Finantarea Investitiilor DIN Administratia Publica Locala Comuna Nuseni 2010 2014

FINANȚAREA INVESTIȚIILOR DIN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ LOCALĂ

-COMUNA NUȘENI 2010-2014-

CUPRINS

Introducere

1.1.Definiții și concepte

1.2. Administrația publică locală

1.3. Principiile de funcționare ale administrației publice locale

Capitolul II. Finanțele publice și surse de finanțare a investițiilor

2.1. Definiții și concepte

2.2 Prezentarea conceptului

2.3 Diferențele dintre organizațiile publice și cele private din perspectiva investițiilor

2.4 Tipuri de investiții publice

Capitolul III. Investițiile publice

3.1 Surse de finanțare a investițiilor publice

3.2 Avantaje și dezavantaje ale diferitelor surse de finanțare

3.3 Fondurile structurale

3.4 Programele de dezvoltare ale Uniunii Europene

Metodologia cercetării

Capitolul IV: Analiza investițiilor facute de Primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014

– Buget de stat

– Împrumuturi

2.2 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2011

– Buget local

– Buget de stat

– Fond rulment

– Împrumuturi

– Fonduri externe nerambursabile

2.1 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2012

– Buget de stat

– Împrumuturi

2.4 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2013

– Buget de stat

-Fonduri externe nerambursabile

2.5 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2014

– Buget local

– Buget de stat

– Fond rulment

– Împrumuturi

-Fonduri externe nerambursabile

IV. Concluzii și recomandări

Bibliografie:

Introducere

Scopul acestei lucrări este de a evidenția care au fost investițiile realizate în comuna Nușeni în perioada 2010-2014, care au fost sursele de finanțare a acestora precum și gradul de mulțumire al cetățenilor comunei vis-a-vis de modul de prioritizare și realizare propriu-zisă a investițiilor.

Din punctul meu de vedere, investițiile reprezintă un subiect de maxim interes pentru autoritățile publice locale, deoarece acestea desfășoară proiecte de dezvoltare pe termen, mediu și lung, iar în momentul în care știu care sunt domeniile care necesită finanțare este mult mai ușor să răspundă nevoilor cetățenilor.

Consider că sursa de finanțare a investiților publice este la fel de importantă ca și investiția în sine, deoarece în funcție de locul de proveniență al fondurilor se pot identifica care domenii pot fi finanțate, care va fi anvergura investițiilor, precum și potențialele obstacolele care pot să apară pe parcursul derulării investiției. În acest fel, administrațiile publice locale care aleg să își finanțeze invesțiile prin creditare bancară, pot sa ducă la o creștere a presiunii fiscale pentru generațiile viitoare, fapt care ar putea conduce la inechitate socială. Prin alegerea unei surse de finanțare care nu presupune exercitarea unei presiuni fiscale asupra cetățenilor, investițiile administrației publice locale pot sa conducă la progres economic, ceea ce reprezintă un lucru pozitiv.După întegrarea în Uniunea Europeană, România precum și celelalte state membre beneficiază de posibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile prin diferite mecanisme de asistență financiară, menită să ducă la progres economic și social pe plan local și național.

În partea practică a acestei lucrări voi analiza diferitele proiecte de investiții derulate de primăria comunei Nușeni, sursa lor de finanțare, resursele utilizate și impactul pe care acestea l-au avut asupra cetățenilor din acea comunitate.

Obiectivele cercetării sunt identificarea principalelor investiții, analiza gradului de mulțumire a cetățenilor privind investițiile publice derulate de Primăria comunei Nușeni precum și analizarea surselor de finanțare utilizate.

În vederea atingerii obiectivelor stabilite, am realizat lucrarea pornind de la următoarele ipoteze:

1. Gradul de mulțumire al cetățenilor este influentat de domeniul în care se investește.

2.Nivelul de studii al respondenților influențează opinia acestora cu privire la prioritizarea investtiilor.

3. Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de modul de cheltuire al banilor publici.

4.Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei.

I)Administrația publică

1.1.Definiții și concepte

Termenul de administrație poate fi utilizat cu dublu sens, odată referindu-ne la modul de administrare a sarcinilor din mediul public, iar pe de cealaltă parte putem vorbi despre administrație ca fiind totalitatea autorităților care duc la îndeplinire sarcinile administrative curente. (Ionescu, 2001, p. 9)

Conceptul de administrație publică este foarte complex și nu poate fi explicat printr-o singură definiție care să cuprindă toate elementele constitutive a acestuia.Una dintre cele mai utilizate definiții ale administrației publice este cea publicată de Corson si Harris, care susțin că “administrația publică este componenta executivă a statului, mijloacele prin care scopurile și obiectivele statului sunt puse în practică”(Corson, Harris, 1969, pp. 142-143). Cu alte cuvinte, prin intermediul administrației publice, statul își fixează și reușește să-și atingă obiectivele propuse cu ajutorul unor instrumente spcifice.

Un alt punct de vedere care face referire la administrația publică îl regăsim în definiția lui Felix A. Nigro care considera că ”administrația publică este un efort concentrat de grup într-un context public care acoperă toate cele trei ramuri ale puterii în stat: executivă, legislativă, judiciară”. (Nigro, 1988)Astfel putem afirma că administrația publică reprezintăun element fundamental al statului, fiind considerată un punct de referințăîn momentul în care vorbim despre stat.

O altă definiție relevantă în acest sens presupune că ”administrația publică înseamnă producerea de bunuri și servicii care să satisfacă nevoile cetățenilor consumatori” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 11 apud M. și G. Dimock, Fox, 1983). Din acest punct de vedere, administrația publică reprezintă ”motorul” cu ajutorul căruia sunt soluționate în mod regulat și continuu problemele societății. Administrația publică intervine și soluționează acele probleme și nevoi care nu prezintă niciun fel de interes pentru domeniul privat, deoarece rezolvarea acestora nu ar genera profit. Astfel spus, în linii mari, scopul principal al administrației publice este satisfacerea binelui general.

În urma definițiilor enunțate mai sus, putem sumariza următoarele elemente reprezentative ale administrației publice: ”1. Ramura executivă a guvernământului (sau puterea executivă); 2. Instrumentul de implementare a politicilor publice; 3. ”Întreprinderea” care produce bunuri și servicii publice; 4. Legătura dintre puterile statului; 5. Răspunsul instituțional la oricare dintre problemele statului și ale cetățenilor; 6. Garantul unei ordini sociale legitime și legiferate; 7. Este o zonă tampon între multitudinile de interese pivate ale indivizilor și grupurilor” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p.13).Așadar administrația publică îndeplinește mai multe roluri care o fac indispensabilă bunului mers al societății actuale.

1.2. Administrația publică locală

Administrația publică după criteriul teritorial se împarte în două mari categorii: administrația publică centrală sau de stat (Parlamentul care este organul reprezentativ al poporului, Președintele, Guvernul și Înalta Curte de Casație și Justiție) și administrația publică locală.

În continuarea lucrării o să mă axez pe prezentarea elementelor componente ale administrației publice de la nivel local.În țara noastră, administrația publică locală este divizată în două părți: administrația de la nivel județean și cea de la nivel local.

Administrația publică de la nivel județean este alcătuită din instituția prefectului și din Consiliul județean, în timp ce administrația publică locală cuprinde primarul, Consiliul local și serviciile publice care se află în subordinea Consiliului local.

Este important de precizat faptul că fiecare unitate administrativ teritorială își desfășoară activitatea în condiții de autonomie locală și ”nu există raporturi de supra și subordonare între unitățile administrativ teritoriale de la nivel local”(Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 55).

Consiliul local are rolul de a lua inițiativa și de a hotărî conform legii în privința rezolvării problemelor de interes local.”Acesta este compus din consilieri aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite de Legea privind alegerile locale. Consilierii sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, numarul membrilor fiecărui consiliu local fiind stabilit prin ordin al prefectului, în funcție de populația comunei sau a orașului.

Consiliul local exercită următoarele atribuții:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al primarului, ale

instituților și serviciilor publice de interes local și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes local;

Atribuții privind dezvoltarea economico-socială și de mediu a comunei, orașului sau

municipiului;

Atribuții privind administrarea domeniului public și privat al comunei, orașului sau

municipiului;

Atribuții privind gestionarea serviciilor furnizate către cetățeni;

Atribuții privind cooperarea interinstitutionala pe plan intern și extern” (Mora, Țiclău,

Balica, 2012, p. 57).

Cea de-a doua parte componentă a administrației publice locale este reprezentată de primar, care asemenea consilierilor locali este ales prin vot direct,universal, egal, secret și liber exprimat, iar mandatul acestuia este de 4 ani. Primarul îndeplinește o funcție de autoritate publică, fiind totodată șeful administrației publice locale și al propriului său aprat de specialitate.

”În cadrul administrației publice locale, primarul are două tipuri de atribuții:

Atribuții ca reprezentant al statului în teritoriu,îndeplinește funcția de ofițer de stare

civilă și de autoritate tutelară; asigură funcționarea serviciilor publice locale de profil și este responsabil de organizarea și desfășurarea alegerilor, referendumului și a recensământului.

Atribuțiica autoritate administrativă locală, întocmeste proiectul de buget local, acesta

este ordonatorul principal de credite, conduce serviciile publice locale, exercită conducerea administrației publice de specialitate etc.”(Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 57).

În ceea ce privește admnistrația publică de la nivel județean, aceasta este reprezentată prin Consiliul Județean și Președintele Consiliului Județean.” Principalul rol al Consiliului Județean este de coordonare a activității consiliilor comunale, orașenești și municipale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean (Legea 215/2001, reactualizată). Consiliul Județean îndeplinește următoarele categorii de atribuții:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al

Consiliului Județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean.

Atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului.

Atribuții privind gestionarea patrimoniului județului.

Atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine.

Atribuții privind cooperarea interinstituțională.

Alte atribuții prevăzute de lege.

Aparatul de specialitate al Consiliului Județean este subordonat președintelui acestuia. Președintele consiliului județean îndeplinește conform art. 104 din Legea 215/2001 (republicată și actualizată),următoarele categorii principale de atribuții:

Atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean.

Atribuții privind relația cu consiliul județean.

Atribuții privind bugetul propriu al județului.

Atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile publice.

Atribuții privind seomunale, orașenești și municipale în vederea realizării serviciilor publice de interes județean (Legea 215/2001, reactualizată). Consiliul Județean îndeplinește următoarele categorii de atribuții:

Atribuții privind organizarea și funcționarea aparatului de specialitate al

Consiliului Județean, ale instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și ale societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean.

Atribuții privind dezvoltarea economico-socială a județului.

Atribuții privind gestionarea patrimoniului județului.

Atribuții privind gestionarea serviciilor publice din subordine.

Atribuții privind cooperarea interinstituțională.

Alte atribuții prevăzute de lege.

Aparatul de specialitate al Consiliului Județean este subordonat președintelui acestuia. Președintele consiliului județean îndeplinește conform art. 104 din Legea 215/2001 (republicată și actualizată),următoarele categorii principale de atribuții:

Atribuții privind funcționarea aparatului de specialitate al consiliului județean, a instituțiilor și serviciilor publice de interes județean și a societăților comerciale și regiilor autonome de interes județean.

Atribuții privind relația cu consiliul județean.

Atribuții privind bugetul propriu al județului.

Atribuții privind relația cu alte autorități ale administrației publice locale și serviciile publice.

Atribuții privind serviciile publice de interes județean.

Alte atribuții prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul județean.”(Mora, Țiclău, Balica, 2012, pp. 57-58)

”Prefectul, potrivit Constituției este reprezentantul Guvernului la nivelul local, fiind numit de Guvern la propunerea Ministerului Administrației și Internelor. Acesta are rolul de a veghea asupra legalității activității autorităților administrației publice locale și a duce la îndeplinire politica Guvernului pe plan local. Prin activitatea de verificare a legalității actelor administrative ale autorităților publice locale putem înțelege că orice act administrativ adoptat de autoritățile locale este analizat pentru a vedea dacă acesta respecta sau nu legislația națională. Daca nu respectă, el solicită autorității emitente să revizuiască actul astfel încât să nu mai violeze legea. Dacă autoritatea refuză să se conformeze, prefectul poate ataca actul în instanță cu alte cuvinte contencios administrativ, astfel actul atacat fiind suspendat de drept, ne mai producând efecte juridice. Prefectul verifică doar legalitatea actelor administrative nu și oportunitatea acestora, limitarea controlului doar la aspecte de legalitate se datorează faptului ca între prefect și alte autorități ale administratiei publice locale nu există raporturi de subordonare.

Din anul 2006 funcția prefectului este apolitică, prefectul trecând în categoria înalților funcționari publici.” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, pp. 59-60)

1.3. Principiile de funcționare ale administrației publice locale

Administrația publică din România este reglementată de Constituție și de Legea 215/2001 a administrației publice locale. În baza acestora sunt formulate principiile administrației publice, care reprezintă structura de baza a întregii activități din sfera administrativă.

Unul dintre principiile de bază ale administrației publice locale este Descentralizarea care conform Legii descentralizării administrative financiare (Legea-cadru nr.195/2006, art.2, lit.l) este definită ca fiind “transferul de competență nistrativă  și financiară de la nivelul administrației publice centrale la nivelul administrației publice locale sau către sectorul privat.” Cu alte cuvinte, conform acestui principiu autoritățile locale beneficiază de o libertate mai mare în ceea ce privește gradul de competență administrativă și financiară.

Un alt principiu la fel de important și în strânsă legătură cu principiul descentralizării este cel al Autonomiei locale. În conținutul acestuia, se stipulează clar faptul că autonomia locală este doar de natură administrativă și financiară.Prin intermediul acestui principiu, unitățile administrativ teritoriale au dreptul, dar și obligația de a-și gestiona după bunul plac resursele și activitatea. Acest principiu este considerat ca fiind unul extrem de important, datorită faptului că fiecare unitate administrativ teritorială își cunoaște propriile nevoi precum și modalitățile optime de soluționare a acestora.

Cel de-al treilea principiu este cel al Deconcentrării serviciilor publice locale, care este reprezentat prin “redistribuirea de competențe administrative și financiare de către ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale către propriile structuri de specialitate din teritoriu”(Legea 195/2006, art.2, lit. j). Putem observa o diferență între principiul deconcentrării și principiul descentralizării, în timp ce deconcentrarea este ”o altă formă de centralizare, prin care autoritățile puterii centrale își desfășoară activitatea în teritoriu” (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 55), descentralizarea se află la polul opus.

Principiul eligibilității autorităților administrației publice locale presupune alegerea în mod direct sau indirect, prin respectarea democrației reprezentative care se află în conformitate cu legislația aflată în vigoare. În țara noastră legislația prevede alegerea directă a membrilor Consiliului local și județean, Președintele Consiliului Județean și Primarul. (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 56)

Principiul legalității face referire la respectarea Constituției și a legilor în activitatea administrației publice și implicit în îndeplinirea obiectivelor acestor instituții publice. Acest principiu are o importanță majoră, deoarece reprezintă o regulă de bază pentru o bună funcționare a oricărei societăți.

Cel din urmă principiu este cel al Consultării cetățenilor cu privire la problemele de interes local. Așa cum îi spune și numele, este vorba despre consultarea și luarea în calcul a opiniei publice în cazul problemelor care îi afectează în mod direct. Totodată prin respectarea acestui principiu se urmărește creșterea transparenței administrative și nu în ultimul rând integrarea cetățenilor în procesul de luare a deciziilor. (Mora, Țiclău, Balica, 2012, p. 55-56)

Așadar, administrația publică, prin intermediul principiilor pe care le-am analizat mai sus, încearcă să creeze un cadru favorabil colaborării dintre instituțiile publice și cetățeni, îmbunătățind gradul de transparență din cadrul procesului decizional. Un instrument cu ajutorul căruia administrațiile publice locale reușesc să răspundă nevoilor crescânde ale comunității îl reprezintă investițiile publice. Prin intermediul investițiilor publice, instituțiile abilitate pot să-și îndeplinească cu succes atribuțiile care le revin în urma ocupării funcției.

În contextul actual, autoritățile publice încearcă să utilizeze într-un mod cât mai rațional și eficient resursele limitate de care dispun, în vederea oferirii de bunuri și servicii de calitate și la standarde cât mai înalte. Astfel că investițiile reprezintă factorul cheie pentru îndeplinirea acestor obiective, care în lipsa unor resurse suficiente nu ar putea fi îndeplinite.

Capitolul II. Finanțele publice și surse de finanțare a investițiilor

2.1. Definiții și concepte

Conceputul de finanțe este unul adesea utilizat în vorbirea curentă, dar nu neapărat cu sensul său de bază. O definiție care relevă sensul propriu al acestui cuvânt este cea oferită de Constantin Tulai, care afirmă că ”finanțele reprezintă operațiile bănești ce intervin între participanții la formarea și repartizarea fondurilor bănești destinate susținerii acțiunilor publice și afacerilor private”. (Tulai, 2007, p. 13) Cu alte cuvinte, finanțele nu reprezintă nimic altceva decât un ansamblu de structuri și instrumente financiare, cu ajutorul cărora sunt luate deciziile în cadrul instituției și se realizează atingerea obiectivelor propuse.

În momentul în care vorbim despre finanțe este imperios necesar să facem o deosebire, acestea fiind împărțite în două mari categorii: finanțe publice și finanțe private. În timp ce finanțele publice aparțin statului (resursele, împrumuturile și datoriile acestuia), finanțele private au cu totul și cu totul o altă semnificație (societăți de asigurare, bănci, creanțe de încasat și obligații de plată etc.). (Văcărel (coord.) et al, 2006, p.30) Diferența dintre cele două categorii de finanțe apare în momentul în care sunt stabilite obiectivele, mai exact, în ceea ce privește finanțele publice vorbim despre încurajarea și sprijinirea acțiunilor care vizează mediul public și satisfacerea interesului general, în timp ce finanțele private sunt orientate spre generarea de profit și spre asigurarea resurselor financiare ale organizațiilor private.

O definiție a finanțelor publice, care din punctul meu de vedere este reprezentativă a fost dezvoltată de Lăzărescu(2000, p.31), în viziunea căruia finanțele “sunt chemate să asigure gestiunea financiară a economiei publice, atât în ceea ce privește finanțarea propriu-zisă a acesteia, cât și din punctul de vedere al înfăptuirii echilibrului bugetar și al trezoreriei.”Astfel finanțele publice reprezintă metode de gestionare și ”manipulare” în încercarea de a se respecta principiul echilibrului bugetar.

Așadar în momentul în care vorbim despre finanțe în asamblul lor, ne gândim de regulă la bani și la modul în care aceștia sunt gestionați.

În continuare am ales să prezint pe scurt conceptul de finanțare, care este parte integrantă a finanțelor publice, fiind un procesfoarte important în cadrul decizional al instituțiilor publice. În momentul în care această parte lipsește, este dificil, dacă nu aproape imposibil să vorbim despre realizarea propriu-zisă a investițiilor. Prin urmare, putem afirma că resursele financiare sunt vitale pentru susținerea sectorului public, deoarece acestea ajuta la ”îmbunătățirea relației dintre cetățeni și autorități prin creșterea numărului de bunuri și servicii acordate cetățenilor, precum și pentru a ușura procesul de integrare socială și politică”. (Balogh M., 2011-2012, p.56)

În concluzie, putem afirma că resursele financiare, indiferent că vorbim de mediul public sau privat, reprezintă ”materia de bază” pentru a putea începe, desfășura și finaliza o investiție, indiferent de tipul acesteia. Finanțarea reprezintă așadar, procesul prin care sunt alocate resurse financiare pentru diverse proiecte de investiții sau pentru asigurarea capitalului financiar, în mediul privat.

2.2 Prezentarea conceptului

Investițiile reprezintă proiecte cu ajutorul cărora instituțiile publice reușesc să satisfacă anumite nevoi ale cumunității.

Conform definiției oferite de Macarie, ”investițiile reprezintă acele ajutoare financiare pe care statul le efectuează pentru dezvoltarea sectorului public și a altor sectoare având ca obieciv principal satisfacerea interesului general” (Macarie, 2013, p.38) Astfel observăm că în general investițiile publice sunt realizate pentru dezvoltarea și creșterea nivelului de trai al cetățenilor prin politicile publice efectuate de administrația publică.

În opinia altui autor, investițiile publice sunt definite ca și “fonduri alocate de către autoritățile de la nivelul administrativ central sau local pentru atingerea obiectivelor ori nevoilor de interes general dintr-o anumită unitate administrativă” (Grigorescu, 2009, pag.61). Investițiile publice au deci ca scop asigurarea dezvoltării societății în general, în ansamblul său, având un impact asupra tuturor ramurilor economice și sociale.

În concluzie, observăm că nu există o definiție general validă care să trateze investițiile și că pot să existe mai multe moduri de interpretare a unui anumit concept, iar acest lucru depinde din ce perspectivă privim problema. În esență, investițiile nu reprezintă altceva, decât o cheltuială pe care administrația publică dintr-o unitate administrativ teritorială și-o asumă, în scopul de a soluționa anumite nevoi ale cetățenilor sau de a genera resurse pe viitor.

2.3 Diferențele dintre organizațiile publice și cele private din perspectiva investițiilor

În sectorul public, investițiile joacă un rol primordial, reprezentând principalul mijloc de a răspunde la problemele socio-economice care apar în societate. Prin intermediul investițiilor publice, se asigură o mai bună relație a administrației cu cetățenii, prin procesul de furnizare a unor bunuri și servicii publice de calitate, dar nu în ultimul rând se încearcă și stimularea diverselor arii ale economiei în funcție de problemele economice cu care se confruntă cetățenii. Aceste investiții depind în principal de resursele financiare pe care administrația publică le are la dispoziție la momentul respectiv.

Investițiile publice reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pe care administrația le are la dispoziție, pentru a rezolva anumite probleme cu care comunitatea se confruntă, însă acestea se pot utiliza și pentru a genera noi surse de venit.

Diferența dintre investițiile publice și cele private apare în momentul în care acestea sunt puse în aplicare, dar acestea diferă și din punct de vedere al scopului pe care îl urmăresc. Așa cum menționam și într-un alt subcapitol, investițiile publice, urmăresc satisfacerea interesului general, în timp ce investițiile private urmăresc creșterea și maximizarea profitului. Investițiile publice sunt atent reglementate prin Legea Finanțelor Publice, în timp ce în domeniul privat nu este nevoie de nicio reglementare specială care să constrângă modul de gestionare a resurselor și domeniul investițional.

Fără nicio îndoială există exemple ilustrative care dovedesc că investițiile publice de capital, sau de susținere a productivității, creșterii economice, au un impact de cele mai multe ori pozitiv, diminuând sărăcia și crescând calitatea vieții.

Așadar, există mai multe particularități ale investițiilor atât din domeniul public cât și din domeniul privat, însă în general investițiile presupun același proces. Consider că în ceea ce privește investițiile publice, acestea ar trebui să fie utile și oportune, iar personalul care se ocupă cu desfășurarea acestora ar trebui să dețină un nivel de pregătire profesională corespunzător.

Tipuri de investiții publice

Există mai multe categorii de clasificări a investițiilor publice, în funcție de perspectiva din care privim investiția, astfel că din punct de vedere al duratei de implementare a acesteia avem investiții pe termen scurt, investiții pe termen mediu și lung.

O altă clasificare a investițiilor poate fi făcută din punct de vedere al beneficiarilor, iar în acest caz vorbim despre investiții la nivel național și investiții la nivel local.

Foarte frecvent se utilizează clasificarea investițiilor în funcție de tipul capitalului pe care aceasta îl generează, iar conform acestei clasificări avem următoarele categorii de investiții: investiții publice în domeniul infrastructurii; investiții publice în cercetare-dezvoltare (dezvoltarea capitalului uman); investiții în dezvoltarea resurselor umane; investiții publice în protejarea mediului înconjurător. (Finanțe Publice – Tipologia investițiilor publice, 2012, Document intern)

În concluzie investițiile reprezintă un subiect de maxim interes indiferent de domeniul în care acestea sunt implementate (public sau privat). Prin intermediul investițiilor, economia este menținută într-un oarecare echilibru, deoarece acestea reprezintă mecanismul prin care domeniile societății sunt stimulate spre o mai bună funcționare.

Capitolul III. Investițiile publice

3.1 Surse de finanțare a investițiilor publice

În funcție de sursa de proveniență a fondurilor, putem realiza o clasificare a finanțării investițiilor publice, iar astfel putem distinge următoarele categorii de surse: surse din interiorul țării care sunt reprezentate de fondurile proprii ale instituțiilor, emitere de acțiuni, credite bancare pe termen lung, termen mediu sau alocații (subvenții) de la buget și surse din exteriorul țării care apar sub forma împrumuturilor bancare sau a investițiilor directe de capital (Macarie, 2013, p.46).

După o altă clasificare, sursele de finanțare pot proveni din: surse proprii care rezultă din exploatarea capitalului propriu sau din autofinanțare și surse atrase, cum sunt creditele sau împrumuturile, subvențiile sau colaborările cu alți parteneri(Vasilescu, I., Românu, I.,2003, p.57).

Așadar putem observa că sursele de finanțare a administrației publice pot fi diverse, în funcție de modul de proveniență al fondurilor și de anvergura proiectului de pe care intenționăm

să-l finanțăm.

Resursele financiare deținute de administrația publică reprezintă totalitatea mijloacelor bănești aflate la dispoziția statului în vederea îndeplinirii obiectivelor și funcțiilor sale. Mobilizarea și gestionarea resurselor financiare publice se face prin intermediul unui sistem de bugete care cuprinde: bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetul instituțiilor publice precum și bugetele locale (Văcărel (coord) et al., 2006, p. 520).

Putem structura resursele financiare publice după conținutul economic al acestora, iar astfel rezultă următoarele componente: impozite, taxe și contribuții. Acestea au un caracter obligatoriu, reprezentând cu preponderență cea mai însemnată parte a resurselor financiare publice. O altă clasificare include resursele publice ale bugetului central și resursele bugetelor publice locale. În bugetul general consolidat intră: impozitele, taxele, venituri nefiscale și veniturile de capital. Resursele bugetelor locale sunt formate din: impozite, taxe, venituri nefiscale cu caracter local, cote și sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, cote adiționale la unele venituri ale bugetului de stat, transferuri cu destinație specială de la bugetul de stat.

O ultima clasificare a resurselor financiare publice o putem face pe baza criteriului de proveniență, aceasta având două laturi, și anume: resursele externe care provin din împrumuturile de stat externe, transferurile externe și ajutoarele nerambursabile, în timp ce resursele interne includ toate celelalte categorii de resurse (impozitele, taxele, venituri nefiscale si veniturile de capital) (Macarie, 2013, p.46).

3.2 Avantaje și dezavantaje ale diferitelor surse de finanțare

În funcție de sursa de finanțare pentru care se optează există atât avantaje cât și dezavantaje în ceea ce privește finanțarea propriu-zisă:

Dacă vorbim despre sursele interne de finanțare, acestea au următoarele avantaje:

În cazul finanțării din surse proprii, principalul avantaj este libertarea și controlul total asupra resurselor, spre deosebire de creditare sau fondurile nerambursabile, care presupun o birocrație excesivă, anumite condiții pentru folosirea banilor și control foarte strict. Un alt avantaj este faptul că proiectul poate fi implementat în orice moment, iar în cazul unui posibil eșec al proiectului, autoritățile unității administrativ teritoriale nu mai sunt nevoite să suporte anumite cheltuieli suplimentare generate de dobânda aferentă creditului sau anumite penalități impuse de finanțator (în cazul fondurilor nerambursabile). Astfel în cazul în care fondurile proprii nu mai sunt îndeajuns pentru finanțarea proiectelor aflate în derulare, instituțiile publice au avantajul de a obține mult mai ușor un credit bancar.

Dezavantajul acestei surse de finanțare este faptul că de cele mai multe ori, resursele sunt

insuficiente pentru implementarea proiectelor, deoarece orice proiect de investiție poate genera pe durata desfășurării acestuia, costuri suplimentare care se datorează inflației. Totodată un dezavantaj al acestei surse apare datorită repartizării neuniforme a cheltuielilor de capital de la un al la altul.

În ceea ce privește sursele de finanțare externe, putem discuta despre credit și surse nerambursabile.

În cazul creditului bancar, avantajul este finanțarea rapidă atunci când sursele proprii sunt insuficiente, iar autoritățile publice pot să-și desfășoare cu succes obiectivele prestabilite, însă este și dezavantajos, deoarece pe lângă dobânda aferentă creditului există dificultăți în contractarea creditelor și pot să apară obligații suplimentare care conduc la o presiune fiscale pe umerii generațiilor viitoare. Un alt dezavantaj îl reprezintă faptul că periodic trebuie achitate ratele stabilite în momentul contractării creditelor, iar uneori instituția publică ar putea să nu-și poată îndeplini obligațiile.

Fondurile nerambursabile (subvenții guvernamentale, programe de finanțare nerambursabilă publică sau privată), pot să pară foarte atractive deoarece așa cum sunt prezentate și în literatura de specialitate acestea sunt considerate ”bani gratuiți”. Această sintagmă este însă doar în teorie, deoarece odată ce se obține o finanțare nerambursabilă, birocrația este excesivă și controlul extrem de strict, realizat de către Curtea de Conturi. Un avantaj al acestei forme de finanțare este posibilitatea de a finanța investiții de mare anvergură, fără a se utiliza resurse proprii sau credite bancare, însă este necesar ca beneficiarul să contribuie și el cu un procent din investiție. O serie de dezavantaje care apar atunci când se optează pentru o sursă nerambursabilă este implementarea greoaie, durata de finalizare a proiectului se poate întinde pe o perioadă îndelungată de timp, iar în momentul în care nu s-a mai beneficiat de o finanțare nerambursabilă, incertitudinea obținerii finanțării este mare.

3.3 Fondurile structurale

Administrația publică locală a unei unități administrativ teritoriale este direct responsabilă de dezvoltarea și bunăstarea respectivei comunități. Fondurile externe reprezintă de cele mai multe ori o soluție pentru a reuși să modernizăm și să dezvoltăm o anumită comunitate, iar de cele mai multe ori acestea reprezintă principala sursă de finanțare.

Fondurile europene reprezintă o soluție viabilă în condițiile în care administrația publică locală nu deține resursele necesare pentru a demara proiecte de anvergură mare. Totodată fondurile structurale și de coeziune reprezintă instrumente financiare prin intermediul cărora, Uniunea Europeană încearcă să reducă pe cât posibil lipsa de armonie dintre elementele economice și sociale între regiuni, având ca obiectiv realizarea coeziunii economice și sociale.

Normele după care se acordă finanțarea sunt destul de stricte pentru ca finanțatorul să se poată asigura că fondurile sunt cheltuite în mod corect, evitându-se în acest fel cheltuirea inoportună și utilizarea resurselor în alte scopuri decât cele pentru care au fost aprobate.

Creșterea capacității de absorbție a fondurilor de investiție este strict legată de capacitatea României și a administrației publice locale de a pregăti și iniția proiecte de investiții publice, precum și de a le implementa. Modul în care statul român a reușit să ofere condițiile necesare pentru accesarea acestor fonduri se reflectă în fluxul banilor europeni și capacitatea de absorbție a fondurilor din partea instituțiilor românești.

Pentru a crește capacitatea de absorbție a fondurilor structurale a statelor membre, Uniunea Europeană și-a crescut flexibilitatea in ceea ce privesc criteriile de eligibilitate dar si creșterea ratei maxime de co-finanțare din fonduri structurale europene de la 80% la 85%

(Georgescu, 2009,p.16).

Metoda de alocare a fondurilor europene a introdus un nou concept și anume capacitatea de absorbție, care limitează transferul de fonduri la un maxim de 4% din PIB-ul unei țări. Capacitatea de absorbție este limită de competența fiecărui stat membru de a cheltui de manieră eficientă fondurile oferite.

Din păcate, România are o rată de absorbție a fondurilor europene destul de scăzută, iar acest lucru s-ar putea datora și faptului că avem un nivel insuficient de pregătire și calificare pentru personalul din administrație și din organismele intermediare. Pe lângă aceasta există și o implicare scăzută din partea autorităților publice pentru cei care ar putea să beneficieze de proiectele respective, iar în aceeași măsură putem vorbi despre apariția unor întârzieri în elaborarea proiectelor și cultura este redusă în ceea ce privește managementul proiectelor.

Consider că pentru a reuși să ne redresăm economia și să continuăm să ne dezvoltăm ca și societate, administrația publică ar trebui să acorde mai multă importanță absorbției de fonduri europene și să elaboreze proiecte de investiții pentru a atrage cât mai multe resurse. În acest sens cred că un efect pozitiv ar putea avea: angajarea de personal competent și creșterea numărului de cursuri pentru funcționarii publici competenți, creșterea controlului asupra modului de cheltuire a fondurilor precum și reducerea birocrației. De asemenea sunt de părere că existența unor comisii de evaluare a proiectelor europene ar fi un lucru extrem de benefic în contextul în care fondurile europene sunt considerate în mod eronat o sursă inepuizabilă de ”bani gratuiți”, iar destinația lor este redirecționată în funcție de anumite interese.

Așadar, absorbția de fonduri europene nerambursabile este crucială în contextul în care România trebuie să continue să se dezvolte pentru a reuși să atingă targetul impus de Uniunea Europeană în ceea ce privește atât dezvoltarea economică cât și cea socială. În aceste condiții, fondurile structurale reprezintă soluția ideală, deoarece fondurile interne de care dispunem sunt limitate.

3.4 Programele de dezvoltare ale Uniunii Europene

Integrarea României în Uniunea Europeană a venit cu o serie de avantaje asupra modernizării societății noastre și asupra vieții cetățenilor care beneficiază atât de avantaje în ceea ce privește libera circulație în țările membre ale Uniunii, cât și de avantaje economice. În contextul economic actual, aceste programe reprezintă mecanisme de susținere financiară pentru realizarea de investiții publice, deși la noi în țară autoritățile publice nu au exploatat la maxim aceste instrumente.

În scopul modernizării și dezvoltării țării noastre ca întreg există o serie foarte largă de programe operaționale finanțate de Uniunea Europeană. Aceste programe acoperă toate domeniile de activitate din România și sunt împărțite pe categorii de beneficiari. Administrația publică beneficiază de fonduri pentru dezvoltarea anumitor domenii ca de exemplu: dezvoltare rurală, infrastructura, turism, asistența tehnică și altele.

Principalele programe operaționale care finanțează investiții pentru administrația publică sunt clasificate după cum urmează:

Programul Național de Dezvoltare Rurală – PNDR

Programul Național de Dezvoltare Rurală se preocupă în general de îmbunătățirea calității și productivității din zonele rurale precum și de demararea inițiativelor de dezvoltare locală. Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR) este un instrument cu ajutorul căruia țările membre ale Uniunii Europene sunt sprijinite în vederea dezvoltării agriculturii precum și în procesul de producere și comercializare a produselor agricole.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=dezvoltarerurala )

Principalele obiective pe care acest program le-a avut în perioada 2007-2013 au vizat în special dezvoltarea mediului rural, susținerea și consolidarea activităților agricole. Totodată cu ajutorul acestui program, s-a urmărit ca zonele rurale din România să ajungă la același nivel cu restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Dintre principalele priorități ale programului, putem amintii creșterea competitivității și îmbunătățirea calității vieții din zonele rurale.

Pentru perioada 2014-2020 obiectivele PNDR sunt axate pe aceleași priorități ca și cele din perioada 2007-2013. Astfel că se urmărește în principal reducerea gradului de sărăcie din zonele rurale cât și dezvoltarea economică a acestora. Totodată un mare accent se pune pe promovarea agriculturii și utilizarea în termen de eficiență și eficacitate a resurselor puse la dispoziție de către Uniunea Europeană în vederea dezvoltării continue și corespunzătoare.

Ca și măsuri concrete în vederea îmbunătățirii intrastructurii rurale avem: sprijin pentru tinerii fermieri, sprijin pentru înființarea de activități non-agricole în zonele rurale precum și realizarea de investiții în vederea susținerii activităților agricole și non-agricole. (http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/2014-2020/po/Prezentare.PNDR.2014-2020.pdf )

Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative – PODCA

Un alt program important este Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative care are ca scop eficientizarea administrației publice pentru îmbunătățirea serviciilor pe care aceasta le oferă populației. Acest program urmărește îmbunătățirea politicilor publice și eficientizarea furnizării de servicii publice care să satisfacă cerințele membrilor comunității. ( http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate )

Principala preocupare a acestui program este reprezentată de îmbunătățirea bunurilor și serviciilor oferite de administrația publică. Rezultatele acestui program vizează o transformare pozitivă în ceea ce privește transparența precum și oferirea de servicii de calitate care să corespundă din punct de vedere al eficienței și eficacității. Se urmărește de asemenea și reducerea birocrației și simplificarea procedurilor administrative aferente proceselor desfășurate în interiorul instituțiilor publice.

(http://www.fonduriue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd62/Doc_prog/prog_op/6_PODCA/PODCA.pdf)

Programul Operațional Regional – POR

Obiectivul general al acestui program se referă în principal la susținerea fiecărei regiuni din România în funcție de specificul zonei, de nevoi și de resursele avute la dispoziție. Acest obiectiv se realizează prin intermediul îmbunătățirii infrastructurii, prin susținerea și prin creearea unor condiții favorabile pentru dezvoltarea mediului de afaceri.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=Regional)

Din obiectivul general al acestui program se desprind mai multe obiective specifice, dintre care putem aminti: dezvoltarea principalelor centre urbane în funcție de realitățile economice prezente în fiecare centru, crearea unor condiții favorabile dezvoltării mediului de afaceri, dezvoltarea potențialului turistic al regiunilor vizate, în vederea atingerii convergenței economice existente la nivel european.

Pentru perioada 2014-2020 Programul Operațional Regional are ca principalele scopuri continuarea îndeplinirii obiectivelor propuse și păstrarea cel puțin a ritmului actual de dezvoltare. Se are în vedere și dezvoltarea ”infrastructurii de transport, educațională, de sănătate completate cu priorități noi, impuse de necesitatea modernizării economiilor regionale românești, în concordanță cu politica de coeziune a UE și cu țintele de atins în contextul Strategiei Europa 2020, privind investițiile în tehnologii moderne, servicii și creșterea competitivității” (http://www.fonduri-structurale.ro/Document_Files//fs20142020/00010115/w473y_POR_2014_2020_ian2015.pdf).

Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice – POSCCE

Un alt program pe care eu l-am considerat relevant pentru investițiile de care voi discuta îl reprezintă Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice care urmărește dezvoltarea și creșterea productivității pentru ca România să ajungă să conveargă cu restul țărilor membre ale Uniunii Europene. Printre obiectivele specifice ale acestui program se numără consolidarea și dezvoltarea sectorului productiv în vederea susținerii unei dezvoltări care să respecte principiile dezvoltării durabile.

Așadar până în anul 2020, România cu ajutorul acestui program își propune să susțină dezvoltarea și inovarea prin intermediul resurselor umane din domeniul Cercetare-Dezvoltare-Inovare(CDI). În plus față de perioada precedentă (2007-2013) în care acest program a vizat creșterea capacității de cercetare și dezvoltare, creșterea accesului întreprinderilor la CDI precum și stimularea cooperării între întreprinderi, în perioada 2014-2020 vor fi sprijinite toate domeniile de interes public, fiind sprijinit de asemenea și CDI aferent sănătății, care reprezintă din păcate un capitol la care România rămâne codașa Europei și an de an în loc de îmbunătățiri, se descoperă tot mai multe probleme și neajunsuri cauzate de lipsa unui sistem de sănătate în conformitate cu nevoile actuale ale populației

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate ).

Programul Operațional Sectorial Transport – POST

Consider că acest program este unul care urmărește să asigure un transport în condiții optime de siguranță și eficiență, în condițiile în care se dorește promovarea unui sistem de transport bine pus la punct care să fie în concordanță cu normele impuse de Uniunea Europeană.

Cu ajutorul acestui program se dorește ca totalitatea drumurilor de interes național să fie reabilitate și modernizate pentru a fi asigurat un transport eficient, dar și în condiții de siguranță atât pentru persoane, dar și pentru bunuri. Totodată prin intermediul acestuia se dorește ”promovarea transportului feroviar, naval și intermodal, sprijinirea dezvoltării transportului durabil, prin minimizarea efectelor adverse ale transportului asupra mediului și îmbunătățirea siguranței traficului și a sănătății umane”.

În conformitate cu obiectivele acestui program, putem afirma faptul că se urmărește cu precădere dezvoltarea și modernizarea infrastructurii și implicit creșterea/îmbunătățirea activității economice din România. Așadar scopul acestui program este acela de a asigura un sistem de transport adecvat care să poată susține o dezvoltare durabilă și continuă.

(http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=transport ).

Pentru a ilustra care a fost evoluția ratei de absorbție a fondurilor europene prin intermediul Programelor Operaționale Sectoriale la nivelul României în perioada 2010-2014 am realizat următorul grafic:

Sursa: Ministerul Fondurilor Europene

Așadar, după cum putem observa și din graficul de mai sus, deși evoluția ratei de absorbție a fondurilor europene la nivelul țării noastre a înregistrat o creștere semnificativă, ajungând de la un procent de 2,38% în anul 2010 la 51,81% în anul 2014, totuși nu putem să nu luăm în considerare faptul că banii ”pierduți” nu pot fi recuperați astfel încât România nu a pierdut doar startul revenii din punct de vedere economic dar și oportunitatea de convergență spre celelalte țări ale Uniunii Europene.

Metodologia cercetării

Partea practică a lucrării de cercetare are ca și principal scop evidențierea investițiilor realizate de către Primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014, precum și analiza surselor de finanțare ale acestora. În vederea îndeplinirii acestui prim obiectiv am consultat următoarele documente furnizate de Primăria comunei Nușeni: Conturile de execuție aferente perioadei 2010-2014, Rapoartele primarului, Rapoartele financiar-contabile și Hotărârile de Consiliu Local ale Primăriei Nușeni.

Cel de-al doilea obiectiv al cercetării este identificarea și analiza gradului de mulțumire al cetățenilor privind investițiile publice derulate de Primăria comunei Nușeni.

Un alt obiectiv a fost acela de a identifica relația dintre sursa de finanțare și anvergura investiției.

Un ultim obiectiv a fost acela de a identifica dacă există o legătură între domeniul în care se fac investiții și gradul de expertiza pe care o deține instituția.

Pentru îndeplinirea ultimelor trei obiective am realizat un sondaj de opinie pe care l-am aplicat unui eșantion alcătuit din 40 de cetățeni din comuna Nușeni. Am aplicat jumătate din chestionare cetățenilor care au trecut pragul primăriei în intervalul unei săptamâni lucrătoare, mai exact în data de 04.05.2015 și 05.05.2015. Restul de 20 de chestionare le-am aplicat cetățenilor întâlniți pe Strada Principală din comună. Aceștia au fost selectați în mod aleatoriu în decursul zilei de marți (05.05.2015). Chestionarele au fost înmânate personal fiecărei persoane în parte, explicându-li-se în mod clar durata completării chestionarului (5-7 minute) cât și scopul aplicării acestuia. Fiecare persoană a fost asigurată că datele transmise sunt confidențiale și nu vor fi reproduse către terți.

CHESTIONAR

1. Care este vârsta dvs. ?

a) 18-30

b) 31-40

c) 41-50

d) 51-60

e) 61-70

2. Care este sexul dvs. ?

a) masculin

b) feminin

Ultimele studii pe care dvs. le-ați absolvit?

a)Gimnaziu

b) Liceu

c) Studii postliceale

d) Studii licență

e) Studii masterale

f) Doctorat

g) NR

4. În ce tip de sector lucrați (în cazul în care în prezent nu aveți loc de muncă precizați tipul sectorului în care se încadra ultimul loc de muncă):

a) Casnic/ă

b) Sector privat

b) Sector public

c) Sector agricol

d) NR

5. Sunteți mulțumit/ă de activitatea primăriei comunei Nușeni?

Nota1) NS/ NR; Nota2) Foarte nemulțumit/ă; Nota3)Nemulțumit/ă; Nota4) Mulțumit/ă;

Nota5) Foarte mulțumit/ă

6. Modul de cheltuire a banilor publici este transparent. Exprimați-vă acordul sau dezacordul în legătură cu această afirmație.

Nota1) NS/ NR; Nota2) Foarte nemulțumit/ă; Nota3) Nemulțumit/ă; Nota4) Mulțumit/ă;

Nota5) Foarte mulțumit/ă

7. Ați fost consultați cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de derularea acesteia?

a) Da

b) Nu

c) NR

8. Care considerați că ar trebui sa fie domeniul prioritar în care administrația publică locală investește ?

9. Care dintre următoarele investiții considerați ca au fost necesare pentru comunitate?

10. Care dintre aceste investiti v-au imbunatatit cel mai mult calitatea vieti?

11. În ce măsură considerați că autoritățile publice dețin expertiza necesară pentru a realiza investiții benefice pentru comunitate?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

12. În ce măsură considerați că administrația publica locala vă reprezintă interesele prin investițiile realizate?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

13. În ce măsură considerați că administrația publica locala tine cont de nevoile dumneavoastră?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

14. În ce măsură sunteți mulțumiți de investițiile desfășurate în perioada 2010-2014 de către administrația publică locală?

a) Deloc

b) În foarte mică măsură

c) În mică măsură

d) În mare măsură

e) În foarte mare măsură

f) NȘ/NR

15. Cât sunteți de multumit/ă de modul în care autoritățile gestionează banii publici?

Nota1) NS/ NR; Nota2) Foarte nemulțumit/ă; Nota3) Nemulțumit/ă; Nota4) Mulțumit/ă;

Nota5) Foarte mulțumit/ă

*Vă mulțumesc pentru sprijinul acordat!

Capitolul IV: Analiza investițiilor făcute de Primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014

Primul obiectiv din partea practică a acestei lucrări a fost acela de a identifica și analiza principalele investițiile publice făcute de Primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014, precum și de a observa care au fost principalele surse de finanțare, dar și care au fost resursele utilizate în vederea derulării lucrărilor de investiții.

Pentru atingerea obiectivului propus am utilizat metoda analizei documentelor, aceasta fiind o metoda cantitativă, deoarece cu ajutorul acesteia sunt procesate documentele și analizate datele pe care le avem la dispoziție. Această analiză a fost făcută pe baza documentelor furnizate de Primăria comunei Nușeni, dintre care următoarele au fost cele mai utile: Conturile de execuție aferente perioadei 2010-2014, Rapoartele primarului, Rapoartele financiar-contabile și Hotărârile de Consiliu Local ale Primăriei Nușeni.

Primăria comunei Nușeni a realizat în perioada 2010- 2014 o serie de investiții și lucrări publice având ca surse de finanțare bugetul local, bugetul de stat, fondul de rulment, împrumuturi și fonduri externe nerambursabile.

4.1 Analiza documentelor

4.1.1 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2010

În Tabelul 1 sunt prezentate investițiile și lucrările publice efectuate de către Primăria comunei Nușeni în anul 2010, urmărind domeniul în care s-a investit, sursa de finanțare și valoarea totală a investițiilor. Astfel din datele prezentate în tabel am observat că valoarea totală a investițiilor și lucrărilor publice în anul 2010 a fost de 6.341.782 lei.

Tabel 1. Sursele de finanțare pentru principalele domenii investiționale în anul 2010

Sursa: Primăria comunei Nușeni, Contul de execuție bugetară, 2010

În anul 2010 domeniul de investiție „Drumuri și poduri” a înregistrat cea mai mare valoare a investițiilor realizate, acesta reprezentând un procent de 65,03% din suma totală, precum și cea mai mare pondere din totalul investițiilor efectuate în 2010. Pentru realizarea acestor investiții și lucrări publice s-au utilizat următoarele surse de finanțare: bugetul de stat, împrumuturile și fondurile externe nerambursabile. În acest domeniu s-au realizat lucrări de amenajare, modernizare și reparații de străzi și trotuare în localitatea Nușeni, precum și în satele de pe raza acesteia (Rusu de Sus, Feleac, Nușeni, Malin, Beudiu și Vița).

Un alt domeniu în care s-a investit considerabil în aceea perioadă a fost domeniul „Clădiri”, finanțarea pentru investițiile derulate, realizându-se din bugetul local, fondul de rulment și bugetul de stat. În acest domeniu s-au realizat investiții pentru modernizarea punctelor termice, dar și pentru reabilitarea, retehnologizarea și modernizarea sistemului centralizat de încălzire a clădirilor din proprietatea administrației publice locale. Suma alocată acestui domeniu a fost de 117.568 lei, aceasta reprezentând 1,85% din totalul investițiilor și lucrărilor publice derulate în acel an.

Un alt domeniu important a fost „Apă și canal” suma alocată fiind de 38.360 lei, aceasta reprezentând 0,12% din totalul investițiilor derulate în anul 2010. În acest domeniu lucrările au fost finanțate din bugetul local și au constat în extinderea rețelei de apă și canal pe raza comunei Nușeni.

Domeniul „Iluminat public” are o valoare a investițiilor și lucrărilor în quantum de 79.280 lei, iar cu acești bani s-a realizat extinderea rețelei de electricitate pentru iluminat public în anumite zone din localitatea Nușeni (proiectul intitulat “Electrificare grup de case în localitatea Nușeni, zona Podul Corbii”) și din satul Malin.

„Unitățile de învățământ” reprezintă un domeniu în care valoarea investiției s-a ridicat la 1.938.775 lei. Lucrările investiționale în acest domeniu au constat în lucrări de modernizare și consolidare a școlii generale și a grădiniței din comună. Investiția pentru acest domeniu a fost finanțată în totalitate din bugetul local.

4.1.2 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2011

În Tabelul 2 am prezentat investițiile și lucrările publice efectuate de către Primăria comunei Nușeni în anul 2011, urmărind domeniul investiției, sursa de finanțare și valoarea totală a acestora. În anul 2011 valoarea totală a acestor lucrări s-a ridicat la 2.479.127 lei, aceasta fiind considerabil mai mică față de valoarea înregistrată în anul precedent.

Tabel 2. Sursele de finanțare pentru principalele domenii investiționale în anul 2011

Sursa: Primăria comunei Nușeni, Contul de execuție bugetară, 2011

În anul 2011 domeniul „Drumuri și poduri”, a fost finanțat cu 237.337 lei ceea ce procentual vorbind reprezintă 9,57% din valoarea totală a sumei investite. Sursele de finanțare au fost: bugetul local, bugetul de stat, împrumuturile, fondul de rulment și fondurile externe nerambursabile.

Lucrările de investiții derulate în acest an au avut în vedere continuarea lucrărilor începute în anii anteriori. Aceste lucrări au constat în amenajarea și modernizarea străzilor din diferite zone din comuna Nușeni, dar și modernizarea și reabilitarea unor poduri și podețe.

Un domeniu important pentru investițiile și lucrările publice din Nușeni din anul 2011 l-a reprezintat cel al „Clădirilor” care calculat procentual reprezentă 8,37% din valoarea totală a investițiilor, iar sursele de finanțare au fost: bugetul local, bugetul de stat și fondul de rulment. Printre lucrările realizate în cadrul acestui domeniu se numără construirea, reabilitarea și consolidarea unor imobile din proprietatea primăriei.

Un alt domeniu îl reprezintă „Apă și canal”, acesta obținând o finanțare de 142.000 lei, iar lucrările efectuate au presupus extinderea unor rețele de canalizare în anumite zone din comuna Nușeni (Beudiu, Nușeni, Feleac), precum și extinderea unor rețele de alimentare cu apă rece.

„Iluminatul” reprezintă un alt domeniu cu o finanțare mai mică, aceasta fiind de 60.000 lei, iar printre lucrările efectuate s-a numărat cea de continuare a lucrărilor începute în anii anteriori.

Domeniul „Unități de învățământ” a înregistrat o sumă în valoare de 1.970.180 lei, acestea constând în continuarea lucrărilor de reabilitare a școlii generale din Nușeni și începerea lucrărilor de construire a unității de învățământ cu program prelungit „After school”.

Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2012

În anul 2012 valoarea totală a lucrărilor de investiții s-a ridicat la 1.545.884 lei, ceea ce însemnă că valoarea investiților s-a redus cu aproximativ jumătate față de anul precedent.

Tabel 3. Sursele de finanțare pentru principalele domenii investiționale în anul 2012.

Sursa: Primăria comunei Nușeni, Contul de execuție bugetară, 2012

La fel ca și în anii precedenți, domeniul care a beneficiat de cea mai mare finanțare a fost „Drumuri și poduri”, cu toate că finanțările din acest an au ”suferit” o scădere dramatică, suma alocata fiind de doar 169.279 lei, aceasta reprezentând 10,95% din valoarea totală a investițiilor și lucrărilor publice. Finanțarea acestui domeniu s-a realizat cu fonduri de la bugetul de stat și din împrumuturi. Investițiile din acest domeniu au reprezentat continuarea lucrărilor de investiții începute în anii anteriori.

Lucrările realizate în anul 2012 în domeniul „Clădiri” au urmărit continuarea unor proiecte începute în anii anteriori. De asemenea, printre lucrările de investiții realizate în acest domeniu în anul 2012 se numără și reabilitarea fațadei sediului Primăriei comunei Nușeni, reabilitarea bibliotecii comunale și consolidarea anexelor primăriei.

Printre domeniile de investiții cu o valoare mai mică de finanțare se numără „Apă și canal” a cărui finanțare a fost de 31.320 lei, iar printre proiectele desfășurate în acest domeniu s-au numărat lucrările de extindere a rețelei de apă potabilă și a rețelei de canalizare pentru anumite zone din comună.

„Iluminatul” este un alt domeniu în care s-a investit, acesta beneficiind de o finanțare de 63.290 lei, iar lucrările efectuate au urmărit extinderea rețelei electrice pentru locuințele noi construite din comuna Nușeni.

Pentru domeniul „Unități de învățământ”, primăria a făcut investiții în valoare de 1.095.549 lei, acestea constând în continuarea lucrărilor de reabilitare a școlii din comună și continuarea lucrărilor de construire a unității de învățământ „After-school”. Suma acordată acestui domeniu a avut cea mai mare pondere din totalul investiților, aceasta fiind de 72,86% .

4.1.4 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2013

În Tabelul 4 am evidențiat investițiile și lucrările publice efectuate de către Primăria comunei Nușeni în anul 2013, urmărind domeniul investiției, sursa de finanțare și valoarea totală a acestora. Valoarea totală a acestor investiții în anul 2013 a fost de 5.168.178 lei, aceasta fiind considerabil mai mare față de anul anterior.

Tabel 4. Sursele de finanțare pentru principalele domenii investiționale în anul 2013

Sursa: Primăria comunei Nușeni, Contul de execuție bugetară, 2013

Un domeniu important pentru investițiile și lucrările publice din Nușeni în anul 2013 l-a reprezintat „Drumuri și poduri”, drept dovadă venind valoarea alocată acestui domeniu, adică 284.055 lei, care reprezintă 5,16% din valoarea totală. În acest an fondurile obținute au provenit de la bugetul de stat și din surse externe nerambursabile. Lucrările de investiții din acest an au vizat continuarea lucrărilor începute în anii anteriori care constau în amenajarea și modernizarea străzilor din comuna Nușeni, dar și reabilitarea și modernizarea altor zone.

Un alt domeniu în care s-au făcut investiții a fost cel al ”Clădirilor”, însă suma alocată nu a fost una extrem de mare, aceasta reprezentând numai 2,79% din totalul investițiilor derulate în acest an. Acest domeniu a obținut finanțare de la bugetul local, de la bugetul de stat, din fondul de rulment, precum și din fonduri extrabugetare, toate acestea ridicându-se la valoarea de 139.231 lei. Lucrările desfășurate în acest domeniu au fost reprezentate de continuarea lucrărilor din anii precedenți, însă au fost derulate și unele investiții și lucrări publice noi care urmăreau în principiu reabilitarea clădirii Centrului pentru persoane vârstnice ”Sf. Luca” din localitatea Nușeni.

Domeniul „Apă și canal” a beneficiat de o finanțare de 2.736.330 lei și lucrările efectuate au constat în extinderea unor rețele de apă potabilă și canalizare în satul Malin.

„Iluminatul” este un domeniu în care finanțarea a avut o valoare de 79.913 lei, iar printre lucrările efectuate s-a aflat și alimentarea cu energie electrică a cătunului Dumbrava aflat în aproprierea satului Malin.

„Unitățile de învățământ” reprezintă un domeniu în care valoarea investiției s-a ridicat la 1.927.518 lei. În acest domeniu lucrările de investiție au constat în lucrări de modernizare și consolidare a școlii generale și a grădiniței din comună. Acest domeniu a fost finanțat în totalitate din bugetul local.

4.1.5 Analiza investițiilor și lucrărilor publice în anul 2014

În Tabelul 5 sunt prezentate investițiile și lucrările publice efectuate de către Primăria comunei Nușeni în anul 2014. Valoarea totală pe anul 2014 a investițiilor și lucrărilor publice a fost de 1.537.110 lei, acestea având o valoare aproape identică cu suma totală a investiților din anul 2011.

Tabel 5. Sursele de finanțare pentru principalele domenii investiționale în anul 2014.

Sursa: Primăria comunei Nușeni, Contul de execuție bugetară, 2014

În anul 2014 valoarea pentru investițiile și lucrările publice alocate domeniului „Drumuri și poduri”, a reprezentat un procent de 7,15% din suma totală, și totodată acest domeniu a beneficiat de fonduri provenite din surse de finanțare diferite. Astfel că pentru realizarea investițiilor și lucrărilor publice s-au utilizat următoarele surse de finanțare: bugetul local, bugetul de stat, fondul de rulment, împrumutul și fondurile externe nerambursabile. În acest domeniu s-au realizat lucrări de amenajare, modernizare și reparații de străzi. De asemenea, în anul 2014 s-au finalizat lucrările de asfaltare începute în anul 2010, lucrări care au fost realizate în satele Rusu de Sus, Feleac, Nușeni, Malin, Beudiu și Vița, având ca finalitate 14,3 km de asfalt.

Un alt domeniu în care primăria Nușeni a investit în anul 2014 a fost cel al „Clădirilor” în care s-a investitit o sumă de 87.942 lei, aceasta reprezentând 5,72% din valoarea totală a investițiilor, iar sursele de finanțare au fost: bugetul local, bugetul de stat, fondul de rulment și fondurile extrabugetare. Printre investițiile realizate în cadrul acestui domeniu se numără finalizarea lucrărilor de reabilitare și renovare a Căminelor culturale din localitatea Nușeni, respectiv din satul Beudiu.

Un alt domeniu important a fost „Apă și canal”, suma alocată fiind de 35.000 lei, aceasta reprezentând 2,27% din valoarea totală. În acest domeniu lucrările au fost finanțate din bugetul local, fondul de rulment și au constat în extinderea rețelei de apă pe raza satului Vița.

Domeniul „Iluminat” a înregistrat investiții în valoare de 76.342 lei, iar cu acești bani s-a realizat extinderea rețelei de electricitate pentru iluminat public în satul Vița.

„Unitățile de învățământ” reprezintă un alt domeniu în care valoarea investiției s-a ridicat la 1.227.840 lei, acesta beneficiind de o finanțare integrală din bugetul local. Lucrările investiționale în acest domeniu au constat în finalizarea lucrărilor de modernizare și consolidare a școlii generale și finalizarea lucrărilor aferente centrului „After school” din localitatea Nușeni.

Grafic 2. Analiza valorilor totale ale investițiilor publice făcute de Primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014

În Graficul 2 se pot observa fluctuațiile valorilor totale a investițiilor publice care au avut loc în perioada 2010-2014. În anul 2010 putem observa că investițiile au înregistrat o valoare de 6.341.782 lei, acest an fiind cel în care s-au început o mare parte din investiții. În anii următori valoarea totală a investițiilor a început sa scadă ajungând la un punct critic în anul 2012 și înregistrând o valoare de 1.545.884 lei. Începând cu anul 2013 valoarea investițiilor a crescut considerabil până la 5.168.178 lei. În anul 2014 observăm că suma a scăzut din nou la o valoare aproximativ egală cu cea din anul 2012 aceasta fiind de 1.537.110 lei.

4.2 Analiza rezultatelor sondajului de opinie

Conform datelor din tabelul de mai sus, putem observa că din totalul de 40 de persoane chestionate, 11 dintre acestea aveau vârste cuprinse între 31-40 de ani, ceea ce procentual vorbind înseamnă 27,5%, iar 5 dintre ele aveau vârsta cuprinsă în intervalul 18-30 de ani. Următoarele două categorii de vârstă și anume 41-50 de ani, 51-60 de ani au înregistrat valori egale, respectiv 9 persoane din fiecare categorie au răspuns chestionarului aplicat, iar restul de 6 persoane au avut vârste cuprinse în intervalul 61-70 de ani. Analizând datele și având în vedere faptul că sondajul de opinie s-a desfășurat într-un mod spontan, respondenții fiind aleși aleatoriu și fără să se țină cont de vârstă, putem să deducem că populația comunei Nușeni este îmbătrânită, datorită faptului că majoritatea respondenților s-au încadrat în categoria de vârstă 41-70.

La întrebarea ”Care este sexul dvs.?” 55% dintre respondenți au ales varianta masculin, ceea ce cifric vorbind înseamnă că 22 de persoane au fost de sex masculin, iar restul de 18 persoane au fost de sex feminin.

În urma aplicării chestionarului am aflat că majoritatea respondenților au afirmat că ultima școală absolvită este liceul (37,5%), în timp ce 32,5% au afirmat că nu au terminat decât nivelul gimnazial de învățământ. Pe de altă parte, patru persoane au spus că au terminat o școală postliceală, în timp ce doar două persoane aveau studii superioare. Totodată din totalul de 40 de persoane chestionate, 6 au preferat să nu răspundă la această întrebare. Analizând aceste date, aș putea spune că majoritatea respondenților au studii medii și doar o mică parte au decis să-și continue studiile după terminarea liceului.

Analizând tabelul de mai sus, putem sesiza faptul că majoritatea respondenților își desfășoară activitatea în domeniul agricol, drept dovadă 22 dintre aceștia au ales ca și variantă de răspuns ”Sector Agricol”, ceea ce raportat la eșantionul pe care l-am ales înseamnă 55% din total. Pe locul doi se află sectorul privat, nouă persoane alegând această variantă de răspuns, urmând ca șapte persoane să afirme că nu au un loc de muncă și sunt casnici/casnice și doar două persoane chestionate au afirmat că lucrează în sectorul public. Așadar putem observa că principala activitate a cetățenilor din comuna Nușeni o reprezintă agricultura în timp ce doar un procent nesemnificativ de 5% din totalul respondenților lucrează în sectorul public.

La întrebarea ”Sunteți mulțumit/ă de activitatea primăriei comunei Nușeni?”, 35% din numărul persoanelor chestionate au considerat că activitatea desfășurată de autoritățile locale îi mulțumește, în timp ce doar 12,5% se considerau nemulțumiți. Pe de altă parte 32,5% din total au afirmat că sunt foarte mulțumiți de activitatea desfășurată de primărie, în timp ce la polul opus 10% afirmau că se declară foarte nemulțumiți. Totodată 10% dintre persoane au preferat să nu răspundă la această întrebare alegând varianta de răspuns NS/NR. Astfel din răspunsurile pe care le-am primit la această întrebare am observat că mai mult de jumătate din persoane sunt mulțumite și chiar foarte mulțumite de ceea ce se întâmplă la ei în comună și nu au obiecții în legătură cu activitățile întreprinse de autoritățile locale.

În ceea ce privește modul în care autoritățile aleg să cheltuie sau să investească banii publici, 40% dintre persoanele chestionate au considerat că acest proces este transparent și se declară foarte mulțumite de modul în care se desfășoară aceste activități, iar un procent de 12,5% au considerat că procesul de cheltuire a banilor publici nu este deloc transparent și se declară foarte nemulțumiți de această activitate. Din totalul de 40 de respondenți, șapte dintre aceștia nu au dorit să-și exprime opinia cu privire la această afirmație, fie din cauza faptului că nu sunt interesați de acest aspect, fie din cauză că nu dețin informațiile necesare pentru a-și da cu părerea în legătură cu acest subiect.

Prin intermediul acestei întrebări (Ați fost consultați cu privire la oportunitatea unei investiti inainte de derularea acesteia?) am încercat să observ dacă investițiile făcute în comuna Nușeni în perioada 2010-2014 (și nu numai) au fost discutate în prealabil cu cetățenii și dacă s-a ținut cont de opinia acestora în vederea derulării lor. Astfel din persoanele pe care le-am întâlnit și chestionat doar un procent de 12,5% au afirmat că au fost consultați cu privire la derularea unei investiții, în timp ce marea majoritate a acestora (62,5%) au afirmat că nu li s-a cerut părerea și nu au fost implicați în procesul de stabilire a oportunității investițiilor realizate. Un procent de 25% dintre respondenți nu au dorit să-și facă cunoscută părerea cu privire la această temă.

Cu privire la acest subiect, dintr-un număr de 40 de persoane chestionate, un procent de 45% dintre aceștia au fost de părere că principalul domeniu care are nevoie de investiții masive este infrastructura, deoarece după părerea mea lipsa unor investiții care să rezolve această problemă care afectează întreaga populație a comunei și nu numai, conduce la imposibilitatea dezvoltării durabile din punct de vedere economic și social. Bunurile și serviciile reprezintă următorul domeniu de interes, 22,5% din respondenți optând pentru această variantă. Pe locul al treilea în topul preferințelor cetățenii au ales domeniul socio-cultural, iar pe ultimul loc se clasează domeniul privind protecția mediului (12,5%). Așadar putem observa că cetățenii nu sunt interesați de mediu și de protecția acestuia decât într-o foarte mică măsură, ceea ce este un lucru îngrijorător dacă avem în vedere faptul că ar trebui să ne conformăm cerințelor venite din partea Uniunii Europene.

La întrebarea cu numărul 9, din Tabelul 14, observăm că 18 persoane consideră că asfaltarea drumurilor în satele Rusu de Sus, Feleac, Nușeni, Malin, Beudiu și Vița au fost foarte necesare pentru comunitate în timp ce zece persoane au considerat că investiția „Consolidarea și modernizarea Căminului Cultural din comuna Nușeni” a fost de asemenea oportună, în condițiile în care persoanele din acea localitate nu dispuneau de un cămin conform prevederilor europene. Zece persoane au apreciat ca fiind oportun proiectul de „Consolidare și modernizare Căminului cultural din satul Feleac”, argumentând însă că această investiție nu a fost prioritară, deși rezultatele au fost de-a dreptul spectaculoase. Patru persoane au răspuns că proiectul ”After school” a fost o investiție ”de milioane de euro” care pentru totalul de aproximativ 100 de elevi pe care ii are Școala Generală Nușeni este deja o exagerare. Acest lucru ne arată faptul ca acest proiect nu a fost neapărat necesar pentru comunitate, populația majoritară înregistrând vârste peste 40 de ani.

Conform tabelului 15, observăm că majoritatea cetățenilor care au răspuns chestionarului, mai exact 52,5% dintre aceștia s-au declarat pe deplin mulțumiți de lucrările de asfaltare care s-au derulat pe aproape toată raza comunei, considerând că investiția în domeniul infrastructurii le-a îmbunătățit cel mai mult calitatea vieții în raport cu celelalte lucrări de investiții care au fost derulate. Pe al doilea loc în topul preferințelor s-a situat Consolidarea și modernizarea Căminului cultural din localitatea Nușeni, urmată de Consolidarea și modernizarea Căminului cultural din satul Feleac. Pe ultimul loc s-a clasat investiția privitoare la After school-ul din localitatea Nușeni, care nu este considerată o investiție care să îmbunătățească substanțial calitatea vieții.

La întrebarea „În ce măsură considerați că autoritățile publice dețin expertiză necesară pentru a realiza investiții benefice pentru comunitate?”, 35% respectiv 25% dintre respondenți au afirmat că autoritățile dețin expertiză necesară pentru a realiza investiții cu un impact pozitiv asupra comunității. La polul opus se află restul respondenților care nu au încredere în expertiză autorităților locare aceștia fiind 20% din totalul persoanelor chestionate. După o analiză mai în detaliu a tabelului putem trage următoarea concluzie: încrederea cetățenilor în autoritățile publice în ceea ce privește oportunitatea investițiilor este una mare înspre foarte mare.

În tabelul cu numărul 17, putem observa faptul că nivelul de încredere a respondenților este unul mare, deoarece nouă persoane au ales varianta ”În foarte mare măsură”, iar varianta ”În mică măsură” a fost aleasă de șapte respondenți. Totodată variantele care ne arată neîncrederea respondenților în faptul că administrația publică reprezintă interesele cetățenilor prin investițiile implementate au fost alese de 16 persoane, adică un procent de 40% din totalul respondenților.

Analizând tabelul 18 cu privire la răspunsurile oferite de cetățeni la întrebarea ”În ce măsură considerați că administrația publică locală ține cont de nevoile dumneavoastră?”, am putut observa că aceștia s-au declarat în mare parte satisfăcuți de investițiile pe care primăria le-a inițiat și implementat într-un procent de 50%. Luând în considerare faptul că instituția și-a făcut datoria în limitele bugetare, reușind să țină cont de nevoile prioritare semnalate, putem deduce faptul că între cetățeni și instituție există o relație de comunicare eficientă. Evident că au existat și persoane care au susținut contrariul, fiind de părere că primăria nu a ținut neapărat cont de nevoile reale ale cetățenilor, ci mai degrabă de directivele pe care le-a primit de la nivel central. Un număr de nouă persoane nu au răspuns la acestă întrebare, semn că aceștia fie nu au avut o părere despre acest subiect, fie nu au vrut să răspundă.

Conform tabelului 19, referitor la întrebarea ”În ce măsură sunteți mulțumiți de investițiile desfășurate în perioada 2010-2014 de către administrația publică locală?” observăm că zece cetățeni participanți la sondajul de opinie au optat pentru varianta ”În foarte mare măsură”, ceea ce înseamnă că mulțumirea lor față de investițiile făcute este una ridicată. De asemenea, opt persoane au afirmat că sunt mulțumiți de investiții într-o mare măsură, iar cea mai slab reprezentată categorie este ”În foarte mică măsură”, deoarece numai un număr de patru persoane au considerat acest lucru, aceștia reprezentând un procent de 10%.

Așadar putem observa că majoritatea persoanelor au fost mulțumite în mare parte de ceea ce s-a făcut pentru comunitatea din care fac parte, însă au existat și persoane care au considerat că au fost derulate și investiții care nu erau neapărat prioritare sau oportune.

La acestă întrebare, 37,5% dintre respondenți au afirmat că sunt foarte nemulțumiți de modul în care autoritățile își fac treaba și implicit de modul de gestionare a banilor publici, ceea ce mă duce cu gândul la faptul că aceștia nu sunt mulțumiți investițiile făcute, deoarece aceștia pobabil le consideră inoportune. Pe de altă parte, 20% dintre respondenți au ales varianta ”mulțumit/ă”, ceea ce înseamnă că nu toată lumea consideră că banii nu sunt cheltuiți în conformitate cu nevoile comunității. O posibilă explicație a acestui fapt ar putea fi aceea că pentru unele persoane, o investiție a avut mai mult impact în detrimentul altei investiții. Șapte cetățeni nu au dorit să răspundă la această întrebare, motivele putând fi variate, pornind de la o dezinformare din partea acestora și ajungând la simpla lor dorință de a nu răspunde. Acestea fiind spuse putem ajunge la următoarea concluzie, și anume că mare parte din cetățeni nu sunt mulțumiți de modul de gestionare a banilor publici, însă au fost și persoane pentru care investițiile au avut un impact pozitiv, iar drept urmare s-au declarat mulțumiți de modul în care au fost cheltuite resursele publice.

4.2Testarea ipotezelor

Ipoteza 1. Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește.

Această ipoteză are ca principal scop identificarea gradului de mulțumire al cetățenilor din comuna Nușeni cu privire la domeniul în care primăria derulează proiecte de investiții. Consider că este foarte important ca opinia acestora să fie cunoascută, deoarece în acest mod putem să aflăm care sunt nevoile reale ale acestora și dacă investițiile făcute au contribuit la bunul mers și la dezvoltarea comunei.

Ipoteza este formată din variabila independentă ”opinia respondenților privind domeniul de investiție prioritar”, măsurată la nivel nominal și variabila dependentă ”gradul de mulțumire al cetățenilor”, măsurată la nivel ordinal. Având în vedere nivelul de măsurare al variabilelor specifice ipotezei, metoda de testare pe care am utilizat-o a fost asocierea.

În tabelul de mai jos este reprezentată relația dintre mulțumirea cetățenilor față de investițiile făcute de primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014 și domeniul în care acestea au fost derulate. Astfel putem observa că domeniul considerat primordial este infrastructura și în mare parte cetățenii se consideră foarte mulțumiți de investițiile realizate.

Analizând tabelul de mai jos, am interpretat valoarea lui Chi-Square și am putut observa faptul că între cele două variabile există o relație din punct de vedere statistic. Astfel, valoarea lui Chi-Square de 25,305 la un număr de 15 grade de libertate are semnificația de 0.046, deci e mai mică de 0.05, pragul critic pentru ca o relație să fie considerată semnificativă. În urma datelor prezentate putem afirma faptul că prima ipoteză conform căreia ”Gradul de mulțumire al cetățenilor este influențat de domeniul în care se investește” se confirmă.

Ultimul tabel, Directional Measures ne ajută să aflăm care este direcția și tăria relației dintre cele două variabile. Tăria relației este dată de către coeficientul de asociere ,,Lambda”, deoarece ambele variabile au fost măsurate la nivel nominal. Așadar, în tabelul de mai jos, observăm faptul că relația dintre variabile este una pozitivă, dar slabă, deoarece valoarea lui lambda este 0,212, adică este mai aproape de 0. Cu alte cuvinte, ipoteza pe care am formulat-o se confirmă, așadar domeniul în care se investește influențează gradul de mulțumire al cetățenilor, însă nu într-o manieră determinantă

Ipoteza 2. Nivelul de studii al respondenților influențează opinia acestora cu privire la prioritizarea investițiilor.

Cu ajutorul acestei ipoteze, am vrut sa aflu dacă există vreo legătură între nivelul de studii al cetățenilor din comuna Nușeni și opinia acestora referitoare la investiții, mai precis la prioritizarea acestora. Am considerat că este relevant să aflu dacă între cele două variabile există o relație semnificativă, deoarece sunt de părere că așteptările unei persoane sunt strâns legate de educația pe care o are aceasta.

Ipoteza este formată din variabila independentă ”nivelul de studii al respondenților”, care este măsurată la nivel ordinal și variabila dependentă referitoare la ”opinia privind prioritizarea investițiilor”, măsurată la nivel nominal. Având în vedere faptul că avem o variabilă măsurată la nivel ordinal și una măsurată la nivel nominal, metoda de testare pe care am folosit-o este asocierea.

Astfel în tabelul prezentat mai jos, Crosstabulation, putem observa că este reprezentată relația dintre nivelul de studii al respondenților chestionarului și opinia acestora în legătură cu domeniul prioritar de investiție. Analizând datele cifrice, putem spune că din totalul de 40 de persoane chestionate, aproape jumătate erau absolvenți de școală generală și de liceu, iar aceștia au considerat prioritar domeniul infrastructurii. Pe de celaltă parte, o singură persoană care avea studii superioare a considerat că prioritar ar trebui să fie domeniul privind protecția mediului.

Așadar aș putea spune că, în funcție de nivelul de educație depinde și modul de gândire al respondenților referitor la investițiile și lucrările publice.

Ipoteza 3. Tipul sectorului de activitate al respondenților influențează mulțumirea acestora față de modul de cheltuire al banilor publici.

În cazul celei de a treia ipoteze, variabila independentă este tipul de sector de activitate al respondenților, măsurat la nivel nominal, și variabila dependentă mulțumirea față de modul de cheltuire al banilor publici, la nivel rapoarte. Având în vedere nivelul de măsurare al acestor variabile, metoda folosită pentru testarea ipotezei este compararea mediilor.

Ipoteza 4. Persoanele care au fost consultate cu privire la oportunitatea unei investiți înainte de derularea acesteia sunt mai mulțumite de activitatea primăriei.

Variabila independentă a acestei ipoteze este consultarea cetățenilor cu privire la oportunitatea unor investiții, măsurată la nivel nominal, iar variabila dependentă este nivelul de mulțumire al acestora cu privire la activitatea primăriei, la nivel rapoarte. Astfel, și în acest caz am utilizat ca metodă de testare compararea mediilor.

IV. Concluzii și recomandări

Analizând investițiile și lucrările publice desfășurate de Primăria comunei Nușeni în perioada 2010-2014 am reușit să observ mai multe aspecte.

În primul rând, din datele pe care le-am prezentat și analizat se vede clar faptul că principalele domenii de investiții pe care primăria s-a axat au fost: „Drumuri și poduri”, „Clădiri”, și Unități de învățământ ” valoarea investițiilor pentru aceste categorii fiind cea mai însemnată.

Observând rezultatele chestionarului, reiese faptul că gradul de mulțumire al cetățenilor în ceea ce privește investițiile realizate de administrația publică locală este influențat în mare parte de domeniul acesteia. De asemenea am mai remarcat faptul că cetățenii sunt de părere că investițiile în domeniul infrastructurii sunt prioritare, ceea ce îi face să fie extrem de mulțumiți de activitatea pe care o desfășoară primăria în ceea ce privește investițiile din acest domeniu pe raza comunei.

În concluzie, din ceea ce reiese din chestionar, pentru a crește gradul de mulțumire al cetățenilor în privința investițiilor, primăria ar trebui să deruleze mai multe investiții în domeniul infrastructurii.

În finalul acestei cercetări vreau să scot în evidența importanța investițiilor din mediul public, dar și importanța domeniilor în care administrația publică investește în vederea îmbunătățirii și dezvoltării comunității. Nu în ultimul rând, sursele de finanțare trebuie analizate pentru a lua în considerare avantajele și dezavantajele acestora. De exemplu, putem să ne gândim la faptul că primăria poate să acceseze fonduri europene, în vederea dezvoltării, fără ca banii primiți să trebuiască să fie restituiți. Așadar, finanțarea din fonduri structurale este vitală pentru administrația publică locală din comuna Nușeni, având în vedere faptul că veniturile proprii pe care le are nu sunt foarte mari. Totodată finanțarea europeană este calea cea mai potrivită de realizare a investițiilor în condițiile în care primăria nu își permite să susțină proiecte de o mare anvergură care să poată permite dezvoltarea continuă și armonioasă a comunității.

Bibliografie:

Balogh, M., Introducere în managementul organizațiilor neguvernamentale(suport de curs), „Finanțarea sectorului asociativ”, 2011-2012

Corson J. J., Harris J. P., Public Administration in Modern Society, New York, McGrawHill, 1969

Cristina M. Mora, Tudor C. Țiclău, Dan O. Balica, Studiul Administrației Publice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012

Macarie, F.C, Finanțe și bugete publice(suport de curs), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Administrație publică, Cluj-Napoca, 2013

Felix A. Nigro, Modern public administration, Harpercollins College Div; 7 edition, 1988

Fonduri structurale, POSCCE, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate , accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, POSDRU, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane, accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, PODCA, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate, accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=cooperare, accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, POAT, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=asistentatehnica, accesat la data de 06.04.2015.

Finanțe Publice – Tipologia investițiilor publice, Academia de Studii Economice –București, 2012 online la adresa:http://www.aseonline.ro/administrarea-afacerilor/finante-publice, acesat la data de 06.04.2015

„Ghid finanțare” [online] la adresa http://www.finantare.ro/ghid-finantari.html, accesat în data de 06.04.2015.

Georgescu, G., „Determinants of increasing EU funds absorption capacity in Romania” Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, 2009, vol.2 (10), pag.16

Hoanță, N., „Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000

Ion Vasilescu, Ion Românu, Claudiu Cicea, Investiții- „Investițiile în societatea românească”, Ed. Economică, 2000

Inceu, A., M., Management financiar și contabilitatea instituțiilor bugetare,( suport de curs) „Avantajele și dezavantajele finanțării din surse proprii”, 2007

Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria Bodnar, Florian Bercea, Tatiana Moșteanu, Florin Georgescu, Finanțe Publice, Ediția a VI- a, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2006

Ionescu Luminița, Contabilitatea insttuțiilor din administrația publică locală, Editura Economică, 2001

Legea 195/2006 a descentralizării administrative și financiare, Art.2, lit. l), publicată în Monitorul Oficial Nr.453 din 25.05.2006

Lăzărescu, A., „Finanțe publice”, Editura Național, București, 2000

Legea 195/2006 a descentralizării administrative și financiare, Art.2, lit. l), publicată în Monitorul Oficial Nr.453 din 25.05.2006

LEGE nr.72 din 12 iulie 1996 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 152/17 iul. 1996

Vasilescu, I., Românu, I., ,,Dicționar de investiții”, Editura Lumina Lex, București, 2003

Kovács, C. Loránd, „Probleme majore ale administrației publice din România”, Revista Transilvană de Științe Administrative, Nr.1 (4), 2000

Bibliografie:

Balogh, M., Introducere în managementul organizațiilor neguvernamentale(suport de curs), „Finanțarea sectorului asociativ”, 2011-2012

Corson J. J., Harris J. P., Public Administration in Modern Society, New York, McGrawHill, 1969

Cristina M. Mora, Tudor C. Țiclău, Dan O. Balica, Studiul Administrației Publice, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2012

Macarie, F.C, Finanțe și bugete publice(suport de curs), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, Facultatea de Studii Politice, Administrative și ale Comunicării, Departamentul de Administrație publică, Cluj-Napoca, 2013

Felix A. Nigro, Modern public administration, Harpercollins College Div; 7 edition, 1988

Fonduri structurale, POSCCE, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=competitivitate , accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, POSDRU, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=resurseumane, accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, PODCA, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=capacitate, accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Lista.aspx?t=cooperare, accesat la data de 06.04.2015.

Fonduri structurale, POAT, [online] la adresa http://www.fonduri-structurale.ro/Detaliu.aspx?t=asistentatehnica, accesat la data de 06.04.2015.

Finanțe Publice – Tipologia investițiilor publice, Academia de Studii Economice –București, 2012 online la adresa:http://www.aseonline.ro/administrarea-afacerilor/finante-publice, acesat la data de 06.04.2015

„Ghid finanțare” [online] la adresa http://www.finantare.ro/ghid-finantari.html, accesat în data de 06.04.2015.

Georgescu, G., „Determinants of increasing EU funds absorption capacity in Romania” Annales Universitatis Apulensis Series Oeconomica, 2009, vol.2 (10), pag.16

Hoanță, N., „Economie și finanțe publice”, Editura Polirom, Iași, 2000

Ion Vasilescu, Ion Românu, Claudiu Cicea, Investiții- „Investițiile în societatea românească”, Ed. Economică, 2000

Inceu, A., M., Management financiar și contabilitatea instituțiilor bugetare,( suport de curs) „Avantajele și dezavantajele finanțării din surse proprii”, 2007

Iulian Văcărel, Gh. D. Bistriceanu, Gabriela Anghelache, Maria Bodnar, Florian Bercea, Tatiana Moșteanu, Florin Georgescu, Finanțe Publice, Ediția a VI- a, Editura Didactică și Pedagogică, R.A, București, 2006

Ionescu Luminița, Contabilitatea insttuțiilor din administrația publică locală, Editura Economică, 2001

Legea 195/2006 a descentralizării administrative și financiare, Art.2, lit. l), publicată în Monitorul Oficial Nr.453 din 25.05.2006

Lăzărescu, A., „Finanțe publice”, Editura Național, București, 2000

Legea 195/2006 a descentralizării administrative și financiare, Art.2, lit. l), publicată în Monitorul Oficial Nr.453 din 25.05.2006

LEGE nr.72 din 12 iulie 1996 privind finanțele publice, publicată în Monitorul Oficial nr. 152/17 iul. 1996

Vasilescu, I., Românu, I., ,,Dicționar de investiții”, Editura Lumina Lex, București, 2003

Kovács, C. Loránd, „Probleme majore ale administrației publice din România”, Revista Transilvană de Științe Administrative, Nr.1 (4), 2000