în funcție de bonitate și în funcție de vechimea ofertei.

3.4.2 Licitația directa cu preț rezervat

Este licitația la care ofertantul produsului menționează si prețul minim la care este dispus sa își vândă produsul,prețul fiind totuși secret ,cunoscut numai de el.

3.4.3. Licitația de tip olandeză

Este licitația la care ofertantul scoate un produs dar în cantitate mare. La acest tip de licitație vor exista mai mulți câștigători , aceștia își vor adjudecat produsele în ordine descrescătoare prețului oferit.

Prețul oferit de ultimul participant este prețul câștigător iar respectivul participant este posibil sa nu primească în totalitate numărul de produse cerut.

Licitația olandeza este tipul de licitație preferata în cazul în care se dorește tranzacționarea mai multor articole de același fel. Astfel se poate pune în vânzare o cantitate de articole de același fel pentru oricare dintre articole cerându-se un același preț minim. La acest licitație olandeza pot exista mai mulți câștigători după cum am arătata mai sus . Câștigătorii licitației sunt comparatorii care au făcut cele mai mari oferte iar cantitățile cerute de ei, adunate , nu depășesc cantitatea de articole pusa de ofertant în vânzare.

3.4.4. Licitația inversa standard

Aceasta licitație este licitația organizată de un vânzător pe un singur produs. Organizatorul licitație stabilește prețul maxim pe care ofertanții sunt dispuși sa plătească ,acest preț va fii făcut cunoscut tuturor participanților. Participanții trebuie sa introducă si ei doua preturi,un preț care sunt dispuși sa plătească si un preț care trebuie sa fie mic sau egal cu prețul de pornire. Prețul rezervat nu va fi public va fi cunoscut doar de participantul care l-a introdus.

Nu se poate licitat pentru o fracțiune din produs, se licitează numai pe cantitate de produse.

3.4.5 Licitație inversa standard cu preț rezervat.

La acest tip de licitație ofertantul va introduce doua preturi, prețul rezervat al licitație si prețul maxim pe care este dispus sa-l ofere pentru produs. Acest tipa de licitație este licitația organizata de comparator.

Prețul rezervat este prețul cunoscut numai de organizatorul licitație. Participanții introdu în licitație prețul de pornire care trebuie sa fie mai mic sau egal cu prețul introdus de compărător , vor introduce deasemenea si prețul minim pana la care sunt dispuși sa liciteze. Pentru fiecare licitație se stabilește o cuantă, acesta fiind stabilita in funcție de prețul de pornire, rolul ei este de a folosi sistemul pentru a licita în numele ofertanților, ea este reprezentata de un număr întreg. Cuanta va fi folosită în deciderea prețului câștigător.

Prețul câștigător nu poate sa fie mai mic decât prețul rezervat iar prețul câștigător va fi cu o cuanta mai mic decât ultimul preț. Nu se admit licitații pentru cantități fracționate iar ofertantul va licita pentru întreaga cantitate de articole pe care organizatorul licitației a solicitat-o. Daca prețul declarat câștigător este peste apretul oferit de organizatorul licitației acesta va putea refuza sa onoreze licitația.

3.5 Avantajele si dezavantajele folosirii licitațiilor electronice

Comerțul electronic este unul dintre elementele de bază ale noii economii iar internetul este mediul principal de dezvoltare si desfășurare al comerțului electronic. Nu putem vorbi de licitații electronice fără sa facem referire la comerțului electronic.

O analiză a avantajelor comerțului electronic se poate face din perspectiva companiilor, din perspectiva consumatorului sau comparatorului si din perspectiva societății.

Exista unele avantaje generale care se aplica tuturor participanților la comerțul electronic.

Avantajele companiei care participă la licitațiile electronice sunt numeroase,un prim avantaj ar fi extinderea activității spre zone noi de piața naționala sau internaționala.

Companiile cu un capital minim pot rapid si ușor sa își localizeze clienți noi , furnizori potriviți necesităților lor si nu în ultimul rând își pot alege ușor si repede cei mai buni parteneri în afaceri din lume;

Un alt avantaj al utilizării comerțului electronic si al licitațiilor electronice implicit este creșterea vitezei de comunicare. Licitațiile electronice au o mobilitate mai mare si implica o viteza de reacție accelerata vis a vis de comerțul clasic si licitațiile clasice.

Licitațiile electronice aduc o îmbunătățire a eficienței ,datele electronice reduc mult erorile factorului uman. Un alt avantaj major recunoscut de utilizatorii licitațiilor electronice din sectorul privat este reducerea managementului stocului si reducerea inventarului. Licitațiile electronice permit reducerea considerabila a managementului stocurilor.

Companiile au remarcat drept avantaj si reducerea timpului ,timp care se pierde cu cheltuirea capitalului si primirea serviciilor/produselor;

Costurile de procesare, creare, stocare, regăsire a informațiilor pe hârtie sunt reduse prin organizarea de licitații electronice. Acest lucru se traduce ca fiind un alt major avantaj al folosirii licitațiilor electronice.

Un exemplu elocvent ar fii folosirea poștei electronice si reducerea astfel a costurilor poștale sau folosirea unei baza de date electronice reduce costurile cu stocurile sau costurile legate de ciclul vânzare/cumpărare.

Prin intermediul internetului se întăresc relațiile cu furnizorii ,web-ul conține informații actualizate, informații utile pentru toți participanții la comerțul electronic.

Avantajele cumpărătorului

Ofertantul beneficiază de avantajul efectuării rapida de tranzacții la orice oră din zi și din noapte.

Un alt avantaj al cupratorului este posibilitate căutării rapide de produse si servicii ,ieftine si calitative. Transportul produselor este rapid mai ales daca produsele sunt digitale. Participarea la licitații electronice permite ofertanților sa facă schimb de ideii si de experiențe.   Licitațiile electronice permite participanților o comoditate sporita ne întâlnita în cazul licitațiilor clasice. Si nu în ultimul rând licitațiile electronice si comerțul electronic permite facilitează competiția având ca rezultata reduceri substanțiale.

Avantajele comerciantului

În ceea ce privește comerciantul distingem următoarele avantaje în urma folosirii licitațiilor electronice :

–       un nou canal de distribuie cu posibilitatea de atragere a clienților noi ;

– permite persoanelor o angajate o mobilitate mai mare, permițându-le sa lucreze de acasă;

–       permite ca unele produse sau servicii să fie vândute la prețuri reduse, astfel încât și persoanele cu venituri mici să poată cumpăra mai mult, ridicându-le standardul de viață;

–       facilitează furnizarea de produse/servicii publice, cum ar fi sănătatea, educația, distribuirea serviciilor sociale ale guvernelor la un cost redus și cu o calitate puternic îmbunătățită.

După cum am văzut exista numeroase avantaje în folosirea comerțului electronic si a licitațiilor electronice.

Am reușit sa identificam următoarele avantaje generale ale utilizării comerțului electronic si licitațiilor electronice:

mediul prin care comerțul electronic se realizează respectiv internetul,face ca acesta sa fie omniprezent, accesibil și ieftin;

accesul la resursele oferite de comerțul electronic/licitațiile electronice se poate face printr-o gamă largă de tehnologii ;

este redus timpul dedicat cumpărăturilor/vânzărilor ;

pot fi adaptate schemele de plăți bazate pe carduri sau plați online;

nu există limitări geografice,nu exista limitări culturale;

cu ajutorul comerțului electronic sau a licitațiilor electronice se elimina intermediarii, intermediarii din lanțul de aprovizionare;

stocurile pot fi minimalizate sau chiar eliminate prin procesele de producție de tipul” just în time”

Exista totuși si unele dezavantaje în folosirea licitațiilor electronice din care putem menționa câteva.

securitatea poate fi un avantaj dar si un dezavantaj ;

acceptarea noilor modalități de plată ( cardurile, bani /digitali)acest tip de plăți încă nu sunt accesibile tuturor;

infrastructura adecvată de telecomunicații – insuficiența lărgimii de bandă,acesta este un dezavantaj tehnologic, nu toate tarile sunt la fel de dezvoltate tehnologic;

cadrul legal , cadrul fiscal, drepturile asupra proprietății, protecția datelor consumatorului;

dificultatea de integrare a Internet-ului , a software-ului de comerț electronic/licitații electronice cu unele aplicații sau baze de date;

exista o neconcordanța intre produse software de comerț electronic si sisteme hardware sau sistemele de operare;

imposibilitatea de a testa produsele de a le vedea specificațiile cu toate simțurile(mirosii, atinge ) obiectele /produsele;( e greu sa distingi calitatea în poze)

nu există o serie de specialiști necesari acestui tip de activitate cum ar fi experți pentru taxele de comerț electronic sau evaluatori,exista o insuficienta de suport de service;

accesul la Internet este încă inaccesibil pentru unii potențiali clienți;

în multe domenii de activitate nu sunt suficienți cumpărători și ofertanți pentru a avea operații profitabile de comerț electronic;

în cazul anumitor produse exista posibilitatea de non-profit;

folosirea comerțului online sau a licitaților online are încă o credibilitate scăzuta în rândul consumatorilor .

există o integrare greoaie a software-ului de procesare a tranzacțiilor cu software-ul de licitații electronice sau comerțul electronic iar acesta situație le poate face în anumite condiții foarte costisitoare.

3.6. Avantajele folosirii licitațiilor electronice si al achizițiilor publice electronice.

Prin bazele de date fundamentate pe Internet, companiile obțin un acces facil si rapid la informațiile privitoare la achiziții publice.

În afară de acest prim avantaj, prin participarea la achiziții publice organizate pe cale electronică, se elimină rupturile din mediului de comunicare, achizițiile publice se derulează mai ușor și cu costuri mult mai avantajoase.

Daca doresc sa participe la licitații întreprinderile nu trebuie sa facă cercetări sa se intereseze în reviste sau monitoare oficiale pentru a putea participa licitațiile administrație publice de exemplu. În felul acesta potențialii prestatori de servicii sau furnizori de produse fără nici un efort se pot informa asupra investițiilor curente ale achizitorilor publici. Înreprinzatorii interesați pot solicita datele direct de la autoritățile contractante ,date pe care le pot descărca si prelucra în funcție de necesitate.

Prin folosirea noi tehnologii se elimina solicitarea de documentație în forma imprimata sau folosirea metodelor clasice de comunicare, metode ce presupun un anumit cost.

Aceste costuri sunt suportate si rămân în contabilitate ca cheltuieli chiar dacă ulterior ofertantul numai dorește sa participe la licitație si deci numai depun oferta.

Prin intermediul licitațiilor electronice si al achizițiilor electronice, companiile pot prelucra datele recepționate de la autoritatea contractantă pe cale electronică si pot depune oferta elaborată tot pe cale electronica în baza de date a autorității contractante.

Timpul necesar transmiterii prin posta, redactării, printări și întocmirii dosarului de oferta sunt astfel reduși la minim prin transmiterea datelor prin intermediul internetului. Astfel ofertantul poate utiliza timpul recuperat pentru calcularea si redactarea ofertei.

Pe lângă aceasta s-a observat o reducere majora a riscului întârzieri datorita sosirii ofertei si al eliminării din procesul de licitare . În anumite tipuri de achiziții electronice cum ar fii cele în domeniul construcțiilor s-a observat ca prin utilizarea unui sistem IT propriu ,rupturile din mediul comunicației sunt eliminate, datorită acestui lucru calcularea ofertei este accelerata substanțial.

Un alt beneficiu ar fi ca datorita noului procedeu de licitare companiile pot profita de acest sistem si după adjudecarea ofertei. Aceasta posibilitate de schimb direct de date pe cale electronica ușurează în mod substanțial colaborarea între prestator si autoritatea contractanta.

Documentația existenta în format electronic poate fi ușor transmisa către subcontractanți. În consecința licitația electronica devine un avantaj major pentru ofertanți pe lângă faptul ca este facila si transparenta.

Toate companiile pot primi în același timp informații unitare privind condițiile de desfășurare ale licitației electronice.

Licitație electronica are un sistem de informare automat, la depunerea ofertei .în timpul termenului de depunere a ofertei, participanții sunt înștiințați automat de orice modificare survenita.

Întreprinderile mici si mijlocii sunt avantajate de platforma de pe Internet ,aceasta oferindu-le o modalitate simpla si avantajoasa de a participa la licitații trans-regionale, licitații care în mod clasic nu erau accesibile.

În trecut întreprinderile mici si mijlocii au fost eliminate datorita diferitelor rupturii în mediul de comunicare( ofertele erau scrise de mana completate apoi cu note de subsol, adesea se omitea o semnătura situație ce duce la eliminare lor din concurs etc..)

Asemenea vicii de procedura la licitația electronica sunt excluse ,deoarece formulare electronic nu poate fii modificat doar daca ofertanții sunt îndrumați prin anumite funcții de asistare din meniul licitației.

CAPITOLUL IV

STUDIUL DE CAZ elaborat pe www.e-licitatii.ro S.E.A.P

Pornind de la premiza că platforma S.E.A.P trebuie să respecte principiile achizițiilor publice am purces spre executarea unui studiu empiric asupra sitului www.e-licitatii.ro. Acest site este site-ul oficial al sistemului electronic de achiziții publice.

Unul dintre principiile importante ale achizițiilor publice este principiul confidențialități, observăm că acest principiu este respectat încă de la prima vizită a sitului, deoarece nu avem acces la informațiile participanților la licitații din puct de vedere al anonimului, dacă dorim să vizualizăm vreo licitație nu putem decât dacă avem cont pe site , dacă ne înregistram ca autoritate contractantă sau ca ofertant.

Faptul ca nu am putut avea acces decât dacă eram înregistrați ca membrii astfel am fost obligați să ne informăm despre modalitatea de creare a contului, modalitatea de obținere a parolei. După o navigare mai amplă pe site am observat că situl ne atribuie pe lângă username și parola și o semnătura electronică pentru a ne scote din anonimat și pentru a respectă principiul asumării răspunderii, această semnătură electronică ne poate identifica fiind unică pentru fiecare utilizator înregistrat.

După o navigare meticuloasă în cadrul site-ului www.e-liciatii.ro am observat că pentru a ajuta utilizatorul administratorul site-ului a creat o variantă demonstrativă unde utilizatorul nou poate intra și vizualiza funcționalitățile siteu-lui atât din perspectiva autorității contractante cât și din perspectiva ofertantului.

Pentru a nu crea un cont nou de care nu am avea nevoie decât pentru acest studiu am utilizat varianta demonstrativă a platformei atât din perspectiva autorității contractante cât și din perspectiva ofertantului.

O primă observație ar fi calitatea grafică a site-ului. Creat în culori calde menite a nu obosi ochii utilizatorului sau a excita sistemul nervos prin culori prea tari .

Platformă a fost creată cu o interfața ușor de utilizat și învățat. Utilizatorul este ajutat de săgeți care marchează întoarcerea la pagina precedentă. Platforma este ușoară și bine structurată, utilizatorul își poate culege informațiile ușor, nu necesită manevre numeroase sau cunoștințe avansate de operare pentru culegerea informațiilor.

Există posibilitatea de a aplica filtre și a vizualiza anumite anunțuri ,dacă ofertantul este interesat poate aplica filtre și de a selecta anumite licitații, anumite anunțuri de licitații pentru un anumit tip de serviciu.

De exemplu am aplicat filtre pentru orice fază din licitația electronică, am optat pentru metodă de desfășurarea proceduri online, tipul de contract furnizare, județul Dolj, starea de procedură în desfășurare, prețul de atribuire cel mai scăzut preț și am avut răspuns două pagini de anunțuri cu specificațiile aplicate a cate 20 de anunțuri pe pagină.

Structura și modul de funcționare SEAP categoric respectă principiile achizițiilor publice. Agentul economic poate să își facă cont și nu este limitat de criterii arbitrare.

Pentru a crea un cont în SEAP este nevoie de introducerea următoarelor informații, denumirea agentului economic, codului fiscal, numărul de înregistrare la registrul comerțului, numele reprezentantului legal, contul IBAN și banca, adresa sediului , numărul de telefon și alte date de identificare ale agentului economic.

Există în anumite situații și plata unei sume pentru achiziționarea anumitor servicii deosebite, cum ar fi primirea unor notificări electronice pe email ori de câte ori se introduce o licitații noua. Există și posibilitatea de achiziționarea a unui abonament în funcție de fluxul de utilizare a situ-lui și de necesitatea utilizatorului. Preșurile sunt modice ele fiind în principiu pentru mentenanța sitului.

O dată cu crearea de cont se creează și un certificat digital electronic atât ca autoritatea contractanta cât și ca ofertant. În cazul în care agentul economic pierde acest certificat digital există posibilitatea de a fi recuperat posibilitate oferită de site.

În cadrul situ-lui în meniul principal sunt puse la dispoziție principalele legi care reglementează achizițiile publice. Documente și numeroase formulare sunt de asemenea disponibile.

După vizualizarea mai multor pagini de licitații electronice atât din perspectiva autorităților contractante cât și din perspectiva ofertanților putem concluziona că situl respectă principiile achizițiilor publice și este des folosit de către agenții economici.

Licitațiile electronice cresc de la lună la lună, numărul de utilizatori are o creștere substanțiala de la lună la lună de asemenea.

4.1.Descriere Tehnică SEAP

Scurta descriere

S.E.A.P sau Sistemul de Achiziții Publice reprezintă o platformă informatică unitară care oferă instituțiilor publice și agenților economici posibilitatea de a interacționa, de a demara o licitații de achiziționa produse sau servicii cu ajutorul mijloacelor electronice.

S.E.A.P are anumite obiective după cum am arăta și în capitolele precedente reluam însă o parte din ele. Următoarele obiective SEAP sunt printre cele mai importante:

Transparența și eficiența procesului de achiziții, proces ce implică bani publici.

Simplificare procedurii de participare la licitațiile electronice.

Dezvoltarea de preceduri de lucru eficiente și standardizate.

Diminuarea cheltuililor publice prin reducerea prețurilor de achiziții

Furnizarea de informații publice despre procesele de achiziții publice.

Desfășurarea unui proces de audit al achizițiilor publice.

Organizarea și asigurarea unui cadru de o înaltă încredere pentru desfășurarea activităților de gestionare a fondurilor publice.

Detaliile legate de achizițiile publice pot fi disponibile oricărei persoane, caz în care îi este oferit SEAP-ului un grad ridicat de transparență. Oricine cu o conexiune la internet poate vizualiza detaliile disponibile despre achizițiile publice.

Pentru a respecta principiul transparenței SEAP-ul are o secțiune publică a sistemului unde sunt disponibile informații relative la orice achiziție cum ar fi:

Informații despre autoritatea contractantă a licitației

detalii despre modul de organizare

ofertă câștigătoare

numele ofertantului declarat câștigător

SEAP pentru a putea fi compatibil cu cerințele europene a trebuit să încorporeze în sistemul sau proceduri de achiziții compatibile cu cerințele uniunii europene.

Aceste proceduri sunt:

licitații deschise, la care poate participa orice ofertant

licitații restrânse, caracterizate prin existența etapei de selecție

Noua procedură de realizare a achizițiilor publice constituie un factor determinant în integrarea e-business. Enumerăm mai jos factorii determinanți care fac din SEAP un motor pentru integrarea în business-ul electronic.

este parte componentă din aplicațiilor incluse în listă de aplicații necesare pentru implementarea conceptului de 'e-government' concept care vine ca alternativă la procesul clasic de guvernare

încurajează utilizarea Internetului în cadrul administrației și mai ales în dialogul dintre sectorul public , sectorul privat și cetățeni

usureaza trecerea la o administrație birocratică la o administrație care elimina hârtiile și birocrația

permite armonizarea sistemelor de achiziție naționala cu cele internaționale

permite asigurarea confidențialității informațiilor și concordanță legislativă cu regimul juridic al semnăturilor electronice

Participanții la sistemul SEAP sunt următorii :

autoritatea contractantă – entitățile care pot organiza licitații: instituții publice

ofertantul – agenți economici furnizori de produse și servicii

ANRMAP (Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice) – cu rol hotărâtor de validare a anunțurilor

Autorități de supraveghere și control – instituții care verifică activitatea autorităților contractante

evaluatori

notari

banci

publicul larg

operatorul sistemului – ASSI

dezvoltatori agreati

Autoritatea contractanta este factorul decisiv în privința tipului de licitație folosită . Pe baza unei estimări autoritatea contractantă decide ce tip de organizație v-a organiza pentru atribuirea contractului de achiziții.

Sistemul ajută autoritatea contractantă prin asistentă oferită prin stabilirea tipului de licitație cât și prin organizarea acesteia.

Funcționalități

SEAP este construit ca fiind un sistem integrat ,cu o arhitectură de înaltă disponibilitatea, această arhitectură asigura un grad mare de securitatea, întreg sistemul este un mix de tehnologii El respectă tendințele mondiale de proiectare a sistemelor informatice complexe.

Platforma SEAP este un sistem care are o arhitectură deschisă. Această arhitectură este capabilă să suporte dezvoltare de noi aplicații, noi funcționalitatea și noi module.

Tipurile de achiziții implementate de platformă SEAP sunt:

deschise

restrânse

cereri de ofertă

pe bază de catalog

Arhitectura sistemului

”Arhitectura de înaltă disponibilitate proiectata după conceptul 'no single point of failure'

Suporta 20.000 de utilizatori conectati simultan folosind autentificare bazata pe certificate digitale.Caracteristici de securitate avansata ce asigura confidentialitate, autenticitate, integritatea si nonrepudierea actiunilor.”

Arhitectura sistemului Figura 1.1

O descreire tehnică a sistemului SEAP precisă și meticuloasă o avem mai jos.

”Interactiunea dintre sub-sisteme este evidentiata cel mai bine parcurgand complet un flux de operare.Fluxul de operare consta de fapt intr-o sesiune de lucru a utilizatorului in cadrul sub-sistemului aplicativ. Un exemplu de operație realizata in portal este inscrierea la o licitatie.

Pașii parcursi pentru a finaliza o astfel de operație sunt la nivel înalt (strict functional) următorii:

Autentificarea către portal

Accesarea zonei care se ocupa de gestionarea licitatiilor

Alegerea licitației dorite

Trimiterea intenției de participare catre server

Primirea unei confirmări din partea SEAP

Părăsirea sesiunii de lucru

Procesul se desfășoară in succesiunea următoare: Utilizatorul accesează sistemul prin intermediul unui browser web. In momentul in care cererile ajung la sistemul SEAP sunt preluate de sub-sistemul de comunicație SEAP. Pachetele ajung la sub-sistemul de securitate a informatiilor, care realizeaza primul nivel de protectie la acces din exterior. Modulul de load-balancing distribuie pachetele catre unul din serverele ce compun sub-sistemul deautentificare autorizare si contorizarea a accesului la servicii. După autentificare (stabilirea identității utilizatorului), intra in actiune serviciul de autorizare, care compara profilul utilizatorului, cu permisiunile necesare pentru URL-ul pe care încearcă sa-l acceseze. Dupa verificare sub-sistemul de autentificare autorizare si contorizarea a accesului la servicii stabilește o conexiune către unul din serverele ce compun sub-sistemul aplicativ. Sub-sistemul Aplicativ interpretează URL-ul cerut de client si serveste o pagina HTML

corespunzătoare· Parcurgând traseul invers, pagina HTML ajunge in browserul utilizatorului. Sub-sistemul aplicativ va transmite catre sub-sistemul de stocare si salvare date informatii transmise

de catre utilizator.”

4.2.Atitudinea funcționarilor publici față de SEAP

La începutul implementării licitațiilor electronice în administrația locala, funcționarii publici au fost reticenți vis a vis de noile proceduri.

Implementarea unei proceduri noi menită să schimbe modul de gândire al procesului de achiziționare prin reducerea birocrației și costurilor a întâmpinat rezistenta din partea persoanelor menite să o utilizeze în cadrul administrației locale.

Noua procedură venea nu numai cu concepte noi în domeniu venea și cu noua tehnologie, persoanele care o manipulau erau suspuse unui proces de învățare mai întâi abia apoi se puteau bucura de beneficiile ei.

Stăruința administrației publice de a implementa această procedură în paralele cu o bună reglementare legală menită să crească încrederea utilizatorilor și consumatorilor de servicii electronice a schimbat situația astfel încât la nivelul anului 2013 avem un procent de 40% de utilizare a achizițiilor electronice făcute numai de A.N.F.P după cum se observă în citatul de mai jos extras dintr-un raport anual publicat pe situl A.N.F.P în februarie 2014.

”În ceea ce privește gestionarea activității de achiziții publice, protocol și administrativ a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în decursul anului 2013, la nivelul departamentului de specialitate s-a asigurat rezolvarea aspectelor aferente activității de protocol și tehnicoadministrative.

– elaborarea proiectului Programului anual al achizițiilor publice pentru anul 2013 în conformitate cu legislația în vigoare și modificarea și adaptarea lui la necesitățile obiective ale

Agenției, pe parcursul întregului an, cu respectarea prevederilor legislative. La realizarea lui s-a

avut în vedere identificarea, evaluarea și prioritizarea nevoilor cu atenție, implicând toți actorii

interesați din cadrul autorității contractante și ținând cont de bugetul alocat.

– realizarea tuturor activităților/etapelor din cadrul procedurilor de atribuire a contractelor stabilite prin Programul anual al achizițiilor publice, adaptarea permanentă conform modificărilor legislative apărute și a notificărilor A.N.R.M.A.P.

În anul 2013, în vederea încadrării în procentul de 40% achiziții realizate prin mijloace electronice, Compartimentul Achiziții publice a realizat 453 cumpărari directe de produse, 4

achizitii de lucrări și 13 achiziții de servicii în sistem electronic prin catalogul SEAP în valoare

totală de 732.834,38 lei din care cca.70% sunt realizate din fonduri nerambursabile.

De asemenea, pentru asigurarea funcționalității tehnice și administrative a Agenției, prin

achiziție directă au fost încheiate un număr de 22 contracte de prestări servicii :

o Servicii de gestionare electronică a documentelor – S.C. SOBIS SOLUTIONS SRL

o Servicii Responsabil R.S.V.T.I.- S.C. TEHNICCONTROL S.R.L.

o Activitate informatică – contabilitate Sistem SIMEC – S.C.C.T.C.E.S.A.

o Servicii Sănătate și Securitate în Muncă și PSI -S.C.EVARIS CONSULTING S.R.L.

o Servicii pentru întreținere și reparații fotocopiatoate – S.C. SAN TER SRL

o Actualizare program informatic legislativ Lege 4 – SC INDACO SYSTEMS SRL

o Abonament –MONITORUL OFICIAL RA

o Servicii de furnizare apă potabilă – SC LA FANTANA S.A.

o Servicii de asistență Standard pentru server de mail și statii de lucru- SC BITDEFENDER

SRL

o Servicii de semnatură digitală- SC CERTSINGN SA – preschimbarea a 36 certificate de

semnatură digitală și achiziționarea a 8 certificate de semnatură digitală pentru funcționarii

publici/ noi angajați;

o Lucrări de cablare, de renovare.

Totodată, prin aplicarea unei proceduri interne – Servicii ANEXA 2B, aprobată de conducerea

instituției, a fost atribuit contractul pentru servicii de pază catre S.C. SGPI SECURITY FORCE S.R.L., pentru sediul din str. Eforiei nr.5, Complexul Maramureș și sediul din Str. Mendeleev nr. 36-38.

Cu fonduri din bugetul de stat au mai fost realizate următoarele proceduri de achiziție:

o Cerere de oferte online pentru încheierea contractului de furnizare de bonuri valorice

pentru combustibil cu S.C.Rompetrol Downstream S.R.L.

Având în vedere că Agenția a trecut în subordinea Ministerului Dezvoltării Regionaleși

Administrației Publice, pentru serviciile de telefonie fixă și mobilă nu s-au mai încheiat contractele

subsecvente aferente în cadrul acordurilor-cadru, ci s-a realizat achiziția directă a acestor servicii de la SC VODAFONE România S.A.

Pentru toate procedurile de atribuire, achizițiile directe mai mari de 5000 EURO, au fost

realizate notificările pe site-ul ANRMAP și www.e-licitație.ro, în conformitate cu prevederile

legale incidente. În ceea ce privesc FONDURILE EXTERNE NERAMBURSABILE, au fost realizate următoarele proceduri de achiziție:

1) In cadrul proiectului „Creșterea capacității administrației publice de a gestiona procesele de recrutare, selecție și evaluare a funcționarilor publici în contextul creșterii gradului de responsabilizare a administrației publice privind gestionarea funcției publice”, cod SMIS 35032, au fost realizate următoarele proceduri de achiziții:

Achizițe directă catalog SEAP – materiale consumabile necesare implementării activităților proiectului.

Licitație deschisă pentru servicii de asistență tehnică/consultanță în elaborare ghiduri,

analize, organizare vizite de studiu – SC DELOITTE Consultantă SRL

Procedura internă – servicii anexa 2B – servicii de formare- MODUL 3 în cadrul

proiectului – S.C. ACQUISITION CAREER MANAGEMENT S.R.L.

Licitație deschisă – pentru servicii pentru elaborarea și implementarea unui sistem analitic pilot de dezvoltare a carierei în funcția publică în cadrul proiectului – SC PROFILES

INTERNATIONAL SRL.

2) În cadrul proiectului "Consolidarea performanței prefecților și subprefecților din România în contextul integrării în Uniunea Europeană și al descentralizării administrative și financiare", cod SMIS 32582, au fost realizate următoarele proceduri de achiziții:

o Achiziție directă- servicii de audit financiar – SC DAM FISCALITY SRL,

o Achizițe directă catalog SEAP – materiale consumabile necesare implementării

activitaților proiectului,

o Achiziție directă servicii pentru evenimente – evenimentul ACUM – SC CORVINUS

INTERNATIONAL SRL

3) În cadrul proiectului "e-ANFP- Intărirea capacității instituționale a ANFP în vederea

asigurării unui management performant al funcției publice și funcționarilor publici la nivelul administrației publice centrale și al serviciilor publice din subordinea/coordonarea autorităților publice centrale și locale prin implementarea de instrumente inovatoare", Cod SMIS 32582, au

fost realizate următoarele proceduri de achiziții:

o Cerere de oferte on-line – pentru serviciile tipografice și conexe pentru realizarea

materialelor promoționale în cadrul proiectului – SC TROPEVM SRL;

o Achiziție directă- servicii de promovare – publicare anunțuri – SC INDICATIV MEDIA

SRL și revista RES PUBLICA;

o Achizițe directă catalog SEAP – materiale consumabile necesare implementării

activităților proiectului;

o Achiziție directă servicii de evenimente – conferința de lansare – S.C. ACQUISITION

CAREER MANAGEMENT S.R.L.;

o Licitație deschisă pentru Servicii de consultanță privind sistemele informatice în cadrul proiectului – SC POWER NET CONSULTING SRL ;

o Cerere de oferte online pentru servicii de audit financiar – SC CECCARF SRL.

4) În cadrul proiectului “Creșterea eficacității aplicării legislației Uniunii Europene în ceea ce privește ajutoarele de stat, prin formarea aplicată a experților implicați în gestionarea fondurilor europene”, Cod SMIS 48106" au fost realizate următoarele proceduri de achiziții:

o Achiziție directă -pentru servicii tipografice și conexe pentru realizarea materialelor

promoționale – SC BENNETT PUBLICIS SRL

o Achiziție directă – servicii de promovare – anunțuri – SC INDICATIV MEDIA SRL

o Achiziție directă – servicii pemntru evenimente- conferința de lansare în cadrul proiectului

– SC ANIOEST CONSULTSRL

o Procedura internă- Servicii Anexa 2B – servicii de organizare programe de formare în

cadrul proiectului – SC PROMO SERVICE SRL

5) În cadrul proiectului „Instruire aplicată pentru continuarea întăririi capacității instituționale a administrației publice din România pentru o gestionare eficientă a fondurilor structurale˝ cod SMIS 48159, sunt în derulare urmatoarele proceduri de achiziție:

o Licitație deschisă – servicii tipografice și conexe pentru realizarea materialelor

promoționale

o Procedura internă- Servicii Anexa 2B – servicii de organizare programe de formare.

6) În cadrul proiectului„Îmbunătățirea dialogului social pentru funcționarii publici” ID MISTE 2012/104611 – grant Norvegian, au fost realizate următoarele proceduri de achiziții:

o Achiziție directă – Servicii catering conferința de deschidere – SC DIESEL SERVCOM SRL

o Achiziție directă – Servicii de organizare eveniment – formare voluntari- SC ASTIN&

T.B. SRL

o Achiziție directă – Servicii de consultanță efectuarea de studiu privind comisia paritară – SC MERIDIAN GRUP SRL

o Achiziție directă – Servicii de interpretariat – SC ELAMI CONSULTING SRL

o Achiziție directă – Servicii de promovare – SC EXPRES BIROTICA SRL

o Achiziție directă – Servicii de telefonie mobilă – SC VODAFONE ROMANIA SA

Pentru contractele finalizate s-au încheiat documentele constatatoare fiind transmise către

ANRMAP și partenerilor contractuali. De asemenea, a fost realizat până la 30.03.2013 Raportul

anual privind achizițiile realizate în 2012.

În cadrul desfășurării activității compartimentului s-a urmărit respectarea legalității, a transparenței și a eficienței utilizării fondurilor, menținerea relațiilor cu furnizorii și colaborarea cu aceștia, în vederea derulării cât mai corecte a contractelor de achiziție. Pentru organizarea cat mai eficientă a activității compartimentului au fost întocmite proceduri de lucru, identificându-se măsurile necesare pentru limitarea riscurilor și adaptarea permanentă la modificările cadrului normativ din domeniul de referință.”

4.3.Cazuri în care SEAP a fost folosit greșit

Obligația autorității contractante este de a asigura o eficienta ridicata utilizarii de fonduri avand în vedere atribuirea contractelor care nu intra sub incidența OUG nr 34./2006. O altă obligație a autoritatii contractante este de a promova concurența între agenții economici, are obligația de a garanta nediscriminarea, de a aplica principiul recunoasteri reciproice si tratamentul egal al agentilor economici în procesul participării la atribuirea contractului.

Ca să înțelegem mai ușor vom porni de la un exemplu clar cum sunt achizitiile de imobile.

Cele mai frecvente situatii intalnite sunt achizitiile de imobile pentru asigurarea spațiului în care agentul economic își desfășoară activitate. Achiziția de imobile nu reprezintă însa o procedura supusa prevederilo legislatiie. ANRMAP în acest caz recomanda realizarea propriilor norme. Astfel în funcție de pricepere achizitorii isi elaboreaza propriile proceduri , fiind interestai sa isi creeze anumite norme interne care sa răspunde cerintelor repsectarii principiilor enunțate mai sus. Elaborarea unei proceduri aplicând anumiți pași fără a respecta principiul eficientizarii utilizarii a fondurilor publice sau fara a se realiza o concurenta reala printr-o pulicitatea adecvata nu scuza un achizitor care încearcă sa fraudeze mecanismul în cazul unui control de la organul financiar de control. Lăsând aceste aspecte în subsidiar ,achiziția de imobile se realizează în urma unei negocieri directe, cu proprietarii de imobile si achizitorii, care fac oferta de vanzare corespunzatoare pentru cerintelor de spatiu precizate de achizitor în anunț.

Finantarea achizitie publice este succedata de elaborarea unui raport de evaluare, valoarea estimata fiind rezultatul unei predictii facute de un evaluator. Comisia de negociere este cea care are puterea de decizie cand este vorba de oportunitatea de a achizitiona imobilele oferite. Aspectul care prezinta un interes deosebit în achiziția de imobile este realizarea negoicerii pretului, vanzatorulopune o evaluare care justifica o solicitarea superiora nivelului pretului, o solicitare peste pretul facut de evaluator.

Evaluatorul este evaluatorul achizitorului. În funcție de bugetul alocat pentru achizitia de imobile nu pot exista decat urmatoarele doua situatii, care produc discutii contradictorii.

în buget exista resurse suficiente alocate la nivelul pretentiilor vanzatorului;

în buget nu exista resurse suficiente, alocate la nivelul pretentiilor vanzatorului iar autoritatea contractanta face demersuri pentru o suplimentare de buget;

Daca imobile similare se tranzactioneaza pe piata la preturi inferioare iar în bugetul alocat pentru achizite exista resurse superiore pretului pietii pot aparea discutii cu organele de contrcol finaciar referitoare la aceasta discrepanta.

Organele de control finaciar consideră aceasta situatie un semnal de alarma ca ar exista o incercare de fraudare al licitatiei si implicit de evaziune a banului public.

Subliniem ca art.93 din OUG nr 34/2006 nu stipulează drept contravenții încălcarea principiilor achizițiilor publice ,decât în mod indirect prin art. 293 lit v unde mentioneaza sancționarea activităților care încălca principiile achizițiilor publice sau actelor date în aplicare vorbind de H.G. nr 925/2006 în funcție de efectul provocat de aceste încălcări.

Amintim ca abaterea de la o procedura proprie înseamnă o noua procedura sau o procedura modificata. Încălcarea propriei reguli poate avea drept consecinta atragerea unei acuzatii de savarsirea unei contraventii dupa cum am mai vorbit în paragraful precedent.

Exista deja un precedent pentru asemnea situatii ,precedent creat prin modificare sanctiunilor prevazute de acordarea de credite bancare si încălcarea propriilor norme. Aceste snaciuni au fost initial prin art. 10 lit b din legea nr 78/2000 prevazute ca o infraciune.

Dupa cum am spus la ora actuala numai este de actualitate ca fiind infracțiune o asemenea situație însa consideram ca exista un real pericol social o asfel de operațiune care încă nu a fost eludata.

Concluzionam că doar constatarea unei achizitii care nu respectă principiile prevazute de art.2 din OUG nr. 34/2000 ci neîncadrarea în categoria în contravențiilor sau a infractiunilor ci numai constatarea ca fiind o simpla incalacrea a normelor proprii constituie o exemplu de practica proasta în domeniul achiliilor publice. Totuși în ciuda exemplului de mai sus azi putem încadra în sfera contravențiilor abaterile legislației specifice în domeniul finanțelor publice ( bineînteles cu exceptia celor din art.4 alin.2 si alin.3 din Legea nr 500/2002 si asta cu conditia ca sa nu se probeze în spata respectiva existenta unor interese în achiziționare premeditata la preturi o spraevaluare a imobilelor ,aceatsa operatiune ducand la obtinerea unor beneficii nejustificate din partea partilor chemate sa realizeze negocierea pretului. Daca în acesta situatie se dovedeste factorul volitiv atunci organele penale sunt sesizate sa dea calificarea faptei.).

În strânsa relație cu cele de mai sus va citam un comunicat de pe situl www.fonduri-ue.ro , comunicat elocvent referitor la situații în care SEAP a fost înțeles greșit si practicat gresit.

„ În urma verificării de către UCVAP a procedurilor de achiziție public derulate în cadrul proiectelor finanțate prin Fonduri structurale, Axa 3 POS CCE, au fost identificate o serie de nereguli care au condus la anularea procedurilor.

Prin urmare, ca urmare a recomandărilor UCVAP, vă rugăm să aveți în vedere următoarele elemente, în caz contrar existând riscul anulării procedurii de achiziție publică sau aplicarea de corecții financiare:

1. Modalitatea de acordare a punctajului

Acordarea punctajului pentru fiecare dintre factorii de evaluare trebuie să se facă obiectiv, cu detalierea subcriteriilor de evaluare.

Trebuie evitate situațiile de genul:

a. Pentru sub-factorul „planul de management al proiectului” punctajul se acordă astfel: „punctajul se acordă în funcție de gradul de detaliu și de complexitate prezentat (minim, mediu, maxim); pentru minim=10 puncte, pentru mediu=15 puncte, pentru maxim=25 puncte”;

b. Pentru sub-factorul „respectarea legislației în vigoare privind…” punctajul se acordă astfel: „Se va puncta detalierea cerințelor de organizare (resurse umane, profile, roluri și responsabilități) ale beneficiarului pentru implementarea și operarea conformă cu legislația națională în vigoare privind …”

c. Pentru sub-factorul „Baza de date relațională trebuie sa ofere o facilitate pentru salvarea întregii baze de date” – se acordă punctajul dacă soluția răspunde la cerinta.

Astfel, trebuie eliminate situațiile în care sub-factorii de evaluare se punctează subiectiv și cele în care sub-factorul de evaluare se punctează cu numărul maxim de puncte dacă se îndeplinește condiția și cu 0 puncte neîndeplinirea lui. Factorii de evaluare care se încadrează în situația a doua ar fi trebuit să fie cerințe minime ale Caietului de Sarcini.

2. Informații privind capacitatea tehnică a ofertantului

Trebuie evitate situațiile care conduc la restricționarea participării operatorilor economici la procedura de achiziție publică.

Ex. de evitat:

a. Solicitarea respectării unor standarde (ex. AICC CMI, SCORM), fără mențiunea „sau echivalent”

b. Menționarea unor criterii restrictive și abuzive de genul:

“Experiență în managementul proiectelor IT finantate din fonduri europene, la beneficiari din domeniul guvernamental și/sau instituții ale statului – minim 3 proiecte. Se vor prezenta recomandari nominale din partea beneficiarului pentru manager-ul de proiect propus pentru fiecare proiect si copii dupa contracte din care sa reiasa valoarea si obiectul contractului.” Sau

“Ofertantul a finalizat in ultimii 3 ani, in calitate de contractor principal sau asociat, cel puțin 3 contracte de implementare de sisteme informatice, finantate din fonduri europene, la beneficiari din domeniul guvernamental și/sau instituții ale statului” sau

“Ofertantul a finalizat in ultimii 3 ani, in calitate de contractor principal sau asociat, cel puțin 3 contracte pentru proiecte similare desfasurate in administratia publica locala (Consilii Judetene sau Primarii de municipii/sector) – avand ca obiect cel putin 3 din cele 6 sub-sisteme componente ale ofertei, pentru fiecare dintre cele 3 contracte finalizate . Cel putin 2 dintre proiectele respective trebuie sa fie finantate din fonduri europene.” Sau

“Ofertantul a implementat in ultimii 3 ani, in calitate de contractor principal sau asociat, facilitati de plata electronica online pentru cel putin 3 clienti diferiti din administratia publica locala ”.

c. Impunerea unor criterii de calificare pentru eventualii sub-contractanți

3. Moneda în care trebuie prezentată oferta este LEI. Prețul contractului exprimat în Euro ar echivala cu o ajustare ulterioară a prețului (prin diferențe de curs valutar), avându-se în vedere ca fondurile nerambursabile accesate vor fi încasate în lei, conform Contractului de Finanțare și de asemenea bugetul instituției este în lei.

4. În modelul de Contract de Furnizare nu trebuie prevăzută posibilitatea cesionării obligațiilor asumate prin contract. Această clauză ar încălca principiile achizițiilor publice și ar conduce la modificarea ofertei inițiale și implicit la alterarea rezultatului procedurii de atribuire.

Pentru situațiile în care pe parcursul implementării proiectului se constată existența unor nereguli, se vor pot de către OIPSI/AM/Autoritatea de Audit/CE următoarele corecții financiare, după cum urmează:

4.4. Atitudinea firmelor față de licitațiile electronice ( SEAP)

Licitațiile electronice și-au făcut treptat loc în toate aspectele societății,fie că e vorba de comerț online fie că e vorba de domeniul achizițiilor publice, licitațiile electronice își lasă o amprentă profundă asupra societăți noastre.

Cetățeanul secolului XXI este deschis și avid să învețe, tot ce înseamnă nou , tot ce înseamnă tehnologie nou este repede însușită și folosită, achizițiile publice electronice si-au făcut simțită prezenta in societatea noastră încă de la primul pas de implementare ,azi devenind o componenta activa si in plina dezvoltare al achizițiilor publice.

Beneficiile treceri de la sistemul clasic de achiziții la sistemul electronic îl simțim si îl vedem în fiecare zi el traducându-se în economii din banul public ,economii care acum se îndreaptă spre alte sectoare ale societătii. Agenții economici de la zi la zii își desfășoara activitățile pe internet, de la activitățile de marketing si publicitate pana la prestări de servicii online sau de comerț electronic. Acest lucru se traduce în societatea noastră prin creștere economica.

Sectorul privat a fost primul participant din domeniul achizițiilor publice care a beneficiat din plin de implementarea sistemul de achiziții publica,deși la început au fost reticenți pe zi ce trece mai mulți agenți economici profita de licitațiile electronice datorita plusurilor pe care le aduc fata de vechiul sistem de achiziții.

Drept dovezi va cităm câteva testimoniale lăsa-te de agenții economice pe site-ul www.licitatia.ro, un portal care centralizează licitatii electronice.

”Testimoniale

Consideram ca site-ul www.licitatia. ro este corect, ușor de utilizat si accesat, performant si corespunde cerintelor utilizatorilor. Va dorim sa continuati in aceasta maniera spre satisfacerea clientilor D-voastra. Cu stima si multumiri,

SC D-LINE MEDICAL INTERNATIONAL SRL, Director General VIOLA DANIEL

www.licitatia.ro este din ce in ce mai complex, de aproximativ 3 ani reprezinta un mijloc de dezvoltare pentru afacerea noastra.

SC CELIN SRL, Asist.Manag. LAURA ANASON

,,Specialistii firmei Sc Ioana Srl s-au remarcat atat prin experienta si profesionalism, cat si printr-o deosebita seriozitate in abordarea serviciilor de monitorizare a licitatiilor publice. Avand in vedere toate elementele mai sus mentionate, acordam site-ului: Licitatia.ro calificativul ''foarte bine'' pentru performantele in executarea serviciilor si va recomandam tuturor celor interesati''.

BRD Sucursala Tulcea, Dr. Dorian Moraru

,,Prin prezenta va anuntam ca suntem multumiti de serviciile de monitorizare a licitatiilor publice oferite de firma SC Ioana SRL si apreciem promtitudinea si calitatea serviciilor oferite de site-ul: www.licitatia.ro.''

SC Centrul Medical CMA SRL, Admin. Chelu Roxana

,,Din perspectiva colaborarii pe care o avem cu Licitatia.ro, pot sa spun ca ii definesc trei caracteristici majore: dorinta reala de a ajuta clientul, de a se implica si de a satisface la nivel maximal cerintele clientilor, adaugand la acestea si profesionalismul si rapiditatea cu care lucreaza, iese un parteneriat de succes. Am fost foarte placut surprinsa de usurinta cu care se comunica cu ei, cat mai ales de rapiditatea executiei tuturor solicitarilor. Cu Licitatia.ro te simti ca cel mai important client al lor- si ii felicit ca reusesc sa transmita asta tuturor clientilor lor. Pentru o munca mai usoara recomand Licitatia.ro! ''

SC Alfa Vega SA, Dr. Marketing Mateian Rodica

,,Suntem abonati pe site-ul Licitatia.ro din 06.10.2010 si suntem multumiti pe deplin de serviciile oferire. Primim informatiile la timp, informatiile sunt totale, iar echipa Licitatia.ro este promta si sta mereu la dispozitia clientilor sai. Pentru a fi si dumneavoastra informati la timp de publicarea licitatiilor, noi va recomandam site-ul www.licitatia.ro.''

SC Timona SRL, Admin. Mihailescu Cristian

,,Mentionam ca suntem foarte multumiti de colaborarea cu specialistii site-ului www.licitatia.ro, care prin toata activitatea depusa pana în prezent, au dat dovada de competenta si de seriozitate. Recomandam si altor firme interesate sa apeleze cu încredere la serviciile oferite de firma SC Ioana SRL''

SC Criomec SA, Dr.Ing. Alexandru Serban

,,Serviciile de monitorizare a licitatiilor publice oferite de Sc Ioana Srl, satisfac pe deplin exigentele companiei Servelectro SRL. Seriozitatea, promptitudinea si profesionalismul angajatilor site-ului: www.licitatia.ro ne-au demonstrat ca aceasta societate dispune de managementul si experienta necesara pentru a activa cu succes în acest domeniu, fapt pentru care va recomandam si altor companii interesate.''

SC Servelectro SRL, Dr. Irimin Dragos

''Va declaram deschis ca suntem extrem de multumiti de colaborarea cu www.licitatia.ro si recomandam cu caldura calitatea serviciilor de monitorizare cat si profesionalismul acestei echipe.''

SC Radacini Motors SRL, Admin. Nicolae Virgil Sorescu

''Pe langa serviciile de monitorizare a licitatiilor publice de cea mai buna calitate oferite de site-ul: www.licitatia.ro, ne-am bucurat de asemenea de sprijinul si intelegerea lor ori de cate ori am avut nevoie. Ne face placere sa lucram cu echipa licitatia.ro, o echipa de profesioniști si speram într-o colaborare de lunga durata.''

SC Advanced Security Technologies SRL, Florin Cetina”

CONCLUZII

Literatura de specialitate în ceea ce privește achizițiile publice este extrem de vasta,deși la început achizițiile publice au fost privite ca o trecere fireasca de la metoda clasica de desfășurare a procesului de achiziții publice la noua metoda de folosire a achizițiilor publice ,de folosire a noi tehnologii ,în ultimi ani însa achizițiile publice s-au dovedit a fi o necesitate.

După cum am evidențiat problematica licitațiilor electronice este în continuare dezbatere ,domeniul fiind extrem de vast si avânt o vasta aplicație pe măsura ce este utilizata apar noi aspecte neexplorate înca.

Impactul licitațiilor electronice este unul puternic atât asupra cetățeanului cât si a statului.

Licitațiile electronice au un impact major în rândul nostru deoarece este activiataea ce permite implicarea întregii societăți.

Aceasta lucrare a studiat impactul licitațiilor electronice în achizițiile publice ,un singur segment din domeniul licitațiilor electronice,licitațiile electronice nerezumându-se numai la achizițiile publice.

Licitațiile electronice au permis trecerea la ceea ce azi numim comerț electronic,datorita accesului facil,licitațiile electronice s-au dovedit a fi mai mult o necesitate în secolul XXI, o necesitate pentru economie anilor 2000.

Achizițiile electronice reprezintă o etapa esențiala a reformei administrației publice,a tehnologizării si a presupus un proces greu si anevoios de informatizare a statului, principalul scop fiind facilitarea interacțiunii dintre cetățeni si instituțiile publice.

Implementarea licitațiilor publice în achizițiile publice a fost o etapa esențiala pentru simplificarea procedurilor birocratice a metodologiilor de lucru ,pentru îmbunătățirea calității serviciilor publice ,eficientizarea serviciilor publice la nivelul administrației publice centrale si locale.

Implementarea licitaților electronice a produs reduceri masive din cheltuielile banului public,deși impactul pozitiv pe termen scurt nu s-a văzut ,la început cetățeanul observând creșterea costurilor cu implementarea licitațiilor ,achiziționarea de tehnica instruirea de personal… etc.

Azi beneficiul implementării licitațiilor electronice în achizițiile publice se observa de la semestrul la semestru si nu numai a licitaților electronice a tot ceea ce înseamnă e-guvernare,trecerea la o guvernare clasica la una electronica,o guvernare care este mai aproape de cetatea.

Azi impactul pozitiv al licitațiilor electronice in ahcizițiile publice se observa prin combaterea corupției ,reducerea de cheltuieli si nu in ultimul rând îmbunatatirea capacitații administrative a instituțiilor publice.

Deși suntem la început licitațiile electronice au pătruns in societatea nostră de la femeia casnică care face cumpărături online pana la managerul general al unui trust care participa la o licitație pentru câștigarea unui concurs de soluții.

Totuși exista o mare posibilitate de dezvoltare cetățeanul ne fiind in procent de 100% utilizator si consumator de servicii electronice exista posibilitatea atragerii agentului economic si a cetătenului de rând spre utilizarea serviciilor electronice.

In vederea atragerii de noi consumatori de noi utilizatori din societatea nostră guvernul ar putea sa dezvolte anumite mecanisme si proceduri de promovare a acestor servicii în rândul agenților economici si a cetățenilor reticenți în pana în ziua de azi.

O campanie de publicitatea strategica, desfășurare de conferințe, simpozioane sau cursuri în vederea promovării participării agenților economici la licitațiile electronice ori în vederea atragerii cetățeanului în folosirea serviciilor electronice ar trebui dezvoltate.

Consideram ca acest domeniul nu este dezvoltata si exploata la maximul de posibilitatea,sunt anumite aspecte ale serviciile electroncie publice care nu sunt exploatate la capacitate maxima si autoritatile publice nu întreprind încă nici un demers în acest sens.

BIBLIOGRAFIE

Dumitru A. P. Florescu, Lucica Coman, Achizitii publice. Reglementare, atribuire, audit financiar, jurisprudenta, Editura Universul Juridic, Bucuresti , 2013

Ștefanescu, Violeta. Achizițiile publice în Romania. Aspecte concrete. Probleme uzuale. Solutii practice, editura C.H. Beck, Bucuresti , 2013

Sova, Dan. Legislatia achizitiilor publice, editura C.H. Beck, Bucuresti , 2013

eLicitatie – Manual utilizare: Autoritate contractanta

eLicitatie – Manual utilizare: Ofertant

Vasilache Dan, Guvernarea Electronică, O introducere, Editura Casa Cărții, Bucuresti, 2007

http://www.fonduri-ue.ro

http://www.anfp.gov.ro/

http://www.licitatia.ro/

https://www.e-licitatie.ro/

http://www.anrmap.ro/

http://www.e-guvernare.ro/

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006

http://www.e-guvernare.ro/

http://biblioteca-digitala-online.blogspot.ro/2013/01/guvernarea-electronica.html

BIBLIOGRAFIE

Dumitru A. P. Florescu, Lucica Coman, Achizitii publice. Reglementare, atribuire, audit financiar, jurisprudenta, Editura Universul Juridic, Bucuresti , 2013

Ștefanescu, Violeta. Achizițiile publice în Romania. Aspecte concrete. Probleme uzuale. Solutii practice, editura C.H. Beck, Bucuresti , 2013

Sova, Dan. Legislatia achizitiilor publice, editura C.H. Beck, Bucuresti , 2013

eLicitatie – Manual utilizare: Autoritate contractanta

eLicitatie – Manual utilizare: Ofertant

Vasilache Dan, Guvernarea Electronică, O introducere, Editura Casa Cărții, Bucuresti, 2007

http://www.fonduri-ue.ro

http://www.anfp.gov.ro/

http://www.licitatia.ro/

https://www.e-licitatie.ro/

http://www.anrmap.ro/

http://www.e-guvernare.ro/

ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006

http://www.e-guvernare.ro/

http://biblioteca-digitala-online.blogspot.ro/2013/01/guvernarea-electronica.html

Similar Posts