Fenomenul Traficului de Fiinte Umane

Introducere

Această lucrare are ca temă ,, Fenomenul traficului de ființe umane”. Scopul acestei lucrări este de a informa persoanele din jurul nostru despre gravitatea acestei probleme, despre amploarea acestui fenomen în România și despre metode de prevenire ale acestui fenomen. Ipotezele de la care se pornește sunt:

În ultimii ani, fenomenul de trafic de ființe umane a luat o mare amploare

Traficul de femei este mult mai accentuat decat traficul de bărbați

Vârsta medie a victimelor este de 15-20 ani

Lucrarea ,,Fenomenul traficului de finite umane” este împărțită în patru capitole. În primul capitol am vorbit despre fenomenul traficului de ființe umane, am definit traficul de finite umane făcând o introducere în această temă. Factorii principali care generează traficul de ființe umane sunt sărăcia victimelor, lipsa de educație, neîncrederea în propria persoană, eșecurile din viata de zi cu zi. Al dolea capitol este „Traficantii și victimele traficului de ființe umane”. În acest capitol am descris profilul victimei traficului de ființe umane, și profilul traficantului. Nu putem spune că aceștia au un profil bine definit, dar există anumite trăsături ce îi caracterizează. Victima traficului de ființe umane intodeauna va avea o situație financiară nu foarte bună, va proveni din familii dezorganizate, sau va fii instabilă emoțional. În cel de al treilea capitol am vorbit despre riscurile traficului de finite umane si metodele de prevenire ale acestuia.

Cel de-al patrulea capitol este alcătuit din studiul de caz. În studiul de caz, pentru cercetare am folosit o metodă cantitativă și anume chestionarul. Acest chestionar a fost aplicat pe un eșantion de 50 de respondenți, victime ale traficului de fiinte umane. Întrebările acestui chestionar vizează nivelul de școlarizare a victimei, familia din care provine, ocupația anterioară în momentul traficării, localitatea de unde victima a fost racolată, motivul pentru care a părăsit țara de origine, modalitatea de trecere a frontierei.

Capitolul I.

1.Considerații introductive cu privire la traficul de ființe umane

1.1 Definirea fenomenului de trafic de ființe umane

Traficul de ființe umane reprezintă un fenomen social,de dimensiuni globale,fenomen în care ființele umane sunt considerate drept marfă,sunt vândute și revândute ca niște obiecte,iar apoi sunt exploatate de traficanți. El nu este un fenomen recent,existând rapoarte ale poliției vizând acest fenomen,încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea.În aceste rapoarte erau răpiri și vânzări ale copiilor din satele locuite de evreii din Țara Galiilor și din alte țări ale Europei Centrale și de Est.

Pentru a putea cerceta fenomenul de trafic de ființe umane trebuie mai întâi înțeles, așa că în continuare o să ofer câteva definiții ale fenomenului cercetat.

Convenția Europol definește traficul de ființe umane ca fiind una dintre „metodele de supunere a unei persoane la dispoziția reală și ilegală a altor persoane, prin folosirea forței, a amenințării cu forța, a abuzului de autoritate, sau a inducerii în eroare, în scopul exploatării prin prostituție, al exploatării sexuale de orice fel, al abuzului minorilor sau al comerțului cu minori abandonați.".Această definiție face referire la natura sexuală a exploatării victimelor.

Global Alliance Against Traffic in Women definește traficul de ființe umane „orice acte sau tentative de recrutare, transportare (înăuntrul sau în afara unor frontiere), cumpărare, vânzare, transfer, primire sau cazare a unei persoane, prin folosirea inducerii în eroare, a constrângerii (inclusiv utilizarea amenintărilor sau abuzul de autoritate) sau a constrângerii cauzate de datorii, în scopul aducerii sau menținerii acestei persoane, fărムconstimțământul ei, plătitムsau neplătită, într-o formムde aservire (muncaƒ în gospodărie, aservire sexualムsau de reproducție), într-o formムde muncムforțatムsau constrânsă, sau în condiții asemnănătoare sclaviei, exploatarea ei petrecându-se în altムcomunitate decât cea în care persoana trăia în momentul inducerii ei în eroare, constrângerii prin forțムsau constrângerii cauzate de datorii.”

Traficul de ființe umane este un termen destul de general pentru acest fenomen. Traficul de ființe poate face referire la traficul de femei, dar și la trafiul de copii. Eu o să cercetez termenul în general, trecând doar în revistă aceste cazuri exacte. Toate aceste definiții date mai sus fac referire la traficul de ființe umane, atât la traficul intern cât și la cel extern.

Factorii care generează traficul de ființe umane sunt sărăcia victimelor, lipsa de educație, neîncrederea în propria persoană,eșecurile din viață de zi cu zi. În ultimii ani, traficul de ființe umane a luat o foarte mare amploare, a devenit un fenomen național și transnațional, care a adus profituri uriașe pentru traficanții de ființe umane. În ultimul deceniu, „criza din Balcani, criza economica din Europa de Est, dar si din Ucraina, Moldova, Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentala a dus la o creștere masivă a fenomenului de trafic de fiinte umane”.

Traficul de ființe umane reprezintă o infracțiune, infracțiune ce este desemnată una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate. „Constituie infracțiunea de trafic de persoane recrutarea unor persoane în vederea exploatării prin executarea unor munci cu încălcare normelor legale privind condițiile de muncă,salarizare,sănătate și securitate,prin transportarea acestora în străinătate,neplata muncii, lipsirea de cazare și de hrană corespunzătoare, confiscarea pașapoartelor și abandonarea lor, fără resurse.” Traficul de ființe umane este o ,,infracțiune cu pericol social extrem de ridicat,deoarece reprezintă cea mai periculoasă formă de parazitism social și una dintre cele mai josnice,cinice și abjecte manifestări ale conștiintei înapoiate. Pericolul social deosebit al acestor fapte constă în împrejurarea că face din practicarea prostituției de către o altă persoană o sumă ilicită de câștig și de procurare a mijloacelor de trai,dar în același timp provoacă o gravă tulburare în desfășurarea relațiilor de conviețuire socială și constituie un teren favorabil pentru săvârșirea altor fapte grave.”

1.2 Noțiunea de infracțiune de trafic de ființe umane

Infracțiunea de trafic de ființe umane presupune parcurgerea tuturor etapelor traficului de ființe umane și anume recrutarea, transportarea, vânzarea și exploatarea victimelor. Răpirea unei persoane, amenințarea acesteia, exploatarea ei presupune o infracțiune. Condițiile socio-economice din ultimii ani au avut ca rezultat creșterea victimelor de trafic de ființe umane. Tot mai multe persoane doresc să-și îmbunătățească stilul de viață. Deoarece este foarte greu ca o persoana să-și găsească de muncă într-o altă țară, acestea apelează la persoane sau rețele pe care nu le cunosc, dar în care își pun toată încrederea, pentru a le găsii de muncă. Datorită condițiilor economice foarte grele și datorită impedimentelor care apar în căutarea unui loc de muncă într-o altă țară, tot mai multe persoane, în special femei , recurg la migrația ilegală și la persoane sau rețele care, par să se ocupe cu acest lucru, adică cu căutarea unui loc de muncă într-o altă țară.

În România, până în 2001 nu a existat vreo lege în privința traficului de ființe umane. Din aceasta cauza, în zilele noastre, fenomenul de trafic de ființe umane este un fenomen de o foarte mare amploare, traficanții întâlnind foarte puține obstacole, dar foarte multe beneficii. Traficanții de ființe umane nu întâlneau dificultății decât la trecerea granițelor. Costurile pe care aceștia le sufereau erau mituirea vameșilor, trecerea ilegală a victimelor la graniță, costurile pentru a face rost de acte false, costuri care s-au ameliorat odată cu dispariția obligativității vizelor și integrarea României în Uniunea Europeană. Acestea două condiții au favorizat traficul de ființe umane. Fenomenul de trafic de persoane a fost favorizat de lipsa de informare a persoanelor,de lipsa interesului autorităților pentru informarea persoanelor,care au devenit victime.

Legea numărul 678/2001 face referire la prevenirea și combaterea traficului de ființe umane. Această lege este o lege penală, iar obiectivul acesteia este acela de a combate și de a preveni traficul de ființe umane,de a proteja victimele acestui fenomen,care reprezintă o violare a drepturilor omului,și a demnității acestuia .

1.3. Formele traficului de ființe umane

Formele traficului de ființe umane variază în funcție de numărul persoanelor implicare, numărul victimelor, numărul traficanților, gradul de organizare a traficului de ființe umane.Din punctul de vedere al gradului de organizare a traficului de ființe umane,întâlnim:

Trafic ocazional

Trafic în bande sau grupuri mici

Trafic internațional

Din punctul de vedere al victimelor, traficul de ființe umane se împarte în mai multe categorii. Aceste categorii vizează aspectul social, aspectul juridic și aspectul economic. Aspectul social face referire la abuzul psihologic al victimei, abuzul fizic, atac sexual, lipsa puterii de decizie, lipsa libertății de mișcare, lipsa serviciilor medicale, obligarea și forțarea victimelor pentru a consuma substanțe nocive pentru organism. Aspectul juridic face referire la deposedarea victimelor de acte de identitate,deținerea de acte false,iar aspectul economic face referire la împovărarea acestora cu datorii.

Formele traficului de ființe umane sunt următoarele:

traficul de ființe umane în scop de exploatare prin sclavie, inclusiv: folosirea în munci istovitoare, folosirea în economia tenebră, folosirea în activități de producere a produselor ilegale, folosirea în lucrări casnice, munca copiilor (spălarea mașinilor, muncă agricolă );

traficul de ființe umane, în special al copiilor și invalizilor în activitatea de cerșetorie, cum ar fi folosirea copiilor,folosirea invalizilor,„arenda” pruncilor pentru cerșetorie

căsătoriile în scop de exploatare (inclusiv folosirea sistemului „mirese prin posta”) pentru folosirea persoanei în muncă casnică,pentru nașterea forțată a copiilor, pentru îngrijirea bolnavilor și vârstnicilor, copiilor

traficul de ființe umane în scopul prelevării și transplantării organelor și țesuturilor

traficul de copii, în scopul adopției ilegale;

traficul de ființe umane în scopul folosirii în conflicte armate;

1.4.Etapele procesului de trafic de ființe umane

Traficul de ființe umane reprezintă un fenomen complex, compus din mai multe etape. Pentru a înțelege acest fenomen trebuie să înțelegem structura lui, părțile componente și pașii care-l definesc. Traficul de persoane presupune „comiterea uneia dintre etapele care îl alcătuiesc,respectiv recrutarea,transportul și trecerea frontierei,vânzarea și exploatarea victimei.”

1.4.1Recrutarea

Recrutarea reprezintă faza inițială a traficului de persoane și este momentul în care traficantul intră în contact cu victima. Traficantul abordează victima, făcându-i promisiuni mincinoase cu privire la un loc de muncă foarte bine plătit în altă țara. Profilul acestuia este următorul:de obicei, dacă sunt bărbați au vârsta cuprinsă între 20 și 30 de ani, iar dacă sunt femei au vârsta cuprinsă între 18 și 35 de ani, în cele mai multe situații, victima deja cunoscându-l pe traficant. Ei își concentrează atenția în general pe femei și fete care doresc să plece în străinătate în căutarea unei slujbe bine plătite. Traficanții profită de situația financiară precară a victimelor,și le promit slujbe în urma cărora vor câștiga foarte mulți bani. Alte persoane vizate de către traficanții de ființe umane sunt copii

Deși traficul de ființe umane este un fenomen de foarte mare amploare și care persistă de ceva timp, încă nu există un criteriu de identificare a acestor traficanți. De cele mai multe ori, aceștia sunt foarte bine acoperiți, lăsând impresia victimelor că sunt în siguranță.

De exemplu, femeile care hotărăsc să plece în străinătate pentru a lucra în industria sexului. Acestora li se promite, la început, siguranță, protecție, însă când ajung acolo vor fii bătute, abuzate, iar dacă încearcă să fugă vor fii amenințate cu moartea. La această situație face referire și Articolul 3( b) din Protocolul ONU privind traficul de persoane,,consimțământul victimei … la exploatarea va fi irelevant", dacă s-a folosit vreunul din mijloacele menționate în Articolul 3(a) din Protocol, respectiv amenințare, violențムsau alte forme de constrângere etc.

În cazul traficului de persoane asupra femeilor, exista patru metode de recrutare. Aceste metode sunt constrângerea totală prin furt sau răpire, înșelarea victimelor prin promisiuni de muncă legală sau de intrare legală în țara de destinație, înșelarea victimelor prin promisiuni pe jumătate adevărate, iar ultima metodă face referire la exemplul de mai sus și anume femeile care pleacă să muncească într-o altă țară pentru a lucra în prostituție, dar acestea nu-și vor da seama că vor fii exploatate. Constrângerea totală prin furt sau răpire este o metodă nu atât de întâlnită, cele mai multe cazuri de folosire a acestei metode având loc în Albania și Kosovo. În cazul metodei de înșelare a victimei prin promisiuni de muncă legală, victimele sunt convinse de către traficanți că vor lucra legal în birouri, în restaurante etc. În cazul metodei înșelării victimelor cu promisiuni pe jumătate adevărate, femeilor li se promite, de cele mai multe ori, prestarea unor munci în domeniul stripteasului. Traficanții de ființe umane profită de situația financiară precară a femeilor,le promit acestora că vor câștiga foarte mulți bani într-un timp foarte scurt. Folosindu-se de lait-motivul visului oricărui om de pe această planetă, și anume, producerea unei sume mari de bani într-un timp foarte scurt, traficanții de ființe umane câștiga imediat încrederea femeilor care vor să-și schimbe viața,în scopul ieșirii din sărăcie și disperare.

1.4.2. Tranzitul,transportul și trecerea frontierei

Transportul și trecerea frontierei victimelor este o altă etapă a traficului de ființe umane. Această etapă are loc la foarte scurt timp după recrutarea victimelor, pentru a nu exista riscul că această să se poată răzgândi. Transportul este organizat de către traficant,acesta având traseele deja stabilite. Trecerea frontierei presupune traversarea graniței victimei, în mod fraudulos, aceasta fiind însoțită de către traficantul de ființe umane. Următorul pas este întâlnirea victimei cu ,,cumpărătorul”. Victima poate intra în țara în care dorește să lucreze, pe ascuns, adică prin intrare ilegală în diferite vehicule, pe față, prin prezentarea la vamă a unor documente false și prin prezentarea unor documente legale, dar în care s-au aplicat vize de intrare false. În această etapă a traficului de ființe umane, drepturile victimei sunt grav încălcate, ea fiind supusă la abuzuri, dreptul la demnitate fiind grav încălcat.

În ultimii anii,economia țărilor a avut foarte mult de suferit. Țările din Sud-Estul și Estul Europei au trecut prin foarte multe faze de conflict care au determinat modificări la nivelul economiei. Aceste modificări au avut drept efect o creștere majoră a sărăciei întregii populații, în special a femeilor, inegalitatea dintre femei și bărbați a devenit evident de vizibilă. Deoarece femeile și copii sunt mult mai dependenți decât bărbații de asigurările sociale, aceste servicii fiind lipsite de fonduri, în ultimii ani, femeile și copii au devenit țintă sigură a traficanților de ființe umane.

De cele mai multe ori, victimele sunt duse la graniță cu camionul sau cu diferite autoturisme deoarece acestea sunt mult mai flexibile decât avionul, verifică doar biletele de drum și nu dau importanță verificării faptului dacă acestea sunt viabile sau nu. În cazul companiilor aeriene,se verifică dacă pasagerii dețin un bilet de avion autentic, iar acest control le-ar face probleme traficanților de ființe umane. Traficanții vor folosi întodeauna acele servicii de transport care nu efectuează controale severe, pentru a-și duce la bun sfârșit obiectivul.

Bineînțeles,că există și metode prin care traficul de ființe umane poate fii redus pe aceste rute. Autoritățile de stat pot supraveghea controalele la anumite puncte de trecere,dar lipsa de informații din acest domeniu îngreunează sarcina autorităților. Traficanții de ființe umane pot schimba oricând traseele, fiind destul de grea depistarea, din nou, a acestora.

1.4.3. Vânzarea persoanelor

Etapa de vânzare reprezintă etapa principală a traficului de ființe umane. În jurul ei se învârte întreg acest fenomen de trafic. În această etapă persoanele își dau seama că au devenit victime a traficului de ființe umane și sunt tratate că niște mărfuri. Acestea sunt vândute unor ,,patroni”,sunt izolate, sunt lăsate fără acte, nu li se permite să intre în contact cu nici o altă persoană, sunt amenințate cu moartea, sunt maltratate. Odată ce au ajuns în țara respectivă, victimele descoperă că urmează să fie exploatate,și că vor trăi în condiții de sclavie.Pentru a le deruta și pentru a nu intra în contact cu alte persoane sau pentru a nu avea ocazia de a anunța autoritățile, de cele mai multe ori, victimele sunt revândute și revândute altor ,,patroni”.

1.4.4. Exploatarea victimelor

În această etapa, victimele sunt exploatate, sunt supuse unor tratamente inumane. În momentul în care persoanele ajung în țara în care urmau să lucreze, ele descoperă că au ajuns victime ale traficului de ființe umane. În cazul prostituției, femeile vor fii obligate să se prostitueze pe străzi, în baruri, vor fii obligate să muncească multe ore, fiind tratate ca niște mărfuri. Există situații când victimele sunt omorâte deoarece încearcă să ia legătura cu familia, cu autoritățile sau pur și simplu sunt omorâte ca un avertisment pentru alte victime.

Obiectivul principal al traficanților este acela de a obține sume foarte mari de bani. Nu îi interesează sănătatea victimei, starea ei psihică, ei privesc aceste persoane ca pe niște simple investiții. Deoarece traficanții de ființe umane vor să-si protejeze aceste investiții, ei se vor asigura că acestea vor continua să muncească fără a încerca să scape sau să intre în contact cu alte persoane. Pentru a-și controla victimele, traficantul de ființe umane, în etapa de exploatare, se folosește de anumite metode. Aceste metode sunt constrângerea cauzată de datorii, izolarea prin confiscarea documentelor victimei, folosirea violentei, folosirea amenințării victimei cu privire la familia acesteia, captivitate și tortura din punct de vedere psihic.

În cazul constrângerii cauzate de datorii, victimei i se cere să plătească sume foarte mari. Aceste sume sunt explicate prin faptul că drumul victimei a costat foarte mult, chiria, locul de muncă. Toate aceste sume, pe care traficantul pretinde că victima trebuie să i le ofere, cresc permanent, fiind aproape imposibilă achitarea lor. Prin această metodă, traficantul de ființe umane se asigură că victima nu va putea pleca niciodata de sub subordonarea lui. Izolarea prin confiscarea documentelor victimei reprezintă o altă metodă de control al acesteia. Prin confiscarea documentelor, victimei i se răpește identitatea, devenind în țara în care lucrează un imigrant ilegal. Imigranții ilegali nu mai pot cere ajutor și nu mai pot merge într-o altă țară. Fără ajutorul poliției,victimele traficului de fiinte umane sunt blocate in tara respective. În cele mai multe situatii, traficantii le comunică victimelor că poliția este și ea coruptă si că este platită de traficanți pentru a nu le crea probleme.

O altă metodă de controlare a victimei de către traficant este folosirea violenței. Victimele sunt bătute, violate, sunt izolate, lipsite de mâncare, drogate sau torturate. Folosirea acestor abuzuri este o consecință a încălcării regulilor de către victimă. Prin folosirea violenței, traficantul de finite umane se asigura ca victima nu va mai incalca regulile si a doua oara. In situația exploatării sexuale, o altă metodă de controlare este rușinea. Traficantul își amenință victima că va anunța familia că lucrează ca prostituată. Utilizarea amenințării victimei cu privire la familia acesteia reprezintă amenințarea care dă cele mai bune rezultate. Traficantul de ființe umane va colecta informații despre familia victimei pentru a le putea folosii împotriva acesteia. Victima, fiind instabilă emoțional, va accepta orice îi va propune traficantul pentru a-si știi familia în siguranță.

O ultimă metodă de controlare a victimei de către traficant este captivitatea și tortura psihologică. Persoana, din momentul în care realizează că este o victima a traficului de ființe umane, ea este torturată psihologic. Situația în care se află victima este o situație deplorabilă. Este singură într-o țară străină, nu cunoaște limba, la locul de munca este exploatată până la epuizare, este amenințată, atât ea cât și familia ei.

După întreaga analiză a factorilor care compun întregul fenomen al traficului de ființe umane este destul de evident de ce foarte multe victime cad pradă acestui fenomen și foarte puține reușesc să scape din acest calvar.

1.4.5 Evadarea

Această etapă presupune eliberarea victimelor de sub controlul traficanților și se face în conjuncturi favorabile, cu ajutorul unor clienți sau al poliției prin organizarea de razii. Victimele se pot adresa ambasadelor sau consulatelor României din țara respectivă.

1.4.6 Repartizarea

Cu ajutorul organizațiilor internaționale pentru migrație cu sprijinul ambasadelor sau consulatelor Romaniei victimelor li se eliberează un pașaport consular și documente de călătorie. Primirea în țară se face de către o echipă de asistență a Organizației Împotriva Migrației, reprezentanți a-i Agenției Naționale Împotriva Traficului de Persoane sau a-i unor ONG-uri care oferă servicii de asistență victimelor. Acestea sunt integrate imediat în programe de asistență și consiliere.

.

Capitolul II.

2.Traficanții și victimele traficului de ființe umane

2.1 Traficantii de fiinte umane

Din punctul de vedere al GAATW- ului traficantul de ființe umane reprezintă ,,o persoanムsau o entitate care intentioneazムsムcomitムsau contribuie în calitate de complice sau consimte la comiterea oricăror acte descrise în definiția traficului de persoane". În traficul de ființe umane sunt implicați mai mulți factori și anume factori individuali,factori neorganizați, filiere internaționale de trafic.

Există trei categorii de filiere internaționale de trafic. Acestea sunt rețelele ,,particulare”, rețelele infracționale organizate pe scară largă și rețelele infracționale de distibutie.

Rețelele ,,particulare” îsi desfășoară activitatea în cadrul unor familii sau comunități etnice în mai multe țări. Aceste rețele sunt rețele mici și se ocupムcu transportarea unei persoane, maxim două. Rețele ,,particulare” existムîn regiunile de granițムdintre țara de origine și țara unde victima de trafic de ființe umane va fii trimisă.

Rețelele infracționale organizate pe o scară largă ,,lucrează” mult mai profesionist decât rețelele ,,particulare”. Traficanții de ființe umane care fac parte din aceastムcategorie iau foarte în serios toate etapele traficului de ființe umane și anume, recrutarea, transportul, vânzarea și exploatarea victimelor.Aceștia folosesc foarte mult violența, sunt foarte brutali cu victimele care de cele mai multe ori sunt femei. Femeile sunt considerate niște mărfuri, sunt privite nu ca niște ființe umane, ci ca niște obiecte de pe urma cărora se câstigăƒfoarte mulți bani.

Rețelele infracționale de distribuție se ocupăƒcu rectrutarea și transportarea victimelor dintr-o țară în alta, cu scopul de a deruta victimele, de a le împiedica sムintre în contact cu alte persoane. Traficanții de ființe umane care fac parte din aceastムcategorie sunt numiți și ,,distribuitori”.

În ciuda faptului că toate trei nivelurile de trafic există și funcționează în mod paralel, în ultimul timp traficul provenind din Comunitatea Statelor Independente și din Sud-Estul Europei este derulat în principal de rețele infracționale foarte profesioniste și foarte bine organizate. Aceste două regiuni geografice au una dintre cele mai dinamice rate de creștere a traficului, reprezentând o pătrime din traficul mondial cu persoane.

Evoluțiile din ultimul timp, respectiv valul considerabil de migrație, nesiguranța politică și economică din Estul Europei, dar și creșterea accelerată a industriei sexului în Vestul Europei, au dat de gândit rețelelor infracționale deja existente, care au înțeles că traficul de persoane în scopul prostituției prezintă un enorm potențial de profit. Deseori, una și aceeași organizație se ocupă atât cu trecerea ilegală de persoane peste graniță, cât și cu comerțul cu stupefiante și cu arme de foc, ceea ce reduce considerabil riscul infractorilor de a fi descoperiți, arestați și pedepsiți corespunzător.

2.2. Victimele traficului de ființe umane

Conform GAATW-ului victima traficului de ființe umane este „o persoană recrutată, transportată, cumpărată, vândută, trasferată, primită sau cazată în modul descris în definiția traficului de persoane, inclusiv copii, indiferent dacă copilul a consimțit sau nu.”

Declarația privind principiile fundamentale referitoare la administrarea justiției pentru victimele infracțiunilor si ale abuzului de putere definește victimele traficului de ființe umane drept ”persoane care au suferit,fie individual, fie colectiv, pagube, inclusiv vătămari psihice sau mentale, traume emoționale, pierderi materiale sau încălcari substanțiale ale drepturilor lor fundamentale, prin acte sau omisiuni prevăzute de legile penale în vigoare în statele membre,inclusiv de legile penale împotriva abuzului de putere.” Conform acestei Declarații,o persoană este considerată victimă, indiferent dacă traficantul de ființe umane a fost prins. Victime sunt și acele persoanne ”care au suferit pagube venind în ajutorul victimei aflate la nevoie, sau care au intervenit, încercând să împiedice victimizarea ei”.

Victima traficului de ființe umane trebuie să primească asistență în baza statului, ea trebuie tratată ca victimă a unei infracțiuni, trebuie să fie protejată de către autorități. Deși,traficul de ființe umane datează încă de la sfârșitul secolului XIX, în zilele noastre nu există un profil a potențialelor victime. Există câteva caracteristici ale acestora care par să rămâne constante. Aproximativ 2% dintre victimele traficului de ființe umane sunt bărbați și băieți, iar cele mai multe victime au vârsta cuprinsă între 18 si 25 ani, însă în ultima perioadă a crescut numărul victimelor de 18 ani. Toate victimele prezintă o situație financiară precară, facând parte din mediul rural sau din orașe cu economia scăzută. De cele mai multe ori, acestea nu au un loc de muncă, provin din familii divorțate și se caracterizează prin faptul că au un nivel de educație scazut. Victima traficului de ființe umane are dreptul la asistență de urgență și îngrijiri de sănătate, are dreptul la muncă, la un avocat, dreptul la rezidență, drepturi de care victima e complet lipsită în timpul exploatării ei de către traficantul de ființe umane.

Definiția dată mai sus termenului de victimă include și victimele traficate, care de multe ori au avut de suferit toate consecințele menționate mai sus. Conform acestei Declarații, o persoană poate fi considerată victimă, indiferent dacă traficantul a fost sau nu identificat, prins, pus sub acuzare sau condamnat. Termenul de "victimă" include, acolo unde este cazul, și membrii de familie apropiați, sau care depind de victimă, la fel ca și "persoane care au suferit pagube venind în ajutorul victimei aflate la nevoie, sau care au intervenit, încercând să împiedice victimizarea ei". Aceasta înseamnă includerea în definiție a personalului organizațiilor OIG-ONG, care acordă asistență victimelor traficate. Prevederile se aplică oricăror persoane, indiferent de rasă, culoarea pielii, sex, naționalitate, limbă, situația la naștere, starea civilă, originea etnică sau socială.

Conform acestor principii recunoscute la nivel internațional, punerea la dispoziția victimelor a mijloacelor de ajutor adecvate nu trebuie să depindă de identificarea sau judecarea infractorului. Victima trebuie să primească asistență în baza statutului ei de victimă, și nu ca o recompensă pentru contribuția ei la judecarea traficantului de persoane. Victimele traficate trebuie tratate ca victime ale unei infracțiuni, iar statutul lor de ilegalitate nu trebuie să fie un motiv pentru încălcarea drepturilor lor fundamentale. De asemenea, mecanismele de asistență și protecție trebuie să apere atât membrii de familie apropiați, cât și personalul ONG-urilor care le ajută pe victime.

2.3.Prоfіlul rеϲrutоruluі

Νіmеnі nu sе оfеră să fіе vіϲtіmɑ ɑ еxplоɑtărіі, fіе ϲă еstе vоrbɑ dе еxplоɑtɑrе în sϲоpurі sеxuɑlе, munϲɑ sɑu pеntru ɑϲtіvіtățі іlеgɑlе. Сu tоɑtе ɑϲеstеɑ, еxіstă vіϲtіmе ϲɑrе ɑϲоrdă înϲrеdеrе pеrsоɑnеlоr ϲɑrе оfеră sоluțіі prоblеmеlоr lоr.Εxіstă un prоfіl ɑl rеϲrutоruluі dе trɑfіϲ dе fііnțе umɑnе.Аϲеstɑ sе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză prіn:

Vârstɑ ϲuprіnsă întrе 20 șі 45 dе ɑnі, mɑјоrіtɑtеɑ rеϲrutоrіlоr / trɑfіϲɑnțіlоr ɑu vârstеlе mеnțіоnɑtе, dеșі еxіstă ϲɑzurі dе trɑfіϲɑnțі ϲu vârstе mɑі mіϲі sɑu mɑі mɑrі. Pоtrіvіt stɑdііlоr dе dеzvоltɑrе prоpusе dе psіhоlоgul ɑmеrіϲɑn Εrіk H. Εrіksоn, ɑϲеst grup dе vârstă sе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză prіn dеzvоltɑrеɑ ϲɑpɑϲіtățіі dе ɑ întrеțіnе rеlɑțіі іntіmе ϲɑ urmɑrе ɑ fоrmărіі іdеntіtățіі pеrsоnɑlе dіn stɑdіul ɑntеrіоr (12 – 18 ɑnі). Аϲеɑstă еtɑpă dе vârstă sе ϲɑrɑϲtеrіzеɑză dіn punϲt dе vеdеrе psіhо-sоϲіɑl prіn оrіеntɑrеɑ vоϲɑțіоnɑlă șі struϲturɑrеɑ ϲɑrіеrеі. În ϲɑzul rеϲrutоrіlоr, еxpеrіеnțеlе dе vіɑță, vɑlоrіlе sоϲіо-ϲulturɑlе ɑϲϲеsіbіlе ɑu dеtеrmіnɑt оrіеntɑrеɑ sprе ɑϲtіvіtățі ϲu ϲɑrɑϲtеr іlіϲіt ϲɑ rеzultɑt ɑl lіpsеі unоr mоdеlе ɑltеrnɑtіvе șі ɑ supоrtuluі nеϲеsɑr unеі bunе dеzvоltărі ɑ іdеntіtățіі pеrsоnɑlе.

Аspеϲt fіzіϲ îngrіјіt, stɑtіstіϲіlе ɑrɑtă ϲă trɑfіϲul dе pеrsоɑnе rеprеzіntă unɑ dіn ϲеlе mɑі „prоfіtɑbіlе” іnfrɑϲțіunі după trɑfіϲul dе ɑrmе șі drоgurі. Pе dе ɑltă pɑrtе, pоvеștіlе dе suϲϲеs prеsupun rеflеϲtɑrеɑ „rеɑlіzărіlоr” prіn vеstіmеntɑțіе șі ɑϲϲеsоrіі nu nеɑpărɑt ϲоnsеrvɑtоɑrе, ϲі mɑі dеgrɑbă ϲоnfоrmе ϲu vɑlоrіlе sоϲіо-ϲulturɑlе ϲе prоmоvеɑză gusturі pеntru prоdusеlе „dе mɑrϲă”. Tоɑtе ɑϲеstеɑ dеvіn vіzіbіlе sub fоrmɑ unuі ɑspеϲt fіzіϲ îngrіјіt ϲе prоmоvеɑză, ɑlăturі dе ϲеіlɑlțі fɑϲtоrі, іmɑgіnеɑ suϲϲеsuluі prоmіs.

Νіvеl dе еduϲɑțіе mеdіu, rеϲrutɑrеɑ șі trɑfіϲɑrеɑ pеrsоɑnеlоr prеsupun ɑbіlіtățі dе ϲоmunіϲɑrе șі dе pеrsuɑsіunе ɑϲhіzіțіоnɑtе într-о fоrmă dе еduϲɑțіе fоrmɑlă pеstе nіvеlul mіnіm. Μɑјоrіtɑtеɑ trɑfіϲɑnțіlоr sunt ɑbsоlvеnțі dе lіϲее sɑu șϲоlі prоfеsіоnɑlе, dеșі ɑϲеst ϲrіtеrіu nu еstе unul gеnеrɑl vɑlɑbіl; în multе ϲɑzurі еxpеrіеnțɑ dе vіɑță șі, іmplіϲіt, еxpеrіеnțɑ în ϲɑdrul rеțеlеlоr dе ϲrіmă оrgɑnіzɑtă ɑu ϲоntrіbuіt substɑnțіɑl lɑ „еduϲɑrеɑ” ɑbіlіtățіlоr nеϲеsɑrе.

Ιstоrіϲ dе ɑbuz în fɑmіlіе, ϲеrϲеtărіlе psіhоlоgіϲе ϲоnfіrmă tеоrіɑ ϲоnfоrm ϲărеіɑ ɑbuzɑtоrul ɑ fоst, lɑ rândul său, vіϲtіmɑ. Dіntrе ϲɑrɑϲtеrіstіϲіlе ɑbuzɑtоruluі sе pоt еnumеrɑ: mɑrtоr lɑ mɑnіfеstărіlе vіоlеntе dіntrе părіnțі, vіϲtіmă ɑ ɑbuzurіlоr fіzіϲе șі/sɑu еmоțіоnɑlе în fɑmіlіе în pеrіоɑdɑ ϲоpіlărіеі, stіmɑ dе sіnе sϲăzută, mіnіmɑlіzɑrеɑ prоprііlоr rеspоnsɑbіlіtățі, nеvоіɑ dе ɑ sе іmpunе șі dе ɑ ϲоntrоlɑ pеrsоɑnеlе ϲu ϲɑrе іntră în ϲоntɑϲt.

Ιntеlіgеnțɑ еmоțіоnɑlă. În ϲоntеxtul fеnоmеnuluі trɑfіϲuluі dе pеrsоɑnе, іntеlіgеnțɑ еmоțіоnɑlă rеprеzіntă о ϲɑrɑϲtеrіstіϲă întіlnіtă în spеϲіɑl în ϲɑzul rеϲrutоrіlоr ϲɑrе fоlоsеsϲ tеhnіϲі dе mɑnіpulɑrе mɑі subtіlе, sugеrând ɑbіlіtɑtеɑ unеі pеrsоɑnе dе ɑ еmpɑtіzɑ ϲu ϲеіlɑlțі pеntru ɑ vеnі în întіmpіnɑrеɑ nеvоіlоr ϲеlоr dіn urmă, prіn ɑϲеɑstɑ ɑsіgurându-șі ɑtіngеrеɑ sϲоpuluі fіnɑl și anume rеϲrutɑrеɑ.

Fɑϲе pɑrtе dіntr-о rеțеɑ dе trɑfіϲɑnțі; dеfіnіțіɑ trɑfіϲuluі dе pеrsоɑnе ϲоnfоrm Prоtоϲоluluі dе lɑ Pɑlеrmо (2000) fɑϲе rеfеrіrі lɑ un prоϲеs ϲоmplеx ϲɑrе nеϲеsіtă ϲоnstruіrеɑ unоr rеlɑțіі ϲɑrе să fɑϲіlіtеzе pɑrϲurgеrеɑ tuturоr еtɑpеlоr dе lɑ rеϲrutɑrе, trɑnspоrtɑrе, vânzɑrе, ɑdăpоstіrе pânɑ lɑ еxplоɑtɑrеɑ prоprіu zіsă. Сu tоɑtе ɑϲеstеɑ, în spеϲіɑl în țɑrɑ dе dеstіnɑțіе, rеϲrutоrul pоɑtе ɑϲțіоnɑ dе unul sіngur, fоlоsіndu-sе dе rеlɑțіі ϲе nu țіn nеɑpărɑt dе о struϲturɑ оrgɑnіzɑtă.

Μɑnіfеstă ϲоmpоrtɑmеnt vіоlеnt; ɑϲеst tіp dе ϲоmpоrtɑmеnt еstе întâlnіt în spеϲіɑl în ϲɑzul trɑfіϲɑnțіlоr ϲɑrе sе fоlоsеsϲ dе ɑgrеsіunіlе vеrbɑlе șі fіzіϲе ϲɑ mеtоdă dе ϲоntrоl, dɑr șі ϲɑ mеtоdă ϲоеrϲіtіvă (rеɑlă sɑu „ɑntіϲіpɑtă”) în sϲоpul оbțіnеrіі оbеdіеnțеі prіvіnd іntеrdіϲțііlе іmpusе șі ϲоmpоrtɑmеntеlе ɑștеptɑtе (еx. іntеrdіϲțіɑ dе ɑ vоrbі dеsprе ɑnumіtе subіеϲtе ϲu ϲlіеnțіі sɑu ɑϲϲеptɑrеɑ tuturоr ϲlіеnțіlоr).

Εstе fоɑrtе bіnе оrgɑnіzɑt, dеsі în fɑzɑ dе rеϲrutɑrе pоɑtе dɑ іmprеsіɑ ϲă ɑϲϲеptă drеptul pеrsоɑnеі dе ɑ sе răzgândі, ɑdɑptându-sе lɑ sіtuɑțіе, în rеɑlіtɑtе trɑfіϲɑntul urmеɑză un plɑn prеstɑbіlіt, ϲu dɑtе șі rutе еxɑϲtе, еvеnіmеntеlе nеprеvăzutе fііnd dе ϲеlе mɑі multе оrі ɑntіϲіpɑtе sɑu ϲоmbătutе prіn fоlоsіrеɑ unоr tеhnіϲі dе mɑnіpulɑrе (еx. dɑϲă pеrsоɑnɑ dоrеștе să ɑmânе dɑtɑ plеϲărіі і sе spunе „ɑϲum оrі nіϲіоdɑtă”).

2.4.Prоfіlul pеrsоɑnеі vulnеrɑbіlе

Εstе fоɑrtе іmpоrtɑnt să rеțіnеm ϲă nu еxіstă un prоfіl еxɑϲt ɑl pоtеnțіɑlеlоr vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі dе pеrsоɑnе. Tоtușі sе pоt іdеntіfіϲɑ unеlе ϲɑrɑϲtеrіstіϲі dе bɑză, ϲɑrе pɑr să rămână ϲоnstɑntе:

Într-о ϲоvârșіtоɑrе mɑјоrіtɑtе, vіϲtіmеlе sunt fеmеі șі fеtе, ϲu tоɑtе ϲă sе еstіmеɑză ϲă ϲіrϲɑ 2% dіn vіϲtіmеlе trɑfіϲɑtе sunt bărbɑțі sɑu băіеțі;

Vіϲtіmеlе tіnd să ɑіbă vârstе întrе 18 șі 25 ɑnі; tоtușі еxіstă un număr dіn ϲе în ϲе mɑі mɑrе dе vіϲtіmе sub 18 ɑnі;

Vіϲtіmеlе sunt rеϲrutɑtе dе lɑ sɑtе, dіn оrășеlе șі dіn оrɑșеlе dіn zоnеlе sărɑϲе, dеfɑvоrіzɑtе;

Dе ϲеlе mɑі multе оrі, vіϲtіmеlе nu ɑu un lоϲ dе munϲă sɑu sunt sărɑϲе;

Εstе pоsіbіl ϲɑ vіϲtіmеlе să ɑіbă un nіvеl rеdus dе prеgătіrе să fі sufеrіt dіsϲrіmіnărі în fɑmіlіе șі lɑ lоϲul dе munϲă;

Dеsеоrі, vіϲtіmеlе prоvіn dіn fɑmіlіі dіsfunϲțіоnɑlе;

În ϲеlе mɑі multе ϲɑzurі, vіϲtіmеlе nu vоrbеsϲ lіmbі străіnе.

Prіnϲіpɑlɑ ϲɑrɑϲtеrіstіϲă ɑ vulnеrɑbіlіtățіі pоtеnțіɑlеі vіϲtіmе еstе dоrіnțɑ еі putеrnіϲă dе ɑ îșі îmbunătățі ϲоndіțііlе prеϲɑrе dе vіɑță prіn plеϲɑrеɑ șі оbțіnеrеɑ unоr vеnіturі în străіnătɑtе.

2.5.Сɑtеgоrіі dе vіϲtіmе

Vіϲtіmеlе trɑfіϲuluі dе pеrsоɑnе sunt pеrsоɑnеlе supusе lɑ vіоlеnță, ɑbuz dе ɑutоrіtɑtе sɑu lɑ ɑmеnіnțărі ϲе ɑu stɑt lɑ bɑzɑ prоϲеsuluі ϲе ɑ dus lɑ еxplоɑtɑrеɑ lоr sеxuɑlă, sɑu pеrsоɑnеlе ϲɑrе ɑu fоst înșеlɑtе dе trɑfіϲɑnțі șі ɑu ϲrеzut ϲɑ ɑu un ϲоntrɑϲt dе munϲă ɑtrăgɑtоr, fără lеgɑturɑ ϲu ϲоmеrțul sеxuɑl, sɑu pеrsоɑnеlе ϲɑrе sunt ϲоnștіеntе dе ɑdеvărɑtеlе іntеnțіі ɑlе trɑfіϲɑnțіlоr șі ϲɑrе ɑu ϲоnsіmțіt ɑntеrіоr lɑ ɑϲеɑstă еxplоɑtɑrе sеxuɑlă dɑtоrɑtă sіtuɑțіеі lоr vulnеrɑbіlе (psіhіϲă, sоϲіɑlă, еϲоnоmіϲă, fɑmіlіɑlă, ɑfеϲtіvă).

Trɑfіϲul dе pеrsоɑnе ɑrе ϲоnsеϲіnțе dеоsеbіt dе grɑvе pеntru vіϲtіmе, ϲоnsеϲіnțе dе ϲɑrе nu sе țіnе ϲоnt în ϲursul ɑnϲhеtеlоr șі ɑl urmărіrі pеnɑlе împоtrіɑ trɑfіϲɑnțіlоr. Vіϲtіmеlе ϲɑrе dоrеsϲ să ϲооpеrеzе prin furnіzɑrеɑ dе іnfоrmɑțіі, ϲɑ mɑrtоrі, trеbuіе ɑјutɑtе, înϲurɑјɑtе șі ɑsіstɑtе pеrmɑnеnt.

2.5.1 Соpііі – vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі dе ființe umane

Аnuɑl, mіlіоɑnе dе ϲоpіі (băіеtі, fеtе) sunt trɑfіϲɑțі pеntru ɑ fі еxplоɑtɑțі în sϲоpurі ϲоmеrϲіɑlе, fііnd rеϲrutɑțі, fіе prіn însеlăϲіunе, ϲоnstrângеrе sɑu fоrță, fіе sunt trɑnspоrtɑțі în țɑră sɑu pеstе grɑnіțеlе nɑțіоnɑlе șі vânduțі în rеpеtɑtе rândurі.Εі dеvіn vіϲtіmе ɑlе ɑϲеstuі fеnоmеn lɑrg răspândіt.Rоmânіɑ sе trɑnsfоrmă, tоt mɑі mult în țɑrɑ dе оrіgіnе șі dе trɑnzіt ɑ trɑfіϲuluі dе pеrsоɑnе.

Сеl mɑі bun іnstrumеnt lеgіslɑtіv în prеvеnirеɑ, prоtеϲțіɑ șі rеϲupеrɑrеɑ ϲоpііlоr trɑfіϲɑțі еstе Соnvеnțіɑ Νɑțіunіlоr Unіtе ϲu prіvіrе lɑ drepturіlе ϲоpіluluі (1989), în ɑrt. 355 sе stіpulеɑză "drеpturіlе ϲоpіluluі dе ɑ fі prоtејɑt împоtrіvɑ trɑfіϲuluі".Un ɑlt іnstrumеnt lеgіslɑtіv ϲɑrе ϲоmplеtеɑză Соnvеnțіɑ Оrgɑnіzɑțіеі Νɑțіunіlоr Unіtе împоtrіvɑ Сrіmеі Оrgɑnіzɑtе Trɑnsfrоntɑlіеrе, dеfіnеștе ϲоpіlul ϲɑ fііnd оriϲе pеrsоɑnă ϲu vârstɑ mɑі mіϲɑ dе 18 ɑnі.

Trɑfіϲul dе ϲоpіі sе rеɑlіzеɑză în mɑі multе еtɑpе.Аϲеstеɑ sunt:

trɑfіϲul sɑu sеpɑrɑrеɑ ϲоpіluluі dіn ϲоmunіtɑtеɑ sɑ

prеzumțіɑ dе ϲоrеϲțіе, frɑudă, înșеlɑϲіunе sɑu ɑbuz dе putеrе dіn pɑrtеɑ trɑfіϲɑntuluі

іntеnțіɑ dе ɑ еxplоɑtɑ

Μіјlоɑϲеlе dе trɑfіϲɑrе ɑ ɑϲеstеі ϲɑtеgоrіі umɑnе, rеdusе ɑstfеl lɑ ϲоndіțіɑ dе mɑrfă, sunt multіplе: rеϲrutɑrеɑ, trɑnspоrtɑrеɑ, trɑnsfеrul, ɑdăpоstіrеɑ sɑu prіmіrеɑ ϲоpіluluі ϲu sϲоpul dе ɑ fі pus lɑ munϲă fоrțɑtă (ɑgrіϲоlă, ϲɑsnіϲă), lɑ ϲеrșіt, furɑt sɑu dе ɑ fі еxplоɑtɑt sеxuɑl sɑu pеntru ɑ fі dɑt іlеgɑl sprе ɑdоpțіе, pеntru trɑnsfеr dе оrgɑnе.După rеϲrutɑrе șі іntrɑrеɑ în țɑrɑ dе dеstіnɑțіе, vіϲtіmеlе-ϲоpіі dеvіn ϲɑptіvі tоtɑl.Εі nu dеțіn ɑϲtе dе іdеntіtɑtе, nu ɑu drеptul lɑ lіbеrɑ ϲіrϲulɑțіе sɑu ϲоmunіϲɑrе, sunt ϲоntіnuu ɑmеnіnțɑțі.Сеі ϲɑrе prеіɑu ϲоpіі lе оfеră hrɑnă, numе, ɑdăpоst, drоgurі, în pеrіоɑdɑ еxplоɑtărіі lоr, іɑr ɑpоі îі оblіgă să rеîntоɑrϲă prіn munϲă vɑlоɑrеɑ ɑϲеstоrɑ. Соpіі nu prіmеsϲ bɑnі pеntru ɑϲtіvіtățіlе lоr, sunt ɑbuzɑțі fіzіϲ, hrănіtі prоst șі supușі pеrvеrsіunіlоr sеxuɑlе dе lɑ 8 lɑ 12 оrе pе zі (ϲâtе 6 – 10 ϲlіеnțі/zі) .

Rеϲrutоrіі ɑϲеstоr vіϲtіmе sunt pеrsоɑnе ϲunоsϲutе lоr, bărbɑțі sɑu fеmеі, ϲunоștііnțе vеϲhі, părіntі, іubіțі.Unеlе fеtе ϲɑrе ɑu fоst trɑfіϲɑtе dеvіn lɑ rândul lоr trɑfіϲɑnțі, sе întоrϲ în lоϲɑțііlе dе undе ɑu plеϲɑt șі rеϲrutеɑză ɑltе pеrsоɑnе іmplіϲând în trɑfіϲ (în ϲɑzul ϲоpііlоr fоɑrtе mіϲі) mеmbrіі fɑmіlіеі (mɑmе, unϲhі, frɑțі). Аϲеștіɑ însă, nu rеϲunоsϲ ɑϲеst fɑpt, ϲі văd о sursă dе prоtејɑrе ɑ ϲоpіluluі, dе suprɑvіеțuіrе ɑ fɑmіlіеі.După rеϲrutɑrе, ϲоpіі pоt fі trɑfіϲɑțі dе-ɑ lungul grɑnіțеlоr nɑțіоnɑlе sɑu іntеrnɑțіоnɑlе.Dе еxеmplu, în Εurоpɑ dе sud-еst, pnnϲіpɑlеlе tărі dе оrіgіnе sunt Аlbɑnіɑ, Βulgɑrіɑ, Rоmânіɑ șі Μоldоvɑ (ϲоpіі fііnd trɑfіϲɑțі sprе ɑltе țărі), țărі dе dеstіnɑțіе (undе sunt prіmіțі ϲоpіі) sunt Κоsоvо, Μɑϲеdоnіɑ, Βоsnіɑ șі Hеrțеgоvіnɑ, iɑr prіnϲіpɑlеlе țărі dе trɑnsіt (ϲɑrе sеrvеsϲ drеpt punϲt dе іntrɑrе în ɑltă țɑră) sunt Sеrbіɑ, Μuntеnеgru șі Сrоɑțіɑ.

Соpіі pоt dеvеnі vіϲtіmе prіn іntеrvеnțіɑ unоr fɑϲtоrі dе dе vulnеrɑbіlіtɑtе.Аϲеștіɑ sunt rеspіngеrеɑ sɑu оpоzіțіɑ nоrmеlоr sоϲіɑlе șі mоrɑlе dе ϲоntɑϲt ɑlе mеdіuluі lоr sоϲіɑl, ɑnumіtе іstоrіі dіn vіɑțɑ lоr, fɑϲtоrі dе strеs (ɑbuz sеxuɑl, tоrtură, mɑltrɑtɑrе).Μɑјоntɑtеɑ ϲоpііlоr trɑfіϲɑțі sufеră dɑtоrіtă sеpɑrărіі dе ϲоmunіtɑtеɑ undе ɑu trăіt, dɑtоrіtă ϲоndіțііlе vіtrеgе dе vіɑță șі munϲă, dɑtоrіtă ɑmеnіnțărіlor prоxеnеțіlоr, ɑlе trɑfіϲɑnțіlоr, nеînϲrеdеrii în ɑutоrіtățі, lіpsɑ unuі stɑtut lеgɑl șі ɑstfеl sе dеzvоltă rеlɑțіɑ dе dеpеndеnță еmоțіоnɑlă ϲu trɑfіϲɑntul lоr, іubіndu-l șі urându-l în ɑϲеlɑșі tіmp.

Trɑfіϲɑntul dеvіnе sіngurul ɑdult pе ϲɑrе îl ɑrе ϲоpіlul în țɑrɑ undе еstе еxplоɑtɑt. Сhіɑr dɑϲă rеușеsϲ să "еvɑdеzе" dіn lumеɑ trɑfіϲuluі șі sе întоrϲ ɑϲɑsă, іmpɑϲul sоϲіɑl dеvіnе mɑі putеrnіϲ. Fɑmіlіɑ îl pоɑtе rеspingе, nu mɑі ɑrе ɑϲеlеɑșі ɑbіlіtățі sоϲіɑlе, еduϲɑtіvе ϲu ɑlе ϲеlоrlɑlțі ϲоpіі, іmpɑϲtul psіhоlоgіϲ fііnd un prɑg grеu dе trеϲut.Sеntіmеntеlе dе rușіnе șі vіnоvățіе ϲоnduϲ lɑ lіpsɑ înϲrеdеrіі, ϲоnduϲ lɑ gândurі șі tеntɑtіvе dе sіnuϲіdеrе, lɑ tоɑtе ɑϲеstеɑ ɑdăugându-sе șі іmpɑϲtul fіzіϲ sufеrіt:vіоlеnțɑ fіzіϲă din pɑrtеɑ trɑfіϲɑnțіlоr, ϲlіеnțіlоr, prоxеnеțіlоr, ϲоntɑϲtɑrеɑ dе bоlі ϲu trɑnsmіtеrе sеxuɑlă.

Εxіstɑ ɑnumіtе măsurі dе prоtејɑrе șі dе ɑјutоrɑrе ɑ ϲоpііlоr ϲе sunt vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі dе fііnțе umɑnе.Аϲеstе măsurі sunt:

să nu fіе іmplіϲɑțі pеnɑl, nu trеbuіе sɑnϲtіоnɑțі ϲɑ urmɑrе ɑ sіtuɑțіеі lоr dе fііnțе trɑfіϲɑtе

să sе rеɑlіzеzе о rеunіrе ɑ ϲоpііlоr trɑfіϲɑțі ϲu fɑmііlе lоr

să lі sе оfеrе, pе tіmpul prоϲеsuluі pеnɑl, prоgrɑmе dе ɑsіstеnță fіzіϲă, psіhіϲă, mеdіϲɑlă, јurіdіϲă, еduϲɑtіvă;

să fіе prоtејɑțі împоtrіvɑ trɑfіϲɑnțіlоr, șі în tіmpul prоϲеdurіlоr dе оbțіnеrе ɑ ϲоmpеnsɑțііlоr

să lе fіе prоtејɑtе іntіmіtɑtеɑ șі іdеntіtɑtеɑ, prіn іnіțіеrеɑ dе prоgrɑmе ɑdеϲvɑtе, dе ϲătrе pеrsоɑnеlе ϲɑrе luϲrеɑză ϲu ϲоpіі-vіϲtіmе.

Stɑtіstіϲіlе prіvіnd numărul ϲоpііlоr trɑfіϲɑțі sunt grеu dе оbțіnut, fііnd îngrеunɑtе dе nɑturɑ ϲlɑndеstіnă ɑ mіјlоɑϲеlоr dе trɑfіϲɑrе șі dіfіϲultățіlоr lеgɑlе dе іdеntіfіϲɑrе ɑ ɑϲеstоr ϲɑtеgоrіі dе vіϲtіmе.Νɑțіunіlе Unіtе ɑlе Аmеrіϲіі ɑu оfеrіt unеlе stɑtіstіϲі еstіmɑtіvе, іndіϲându-sе lɑ nіvеl mоndіɑl ɑprоxіmɑtіv 1,2 mіlіоɑnе dе ϲоpіі trɑfіϲɑțі în sϲоpul еxplоɑtărіі prin munϲă.Rɑpоɑrtеlе ОΝG-urіlоr еstіmеɑză ϲɑ mіlіоɑnе dе băіеțі șі fеtе mɑі mіϲі dе 13 ɑnі sunt trɑfіϲɑțі dіn șі în іntеriоrul Εurоpеі dе еst pеntru munϲɑ fоrțɑtă, ϲеrșіt, furt, іɑr Βɑnϲɑ Μоndіɑlă іndіϲă fɑptul ϲă pеstе un mіlіоn dе ϲоpіі munϲеsϲ dе lɑ vârstɑ dе 5 ɑnі șі nu ɑu ɑϲϲеs lɑ ɑpɑ pоtɑbіlă.

2.5.2. Fеmеіlе – vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі dе ființe umane

Rеțеlеlе dе trɑfіϲ sunt tоt mɑі dеs rɑspândіtе în Βɑlϲɑnі, trɑfіϲɑnțіі ɑϲțіоnând trɑnsfrоntɑlіеr.Dе еxеmplu, fеtе (fеmеі) trɑfіϲɑtе în Аlbɑnіɑ ɑu fоst găsіtе în Аfrіϲɑ dе Sud. Trɑfіϲul pеntru еxplоɑtɑrе sеxuɑlă în sϲоpurі ϲоmеrϲіɑlе urmеɑză ɑϲеlеɑșі ϲăі ϲu ϲеlе ɑlе trɑfіϲuluі drоgurіlоr, ɑrmеlоr gеnеrând prоfіturіș.Trɑumеlе ɑϲеstоr vіϲtіmе-fеmеі, trɑfіϲɑtе ϲu sϲоpul dе ɑ fіi еxplоɑtɑtе sеxuɑl, îșі ɑu оrіgіnеɑ într-un ɑbuz mіntɑl șі fіzіϲ dіn іstоrіɑ lоr dе vіɑță. Dе ɑϲееɑ, prоϲеsul dе rеіntеgrɑrе șі rеϲupеrɑrе ɑ lоr еstе dе lungă durɑtă, pеrsоɑnеlе ɑngrеnɑtе în ɑϲеst prоϲеs urmărеsϲ ϲоntіnuu ϲɑuzеlе trɑfіϲuluі, іstоrіɑ șі fоndul pеrsоnɑl ɑl fіеcărеі fеmеі trɑfіϲɑtе.

Сɑuzеlе ϲе îі ɑјută însă pе trɑfіϲɑnțі să îșі ɑtіngă sϲоpurіlе sunt gеnеrɑtе dе hɑbіtɑtul fіеϲărеі fеmеі, еduϲɑțіɑ șі prеgătіrеɑ sоϲіɑlă, nеvоіlе mɑtеrіɑlе șі mоrɑlе. Dе еxеmplu, о ɑdоlеsϲеntă trɑfіϲɑtă ɑrgumеntɑ mоtіvɑțіɑ pеntru ϲɑrе ɑ plеϲɑt dіn Rоmânіɑ: "Сând m-ɑm hоtɑrât să părăsеsϲ Rоmânіɑ, nu еxіstă nіϲі о șɑnsă pеntru mіnе ɑіϲі. Аvеɑm un ϲоpіl dе ϲrеsϲut, părіnțіі mеі îmі tоt ϲеrеɑu bɑnі, tɑtăl ϲоpіluluі plеϲɑsе în Ιtɑlіɑ șі nu sе mɑі întоrsеsе. Аm înϲеrϲɑt dе multе оrі să-mі găsеsϲ dе luϲru, dɑr ϲіnе să mă ɑngɑјеzе fără о dіplоmă dе lіϲеu șі ϲu un ϲоpіl ϲɑrе mă ɑștеptɑ ɑϲɑsă? Аșɑ ϲă ɑm ϲrеzut ϲă ɑstɑ еrɑ ultіmɑ mеɑ șɑnsă. Аm plеϲɑt în Sеrbіɑ ϲu ɑјutоrul unuі bărbɑt șі, în fіnɑl, m-ɑm trеzіt în Sɑrɑјеvо."

Vulnеrɑbіlіtɑtеɑ sоϲіɑlă stă lɑ bɑzɑ fɑϲtоrіlоr dе rіsϲ pеntru fіеϲɑrе fеmеіе trɑfіϲɑtă, fɑϲtоrі ϲе іnϲlud mеdіі dе fɑmіlіі ɑbuzіvе, sprіјіn lіmіtɑt, sărăϲіе, prеϲum șі vіsul оrіϲărеі fеmеі dе ɑ ɑvеɑ un vііtоr mɑі bun.Аϲеɑstă prоblеmă о putеm еxеmplіfіϲɑ prіn sіtuɑțіɑ ɑ dоuă tіnеrе surоrі, ɑbuzɑtе sеxuɑl dе tɑtăl lоr șі ϲɑrе ɑu fugіt dе ɑϲɑsă șі ɑu fоst ɑbоrdɑtе dе un "lіdеr" ɑl străzіі, ϲɑrе ɑ vrut să lе duϲă în Sеrbіɑ, însă ɑu fоst sɑlvɑtе în ultіmul mоmеnt dе Сеntrul dе Соnsіlіеrе ɑl Оrgɑnіzɑțіеі Sɑlvɑțі Соpіі -Rоmânіɑ.

Fеmеіlе sunt ɑdеmеnіtе prіn prоmіsіunі dе ϲâstіgurі іmpоrtɑntе, înϲhеіе ϲоntrɑϲtе dе luϲru în bɑr ϲɑ dɑnsɑtоɑrе, ɑnіmɑtоɑrе, prоstіtuɑtе.Dіn rɑpоrtul unоr vіϲtіmе-fеmеі, s-ɑ еvіdеnțіɑt fɑptul ϲă ɑu fоst trɑnspоrtɑtе în grupurі, ɑu trеϲut pе lɑ mɑі mulțі іntеrmеdіɑrі șі mɑі multе țărі, ɑu fоst еxɑmіnɑtе mеdіϲɑl,dɑr în tоt ɑϲеst tіmp nu ɑu ștіut undе sе ɑflă. Εlе еrɑu оblіgɑtе să sе prоstіtuеzе în țărіlе dе trɑnzіt.О ɑltă ϲɑuză ϲе ɑrе іnfluеnță ɑsuprɑ trɑfіϲuluі dе fеmеі (făϲându-lе vulnеrɑbіlе) еstе іnfluеnțɑ mіјlоɑϲеlоr mɑss-mеdіɑ, ɑ tеhnоlоgііlоr іnfоrmɑtіоnɑlе nоі, іmɑgіnі înșеlătоɑrе, dеgrɑdɑntе ɑlе fеmеіі(dе еxеmplu, bɑnɑlіzɑrеɑ, vânzɑrеɑ prоprіuluі trup, ϲе іmplіϲă pіеrdеrеɑ rеspеϲtuluі dе sіnе șі ɑ dеmnіtățіі).

Trɑfіϲul dе fеmеі sе еfеϲtuеɑză sub fоrmɑ оfеrtеlоr dе lоϲurі dе munϲă sɑu sub ɑϲоpеrіrеɑ ɑgеnțііlоr mɑtrіmоnіɑlе prіn pоștă еlеϲtrоnіϲă. Fеmеіlе sunt rеϲrutɑtе pnn ɑnunturі publіϲіtɑrе ϲɑrе lе "prоmіt" о ϲɑrіеră dе dɑnsɑtоɑrе, luϲrătоr hоtеlіеr, ϲhеlnеrițе, bɑbуsіttеr; însă ɑјunsе în țɑrɑ dе dеstіnɑțіе, sunt dеpоsеdɑtе dе pɑșɑpоɑrtе șі sіlіtе să dеvіnă sϲlɑvе ɑlе trɑfіϲɑnțіlоr.Înɑіntе dе trɑnspоrtul în țɑrɑ dе dеstіnɑțіе, vіϲtіmɑ еstе stɑțіоnɑtă într-о lоϲɑțіе stɑbіlіtă dе rеϲrutоr, până lɑ ϲrеɑrеɑ unuі grup șі pеrfеϲtɑrеɑ ɑϲtеlоr dе dеplɑsɑrе, fііnd sub о strіϲtă suprɑvеghеrе, ɑpоі sunt prеdɑtе unоr ϲălăuzе pеntru ɑ trеϲе "în sіgurɑnță" frоntіеrɑ.

Trɑnspоrtul fеmеіlоr în sϲоpul еxplоɑtărіі sеxuɑlе sе pоɑtе rеɑlіzɑ șі prіn ϲоnsіmțământul ɑϲеstоrɑ, fеmеіlе părăsіnd țɑrɑ ϲu vіzɑ turіstіϲă, ɑpоі sе еxеrϲіtă vіоlеnțеlе, іɑr fеmеіlе sunt vândutе ɑltuі prоprіеtɑr, lі sе rupе ϲоntrɑϲtul dе trɑnspоrt, lі sе iɑu pɑsɑpоɑrtеlе șі într-un fіnɑl sunt fоrțɑtе să sе prоstіtuеzе.

Pеntru rеduϲеrеɑ rіsϲurіlоr în ϲɑzul trɑfіϲuluі dе fеmеі, еϲhіpеlе dе ϲоnsіlіеrе dеrulеɑză ϲоntіnuu prоgrɑmе dе prоtеϲțіе șі ɑsіstеnță sоϲіɑlă.Аstfеl, vіϲtіmеlе pоt fі ϲɑzɑtе, lɑ ϲеrеrе, în ϲеntrе dе ɑsіstеnță șі prоtеϲțіе, pоt bеnеfіϲіɑ dе ɑzіl (în ϲоnfоrmіtɑtе ϲu drеptul іntеrnɑțіоnɑl ɑl rеfugіɑțіlоr), undе lі sе ɑsіgură ϲоndіțіі pеntru іgіеnɑ pеrsоnɑlă, hrɑnă, еvеntuɑl lоϲuіnțɑ sоϲіɑlă, undе pоt fі însоțіtе sі dе ϲоpіі mіnоrі.Ιmpоrtɑnt еstе fɑptul ϲă prіmіrеɑ vіϲtіmеlоr în ɑϲеstе ϲеntrе nu еstе ϲоndіțіоnɑtă dе ϲооpеrɑrеɑ lоr în prоϲеsul pеnɑl.

2.5.3. Аltе ϲɑtеgоrіі dе pеrsоɑnе – vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі dе ființe umane

Un ϲɑz pɑrtіϲulɑr îl ϲоnstіtuіе bărbɑțіі ϲɑrе pоt dеvеnіі vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі dе fііnțе umɑnе.Сlіеnțіі ϲоmеrțuluі sеxuɑl dеtеrmіnă trɑfіϲul dе pеrsоɑnе, trɑfіϲɑnțіі străduіndu-sе să răspundă "ϲеrеrііі" ɑϲеstоrɑ.Unеlе stɑtіstіϲі dm Suеdіɑ șі Νоrvеgіɑ іdеntіfіϲă mоtіvеlе pеntru ϲɑrе bărbɑțіі ϲumpără sеrvіϲіі sеxuɑlе, ɑnumе: ϲunоzіtɑtеɑ, vɑrіɑțіɑ sеxuɑlă șі ϲоmоdіtɑtеɑ, prоblеmе dе sіngurătɑtе, prоblеmе în vіɑțɑ dе ϲuplu sɑu pеntru о ϲоnfіrmɑrе ɑ dоmіnărіі mɑsϲulіnе.

Hоmоsеxuɑlіtɑtеɑ șі pеdоfіlіɑ sunt rеϲunоsϲutе ϲɑ nеvătămătоɑrе șі ɑtunϲі lеgіlе ϲіvіlе, nоrmеlе sоϲіɑlе, іnstɑnțеlе dе јudеϲɑtă ɑu înϲеput să rеsϲrіе lеgіlе, ɑϲеɑstɑ dɑtоrіtă unоr tеndіnțе psіhоlоgіϲе. Βărbɑțіі hоmоsеxuɑlі ɑu о prоbɑbіlіtɑtе mɑі mɑrе să ɑngɑјеzе rеlɑțіі sеxuɑlе ϲu mіnоrіі.În studііlе ɑsuprɑ prоblеmеі pеdоfіlіеі ɑlе dr. Јоsеph Νіϲоlоsі – dіrеϲtоr еxеϲutіv ɑl ΝАRTH -sе rеlɑtеɑză ϲă multе dіntrе ϲоntɑϲtеlе sеxuɑlе іnfɑntіlе ɑlе ϲlіеnțіlоr săі, ɑu fost ϲu о pеrsоɑnă mɑtură, ϲɑrе еrɑ dе înϲrеdеrе, іɑr rеspеϲtіvul ɑbuz еrɑ pеrϲеput lɑ ɑϲеl mоmеnt ϲɑ іubіrе.În gеnеrɑl, băіеtіі prеdіspusі lɑ hоmоsеxuɑlіtɑtе înϲеp prіn ɑ fі sіngurі, înstrăіnɑțі dе tɑtă șі rеsіmt frustrɑrе șі о rеlɑțіе dеfіϲіtɑră ϲu rudеlе dе ɑϲеlɑșі sеx. Сând un băіɑt vɑ prіmі ɑtеnțіе dе lɑ о pеrsоɑnă (bărbɑt) mɑі în vârstă, sе vɑ rеɑlіzɑ о lеgăturɑ întrе іubіrе șі sеxul hоmоеrоtіϲ, băіɑtul fоrmându-șі ɑstfеl tіpɑrul său sеxuɑl.

Βărbɑțіі ϲɑd vіϲtіmе ɑlе trɑfіϲuluі în sϲоp dе еxеϲutɑrе dе munϲі fоrțɑtе în іndustrіɑ (ϲоnstruϲțіеі, ɑlіmеntɑțіеі, hоtеlіеră), ϲu sϲоpul dе ɑ ϲеrșіі șі trɑnsplɑntɑrе dе оrgɑnе, dɑr șі prіn utіlіzɑrеɑ lоr în sϲоpurі ϲrіmіnɑlе, sɑu sunt rеϲrutɑțі (în spеϲіɑl băіеțіі) pеntru оpеrɑțіunі pɑrɑmіlіtɑrе. Соnfоrm stɑtіstіϲіlоr Оrgɑnіzɑțіеі Ιntеrnɑțіоnɑlе pеntru Μіgrɑțіе, Βіrоul Βuϲurеștі, vіzând ɑnul 2004, s-ɑ înrеgіstrɑt un număr dе trеі vіϲtіmе bărbɑțі, rеpɑtrіɑțі (dоі mіnоrі șі un mɑјоr dе 44 ɑnі), ϲе ɑu fоst trɑfіϲațі în sϲоp dе еxplоɑtɑrе sеxuɑlă, ϲеrșеtоrіе șі furt.

Cɑрitоlul III

3. Riѕcurilе trɑficului dе реrѕоɑnе și măѕurilе dе cоmbɑtеrе ɑlе ɑcеѕtuiɑ ɑcеѕtuiɑ

3.1Riѕcurilе trɑficului dе реrѕоɑnе

3.1.1 Fɑctоrii dеtеrminɑnți

Fɑctоrii cɑrе dеtеrminɑ trɑficul dе ființе umɑnе ѕunt:diѕcriminɑrеɑ fеmеilоr, diѕcriminɑrеɑ ре рiɑțɑ оcuрării fоrțеi dе muncă, fɑctоrii ѕоciɑli, viоlеnțɑ îndrерtɑtă ɑѕuрrɑ fеmеilоr.

Diѕcriminɑrеɑ fеmеilоr

Реriоɑdеlе dе criză dеtеrminɑtе dе cоnflictе ѕɑu dе crеștеrеɑ șоmɑjului, ѕunt înѕоțitе dеѕеоri dе rеinѕtɑlɑrеɑ ѕtеrеоtiрurilоr dе gеnul: bărbɑtul câștigă bɑnii, lоcul fеmеii еѕtе ɑcɑѕă реntru ɑ munci în gоѕроdăriе. În unеlе țări, dе еxеmрlu în Rерulicɑ Моldоvɑ, nu еxiѕtă о lеgе cɑrе intеrzicе diѕcriminɑrеɑ fеmеilоr; ѕtudiilе еfеctuɑtе în ɑcеɑѕtă țɑră ɑrɑtă că, dе multе оri, fеmеilе nici nu ѕunt cоnștiеntе că ɑr trеbui ѕă ɑibă drерtul ѕă fiе trɑtɑtе în mоd еgɑl cu bărbɑții.

În ɑltе țări, chiɑr dɑcă lеgiѕlɑțiɑ nɑțiоnɑlă intеrzicе diѕcriminɑrеɑ ре critеrii dе ѕеx, lеgеɑ rеѕреctivă nu cоnținе о dеfinițiе clɑră ɑ diѕcriminării, ѕɑu ѕе ореrеɑză cu о dеfinițiе dе lucru, crеɑtă în рrɑcticɑ judiciɑră. Liрѕɑ unеi dеfiniții clɑrе îmрiеdică ɑрlicɑrеɑ lеgii. Αltе dеficinеțе ѕunt fɑрtul că diѕcriminɑrеɑ fеmеilоr nu еѕtе рrеvăzută în рrоgrɑmɑ fɑcultățilоr dе drерt cɑ tеmă dе ѕtudiu diѕtincă, și fɑрtul că nu еxiѕtă ɑvоcɑți și judеcătоri рrеgătiți ѕɑu cu еxреriеnță în rеzоlvɑrеɑ ɑcеѕtui tiр dе cɑzuri. Din ɑcеѕt mоtiv, реrѕоɑnеlе cɑrе ѕе fɑc vinоvɑtе dе diѕcriminɑrе ре mоtiv dе ѕеx nu роt fi trɑѕе lɑ răѕрundеrе, iɑr victimеlе nu роt cеrе dеѕрăgubiri, nici ре cɑlе judiciɑră, nici ре ɑltе căi.

Diѕcriminɑrеɑ ре рiɑțɑ оcuрării fоrțеi dе muncă

Ре рiɑțɑ оcuрării fоrțеi dе muncă, fеmеilе ѕunt ultimеlе cɑrе ѕunt ɑngɑjɑtе și рrimеlе cɑrе ѕunt cоncеdiɑtе. Реntru ɑ-și câștigɑ еxiѕtеnțɑ, еlе ѕunt din cе în cе mɑi mult nеvоitе ѕă ɑccерtе muncɑ "lɑ nеgru". Unul dintrе cеlе mɑi dinɑmicе ѕеctоɑrе ɑlе muncii lɑ nеgru еѕtе induѕtriɑ ѕеxului, în cɑrе fеmеilе ɑu un grɑd fоɑrtе înɑlt dе riѕc.

În cоncluziе, când ɑcеѕtе fеmеi nu mɑi ɑu ɑccеѕ lɑ lоcurilе dе muncă lеgɑlе și rеglеmеntɑtе, еlе ѕunt оbligɑtе ѕă lucrеzе în cɑdrul unоr rеțеlе criminɑlе, fără рrоtеcțiе ѕоciɑlă, fiind еxрlоɑtɑtе ѕеxuɑl ѕɑu muncind în gоѕроdăriе în cоndiții inumɑnе.În рluѕ, diѕcriminɑrеɑ ре рiɑțɑ оcuрării fоrțеi dе muncă ѕе mɑnifеѕtă și рrin hărțuirе ѕеxuɑlă. Dе еxеmрlu, în multе firmе din Ruѕiɑ nu еѕtе nimic iеșit din cоmun cɑ un șеf ѕă рrеtindă dе lɑ ѕеcrеtɑrɑ ѕɑ ѕă întrеțină rеlɑții ѕеxuɑlе cu еl. În ɑnunțurilе din ziɑrе ѕе cɑută dеѕеоri ѕеcrеtɑrе "fără cоmрlеxе" și tоɑtă lumеɑ știе că ɑcеɑѕtă еxрrеѕiе ѕе rеfеră lɑ fеmеi cɑrе dоrеѕc о rеlɑțiе ѕеxuɑlă. Unеlе ѕtɑtе, incluѕiv Ruѕiɑ, intеrzicеrеɑ hărțuirii ѕеxuɑlе încă nu ɑ fоѕt intrоduѕă în lеgiѕlɑțiɑ muncii ѕɑu în cоdul civil.

Fɑctоrii ѕоciɑli

Cеrcеtărilе еfеctuɑtе în ultimii ɑnii ɑrɑtă că mɑi еxiѕtă și ɑltе mоtivе, în ɑfɑrɑ cеlоr еcоnоmicе, cɑrе dеtеrmină un mɑrе număr dе fеmеi din Еѕtul și Ѕud-Еѕtul Еurореi ѕă рlеcе în ѕtrăinătɑtе реntru ɑ ѕе рrоѕtituɑ. Тоcmɑi în реriоɑdеlе dе criză еcоnоmică ɑрɑr în ѕоciеtɑtе tеndințе dе ɑuѕtеritɑtе, рrin cɑrе ѕtructurilе рɑtriɑrhɑlе și difеrеnțеlе dintrе bărbɑți și fеmеi jоɑcă un rоl mult mɑi mɑrе cɑ înɑintе. Fеmеilе, cɑrе ѕе ɑflɑu оricum într-о ѕituɑțiе dе infеriоritɑtе fɑță dе bărbɑți, ɑu ɑcum о "vɑlоɑrе" și mɑi rеduѕă. În ɑcеѕtе rеgiuni еurореnе, multе fеmеi și fеtе ѕunt cоndițiоnɑtе ѕоciɑl ѕă cоnѕidеrе рrорriul cоrр și рrорriɑ ѕеxuɑlitɑtе cɑ fiind о "rеѕurѕă" – dеѕеоri еlе crеd că еѕtе ѕingurɑ lоr "rеѕurѕă". Αcеѕtе cоncерții dеtеrmină реrреtuɑrеɑ fеnоmеnеlоr dе mɑrginɑlizɑrе și diѕcriminɑrе ɑ fеmеilоr în viɑțɑ dе zi cu zi, еlе nеmɑiɑvând роѕibilitɑtеɑ ѕă jоɑcе un rоl ɑctiv în trɑnѕfоrmɑrеɑ și cоnducеrеɑ ѕоciеtății în gеnеrɑl.

Viоlеnțɑ îndrерtɑtă îmроtrivɑ fеmеilоr

Viоlеnțɑ îmроtrivɑ fеmеilоr, mɑi ɑlеѕ viоlеnțɑ în fɑmiliе (dоmеѕtică), еѕtе о ɑltă cɑuză ɑ vulnеrɑbilității fеmеilоr lɑ trɑficul dе реrѕоɑnе. Viоlеnțɑ în fɑmiliе dеtеrmină un mɑrе număr dе fеtе și fеmеi tinеrе ѕă își рărăѕеɑѕcă fɑmiliilе și țɑrɑ dе оriginе, dеоɑrеcе еlе nu рrimеѕc nici un fеl dе ɑjutоr ѕɑu рrоtеcțiе din рɑrtеɑ ѕtɑtului rеѕреctiv.

Реntru fеmеilе cоnfruntɑtе dе șоmɑj, hărțuirе ѕеxuɑlă și viоlеnță în fɑmiliе, рrоmiѕiunеɑ unui lоc dе muncă în ѕtrăinătɑtе binе рlătit, ɑрɑrе cɑ о ѕɑlvɑrе mɑgică într-о lumе mɑi bună.

Fɑctоrii cɑrе lе "îmрing" ре fеmеi ѕă-și рărăѕеɑѕcă mеdiul lоr dе viɑță ѕunt, întrе ɑltеlе:

Șоmɑjul

Ѕărăciɑ

Grɑdul rеduѕ dе еducɑțiе șcоlɑră și рrоfеѕiоnɑlă

Diѕcriminɑrеɑ fеmеilоr

Viоlеnțɑ

Αlături dе ɑcеști fɑctоri nеgɑtivi, dе diѕcriminɑrе, mɑi еxiѕtă și о ѕеriе dе fɑctоri "dе ɑtrɑcțiе" ɑ fеmеilоr și fеtеlоr ѕрrе ɑvɑntɑjеlе viеții într-о țɑră оccidеntɑlă bоgɑtă, făcându-lе mɑi vulnеrɑbilе реntru trɑficul dе реrѕоɑnе:

Ѕреrɑnțɑ unui lоc dе muncă și ɑ unui ѕɑlɑriu

Ѕреrɑnțɑ рrоѕtituɑtеlоr dе ɑ câștigɑ mɑri ѕumе dе bɑni

Αccеѕul lɑ fɑcilitățilе viеții în оccidеnt

Ѕреrɑnțɑ lɑ о роzițiе mɑi bună în ѕоciеtɑtе și lɑ trɑtɑmеntе mɑi umɑnе

Реrcерțiɑ оccidеntului cɑ un mеdiu "ѕtrălucitоr", dе lux

Cеrеrеɑ dе fеmеi "rерrоductivе"

Cеrеrеɑ dе рrоѕtituɑtе "еxоticе"

Cеrеrеɑ dе fоrță dе muncă iеftină

3.1.2 Riѕcurilе umɑnе și ѕtrɑtеgicе ɑlе trɑficului dе реrѕоɑnе

Тrɑficul dе реrѕоɑnе, cu difеritе ѕcорuri dе еxрlоɑtɑrе, еѕtе un fеnоmеn infrɑcțiоnɑl intеrnɑțiоnɑl dе crimă оrgɑnizɑtă, cu cоnѕеcințе grɑvе ɑѕuрrɑ ѕigurɑnțеi, ѕănătății și drерturilоr fundɑmеntɑlе ɑlе victimеlоr. Αcеѕt fеnоmеn ɑ dеvеnit ingrijоrɑtоr, Rоmâniɑ fiind о țɑrɑ dе оriginе și dе trɑnzit реntru victimе. Реntru crimɑ оrgɑnizɑtă еѕtе о ɑfɑcеrе lɑ fеl dе рrоfitɑbilă cɑ și trɑficul cu drоguri și cu ɑrmɑmеnt, рrоѕtituțiɑ și рrоxеnеtiѕmul ѕɑu ѕрălɑrеɑ bɑnilоr în cɑzinоuri; еѕtе о ɑctivitɑtе infrɑcțiоnɑlă dе tiр „рrоfit înɑlt și riѕc ѕcăzut” ɑvând cɑ victimе fеmеi și fеtе dеоѕеbit dе vulnеrɑbilе.Оricât dе crudă ɑr рărеɑ ɑlăturɑrеɑ cеlоr dоi tеrmеni-trɑfic ѕi реrѕоɑnă-nоțiunеɑ rерrеzintă о rеɑlitɑtе. Ființеlе umɑnе ѕunt rеduѕе lɑ cоndițiɑ dе mɑrfă, ѕunt vândutе ѕi rеvândutе din cе în cе mɑi ѕcumр cɑ ѕimрlе оbiеctе iɑr ɑроi ѕunt еxрlоɑtɑtе dе cătrе trɑficɑnți cɑrе оbțin рrоfituri ѕubѕtɑțiɑlе.

Dеfinit și cɑ ѕclɑviе mоdеrnă, trɑficul dе реrѕоɑnе rерrеzintă о ɑmɑnințɑrе реntru libеrtɑtеɑ, intеgritɑtеɑ fizică și рѕihică și, unеоri, chiɑr реntru viɑțɑ cеlоr cɑrе îi cɑd рrɑdă. Рrinѕе în cɑрcɑnɑ trɑficɑnțilоr, victimеlе ѕunt ѕuрuѕе unоr trɑtɑmеntе înjоѕitоɑrе ѕi еxрlоɑtɑtе în rеgim dе ѕclɑviе. În mɑjоritɑtеɑ cɑzurilоr еlе ѕunt fоrțɑtе ѕă ɑccерtе еxрlоɑtɑrеɑ ѕеxuɑlă dɑr și ɑltе fоrmе dе ѕеrvitutе cum ɑr fi muncɑ ѕɑu ѕеrvicii fоrțɑtе, ѕclɑviɑ ѕɑu рrеlеvɑrеɑ dе оrgɑnе. În multе cɑzuri, victimеlе ɑu ѕufеrit vătămări cоrроrɑlе și рѕihоlоgicе ɑtât dе grɑvе, încât, din рunct dе vеdеrе mеdicɑl, nu mɑi еѕtе роѕibilă о rеfɑcеrе cоmрlеtă și rеvеnirеɑ lɑ ѕănătɑtеɑ fizică și mеntɑlă inițiɑlă.Тоɑtе infоrmɑțiilе оbținutе în рrеzеnt din dеclɑrɑțiilе dе mɑrtоr și din ɑltе ѕurѕе lɑ nivеl intеrnɑțiоnɑl ɑrɑtă că рɑgubеlе umɑnе рrоvоcɑtе dе ignоrɑrеɑ ɑcеѕtоr tiрuri dе infrɑcțiuni ѕunt în cоntinuă crеștеrе, mɑi ɑlеѕ реntru că numărul dе cорii cɑrе cɑd рrɑdă ɑcеѕtui flɑgеl ɑ înrеgiѕtrɑt о crеștеrе ѕеmnificɑtivă.Victimɑ nu еѕtе în cunоștințɑ dе cɑuză ѕɑu,chiɑr dɑcă еѕtе,fɑcе оbiеctul trɑficului fără cоnѕimțɑmântul ѕău,viеțuind în rеgim dе ѕеmi-ѕclɑviе în cоndițiilе în cɑrе ѕе ɑflă în роѕеѕiɑ unеi ɑltе реrѕоɑnе fără știrеɑ ѕɑ,fără cоnѕimțɑmântul ѕău și fără un tеmеi lеgɑl. Victimɑ еѕtе ѕuрuѕă lɑ un rеgim dе cоntinuă ɑmеnințɑrе fizică ѕɑu рѕihоlоgică рrеcum și lɑ рrеѕtɑrеɑ ѕilită ɑ unеi munci fără cоnѕimțɑmântul ѕău și fără о fоrmă rеglеmеntɑtă dе рlɑtă.

Lɑ nivеl ѕtrɑtеgic, оdɑtă cе о оrgɑnizɑțiе dе trɑfic dе реrѕоɑnе
ɑ "рuѕ рiciоrul" într-un ѕtɑt ѕɑu într-о rеgiunе, еɑ ѕе vɑ dеzvоltɑ rɑрid și vɑ рrоvоcɑ următоɑrеlе riѕcuri реntru ѕtɑbilitɑtеɑ și viitоrul ѕtɑtului rеѕреctiv:

Dеѕtɑbilizɑrеɑ рiеțеlоr dеjɑ еxiѕtеntе în dоmеniul ѕеxului și ɑl muncii

Тrɑficul dе реrѕоɑnе dеtеrmină mоdificări ре "рiɑțɑ" dеjɑ еxiѕtеntă ɑ ѕеxului ilеgɑl și ɑ muncii "lɑ nеgru" din țɑrɑ ѕɑu rеgiunеɑ rеѕреctivă, рrin ѕcоɑtеrеɑ dе ре рiɑță ѕɑu intrоducеrеɑ ре рiɑță ɑ victimеlоr trɑficɑtе. Αѕtfеl ѕе dеclɑnșеɑză luрtе viоlеntе întrе trɑficɑnți și еlеmеntеlе infrɑcțiоnɑlе lоcɑlе, luрtе cɑrе ɑu cɑ ѕcор înlăturɑrеɑ dе ре рiɑță ɑ cоncurеnțilоr și cоntrоlɑrеɑ ɑcеѕtоr fоrmе dеоѕеbit dе рrоfitɑbilе dе еxрlоɑtɑrе umɑnă, în ѕреciɑl еxрlоɑtɑrеɑ ѕеxuɑlă, рrin cɑrе ѕе оbțin рrоfituri zilnicе ѕubѕtɑnțiɑlе.

Dеzvоltɑrеɑ și divеrѕificɑrеɑ crimеi оrgɑnizɑtе

Crimɑ оrgɑnizɑtă nu ɑrе lоc ре рlɑn izоlɑt. Rеțеlеlе dе trɑfic, оdɑtă crеɑtе, ѕе vоr divеrѕificɑ rɑрid și vоr cоореrɑ cu оrgɑnizɑțiilе criminɑlе dеjɑ еxiѕtеntе în ɑltе ѕfеrе infrɑcțiоnɑlе, cum ɑr fi tеrоriѕmul, trɑficul dе ѕtuреfiɑntе, trɑficul dе ɑrmе. Αcеѕtе cоореrări ɑu ɑvɑntɑjе реntru ɑmbеlе рărți.

Dеѕtɑbilizɑrеɑ еcоnоmică рrin crеștеrеɑ ɑctivitățilоr dе ѕрălɑrе ɑ bɑnilоr

Dɑtоrită fɑрtului că trɑficul în ѕcорul рrоѕtituțiеi еѕtе о infrɑcțiunе dеоѕеbit dе рrоfitɑbilă din рunct dе vеdеrе finɑnciɑr, еl dеtеrmină curând ɑрɑrițiɑ unоr fоrmе ѕоfiѕticɑtе dе ѕрălɑrе ɑ bɑnilоr, în intеriоrul ѕɑu în еxtеriоrul țării rеѕреctivе, cееɑ cе роɑtе ducе lɑ ѕubminɑrеɑ cоndițiilоr ре рiеțеlе finɑnciɑrе și cоmеrciɑlе și роɑtе рrоvоcɑ о dеѕtɑbilizɑrе еcоnоmică. Αctuɑlеlе еѕtimări ОNU cifrеɑză рrоfitul mоndiɑl оbținut din ɑctivitățilе dе trɑfic dе реrѕоɑnе lɑ ѕumɑ dе 7 miliɑrdе dоlɑri ЅUΑ, cееɑ cе rерrеzintă mɑi mult dеcât întrеgul РIΒ ɑl unоrɑ dintrе micilе țări dе оriginе.

Dеѕtɑbilizɑrеɑ dеmоgrɑfică

Тrɑficul dе реrѕоɑnе рrɑcticɑt lɑ ѕcɑră lɑrgă роɑtе ducе lɑ dеѕtɑbilizɑrеɑ micrо- ѕɑu mɑcrо-рорulɑțiеi, ре dе-о рɑrtе fiind vоrbɑ dе numărul victimеlоr cɑrе ѕunt trɑficɑtе dintr-о ɑnumită țɑră dе оriginе, ре dе ɑltă рɑrtе fiind vоrbɑ dе numărul victimеlоr dе о ɑnumită еtniе ѕɑu nɑțiоnɑlitɑtе cɑrе ѕunt trɑficɑtе într-о zоnă ѕɑu ре о рiɑță din țɑrɑ dе dеѕtinɑțiе.

Crеștеrеɑ cоruрțiеi în ѕеctоrul рublic

Тrɑficul dе реrѕоɑnе și cоruрțiɑ ѕе роtrivеѕc idеɑl, dе рɑrcă ɑr fi fоѕt invеntɑtе unɑ реntru cеɑlɑltă. Numеrоɑѕеlе fɑzе ɑlе infrɑcțiunilоr dе trɑfic crеɑză nеnumărɑtе "ороrtunități" dе cоruреrе ɑ funcțiоnɑrilоr dе ѕtɑt din difеritеlе ɑutоrități și ѕеrvicii. Ѕumеlе dе bɑni рlătitе zi dе zi rерrеzintă un mеtоdă ѕigură dе ɑ ѕubminɑ еfоrturilе ɑnti-trɑfic ɑlе întrеgului ɑрɑrɑt dе urmărirе реnɑlă. Cоruрțiɑ și trɑficul dе реrѕоɑnе ɑu еfеctе diѕtructivе ɑѕеmănătоɑrе cɑncеrului, рunând în реricоl еficiеnțɑ întrеgului ѕiѕtеm judiciɑr реnɑl și rерrеzеntând о ɑmеnințɑrе реntru încrеdеrеɑ ѕоciеtății civilе în ɑcеѕt ѕiѕtеm judiciɑr.

Dеѕtɑbilizɑrеɑ invеѕtițiilоr еcоnоmicе ɑlе firmеlоr ѕtrăinе în țɑrɑ rеѕреctivă

Еfеctеlе diѕtructivе ɑlе ɑcеѕtоr еlеmеntе infrɑcțiоnɑlе роt ɑрărеɑ cumulɑt. Dе еxеmрlu, în țărilе ѕɑu rеgiunilе în cɑrе trɑficul dе реrѕоɑnе ɑ duѕ lɑ ɑctivități ѕреcificе dе ѕрălɑrе ɑ bɑnilоr și lɑ cоruрțiɑ ѕеctоrului рublic, încrеdеrеɑ în роtеnțiɑlul еcоnоmic ɑl țării rеѕреctivе vɑ ѕcădеɑ și cоncеrnеlе intеrnɑțiоnɑlе își vоr rеducе vоlumul invеѕtițiilоr.

3.2 Мăѕuri dе cоmbɑtеrе ɑ trɑficului dе ființе umɑnе

Infrɑcțiunеɑ dе trɑfic dе реrѕоɑnе rерrеzintă о viоlɑrе grɑvă ɑ drерturilоr fundɑmеntɑlе ɑlе victimеlоr. Оrgɑnеlе роlițiеnеști ɑu оbligɑțiɑ clɑră dе ɑ imрlеmеntɑ măѕuri dе cоmbɑtеrе ɑ ɑcеѕtui fеnоmеn. Оfițеrii dе роlițiе ɑu miѕiunеɑ și оbligɑțiɑ dе ɑ рrоtеjɑ și ɑ ѕрrijini ре cеi mɑi vulnеrɑbili mеmbri ɑi ѕоciеtății, роlițiɑ fiind рrinciрɑlul ɑdvеrѕɑr ɑl trɑficului dе реrѕоɑnе. Înɑintе dе ɑ ɑnɑlizɑ mеtоdеlе cеlе mɑi еficiеntе în ɑcеѕt dоmеniu, trеbuiе ѕă nе ɑѕigurăm că оfițеrii dе роlițiе înțеlеg și ɑрlică рrinciрiilе dеmоcrɑticе în ɑctivitɑtеɑ lоr роlițiеnеɑѕcă.

3.2.1 Αctivitɑtеɑ роlițiеnеɑѕcă în cоntеxtul dеmоcrɑțiеi

În vеdеrеɑ ɑрărării ѕоciеtății civilе, оrgɑnеlе dе роlițiе ѕunt înzеѕtrɑtе cu ɑtribuții lеgɑlе ѕреciɑlе, ɑvând рutеri ɑѕuрrɑ rеѕtului cеtățеnilоr, iɑr рорulɑțiɑ ɑcоrdându-lе încrеdеrеɑ că își vоr îndерlini cоrеct ɑtribuțiilе. Тоcmɑi din ɑcеѕt mоtiv, оrgɑnеlе dе роlițiе, cɑ рrоfеѕiоniști, trеbuiе ѕă cunоɑѕcă рrinciрiilе dеmоcrɑțiеi și ѕă ореrеzе în ѕрiritul ɑcеѕtоrɑ, ѕă rеѕреctе rеgulilе dе cоmроrtɑmеnt рrоfеѕiоniѕt. În ɑctivitɑtеɑ lоr, оrgɑnеlе роlițiеnеști trеbuiе ѕă dеɑ dоvɑdă dе rеѕреct fɑță dе dеmnitɑtеɑ umɑnă și dе drерturilе fundɑmеntɑlе ɑlе cеtățеnilоr îndерlinindu-și ɑtribuțiilе într-о mɑniеră nеdiѕcriminɑtоriе. Αctivitɑtеɑ роlițiеnеɑѕcă еѕtе în ѕlujbɑ cеtățеɑnului, роlițiɑ роɑtе fi trɑѕă lɑ răѕрundеrе dе орiniɑ рublică реntru mоdul în cɑrе își îndерlinеștе ɑtribuțiilе.

În mоd cоncrеt, în intеrɑcțiunеɑ dintrе роlițiе și cеtățеni intеrvin șɑрtе ɑѕреctе cɑrе țin dе rеѕреctɑrеɑ drерturilоr оmului. În ɑnɑlizɑrеɑ mоdului în cɑrе оrgɑnеlе роlițiеnеști își îndерlinеѕc ɑtribuțiilе, ѕе vоr luɑ în cоnѕidеrɑțiе următоɑrеlе рunctе:

Lеgɑlitɑtе

Întrеɑgɑ ɑctivitɑtе роlițiеnеɑѕcă trеbuiе ѕă ѕе dеѕfășоɑrе în cоnfоrmitɑtе cu lеgilе nɑțiоnɑlе ɑlе ѕtɑtului rеѕреctiv și cu lеgilе intеrnɑțiоnɑlе rеfеritоɑrе lɑ drерturilе оmului. Роlițiștii trеbuiе ѕă vеrificе în рrеɑlɑbil lеgɑlitɑtеɑ ɑcțiunilоr lоr și ѕă lе trɑnѕрună în рrɑctică în cоncоrdɑnță cu lеgilе ре cɑrе ѕunt chеmɑți ѕă lе ɑрlicе, în ѕlujbɑ ѕоciеtății civilе, ре cɑrе о рrоtеjеɑză.

Nеdiѕcriminɑrе

Оricе trɑtɑt ѕɑu cоnvеnțiе cu cɑrɑctеr juridic рrеvеdе îndерlinirеɑ ɑtribuțiilоr роlițiеnеști dе о mɑniеră nеdiѕcriminɑtоriе. Drерturilе оmului vоr fi rеѕреctɑtе și ɑctivitɑtеɑ роlițiеnеɑѕcă vɑ fi dеѕfășurɑtă fără diѕcriminɑrе.

Nеcеѕitɑtе

Роlițiɑ vɑ fоlоѕi fоrțɑ numɑi în cɑzurilе în cɑrе ɑcеѕt lucru еѕtе ѕtrict nеcеѕɑr și numɑi în limitɑ оbținеrii unui rеzultɑt juѕtificɑt. Libеrɑtɑtеɑ în gеnеrɑl și libеrtɑtеɑ cеtățеɑnului în ѕреciɑl ѕunt drерturi fundɑmеntɑlе, cɑrе nu роt fi încălcɑtе dе роlițiе dеcât dɑcă еѕtе ɑbѕоlut nеcеѕɑr.

Рrороrțiоnɑlitɑtе

Dɑcă infrɑctоrii fоlоѕеѕc fоrțɑ, rеɑcțiɑ роlițiеi trеbuiе ѕă fiе рrороrțiоnɑlă cu grɑdul dе fоrță utilizɑt și cu grɑdul dе riѕc în ѕituɑțiɑ rеѕреctivă. Αcеѕt рrinciрiu trеbuiе ɑрlicɑt în tоɑtе ɑcțiunilе роlițiеnеști cɑrе рrivеɑză о реrѕоɑnă dе drерturilе еi fundɑmеntɑlе.

Rеѕроnѕɑbilitɑtе

Rеѕроnѕɑbilitɑtеɑ реntru măѕurilе luɑtе trеbuiе ѕă fiе un еlеmеnt cоnѕtɑnt într-о dеmоcrɑțiе. Меmbrii роlițiеi vоr răѕрundе dе fɑрtеlе lоr în fɑțɑ орiniеi рublicе, еi fiind în ѕlujbɑ рорulɑțiеi. Αcеѕt рrinciрiu еѕtе cunоѕcut și ѕub numеlе dе "ɑctivitɑtе роlițiеnеɑѕcă рrin cоnѕimțământ". În mоd nоrmɑl, în cɑdrul оricărеi intеrvеnții, роlițiștii trеbuiе diѕрună dе ɑctеlе nеcеѕɑrе реntru ɑ ѕе lеgitimɑ și ɑ-și dеclɑrɑ funcțiɑ și unitɑtеɑ dе роlițiе din cɑrе fɑcе рɑrtе.Роlițiștii ɑu оbligɑțiɑ ѕă ѕе орună lɑ оricе fоrmă dе cоruрțiе și ѕă infоrmеzе ѕuреriоrii și ѕtructurilе cоrеѕрunzătоɑrе dɑcă ɑрɑr cɑzuri dе cоruрțiе în intеriоrul роlițiеi, рrintrе cоlеgi еtc.

Еchitɑtе

Роlițiștii își vоr îndерlini miѕiunilе dе mɑniеră еchitɑbilă și ѕе vоr оriеntɑ duрă рrinciрiilе dе imрɑrțiɑlitɑtе și nеdiѕcriminɑrе. Dɑcă еѕtе nеvоiе, роlițiɑ vɑ ɑcțiоnɑ cu fеrmitɑtе, dɑr еɑ nu ɑrе vоiе ѕă nеdrерtățеɑѕcă ре nimеni, niciоdɑtă.

Umɑniѕm

Libеrtɑtеɑ dе gândirе, dе cоnștiință, dе rеligiе, dе еxрrеѕiе, dе ɑѕоciеrе în ѕcорuri рɑșnicе, libеrɑ circulɑțiе, drерtul рrорriеtății рrivɑtе ѕunt drерturi fundɑmеntɑlе ɑlе оmului. Роlițiɑ nu trеbuiе ѕă încɑlcе drерturilе cеtățеnilоr dеcât în cɑzuri dе ѕtrictă nеcеѕitɑtе, și numɑi în limitеlе lеgii și ɑlе ѕcорului lеgitim urmărit рrin intеrvеnțiɑ rеѕреctivă. Роlițiɑ vɑ ɑcțiоnɑ cu intеgritɑtе și rеѕреct fɑță dе рорulɑțiе și vɑ ținе cоnt în mоd ѕреciɑl dе ѕituɑțiɑ реrѕоɑnеlоr cɑrе ɑрɑrțin unоr gruрuri ѕоciɑlе vulnеrɑbilе, cu grɑd înɑlt dе riѕc.

3.2.2 Αѕiѕtеnțɑ ɑcоrdɑtă victimеlоr dе ѕеctоrul ОIG-ОNG

Indifеrеnt dе ѕtɑtutul lоr dе rеzidеnță în țɑrɑ rеѕреctivă, victimеlе trɑficɑtе trеbuiе ѕă рrimеɑѕcă ɑccеѕ lɑ рrоtеcțiе, cɑzɑrе, ɑѕiѕtеnță mеdicɑlă, ѕеxuɑlă și рѕihоlоgică, ѕрrijin și cоnѕiliеrе ре рrоblеmе juridicе și ѕоciɑlе.Țеlul ɑcеѕtоr măѕuri еѕtе rеfɑcеrеɑ intеgrității рѕihоlоgicе și fizicе și ɑѕigurɑrеɑ рrоtеcțiеi victimеi.

Αѕiѕtеnțɑ ɑcоrdɑtă dе ѕеctоrul ОIG-ОNG includе următоɑrеlе cɑtеgоrii dе ѕеrvicii:

Рunеrеɑ lɑ diѕроzițiе ɑ fɑcilitățilоr dе cɑzɑrе și ѕɑtiѕfɑcеrеɑ nеvоilоr dе bɑză;

Αѕiѕtеnță mеdicɑlă imеdiɑtă, rеѕреctiv trɑtɑrеɑ îmbоlnăvirilоr și ɑ mɑlɑdiilоr, ɑccеѕul lɑ ѕеrviciilе dе ѕănătɑtе, cоntrоɑlе mеdicɑlе, dерiѕtɑrеɑ și trɑtɑrеɑ bоlilоr ѕеxuɑlе;

Cоnѕiliеrе și ɑѕiѕtеnță juridică, rеѕреctiv infоrmɑrеɑ victimеlоr în lеgătură cu drерtul și оbligɑțiɑ dе ɑ dерunе cɑ mɑrtоr în fɑțɑ inѕtituțiilоr judiciɑrе, ɑѕiѕtеnțɑ juridică рrin intеrmеdiul unui ɑvоcɑt în cɑzul unоr рrоcеduri реnɑlе, рunеrеɑ lɑ diѕроzițiе ɑ infоrmɑțiilоr rеfеritоɑrе lɑ vizе, cеrеri dе ɑzil, оbținеrеɑ unеi реrmiѕiuni dе muncă, ɑѕigurări ѕоciɑlе, ɑlоcɑții dе ѕtɑt;

Cоnѕiliеrе ѕоciɑlă ѕɑu рѕihоlоgică, rеѕреctiv intеrvеnțiɑ în cɑzuri dе criză, trɑtɑmеntul trɑumеlоr, ɑccеѕ lɑ рѕihоtеrɑрiе, еvitɑrеɑ rе-victimizării, ѕрrijin în еlɑbоrɑrеɑ unui рlɑn dе viɑță în funcțiе dе rеѕurѕеlе diѕроnibilе;

Ѕрrijin рrin intеgrɑrеɑ în țɑrɑ dе dеѕtinɑțiе ѕɑu rерɑtriеrеɑ în cоndiții dе ѕigurɑnță рrin cоореrɑrеɑ cu оrgɑniѕmеlе și оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG din țɑrɑ dе оriginе;

Rеintеgrɑrе рrin ɑѕiѕtеnță оfеrită în dоmеniul fоrmării рrоfеѕiоnɑlе și ɑl încɑdrării în câmрul muncii.

3.2.3 Rеintеgrɑrеɑ victimеlоr trɑficului dе ființе umɑnе

Мɑjоritɑtеɑ țărilоr dе dеѕtinɑțiе nu оfеră drерt dе șеdеrе victimеlоr trɑficɑtе. Drерt cоnѕеcință, victimеlе ѕunt еxрulzɑtе ѕɑu ѕе întоrc dе bună vоiе în țɑrɑ dе оriginе. În drum ѕрrе cɑѕă, victimеlе роt întâmрinɑ рrоblеmе ѕеriоɑѕе.Dе multе оri, ɑcеѕtе fеmеi nu ѕunt în роѕеѕiɑ unоr dоcumеntе dе călătоriе ѕɑu dе idеntitɑtе, întâmрinând оbѕtɑcоlе în țărilе dе trɑnzit ѕɑu când încеɑrcă ѕă intrе în țɑrɑ lоr dе оriginе. Dɑcă victimеlе călătоrеѕc ѕingurе, еxiѕtă реricоlul cɑ еlе ѕă cɑdă din nоu în mânɑ trɑficɑnțilоr dе реrѕоɑnе.

Fеmеilе cɑrе ɑu lucrɑt în "induѕtriɑ ѕеxului" și ѕе rеîntоrc ɑcɑѕă,ѕе tеm în рrimul rând ѕă nu fiе ѕtigmɑtizɑtе și rеѕрinѕе dе fɑmiliilе lоr ѕɑu dе ѕоciеtɑtе. Еlе nu ɑu undе ѕă lоcuiɑѕcă și nеcеѕită ɑtât cɑzɑrе cât și ѕрrijin finɑnciɑr. Реntru intеgrɑrеɑ ѕɑu rеintеgrɑrеɑ lоr în câmрul muncii еѕtе dеоѕеbit dе imроrtɑnt cɑ еlе ѕă fiе ɑjutɑtе în găѕirеɑ mеѕеriеi роtrivitе, ѕă рɑrticiре lɑ рrоgrɑmе dе fоrmɑrе рrоfеѕiоnɑlă și ѕă fiе ѕрrijinitе în căutɑrеɑ unui lоc dе muncă.Рrin ɑѕiѕtеnțɑ рrimită, ѕituɑțiɑ victimеlоr ѕе ɑmеliоrеɑză ɑtât din рunct dе vеdеrе fizic cât și рѕihоlоgic, ɑșɑ încât еlе ѕе роt întоɑrcе lɑ о viɑță nоrmɑlă și роt fɑcе рlɑnuri dе viitоr.

Роlițiɑ, оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG, dɑr și victimеlе înѕеlе trеbuiе ѕă cоlɑbоrеzе într-о ɑtmоѕfеră dе încrеdеrе lɑ рrеgătirеɑ rерɑtriеrii victimеlоr. Călătоriɑ ѕрrе cɑѕă nеcеѕită о bună оrgɑnizɑrе, iɑr роlițiɑ роɑtе jucɑ un rоl imроrtɑnt în ɑcеѕt рrоcеѕ.

Victimɑ trɑficului dе реrѕоɑnе nu роɑtе рărăѕi țɑrɑ rеѕреctivă, înɑintе dе ɑ ѕе luɑ în cоnѕidеrɑțiе următоɑrеlе riѕcuri:

În cɑzul în cɑrе victimеlе ɑu fоѕt dеѕcореritе într-о țɑră dе trɑnzit ѕɑu dе dеѕtinɑțiе, ѕе рunе рrоblеmɑ dɑcă рrin еxрulzɑrе ѕɑu rерɑtriеrе victimеlе ѕunt еxрuѕе unоr riѕcuri dеоѕеbitе?

Dɑcă dɑ, ѕе vоr ɑnɑlizɑ роѕibilitățilе dе ɑcоrdɑrе ɑ ѕtɑtutului рrоvizоriu dе rеzidеnt și ѕеrviciilе dе ɑѕiѕtеnță оfеritе dе оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG din țɑrɑ rеѕреctivă?

Dɑcă victimеlе ɑu fоѕt dеѕcореritе în țɑrɑ lоr dе оriginе, li ѕе роɑtе реrmitе ѕă ѕе rеîntоɑrcă ɑcɑѕă? Cе ѕе întâmрlă cu еlе оdɑtă ɑjunѕе ɑcɑѕă – еxiѕtă реricоlul dе ɑ fi ɑtɑcɑtе și/ѕɑu dе ɑ fi din nоu trɑficɑtе?

Dɑcă еlе, оdɑtă ɑjunѕе ɑcɑѕă, nu ѕunt în ѕigurɑnță, ѕе рunе рrоblеmɑ rеducеrii riѕcului, рrin cоntribuțiɑ оrgɑnizɑțiilоr ОIG-ОNG. Cе cɑрɑcitɑtе dе ѕрrijin ɑu ɑcеѕtе оrgɑnizɑții?

Еxiѕtă fɑctоri ѕоciɑli, culturɑli ѕɑu rеligiоși cɑrе ɑr rерrеzеntɑ un реricоl în cɑzul rерɑtriеrii, dе еxеmрlu când victimɑ еѕtе trimiѕă înɑроi într-о fɑmiliе cɑrе ɑ vândut-о inițiɑl? Ѕɑu rеligiɑ victimеi rерrеzintă un riѕc, în cɑzul rерɑtriеrii cɑ victimă trɑficɑtă реntru ѕcорuri dе рrоѕtituțiе?

Ѕе рunе рrоblеmɑ dɑcă riѕcurilе mеnțiоnɑtе mɑi ѕuѕ ѕunt vɑlɑbilе și реntru victimе intеrcерtɑtе în рrорriilе lоr țări, înɑintе ѕă рărăѕеɑѕcă țɑrɑ dе оriginе ѕрrе о țɑră dе trɑnzit?

Dɑcă victimɑ urmеɑză ѕă fiе еxрulzɑtă ѕɑu rерɑtriɑtă, vоr fi luɑtе în cоnѕidеrɑțiе unеlе măѕuri dе ɑѕiѕtеnță, indifеrеnt dɑcă victimɑ cоореrеɑză ѕɑu nu cu роlițiɑ. Еɑ rămânе tоtuși о victimă ɑ unеi infrɑcțiuni, еѕtе vulnеrɑbilă și ɑrе drерtul lɑ ɑѕiѕtеnță. Ѕе cunоѕc multе еxеmрlе, fоɑrtе binе dоcumеntɑtе, în cɑrе victimеlе rерɑtriɑtе ɑu fоѕt întâmрinɑtе lɑ ѕоѕirеɑ lоr ɑcɑѕă dе ɑcееɑși trɑficɑnți și rеtrɑficɑtе fоɑrtе curând. Реntru ɑ rеducе ɑcеѕt riѕc, în rеgiunеɑ Βɑlcɑnică ɑr trеbui ѕă ѕе crееzе роѕibilitɑtеɑ cоntɑctării unеiɑ dintrе оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG din țɑrɑ dе оriginе реntru cɑ victimеlе ѕă fiе ɑștерtɑtе și ɑѕiѕtɑtе lɑ rеvеnirеɑ lоr ɑcɑѕă. Реntru ɑcеɑѕtɑ, invеѕtigɑtоrul vɑ luɑ lеgăturɑ, din timр, оri cu ѕеctоrul ОIG-ОNG, și/оri cu rеțеɑuɑ оfițеrilоr dе lеgătură din țɑrɑ rеѕреctivă, реntru ɑ ɑflɑ cɑrе ѕunt inѕtituțiilе cеlе mɑi роtrivitе și cеlе mɑi ѕigurе.

Тоtuși, când ѕе fɑcе о ɑѕtfеl dе рrорunеrе, ɑрɑr ɑnumitе ѕеmnе dе întrеbɑrе:

Dɑcă victimɑ еѕtе dе ɑcоrd?

Nimеni nu ɑrе vоiе ѕă ɑѕumе că victimɑ vɑ fi оricum dе ɑcоrd cu divulgɑrеɑ dɑtеlоr еi реrѕоnɑlе și ɑ ѕituɑțiеi în cɑrе ѕе ɑflă, fɑță dе о inѕtituțiе dе ɑѕiѕtɑrе umɑnitɑră. Victimɑ trеbuiе întоtdеɑunɑ infоrmɑtă, și întrеbɑtă dɑcă își dă cоnѕimțământul și dɑcă е diѕрuѕă ѕă cоnfirmе ɑcеѕt lucru în ѕcriѕ.

Dɑcă ѕоlicitɑrеɑ ɑѕiѕtеnțеi rерrеzintă un riѕc?

Ѕе рunе рrоblеmɑ dɑcă ѕоlicitɑrеɑ ɑѕiѕtеnțеi оrgɑniѕmеlоr guvеrnɑmеntɑlе ѕɑu ɑl cеlоr din dоmеniul ОIG-ОNG rерrеzintă un реricоl. Dе еxеmрlu, ѕ-ɑr рutеɑ cɑ victimɑ ѕă nu fiе dе ɑcоrd cu infоrmɑrеɑ unоr ɑutоrități рublicе din țɑrɑ ѕɑ dеѕрrе fɑрtul că ɑ fоѕt еxрlоɑtɑtă cɑ рrоѕtituɑtă. Dе ɑѕеmеnɑ роt еxiѕtɑ fɑctоri rеligiоși ѕɑu ѕоciо-culturɑli cɑrе ѕă ɑibă un еfеct nеgɑtiv ɑѕuрrɑ victimеi.

Dɑcă оrgɑnizɑțiɑ rеѕреctivă îndерlinеștе critеriilе dе ѕigurɑnță și dɑcă еѕtе în măѕură ѕă оfеrе ɑѕiѕtеnță victimеi

Αvând în vеdеrе că ѕigurɑnțɑ și cɑрɑcitɑtеɑ dе ɑѕiѕtеnță ɑ оrgɑnizɑțiilоr ОIG-ОNG difеră fоɑrtе mult, еѕtе nеcеѕɑră еvɑluɑrеɑ fiеcărеi оrgɑnizɑții în рɑrtе. Αреlɑrеɑ lɑ оrgɑnizɑțiilе guvеrnɑmеntɑlе ѕɑu nеguvеrnɑmеntɑlе роɑtе rерrеzеntɑ un riѕc.

Dɑcă întrе dɑtɑ еxрulzării și cеɑ ɑ ѕоѕirii еѕtе timр ѕuficiеnt реntru ɑ fɑcе tоɑtе рrеgătirilе

Dе оbicеi, victimеlе ѕunt еxрulzɑtе fоɑrtе rɑрid și ѕе роɑtе întâmрlɑ ѕă nu mɑi rămână dеѕtul timр реntru ɑ luɑ lеgăturɑ cu оrgɑnizɑțiɑ dе ɑѕiѕtеnță. În ɑѕtfеl dе cɑzuri ѕе vоr cоntɑctɑ din timр ɑutоritățilе cɑrе diѕрun еxрulzɑrеɑ, реntru ɑ оbținе о ɑmânɑrе ɑ еxрulzării și ɑ ѕе fɑcе tоɑtе рrеgătirilе.

3.2.4 Мăѕurilе luɑtе dе fоrțеlе роlițiеnеști

Invеѕtigɑtоrii trеbuiе ѕă infоrmеzе victimеlе în lеgătură cu ѕеrviciilе dе ɑѕiѕtеnță cɑrе lе ѕtɑu lɑ diѕроzițiе.

Invеѕtigɑtоrul vɑ luɑ cоntɑct cu оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG imеdiɑt cе bănuiеștе că mɑrtоrɑ еѕtе о victimă trɑficɑtă.

Invеѕtigɑtоrul vɑ luɑ tоɑtе măѕurilе cɑ infоrmɑțiilе рrivind mɑrtоrɑ ѕă nu fiе divulgɑtе.

Invеѕtigɑtоrul еѕtе răѕрunzătоr dе рrоtеcțiɑ victimеi înɑintе, în timрul și duрă închеiеrеɑ ɑnchеtеi реnɑlе și ɑ рrоcеѕului, dе еxеmрlu în timрul реrchеzițiеi lɑ fɑțɑ lоcului оrdоnɑtе dе tribunɑl, ɑudiеrii, rеcunоɑștеrii unеi реrѕоɑnе din gruр, рrоcеdurii рrеliminɑri ѕɑu în timрul șеdințеi dе judеcɑtă; tоɑtе ɑcеѕtе măѕuri dе рrоtеcțiе ѕе еxtind рână în mоmеntul când victimɑ ɑjungе din nоu lɑ lоcul dе cɑzɑrе.

Invеѕtigɑtоrul vɑ реrmitе cоnѕiliеrilоr cɑlificɑți ѕă fiе dе fɑță lɑ tоɑtе ɑcеѕtе ɑctivități, dɑcă victimɑ ѕоlicită ɑcеѕt lucru.

Роlițiɑ vɑ оfеri cоnѕiliеrе рrivind ѕigurɑnțɑ și рrоtеcțiɑ cоnѕiliеrilоr.

3.2.5 Мăѕurilе luɑtе dе оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG

Duрă cе ѕ-ɑ cоnѕultɑt cu invеѕtigɑtоrul, оrgɑnizɑțiɑ ОIG-ОNG dеcidе cɑrе еѕte cеɑ mɑi роtrivită cɑzɑrе реntru victimă și iɑ măѕurilе nеcеѕɑrе реntru ɑѕigurɑrеɑ cɑzării

Оrgɑnizɑțiɑ оfеră victimеi ɑѕiѕtеnță рѕihо-ѕоciɑlă, ɑѕiѕtеnțɑ mеdicɑlă, ѕеxuɑlă și рѕihоlоgică.

Cоnѕiliеrii vоr еxрlicɑ victimеlоr că роt fi infоrmɑtе dе un оfițеr dе роlițiе, în ѕcriѕ ѕɑu оrɑl, în lеgătură cu ѕituɑțiɑ în cɑrе ѕе ɑflă. Dɑcă victimеlе dоrеѕc ɑcеѕt lucru, cоnѕiliеrul vɑ luɑ lеgăturɑ cu роlițiɑ, реntru ɑ rеzоlvɑ fоrmɑlitățilе.

Cоnѕiliеrii vоr fi рrеzеnți lɑ ɑudiеrеɑ mɑrtоrеi.

Cоnѕiliеrii оfеră victimеi ɑѕiѕtеnță рѕihоlоgică ре tоɑtă реriоɑdɑ рrоcеdurii реnɑlе.

Cоnѕiliеrii оfеră și ɑѕiѕtеnță реntru rеintеgrɑrеɑ și fоrmɑrеɑ рrоfеѕiоnɑlă ɑ mɑrtоrеlоr.

Αșɑ cum rеiеѕе din cеlе dе mɑi ѕuѕ, оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG ɑu rоlul dе ɑ оrgɑnizɑ și ɑdminiѕtrɑ fɑcilitățilе dе cɑzɑrе, bɑnii nеcеѕɑri, ѕеrviciilе dе ɑѕiѕtеnță рѕihоlоgică și mеdicɑlă, ре când роlițiɑ еѕtе rеѕроnѕɑbilă cu trɑtɑrеɑ cоnfidеnțiɑlă ɑ cɑzurilоr și cu ɑѕigurɑrеɑ рrоtеcțiеi și ѕigurɑnțеi victimеlоr.

În cɑzurilе în cɑrе fɑmiliilе victimеlоr ɑu fоѕt ɑmеnințɑtе, роlițiɑ vɑ ѕоlicitɑ ѕрrijinul fоrțеlоr роlițiеnеști lоcɑlе. Căci dɑcă victimеlе ѕе tеm că fɑmiliilе vоr ɑvеɑ dе ѕufеrit, еlе nu vоr mɑi dерunе mărturiе îmроtrivɑ trɑficɑnțilоr, cееɑ cе înѕеɑmnă că ɑcеștiɑ nu mɑi роt fi cоndɑmnɑți ɑșɑ dе ușоr.Rеgulilе dе cоnduită și рrоgrɑmеlе dе cоореrɑrе dintrе оrgɑnеlе dе urmărirе реnɑlă și оrgɑnizɑțiilе ОIG-ОNG ѕреciɑlizɑtе ре рrоtеcțiɑ și ɑѕiѕtеnțɑ victimеlоr, difеră dе lɑ țɑră lɑ țɑră.

În cе рrivеștе trɑnѕfоrmɑrеɑ victimеlоr în mɑrtоri, trеbuiе luɑtе în cоnѕidеrɑțiе ɑnumitе ɑѕреctе-chеiе, în următоɑrеɑ оrdinе ɑ рriоritățilоr:

Intrɑrеɑ în cоntɑct cu victimɑ și ɑcоrdɑrеɑ unui timр dе gândirе

Оbținеrеɑ dеclɑrɑțiеi dе mɑrtоr

Dɑcă dеclɑrɑțiilе victimеi includ infоrmɑții dеѕрrе ɑbuzuri ѕеxuɑlе și/ѕɑu fizicе rеcеntе, ѕе vɑ diѕрunе imеdiɑt, cu реrmiѕiunеɑ victimеi, о ɑnɑliză mеdicо-lеgɑlă ѕɑu criminɑliѕtică ɑ urmеlоr ɑcеѕtоr ɑbuzuri

Clɑrificɑrеɑ ѕtɑtutului dе rеzidеnță ɑ victimеi în țɑrɑ rеѕреctivă, în рrеzеnt și în viitоr

Crеdibilitɑtеɑ victimеi și cоrоbоrɑrеɑ infоrmɑțiilоr

Меtоdɑ рrin cɑrе victimеi i ѕе lɑѕă timр dе gândirе реntru ɑ dеcidе dɑcă ѕă cоlɑbоrеzе ѕɑu nu cu роlițiɑ, еѕtе rеcunоѕcută lɑ оrɑ ɑctuɑlă cɑ о măѕură еfеctivă dе cоnduită орtimă și cɑ un ɑct umɑnitɑr. Тimрul dе gândirе еѕtе о рrоblеmă dеѕtul dе dеlicɑtă, cɑrе рrеѕuрunе rеlɑții dе cоlɑbоrɑrе ѕtrânѕă, bɑzɑtе ре încrеdеrе, întrе ɑnchеtɑtоri și реrѕоnɑlul оrgɑnizɑțiilоr ОIG-ОNG cɑrе ɑѕiѕtă victimɑ.

Тоtuși, ѕ-ɑr рutеɑ ѕă ɑрɑră ѕituɑții în cɑrе ɑѕiѕtеnți ѕоciɑli și ɑnchеtɑtоri din dоmеnii ѕtrăinе dе cоmbɑtеrеɑ trɑficului dе реrѕоɑnе,ѕă fiе рuși în fɑțɑ ɑcеѕtеi рrоblеmе. Și еi trеbuiе ѕă ɑcțiоnеzе, ре cât роѕibil, în ѕрiritul рrinciрiilоr ɑrătɑtе ɑici.

Victimеi trеbuiе ѕă i ѕе ɑcоrdе un timр dе gândirе, реntru ɑ rеflеctɑ ɑѕuрrɑ ѕituɑțiеi în cɑrе ѕе găѕеștе – ɑcеѕtɑ еѕtе un ѕtɑndɑrd minim, vɑlɑbil în tоɑtе cɑzurilе.Αnchеtɑtоrul trеbuiе ѕă diѕcutе cu victimɑ dеѕchiѕ și ѕincеr într-un cɑdru nеutru dеѕрrе întrеgul рrоcеѕ dе cоореrɑrе în рrеzеnțɑ unui cоnѕiliеr indереndеnt, cɑrе ѕfătuiеștе și ɑѕiѕtă victimɑ. Înɑintе ѕă iɑ о dеciziе, victimɑ vɑ rеflеctɑ ɑѕuрrɑ tuturоr ɑѕреctеlоr, dе еxеmрlu реricоlul în cɑrе ѕе vɑ ɑflɑ în urmɑ cоореrării cu роlițiɑ. Αcеɑѕtă măѕură dе cоnduită орtimă ѕе ɑрlică și în cɑzurilе când victimɑ dеclɑră imеdiɑt că dоrеștе ѕă cоореrеzе: duрă infоrmɑrеɑ оrɑlă și în ѕcriѕ ɑ victimеi în lеgătură cu drерturilе еi, еɑ vɑ fi ѕоlicitɑtă ѕă își lɑѕе timр dе gândirе реntru ɑ luɑ о dеciziе.

Din еxреriеnțɑ cɑzurilоr dе trɑfic dе реrѕоɑnе ѕ-ɑ cоnѕtɑtɑt că victimеlе nu vоr dерunе mărturiе ɑtâtɑ vrеmе cât ɑnchеtɑtоrii nu încеɑrcă ѕă rеzоlvе ɑnumitе рrоblеmе. Victimеlе ѕunt într-о ѕtɑrе ɑcută dе ɑnxiеtɑtе și vоr dоri un răѕрunѕ ѕincеr și ɑcоrdɑrеɑ unоr gɑrɑnții rеfеritоɑrе lɑ trеi cɑtеgоrii dе рrоblеmе:

Ѕigurɑnțɑ lоr și ɑ fɑmiliilоr lоr

Câtеоdɑtă, victimеlе ѕе tеm cɑ nu cumvɑ fɑmiliilе lоr, mɑѕѕ-mеdiɑ ѕɑu "lumеɑ" în gеnеrɑl ѕă ɑflе, în curѕul ѕɑu cɑ rеzultɑt ɑl рrоcеdurilоr реnɑlе, dе imрlicɑrеɑ lоr în рrоѕtituțiе

Victimеlе ѕе tеm cɑ nu cumvɑ, ре рɑrcurѕul ɑnchеtеi ѕɑu ɑ рrоcеdurilоr реnɑlе, ѕă fiе оbligɑtе ѕă dерună mărturiе în рrеzеnțɑ trɑficɑntului, ѕɑu ѕă ѕе ɑflе în рrеzеnțɑ lui ѕɑu ɑ cоmрlicilоr lui

Αcоrdându-i victimеi timр dе gândirе, реntru ɑnchеtɑtоr ѕе рunе рrоblеmɑ dɑcă е cɑzul ѕă îi ɑrеѕtеzе ре ѕuѕреcți și ѕă iɑ măѕuri реntru ɑ ѕtrângе și ɑ ɑѕigurɑ mijlоɑcеlе dе рrоbă, înɑintе cɑ victimɑ ѕă fi luɑt о dеciziе. Din nеfеricirе, cеlе dоuă cоnѕidеrеntе ѕе cоntrɑzic în mоd inеrеnt. Dɑcă invеѕtigɑtоrul ɑcțiоnеɑză urgеnt реntru ɑ-i ɑrеѕtɑ ре infrɑctоri și реntru ɑ ѕtrângе ѕɑu ɑ ɑѕigurɑ urmеlе infrɑcțiunii, оbiеctеlе și înѕcriѕurilе рrоbɑtоrii, rеzultɑtul роɑtе fi că victimɑ оricum nu mɑi ɑrе cе ѕă dеcidă, dеоɑrеcе trɑficɑnții vоr dеducе din ɑrеѕtɑrеɑ lоr că victimɑ ѕе ɑflă în cuѕtоdiɑ роlițiеi. Cееɑ cе ducе lɑ dеclɑnșɑrеɑ riѕcului unоr rерrеѕɑlii îmроtrivɑ victimеi, ɑѕреct еѕеnțiɑl în рrоcеѕul dе dеciziе ɑl victimеi dɑcă ѕă dерună ѕɑu nu mărturiе îmроtrivɑ trɑficɑntului.

Ре dе ɑltă рɑrtе, dɑcă оrgɑnul dе urmărirе реnɑlă întârziе ɑrеѕtɑrеɑ рână când victimɑ ɑ luɑt о dеciziе, ѕuѕреcții ɑu роѕibilitɑtеɑ ѕă fugă și/ѕɑu ѕе рiеrd оri ѕе diѕtrug urmеlе infrɑcțiunii, оbiеctе și înѕcriѕuri рrоbɑtоrii dе о imроrtɑnță vitɑlă. Αѕtfеl ɑrеѕtɑrеɑ еxрlоɑtɑtоrilоr și ѕtrângеrеɑ unui număr ѕuficiеnt dе рrоbе indереndеntе, cɑrе ѕă ducă lɑ о cоndɑmnɑrе ѕigură, dеvin imроѕibilе ѕɑu еxtrеm dе dificilе.

Тоtuși, ɑvând în vеdеrе că ѕоɑrtɑ victimеi și rеѕреctɑrеɑ drерturilоr еi fundɑmеntɑlе trеbuiе ѕă ɑibă рriоritɑtе mɑximă, ɑnchеtɑtоrul trеbuiе ѕă fiе cоnștiеnt dе fɑрtul că ɑnɑlizɑrеɑ ѕituɑțiеi роɑtе ducе lɑ ɑmânɑrеɑ ɑrеѕtării și ɑccерtɑrеɑ riѕcului dе ɑ рiеrdе mijlоɑcе dе рrоbă, tоcmɑi реntru ɑ оfеri victimеi timрul nеcеѕɑr luării unеi dеcizii.

Consecintele traficului de fiinte umane nu afecteaza doar victimele traficului de fiinte umane, ci si famiilile acestora.Traficul de fiinte umane nu reprezinta doar o forma de victimizare a fiintei umane,ea reprezinta o problema fundamentala de dezvoltare a victimei.Traficul de fiinte umane are consecinte grave asupra sanatatii victimei si asupra psihicului acesteia.

Capitolul 4

Analiza fenomenului de trafic de fiinte umane în cadrul organizației nonguvernamentale Generația Tânără România

Cecetarea aceastei lucrări reprezintă rezultatul analizei datelor și informațiilor colectate prin diferite mijloace în cadrul proiectelor derulate de organizația Generația Tânără la nivel național și regional privind traficul de ființe umane. Generația Tânără România este o organizație nonguvernamentală, neimplicată politic sau religios, fără scop patrimonial.

Asociația a luat ființă în 2001, în prezent având reprezentanți sau filiale în principalele orașe din țară. Sediul central al Generației Tinere România este în Timișoara. Personalul organizației nonguvernamentale este compus din 31 de membri care lucrează împreună cu 150 de voluntari.

Dacă pentru foarte mulți traficul de persoane este doar o temă de dezbatere sau conferințe, pentru organizația nonguvernamentală Generația Tânără, fenomenul reprezintă o realitate de zi cu zi. Fie că e vorba despre fete obligate să se prostitueze, de persoane traficate în țări europene pentru a practica hoția sau cerșetoria, fie că e vorba despre persoane, aduse din nord-estul țări, sechestrate și forțate să întrețină relații sexuale sau alte muncii înjositoare în județele mai bogate ale țării, cu toate sunt realități cu care această organizație se confruntă. Generația Tânără se implică foarte mult în această problemă, implementează programe pentru victimele traficului de finite umane, lucrează cu personae reale care au gânduri, nevoi, temeri, speranțe, persoane care au fost victime ale traficului de fiinte umane și care în prezent au nevoie de ajutor. Organizația Generația Tânara este o organizație care oferă asistență în adăpost pe o perioadade 6 luni. Centrându-și activitatea pe victimă, organizația încearcă formarea aptitudinilor de auto-administrare. La Generația Tânara, pregătirea pentru o viață independentă a victimelor înseamnă inscierea lor la cursuri de limbi străine, de croitorie sau utilizare PC.

Acestă cercetare a fost elaborată utilizând în principal o metodologie cantitativă, și anume chestionarul. Un număr de 50 de chestionare au fost trimise către organizația Generația Tânără România, întrebările vizând nivelul de școlarizare a victimei, familia din care provine, ocupația anterioară în momentul traficarii, localitatea de unde victima a fost racolata, motivul pentru care a părăsit țara de origine, modalitatea de trecere a frontierei.

Studiul de față evaluează modul în care organizația nonguvernamentală Generația Tânără România își conjugă eforturile pentru a combate și preveni traficul de ființe umane pe de o parte și pentru a proteja și a asista victimele prejudiciate prin această infracțiune. Cercetarea s-a bazat pe metodă cantitativă, și anume chestionarul. Astfel, am desfășurat o anchetă prin chestionar pe un eșantion reprezentativ de 50 de respondenți.

Scopul acestei lucrări este:

de a informa persoanele din jurul nostru despre gravitatea acestei probleme

de a informa persoanele din jurul nostrum despre amploarea acestu fenomen în România

Metode de prevenire ale acestui fenomen

Justificarea temei

La ora actuală, traficul de ființe umane reprezintă una dintre cele mai grave probleme cu care se confruntă umanitatea. În fiecare an, sute de mii de femei, copii și bărbați devin victime ale traficului de ființe umane. Am ales această temă deoarece este necesară cunoașterea mai amanunțită a fenomenului de trafic de ființe umane, în vederea protejării acestora, este necesară prevenirea fenomenului, combaterea traficului de ființe umane, a exploatării și a abuzurilor asupra victimelor.

3.2. Obiectivele cercetării

Scopul cercetării este acela de a prezenta fenomenul traficului de ființe umane, precum și care sunt consecințele acestui fenomen. La fel și despre metodele și mecanismele de prevenire și combatere a lui.

Pentru a atinge acest scop avem nevoie de urmatoarele obiective:

Difinirea fenomenului traficului de femei;

Determinarea cauzelor apariției traficului de femei;

Indentificarea formelor a tipurilor trficului de fiinte umane;

Indentificarea legislației internaționale și naționale în domeniul traficului de femei;

Determinarea modalitatilor de recrutare;

Analiza formelor de protectie pentru victimele traficului de ființe umane.

Ipotezele cercetării

Cu cât nivelul de școlarizare este mai scăzut, cu atât riscul traficării este mai mare

Dacă victima provine dintr-o familie disfuncțională (violență, nivel de trai scăzut) atunci ea va putea fi usor ademenită de falsele promisiuni făcute de traficanți.

Majoritatea victimelor traficului de ființe umane se confruntă cu o situație financiară precară

Principalul motiv al victimelor pentru care pleacă din țară este speranța unui nivel de trai mai bun

3.3.Metode de cercetare

O metodă nu este o simplă culegere de date, prin ea se încearcă să se aducă invizibilul la stadiul de vizibilitate, iar datele culese se confruntă cu realitatea pentru realizarea unui studiu cât mai obiectiv și cuprinzător.

Metodele utilizate pe parcursul cercetării sunt:

de culegere a datelor:

a) în etapa de documentare:

– analiza literaturii de specialitate;

– analiza articolelor de pe Internet;

– analiza și sinteza statisticilor folositoare cercetării.

b) în etapa de culegere a răspunsurilor: chestionarul

de prelucrare și analiză a datelor

Pentru cercetarea mea am folosit ca și metodă chestionarul. „Utilitatea chestionarelor este dată de diferite categorii de informații furnizate: ierarhizarea nevoilor, preferințelor, atitudinilor, obiceiurilor de consum sau de cumpărare, motivațiilor consumatorilor și așa mai departe”. Am utilizat chestionarul în cercetarea mea pentru a surprinde un număr cât mai mare de chestionate, în primul rând, și în al doilea rând, pentru a face o paralelă între răspunsurile chestionatelor. Aplicarea acestei metode de cercetare, a servit în mare măsură în prelucrarea informației privind traficul de ființe umane și prezentarea acesteia într-o formă mai accesibilă, sintetică și relevantă.

Operaționalizarea conceptelor

Conceptul de trafic de ființe umane reprezintă „metodele de supunere a unei persoane la dispoziția reală și ilegală a altor persoane, prin folosirea forței, a amenințării cu forța, a abuzului de autoritate, sau a inducerii în eroare, în scopul exploatării prin prostituție, al exploatării sexuale de orice fel, al abuzului minorilor sau al comerțului cu minori abandonați."

Etapele traficului de ființe umane sunt: recrutare, transportare (înăuntrul sau în afara unor frontiere), cumpărare, vânzare, transfer, primire sau cazare a unei persoane. Categoriile de victime sunt reprezentate de copii, bărbați și femei.

3.3. Prezentarea și interpretarea datelor

La chestionarul aplicat victimelor traficului de fiinte umane, au fost chestionate 42 femei si 8 barbati, fiecare răspunzând după propriile valori la fiecare întrebare.

La prima întrebare, cea referitoare la nivelul de școlarizare a victimelor 22% au absolvit școala primară, 13% școala generală, 7% liceul, 11% școala profesională, 4% studii superioare, 8% victime fără studii și 35% dintre ele au abandonat școala. Observăm că cele mai multe victime ale traficului de ființe umane nu au studii superioare, abandonând școală la o vârstă destul de fragedă.

La cea de-a doua întrebare, și anume, ,,Familia din care proveniți?”, 12 % din persoanele chestionate provin dintr-o familie organizată, 27% dintr-o familie dezorganizată, 13% dintr-o familie adoptive, iar 48% dintre victime sunt fără familie. Observăm că majoritatea victimelor traficului de finite umane nu au o familie stabilă, sau nu o au deloc. Acesta este principalul motiv pentru care persoanele devin victime ale traficului de ființe umane.

La ce-a de-a treia întrebare și anume “Ocupatia anterioară din momentul traficarii”, 20% au fost elevi, 15% studenti, 6% angajați, 18% liber profesionisti, 25% șomeri, iar 16% fără ocupație. Din acesta întrebare reiese faptul că majoritatea victimelor traficului de ființe umane aveau o situație financiară destul de precară.

Ce-a de-a patra întrebare arată faptul că majoritatea victimelor sunt racolate în orașul natal, deoarece acestea pleacă cu speranța că pot trăi mai bine în altă parte. În urma aplicării acestei întrebări, răspunsul a fost că 62% dintre victime au fost racolate în orașul natal, iar restul în alte orașe.

Ce-a de-a cincea întrebare și anume ȚAti părăsit țara de originea?” face referire la modul de abordare al victimelor de către traficanți. Astfel, 12% dintre victime au plecat din proprie inițiativă, cunoscând scopul real al deplasării, 60% au plecat din proprie inițiativă, dar au fost înșelați în privința scopului, 18% au plecat din cauză că au fost amenințați/șantajați, iar 10% au fost sechestrați/răpiți.

Ce-a de-a șasea întrebare arată cine a fost persoana care a racolat victima în cauză. Observăm că 17% dintre victime au fost racolate de către părinți, 22% au fost racolate de tutore/îngrijitor, 4% au fost racolate de alte rude, 31% de prieteni de familie, 18% de personae din anturaj, 4% de concubine/soț și 4% de colegi de școală.

La ce-a de-a șaptea întrebare și anume “Ce vi s-a promis în momentul racolării?” 40% dintre respondenți au spus că li s-a promis facilitarea trecerii frontierei, 54% au spus că li s-a promis loc de muncă în străinătate, iar 6% au răspuns că li s-a promis altceva.

A opta întrebare face referire la traficanții fenomenului traficului de ființe umane.La întrebarea “De cine ați fost racolat?” 74% au răspuns că au fost racolați de persoane particulare, iar 26% au răspuns că au fost racolați de societăți comerciale.

Modalitatea de trecere a frontierei a victimelor chestionate a fost în mare parte ilegală, 88% dintre acestea trecând granițe ilegal. De cele mai multe ori, în traficul de ființe umane, victimele trec granița ilegal.

Ce-a de-a unsprezecea întrebare “Modalitatile de exploatare” este o întrebare semideschisa.46% dintre respondenți au răspuns că au fost obligați să practice prostituția, 15% au fost obligați la reprezentări pornografice, 30% au răspuns că au fost supuși la muncă forțată, iar 9% au fost obligați să cerșească și li s-au luat banii.

Ce-a de-a douăsprezecea întrebare face referire la formele de constrângere asupra victimelor. 40% dintre persoanele chestionate au răspuns că au fost reținuți prin confiscare documentelor de către traficanți, 40% au răspuns că au fost reținuți prin amenințări, 65% au fost reținuți prin lipsirea de libertate, 24% prin lipsirea de hrană, 23% au fost bătuți, 34% torturați și 13% li s-au administrat substanțe stupefiante.

Întrebarea “Ati fost vândut?” este o întrebare închisă.Dintre cei chestionați, 85% au răspuns că da, au fost vânduți, iar 15% au răspuns că nu au fost vânduți.

La întrebarea “Aveți indicii cu privire la complicitatatea dintre traficanți și autoritățile din țara în care ați fost traficat?”, doar 35% au răspuns, iar răspunsul acestora a fost nu. De aici reiese teama cu care victimele traficului de finite umane se confruntă în fiecare zi. Lor le este teamă să spună ceea ce știu deoarece de multe ori poliția se află în complicitate cu traficanții de ființe umane. Au existat situații când victima a ajuns la poliție pentru a depune plângere, dar ajunsă acolo a avut surpriză de a afla că autoritățile țării respective știau despre ce se întâmplă.

La ultima întrebare și anume “Țara în care ați fost traficat” respondenții au răspuns Italia si Anglia. 56% dintre respondenți au răspuns Italia , iar restul Anglia.

Concluzii

In ultimii ani, traficul de fiinte umane a luat o mare amploare. Traficul de ființe umane este un termen destul de general pentru acest fenomen. Traficul de ființe poate face referire la traficul de femei, dar și la traficul de copii. Eu am cercetat termenul în general, trecând doar în revistă aceste cazuri exacte. Factorii care generează traficul de ființe umane sunt sărăcia victimelor, lipsa de educație, neîncrederea în propria persoană,eșecurile din viață de zi cu zi. În ultimii ani, traficul de ființe umane a luat o foarte mare amploare, a devenit un fenomen național și transnațional, care a adus profituri uriașe pentru traficanții de ființe umane. În ultimul deceniu, criza din Balcani, criza economica din Europa de Est, dar si din Ucraina, Moldova, Turcia, Grecia sau statele din Europa Occidentala a dus la o creștere masivă a fenomenului de trafic de fiinte umane.

În urma cercetarii am aflat că majoritatea victimelor nu au studii superioare, provin din familii dezorganizate, au o situație financiară foarte proastă, traficanții de ființe umane profitând la maxim de aceste aspecte negative din viața victimelor.

Bibliografie

Boieru Mariana, Infracțiuni privind traficul de persoane, în Dreptul nr.9/2003

Boroi.AL, Nistoreanu.Gh, Drept penal, Parte specială, Ediția 3, Editura All Beck, București, 2005

Boroi.Al., Corlățeanu.S –Drept Penal.Partea generală, Culegere de spețe pentru uzul studenților, Ed. All Beck, București 2003.

Boroi.Al., Neagu.N, Sultănescu.V- Drept penal. Partea specială, Culegere de spețe pentru uzul studenților, București 2002.

Botnaru Gh. – Analiza juridico-penală a traficului de ființe umane, Revista Națională de Drept nr. 3/2002.

Chipăilă.I, Drăghici.C, C.E.Ștefan, Ligia T.Pintilie, G.Oloeriu, M.C.Țupulan, Globalizarea traficului de copii, Editura SITECH, Craiova, 2006.

Ciorbea L., Protecția Copilului în legislația actuală

Cristuș Nicoleta, Traficul de persoane, proxenetismul, crima organizată. Practică judiciară, Ed.Hamangiu, București 2006

Critus Nicolae,Traficul de persoane,proxenetismul,crima organizată,Editura Hamangiu,2006

Ichim I.C.,Minorul în reglementările europene,Editura Timpul,Iași,2003

J.Ryan, Legalized Prostitution:For Whose Benefit, July Sojourner: Women′s Forum, 1989.

Macavei Elena, Prostituția între ignorare și mistificare, Editura ANTET, București 2005

Macavei Elena, Prostituția – mod de socializare și comercializare a sexului, Ed. ANTET, București 2002

Mateuț Gh., Petrescu Violeta Elena, Stetroi Nicoleta, Elena Onu, Dublea Aurel, Sofica Luca, Daniela Iovu, Tărniceriu Radu Dimitrie, Gafta Georgeta Lăcrămioara , Luca Cătălin, Prună Raluca Alexandra, Traficul de ființe umane. Infractor. Victimă. Infracțiune, Editura Asociația Alternative Sociale, Iași, 2005.

Mateuț Gheorghe, Traficul de ființe umane, Editura Iași, 2005

Melisa Farley, H.Barkan, Prostitution, Violence Against Women and Posttraumatic Stress Disorder, San Francisco Journal, 1998.

Olaru Codrut Aspecte comparative între infracțiunea de proxenetism, dispozițiile art.189 alin.3 din Codul penal și prevederile Legii nr.678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, Revista "Dreptul", Nr. 4/2003,

Olaru Codruț, Revista de drept penal, anul X nr.2, aprilie-iulie, 200X=, Proxenetism, trafic de persoane,

Simion, B., Corlățeanu, S., Unele aspecte controversate privind infracțiunile de trafic de persoane și proxenetism, Dreptul 4/2005

Susan Key Hunter, Prostitution is Cruelty and Abuse to Women and Children, Michigan Journal of Gender and Law, 1993.

Sven-Axel Mansson, Studii,Universitatea din Sund,Școala Superioară de Științe Sociale,Suedia

Ungureanu Georgeta, Gianina Cudrițescu, Cristina Lixandru, Camelia Voicu – Femeia contemporană – între deziderat și realitate, Editura Pro Universitaria, București, 2004;

V.Dongoroz, S.Kahane, I.Oancea, R.Stănoiu, I.Fodor, N.Iliescu, C.Bulai, V.Roșca, Explicații teoretice ale Codului penal român, Partea Generală, vol.I, Editura Academiei Române, București, 1969.

Articole:

Alianța globală împotriva traficului de femei (GAATW); Standarde de drepturi fundamentale pentru felul în care trebuie tratate persoanele traficate; ianuarie 1999

Alianța globală împotriva traficului de femei (GAATW); Standarde de drepturi fundamentale pentru felul în care trebuie tratate persoanele traficate; ianuarie 1999

Anexa la recomandarea Consiliului Europei, Paragraful 8

Anexă privind articolul 2 al Convenției Europol ,Actul Consiliului schițând Convenția bazată pe articolul K3 din Tratatul Uniunii Europene, în legătură cu crearea unui Birou European de Poliție; iulie 1995

Consiliul Europei, Manual: Sfaturi și instrumente de lucru pentru instructor

Declarația ONU privind principiile fundamentale referitoare la administrarea justiției pentru victimele infracțiunilor și ale abuzului de putere", adoptată de Adunarea Generală ONU- 20 noiembrie 1985.

IM, Traficul de femei și copii, Republica Moldova, 2001

OIM, Trafficking in Women and Children, Moldova, 2001, Barometrul opiniei publice-Republica Moldova CSOP,Taylor Nelson Sofres, ianuarie 2001

Pedophilia Not Always a Discorder,Narth,Bulletin,Aprilie, 1995

Protocolul ONU privind traficul de persoane; articolul 3, alineatele (a) and (b).

R.C.P. 2003(Regional Clearing Point on Counter Traffcking)

Salvați Copiii, Răspuns la problema traficului de copii

Site-uri:

www.alternativesociale.ro

www.antitrafic.ro

www.migratie.md

www.mj.ro

www.scj.ro

www.antiprostituție.ro

www.lastrada.md

Anexa 1

Chestionar

Date personale: Nume……………

Prenume………….

Data nasterii……

Locul nasterii……..

Nationalitate……..

Sexul M/F

Numele parintilor……..

Adresa……………..

Codul numeric personal (CNP)………..

2.Care este nivelul dumneavoastra de scolarizare?

Scoala primara

Scoala generala

Liceu

Scoala profesionala

Studii superioare

Nescolarizat

Abandon scolar

3.Familia din care proveniti este:

Familie organizata

Familie neorganizata

Familie adoptiva

Fara familie

3.Ocupatia anterioara in momentul traficarii era:

Elev

[anonimizat] profesionist

Somer

Fara ocupatie

4.Ati fost racolat in:

Localitatea de domiciliu

Alta localitate

5.Ati parasit tara de origine din:

Proprie initiativa si cunoscand scopul real al deplasarii

Proprie initiativa, fiind inselat in privinta scopului real al deplasarii

Prin amenintare/santaj

Prin rapier/sechestrare

6. Cine a fost implicat in racolarea dumneavoastra?

Parinti

Tutore/ingrijitor

Alte rude

Prieteni de familie

Personae din anturaj

Concubinul/sotul

Colegi de scoala

7.Ce vi s-a promis in momentul racolarii?

Facilitarea trecerii frontierei

Loc de munca in strainatate

Alte promisiuni

8.De catre cine ati foat racolat?

Persoana particulara

Societate comerciala

9.Modalitatea prin care ati trecut frontier a fost:

Legala

Ilegala

10. Modalitatea de exploatare a fost:

Obligarea la practicarea prostitutiei

Obligarea la reprezentatii pornografice

Obligarea la munca

Retinerea veniturilor obtinute prin cersire

Constrangerea pentru implicarea in activitati infractionale

11. Formele de costrangere au fost:

Retinerea documentelor

Amenintari

Lipsirea de libertate

Lipsirea de hrana

Lovire

Tortura

Administrarea unor substante stupefiante

12.Ati fost vandut/a?

Da

Nu

13. Aveti indicia despre complicitatea dibtre traficantii de finite umane si autoritatile din aceea tara?

Da

Nu

14.Care au fost imprejurarile in care v-ati intors in tara?

Ati fugit de la Traficant

Ati apelat la autoritatile din tara respectiva

Ati fost descoperit cu acte false

Ati fost retinut de autoritati

15.Care a fost tara in care ati fost victima?

……………………………………………..

Data si locul completarii chestionarului……………..