Europa Si Romania

EUROPA ȘI ROMÂNIA

SPAȚIUL EUROPEAN ȘI SPAȚIUL ROMÂNESC

Europa este continentul situat în întregime în emisfera nordică a globului, fiind încadrat latitudinal între 36° lat N (Punta Marroqui) și 71.08° lat N (Capul Nord); longitudinal, continentul se extinde între 9. 34° long E (Capul Roca) și 67.30° long E (nord- estul Munților Ural).

Continentul european are o suprafață de 10.170.340 km², reprezentând 7,05% din uscatul planetei și o populație de 736 milioane de locuitori, respectiv 13% din populația Globului. Densitatea populației este superioară celei mondiale, iar procentul populației urbane depășește 70%, fiind cel mai ridicat dintre toate continentele.

Europa este încadrată la vest de Oceanul Atlantic, la nord de Oceanul Arctic, la sud de Marea Mediterană, iar la est de Munții Ural; limita de sud-est a continentului este marcată de râul Ural, Marea Caspică, Munții Caucaz și Marea Neagră. Împreună cu Asia, Europa formează un continent numit Eurasia.

Țărmurile Europei sunt foarte crestate, lungimea lor totală depășind 80.000 km. Se disting astfel:

În nord: Peninsula Scandinavă, Peninsula Kola (Rusia), Peninsula Yutlanda (Danemarca), Insula Islanda (cea mai mare insulă vulcanică de pe glob), Insulele Svalbard (Norvegia), Insula Sjaelland (pe care se află Copenhaga), Marea Norvegiei, Marea Baltică, Golful Botnic, Golful Finic, Golful Riga.

În vest: Arhipelagul Britanic, Strâmtoarea Callais(Dover), Golful Biscaya.

În sud: Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Peninsula Balcanică, Peninsula Crimeea (Ucraina), Strâmtoarea Gibraltar, Strâmtoarea Messina, Insulele Baleare(Spania), Insula Corsica (Franța), Insula Sicilia, Insula Sardinia (Italia), Insula Creta (Grecia), Insula Cipru, Strâmtoarea Bosfor, Strâmtoarea Dardanele, Marea Egee, Marea Ionică, Marea Adriatică.

Europa are un relief complex, o climă ce aparține în mare parte zonei temperate și resurse de apă relative reduse; rețeaua de râuri are o repartiție și o scurgere variabile iar lacurile, importante numeric, au origini diferite.

Leagăn al unor civilizații străvechi și al cultului creștin, Europa a fost punctul de plecare în marile călătorii ale descoperirilor geografice din secolele XV- XVIII.

Europa are în componența sa 44 de state, cuprinzând cel mai întins stat al Globului, Rusia, dar și statul cu cea mai mică suprafață, Vatican. Statele europene sunt grupate în cinci regiuni geografice și se regăsesc în tabelul de mai jos:

România este un stat situat în partea central- sudică a continentului , la distanțe aproximativ egale de extremitățile Europei de nord, vest și est (2700- 2900 km), dar mai aproape de Marea Mediterană (1050 km).

Prin jumătatea sudică a teritoriului trece paralela de 45° lat N, care situează România în mijlocul emisferei nordice, iar partea centrală este traversată de meridianul de 25° long E.

Punctele extreme ale României sunt localitățile: Horodistea in nord (48°15`6„N), Sulina în est (29°41`24„E), Beba Veche la vest (20°15`44„E) și Zimnicea în sud (43°37`07„N).

Personalitatea României este dată de mai multe elemente:

– este o țară carpatică, deoarece Munții Carpați ocupă 28% din suprafața țării și o străbat pe 2/3 din lungimea lor totală; ei constituie un adevărat castel de ape, determină etajarea biopedoclimatică și au un rol deosebit în dezvoltarea vieții economice;

– este o țară danubiană, Dunărea reprezentând o importantă arteră hidrografică folosită pentru: navigație, hidroenergie, alimentare cu apă și legături economice încă din Antichitate; 38% din cursul Dunării se află în România (inclusiv gurile de vărsare), reprezentând 1.075 km din lungimea sa totală; Dunărea constituie graniță naturală cu patru state vecine.

– este o țară pontică, deoarece România are deschidere la Marea Neagră pe o lungime de 247 km, acest lucru permițând realizarea de legături economice cu orașe și state din sudul Europei, dar și cu state din întreaga lume.

– România este membru NATO din 2004 și membru al UE din anul 2007.

– este un stat european de mărime mijlocie, atât ca suprafață (238391 km²) cât și ca populație (20,1 milioane loc). Are în componența sa 42 de județe și o poziție strategică distinctă în spațiul european și mondial.

RELIEFUL MAJOR

Europa are un relief variat, cu o altitudine medie de circa 300 m, ce cuprinde unități vechi, dar și noi.

Altitudinile maxime se întâlnesc la granița cu Asia, în Munții Caucaz (Vf. Elbrus, 5462 m) și în Munții Alpi (Vf. Mont Blanc, 4807 m). Cele mai joase suprafețe se află pe teritoriul Olandei, la 10-23 m sub nivelul mării, zone numite poldere, care au devenit suprafețe de uscat prin indiguiri și desecări.

Aproximativ 85% din relieful Europei este alcătuit din câmpii și podișuri joase (sub 500 m), concentrate în est și centru. Munții și dealurile înalte se află în nord-vest, sud și în partea centrală.

Din punct de vedere tectonic, se remarcă prezența vechiului nucleu continental, în nord și est, Scutul Baltic, respectiv Platforma Est-Europeană, ambele de vârsta precambriană. Relieful este alcătuit din:

Munți, care aparțin unor sisteme formate în trei etape distincte:

Orogeneza caledoniană, care a avut loc la începutul Paleozoicului, în timpul căreia s-au înălțat masivele vechi din Scandinavia, Scoția, Țara Galilor și Irlanda, fragmentate tectonic în blocuri ridicate ulterior la înălțimi cuprinse între 300 și aproape 2500 de metri (înălțimea maximă în Alpii Scandinavici), fiind alcătuite din roci metamorfice.

Orogeneza hercinică produsă la sfârșitul Paleozoicului, a înălțat sistemul hercinic, reprezentat în prezent de munți joși și de podișuri alcătuite din roci metamorfice și magmatice, prezente din Peninsula Iberică și Franța, centrul Europei, până în Rusia (Munții Ural); în România, Munții Măcinului s-au înălțat în această perioadă.

Orogeneza alpină, desfășurată de la sfârșitul Mezozoicului și în Neozoic, a înălțat șirul montan Pirinei- Alpi- Apenini- Carpați- Dinarici- Balcani – Caucaz; munții sunt alcătuiți din roci vulcanice, metamorfice și sedimentare și au cele mai mari înălțimi.

Podișuri și dealuri, ce se desfășoară predominant în centrul și estul Europei și au înălțimi cuprinse între 300- 800 metri și origine variată.

Câmpii, care ocupă mai mult de jumătate din suprafața continentului și au altitudini sub 250 metri; prezintă interfluvii netede, văi largi și o fragmentare redusă. După modul în care s-au format, sunt cîmpii litorale (nordul Germaniei și al Poloniei, Regatul Unit, Franța), câmpii fluviale (Câmpia Padului, Câmpia Panonică, Câmpia Andaluziei), câmpii fluvio-glaciare, acoperite cu morene glaciare (Câmpia Finlandei, Câmpia Germano-Polonă) sau câmpii de acumulare pe vechi platform (Câmpia Rusă).

Alte tipuri de relief specifice Europei:

– relieful glaciar, creat de calota glaciară în Europa Nordică (Scandinavia, Regatul Unit, Germania, Polonia, Rusia) și de ghețarii montani în restul Europei, la altitudini mai mari de de 2000 de metri. Ghețarii se mai găsesc astăzi la altitudini de peste 3000 metri și în insulele arctice.

-relieful vulcanic prezent mai cu seamă în sudul Europei, sub forma vulcanilor active: Etna, Vezuviu, Stromboli, prezentând conuri și cratere vulcanice. Apare și în Insula Islanda, existând vulcani active (Hekla) cu platouri vulcanice și gheizere.

– relieful fluvial, creat prin acțiunea apelor curgătoare este prezent în toate unitățile de relief și cuprinde ca forme principale: văi cu terase și lunci, chei, defilee.

– relieful carstic, format în principal pe calcare, prin acțiunea apei, dar și pe alte tipuri roci (sare, gips), este bine reprezentat în Europa. Se disting ca forme principale: peșteri, avenuri, doline, chei.

– relieful litoral cuprinde: plaje, faleze, cordoane de nisip etc. După modul de formare, se disting mai multe tipuri de țărmuri: cu fiorduri, foarte crestat, în nord (Scandinavia, Islanda), fiordurile, reprezentând vechi văi glaciare invadate de apele marine la sfârșitul Cuaternarului; țărmul dalmatic, în sud, specific Croației, caracterizat prin prezența unor insule alungite situate paralel cu uscatul sau țărmul cu lagune și limanuri, caracteristic Mării Negre sau Mării Baltice, unde specificul este dat de prezența cordoanelor litorale formate în prezența mareei slabe.

Relieful eolian este format din câmpuri de dune și este caracteristic unor regiuni întinse din sud-vestul Franței sau din nordul Mării Caspice.

SUBDIVIZIUNILE RELIEFULUI EUROPEI

Munții Scandinavici

situați în Peninsula Scandinavică: Norvegia, Suedia;

s-au format prin încrețirea scoartei terestre în timpul orogenezei caledoniene;

sunt alcătuiți din roci metamorfice și sedimentare;

au altitudinea maximă de 2470m, Vf. Galdhøpiggen;

prezintă relief glaciar: văi glaciare care au devenit fiorduri după topirea ghețarilor;

orintarea culmilor se face pe direcția nord-sud;

Munții Penini

situați în Insula Marea Britanie;

s-au format prin încrețire în orogeneza caledoniană și în orogeneza hercinică;

sunt alcătuiti din roci metamorfice;

au altitudini mici: 900m;

au relief glaciar;

cu aspect îmbătrânit (erodat).

Podișul Finlandei

situat în Pen. Scandinavică

înălțimi de circa 1000 m

aspect colinar, datorat șirurilor de morene glaciare

pe suprafața sa sunt numeroase lacuri glaciare

Munții Ural

situați între Europa și Asia, pe teritoriul Rusiei;

s-au format prin încrețire în orogeneza hercinică;

au in alcatuire roci metamorfice (șisturi cristaline), sedimentare (calcare) și magmatice (granit);

altitudinea maximă: 1894, Vf. Narodnaia;

au aspect îmbătrânit (erodat);

orintarea culmilor se face pe directia nord-sud.

Munții Vosgi – Pădurea Neagră

situați în Europa Centrală și Vestică: Germania, Franța;

s-au format prin încrețire în orogeneza hercinică;

au în alcătuire roci metamorfice (șisturi cristaline) și magmatice (granit);

au altitudini mici, sub 1500m; altitudinea maximă este 1493 m, Munții Pădurea Neagră;

au aspect îmbătrânit (erodat).

Munții Jura

situați în Europa Vestică: Franța;

s-au format prin încrețirea scoarței terestre în timpul orogenezei hercinice;

au altitudini reduse, înălțimea maximă fiind de 1723 metri;

au aspect erodat, îmbătrânit.

Masivul Central Francez:

situat în Europa Vestică: Franța;

s-a format prin încrețire în orogeneza hercinică și prin vulcanism;

altitudinea maximă: 1885m;

are în alcătuire roci metamorfice (șisturi cristaline) și magmatice (granit);

are aspect îmbătrânit (erodat);

prezinta relief vulcanic: conuri, cratere.

Munții Alpi:

situați în Europa Centrală și Sudică: Franța, Italia, Germania, Elveția, Austria, Liechtenstein, Slovenia;

s-au format prin încrețire în orogeneza alpină;

au în alcătuire roci metamorfice și sedimentare;

altitudinea maximă: 4807m, Vf. Mont Blanc (Franța-Italia);

orientarea culmilor se face pe direcția est-vest;

prezintă relief glaciar (cu ghețari activi): circuri, văi glaciare, morene, creste ascuțite;

relieful are aspect tânăr, cu versanți abrupți, văi adânci și vârfuri ascuțite.

Munții Caucaz:

situați în Europa Estică, între Europa și Asia, pe teritoriul Rusiei;

s-au format prin încrețire în orogeneza alpină si prin vulcanism;

prezintă toate tipurile de roci;

altitudinea maximă: 5642m, Vf. Elbrus;

orientarea culmilor se face pe direcția est-vest;

prezintă relief glaciar (cu ghețari activi): circuri, văi glaciare, morene, creste ascuțite dar și relief vulcanic: conuri, cratere;

au aspect tânăr.

Munții Carpați:

situați în Europa Centrală și Estică: Slovacia, Polonia, Ucraina, România, Serbia;

s-au format prin încrețire în orogeneza alpină si prin vulcanism;

au în alcătuirea lor toate tipurile de roci;

altitudinea maximă: 2655m, Vf. Gerlachovka, Munții Tatra (Slovacia);

prezintă orientare curbată (cel mai arcuit lanț montan din Europa);

relief glaciar (fără ghețari activi): circuri, văi glaciare, morene, creste ascuțite;

dar și relief vulcanic: conuri, cratere;

au aspect tânăr.

Munții Pirinei:

situați în Europa Sudică: Spania, Andorra, Franța;

s-au format prin încrețire, în orogeneza alpină;

au în componența lor roci metamorfice și sedimentare;

altitudinea maximă: 3404m, Vf. Pic d`Aneto;

prezintă relief glaciar (cu ghețari activi): circuri, creste ascuțite;

orientarea culmilor se face pe direcție est-vest;

au aspect tânăr.

Munții Apenini:

situați în Peninsula Italică: Italia;

s-au format prin încrețire, în orogeneza alpină;

au în alcătuire roci metamorfice, magmatice și sedimentare;

altitudinea maximă: 2912m, Vf. Gran Sasso d`Italia

prezintă relief glaciar (fără ghețari activi): circuri, văi glaciare, morene, creste ascuțite;

orientarea culmilor se face pe direcția nord- sud;

au aspect tânăr.

Munții Alpii Dinarici:

situați în Peninsula Balcanică: Slovenia, Croația, Bosnia Herțegovina, Muntenegru, Albania;

s-au format prin încrețire, în orogeneza alpină;

au în alcătuire roci metamorfice și sedimentare (calcare);

altitudinea maximă: 2692m, Vf. Jezerski;

prezintă relief carstic (peșteri, chei, doline);

orientarea culmilor se face pe direcție NV – SE;

se remarcă aspectul tânăr al reliefului (creste ascuțite, stâncării).

Munții Balcani (Starra Planina):

situați în Peninsula Balcanică, în Bulgaria;

s-au format prin încrețire, în orogeneza alpină;

altitudinea maximă: 2376m, Vf. Botev;

prezintă aspect tânăr al reliefului.

Munții Harz:

situați în Europa Centrală: Germania;

s-au format prin încrețire, în orogeneza hercinică;

altitudinea maximă: 1142m, Vf. Brocken;

prezinta aspect îmbătrânit.

Munții Pindului

situați în Europa Sudică în Peninsula Balcanică, pe teritoriul Greciei;

s-au format prin încrețire, în orogeneza alpină;

altitudinea maximă: 2919m, Vf. Mitykas;

au aspect tânăr.

Munții Rila – Rodopi

situați în partea central-sudică a Bulgariei si în nordul Greciei

s-au format în orogeneza alpină;

altitudinea maxima: 2925m, Vf. Musala

prezintă relief glaciar

Munții Sierra Nevada

situați în Europa Sudică în Peninsula Iberică, pe teritoriul Spaniei;

s-au format în orogeneza alpină;

au cel mai sudic ghețar din Europa: Mulhacen;

prezintă aspect tânăr și au înălțimi peste 3000 m.

Podișul Meseta

situat în Europa Sudică în Peninsula Iberică, pe teritoriul Spaniei;

s-a format în orogeneza hercinică;

are aspect erodat, plat;

este dominat de culmi muntoase mai tinere numite sierre.

Podișul Boemiei

situat în Europa Centrală, în Cehia;

s-a format în orogeneza hercinică;

are aspect erodat.

are altitudini reduse;

Podișul Bavariei

situat în Europa Centrală: Germania;

s-a format în orogeneza alpină;

Podișul Donețk

situat în Europa Estică, in Ucraina;

s-a format în orogeneza alpină;

Câmpia Nord-Europeană (Câmpia Germano-Polonă)

situată în Europa Centrală, în Germania și Polonia;

s-a format prin sedimentare și eroziune glaciară;

este o câmpie fluvio-glaciară;

are în alcătuire roci sedimentare (mai ales löess);

altitudini sub 300m;

are relief glaciar: morene (între care s-au format lacuri glaciare: L. Mazuriene în Polonia și L. Pomeraniene în Germania);

prezinta o fragmentare redusă.

Câmpia Europei de Est (Câmpia Rusă)

situată în Europa de Est, pe teritoriul Rusiei;

s-a format pe o structură rigidă: Platforma Est-Europeană;

s-a format prin sedimentare și eroziunea unor forme mai vechi;

este o câmpie veche, este întreruptă de podișuri;

are roci sedimentare la suprafață;

are altitudini sub 300m, interfluvii netede și văi largi.

Câmpia Padului:

situată în Europa Sudică, în Italia;

s-a format în Cuaternar, prin sedimentare (aluvionare fluvială);

este o câmpie fluvială tânără;

are în alcătuire roci sedimentare;

are altitudini sub 150m, interfluvii netede și văi largi.

Câmpia Panonică:

situată în Europa Centrală, pe teritoriul Ungariei;

s-a format în Cuaternar, prin sedimentare (aluvionare fluvială);

este o câmpie fluvială tânără;

are în alcatuire roci sedimentare;

are altitudini sub 150m, interfluvii netede și văi largi.

Câmpia Atlantică:

situată în Europa Vestică: Olanda, Belgia, Franța;

are suprafețe cu poldere (scoase de sub apele marine) în Olanda (50% din suprafața țării);

s-a format în Cuaternar, prin sedimentare (aluvionare fluvială);

este o câmpie fluvială tânără;

are în alcatuire roci sedimentare;

are altitudini sub 150m, interfluvii netede și văi largi.

Câmpia Andaluziei

situată în Europa Sudică, pe teritoriul Spaniei;

s-a format în Cuaternar, prin sedimentare (aluvionare fluvială);

este o câmpie fluvială tânără;

are în componență roci sedimentare;

are altitudini sub 150m, interfluvii netede și văi largi.

România are un relief variat, care din punct de vedere altimetric se înscrie între 0m si 2544 m. Desfășurarea generală a reliefului este în trepte concentrice, în jurul Munților Carpați, iar ponderea unităților de relief (28% munți, 42% podișuri și dealuri, 30% câmpii) arată o distribuție proporțională a marilor unitățti de relief.

Relieful României s-a format în mai multe etape, prin intermediul unor procese diferite.

Aplicații:

1 .Argumentați afirmația: Relieful Europei s-a format in perioade diferite.

2.Precizati doua cauze ale prezenței reliefului glaciar în Peninsula Scandinavă.

3.Comparați relieful Peninsulei Scandinave cu relieful Peninsulei Italice, precizând trei deosebiri referitoare la următoarele aspecte: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

4.Comparați relieful Peninsulei Scandinave cu relieful Peninsulei Italice, precizând trei deosebiri referitoare la următoarele aspecte: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

5. Comparați relieful Munților Penini cu relieful Munților Apenini, precizând trei deosebiri referitoare la următoarele aspecte: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

6. Comparați Munții Carpați cu relieful Munților Ural, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la următoarele aspecte: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

7. Comparați relieful Finlandei cu relieful Greciei, precizând trei deosebiri referitoare la următoarele aspecte: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

8. Comparați relieful Irlandei cu relieful Bulgariei, precizând trei deosebiri referitoare la următoarele aspecte: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

EVALUARE

TESTUL NR. 1

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele E și D;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 11 și 12;. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este capitala statului numit …

2. Statul marcat, pe hartă, cu litera J se numește …

3. Munții Apenini se află în statul marcat, pe hartă, cu litera … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Munții Alpi sunt situați în nordul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. F d. J

2. Cel mai sudic ghețar din Europa se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. B c. E d. G

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 14 este capitala statului numit:

a. Rusia b. Polonia c. Grecia d. Ucraina

4. Țărmul cu fiorduri este caracteristic statului marcat cu litera:

a. C b. D c. F d. E

5. Podișul Bavariei se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. F c. B d. D 10 puncte

IV. Comparați relieful Munților Pirinei și relieful Munților Apenini, precizând o deosebire și două asemănări referitoare la: modul de formare, tipuri de roci predominate, altitudini, grad de fragmentare, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice. 6 puncte

V. Precizați două cauze ale prezenței reliefului glaciar în Munții Alpi. 4 puncte

TESTUL NR. 2

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele I și E;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 11. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu informațiile corecte:

1. Capitala Irlandei este orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

2. Vulcani activi sunt pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

3. Are ieșire la Marea Neagră statul marcat, pe hartă, cu litera … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Este traversat de fluviul Tamisa orașul capitală marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 12 c. 14 d. 15

2. Munții Carpați se găsesc în statul marcat pe harta cu litera:

a. A b. F c. H d. D

3. Munții Pirinei sunt situați la granița dintre statele marcate, pe hartă, cu literele:

a. A și C b. B și D c. B și E d. F și H

4. Câmpia situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera C este de origine:

a. fluvio- lacustră b. fluvio- glaciară c. litorală d. piemontană

5. Capitala Cehiei este orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 3 b. 10 c. 13 d. 14 10 puncte

IV. Comparați relieful Câmpiei Padului și relieful Câmpiei Panonice, precizând trei asemănări referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, înclinare, orientarea văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice. 6 puncte

V. Prezentați două cauze pentru care fenomenele vulcanice sunt mai prezente în Europa Sudică decât în Europa Nordică. Menționați numele a doi vulcani activi din Europa Sudică

4 puncte

TESTUL NR. 3

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele H și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 15. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu informatiile corecte:

1. Câmpia Padului se află în statul a cărui capitala este marcată, pe hartă, cu numărul …..

2. Austria este străbătută de lanțul Munților….

3. Are deschidere la Marea Azov statul marcat, pe hartă, cu litera… 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Statul cu deschidere la Marea Baltică este marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. H d. I

2. Cu litera E este marcat, pe hartă, statul:

a. Austria b. Letonia c. Polonia d. Lituania

3. Câmpia Nord-Europeană ocupă o parte din teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. A c. H d. F

4. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este capitala statului:

a. Cehia b. Elveția c. Franța d. Austria

5. S-au format în timpul orogenezei caledoniene munții din statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. H c. A d. D

10 puncte

IV. Comparați relieful Munților Alpi și relieful Munților Ural, precizând douî deosebiri și o asemănare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice. 6 puncte

V. Explicati formarea fiordurilor în Peninsula Scandinavă. 4 puncte

TESTUL NR. 4

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele B și F;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 3. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește …

2. Țărmul dalmatic se găseste în statul a cărui capitala este marcată, pe harta, cu cifra …….

3. Statului marcat, pe hartă, cu litera D, îi aparține Insula … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Orașul Zagreb este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 1 c. 5 d. 9

2. Se află în fiordul cu același nume, orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 7 c. 9 d. 10

3. Capul Roca se află pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată cu cifra:

a.4 b. 6 c. 1 d. 9

4. Orașul Kiev este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 3 b. 4 c. 7 d. 5

5. Cele mai mari altitudini se găsesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. E d. H 10 puncte

IV. Comparati relieful Masivului Central Francez și relieful Munților Pădurea Neagră, precizând o deosebire și două asemănări referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice. 6 puncte

V. Țărmul cu lagune și limanuri este caracteristic unor mări ale Europei. Precizați un factor care condiționează apariția acestuia, precum și o mare căreia îi este caracteristic. 4 puncte

TESTUL NR. 5

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele E și F;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 9. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Orașul – capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește …

2. La granița dintre Franța și statul marcat, pe hartă, cu litera A se află Munții …

3. Podișul Meseta se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera I se numește:

a. Cehia b. Austria c. Ungaria d. Elvetia

2. Este o monarhie statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. H b. A c. J d. C

3. Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera I se află Munții:

a. Alpi b. Balcani c. Carpați d. Ural

4. Strâmtoarea Gibraltar se află în sudul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. D b. E c. A d. J

5. Câmpia Panonică se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. A c. C d. J 10 puncte

IV. Comparați relieful Munților Caucaz și relieful Munților Scandinavici, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice. 6 puncte

V. Explicați prezența vulcanismului activ în Insula Islanda. 4 puncte

SUBDIVIZIUNI ALE RELIEFULUI ROMÂNIEI

MUNȚII

CARPAȚII ORIENTALI

CARPAȚII MARAMUREȘULUI ȘI BUCOVINEI

Poziție geografică

în nordul țării

în nordul Carpaților Orientali

Limite

N: granița de nord cu Ucraina;

S: Depresiunea Dornelor-Pasul Mestecăniș-Depresiunea Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului

E: contactul cu Podișul Moldovei;

V: contactele cu: Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețirea scoarței terestre și prin vulcanism (în vest);

apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri paralele: în vest roci vulcanice (andezit, bazalt, granit), în centru roci metamorfice (șisturi cristaline, marmură), iar în est roci sedimentare cutate/flysch (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate).

altitudinea maximă: 2303 m, Vf. Pietrosul, M-tii Rodnei;

fragmentare accentuată (sunt multe văi și depresiuni);

culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, pe direcția NV-SE (ca și rocile);

relief vulcanic: conuri și cratere erodate, neck-uri (Creasta Cocoșului – M-ții Gutâi);

relief glaciar: circuri, văi glaciare (cu profil transversal în formă de “U”), morene, custuri; în unele circuri s-au format lacuri glaciare: L. Lala, L. Buhăiescu;

relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Bistrița, Moldova, Someșul Mare, Vișeu, Iza).

Subdiviziuni

Munți:

șirul vestic: Munții Oașului, Munții Gutâiului, Munții Țibleșului;

șirul central: Munții Maramureșului, Munții Rodnei;

șirul estic: Obcinele Bucovinei.

Depresiuni: Depr. Maramureșului (pe Vișeu și Iza), Depr. Dornelor (pe Bistrița), Depr. Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului (pe Moldova);

Pasuri: P. Prislop (1416 m, cel mai înalt pas din Carpații Orientali; între Munții Maramureșului și Munții Rodnei), P. Mestecăniș (între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului), P. Tihuța (între Depresiunea Dornelor și Depresiunea colinară a Transilvaniei);

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic, potențial turistic, soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: minereuri neferoase (Au, Ag, Cu, Pb, Zn în Munții Gutâi), ape minerale, roci de construcție (marmură în Munții Rodnei; nisip și pietriș din albiile râurilor).

CARPAȚII MOLDO-TRANSILVANI

Poziție geografică

în partea central-estică a țării;

în partea centrală a Carpaților Orientali.

Limite

N: Depr. Dornelor-Pasul Mestecăniș-Depr. Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului;

S: Depr. Brasovului, Valea Oituzului;

E: contactul cu Subcarpații Moldovei;

V: contactul cu Depresiunea colinară a Transilvaniei.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire și vulcanism (în vest);

apar toate tipurile de roci, dispuse pe trei șiruri paralele: în vest roci vulcanice (andezit, bazalt, granit), în centru roci metamorfice (șisturi cristaline, marmură), iar în est roci sedimentare cutate/flysch (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate).

altitudinea maximă: 2100 m, Vf. Pietrosul, Munții Călimani;

fragmentare accentuată (sunt multe văi și depresiuni);

culmile sunt dispuse pe trei șiruri paralele, pe direcția NV-SE (ca și rocile);

relief vulcanic: conuri și cratere bine păstrate; într-un crater al Masivului Ciomatu Mare (Muntii Harghitei) s-a format Lacul Sf. Ana, singurul lac de crater vulcanic din Europa;

relief fluvial:

văi înguste ale râurilor (Bistrița, Moldova, Trotuș);

defilee- pe Mureș: Defileul Toplita – Deda (între Munții Călimani și Munții Gurghiu);

– pe Olt: Defileul Tușnad (în sudul Munților Harghitei), Defileul Racoș (în nordul Munților Perșani);

Subdiviziuni

Munți:

șirul vestic (munții vulcanici): Munții Călimani, Munții Gurghiu, Munții Harghita;

șirul estic (Munții Moldovei):

– în vest: Munții Giurgeului, Munții Hășmasul Mare (de aici izvorăsc Oltul, Mureșul și Bicazul), Munții Ciucului;

– în centru: Munții Rarău, Munții Giumalău, Munții Bistriței, Munții Ceahlău;

– în est: Munții Stânișoarei;

șirul sudic: Munții Bodoc, Munții Baraolt, Munții Perșani.

Depresiuni: Depr. Dornelor (pe Bistrița), Depr. Câmpulung Moldovenesc-Gura Humorului (pe Moldova), Depr. Giurgeului (pe Mureș), Depr. Ciucului (pe Olt), Depr. Comănești (pe Trotuș), Depr. Brașovului (pe Olt și Râul Negru);

Pasuri: P. Mestecăniș, P. Tihuța (între Depresiunea Dornelor și Depresiunea Colinară a Transilvaniei), P. Oituz.

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Bistrița: L. Izvorul Muntelui și alte 13 lacuri), potențial turistic (Lacul Roșu pe râul Bicaz, Munții Ceahlău, Munții Rarău, Munții Călimani etc.), soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: minereu de fier (în Munții Harghitei), ape minerale, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor), sulf (în Munții Călimani), cărbuni inferiori (în Depresiunea Comănești).

CARPAȚII CURBURII

Poziție geografică

în partea central-estică a țării;

în sudul Carpaților Orientali.

Limite

N: Depresiunea Brașov, Valea Oituzului;

S, E: contactul cu Subcarpații Curburii;

V: Valea Prahovei.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire;

apar doar roci sedimentare cutate/flysch (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate).

altitudinea maximă: 1954 m, Vf. Ciucaș, Munții Ciucaș;

fragmentare accentuată (sunt multe văi și depresiuni);

orientarea culmilor este variată (NE-SV, N-S, E-V);

relief pe conglomerate: Sfinxul Bratocei, Tigăile (Munții Ciucaș);

relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Olt, Oituz, Buzău, Prahova).

Subdiviziuni

Munți:

șirul interior: Munții Întorsurii, Munții Bârsei (Munții Piatra Mare, Munții Postăvarul);

șirul exterior: Munții Vrancei, Munții Buzăului, Munții Ciucaș, Munții Baiului.

Depresiuni: Depr. Brașovului (pe Olt și Râul Negru), Depr. Întorsura Buzăului (pe Buzău).

Pasuri: P. Oituz, P. Predeal

Resurse naturale:

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Buzău–Lacul Siriu), potențial turistic, soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: ape minerale, cărbuni inferiori, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

CARPAȚII MERIDIONALI

GRUPA MUNȚILOR BUCEGI

Poziție geografică

în partea central-sudică a țării;

în estul Carpaților Meridionali.

Limite

N: Depr. Brașovului;

S: contactul cu Subcarpații Curburii;

E: Valea Prahovei;

V: Valea Dâmboviței.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire;

predomină rocile sedimentare cutate/flysch (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate); apar și roci metamorfice: șisturi cristaline;

altitudinea maximă: 2505 m, Vf. Omu, Munții Bucegi;

grupa este masivă;

orientarea culmilor este pe direcția NE-SV;

culmea Munților Bucegi este sub formă de platou (“Podișul/Platoul Bucegilor”), iar versanții sunt abrupți;

relief pe conglomerate: Sfinxul, Babele, turnuri, colți (Munții Bucegi);

relief carstic: Peștera și Cheile Ialomiței (în Munții Bucegi), Peștera și Cheile Dâmbovicioarei (în Munții Piatra Craiului);

relief glaciar: circuri, văi, morene erodate;

relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Dâmbovița, Ialomița, Prahova).

Subdiviziuni

Munți: Munții Bucegi (în E, între Valea Prahovei și Valea Ialomiței), Munții Leaota (în SV, între Valea Ialomiței și Valea Dâmboviței), Munții Piatra Craiului (în NV).

Depresiuni: Depr. Brașovului (pe Olt și Râul Negru), Culoarul Rucăr-Bran

Pasuri: P. Giuvala (Bran), P. Predeal.

Resurse naturale:

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Ialomița-Lacul Bolboci), potențial turistic, soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; calcar, pe Valea Prahovei).

GRUPA MUNȚILOR FĂGĂRAȘ

Poziție geografică

în partea central-sudică a țării;

în partea central-estică a Carpaților Meridionali;

Limite

N: contactul cu Depresiunea colinară a Transilvaniei;

S: contactul cu Subcarpații Getici;

E: Valea Dâmboviței;

V: Valea Oltului.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire;

predomină rocile metamorfice: șisturi cristaline, marmură;

apar și roci sedimentare cutate (nisip, pietriș, argilă).

altitudinile cele mai mari: 2544 m, Vf. Moldoveanu și 2535 m, Vf. Negoiu, ambele în Munții Făgărașului;

grupa este masivă;

orientarea culmilor este pe direcția E-V;

culmea Munților Făgărașului este sub formă de creastă (cea mai lungă creastă montană din țară: 60 km);

versanții sunt foarte abrupți spre nord;

relief glaciar: circuri, văi, morene, custuri foarte bine dezvoltate; în unele circuri s-au format lacuri glaciare: L. Bâlea, L. Capra, L. Urlea, L. Podragu Mare;

relief fluvial:

văi înguste ale râurilor, (Dâmbovița, Argeș);

defilee, pe Olt: Defileul Turnu Roșu (între Munții Făgărașului și Munții Lotrului), Defileul Cozia (între Munții Cozia și Munții Căpățânii).

Subdiviziuni

Munți: Munții Făgărașului (în N), Munții Iezer-Păpușa (în SE), Munții Ghițu, Munții Frunți, Munții Cozia (în S și SV).

Depresiuni: Depr. Loviștei (pe Olt și Lotru);

Pasuri: P. Turnu Roșu, P. Cozia.

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Argeș–Lacul Vidraru, pe Olt-cele mai multe lacuri de acumulare din țară-32), potențial turistic, soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; marmură în Munții Făgărașului).

GRUPA MUNȚILOR PARÂNG

Poziție geografică

în partea central-sudică a țării;

în partea central-vestică a Carpaților Meridionali;

Limite

N: contactul cu Depresiunea colinară a Transilvaniei;

S: contactul cu Subcarpații Getici;

E: Valea Oltului;

V: Valea Jiului, Valea Streiului.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire;

predomină rocile metamorfice: șisturi cristaline, marmură;

apar și roci sedimentare cutate (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate).

altitudinea maximă: 2519 m, Vf. Parângul Mare, Munții Parângului;

grupa este masivă;

orientarea culmilor este radiară;

prezintă abrupturi spre sud;

relief glaciar: circuri, văi, morene, custuri foarte bine dezvoltate; în unele circuri s-au format lacuri glaciare: L. Gâlcescu (din Complexul glaciar Gâlcescu);

relief carstic: în Munții Căpățânii (Peștera Muierii, Peștera Polovragi), în Munții Șureanu (Peștera Șura Mare, Peștera Cioclovina);

relief fluvial:

văi înguste ale râurilor (Lotru, Strei);

defilee, pe Olt (Defileul Turnu Roșu, Defileul Cozia) și pe Jiu (Defileul Lainici).

Subdiviziuni

Munți: Munții Parângului (în SV), Munții Șureanu (în NV), Munții Cândrel (în NE), Munții Lotrului (în E), Munții Căpățânii (în SE).

Depresiuni: Depres. Loviștei (pe Olt și Lotru), Depres. Hațeg (pe Strei; mărginită la nord de Mureș), Depres. Petroșani (pe Jiu).

Pasuri: P. Turnu Rosu, Pasul Cozia, P. Lainici (face legătura între Depres. Petroșani și sudul țării), P. Merișor (face legătura între Depres. Petroșani și Depres. Hațeg)

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Lotru – L. Vidra; pe Olt; pe Sadu – L. Negovanu), potențial turistic, soluri

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; marmură în Munții Parângului), huilă (Bazinul Petroșani este cel mai mare bazin carbonifer).

GRUPA MUNȚILOR RETEZAT – GODEANU

Poziție geografică

în sud – vestul țării;

în partea de vest a Carpaților Meridionali.

Limite

N: Culoarul Bistrei;

S: contactele cu Subcarpații Getici și Podișul Mehedinți;

E: Valea Jiului, Valea Streiului;

V: Culoarul Timiș-Cerna.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire;

predomină rocile metamorfice: șisturi cristaline, marmură, dar apar și roci sedimentare cutate (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate).

altitudinea maximă: 2509 m, Vf. Peleaga, Munții Retezatului;

grupa este masivă;

orientarea culmilor este pe direcția NE – SV;

prezintă abrupturi spre sud;

relief glaciar: circuri, văi, morene, custuri foarte bine dezvoltate; în circuri s-au format cele mai multe lacuri glaciare din țară: L. Bucura (cel mai întins lac glaciar: 19 ha), L. Zănoaga (cel mai adânc: – 29 m), L. Lia, L. Viorica ș.a.;

relief carstic: grote, peșteri, chei (Complexul carstic Valea Cernei situat între Munții Cernei și Munții Mehedinți);

relief fluvial:

văi înguste ale râurilor (Cerna, Bistra);

defilee, pe Jiu: Defileul Lainici.

Subdiviziuni

Munti: Munții Godeanu (în centrul grupei), Munții Retezatului (în NE), Munții Țarcului (în NV), Munții Vâlcanului (în SE), Munții Cernei, Munții Mehedinți (în SV).

Depresiuni: Depr. Hațegului (pe Strei; mărginita la nord de Mureș), Depr. Petroșani (pe Jiu), Culoarul Timiș-Cerna-Bistra (pe Timiș, Cerna și Bistra).

Pasuri: P. Lainici, P. Poarta de Fier a Transilvaniei (pe Culoarul Bistra).

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Cerna–Lacul Valea lui Iovan), potențial turistic, soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor), huilă (Depr. Petroșani), ape geotermale (pe Valea Cernei, la Băile Herculane).

CARPAȚII OCCIDENTALI

GRUPA MUNȚILOR BANATULUI

Poziție geografică

în sud – vestul țării;

în partea de sud a Carpaților Occidentali.

Limite

N și V: contactul cu Dealurile de Vest;

S: Valea Dunării;

E: Culoarul Timiș-Cerna;

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire;

predomină rocile metamorfice: șisturi cristaline, marmură, dar sunt prezente și rocile sedimentare cutate (nisip, pietriș, argilă, gresie, marnă, calcar, conglomerate).

altitudinea maximă: 1446 m, Vf. Semenic, Munții Semenicului;

grupa este fragmentată;

orientarea culmilor este pe direcția NE – SV (în partea nordică a grupei) și E-V (în partea sudică);

relief carstic: grote, peșteri, chei (Peștera Comarnic, Cheile Nerei în Munții Aninei);

relief fluvial:

văi înguste ale râurilor (Cerna, Nera);

defilee, pe Dunăre: Defileul Baziaș-Porțile de Fier (cel mai lung din EuropaȘ 134 km).

Subdiviziuni

Munți: Munții Semenicului, Munții Aninei, Munții Dogneceei, Munții Almăjului, Munții Locvei.

Depresiuni: Depr. Almăjului/Bozovici (pe Nera), Culoarul Timiș-Cerna.

Pasuri:P. Poarta Orientală/Domașnea (pe Culoarul Timiș-Cerna)

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (amenajat pe Dunăre–Lacul Porțile de Fier I), potential turistic (Defileul Dunării la Cazane), soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: huilă (Bazinul Aninei în Munții Aninei), minereu de fier (la Ocna de Fier – Munții Dognecei), roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

GRUPA MUNȚILOR POIANA RUSCĂ

Poziție geografică

în sud – vestul țării;

în partea centrală a Carpaților Occidentali.

Limite

N: Valea Mureșului;

V: contactul cu Dealurile de Vest (Dealurile Lipovei);

S: Culoarul Bistrei;

E: Depr. Hațegului;

Geologie și relief:

mod de formare: prin încrețire;

predomină rocile metamorfice: șisturi cristaline, marmură; apar și rocile sedimentare cutate (nisip, pietriș, calcar);

altitudinea maximă: 1374 m, Vf. Padeșu, Munții Poiana Ruscă;

grupa este masivă, având aspect greoi (“spinare de elefant”);

orientarea culmilor este pe directia E – V ;

relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Bega);

.

Subdiviziuni

Munți: Munții Poiana Ruscă.

Depresiuni: Depres. Hațegului, Culoarul Bistrei.

Pasuri: P. Poarta Poarta de Fier a Transilvaniei;

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic, potențial turistic, soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: marmură (cele mai mari zăcăminte din țară – la Rușchița), minereu de fier (cele mai mari zăcăminte din țară), alte roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

GRUPA MUNȚILOR APUSENI

Poziție geografică

în vestul țării;

în partea de nord a Carpaților Occidentali.

Limite

N: Valea Someșului, Valea Barcăului;

V: contactul cu Dealurile de Vest și Câmpia de Vest (în dreptul Munților Zarandului);

S: Valea Mureșului;

E: contactul cu Depresiunea Colinară a Transilvaniei;

Geologie și relief:

mod de formare: prin încrețire și vulcanism (în sud – Munții Metaliferi);

sunt toate tipurile de roci dispuse amestecat, sub forma unui “mozaic geologic“:

roci sedimentare (calcar, nisip, pietriș, argilă), roci metamorfice (șisturi cristaline, marmură), roci vulcanice (bazalt, granit);

altitudinea maximă: 1849 m, Vf. Bihor, Muntii Bihorului;

grupa este masivă în partea centrală și fragmentată pe margini unde sunt multe depresiuni tectonice;

orientarea culmilor radiară, pornind de la masivul principal (Munții Bihorului, orientați pe N-S);

relief carstic (cele mai dezvoltat din țară datorită prezenței calcarului pe mari suprafețe): grote, peșteri (Peștera Urșilor, Peștera Cetățile Ponorului, Peștera Scărișoara-cu ghețar fosil), chei (Cheile Turzii), doline (cu lacuri carstice: Lacul Vărășoaia), avenuri (Avenul Scărișoara).

relief vulcanic: Coloanele de bazalt de la Detunata (Munții Metaliferi)

relief fluvial: văi înguste ale râurilor (Crișurile, Someșul Mic, Arieș);

Subdiviziuni

Munți:

în vest-Munții Crișurilor: Munții Zarandului, Munții Codru-Moma, Munții Pădurea Craiului;

în centru: Munții Bihorului, Munții Vlădeasa, Munții Muntele Mare,

în NE- “jugul intracarpatic“ (o succesiune de munți joși, îngropați în sedimente): Munții Meseș, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca.

Depresiuni:

“depresiuni-golf“ (reprezintă pătrunderi ale Dealurilor și Câmpiei de Vest între culmile vestice ale Munților Apuseni, în lungul Crișurilor): Depr,. Zarand (pe Crișul Alb), Depr. Beiuș (pe Crișul Negru), Depr. Vad-Borod (pe Crișul Repede);

depresiuni interioare: Depr. Brad (pe Crișul Alb), Depr. Zlatna (pe Ampoi).

Pasurie: P. Ciucea;

Resurse naturale

resurse solice: păduri, pășuni și fânețe naturale, potențial hidroenergetic (pe Someșul Cald: Lacul Fântânele), potential turistic (formele carstice; Țara Moților-ținutul traversat de Arieș; Târgul de Fete de pe Muntele Găina), soluri fertile (în depresiuni).

resurse subsolice: bauxită (în Munții Pădurea Craiului), minereuri neferoase (Munții Metaliferi), ape minerale, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor, marmură).

II. DEALURILE ȘI PODIȘURILE

DEPRESIUNEA COLINARĂ A TRANSILVANIEI

Poziție geografică

în partea centrală a țării;

în interiorul arcului carpatic.

Limite

N și E: contactul cu Carpații Orientali;

V: contactul Munții Apuseni;

S: contactul cu Carpații Meridionali;

Geologie și relief

mod de formare: odată cu înălțarea Carpaților, fundamentul Depresiunii colinare a Transilvaniei s-a scufundat tectonic până la 4500 m adâncime, formându-se un lac adânc (cu apă sărată); lacul format a fost sedimentat îndelung de către râurile montane, cu aluviuni aduse din Carpați;

în E, la contactul cu Carpații Orientali, stratele sedimentare au fost înălțate până la verticală, numindu- se ”cute diapire”, care conțin ”sâmburi” de sare;

sunt doar roci sedimentare: argilă, marnă, nisip, pietriș.

Relief și subdiviziuni

Zona dealurilor și depresiunilor marginale

altitudinea maximă: 1080 m, Dealul Bicheș (în est, la contactul cu Carpații Orientali);

alcătuită din șiruri de dealuri și depresiuni, situate la contactul cu Carpații;

în E: ”Subcarpații Transilvaniei”, cu două șiruri de dealuri înalte și două șiruri de depresiuni (Depresiunea Praid, Dealul Bicheș, etc.);

în S: Depresiunea Făgărașului pe Olt și Depresiunea Sibiului, pe Cibin;

în V: Culoarul Alba Iulia – Turda, pe Mureș;

Podișul Transilvaniei

situat în interiorul Depresiunii Colinare a Transilvaniei;

are frecvente alunecări de teren;

relief fluvial: văile râurilor (Someșul Mare, Someșul Mic, Someșul, Mureșul, Târnavele, Oltul)

în N: Podișul Someșan, între ”jugul intracarpatic” și văile Someșelor (Mare, Mic), cu altitudini mari, de 600-700 m, împădurit;

în centru: Câmpia Transilvaniei:- între văile Someșelor și Valea Mureșului;

– se numește ”câmpie” deoarece: este cultivată agricol, are văi largi cu iazuri, este despădurită;

– nu este o câmpie tipică deoarece: are altitudini de 400-600 m și prezintă ”domuri gazeifere” (structuri boltite în interiorul cărora sunt acumulări de gaz metan);

în S: Podișul Târnavelor:- între Valea Mureșului și Valea Oltului;

are altitudini mari, de 600-700 m;

prezintă ”domuri gazeifere”;

Resurse naturale

resurse solice: păduri, soluri fertile, potențial hidroenergetic (pe Olt), potențial turistic (Lacul Ursu – Sovata).

resurse subsolice: gaz metan, sare (în zona marginală: Ocna Praid, Ocna Sibiu), roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor, argilă).

SUBCARPAȚII MOLDOVEI

Poziție geografică

în partea de est a țării;

între Carpații Orientali și Podișul Moldovei.

Limite

N: Valea Moldovei;

S: Valea Trotușului;

E: Culoarul Siretului;

V: contactul cu Carpații Moldo-Transilvani;

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire, odată cu ultimele mișcări de înălțare a Carpaților;

sunt doar roci sedimentare cutate (argilă, nisip, pietriș, gresie, marnă)

altitudinea maximă: 911 m, Culmea Pleșului;

unitatea este fragmentată de văi și depresiuni;

orientarea culmilor și a văilor este pe directia NV – SE;

apar frecvente alunecări de teren;

relief fluvial: văile râurilor (Moldova, Bistrița, Trotuș ș.a.);

Subdiviziuni

Depr. Neamțului (pe râul Neamț/Ozana), închisă la est de Culmea Pleșului;

Depr. Cracău – Bistrița (pe Bistrița și Cracău), închisă la est de Dealurile Bistriței;

Depr. Tazlău – Cașin (pe Trotuș, Tazlău și Cașin). închisă la est de Culmea Pietricica.

Resurse naturale

resurse solice: păduri, soluri fertile, potențial hidroenergetic (amenajat pe Bistrița, pe Siret – L. Galbeni), potențial turistic (Cetatea Neamțului, Mânăstirea Neamțului).

resurse subsolice: sare (la Tg. Ocna), cărbuni inferiori, petrol și gaze asociate, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

SUBCARPAȚII CURBURII

Poziție geografică:

în partea central-estică a țării;

între Carpații Orientali și Câmpia Română.

Limite:

N: Valea Trotușului;

NV: contactele cu Carpații Curburii și cu Grupa Munților Bucegi

S și E: contactul cu Câmpia Română;

V: Valea Dâmboviței.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire, odată cu ultimele mișcări de înălțare a Carpaților;

alcatuiti din roci sedimentare cutate (argilă, nisip, pietriș, gresii, marne)

altitudinea maximă: 996 m, Măgura Odobeștilor;

unitatea este fragmentată;

orientarea culmilor și a văilor este variată;

apar frecvente alunecări de teren;

relief fluvial: văile râurilor (Buzău, Prahova, Ialomița ș.a.);

relief pseudovulcanic: vulcanii noroioși (în Depresiunea Policiori);

reprezintă cel mai complex sector subcarpatic, deoarece: au formă curbată, au două șiruri de dealuri și depresiuni (pe toată lungimea), au pinteni de munte (Pintenul Ivănețu-prelungire a Munților Vrancei).

Subdiviziuni

Depresiuni submontane (la contactul cu munții):

Depresiunea Vrancei (pe râul Putna);

Depresiunea Vălenii de Munte (pe Teleajen);

Depresiunea Câmpina (pe Prahova);

Dealuri interne: Dealul Răchitaș;

Depresiuni intracolinare:

Depresiunea Policiori;

Depresiunea Dumitrești;

Dealuri externe: Măgura Odobești, Dealul Istrița

Resurse naturale:

resurse solice: păduri, soluri fertile, potențial hidroenergetic (amenajat pe Doftana – Lacul Paltinu), potențial turistic (Vulcanii noroioși de la Berca-Arbănași din Depresiunea Policiori; Focul Viu de la Andreiașul de Jos; Muntele de sare de la Slănic).

resurse subsolice: sare (la Slănic-Prahova), cărbuni inferiori (lignit), petrol și gaze asociate, ape minerale (la Pucioasa), roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

SUBCARPAȚII GETICI

Poziție geografică

în partea central-sudică a țării;

între Carpații Meridionali și Podișul Getic.

Limite

N: contactul cu Carpații Meridionali;

S: contactul cu Podișul Getic;

V: Valea Motrului;

E: Valea Dâmboviței.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire, odată cu ultimele mișcări de înălțare a Carpaților;

alcătuiti din roci sedimentare cutate (argilă, nisip, pietriș, gresii, marne);

altitudinea maximă: 1218 m, Dealul Chiciura; 1018m, Măgura Mățău;

orientarea văilor este N – S;

apar frecvente alunecări de teren;

relief fluvial: văile râurilor (Dâmbovița, Argeș, Olt, Jiu ș.a.);

Subdiviziuni:

la E de Olt, un șir de depresiuni mici (ca suprafață), închise de un șir de dealuri înalte (numite ”muscele”- dealuri înalte, acoperite cu păduri și livezi: Muscelele Argeșului):

Depres. Câmpulung (la poalele Munților Iezer), închisă la sud de Măgura Mățău;

Dl. Chiciura;

la V de Olt, două șiruri de depresiuni mari (ca suprafață), închise de două șiruri de dealuri joase:

Depresiunea Subcarpatică Olteană, închisă la sud de Dealurile Gorjului;

Depresiunea Târgu Jiu – Câmpu Mare (pe Jiu), închisă la S de Dealul Bran.

Resurse naturale

resurse solice: păduri, soluri fertile, potențial hidroenergetic (amenajat pe Argeș, pe Olt – Lacul Râmnicu Vâlcea), potențial turistic (Complexul sculptural Brâncuși de la Tg. Jiu).

resurse subsolice: sare (la Ocnele Mari) cărbuni inferiori (lignit, din Bazinul Motru – Rovinari), petrol și gaze asociate, ape minerale (la Olănești, Govora), roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

PODIȘUL MOLDOVEI

Poziție geografică

în partea de est a țării;

între Subcarpații Moldovei și granița de est a României.

Limite

N: granița de nord cu Ucraina;

S: contactul cu Câmpia Română;

V: contactul cu Obcinele Bucovinei și Valea Siretului ;

E: Valea Prutului.

Geologie:

mod de formare: prin depuneri de sedimente pe locul unei foste mări, în strate orizontale, ușor înclinate de la NE la SV;

în fundamentul podișului se află Platforma Est-Europeană;

roci sedimentare: argilă, nisip, pietriș, gresie, calcar.

Relief și subdiviziuni

altitudinea maximă: 689 m, Dealul Ciungi (Podișul Sucevei);

unitatea este fragmentată de văile râurilor;

orientarea generală a văilor este NV – SE;

sunt frecvente alunecări de teren;

relief fluvial: văile râurilor (Siret, Suceava, Prut);

Podișul Sucevei:

situat în NV, traversat de râurile Siret și Suceava;

are altitudinile cele mai mari, de 600-700 m;

alcătuit din dealuri colinare și depresiuni: Dealul Ciungi, Podișl Fălticenilor, Depresiunea Rădăuți.

Câmpia Moldovei (Câmpia Jijiei):

situată în NE, traversată de Jijia;

are cele mai joase altitudini, de 200-300 m;

se numește ”câmpie” deoarece: este cultivată agricol, este despădurită și are văi largi cu iazuri (cele mai multe iazuri din țară);

nu este o câmpie tipică, deoarece este alcătuită din dealuri și prezinta alunecări de teren.

Podișul Bârladului:

situat în partea de sud, traversat de râul Bârlad;

are altititudinea maximă de 561 m, în Dealul Doroșanu (Colinele Tutovei);

prezintă versanți abrupți, numiți cueste: ”Coasta Iașilor”;

deține cele mai multe suprafețe afectate de alunecări de teren;

este alcătuit din dealuri colinare: Podișul Central Moldovenesc, Colinele Tutovei, Dealurile Fălciului.

Resurse naturale

resurse solice: păduri, soluri fertile, potențial hidroenergetic (amenajat pe Siret, pe Prut – Lacul Stânca-Costești), potențial turistic (marile orașe: Iași, Suceava).

resurse subsolice: sare (Cacica), ape minerale (Iași), roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; argilă).

PODIȘUL GETIC ( PIEMONTUL GETIC)

Poziție geografică

în partea de sud a țării;

între Subcarpații Getici și Câmpia Română.

Limite

N: contactul cu Subcarpații Getici;

S: contactul cu Câmpia Română;

V: Valea Dunării;

E: Valea Dâmboviței.

Geologie și relief

mod de formare: prin sedimentare piemontană, pe locul unei foste mări, în strate orizontale, ușor înclinate de la N la S;

roci sedimentare : argilă, nisip, pietriș (”Pietrișuri de Cândești”) .

altitudinea maximă: 772 m, Platforma Argeșului;

unitatea este fragmentată de văile râurilor;

orientarea văilor este N – S;

sunt frecvente alunecări de teren;

este alcătuit din dealuri numite ”platforme”;

la est de Olt sunt platforme înalte și restrânse ca suprafață, iar la vest de Olt sunt platforme joase și întinse;

relief fluvial: văile râurilor (Dâmbovița, Argeș, Olt, Jiu);

Subdiviziuni

la est de Olt:

Platforma Cândești (între Valea Dâmboviței și Valea Argeșului);

Platforma Argeșului (între Valea Argeșelului și Valea Argeșului);

Platforma Cotmeana (între Valea Argeșului și Valea Oltului);

la vest de Olt:

Platforma Oltețului (între Valea Oltului și Valea Jiului);

Platforma Jiului (între Valea Gilortului și Valea Motrului);

Platforma Strehaia (între Valea Jiului și Valea Dunării);

Resurse naturale

resurse solice: păduri, soluri fertile, potențial hidroenergetic (amenajat pe Argeș, pe Olt – Lacul Drăgășani), potențial turistic (marile orașe: Craiova, Pitești).

resurse subsolice: lignit (Bazinul Motru-Rovinari, cel mai mare bazin de lignit din țară), petrol și gaze asociate, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

PODIȘUL MEHEDINȚI

Poziție geografică

în partea de sud-vest a țării;

între Carpații Meridionali și Podișul Getic.

Limite

NE: Valea Motrului;

NV: contactul cu Grupa Munților Retezat – Godeanu;

SV: Valea Dunării;

SE: contactul cu Podisul Getic.

Geologie și relief

mod de formare: prin încrețire în timpul orogenezei alpine, ca o treaptă mai joasă a Munților Mehedinți;

are în componență roci metamorfice (șisturi cristaline) și roci sedimentare (calcare, nisip, pietriș) .

altitudini joase, de 500-600 m;

unitatea este masivă, fără depresiuni și cu puține văi, avand aspect de platou calcaros;

orientarea văilor este NV – SE;

relief carstic bine dezvoltat: Peștera Topolnița, Cheile Topolniței, doline (cu lacuri carstice: Lacul Zăton);

relief fluvial: văile râurilor (Motru, Topolnița), defilee (Defileul Dunării: Baziaș – Vârciorova);

Subdiviziuni

Podișul Mehedinți

Resurse naturale

resurse solice: păduri (cu specii submediteraneene: mojdrean, cărpiniță, liliac sălbatic, castan dulce), soluri fertile, potențial hidroenergetic (amenajat pe Dunăre – Lacul Porțile de Fier I), potențial turistic (formele carstice, Defileul Dunării).

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; calcare).

PODIȘUL DOBROGEI

Poziție geografică

în partea de sud-est a țării;

între Lunca Dunării și Marea Neagră.

Limite

N și V: Lunca Dunării;

S: granița cu Bulgaria;

E: țărmul Mării Negre.

Geologie și relief

mod de formare:

prin încrețire în partea nordică, în orogenezele caledoniană (Podișul Casimcei) și hercinică (Munții Măcinului);

prin sedimentare, pe locul unei foste mări, în strate orizontale, în partea sudică;

tipuri de roci:

roci magmatice: granit (în Munții Măcinului);

roci metamorfice: șisturi verzi (cele mai vechi roci din Romania, în Podișul Casimcei);

roci sedimentare : löess, nisip, pietriș, calcar.

altitudinea maximă: 467 m, Vf. Greci, Munții Măcinului;

orientarea generală a văilor este NV – SE;

relief fluvial: văile râurilor (Telița, Taița, Casimcea);

în partea nordică:

relief îmbătrânit, erodat;

altitudini de 200-400 m;

în partea sudică:

relief plat, cu aspect de câmpie;

prezintă povârnișuri (abrupturi) spre Lunca Dunării și spre Marea Neagră;

altitudini de 100-200 m;

relief carstic: peșteri, chei (Cheile Dobrogei);

Subdiviziuni

1) Masivul Dobrogei de Nord (între Lunca Dunării și aliniamentul Hârșova – Capul Midia): Munții Măcinului (cu: Culmea Niculițel, Culmea Pricopanului), Dealurile Tulcei, Podisul Casimcei.

Podișul Dobrogei de Sud (între aliniamentul Hârșova – Capul Midia și granița cu Bulgaria): Podișul Medgidiei (traversat de Canalul Dunăre – Marea Neagră, pe traseul: Cernavodă – Poarta Albă – Agigea – Constanța Sud), Podișul Negru Vodă (în SE), zona litorală, cu faleze (țărmuri înalte).

Resurse naturale

resurse solice: soluri fertile, potențial turistic (ruinele Cetății Histria-construită din șisturi verzi, stațiuni litorale: Năvodari, Mamaia, Eforie ș.a.).

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; calcare; granit la Iacobdeal și Greci în Munții Măcinului).

DEALURILE DE VEST

Poziție geografică:

în partea de vest a țării;

între Carpații Occidentali și Câmpia de Vest.

Limite

N: contactul cu Carpații Maramureșului și Bucovinei;

S: contactul cu Munții Banatului;

V: contactul cu Câmpia de Vest ;

E: contactul cu Carpații Occidentali.

Geologie și relief

mod de formare: prin depunere de sedimente pe locul unei foste mări, în strate orizontale, ușor înclinate de la E la V;

roci sedimentare : argilă, nisip, pietriș, gresii.

altitudinea maximă: 356 m, Dl. Buziașului;

unitatea este fragmentată de văile râurilor;

orientarea generală a văilor este E – V;

sunt frecvente alunecări de teren;

relief fluvial: văile râurilor (Someș, Crișul Alb, Crișul Negru, Crișul Repede, Mureș, Bega, Timiș);

Subdiviziuni

Dealurile Silvaniei

în N, între Someș și Barcău;

alcătuite din dealuri colinare și depresiuni: Dealurile Silvaniei, Depr. Baia Mare;

Dealurile Crișurilor

între Barcău și Mureș;

traversate de Crișuri;

Dealurile Banatului

în partea de sud, între Mureș și Nera;

sunt alcătuite din dealuri și depresiuni: Dl. Lipovei, Dl. Buziașului, Depr. Oraviței

Resurse naturale

Resurse solice: soluri fertile, potențial hidroenergetic, potențial turistic (marile orașe: Oradea, Baia Mare).

Resurse subsolice: petrol, gaze asociate, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor; argilă).

III. CÂMPIILE ȘI DELTA

CÂMPIA ROMÂNĂ

Poziție geografică

în partea de sud a țării, între regiunile deluroase din nordul său și Valea Dunării;

Limite

N – contactele cu: Podișul Getic, Subcarpații Curburii, Podișul Moldovei;

S, E, V – Valea Dunării.

Geologie

mod de formare: prin depuneri de sedimente, în strate orizontale, ușor înclinate, pe locul unei foste mări care s-a retras treptat spre sud și est (fapt indicat de direcția de curgere a râurilor);

roci sedimentare: nisip, pietriș, löess (strate care cresc în grosime de la 6-10 metri în vest, la 40 metri, în Câmpia Bărăganului).

Relieful și subdiviziunile

altitudinea maximă: 300 metri, în Câmpia Piteștilor;

altitudinea minimă: 5 metri, în Câmpia Siretului Inferior;

altitudinea scade de la nord la sud și de la vest la est, fapt indicat de direcția de scurgere a râurilor;

relief de acumulare eoliană: dune de nisip (fixate cu viță de vie) în Câmpia Olteniei, Câmpia Bărăganului) ;

relief de tasare: apare pe loess, pe interfluvii (suprafețe netede dintre văi, numite popular “câmpuri”), având ca forme crovurile (depresiuni de tasare); în unele crovuri s-au format lacuri de crov: L. Ianca, L. Amara, L. Sărat – în Câmpia Bărăganului;

relief de eroziune fluvială: văile râurilor (largi și cu terase): Jiu, Olt, Argeș cu Dâmbovița, Ialomița, Siret;

tipuri genetice de câmpii:

a. câmpii piemontane (câmpii înalte, de peste 100 metri altitudine, situate la baza unităților de relief mai înalte din nord): Câmpia Piteștilor, Câmpia Târgoviștei, Câmpia Ploieștilor, Câmpia Râmnicului;

b. câmpii tabulare (câmpii cu altitudine medie de circa 100 metri, netede sau cu înclinare foarte slabă): Câmpia Olteniei, Câmpia Burnazului, Câmpia Vlăsiei, Câmpia Bărăganului, Câmpia Brăilei ș.a.

c. câmpii subsidente (câmpii joase, sub 100 metri, supuse unor mișcări lente de coborâre din cauze tectonice): Câmpia Siretului Inferior, Câmpia Buzăului;

Resursele naturale

resurse solice: soluri fertile (de tip cernoziom), potențial hidroenergetic (amenajat pe: Dunăre-Lacul Ostrovul Mare, pe Olt, pe Argeș), faună piscicolă, potențial turistic (stațiunea Amara, marile orașe);

resurse subsolice: petrol, gaze naturale, roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

CÂMPIA DE VEST

Poziție geografică

în vestul țării, între Dealurile de Vest și granița de vest a țării.

Limite

N – granița de nord cu Ucraina și contactul cu Carpații Maramureșului și Bucovinei;

S – granița cu Serbia;

E – contactele cu Dealurile de Vest și Munții Apuseni (Munții Zarandului);

V – granițele cu Ungaria și Serbia.

Geologie

mod de formare – prin depuneri de sedimente, în strate orizontale, ușor înclinate, pe locul unei foste mări (Marea Panonică);

roci sedimentare: nisip, pietriș, löess (strate subțiri, de 2-3 metri, în Câmpia Aradului).

Relieful și subdiviziunile

altitudinea maximă: 174 metri, în Câmpia Vingăi;

altitudinea minimă: 80 metri, în Câmpia Timișului;

altitudinea scade de la est la vest, fapt indicat de direcția de scurgere a râurilor;

relief de acumulare eoliană: dune de nisip (fixate cu viță de vie) în Câmpia Carei;

relief de eroziune fluvială: văile râurilor (largi și cu terase): Someș, Barcău, Crișul Repede, Crișul Alb, Mureșul, Timișul;

tipuri genetice de câmpii: a. câmpii piemontane (înalte): C. Vingăi;

b. câmpii tabulare (înalte): C. Carei, C. Aradului;

c. câmpii joase: C. Someșului, C. Crișurilor, C. Timișului;

în câmpiile joase, în trecut, râurile ieșeau frecvent din albii și provocau inundații; în prezent albiile râurilor sunt îndiguite, desecate și canalizate.

Resursele naturale

resurse solice: soluri fertile (de tip cernoziom), potențial hidroenergetic, faună piscicolă, potențial turistic (Băile Felix, Băile 1 Mai);

resurse subsolice: petrol, gaze naturale, lignit (la contactul cu Dealurile Silvaniei și Dealurile Sălajului), ape geotermale (pe aliniamentul Timișoara – Satu Mare, exploatate la Oradea pentru încălzirea serelor, iar la Băile Felix și Băile 1 Mai pentru tratamente), roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

DELTA DUNĂRII

Poziție geografică

în sud-estul țării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră.

Limite

N – granița cu Ucraina;

S – contactul cu Podișul Dobrogei;

E – contactul cu Marea Neagră;

Geologie

mod de formare: prin aluvionarea unui fost golf al Mării Negre de către Dunăre, fiind cea mai tânără unitate de relief a țării, aflată în continuă formare;

factori genetici:

cantitatea mare de aluviuni aduse de Dunăre (57 mil. tone/an);

mareea slabă a Mării Negre (10 – 14 cm), care a permis depunerea aluviuni;

curenții marini, care au adus nisipuri și le-au depus la gurile de vărsare ale Dunării;

roci sedimentare: nisip, pietriș.

Relief și subdiviziuni

altitudinea maximă: 12 metri, pe Grindul Letea;

altitudinea medie: 0,5 metri;

Relieful negativ (forme adâncite)

Brațele principale

Dunărea se bifurcă în localitatea Pătlăgeanca, în două brațe: Brațul Chilia și Brațul Tulcea;

Brațul Tulcea se desparte la est de localitatea Tulcea, în alte două brațe: Brațul Sulina și Brațul Sfântul Gheorghe;

Brațul Chilia:

situat in nord, are cel mai mare debit (60% din volumul fluviului);

are pescaj fluvial (adâncimea pentru navigație: 2-7 metri);

la vărsarea în mare se formează Delta secundară a Chiliei;

– Brațul Sulina:

bratul central care are cel mai mic debit (18,8 %);

este adâncit și canalizat, având pescaj maritim (peste 7 m; adâncimea maximă: 30 m), și permite circulația vaselor maritime;

Brațul Sf. Gheorghe:

este brațul sudic, al doilea ca debit (21,2 %);

are pescaj fluvial (2-7 m);

Brațele secundare – au rezultat prin bifurcarea brațelor principale;

Cuvetele lacustre – mici depresiuni în care s-a acumulat apă în urma revărsării apelor Dunarii: Lacul Lumina, Lacul Puiu, Lacul Dranov ș.a.

Relieful pozitiv (forme bombate):

Grindurile sunt suprafețe de uscat neinundabile, situate între brațele principale;

prezinta relief de acumulare eoliană: dune de nisip;

dupa modul de formare, grindurile pot fi:

continentale – suprafețe de uscat predeltaic: Grindul Chilia;

fluviale – suprafețe de uscat alungite de-a lungul brațelor principale, formate de fluviu;

maritime (fluvio-maritime) – grinduri trensversale pe direcția fluviului, formate de curenții maritimi: Gr. Letea, Gr. Caraorman, Gr. Sărăturile;

Ostroavele sunt suprafețe mici de uscat inundabil, situate în interiorul brațelor principale: Ostrovul Babina.

Resursele naturale

resurse solice: soluri fertile, stuf, faună piscicolă, potențial turistic (Rezervația Biosferei Delta Dunării cu multe specii de păsări protejate: pelicani, lebede, cormorani, egrete, stârci etc.);

resurse subsolice: roci de construcție (nisip și pietriș din albiile râurilor).

Aplicații:

1.Explicați fragmentarea accentuată a reliefului din Carpații Orientali.

2.Prezentați două cauze pentru care Carpații Meridionali sunt considerați munții cei mai înalți și mai masivi din Carpații Românești.

3.Prezentați o cauză a prezenței terenurilor degradate în Subcarpații Curburii.

4.Prezentați două cauze ale producerii frecvente a alunecărilor de teren în Podișul Bârladului.

5.Arătați, prin două argumente, faptul că, deși Câmpia Moldovei este o regiune deluroasă, ea se numește câmpie.

6.Demonstrați, folosind două argumente, faptul că Podișul Dobrogei este cea mai veche unitate de relief a țării.

7.Argumentați faptul că Delta Dunării este o unitate de relief în formare.

8. Comparați relieful Grupei Retezat-Godeanu și relieful Grupei Centrale a Carpaților Orientali (Carpații Moldo- Transilvani), precizând trei deosebiri referitoare la: modul de

formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

9. Comparați relieful Munților Apuseni și relieful Grupei Parâng, precizând trei deosebiri referitoare la: modul deformare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

10. Comparați relieful Subcarpaților Moldovei și relieful Dealurilor de Vest, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

11. Comparați relieful Podișului Dobrogei și relieful Podișului Moldovei, precizând trei deosebiri referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

12. Comparați relieful Câmpiei Române și relieful Câmpiei de Vest, precizând trei deosebiri referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

EVALUARE

TESTUL NR. 6

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A, C, F si H;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte

1. Lacul vulcanic Sf. Ana este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2. Crovurile, forme de relief create pe loess, se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

3. Relief glaciar bine dezvoltat se găsește în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

6 puncte

III. Încercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Mari rezerve de huilă se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. E d. G

2. Brațul Dunării din sectorul Deltei, marcat pe hartă cu numărul 9, se numește:

a. Sulina b. Chilia c. Sf. Gheorghe d. Tulcea

3. Este un piemont unitatea de relief notată pe hartă cu litera:

a. A b. D c. G d. F

4. Relief carstic bine dezvoltat se găsește în unitatea de relief notată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. D d. G

5. Relief vulcanic se află în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:

a. H b. D c. E d. C

10 puncte

IV. Comparați relieful Munților Poiana Ruscă și relieful Grupei Centrale a Carpaților Orientali (Carpații Moldo- Transilvani), precizând trei deosebiri referitoare la: modul de

formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

6 puncte

V. Prezentați doua cauze care explică masivitatea redusă a Munților Apuseni. 4 puncte

TESTUL NR. 7

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților sau al subunităților de relief marcate, pe hartă, cu literele D, E,G si H ;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Cele mai mari înălțimi se află în unitatea marcata, pe hartă, cu litera…………………..

2. Relief vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera ………

3. Este o subdiviziune a Dealurilor de Vest subunitatea marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Depresiunea Maramureșului este localizată în unitatea marcată cu litera:

a. E b. F c. G d. B

2. S-a format prin încrețirea scoarței terestre unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. D b. A c. H d. C

3. Canalul Dunăre-Marea Neagră traversează unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. H

4. Toate tipurile de roci se găsesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. F b. B c. D d. G

5. Unitatea notată pe hartă cu litera H este delimitată la est de râul:

a. Bârlad b. Siret c. Prut d. Moldova

10 puncte

IV. Comparați relieful Podișului Mehedinți și relieful Podișului Moldovei, precizând o asemănare și două deosebiri referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri de relief, alte aspecte specifice.

6 puncte

V. Precizați doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării, menționând și modul în care a acționat fiecare dintre aceștia. 4 puncte

TESTUL NR. 8

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B, C, E și G;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. În partea de nord, România se învecinează cu statul numit…

2. Bazinul carbonifer Motru- Rovinari se află în unitatea de relief marcatǎ cu litera…

3. Aparține Depresiunii Colinare a Transilvaniei, unitatea de relief marcatǎ cu litera…

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile următoare:

1. Un șir de dealuri și un șir de depresiuni intră în alcătuirea unității de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

a. A b. B c. C d. D

2. Relief glaciar bine dezvoltat se găsește în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

a. A b. D c. G d. F

3. Defileul Dunarii mărginește la sud unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. G c. B d. D

4. Râul care mărginește către nord unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera C se numește:

a. Moldova b. Siret c. Bistrița d. Trotuș

5. Un strat de löess, cu grosimi mari se găsește în unitatea de relief notată cu litera:

a. C b. H c. E d. G

10 puncte

IV. Comparați relieful unitǎții de relief marcate, pe hartǎ, cu litera B și relieful unitǎții de relief marcate, pe hartǎ, cu litera H, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

6 puncte

V. Prezentați două argumente care sǎ susțină faptul cǎ Muntii Apuseni au în alcătuire un adevărat mozaic petrografic. 4 puncte

TESTUL NR. 9

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A, B, F si H ;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Subunitatea marcată pe hartă cu litera B este o subdiviziune a unității numită …

2. S-a format prin vulcanism partea de vest a unității notate, pe hartă, cu litera …

3. Râul Motru delimitează la est unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Cele mai mari altitudini se întălnesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. E b. A c. H d. D

2. Dune de nisip se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. A c. D d. F

3. Relief carstic există în unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera:

a. F b. B c. H d. C

4., Relief pe conglomerate se găsește în unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera:

a. A b. B c. C d. G

5. Frecvente alunecări de teren se produc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. B d. C

10 puncte

IV. Comparați relieful unității marcate, pe hartă, cu litera F și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera B, precizând trei asemănări referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

6 puncte

V. Prezentați două argumente care ilustrează faptul că România este o țară pontică.

4 puncte

TESTUL NR. 10

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B, C, F si G;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. În unitatea notată cu litera F, brațul navigabil pentru vase maritime se numește …

2. Domuri gazeifere se află în unitatea marcată, pe hartă, cu litera …

3. Lacul hidroenergetic Vidraru este amenajat în unitatea de relief marcată cu litera …

6 puncte

III. Încercuiți răspunsurile corecte care completează propozițiile de mai jos:

1. Cele mai mari altitudini există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. D b. E c. F d. G

2. Bazinul carbonifer Motru-Rovinari se găsește în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. D d. E

3. Se află într-un proces de înălțare lentă, unitatea de relief marcată pe hartă, cu litera:

a. D b. G c. B d. H

4. Lacuri glaciare se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. E d. F

5. În partea de sud, România se învecinează cu statul numit:

a. Republica Moldova b. Serbia c. Bulgaria d. Ucraina

10 puncte

IV. Comparați relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității marcate cu litera D, precizând trei asemănări referitoare la: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice.

6 puncte

V. Precizați două argumente pentru a demonstra originalitatea Podișului Mehedinți.

4 puncte

CLIMA EUROPEI

Europa se desfășoară în cea mai mare parte în zona de climă temperată și doar partea sa nordică în zona de clima rece.

Factorii care influențează clima Europei:

Poziția geografică:

Europa este traversată de paralela de 45º lat N și de Cercul Polar de Nord, ceea

ce arată faptul că cea mai mare parte a continentului este situată în zona temperată, iar partea nordică, în zona rece.

Relieful: – contribuie la etajarea elementelor climatice;

– prin dispunerea lanțurilor muntoase, relieful poate reprezinta bariere climatice: Alpii, Carpații, Balcanii, Ural.

Curentul Atlanticului de Nord (Gulf Stream) – curent oceanic cald, ce încălzește țărmurile vestice ale Europei (astfel, la aceleași latitudini, în Norvegia sunt păduri de conifere, deși ar trebui să fie ghețari);

Oceanul Atlantic – moderează temperaturile și favorizează abundența precipițatiilor în Europa Vestică;

Circulația generală a atmosferei – predomină masele de aer din vest (Vânturile de Vest);

Radiația solară globală are un rol esențial în distribuția regimului căldurii.

Tipurile de climă din Europa

Clima subtropicală (mediteraneană)

prezentă în sudul Europei, între 30º- 40º lat N (Peninsula Iberică, sudul Franței, Peninsula Italia, Peninsula Balcanică);

se remarcă prezența celor patru anotimpuri, dintre care două ies în evidența: vara fierbinte (temperatura medie 20-25ºC) și secetoasă, iarna blândă (temperatura medie 5-10ºC) și ploioasă; temperatura medie anuală este de peste 15ºC;

precipitațiile medii anuale sunt de 500 – 1000 mm/an;

bat vânturi regionale: Austrul (cald), Sirocco (vânt saharian, fierbinte și uscat, în Italia, Pen. Balcanică), Mistralul (rece, în S Franței), Bora (rece, în V Peninsulei Balcanice – se resimte în Croația).

Clima temperat – oceanică

specifică Europei de Vest, între 40º- 60º lat N;

are patru anotimpuri, cu temperaturi moderate și precipitații bogate tot timpul anului (datorită apropierii de ocean și a suprafeței restrânse a continentului în vest);

temperatura medie anuală este de 12-15ºC;

precipitațiile medii anuale sunt de peste 1500 mm/an;

bat Vânturile de Vest.

Clima temperat – continentală excesivă (cu nuanțe de ariditate)

prezentă în estul Europei, între 40º- 60º lat N ;

are patru anotimpuri, cu temperaturi extreme și precipitații scăzute (din cauza extinderii mari a suprafeței continentale, precum și a depărtării de ocean);

temperatura medie anuală este de 8-10ºC, iar precipitațiile sunt de sub 500 mm/an;

bat Vânturile de Vest și Crivățul.

Clima temperat – continentală moderată (de tranziție)

prezentă în partea centrală a Europei, între 40º- 60º lat N (de la granița de vest a Germaniei până la granița de est a României);

are patru anotimpuri, cu temperaturi extreme și precipitații relativ scăzute;

temperatura medie anuală este de 10º-12ºC;

precipitațiile medii anuale sunt de 500-800 mm/an;

bat Vânturile de Vest;

sunt specifice influențe climatice din zonele invecinate (oceanice, continentale, scandinavo-baltice).

Clima subpolară

specifică nordului Europei, între 60º-70º lat N (Insula Islanda, Pen. Scandinavă, nordul Rusiei);

are două anotimpuri: iarna lungă (9-10 luni/an) și aspră (cu temperaturi de – 30ºC frecvente) și vara scurtă (2-3 luni/an) și răcoroasă (sub +15 ºC);

temperatura medie anuală variază de la 0 ºC la – 5ºC;

precipitațiile sunt de sub 500 mm/an;

bat vânturile polare și Crivățul (în nordul Rusiei).

Climatul montan

se caracterizează prin etajarea elementelor climatice: scăderea temperaturii și creșterea umidității și a precipitațiilor, precum și intensificarea vitezei vânturilor

prezent în Alpi, Pirinei, Caucaz, Carpati și alți munți cu altitudini mari.

Aplicații:

1. Comparati clima Europei Centrale și clima Europei Estice, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică.

2 Comparati clima Franței și clima Spaniei, precizând trei asemănări referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică.

3. Comparati clima Norvegiei și clima Finlandei, precizând trei asemănări referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică.

4. Comparati clima Irlandei și clima statului Belarus, precizând trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică.

5. Comparati clima Danemarcei și clima Greciei, precizand trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică

6. Se dau următoarele date climatice:

-în Ucraina: temperatura medie în luna ianuarie = – 7,1° C

temperatura medie în luna iulie = + 23,8º C

precipitatiile medii anuale = 520 mm/an;

-în Ungaria: temperatura medie in ianuarie = – 5,1º C

temperatura medie in iulie = + 21,2º C

precipitațiile medii anuale = 700 mm/an;

Calculați amplitudinile termice anuale pentru cele două state și precizați tipurile de influențe climatice dominante pentru fiecare din cele douǎ țǎri.

TESTUL NR. 11

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele G și F;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 5 și 15. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Insula Sardinia aparține statului marcat, pe hartă, cu litera …

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este capitala statului numit …

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera A are climă de tip … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Climat subpolar se întâlnește în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. F b. E c. D d. H

2. Munții Apenini se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. F

3. Climatul temperat-continental este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. G d. H

4. Are ieșire la Marea Norvegiei statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. E c. F d. I

5. În Peninsula Yutlanda se găsește statul numit:

a. Norvegia b. Spania c. Danemarca d. Suedia 10 puncte

IV. Comparați clima Peninsulei Scandinave și clima Peninsulei Italice, precizând trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, factorii genetici ai climei, amplitudine termică. 6 puncte

V. Prezentați două cauze care determină scăderea cantității de precipitații din vestul spre estul Europei. 4 puncte

TESTUL NR. 12

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele B și E;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 5. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește ….

2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește ….

3. Are ieșire la Marea Mânecii și la Marea Mediterană statul marcat, cu litera …. 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Climat temperat-oceanic se întâlnește în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. F c. B d. G

2. Franței îi apartine Insula:

a. Creta b. Sicilia c. Corsica d. Sardinia

3. Capitala situată la cea mai mare latitudine din Europa este marcată, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 3 c. 9 d. 10

4. Statul marcat, pe hartă, cu litera E are climat:

a. oceanic b. mediteranean c. continental excesiv d. de tranziție

5. Vânturile polare bat în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. H d. E 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera A și clima statului marcat cu litera D, precizând trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică. 6 puncte

V. Explicati prezenta climatului temperat- continental cu nuante de ariditate din estul Europei, precizand doi factori generatori.. 4 puncte

TESTUL NR.13

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele B și C.

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 11 și 13. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Cea mai vestică capitală europeană este marcată, pe hartă, cu numărul …

2. Statul marcat, pe hartă, cu litera F are climat de tip…

3. Insula Creta aparține statului notat pe hartă, cu litera… 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește:

a. Londra b. Madrid c. Paris d. Roma

2. Are ieșire la Marea Baltică și la Marea Nordului statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. E c. F d. G

3. Climatul subtropical este caracteristic statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. G c. B d. A

4. Pe teritoriul statelor D și I se află Munții:

a. Alpi b. Apenini c. Balcani d. Carpați

5. Capitala statului marcat marcat, pe hartă, cu litera J se numește:

a. Bratislava b. Belgrad c. Sarajevo d. Zagreb 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera G și clima statului

marcat, pe hartă, cu litera F, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi

medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, tipuri de climă, factori ce influențează clima,

amplitudine termică. 6 puncte

V.Prezentați două argumente prin care să explicați repartiția neuniformă a precipitațiilor pe teritoriul Europei. 4 puncte

TESTUL NR. 14

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele C și H;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 9. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. La granița dintre statele notate cu A și B, se află Munții…

2. Vulcanul Hekla este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera …

3. În statul a cărui capitală este notată cu cifra 5, este specific climatul … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Orașul Tallin este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. E b. H c. I d. J

2. Climat subtropical au statele marcate, pe hartă, cu literele:

a. A si H b. B si F c. D si I d. J si H

3. Climat subpolar se întâlnește pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. G b. H c. I d. J

4. Munții Pădurea Neagră sunt situați pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. D

5. Podișul Donețk este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. F d. I 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului marcat, pe hartă, cu litera F, precizând trei asemănări referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, tipuri de climă, factori ce influențează clima, amplitudine termică.

6 puncte

V. Precizați două cauze ale diferențelor de temperatură dintre Europa Nordică și Europa Sudică. 4 puncte

TESTUL NR. 15

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele C și H;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 6 și 12. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera A se gasesc Munții …

2. Statul marcat, pe hartă, cu litera H, are climat …

3. Câmpia Londrei este situată în statul marcat, pe hartă, cu litera … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Este traversat de Cercul Polar de Nord statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. G d. J

2. Orașul Kiev este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 7 c. 12 d. 13

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera G are deschidere la Marea:

a. Albă b. Baltică c. Neagră d. Nordului

4. În statul marcat, pe hartă, cu litera D bat vânturile numite:

a. polare b. de vest c. Crivățul d. Austrul

5. Climatul subpolar este specific părții de nord a statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. D b. E c. G d. I 10 puncte

IV. Comparați clima Regatului Unit și clima Ucrainei, precizând trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică. 6 puncte

V. Explicați, prin două argumente, influența Mării Negre asupra zonei litorale. 4 puncte

CLIMA ROMÂNIEI

Romania are o climă temperat – continentală moderată (de tranziție).

Factorii care influențează clima României:

a) Poziția geografică:

asezarea pe Glob, pe palalela de 45º lat. N determină clima temperată, caracterizată prin prezența celor patru anotimpuri și o temperatură medie anuală de 10º C;

asezarea în Europa, în partea central-sudică a acesteia, determină climă continentală (precipitații reduse și amplitudini termice mari) și clima moderată, caracterizată prin prezența influențelor climatelor vecine:

– din vest: influente oceanice (temperaturi moderate, precipitații bogate,Vânturi de Vest);

– din nord: influențe scandinavo-baltice (temperaturi medii anuale scăzute, precipitații bogate, vânturi reci);

– din est: influențe de ariditate/continentale (temperaturi extreme, precipitații scăzute, Crivățul);

– din sud-est: inflluențe pontice (temperaturi moderate, umiditate atmosferică mai mare, brize marine);

– din sud-vest: influențe submediteraneene (veri calde și secetoase, ierni blânde și ploioase, bate Austrul);

– în sud: influențe de tranziție (în spațiul dintre râurile Olt și Argeș; acestea fac trecerea de la influențele submediteraneene la cele de ariditate)

b. Relieful contribuie la etajarea elementelor climatice, iar Munti Carpați joacă rolul de barieră climatică, oprind unele influențe exterioare (oceanice, de ariditate, submediteraneene);

c. Diferența de latitudine de 5º dintre sudul și nordul țării determină o diferență de temperatură medie anuală de 2º C.

d. Marea Neagră influentează zona litorală pe spații înguste (o fâșie litorală lată de 15-20 km), determinând influențe pontice, manifestate prin ierni blânde, cu temperaturi medii anuale pozitive și veri călduroase, dar lipsite de caniculă.

e. Circulația generală a atmosferei – predomină deplasarea maselor de aer dinspre vestul continentului (Vânturile de Vest).

Caracteristicile elementelor climatice

Temperatura aerului scade cu cresterea altitudinii și crește dinspre nordul spre sudul țării;

a. Temperatura medie anuală este de +10º C;

Valorile sale variază astfel:

– peste 11º C în Lunca Dunării, litoral și Delta Dunării;

– 10º – 11º C în Câmpia Română, Câmpia de Vest și Podișul Dobrogei;

– 6º – 10º C în dealuri și podișuri: 6º – 8º C în Subcarpați;

8º- 10º C în Dealurile de Vest și podișuri;

– 0º – 6º C în munți;

– sub 0º C în munții înalți, cu altitudini peste 2000 m;

b. Temperatura medie a lunii celei mai calde (iulie) are valoarea de +21º C; cea mai ridicată valoare se înregistrează în Lunca Dunării, de peste 23º C;

c. Temperatura medie a lunii celei mai reci (ianuarie) are valoarea de − 2º C; iernile cele mai blânde se înregistrează în zona litorală: −1°C , +1°C ;

d. Temperaturile extreme

Temperatura maximă absolută: + 44,5º C la stația meteorologică Ion Sion (lângă Brăila), înregistrată pe 10 august 1951;

Temperatura minimă absolută: − 38,5º C la Bod (lângă Brașov), pe 25 ianuarie 1942 (datorită fenomenului climatic numit inversiune termică).

e. Amplitudinea termică reprezintă diferența dintre temperatura medie a lunii celei mai calde și temperatura medie a lunii celei mai reci; reflectă gradul de continentalism al climei (acesta e cu atât mai mare cu cât valorile amplitudinii sunt mai mari, deoarece clima continentală se caracterizează prin diferențe mari de temperatură de la iarnă la vară).

f. Inversiunile termice sunt fenomene climatice care se petrec în depresiunile mici sau în sectoarele înguste ale depresiunilor mari, caracterizate de un schimb pe verticală a maselor de aer cu zonele vecine. În perioadele cu temperaturi scăzute, aerul rece se acumulează pe fundul acestor depresiuni zile la rând, formând temperaturi mult mai scăzute (−20º C; −30º C) decât cele de la altitudini mari (−10º C; −15º C), producându- se astfel o inversiune termică.

Precipitațiile atmosferice

Cantitatea de precipitații scade în longitudine, de la V la E (datorită Carpaților și datorită influențelor de ariditate din est) si crește odată cu creșterea altitudinii.

– Cantitatea medie anuala de precipitații în România este de 640 mm/an și variază astfel: – sub 400 mm/an în: Podisul Dobrogei de Sud, Delta Dunării, litoral (Dobrogea);

– 400 – 500 mm/an în: Câmpia Bărăganului, Dobrogea de Nord, sudul Podișului Moldovei;

– 500 – 700 mm/an în: câmpii, dealuri joase și podișuri;

– 700 – 1000 mm/an în Subcarpați și munți joși;

– 1000 – 1200 mm/an în munți;

– peste 1200 mm/an în munți înalți și în Munții Apuseni (1400-1500 mm/an la Stâna de Vale, în Munții Bihorului, localitate considerata ”polul ploilor din România”);

– Zonele cu cele mai puține precipitații și secete frecvente: Bărăgan și Dobrogea

Vânturile

a. Vânturile de Vest reprezintă mase de aer, care provin de deasupra Oceanului Atlantic și se resimt umede în vestul și centrul țării; în restul țării sunt mai puțin umede; bat tot timpul anului, iar la altitudini mari ( > 1800 m) devin vânturi puternice;

b. Crivățul este un vânt rece și uscat ce provine din zona Anticiclonului Siberian. Bate iarna în E și SE (Podișul Moldovei, Câmpia Bărăganului, Dobrogea, Subcarpații Moldovei, Carpații Orientali – aici se numește Nemira). Produce geruri și viscolește zăpada.

c. Masele de aer subpolar sunt vânturi reci și umede din zona Anticiclonului Islandez,

care bat tot timpul anului în nordul țării (Carpații Maramureșului și Bucovinei, Podișul Sucevei).

d. Austrul este un vânt cald și uscat vara, cald și umed iarna, ce bate din zona mediteraneană în SV țării: Banat (sudul Câmpiei și Dealurile de Vest, Munții Banatului), Grupa Retezat-Godeanu, Podișul Mehedinți, Subcarpații Getici, Podișul Getic, vestul Câmpiei Române.

e. Masele de aer tropical sunt vânturi calde și uscate (de origine sahariană), care bat în sudul țării; determină „zile de cuptor” (temperaturi mai mari de + 30º C), numite ”zile tropicale” și se resimt în Câmpia Română și în Lunca Dunării.

f. Vânturi locale:

– Föehn – ul este un vânt cald și uscat, care se formează la traversarea unui lanț montan, pe versanții abrupți și adăpostiți, spre depresiunile submontane; determină topirea timpurie a zăpezilor. Apare în: nordul Munților Făgăraș (spre Depresiunea Făgărașului, unde se numeste Vântul Mare), Carpații Curburii (spre Subcarpații Curburii), estul Munților Apuseni (spre Culoarul Alba Iulia-Turda), sudul Grupei Retezat-Godeanu (spre Subcarpații Getici).

– Brizele montane și cele marine își schimbă direcția de la zi la noapte.

Etajele climatice

Etajul alpin întâlnit în munți înalți (la peste 1800 m în Carpații Orientali și la peste 2000 m în Carpații Meridionali); temperatura medie anuală este sub 0º C, precipitațiile medii anuale sunt peste 1200 mm/an și bat vânturi puternice (Vânturile de Vest).

Etajul montan prezent în munți (sub 1800 m în Carpații Orientali și Occidentali; sub 2000 m în Carpații Meridionali).Temperatura medie anuală este de 0º – 6º C, iar precipitațiile medii anuale înregistrează valori cuprinse între 1000 – 1200 mm/an. Bat brizele montane si föehn – ul, iar în depresiuni au loc inversiuni termice .

3) Etajul dealurilor inalte este prezent în Subcarpați. Temperatura medie anuală este de 6º – 8º C, precipitațiile au valori medii anuale cuprinse între 700 – 1000 mm/an, iar vânturile care bat sunt: Vânturile de Vest, Crivățul (Subcarpații Moldovei și Subcarpații Curburii), föehn-ul (Subcarpații Curburii) și Austrul (Subcarpații Getici).

4) Etajul dealurilor joase prezent în Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei, Podișul Moldovei, Podișul Getic și Masivul Dobrogei de Nord. Se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 8º – 10º C, precipitații medii de 500-700 mm/an și vânturi precum: Vânturile de Vest, Crivățul (Podișul Moldovei, Masivul Dobrogei de Nord) sau Austrul (Podișul Getic).

5) Etajul câmpiilor si al deltei este specific în Câmpia Română, Câmpia de Vest, Podișul Dobrogei de Sud, Lunca și Delta Dunării. Temperatura medie anuală este de 10 – 11º C, precipitațiile au valori medii de 500 – 700 mm/an, dar si 500 – 400 mm/an (Câmpia Bărăganului) sau sub 400 mm/an (Delta Dunării, Podișul Dobrogei de Sud). Bat Vânturile de Vest, Austrul (Câmpia de Vest, Lunca Dunării și Câmpia Română), Crivățul (estul Câmpiei Române, Podișul Dobrogei de Sud), vânturile calde (tropicale: Campia Română, Lunca Dunării).

Aplicații:

1.Explicați varietatea influențelor climatice pe teritoriul țării noastre.

2.Prezentați o cauză care să explice diferența de temperatură între nordul și sudul țării, la aceeași altitudine.

3.Prezentați două cauze ale cantităților mari de precipitații înregistrate în Munții Apuseni.

4. Comparați clima Podișului Moldovei și clima Dealurilor de Vest, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

5. Comparați clima Podișului Sucevei și clima Podișului Mehedinți, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6. Comparați clima Podișului Târnavelor și clima Câmpiei Bărăganului, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

7. Comparați clima Podișului Dobrogei și clima Munților Apuseni, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

EVALUARE

TESTUL NR. 16

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A, C, E și G;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. În subunitatea marcată cu litera D, se resimt influențe climatice ………….

2. Vânturile care predomină în unitatea de relief notată cu H, se numesc …

3. Resurse de aur și argint se exploatează din unitatea de relief marcată cu litera …

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește:

a. Borcea b. Chilia c. Sfântu Gheorghe d. Sulina

2. Cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează în unitatea notată cu litera:

a. F b. B c. D d. E

3. Etajul climatic de câmpie este prezent în unitatea notată cu litera:

a. G b. E c. F d. A

4. Relieful glaciar se întâlnește în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. E

5. Influențe submediteraneene se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. H b. E c. C d. D

10 puncte

IV. Comparați clima unității de relief marcate cu A și clima unității de relief marcate cu B, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influențe climatice, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizați două cauze care determină cantități de precipitații mai mari în vestul țării decât în partea de est.

4 puncte

TESTUL NR. 17

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B, D, F și G;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Influențe climatice de ariditate se resimt în unitatea de podiș marcată, pe hartă, cu litera….

2. „Mozaicul petrografic” este specific unității de relief marcată, pe hartă, cu litera…

3. Resurse de gaz metan se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Limita dintre Carpații Orientali și Carpații Meridionali este reprezentată de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 2 c. 3 d. 6

2. Relieful de cueste este specific unității de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. G

3. Unitatea de relief în care se produce cea mai mare cantitate de precipitații, este notată cu litera:

a. D b. G c. A d. C

4. Cea mai ridicată temperatura medie anuală se înregistrează în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. F b. D c. E d. A

5. Influențe climatice submediteraneene se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. C d. B

10 puncte

IV. Comparați clima unitǎții de relief marcate, pe hartǎ, cu A și clima unității de relief marcate, pe hartǎ, cu H, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizați două cauze care să explice diferențele dintre cantitățile de precipitații medii anuale dintre Podișul Dobrogei și Grupa Munților Făgăraș.

4 puncte

TESTUL NR. 18

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele C, D, F și G;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. În unitatea marcată cu litera B se resimt influențe climatice …

2. Resurse de gaz metan există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

3. Cea mai mare cantitate de precipitații se înregistrează în unitatea notata cu litera …

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Forme ale reliefului glaciar se întâlnesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. F d. H

2. Influențe scandinavo- baltice se înregistrează în unitatea marcată, pe hartă, cu litera :

a. H b. B c. F d. E

3. Depresiuni submontane se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. H

4. Este un piemont unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. G c. H d. G

5. Etajul climatic de câmpie este prezent în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. G c. F d. A

10 puncte

IV. Comparați clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera E și clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera H, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii

anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influențe climatice, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizați două cauze care să explice cantitatea redusă de precipitații din Câmpia Bărăganului.

4 puncte

TESTUL NR. 19

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele C, D, E și F;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Importante zăcăminte de gaz metan există în unitatea de relief marcată cu litera …

2. Cantități mari de precipitații se întâlnesc în unitatea marcată cu litera …

3. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A se resimt influențe climatice …

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Etaj climatic montan se găsește în unitatea marcată cu litera:

a. A b. C c. D d. F

2. Caracter masiv al reliefului se remarcă în unitatea notată cu litera:

a. H b. B c. C d. E

3. Influențe climatice continentale (de ariditate/est-europene) se resimt în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. F

4. Munți vulcanici există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. E d. H

5. Crivățul bate în unitatea notată cu litera:

a. A b. B c. F d. H

10 puncte

IV. Comparați clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera B și clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera F, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Prezentați două argumente prin care să demonstrați rolul Munților Carpați în influențarea climei țării noastre.

4 puncte

TESTUL NR. 20

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B, C, G și H;

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. În unitatea notată cu litera B se resimt influențe climatice …

2. Brațul cu cel mai mare volum de ape din unitatea de relief marcată cu F, se numește …

3. Lacul hidroenergetic Vidraru este amenajat în unitatea de relief marcată cu litera …

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru afirmațiile următoare:

1. Cele mai mari altitudini există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. D b. E c. F d. G

2. Bazinul carbonifer Motru-Rovinari se găsește în unitatea de relief marcată cu litera:

a. A b. B c. D d. E

3. S-a format prin încrețirea scoarței terestre unitatea marcată cu litera:

a. D b. H c. F d. A

4. Cele mai reduse cantități de precipitații se înregistrează în unitatea marcată cu litera:

a. B b. C c. D d. F

5. Austrul bate in unitatea marcată pe hartă cu litera:

a. B b. A c. F d. H

10 puncte

IV. Comparați clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera B și clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera F, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influențe climatice, etaj climatic.

6 puncte

V. Prezentați două cauze care să explice frecvența mai mare a secetelor în sud- estul țării decât în vest.

4 puncte

HIDROGRAFIA EUROPEI

Europa dispune de importante resurse de apă, aparținând unor tipuri variate, care sunt însă neuniform distribuite.

Oceanele și mările

au caracteristici diferite, în funcție de poziție;

fațada vestică a Europei e influențată de Curentul Cald al Golfului (Curentul Atlanticului de Nord);

în vest: Oceanul Atlantic, Marea Norvegiei, Marea Nordului, Marea Mânecii, Golful Biscaya, Marea Baltică;

în nord: Oceanul Arctic, Marea Albă, Marea Barents;

.

2. Râurile și fluviile

După lungime se disting:

Fluvii cu lungime de peste 3500 km:

Volga este cel mai lung fluviu al Europei, are cel mai mare bazin hidrografic, izvorăște din Podișul Central Rus și se varsă în bazinul areic al Mării Caspice;

Fluvii cu lungimi cuprinse între 2000 și 3000 km:

Dunărea este al doilea fluviu ca lungime (2.860 km) și ca debit de pe continent, izvorăște din Munții Pădurea Neagră și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă (traversează 10 state și 4 capitale: Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad);

Ural izvorăște din Munții Ural și se varsă în Marea Caspică;

Nipru traversează state precum Belarus sau Ucraina (traversează Kiev) și se varsă în Marea Neagră;

Râuri cu lungimi cuprinse între 1000 km și 2000 km: Don, Peciora, Nistru, Elba, Rhin, Rhône.

După tipul de scurgere se disting:

Râuri cu regim complex, care străbat regiuni variate din punct de vedere al reliefului și a caracteristicilor climatice: Dunăre, Rhin, Rhone.

Râuri cu regim simplu, care se diferențiază în funcție de variația debitului, astfel:

a. Tipul nordic, caracteristic râurilor care se varsă în Oceanul Arctic, au o scurgere redusă în timpul iernii pentru ca râurile îngheață. Dezghetul se transmite treptat dinspre sud și provoacă inundații în nord, acolo unde albiile sunt încă înghețate. Exemple: Peciora, Dvina de Nord.

b.Tipul vestic, specific râurilor care se varsă în Oceanul Atlantic; râurile au un regim de scurgere relativ uniform (au debite constant mari), înregistrându-se un maxim evident iarna: Loara, Sena, Tamisa.

c.Tipul sudic, caracteristic râurilor care se varsă în Marea Mediterană; sunt râuri scurte, cu debite mici vara și debite mari iarna, dar și primăvara: Pad, Tibru, Tajo, Duero, Ebru.

d.Tipul central, caracteristic râurilor care se varsă în Marea Neagră sau Marea Baltică; aceste râuri au ape mari primăvara, viituri vara, ape mici toamna și iarna: Vistula, Elba, Oder.

e.Tipul estic, specific râurilor care se varsă în Marea Caspică, au ape mici iarna și vara și debite mai mari, primăvara: Volga, Don, Nipru.

3. Lacurile

– sunt acumulări de apă în depresiuni ale scoarței terestre;

– există foarte multe în Europa, au o repartiție neuniformă și o geneză variată.

După originea depresiunii lacustre, lacurile pot fi:

lacuri glaciare, formate în depresiuni rezultate în urma eroziunii exercitate de către ghețari: Lacul Ladoga, Lacul Onega, Lacurile Mazuriene, Lacul Geneva, Lacul Como, Lacul Maggiore, Lacul Garda, Lacul Bucura etc.;

b. lacuri tectonice: Lacul Balaton, Lacul Ohrid, Lacul Prespa;

c. lacuri vulcanice: Lacul Bolsena, Lacul Sfânta Ana;

d. lacuri carstice: Lacul Zăton, Lacul Trasimento;

e. lacuri de baraj natural și antropic: Lacul Roșu, Lacul Porțile de Fier I, Lacul Izvorul Muntelui, Lacul Rîbinsk,

f. lagune și limanuri: Lacul Razim, Lacul Ialpug.

4. Apele subterane

Apele subterane au o dezvoltare mai mare în zonele alcătuite din roci sedimentare. În funcție de tipul de climat, contribuie cu 10- 25 % la volumul de apă care se scurge pe râuri.

Aplicații:

1.Se dau următoarele date: lungimea totală a unui râu european (L) este de 1250 km., iar suprafața bazinului hidrografic(S) este de 380 kmp. Calculați densitatea rețelei hidrografice, utilizând formula: D = L / S.

2.Precizați o cauză care a determinat formarea estuarelor la gurile de vărsare ale fluviilor, în Oceanul Atlantic.

3.Scrieți doi factori care determină distribuția spațială și orientarea râurilor pe teritoriul Europei.

EVALUARE

TESTUL NR. 21

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele G și F;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 15. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Este situat în vestul Mării Negre statul marcat, pe hartă, cu litera …

2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera H se numește…

3. Ocupă o parte a insulei Irlanda statul marcat, pe hartă, cu litera … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Țărmul cu canale (dalmatic) este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. F b. G c. H d. I

2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 12 se numește:

a. Berlin b. Madrid c. Paris d. Sofia

3. Câmpia Andaluziei este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. F d. I

4. Raul Ebru traversează statul marcat cu litera:

a. A b. I c. E d. F

5. Climatul temperat- oceanic este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. G c. D d. J 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera C și clima statului marcat, pe hartă, cu litera D, precizând trei asemănări referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, tip de climă, amplitudine termică. 6 puncte

V. Precizați doi factori care determină regimul diferit de scurgere al râurilor europene.

4 puncte

TESTUL NR. 22

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele I și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 13. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Capitala statului marcat pe hartă, cu litera I este traversată de râul …

2. Vulcanul Etna este localizat în statul marcat, pe hartă, cu litera …

3. Statul a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 15 se numește … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Orașul Varsovia este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. E b. H c. I d. C

2. Fluviul Tibru traversează capitala statului, marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. D d. F

3. Capitala marcata, pe hartă, cu cifra 15, este traversata de fluviul:

a. Rhin b. Tamisa c. Dunare d. Tisa

4. Carpatii Padurosi sunt situați pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. I c. C d. D

5. Podisul Donețk este situat în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. F d. I 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului

marcat, pe hartă, cu litera F, precizând trei asemănări referitoare la: temperaturi

medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, tipuri de climă, factori ce influențează clima,

amplitudine termică. 6 puncte

V. Precizați două argumente prin care să arătați ca fluviul Rhin este cel mai important din Europa Centrală și de Vest. 4 puncte

TESTUL NR. 23

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele G și H;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 7. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Orașul-capitală, marcat pe hartă, cu numărul 2, este traversat de fluviul …

2. Pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera F, sunt Munții …

3. Capitala Poloniei este traversata de râul numit … 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Peninsula Crimea este situată în sudul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. C d. F

2. Pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul 10 se găsesc Munții:

a. Alpi b. Apenini c. Pirinei d. Balcani

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera A, este traversat de râul numit:

a. Elba b. Guadalquivir c. Rhin d. Tisa

4. Lacul Balaton se află în statul a cărui capitală este marcată cu cifra:

a. 2 b. 3 c. 10 d. 13

5. Numeroase lacuri glaciare se gasesc în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. I 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera A și clima statului marcat, pe hartă, cu litera C, precizând trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, tipul de climă, etaj climatic, factori ce influențează clima, amplitudine termică.

6 puncte

V. Precizați două caracteristici ale rețelei hidrografice din Arhipelagul Britanic. 4 puncte

TESTUL NR.24

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele J și F;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 7. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Aglomerația urbană Ruhr – Rin se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

2. Capitala statului marcat cu litera F este traversată de fluviul …

3. Munții situați în sudul statului marcat cu litera B s-au format în orogeneza …. 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Climatul mediteranean este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. F d. H

2. Dunărea traversează capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. J d. B

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este străbătut de râul:

a. Don b. Tejo c. Tibru d. Ebru

4. Limanuri maritime se găsesc în statul marcat pe hartă cu litera:

a. C b. D c. B d. H

5. Vistula traversează orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 11 b. 13 c. 14 d. 15 10 puncte

IV. Comparați relieful statului marcat, pe hartă, cu litera C și relieful statului marcat, pe hartă, cu litera D, precizând două deosebiri și o asemănare, referitoare la: trepte și forme

de relief, mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice. 6 puncte

V. Explicați, prin două argumente prezența a numeroase lacuri glaciare în Peninsula Scandinavă. 4 puncte

TESTUL NR. 25

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele B și I.

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 11. 4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Cea mai vestică capitală europeană este marcată, pe hartă, cu numărul …

2. Orașul notat cu cifra 11 este traversat de râul numit …

3. Statul marcat cu litera H, are deschidere la Marea… 6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește:

a. Riga b. Madrid c. Tallin d. Roma

2. Are deschidere la Marea Baltică și la Marea Nordului statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. E c. F d. G

3. Podișul Messeta se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. D b. A c. H d. E

4. Pe teritoriul statelor D și I se află Munții:

a. Alpi b. Apenini c. Balcani d. Carpați

5. Vulcanul Hekla se află pe teritoriul statului marcat marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. H c. C d. F 10 puncte

IV. Comparați relieful Munților Caucaz și relieful Alpilor Scandinavi, precizând două deosebiri și o asemănare referitoare la: mod de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief. 6 puncte

V. Precizați două caracteristici ale râurilor din Peninsula Scandinavă. 4 puncte

HIDROGRAFIA ROMÂNIEI

Romania dispune de o rețea de râuri cu o lungime totală de 115.000 km. Rețeaua hidrografică a țării noastre are mai multe caracteristici: este circulară (sunt ape curgătoare pe granițele țării: Dunărea, Prutul, Tisa); este divergentă (majoritatea râurilor izvorăsc din Carpați și se îndreaptă spre marginile țării) și radiară (râurile curg dinspre partea centrală a țării și se orientează spre exterior, radiar). Rețeaua hidrografică este influențată de prezența Dunării în sud (Dunărea colectează circa 98% din râurile țării, direct sau indirect, prin intermediul afluentilor; excepție fac unele râuri dobrogene).

Dunărea

este al doilea fluviu al Europei după Volga, atât ca lungime, cât și ca de debit;

are o lungime totală de 2856 km, din care 1075 km (38%) se află pe teritoriul României;

izvorăște din Munții Pădurea Neagră (Germania) și se varsă în Marea Neagră printr-o deltă;

traversează 10 țări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croația, Serbia, România, Bulgaria, Moldova, Ucraina) și 4 capitale (Viena, Bratislava, Budapesta, Belgrad);

prin canalele Dunăre-Main-Rhin și Dunăre-Marea Neagră, face legătura între Rotterdam (cel mai mare port al Europei) și Constanța (cel mai mare port la Marea Neagră);

în țara noastră, cursul Dunarii este împărțit în 4 sectoare:

a.Sectorul Baziaș-Porțile de Fier I (Defileul Dunării), situat în sudul Munților Banatului și al Podișului Mehedinți.

Se caracterizează printr-o vale îngustă, cu versanți abrupți (defileul cu cea mai mare lungime din Europa, 134 km). În acest sector s-a construit barajul hidrocentralei Porțile de Fier I, în spatele căruia s-a format Lacul Porțile de Fier I. Se practică navigație fluvială (cu vase de tonaj mic, deoarece pescajul, adâncimea pentru navigație este de 2-7 m); în zona barajului, navigația se face prin ecluze duble.

b.Sectorul Porțile de Fier I – Călărași se caracterizează printr-o albie mai largă; se practică și pe acest sector navigație fluvială. La Giurgiu, spre Bulgaria (orașul Ruse) s-a construit un pod rutier și feroviar: „Podul Prieteniei” (Giurgiu–Ruse).

c.Sectorul Călărași – Brăila („Bălțile Dunării”) este porțiunea în care Dunărea se desparte de două ori în câte două brațe; între brațele Dunării s-au format bălți (Balta Brăilei și Balta Ialomiței), care au fost desecate, îndiguite și transformate în insule folosite pentru agricultură (Insula Mare a Brăilei și Insula Balta Ialomiței). În acest sector, Lunca Dunării are cea mai mare lățime (20-25 km).

d. Sectorul Brăila – Sulina („Dunărea maritimă”) este sectorul cu cel mai mare debit și cu adâncimi de peste 7 m (maximum 30 m pe Brațul Sulina). Este posibila navigația maritimă, cu vase de tonaj mare; orașul Galați este cel mai mare port fluvial din România.

Râurile Romaniei apartin in proportie de 98% bazinului Dunarii si sunt incadrate in mai multe grupe hidrografice:

Grupa de NV și V are colector raul Tisa (formează graniță naturală pe 62 km cu Ucraina);

Cei mai importanti afluenti ai Tisei sunt afluenți:

– Someșul care se formează prin unirea la Dej a Someșului Mare (cu izvoarele în Munții Rodnei) cu Someșul Mic (cu afluenții Someșul Cald și Someșul Rece din Munții Apuseni);

– Barcău;

– Crișul Repede;

– Crișul Negru;

– Crișul Alb;

– Mureșul izvorăște din Munții Hășmașu Mare si are ca afluenți: Târnava Mare si Tarnava Mica, Arieș, Ampoi, Sebeș, Strei, Gurghiu;

– Bega: – izvorăște din Munții Poiana Ruscă, este canalizat si traverseaza orasul Timisoara;

Grupa de SV si S are colector Dunărea, ce primeste mai multi afluenti:

– Timișul;

– Nera;

– Cerna;

– Jiul cu afluenții: Motru, Gilort;

– Oltul izvorăște din Munții Hășmașu Mare,traversează cele mai multe depresiuni intramontane si formează cele mai multe defilee in sectorul montan; primeste ca afluenti mai importanti raurile Lotru, Cibin, Oltet;

– Vedea cu afluentul Teleorman;

– Argeșul izvorăște din Munții Făgărașului si are mai multi afluenți: Dâmbovița (cu Colentina), Argeșel, Râul Doamnei, Râul Târgului;

– Ialomița izvorăște din Munții Bucegi si are ca afluenți principali raurile Prahova si Teleajen;

Grupa de E are doi colectori: Siretul si Prutul.

Raul Siret izvorăște din Carpații Păduroși (Ucraina), este raul cu debitul mediu cel mare dintre râurile interioare: 222 m³/sec. Cei mai importanti afluenți ai Siretului sunt: Suceava, Moldova, Bistrița (cu Bicaz), Trotuș(cu Oituz, Tazlău, Cașin), Buzău, Putna, Râmnicu Sărat si. Bârlad.

– Prutul formează granița naturală cu Republica Moldova si primeste afluentii: Bașeu, Jijia (cu Bahlui), Elan.

d) Grupa de SE cuprinde râuri scurte, cu debite mici, care se varsă in lacurile de pe țărmul Marii Negre (limanuri și lagune):

– Telița;

– Taița;

– Slava;

– Casimcea;

Importanța economica a apelor curgatoare: alimentare cu apa a localitatilor, apa pentru industrie si agricultură, potential hidroenergetic, navigație pe Dunăre, pe Canalul Dunăre-Marea Neagră si pe Canalul Bega, pescuit, agrement .

LACURILE

ocupă 1% din suprafața României, fiind în număr de peste 3400;

dupa originea depresiunii lacustre, pot fi lacuri naturale si lacuri antropice.

după treapta de relief in care se gasesc si dupa modul de formare, lacurile se clasifica astfel :

Lacuri de munte 

Lacuri naturale :

Lacuri glaciare  formate în unele circuri ale fostilor ghetari cuaternari : Lacul Lala (Muntii Rodnei), Lacul Bâlea (Muntii Făgărașului), Lacul Gâlcescu (Muntii Parângului), Lacul Bucura (cel mai întins lac glaciar), Lacul Zănoaga (cel mai adânc, – 29m, ambele in Muntii Retezatului).

Lacuri vulcanice formate în craterele vulcanilor stinsi : Lacul Sfânta Ana (Masivul Ciomatu Mare din Muntii Harghitei);

Lacuri de baraj natural: Lacul Roșu, format prin alunecarea unui pinten de munte în albia raului Bicaz (Carpatii Moldo-Transilvani);

Lacuri carstice formate în doline: Lacul Vărășoaia (M. Apuseni);

Lacuri in masive de sare (in foste mine parasite): Lacul Ocna Șugatag (Depresiunea Maramureșului);

Lacuri antropice

Lacuri hidroenergetice: Lacul Izvorul Muntelui (pe Bistrița), Lacul Vidraru (pe Argeș), Lacul Turnu (pe Olt-cele mai multe din țară), Lacul Vidra (pe Lotru, in Muntii Parangului), Lacul Porțile de Fier I (pe Dunăre);

Lacuri de alimentare cu apă a localitatilor: Lacul Poiana Uzului (pe Uz, afluent al Trotușului);

Lacuri de deal și podiș

Lacuri naturale

Lacuri carstice: Lacul Zăton (Pod. Mehedinți);

b) Lacuri sărate: Lacul Ursu (Sovata, Depresiunea Praid), Lacul Ocnele Mari (Sucarpatii Getici);

Lacuri antropice

L.acuri hidroenergetice: Lacul Berești (pe Siret, în Subcarpatii Moldovei), Lacul Stânca-Costești (pe Prut, in Podisul Moldovei), Lacul Râmnicu Vâlcea (pe Olt, in Subccarpatii Getici), Lacul Drăgășani (pe Olt, Podisul Getic), Lacul Porțile de Fier I (pe Dunăre, Podisul Mehedinți);

Iazuri și heleștee: Lacul Dracșani (pe Sitna, in Campia Moldovei – cele mai multe iazuri din țară), Lacul Geaca (Campia Transilvaniei);

Lacuri de câmpie

Lacuri naturale

Lacuri de crov (sărate sau amare): Lacul Amara, Lacul Sărat (C. Bărăganului);

Lacuri geotermale: Lacul Pețea (Câmpia de Vest, lângă Oradea);

Limanuri fluviale formate prin bararea unui râu mic, la varsare, de către aluviunile aduse de un râu mai mare: Lacul Snagov (pe un afluent al Ialomiței, Campia Română);

Lacuri antropice

Lacuri hidroenergetice: Lacul Ostrovul Mare (pe Dunăre, în Campia Olteniei);

Lacuri piscicole (heleștee): L. Cefa (Câmpia de Vest);

Lacuri de agrement: Lacul Floreasca, Lacul Tei, L. Cernica (pe Colentina, în București);

Lacuri din Delta Dunării

Lacuri naturale de deltă: Lacul Fortuna, Lacul Gorgova, Lacul Matița, Lacul Roșu, Lacul Lumina, Lacul Puiu, Lacul Puiuleț.

Lacuri de pe litoral

Lacuri naturale

Lagunele sunt foste golfuri marine închise de cordoane de nisip (grinduri sau perisipuri):

– Laguna Razim-Sinoe este cel mai mare complex lacustru din tara noastra, are apă sărată (păstrează legătura cu marea printr-o „portiță”), este compus din Lacul Razim (415 km² – cel mai mare lac natural din țară), Lacul Sinoe, Lacul Golovița, Lacul Zmeica.

– Laguna Siutghiol are apă dulce si se află la vest de stațiunea Mamaia;

Limanurile maritime ( fluvio- maritime) sunt lacuri alungite, formate prin bararea gurii de varsare a unor râuri mici in mare cu cordoane de nisip depuse de catre curentii marini: Lacul Babadag, Lacul Techirghiol, Lacul Mangalia.

LACURILE PE UNITATI DE RELIEF

MAREA NEAGRĂ

Așezarea și țărmurile:

– în SE Europei, între Europa și Asia Mică;

– încadrata de: România și Bulgaria (V), Ucraina și Rusia (N), Turcia (S),Georgia (E);

– este o mare de tip continental (intercontinental);

– suprafață de aproape doua ori mai mare decât suprafața României;

– țărmurile sunt mai crestate în nord: Golful Odessa, Insula Șerpilor, Peninsula Crimeea, Marea Azov și Strâmtoarea Kerč (Kerci);

– legătura cu Oc. Planetar este dificilă; ea se realizeaza prin sistemul Stramtoarea Bosfor – Marea Marmara – Stramtoarea Dardanele – Marea Mediterană;

Caracteristici ale Marii Negre

a. Forme de relief

platforma continentală se desfășoară între 0 și 200 m adâncime și este mai extinsă în NV și V;

abruptul continental se desfășoară între 200 și 2000 m;

câmpia abisală (bazinul Marii Negre) situata la 2000 m – 2200m, cuprinde și adâncimea maximă , –2211m (în partea central-sudică);

b. Proprietăți

temperatura apei variază la suprafață: vara 21º – 23º C și iarna: – 1º – +1º C ; in adancime se mentine constantă tot timpul anului: 8º – 9º C.

salinitatea apei- sunt două straturi de apă cu salinitate diferita (la această stratificare contribuie și lipsa curenților verticali):

– primul strat, de suprafață (0-200 m adâncime) e mai dulce, are salinitate de 17 – 18‰ datorită aportului fluvial și pluvial, este oxigenat și conține marea majoritate a viețuitoarelor din Marea Neagră;

– al doilea strat, de adâncime (sub 200m), este mai sărat, salinitate de 21 – 22‰, neaerat, cu acumulări de gaze toxice ( hidrogen sulfurat), lipsit de viață ( traiesc doar bacterii anaerobe).

mișcările apei:

Valurile sunt mișcări aparente ale apei create de vânturile ocazionale; au dimensiuni reduse, de 0,5 – 1 m înalțime, dar la furtuni pot atinge 6 – 8 m înălțime; erodează țărmurile, formând faleze;

Maree sunt mișcări reale ale apei, de ridicare si coborâre a nivelului mării, datorită atracției gravitaționale a Lunii și a Soarelui. In Marea Neagra, mareea e slabă, are 10-14 cm înălțime si a favorizat formarea Deltei Dunării.

Curenți sunt mișcări reale ale apei determinate de vânturi permanente

sau de diferențele de salinitate; sunt doua tipuri de curenti: – curenți orizontali sunt curenți de suprafata(circulari) , provocați de vânturi permanente; au direcție NE-SV în lungul litoralului românesc. Ei au depus cordoane de nisip (perisipuri), formând lagune și limanuri;

– de adâncime (de compensație) provocați de diferențele de salinitate între Marea Neagră și Marea Egee

Curenți verticali nu există în Marea Neagră;

Importanta Marii Negre

turismul (statiuni românesti, bulgaresti, rusesti, ucrainene, turcesti);

pescuitul (sturioni, care produc icrele negree), hamsii, guvizi etc.

exploatarea petrolului (din platforma continentala);

pozitie geostrategica, intre NATO si UE (România, Bulgaria) si Rusia;

Porturi:

– românești : Sulina, Midia, Constanța (cel mai mare port la Marea Negre), Mangalia.

– altele: Odessa (Ukraina), Soci (Rusia), Batumi (Georgia), Trabzon (Turcia).

Aplicații:

1.Precizați două argumente pentru a demonstra importanța economică a Canalului Dunăre-Marea Neagră pentru România.

2.Explicați diferența mare de debit între râurile Ialomița și Someș, deși au lungimi aproximativ egale.

3.Prezentați două cauze care explică diversitatea tipurilor de lacuri naturale din România.

4. Prezentați două argumente pentru a explica lipsa amenajărilor hidroenergetice de pe râurile dobrogene.

EVALUARE

TESTUL NR. 26

Folosind harta de mai sus, raspundeti la urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și C;

2. denumirile raurilor marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 11.

4 puncte

II. Scrieți, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propozițiile de mai jos:

1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se numește …

2. Lacul hidroenergetic Stanca- Costesti se afla in unitatea marcata pe harta cu litera …

3. Grinduri și ostroave există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Relieful vulcanic este prezent în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. E

2. Lacul carstic Zaton se afla în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. D d. H

3. Numeroase iazuri se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. F d. G

4. Orasul marcat cu cifra 2 este traversat de râul numit:

a. Olt b. Jiu c. Bega d. Ialomita

5. Raul marcat cu cifra 10 este afluent al raului numit:

a. Prut b. Bistrita c. Siret d. Dunare

10 puncte

IV. Comparati clima unității marcate pe hartă, cu litera B și clima unității marcate, pe hartă, cu litera F, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la:.temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Prezentați doua argumente prin care sa aratati importanta Marii Negre pentru Romania.

4 puncte

TESTUL NR.27

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele C și E;

2. denumirile raurilor marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 5.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Unitatea de relief marcata cu litera B, este traversata de raul numit…

2. Bazinul carbonifer Comanesti este traversat de raul marcat, pe harta, cu cifra …

3. Lacul glaciar Lala se afla in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Depresiuni submontane există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. G

2. Raul care delimiteaza la nord unitatea de relief marcata cu litera H, se numeste:

a. Trotus b. Olt c. Tarnava Mica d. Mures

3. Depozite groase de loess există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. G b. E c. F d. H

4. Lacul Vidraru a fost construit pe raul marcat pe harta cu numarul:

a. 3 b. 2 c. 4 d. 1

5. Râul marcat pe hartă cu numărul 6 este afluent al:

a. Siretului b. Sucevei c. Prutului d. Trotușului

10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera C și clima unității de relief marcată, pe hartă cu litera E, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizați doua cauze ale valorilor scazute ale debitelor inregistrate de raurile dobrogene.

4 puncte

TESTUL NR. 28

Folosind harta de mai sus, raspundeti cerintelor urmatoare:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și F.

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 11.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Raul Ialomita traverseaza unitatea marcata, pe harta, cu litera…

2. Bazinul carbonifer Petroșani se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

3. Orasul notat, pe harta cu cifra 1 este traversat de raul numit …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Lacul Izvorul Muntelui a fost construit pe raul numit:

a. Arges b. Olt c. Bistrita d. Siret

2. Grindurile sunt forme de relief specifice unității de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. G

3. Lacul glaciar Bucura se afla în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. D

4. In unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera C, se resimt influente climatice:

a. oceanice b. continentale c. scandinavo-baltice d. de tranziție

5. Crovuri se gasesc in unitatea de relief marcata pe harta, cu litera:

a. G b. D c. A d. E

10 puncte

D. Comparati clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera A și clima unității de relief marcate cu litera F, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Prezentați doi factori care influenteaza debitele raurilor din tara noastra.

4 puncte

TESTUL NR. 29

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și F;

2. denumirile raurilor marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 10

4 puncte

II. Scrieți pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propozițiile de mai jos:

1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H s-a format în orogeneza …

2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește …

3. Raul marcat cu numarul 9 traverseaza subunitatea de relief numita …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Raul Vedea traverseaza unitatea de relief marcata pe harta cu litera:

a. G b. B c. E d. C

2. Este o subdiviziune a Dealurilor de Vest unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. E d. F

3. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H este străbătută de râul:

a. Somes b. Crișul Repede c. Ialomita d. Arges

4. Zăcăminte de petrol se găsesc în unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. D b. C c. E d. H

5. S-a format prin incretirea scoartei terestre unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. G b. B c. E d. A

10 puncte

IVComparati clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera A și clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera B, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, etaj climatic, influențe climatice.

6puncte

V. Prezentați doua argumente prin care sa aratati originalitatea Marii Negre.

. 4 puncte

TESTUL NR. 30

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unitatilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A si E.

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 5;

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Cele mai reduse cantități de precipitații medii anuale se înregistrează în unitatea de relief

marcată, pe hartă, cu litera …

2. Râul care străbate Podișul Someșan este marcat, pe hartă, cu numărul …

3. Lacul Balea se gaseste in unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Câmpia Bărăganului este străbătută de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 2 c. 5 d. 6

2. Relief vulcanic s-a format in unitatea marcata, pe harta, cu litera:

a. F b. B c. A d. E

3. Raul Bistrita traverseaza unitatea de relief marcata, pe harta, cu litera:

a. B b. C c. E d. F

4. Dune de nisip se gasesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. B d. E

5. Lacul Vidraru este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. F

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera B și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera E, precizand o deosebire si doua asemanari referitoare la: mod de formare, tipuri de roci, altitudini, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Precizați doua argumente prin care sa aratati importanta lacurilor de acumulare pentru tara noastra.

4 puncte

ÎNVELIȘUL BIOPEDOGEOGRAFIC AL EUROPEI

Diversitatea învelișului biopedogeografic al Europei este datorată mai multor factori:

întinderea latitudinală relativ mare a continentului (din zona subtropicală până în zona polară), care oferă condiții climatice variate;

întinderea longitudinală a Europei: pe măsură ce ne îndepărtăm de vestul continentului, plantele prezintă adaptări la condițiile de ariditate;

relieful variat, care impune prezența sau absența unor asociații vegetale;

varietatea geologică (petrografică), ce impune prezența unor anumite tipuri de soluri.

Învelișul biopedogeografic din zona subtropicală

localizare: în sudul Europei, între 30-40ºlat N (climă subtropicală) – Peninsula Iberică, sudul Franței, Peninsula Italică, Insula Malta, Peninsula Balcanică;

vegetația: – plante cu frunze cerate;

păduri: stejar de plută (Portugalia-cel mai mare producător mondial de plută), cedru etc.;

vegetație arbustivă sempervirescenta (arbuști permanent verzi): -maquis: laur, mirt (Peninsula Iberică, Peninsula Italică, Franța) si

frigana (arbuști cu spini), in Grecia;

-ierburi aromate – garriga: levănțică, mentă, cimbrișor etc.

fauna: maimuțe mici (macacul-Gibraltar), reptile, scorpioni, păsări răpitoare;

solurile: terra rosa;

2. Pădurea de foioase

localizare: în vestul și centrul Europei, între 40-60ºlat N (climă temperat-oceanică și temperat-continentală moderată) – Irlanda, Regatul Unit, Danemarca, sudul Norvegiei, Benelux, Franța, Germania, Polonia, țările baltice, Elveția, Austria, Ungaria, România, Republica Moldova;

vegetația: – pădurea de fag: fagul;

pădurea de stejar: stejarul, teiul, salcâmul, carpenul, ulmul etc.

fauna: mamifere (căprioara, mistrețul, vulpea, iepurele, pisica sălbatică), păsări (pupăza, cucul etc);

solurile: – sub pădurea de fag: cambisoluri (soluri brune acide de pădure);

– sub pădurea de stejar: argiluvisoluri (soluri brune-roșcate de pădure);

3. Stepa și silvostepa

localizare: în estul Europei, între 40-60ºlat N (climă temperat-continentală) – Ucraina, Belarus, Rusia, Ungaria, România, Republica Moldova;

vegetația: – Stepa: – ierburi scunde cu semințe (graminee): pir, păiuș, etc.

– arbuști: porumbar, măceș etc.

– Silvostepa: ieburi, arbuști și pâlcuri de arbori din pădurea de stejar;

fauna: rozătoare (popândău, hârciog, iepure), păsări (dropia, prepelița), reptile etc.

solurile: molisoluri (cernoziomuri) – cele mai fertile soluri;

4. Pădurea de conifere (taigaua)

localizare: în nordul Europei, între 50-60ºlatN (climă temperat-rece) – Norvegia, Finlanda, Suedia, Rusia, țările baltice;

vegetația: conifere (rășinoase) – molid, brad, pin, lariță, tisă etc.

fauna: mamifere (urs, lup, cerb, râs);

solurile: – spodosoluri (podzoluri);

– cambisoluri (soluri brune acide de pădure) în zonele de amestec cu pădurea de foioase;

5. Tundra

localizare: în nordul Europei, între 60-70ºlat N (climă subpolară) – sudul Islandei, Peninsula Scandinavia, Rusia;

vegetația: mușchi, licheni, plante pitice cu flori (macul polar);

fauna: ren, marmota, vulpe argintie, iepure polar;

solurile: histosoluri (soluri înghețate – pergelisoluri);

Învelișul biopedogeografic polar

localizare: nordul extrem al Europei, între 70-90ºlat N – insulele din Oceanul Arctic

faună polară: urs polar, foca, morsa etc.

MEDIUL ÎNCONJURĂTOR

Mediul înconjurător european are caracteristici care derivă din: poziția geografică, elementele biopedogeografice, elementele climatice, transformarea antropică și evoluția postglaciară a mediului natural.

Tipuri de medii:

Mediul forestier rece – localizat în nordul Europei, cu climat subpolar, taiga și tundră;

Mediul oceanic – localizat în vestul Europei, cu climat oceanic, influențat de Curentul Golfului și Vânturile de Vest și păduri de foioase;

Mediul continental – localizat în Europa Estică, cu climă temperat-continentală, stepă și silvostepă;

Mediul mediteranean – localizat în sudul Europei, cu climă subtropicală și vegetație mediteraneană;

Mediul montan – localizat în munții înalți (peste 2000 metri), cu climă etajată, cu vegetație forestieră, iar la altitudini de peste 3000 metri sunt ghețari activi.

Transformările continue și timpurii ale mediilor din Europa au dus la degradarea terenurilor:

Mediul oceanic

Mediul continental – poluat timpuriu de industria siderurgică (aici au apărut primele preocupări siderurgice industriale); acest aspect s-a îmbunătățit prin montarea sistemelor moderne de filtrare pe coșurile de evacuare ale furnalelor;

– transformarea aproape completă a stepei și silvostepei în terenuri agricole, utilizate îndelungat și intensiv, ceea ce a determinat accelerarea proceselor de degradare ca urmare a spulberării solului în perioadele secetoase;

poluarea solului și a apelor freatice cu îngrășăminte chimice, erbicide și pesticide

defrișarea pâlcurilor de pădure;

Mediul european este unul puternic transformat antropic, astfel încât statele europene, mai ales cele din Uniunea Europeană, au dezvoltat importante politici de mediu. Politica de mediu reflectă interesul societății civile față de mediu prin crearea de mișcări și organizații de mediu și apariția partidelor politice „verzi”. Această politică promovează responsabilitatea și educația față de mediu, încurajează utilizarea sistemelor de management ale mediului. Măsuri legislative ale politicii de mediu:

adoptarea unei strategii de dezvoltare durabilă;

asigurarea unui grad înalt de conservare si protecție a mediului (rezervații naturale, parcuri naționale, rezervații ale biosferei, monumente ale naturii).

Aplicații:

1.Comparați vegetația Norvegiei cu cea a Greciei, precizând doua deosebiri.

2.Precizați două argumente prin care să arătați diferențele dintre solurile Italiei și solurile Suediei.

TESTUL NR. 31I. Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele C și I;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 15.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 10 este traversat de fluviul numit …

2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numește …

3. Munții Penini se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Muntii Ural sunt situați pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. H b. G c. E d. B

2. Orașul-capitală Oslo este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 5 b. 8 c. 9 d. 10

3. Formatiuni de maquis si garriga se intalnesc in statul marcat, pe harta, cu litera :

a. A b. D c. E d. H

4. Capul Roca este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. D c. F d. J

5.In nordul statului marcat, pe hartă, cu litera D apare vegetatia de:

a. conifere b. tundra c. foioase d. stepa

10 puncte

IV. Comparati clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului, marcat pe hartă, cu litera J, precizand trei deosebiri referitoare la:.temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, etaj climatic, tip climatic, amplitudine termică.

6 puncte

V. Explicati prezenta zonei de stepa si silvostepa in partea de est a Europei..

4 puncte

TESTUL NR 32

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele I și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 11

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Capitala statului marcat pe hartă cu litera F se numește …

2. Asociațiile de tip maquis compun vegetația statului iberic marcat cu litera …

3. Are ieșire la Marea Adriatică statul marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare urmatoarele afirmatii:

1. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera I se numește:

a. Bratislava b. Budapesta c. Praga d. Bruxelles

2. Orașul Riga este marcat, pe harta, cu numărul:

a. 1 b. 2 c. 8 d. 14

3. Țărmurile cu fiorduri sunt caracteristice statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. E d. I

4. Stepa are mare extindere in statul a carui capitală este marcata, pe hartă, cu numărul:

a. 10 b. 12 c. 13 d. 15

5. Fluviul Vistula străbate teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. E

10 puncte

IV. Comparati relieful Munților Carpați și relieful Munților Pirinei, precizand trei asemanari referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief.

. 6 puncte

V. Precizați doi factori care influenteaza invelisul biopedogeografic al Europei.

.

4 puncte

TESTUL NR. 33

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele F și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 14.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Munții tineri din statul marcat, pe hartă, cu litera D s-au format în orogeneza …

2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește …

3. Tundra se dezvolta in nordul statului marcat, pe hartă, cu litera .…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Orașul Vilnius este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 4 c. 5 d.15

2. Vatican si San Marino se afla in interiorul statului marcat pe harta, cu litera:

a. H b. D c G d. B

3. Muntii Starra Planina se gasesc in statul numit:

a. Austria b. Bulgaria c. Elveția d. Serbia

4. Raul Elba traverseaza teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. D b. E c. H d. I

5. Vegetația mediteraneană de tip maquis, garriga se află în sudul statului marcat cu litera:

a. B b. C c. E d. H

10 puncte

IV. Comparati clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului marcat, pe hartă, cu litera I, precizand trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi.

6 puncte

V. Prezentați două cauze pentru care padurile au fost defrisate in vestul Europei.

.

4 puncte

TESTUL NR. 34

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele F și I;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 10.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte

1. Munții Pindului se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 7 se numește ….

3. Campia Tamisei se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Climat temperat oceanic există pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. E d. H

2. Insula Creta aparține statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b.I c. H d. B

3. Lacul de origine tectonică Balaton se află pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:

a. 4 b. 6 c. 9 d. 11

4. Solurile de tundră se dezvoltă pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 6 c. 10 d. 11

5. Tarmul dalmatic este caracteristic statului numit:

a. Norvegia b. Spania c. Croatia d. Grecia

10 puncte

IV. Comparati clima statului marcat, pe hartă cu litera I și clima statului marcat cu litera C, precizand doua asemanari si o deosebire referitoare la: tipul de climă, etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi,

amplitudine termică.

6 puncte

V. Prezentati doua cauze care au determinat degradarea terenurilor in mediul temperat- continental.

4 puncte

TESTUL NR. 35

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statului marcat, pe hartă, cu literele C si I;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 5 și 11.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Capitala Irlandei este orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

2. Vulcanul Vezuviu se afla pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

3. Are ieșire la Marea Neagră și la Marea Azov statul marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Este traversat de fluviul Tamisa orașul capitală marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 12 c. 14 d. 15

2. Lacul Balaton s-a format pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. F c. H d. I

3. Munții Pirinei sunt situați la granița dintre statele marcate, pe hartă, cu literele:

a. A și C b. B și D c. B și E d. F și H

4. Pădurile de conifere (taiga) au o largă extindere pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. E c. F d. G

5. Capitala Germaniei este orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 3 b. 10 c. 13 d. 14

10 puncte

IV. Comparati relieful statului notat cu litera E și relieful statului notat cu litera D, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, înclinare, orientareavăilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Explicați înlocuirea stepei, pe mari suprafețe, cu cereale și plante industriale.

4 puncte

INVELISUL BIOPEDOGEOGRAFIC AL ROMANIEI

– are o dezvoltare verticala si o organizare latitudinala;

– este influențat de: rocă, climă, vegetație, poziție geografică, relief.

Vegetația, fauna și solurile zonale

cel mai vechi element actual al vegetației este molidul care datează din perioada ultimei glaciații;

din fauna țării noastre au dispărut: marmota, zimbrul, antilopa (primele două au fost recolonizate);

Zona stepei și silvostepei

apare în câmpii și dealuri joase (sub 500 m), unde lipsesc pădurile compacte;

Stepa apare în Campia Bărăganului, Podisul Dobrogei, sudul Podisului Moldovei;

– vegetația cuprinde ierburi marunte (graminee): pir, păiuș, firuță, colilie, negară si arbuști (cu spini): măceș, porumbar;

– fauna: rozătoare (iepure, hârciog. popândău), păsări (dropia, ciocârlia, prepelița, potârnichea);

– soluri – molisoluri: cernoziomuri (propriu-zis) și sol bălan dobrogean;

b) Silvostepa face trecerea spre pădure si apare în: Masivul Dobrogei de Nord, Campia Moldovei, câmpii înalte din Campia Română, Campia Olteniei, Campia de Vest;

– vegetația: ierburi și arbuști de stepă, arbori din etajul stejarului;

– faună de stepă;

– soluri: molisoluri – cernoziom levigat;

Zona pădurii

apare în podișuri, dealuri înalte și munți (200 – 1800 m);

Pădurea de foioase

Etajul – apare de la 150 – 200 m până la 500 m altitudine;

Stejarului – vegetația: stejar (cer, gârniță, gorun, stejar), frasin, carpen, ulm, tei, salcâm, arțar, paltin;

fauna: mistreț, viezure, lup, vulpe, iepure, căprioară, păsări (pupăză, privighetoare, cuc);

soluri: – argiluvisoluri: brun-roscate de padure;

Etajul – apare de la 500 m până la 1200 m (la partea inferioară se amestecă cu etajul stejarului, );

fagului – vegetația: fagul;

– fauna: speciile din etajul stejarului;

– soluri: cambisoluri: brun-acide de pădure;

b) Pădurea de conifere: – apare de la 1200 m până la 1800 m ;

– vegetația: molid, brad, pin, zadă, tisă, lariță;

– fauna: urs, cerb, râs, cocoșul de munte, găinușa de alun;

– soluri: spodosoluri: podzoluri;

Zona alpină numita si „stepa rece”, cuprinde doua etaje de vegetatie:

Etajul subalpin – apare la inaltimi de 1800 – 2000 m;

– vegetație: ienupăr, jneapăn (arbuști), ierburi pitice;

– fauna: capra neagră;

– soluri: spodosoluri – podzoluri;

Etajul alpin – apare la peste 2000 m;

– vegetație: pajiști alpine cu ierburi pitice;

– fauna: capra neagră, acvila de munte;

– soluri: spodosoluri – brune acide alpine;

Vegetația, fauna și solurile azonale

Vegetația, fauna și solurile mediteraneene

în Banat (Muntii Banatului, Defileul Dunării), Valea Cernei, Podisul Mehedinți;

vegetația: mojdrean, cărpiniță, liliac sălbatic, castan dulce, iasomie;

fauna: scorpion, viperă, broască țestoasă;

soluri: terra rosa;

Vegetația, fauna și solurile de luncă

vegetația: zăvoi (păduri rare cu arbori și arbuști iubitori de umezeală: plop, arin, salcie, stuf, papură);

fauna: specii din zonele traversate de luncă și faună piscicolă;

soluri: soluri hidromorfe (cu exces de apă): lăcoviști (Lunca Dunarii).

Aplicații:

1.Precizați două cauze ale deteriorării vegetației din cadrul etajului alpin al Carpaților.

2.Mentionați doi factori care determină fertilitatea scazută a solurilor din Munții Carpați.

3.Precizați două caracteristici ale învelișului biogeografic din Delta Dunarii.

4.Explicați extinderea vegetației de stepă și silvostepă în Podișul Dobrogei.

TESTUL NR. 36

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unitatilor de relief marcate, pe hartă, cu literele A și H;

2. denumirile râurilor marcat, pe hartă, cu numărul 2 și 4.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 3 se numește …

2. Lacul hidroenergetic construit pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește …

3. In unitatea notata cu litera C, vegetatia caracteristica este…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Muntii Semenicului se afla in unitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. G

2. Bratul Chilia este marcat, pe harta, cu numărul:

a. 1 b. 2 c. 4 d. 5

3. Polul ploilor se afla în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. H d. G

4. Molisolurile sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă cu litera:

a. A b. B c. F d. H

5. Minima absoluta de temperatura s-a inregistrat in unitatea de relief marcate, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. F d. H

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera E și relieful unității marcate cu litera G, precizand doua asemanari si o deosebire referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.

6 puncte

V. Prezentati doi factori care determina varietatea solurilor in Romania.

4 puncte

TESTUL NR. 37

Folosind harta de mai sus, rezolvati cerintele urmatoare:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B și G;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 5.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Bazinul de huilă Petroșani se află în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

2. Grindurile sunt specifice unității de relief marcată, pe hartă, cu litera …

3. Port la Dunărea fluviala este orașul marcat, pe hartă, cu numărul…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Influente submediteraneene se resimt in unitatea de relief notata cu litera:

a. C b. E c. G d. F

2. Vegetatia azonala este prezenta in unitatea de relief:

a. G b. F c. C d. B

3. Raul care strabate unitatea de relief notata cu litera B, se numeste:

a. Crisul Alb b. Somes c. Mures d. Olt

4. Crovurile sunt specifice unității de relief, marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. F d. G

5. Molisolurile caracterizeaza unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. D c. E d. G

10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera Bși clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera D, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la:.

temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizati doua cauze care explica absenta arborilor in zona alpina.

4 puncte

TESTUL NR.38 I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele C și F ;

2. denumirile raurilor marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 3.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. In unitatea notata cu litera B, este specifica vegetatia …

2. Pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 s-a amenajat lacul hidroenergetic numit …

3. Canalul Dunare- Marea Neagra traverseaza unitatea notata cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește:

a. Bega b. Arges c. Dambovita d. Prahova

2. Vegetatia alpina este prezenta în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. A d. E

3. Molisoluri există în unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera:

a. A b. D c. E d. G

4. Lacuri carstice există în unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera:

a. E b. B c. C d. H

5. Raul Bega traverseaza unitatea de relief marcata cu litera:

a. B b. C c. E d. F

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității

marcate, pe hartă, cu litera D, precizand trei deosebiri referitoare la:.modul de

formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Prezentați două cauze care explica absenta arborilor in zona de stepa a Romaniei..

4 puncte

TESTUL NR.39

Folosind harta de mai sus, rezolvati cerintele urmatoare:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și H;

2. denumirile raurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 6.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Vulcanii noroiosi se gasesc in unitatea de relief numita …

2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 4 se varsa in …

3. Cea mai nouă unitate de relief a tarii este marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Lacul Stanca- Costesti se afla in unitatea notata cu litera:

a. E b. A c. H d. C

2. Bazinul carbonifer Petroșani este străbătut de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 3 c. 5 d. 6

3. Gaz metan se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. H

4. Pădurile de conifere sunt specifice unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. F

5. Defileul Dunarii se gaseste în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. F d. H

10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera C și clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera H, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Prezentați doua cauze ale diversitatii vegetatiei pe teritoriul Romaniei.

4 puncte

TESTUL NR. 40

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și D;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 3 și 6.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Limita de vest a unitatii notata cu litera G este raul numit …

2. Sisturi verzi se gasesc in initatea de relief notata cu litera …

3. Metale pretioase se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii

1. Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 2 se numește:

a. Borcea b. Chilia c. Sfântu Gheorghe d. Sulina

2. Raul cu cele mai multe amenajari hidroenergetice este notat pe harta cu numarul:

a. 1 b. 3 c. 4 d. 5

3. Depresiunea Brașov este străbătută de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 3 c. 4 d. 5

4. Lacuri glaciare se întâlnesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. E

5. Influente climatice submediteraneene se inregistreaza in unitatea marcata cu litera:

a. B b. D c. G d. E

10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcate cu H și clima unității de relief

marcate cu F, precizand trei deosebiri referitoare la:temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizați doua argumente prin care sa aratati importanta economica a padurilor din tara noastra.

4 puncte

POPULATIA SI CARACTERISTICILE EI GEODEMOGRAFICE

EUROPA

Evoluția numărului de locuitori

Europa are o populatie de aprox. 736 milioane locuitori;

numărul populației a crescut accentuat începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea datorită revoluției industriale, care a ridicat nivelul de trai, astfel încât natalitatea a crescut, iar bilantul natural a devenit foarte ridicat;

cele mai populate state europene sunt: Rusia, Germania, Franța, Italia, Spania si Ucraina.

Densitatea populației

densitatea medie a populației Europei: aprox. 73 loc./km²;

valori mici, sub 50 loc./km² (chiar sub 1 loc./km²): Peninsula Scandinavă, Islanda, din cauza reliefului predominant montan (cu pante abrupte, altitudini mari, ghețari, păduri, soluri înghețate) și a climei reci;

valori foarte mari, peste 200 loc./km²: Belgia și Olanda (peste 300 loc./km²), Regatul Unit (peste 200 loc./km²), datorită climatului prielnic (temperat oceanic), a reliefului jos, a dezvoltării economice accentuate sau a teritoriului restrâns ca suprafață;

Valea Rhinului se caracterizeaza prin valori ridicate ale densitatii (200-300 loc./km²), datorită prezenței a numeroase orașe mari (aglomerația urbană Rhin-Ruhr), cu economie foarte dezvoltată (industrie de vârf, transporturi navale; agricultură modernă în zonele rurale);

cele mai mari valori ale densitatii se inregistreaza în Monaco: 16.000 loc./km²;

în țările cu suprafețe mari, densitatea variază mult: Rusia, Franța, Spania;

Caracteristicile miscarii naturale a populatiei ( indicatorii demografici)

bilantul natural reprezintă diferența dintre natalitate și mortalitate: Bn= N – M, și arată creșterea sau scaderea populația unei țări; se exprimă în ‰);

în Europa, Bn este, în general, scăzut, apropiat de 0, sau chiar negativ, mai ales în țările Europei de Vest, precum și în Rusia, Ucraina (-4‰ → -6‰); excepții: Franța (imigranții arabi numeroși și comportamentul demografic tradițional al francezilor, cu 3-4 copii/familie), Irlanda (populație catolică) sau Albania (populație musulmană);

cauzele Bn scăzut: natalitate scăzută (comportament demografic modern, cu 1-2 copii/familie, emanciparea femeii, planning familial etc.), mortalitate infantilă mare (în estul Europei, cu nivel scăzut igienico-sanitar);

Bn scăzut evidențiază tendința de îmbătrânire demografică: se nasc din ce în ce mai puțini copii, iar, datorită nivelului igienico-sanitar bun în Europa Vestică, speranța medie de viață a crescut, astfel încât rămân din ce în ce mai mulți bătrâni; astfel, apare nevoia de forță de muncă tânără din afara țărilor cu îmbătrânire demografică: imigranții (din Europa Estică, nordul Africii, Asia);

mobilitatea teritorială a populației: a) deplasări temporare (studii, locuri de muncă sezoniere etc.); b) deplasări definitive (pentru căutarea unui loc de muncă mai bine plătit – locuitorii țărilor ex-comuniste, sau pentru a părăsi zonele de conflict armat-locuitorii țărilor ex-iugoslave);

Structura populatiei

Structura etno-lingvistică a populatiei Europei este variata, ca urmare a etnogenezelor complexe si indelungate. Se remarca urmatoarele grupe de popoare:

slavii: rușii, belarușii, ucrainenii, bulgarii, sârbii etc.;

germanicii: germanii, austriecii, britanicii, olandezii, islandezii, norvegienii, suedezii, danezii, belgienii (flamanzii), elvețienii (partea vorbitoare de germană) etc.;

latinii: francezii, spaniolii, italienii, portughezii, românii, moldovenii, begienii (valonii), elvețienii (parte vorbitoare de franceză) etc.;

finougricii: finlandezii, ungurii;

alte popoare: grecii, albanezii, irlandezii;

Structura confesională

predomină creștinismul: a) catolici și protestanți în Europa Sudică, Europa Vestică și Europa Centrală; b) ortodocși în Europa Sudică (Balcani), Europa Central-Estică;

musulmani: albanezi, bosniaci, turci etc.

Structura pe sexe a populatiei

este relativ echilibrata;

se remarca o pondere usor mai mare a populatiei masculine;

Structura populatiei pe grupe de varsta

forma piramidei grupelor de varsta arata o scadere evidenta a ratei natalitatii pentru cea mai mare parte a tarilor europene;

Structura sociala a populatiei

Este pusa in evidenta de de inegalitatea societatilor actuale , care se diferentiaza din punct de vedere juridic si politic de la o tara la alta, in raport cu nivelul de educatie, statutul social mostenit si repartitia veniturilor.

Aplicații:

1.Precizați o cauză care determină necesitatea forței de muncă externă pentru unele state din Europa central- vestică.

2.Scrieți două cauze ale valorilor mari ale densității populației de pe Valea Rhinului.

3.Prezentați două cauze care explică emigrarea masivă a populației din fostele tări iugoslave.

4.Prezentați două cauze care au determinat creșterea numerică a populației Europei, în a doua jumatate a secolului al XX- lea.

5.Precizați două cauze ale densităților reduse de populației în spațiul montan.

6.Menționați două cauze ale creșterii populației urbane din Europa.

7.Suedia este un stat situat in Europa Nordica, ce are o suprafata de 449.964 kmp. si o populatie de 9.016.596 loc. Cipru este un stat situat in sudul Europei, are o suprafata de 9.250 kmp. si o populatie de 784.301 loc. Calculati densitatea medie a populatiei celor doua tari si precizati doua cauze ale valorilor diferite ale valorilor inregistrate.

8. Calculati valorile medii ale densitatii populatiei din Bulgaria si Finlanda, stiind ca: Bulgaria are o suprafata de 110.910 kmp. si o populatie de 7.385.367 loc., iar Finlanda se extinde pe o suprafata de 338.145 kmp. si are o populatie de 5.231.372 loc. Scrieti doua cauze care sa explice diferentele care apar intre cele doua state, referitor la densitatea medie a populatiei.

9.Se stie ca Europa are o suprafata de 10.400.000 kmp. si o populatie de 736.000.000 loc., iar Cehia are o suprafata de 78.866 kmp. si o populatie de 10.235.455 loc. Calculati densitatea medie a populatiei din Cehia, precum si ponderea populatiei acestei tari in totalul populatiei Europei.

10.Calculati densitatea medie a populatiei din Italia, stiind ca acasta tara are o suprafata de 301.230 kmp. si o populatie de 58.133.509. loc. Daca populatia urbana a Italiei este de 38.929.032 loc., calculati ponderea acesteia in totalul populatiei statului.

11.Germania este statul central – european care are o suprafata de 357.021 kmp., o populatie de 82.422.299 loc. si o valoare a PIB-ului de 2.585 mld. Euro; Finlanda este situata in Europa Nordica, are o suprafata de 338.145 kmp., o populatie de 5.231.372 loc. si o valoare a PIB-ului de 172 mld. Euro. Calculati valorile medii ale densitatii populatiei si valorile PIB-ului/loc. din cele doua state. Precizati o cauza a volorilor foarte diferite a PIB-ului/loc.

12.Norvegia este o tara cu o populatie totala de 4.610.820 loc.; numarul imigrantilor este de 47.776 loc., iar al emigrantilor, de 22.053 loc. Calculati bilantul migratoriu pentru acest stat si explicati faptul ca Norvegia este o tara cu flux imigrationist mare.

POPULAȚIA ROMANIEI

Evoluția numerică a populatiei

Romania are o populatie totala de 19 milioane de locuitori ( 2012);

după 1990 populația a început sa scadă (tendință păstrată și în prezent)

evoluția populației a fost influențată de bilantul natural negativ; acesta a fost ridicat în perioadele 1950-1955 și 1967-1970 (18,1 %) si a devenit negativ din anul 1992;

nataliatatea este în scădere,iar mortalitatea inregistreaza valori mai mari decat ale natalitatii;

anul cu cele mai multe persoane născute este 1967, cand s-a inregistrat contingentul cel mai mare – 555.000 persoane, (deoarece în 1966 s-a dat un decret pentru interzicerea avorturilor);

Densitatea populației

densitatea medie a populației Romaniei are valoarea de aprox. 90 loc/km²;

se reprezintă pe harta densității populației, pe care se observa urmatoarele aspecte:

– valori mici, sub 50 loc/km² în Carpați,Delta Dunării, Dobrogea, Băragan;

– valori mijlocii, 50-150 loc/km² în câmpii, dealuri, podișuri;

– valori mari, peste 150 loc/km² în marile orașe, judetul Prahova, nordul Campiei Române, Culoarul Siretului, cursul mijlociu al Mureșului (centrul Depresiunea Colinara a Transilvaniei), marile depresiuni (Brașov, Hațeg);

Structura populatiei

Structura pe grupe de vârstă:

– se reprezintă grafic cu ajutorul piramidei vârstelor;

– în România piramida vârstelor arată o „îmbătrânire demografică” (populația tânără este în scădere, populația vârstnică este în creștere);

Structura națională:

– redă valoarea numerică sau ponderile diferitelor grupuri etno-lingvistice in totalul populației tarii;

– majoritatea: români – 87,4% (2002);

– minorități: – maghiari – 6,6 %(2002) – secui – în jud. Harghita, Covasna

– unguri – în jud.: Mureș, Cluj, Bihor, Brașov, Sălaj, Arad, Timiș;

– rromi – 2,5% (2002)

– germani – 0,3 % (2002) – sași – colonizați în sec. XII în sudul Transilvaniei;

– șvabi – colonizați în sec. XVIII-XIX în Banat;

– altele = 1,2% (2002): turci, tătari (Dobrogea), armeni, evrei (Moldova), sârbo-croați, slovaci, bulgari, greci ș.a.

Structura pe medii:

– reprezintă ponderile populației rurale și urbane în totalul populației;

– populația rurală a predominat până în 1985, iar in prezent este de 47,3% (2002);

– populația urbană predomină, 52,7 %(2002);

Structura confesională:

– reprezintă ponderile diferitelor culte religioase în totalul populației;

– majoritatea: (creștini) ortodocși – 86,7 % (2002);

– minorități: (creștini) romano-catolici, greco-catolici, reformați ș.a.

Structura profesională:

– reprezintă ponderile diferitelor sectoare de activitate în totalul populației;

– se referă la populația activa ce reprezintă populația care poate desfășura o activitate economică sau socială (nu sunt considerați activi: elevii, studenții, pensionarii);

– cuprinde: 1) populația ocupată: – 37% în sectorul primar (agricultură, silvicultură);

– 27% în sect. secundar (industria);;

– 36% în sect. terțiar (servicii);

2) șomerii ce reprezinta peste 1 milion persoane;

Diaspora

reprezintă românii din afara hotarelor țării, care au legături cu România de: naționalitate (sunt români la origine), limbă (au vorbit/vorbesc românește), loc de naștere (s-au născut în România);

in total se numara circa 8,5 mil. persoane: 3,5 milioane în Republica Moldova și Ucraina, peste 1 milion în Peninsula Balcanică (aromâni/macedoromâni, istroromâni, meglenoromâni), Ucraina, Serbia, Slovacia, 3 mil. în: V Europei, S.U.A., Canada, Australia, America Latină, 0,5 mil. în Israel.

Aplicații:

1.Precizați două modificări survenite în structura populației ocupate în România, după 1990.

2.Prezentați două cauze care au dus la creșterea populației urbane în România.

3.Mentionați doi factori ce determină densități reduse ale populației în județul Caraș-Severin.

4.Prezentați doua cauze care au determinat după 1990, migrația populației dinspre mediul urban spre cel rural.

5.Menționați două modalități prin care să se reducă numărul emigranților români în țările dezvoltate ale UE.

6.Menționați doi factori care au contribuit la creșterea densității populației în Depresiunea Brașovului.

7.Prezentați două consecințe demografice și economice determinate de scăderea populației după 1992.

8. In Romania, in anul 2004, natalitatea a fost de 10 % , iar mortalitatea de 11,9 %. Calculati valoarea bilantului natural pentru acest an, precizand si doi factori care au determinat valorile negative ale bilantului natural.

ASEZARILE OMENESTI

Sistemul de orase al Europei

Istoria urbana a Europei este indelungata, primele orase fiind intemeiate in timpul civilizatiei minoice, in urma cu circa patru milenii; reprezentativ pentru aceasta perioada este orasul Cnossos, localizat in Insula Creta. Orasele europene se dezvolta foarte mult in timpul civilizatiilor greaca si romana.

Se deosebesc urmatoarele generatii de orase:

-orasele grecesti sunt localizate in bazinul Marii Mediterane: Atena, Pireu, Corint, Marsilia, etc., sau in bazinul Marii Negre:Tomis, Callatis, Histria.

-orasele romane au fost mai numeroase; se remarca: Roma, Londra, Paris, Viena, Koln, la care se aduga orasele romanesti: Napoca, Appullum, Drobeta, etc.

-orasele medievale, au evoluat ca „ orase- cetati”, inconjurate de ziduri: Madrid, Sevilla, Moscova, Kiev, Praga, Budapesta, Hamburg,etc.

– orasele din perioada moderna si contemporana s-au dezvoltat ca urmare a aparitiei si evolutiei industriei pe continent: Manchester, Liverpool, Odessa, Rotterdam, etc.

Multe dintre orasele Europei s-au extins foarte mult, alcatuind concentrari urbane de mari dimensiuni; se remarca aglomeratiile urbane: Rhin- Ruhr( Germania), Katowice( Polonia), Randstad- Holland( Olanda),precum si Londra, Moscova, Paris, Berlin.

Nivelul de urbanizare al Europei este pus in evidenta de ponderea mare a populatiei urbane, respectiv 77%, fiind explicat prin conditiile economice, sociale, politice si demografice favorizante.

ANALIZA GEOGRAFICA A UNOR ORASE EUROPENE

Londra:

– este situat in partea de sud- est a Angliei, fiind traversata de raul Tamisa;

– este un centru comercial si financiar de talie mondiala;

-reprezinta un important nod de comunicatii feroviare, rutiere si de navigatie maritima si aeriana: in Londra exista cel mai important aeroport european, Heathrow, cel mai vechi si mai extins metrou din lume( 409 km.), reprezentand si capatul Eurotunelului care leaga Arhipelagul Britanic de continent;

– in spatiul sau urban s-a dezvoltat o industrie puternica si diversificata, specializata pe producerea de: avioane, autoturisme, nave, produse optice, aparatura electronica si electrotehnica, confectii, incaltaminte, produse alimentare, etc.

– este, deasemenea un important centru turistic, cultural, stiintific si universitar: Royal Society, British Academy, British Museum, Turnul Londrei, Big ben, catedralele Saint- Paul si westminster, palatul regal Buckingham, alte universitati, muzee, teatre, galerii, palate, etc.

Paris:

-este situat in partea centra-nordica a tarii, traversat de fluviul Sena;

-concentreaza 50% din activitatea comerciala si financiara a Frantei si 25% din activitatea industriala a tarii;

-este cel mai mare nod de comunicatii de pe teritoriul Frantei, din Paris pornind 11 magistrale feroviare si 25 rutiere; detine trei aeroporturi internationale, dar si porturi pe raul Sena;

-reprezinta un important centru cultural, turistic, stiintific. In Paris se afla una dintre cele mai renumite universitati din lume ( Sorbona), Muzeul Luvru, Palatul Verssailles, Turnul Eiffel, Arcul de Triumf, Domul Invalizilor, Catedrala Notre-Dame, etc.

Roma:

-situata in partea centrala a Peninsulei Italice, traversata de raul Tibru;

– supranumit si „Cetatea Eterna” suu „ Orasul celor sapte coline”, Roma este un oras cu functii complexe si un centru international bancar, comercial si de transport;

-este un centru industrial reprezentativ: confectii, metalurgie, alimentara;

-este unul din marile centre culturale si artistice ale lumii, precum si orasul cu cele mai numeroase monumente istorice si de arta din lume ( Colosseumul, columne, arcuri de triumf, mausolee, bazilici, palate, fantani, obeliscuri, etc).

Moscova

-este capitala celui mai mare stat de pe glob, situata intr-o regiune de coline joase, traversata de raul cu acelasi nume;

-este unul dintre cele mai mari centre industriale ale lumii, cu cateva sute de uzine care realizeaza o gama extrem de variata de produse;

-din acest oras pornesc unele dintre cele mai mari magistrale rutiere si feroviare ale lumii, aici se afla patru mari aeroporturi precum si porturile de pe raul Moscova cu un trafic foarte intens. De asemenea, are cel mai intens utilizat metrou din lume.

-este un important centru cultural, turistic, stiintific al Europei; principalul punct de atractie al orasului il reprezinta Kremlinul, respectiv un complex de catedrale, turnuri, palate, biserici, etc. Se adauga alte atractii insemnata: Galeriile Tretiakov, turnul de televiziune, etc.

Viena

-situata in partea de nord- est a Austriei, traversata de fluviu Dunarea;

-este cel mai important centru industrial al tarii, asigurand 1/3 din productia industriala ( instrumente muzicale, masini, utilaje, confectii, incaltaminte);

-este un renumit centru de cultura si invatamant cu muzee, galerii de arta, teatre, biblioteci, catedrale, etc.

Asezarile omenesti in Romania

Asezarile rurale

Satele sunt comunități umane puțin numeroase, organizate în gospodării individuale, în care populația desfășoara, de regulă, activități agricole;

Clasificarea satelor:

După numărul de locuitori:

sate mici și foarte mici ( sub 500 locuitori) – la munte;

sate mijlocii (500 – 1500 loc) – la deal și podiș;

sate mari ( 1500 – 3000 loc.) – la podiș și câmpie;

sate foarte mari ( peste 3000 loc.) – la câmpie și in unele depresiuni mari;

După structură:

Satele risipite au casele situate la distanțe mari unele de altele (1-2 km) cu gospodării întinse; cuprind și suprafețe de pășune și pădure si sunt specifice regiunilor de munte. Se numesc crânguri în Munții Apuseni si cătune în Obcinele Bucovinei;

satele răsfirate detin gospodării legate între ele prin drumuri, printre podgorii și livezi, si sunt caracteristice zonelor de deal și podiș;

satele adunate avand casele apropiate unele de altele, vatra fiind bine delimitată de moșie, specifice regiunilor de câmpie. Satele adunate au ca subtipuri: satele compacte, ce cuprind case care au pereții lipiți (în sudul Transilvaniei), si satele liniare cu gospodarii inșirate în lungul văilor sau al drumurilor (în Podisul Getic sau in Podisul Bârladului).

După funcții (activități economice):

sate agricole: – sate cerealiere ( la câmpie);

– sate pomi- viticole ( la deal);

– sate legumicole ( în luncile raurilor);

– sate zootehnice ( la munte);

sate miniere ( la deal și la munte);

sate forestiere ( la munte);

sate piscicole (în deltă sau pe litoral);

sate agroturistice ( la munte sau pe litoral);

Asezarile urbane

-reprezintă localități în care se desfășoară activități non-agricole și in care

sunt prezente anumite construcții și dotări urbane;

Vechimea orașelor

Primele orase apar pe teritoriul Romaniei in Antichitate, in sec. VII î.Hr., Histria, in sec. VI î.Hr., Callatis (Mangalia) si Tomis (Constanța), ca orașe-porturi, cetati intemeiate de greci pe tarmul Marii Negre.

In sec. I î.Hr.-I d.Hr. apar centre urbane dacice: Sarmisegetusa Regia, Ziridava, Petrodava (Piatra Neamț), s.a., dar si orașe daco-romane: Drobeta (Drobeta-Turnu Severin), Apullum (Alba Iulia), Potaissa (Turda), Napoca (Cluj-Napoca), Dierna (Orșova), Sarmisegetusa Ulpia Traiana, Aegyssus (Tulcea), Arrubium (Măcin).

In Evul Mediu cele mai multe orașe au apărut în sec. XIV-XV ( orașe medievale):

– în vest: Timișoara, Arad, Oradea, Satu Mare, Baia Mare, etc.;

– în centru: Brașov, Sibiu, Mediaș, Sighișoara, Tg. Mureș, Bistrița, etc.;

– în sud: Câmpulung Muscel, Curtea de Argeș, București (la 1459 atestat de un hrisov din vremea lui Vlad Țepeș),Târgoviște,Craiova, Ploiești, Buzău, Rm. Vâlcea, Pitești,Galați,Brăila, Giurgiu, etc.;

– în est: Suceava, Siret, Iași, Botoșani, Roman, Bacău, Vaslui, Bârlad, etc.;

In Epoca Modernă și Contemporană apar orașe noi: Petroșani (oraș minier, fost târg), Reșița ( oras siderurgic), Alexandria si Călărași ( orase apărute în zone agricole);

Clasificarea orașelor

După mărimea demografică:

– orașe foarte mari (peste 1 mil. loc.): București;

– orașe mari (100.000 – 350.000 loc): – între 300.000-350.000: Iași, Constanța, Timișoara, Cluj-Napoca, Galați, Brașov, Craiova;

– între 200.000-300.000: Ploiești, Brăila, Oradea, Bacău;

– între 100.000-200000: Pitești, Arad, Sibiu,Tg.Mureș, Baia Mare, Buzău, Satu Mare, Botoșani, Piatra Neamț, Rm. Vâlcea, Suceava, Drobeta Tr. Severin, Focșani;

– orașe mijlocii (50.000-100.000 loc.): Vaslui, Bârlad, Tulcea, Slobozia, Călărași, Giurgiu, Târgoviște, Slatina, Alexandria, Tg. Jiu, Reșița, Zalău, Bistrița, Alba Iulia, Deva,

Hunedoara, Sf. Gheorghe, Petroșani, Roman, Turda;

– orașe mici (25.000-50.000 loc.): Miercurea Ciuc, Pașcani ș.a.

– orașe f. mici (sub 25.000 loc.): Hârlău;

b) Dupa functii:

– orașe-capitală: București;

– orașe cu caracter complex: orașele mari (100.000-350.000 loc), dar și orasele: Târgoviște, Tg. Jiu, Reșița, Tulcea;

– orașe industriale: Hunedoara, Slatina, Onești, Victoria, Mioveni (Colibași) ș.a.

– orașe miniere: Brad, Petroșani, Rovinari ș.a.

– orașe noduri feroviare: Pașcani, Făurei, Mărășesti, Adjud, Roșiori de Vede;

– orașe porturi: Sulina, Măcin ș.a.

– orașe turistice: Predeal, Sinaia, Băile Tușnad, Slănic Moldova, Călimănești ș.a.

– orașe agricole: Videle, Valea lui Mihai;

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV-TERITORIALĂ

Diviziunile administrative ale României sunt: – 41 județe;

– municipiul București;

– orașe (peste 300);

– comune (2700, cu circa 11.000 sate componente);

Județele sunt forme de organizare administrativă, care cuprind un anumit teritoriu, cu localitățile, populația și activitățile economice aferente și cu o administrație publică comună.

– cele mai mari județe: Timiș (ca suprafață) și Prahova (ca populație);

– cele mai mici județe: Ilfov (ca suprafață) și Sălaj (ca populație);

Municipiile sunt orașe cu o importanță mai mare pe o anumită suprafață din judet, cu un număr mai mare de locuitori și o organizare internă de un rang mai înalt decât celelalte orașe.

Comunele reprezinta forme elementare de organizare adimistrativă; cuprind un anumit teritoriu rural din județ și sunt alcătuite dintr-unul sau mai multe sate componente.

ORGANIZAREA ADMINISTRATIV –TERITORIALA A ROMÂNIEI

Conform www.prefecturailfov.ro: resedinta judetului Ilfov se afla pe teritoriul municipiului Bucuresti.

APLICATII:

1.Suedia este un stat situat in Europa Nordica, ce are o suprafata de 449.964 kmp. si o populatie de 9.016.596 loc. Cipru este un stat situat in sudul Europei, are o suprafata de 9.250 kmp. si o populatie de 784.301 loc. Calculati densitatea medie a populatiei celor doua tari si precizati doua cauze ale valorilor diferite ale valorilor inregistrate.

2.Calculati valorile medii ale densitatii populatiei din Bulgaria si Finlanda, stiind ca: Bulgaria are o suprafata de 110.910 kmp. si o populatie de 7.385.367 loc., iar Finlanda se extinde pe o suprafata de 338.145 kmp. si are o populatie de 5.231.372 loc. Scrieti doua cauze care sa explice diferentele care apar intre cele doua state, referitor la densitatea medie a populatiei.

3.Se stie ca Europa are o suprafata de 10.400.000 kmp. si o populatie de 736.000.000 loc., iar Cehia are o suprafata de 78.866 kmp. si o populatie de 10.235.455 loc. Calculati densitatea medie a populatiei din Cehia, precum si ponderea populatiei acestei tari in totalul populatiei Europei.

4.Calculati densitatea medie a populatiei din Italia, stiind ca acasta tara are o suprafata de 301.230 kmp. si o populatie de 58.133.509. loc. Daca populatia urbana a Italiei este de 38.929.032 loc., calculati ponderea acesteia in totalul populatiei statului.

5.Germania este statul central – european care are o suprafata de 357.021 kmp., o populatie de 82.422.299 loc. si o valoare a PIB-ului de 2.585 mld. Euro; Finlanda este situata in Europa Nordica, are o suprafata de 338.145 kmp., o populatie de 5.231.372 loc. si o valoare a PIB-ului de 172 mld. Euro. Calculati valorile medii ale densitatii populatiei si valorile PIB-ului/loc. din cele doua state. Precizati o cauza a volorilor foarte diferite a PIB-ului/loc.

6.Norvegia este o tara cu o populatie totala de 4.610.820 loc.; numarul imigrantilor este de 47.776 loc., iar al emigrantilor, de 22.053 loc. Calculati bilantul migratoriu pentru acest stat si explicati faptul ca Norvegia este o tara cu flux imigrationist mare.

7.In Romania, in anul 2004, natalitatea a fost de 10 % , iar mortalitatea de 11,9 %. Calculati valoarea bilantului natural pentru acest an, precizand si doi factori care au determinat valorile negative ale bilantului natural.

Sursa: The World Factbook, estimări la nivelul anului 2006

TESTUL NR. 41

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele B și D;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 12.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Insula Sardinia aprține statului marcat, pe hartă, cu litera …

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 6 este capitala statului numit …

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera E are capitala în orașul numit …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii

1. Orașul Londra este traversat de fluviul:

a. Duero b. Tamisa c. Rin d. Sena

2. Munții Apenini se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. F

3. Climatul temperat-oceanic este specific statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. G

4. Are ieșire la Marea Egee statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. H c. F d. G

5. Vorbesc o limba fino- ugrica locuitorii statului marcat , pe harta, cu litera::

a. A b. B c. H d. I

10 puncte

IV. Comparati clima Peninsulei Scandinave și clima Peninsulei Iberice, precizand trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, factorii genetici ai climei, amplitudine termică.

6 puncte

V. Prezentați două cauze care determină valorile ridicate ale densității populației în statele din Europa de Vest.

4 puncte

TESTUL NR. 42

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Precizați:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele D și F;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 5 și 7.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește ….

2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește ….

3. Este monarhie statul marcat, pe hartă, cu litera ….

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G se numește:

a. Belarus b. Letonia c. Polonia d. Ucraina

2. Vistula străbate statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. E

3. Orasul Berlin este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 3 c. 9 d. 10

4. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este capitala statului:

a. Albania b. Croația c. Serbia d. Muntenegru

5. Orasul Dublin este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. E

10 puncte

IV. Comparati clima statului marcat, pe hartă, cu litera A și clima statului marcat cu litera D, precizand trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, amplitudine termică.

6 puncte

V. Prezentati doua cauze care explica imbatranirea populatiei Europei.

4 puncte

TESTUL NR. 43

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele C și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 7.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este situat în Peninsula …

2. Islanda este marcată, pe hartă, cu litera …

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera H se numește …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Populatia statului marcat, pe hartă, cu litera D, este de religie:

a. greco-catolica b. ortodoxa c. romano-catolica d. musulmana

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 1 este capitala statului:

a. Austria b. Belarus c. Slovacia d. Slovenia

3. Statul localizat in Peninsula Iutlanda se numește:

a. Danemarca b. Luxemburg c. Islanda d. Irlanda

4. Vorbesc o limbǎ slavǎ locuitorii statului marcat cu litera:

a. A b. B c. D d. I

5. Cele mai mici valori ale densitatii populatiei se inregistreaza in statul marcat cu litera:

a. A b. B c. I d. J

10 puncte

IV. Comparati clima statului marcat cu litera F și clima statului marcat cu litera J, precizand trei deosebiri referitoare la: precipitații medii anuale, temperatura medie anuală, vânturi, amplitudine termică.

6 puncte

V . Prezentati doua cauze ale deplasarilor temporare sau definitive ale populatiei din Europa

.

4 puncte

TESTUL NR. 44

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele E și F;

2. denumirile orașelor – capitală marcate, pe hartă, cu numerele 11 și 12.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Capitala marcată, pe hartă, cu numărul 5 este traversată de fluviul numit …

2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera F se numește …

3. Munții Penini se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Podișul Bavariei se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. D

2. Orașul – capitală Tirana este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 3 b. 4 c. 6 d. 11

3. Vegetația mediteraneana este specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. H

4. Capul Roca este situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. H d. J

5. Peninsula Crimeea se afla pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. H

10 puncte

IV. Comparati relieful Munților Balcani și relieful Munților Carpati, precizand trei asemanari referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief.

6 puncte

V. Prezentati doua cauze care sa explice distributia spatiala diferita a populatiei pe teritoriul Europei.

.

4 puncte

TESTUL NR. 45

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele I și E;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 13.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte

1. Insula Corsica aparține statului marcat, pe hartă, cu litera …

2. Capitala statului Polonia este marcată, pe hartă, cu numărul …

3. Fluviul Volga traverseaza statul marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. La granița dintre statele B și F se află statul:

a. Andorra b. Liechtenstein c. Monaco d. San Marino

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este capitala statului:

a. Serbia b. Ungaria c. Slovenia d. Slovacia

3. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 4 se numește:

a. Amsterdam b. Bruxelles c. Lisabona d. Madrid

4. Lacurile Ladoga și Onega se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. G c. H d. J

5. Vorbesc o limbă fino-ugrică locuitorii orașului marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 4 b. 5 c. 8 d. 12

10 puncte

IV. Comparati relieful Câmpiei Europei de Est și relieful Câmpiei Nord-Europene, precizand o asemanare si doua deosebiri referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief.

6 puncte

V. Precizati doua consecinte ale sporului natural foarte redus din Europa.

.

4 puncte

TESTUL NR.46

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 10;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 2.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește …

2. Are izvoarele in Muntii Apuseni râul marcat, pe hartă, cu numărul …

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este reședința județului numit…

6 puncte

III. Incercuiti răspunsurile corecte din urmatoarele afirmatii:

1. O unitate de relief formată prin cutare este cea marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. H

2. Râul care margineste la sud unitatea de relief marcata cu litera H,se numeste:

a. Somes b. Mures c. Crisul Alb d. Barcau

3. Influențe climatice oceanice se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. E d. F

4. Molisolurile sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă cu litera:

a. A b. C c. F d. H

5. Maghiarii predomina in judetul a carui resedinta este orasul marcat cu cifra:

a. 8 b. 9 c. 11 d. 12

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate cu litera G și relieful unității marcate cu litera H, precizand o asemănare si două deosebiri referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.

6 puncte

V. Prezentați două cauze ale scaderii numerice a populatiei Romaniei.

4 puncte

TESTUL NR. 47

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B și F;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 4.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Gaz metan se exploateaza în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

2. Grindurile sunt specifice unității de relief marcată, pe hartă, cu litera …

3. Resedinta judetului Bihor este orașul marcat, pe hartă, cu numărul…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 este reședința județului:

a. Brăila b. Călărași c. Giurgiu d. Teleorman

2. Depresiunea Petrosani se afla in unitatea marcata, pe hartă, cu litera:

a. B b. D c. C d. E

3. Raul Ialomita traverseaza unitatea de relief marcata cu litera:

a. A b. D c. E d. H

4. Cuestele sunt forme de relief specifice unității de relief, marcată, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. G d. E

5. Reședința județului Vaslui este marcată, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 10 c. 11 d. 12

10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcate cu litera C și clima unității de relief marcate cu litera D, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la:: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Precizați doi factori care determină densitatea mare a populației în județul Prahova.

4 puncte

TESTUL NR. 48

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și C ;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 12.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 10 se numește …

2. Lacul amenajat pe raul marcat cu numarul 4 este numit …

3. Râul care delimitează la est unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera H, se numeste …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește:

a. Somesul Mare b. Crișul Alb c. Somesul Mic d. Mureș

2. Orașul Timisoara este situat în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. E d. G

3. Spodosoluri) există în unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera:

a. A b. B c. F d. G

4. Dune de nisip există în unitatea de relief marcată, pe hartă,cu litera:

a. A b. B c. C d. F

5. Reședința județului Caras-Severin este orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 11 d. 12

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate cu litera D și relieful unității marcate cu litera E, precizand trei deosebiri referitoare la: mod de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Prezentați doua cauze ale densitatii reduse a populatiei din Delta Dunarii.

4 puncte

TESTUL NR. 49

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B și E.

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 si 10.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 7 este resedinta judetului numit…

2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 2 este afluentul direct al …

3. Datează din perioada daco-romană orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Cele mai vechi roci se gasesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. G d. H

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este reședința județului:

a. Bistrița Năsăud b. Vrancea c. Buzau d. Galati

3. Influențe climatice oceanice se resimt în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. G

4. Cele mai mari altitudini se inregistreaza in unitatea de relief notata cu litera:

a. C b. E c. H d. G

5. Etaj climatic alpin există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. F

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate cu litera A și relieful unității marcate cu litera F, precizand două deosebiri și o asemanare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, orientarea vailor, etc..

. 6 puncte

V. Precizati doua cauze ale tendintei de imbatranire demografica a populatiei Romaniei

4 puncte

TESTUL NR. 50

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele D și F;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 10.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este situat în subdiviziunea Campiei Romane numita …

2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește …

3. Cea mai tanara unitate de relief este marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este reședința județului:

a. Bacau b. Neamt c. Suceava d. Iasi

2. Campia Olteniei este străbătuta de râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 3 c. 4 d. 6

3. Orasul Resita se afla in unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. H

4. Pădurile de conifere sunt specifice unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. E d. F

5. Lacuri glaciare se gasesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. H

10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera C și clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera H, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic

6 puncte

V. Prezentati doua cauze ale densitatii reduse a populatiei din zona montana.

4 puncte

CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI EUROPEI SI ROMANIEI

AGRICULTURA EUROPEI

Europa se evidentiaza printr-o agricultura intensiva, caracteristica mai putin evidenta in partea de est a continentului. Pe ansamblu sunt prezente, in proportii aproximativ egale, atat cultura plantelor, cat si cresterea animalelor, remarcandu- se productii semnificative pe plan mondial.

Factorii care influenteaza agricultura

Solurile

solurile fertile (molisolurile) prezente in zona de stepa si silvostepa, favorizeaza cultura plantelor in campii;

in zonele inalte sunt pasuni alpine, care favorizeaza cresterea animalelor;

solurile mai putin fertile (argiluvisolurile, cambisolurile, spodosolurile) pot fi ameliorate cu ajutorul ingrasamintelor chimice (ex.: Franta, desi nu are molisoluri, este un mare producator de cereale)

Clima

temperaturile mari si precipitatiile suficiente, favorizeaza cultura plantelor in cea mai mare parte a Europei;

nordul Europei si muntii inalti sunt regiuni cu temperature scazute si soluri putin fertile, care nu permit dezvoltarea culturii plantelor

Omul

gradul de dezvoltare mare a societatii umane favorizeaza agricultura performanta in tarile din vestul si sudul Europei (mijloace mecanice moderne, ingrasaminte chimice);

in fostele tari comuniste agricultura e mai putin dezvoltata, desi au potential agricol ridicat (soluri fertile-molisoluri, temperaturi ridicate, posibilitatea irigatiilor din rauri si fluvii: Romania, Ucraina, R. Moldova).

Ramurile agriculturii

Cultura plantelor

in Europa Sudica se cultiva mai ales citrice (Grecia, Italia, Spania), masline (Italia, Grecia), vita de vie (Franta, Italia, Spania, Portugalia, deoarece au conditii favorabile: temperaturi ridicate vara, lipsa inghetului iarna, soluri terra rosa, iar vita de vie este planta subtropicala);

in Europa Estica se cultiva mai ales cereale: ( grau, porumb, orz, ovaz, secara, etc);

in Europa Vestica se cultiva plante tehnice (floarea soarelui, sfecla de zahar, in), cartof, cereale;

Cresterea animalelor

bovine: in Europa Vestica si Centrala (Elvetia, Austria, Franta);

porcine: in Europa Centrala (Germania, Cehia);

ovine: in Europa Sudica si Estica (Italia, Grecia, Rusia, Ucraina);

pasari;

Aplicații:

1.Prezentați două cauze naturale care favorizează cultura viței de vie în Peninsula Italica și în Peninsula Iberică.

2.Menționati două cauze ale diversității peisajelor agricole pe continentul european.

3.Precizați doi factori care favorizează producția mare de cereale în Germania și Franța.

4.Prezentați doi factori ce determină existenta unei agriculturi performante în Marea Britanie și Germania.

AGRICULTURA ROMANIEI

Tara noastra dispune de un fond funciar bun la nivel european, avand o pondere ridicata a terenurilor arabile. Relieful variat si dispus in trepte, clima temperat- continentala, solurile fertile, din clasa molisoluri, favorizeaza dezvoltarea agriculturii; se obtin productii semnificative, folosite pentru hrana populatiei, prosuse destinate exportului sau folosite ca materii prime in industrie.

A.Cultura plantelor

Se realizeaza pe baza terenurilor arabile – principala resursa naturala a Romaniei, deoarece acestea ocupa 42% din suprafata tarii, iar majoritatea lor sunt pe soluri foarte fertile (molisoluri, pe 30% din suprafata tarii).

Cele mai favorabile zone pentru cultura plantelor: Campia Romana, Podisul Dobrogei, Campia de Vest, deoarece au temperaturi mari (media anuala: 10-11°C), molisoluri si surse de irigatii (Dunarea, Canalul Dunare-Marea Neagra, rauri mari).

Cele mai putin favorabile zone pentru cultura plantelor sunt muntii, unde sunt cele mai mici temperaturi (media anuala: 0-6°C si sub 0°C ), soluri absente sau putin fertile (spodosoluri) si strat de zapada persistent o perioada lunga din an.

Se cultiva:

cereale – in campii, dealuri joase si podisuri (mai ales grau si porumb);

floarea soarelui – in sudul tarii (Campia Romana, Podisul Dobrogei);

vita de vie – in zonele deluroase: Subcarpatii Curburii (cea mai intinsa zona viticola a tarii: Podgoria Panciu-Odobesti), Pod. Moldovei (Cotnari, Husi), Podisul Dobrogei (Murfatlar), Campia Olteniei, Depresiunea Colinara a Transilvaniei, s.a.

pomi fructiferi – in zonele deluroase: Subcarpatii Getici, Podisul Sucevei, Podisul Transilvaniei s.a.

B.Cresterea animalelor

Este favorizata in zonele montane de existenta pasunilor si fanetelor naturale. Se cresc:

-bovine: Podisul Sucevei, Maramures, sudul si estul Transilvaniei, etc.;

-ovine: Podisul Dobrogei, Carpatii Meridionali, Carpatii orientali, etc.;

-porcine: Banat, Campia Romana, Transilvania, etc.;

-pasari;

-apicultura;

– sericicultura;

Aplicații:

1.Menționați două premise naturale care favorizează cultura plantelor în zonele de câmpie.

2.Precizați doi factori ce favorizează creșterea animalelor în zonele montane.

3.Explicați extinderea pe suprafețe mari a viței de vie în Subcarpații Curburii.

RESURSELE NATURALE ALE EUROPEI

1. Resurse solice

a.Potențialul hidroenergetic

-este foarte ridicat în Munții Alpi, Munții Scandinavici (Norvegia obține energie electrică 100% din forța apelor);

-se valorifică pe Dunăre, Volga, Nipru etc.

Padurile

-ocupa aprox. 30% din intinderea continentului;

-suprafete forestiere intinse detin stste precum: Rusia, Suedia, Finlanda, Austria, Elvetia, Germania, etc.;

Pasunile si fanetele naturale

-intinse suprafete se gasesc in Europa Nordica, Rusia si tarile cu regiuni montane;

Solurile fertile

-cele mai fertile soluri sunt molisolurile ( cernoziomurile);

-acestea au o mare extindere in zonele de campie din Europa central- estica, in zonele cu clima temperat- continentala.

Potentialul turistic

-statele europene cu cel mai important potential turistic sunt cele din sudul continentului: Italia, Spania, Grecia, dar si Franta, Germania, Regatul Unit, etc.

Resurse subsolice

A.Resurse energetice

a. Petrolul

-se extrage din Marea Nordului (Norvegia, Regatul Unit), din Rusia ( nordul Marii Caspice, Campia Rusa; are cea mai lungă rețea de petroducte);

b. Gazele naturale

-se extrag din aceleasi tari care dispun si de petrol, la care se adauga Olanda ( Groningen), România etc. Rusia dispune de cele mai mari rezerve de pe glob.

c.Cărbunii

-se clasifica dupa puterea calorica, in carbuni superiori ( huila si antracit) si carbuni inferiori ( lignit, carbune brun si turba);

-carbunii superiori se extrag din: Germania (Bazinul Ruhr, Bazinul Saar), Polonia (Bazinul Silezia Superioară), Regatul Unit ( Wales), Federatia Rusa ( bazinele Peciora, Ural si Moscova), Ucraina (Bazinul Donbass), Romania ( Bazinul Petrosani),etc.

d. Energia mareelor

-se valorifică în Franța (centrala mareomotrică La Rance);

e.Energia geotermală

-se valorifică în Islanda;

B.Resurse metalurgice

Minereurile de fier

– se extrag din Suedia (la Kiruna sunt cele mai calitative zăcăminte), Ucraina (la Krivoi Rog si Kerci)), Rusia ( Kursk- Belgorod, si din Muntii Ural), etc.

Minereuri neferoase

– exista o mare varietate de metale neferoase, dar cu rezerve mici;

-se exploateaza cupru, plumb, zinc in state precum: Suedia, Finlanda, Rusia, Spania, Polonia, etc.

– bauxita se extrage din Franța, Ungaria, Romania,etc.

3. Metale pretioase

– zacaminte de aur si argint exista mai ales in Rusia, Germania si Suedia.

Resurse nemetalifere

-sare, se exploateaza in tari ca: Rusia, Germania, Polonia, Ucraina, Romania, etc.;

-sulf, in tari precum: Polonia, Italia, Franta, etc.;

-saruri de potasiu: Germania, Rusia, Franta, Spania, etc

Roci de constructie

-marmura, cu depozite mari si de foarte buna calitate, in tari precum: Italia, Spania, Grecia, Romania.

-granit: Spania, Italia, Regatul Unit.

INDUSTRIA EUROPEI

Industria energetică

Energia electrica se produce in:

a. Termocentrale (mai ales în statele cu resurse de cărbuni și petrol): Germania, Rusia, Polonia, Cehia, Romania;

b. Hidrocentrale (în statele cu potențial hidroenergetic mare): Norvegia (100% din producția de energie electrică), Rusia, Suedia, Elvetia, Austria;

c. Atomocentrale: Franța (peste 60% din producția de energie a țării), Lituania (85% din totalul producției de energie a țării);

Industria metalurgica

Siderurgia foloseste drept materii prime: minereul de fier și huila;

este dezvoltată mai mult în țările cu resurse: Suedia, Germania (regiunea industrială Ruhr), Rusia, Ucraina (Krivoi Rog);

industria constructoare de masini este foarte dezvoltata, remarcandu- se productia de: autovehicule (Germania, Franța, Italia), nave maritime, avioane, produse electronice, locomotive si vagoane etc.

Industria chimică

produce: mase plastice, fire si fibre sintetice, ingrasaminte chimice, coloranti, vopsele, produse clorosodice, folosind o gama larga de materii prime( sare, petrol, gaze naturale, sulf, etc.);

principalele state producătoare: Germania, Regatul Unit, Italia, Franta, etc.;

Industria materialelor de constructie

se distinge productia de ciment;

dintre rocile de constructie extrase se evidentiaza marmura, granitul si calcarul.

Industria lemnului

datorita unui fond forestier important si marii cereri de produse din lemn, aceasta industrie este bine dezvoltata, in tari ca Rusia, Suedia sau Finlanda.

Industria textila

are centre traditionale, care sunt renumite pe plan mondial pentru: bumbac ( Manchester in Regatul Unit, Lille in Franta), matase naturala ( Lyon in Franta), lana ( Liverpool), etc.

Industria alimentara

este foarte diversificata, unele state europene fiind renumite pe plan mondial pentru: branzeturi (Olanda, Franta), ciocolata ( Elvetia), produse din carne ( Danemarca), vinuri ( Franta, Italia, Spania), bere ( Cehia, Germania), etc.

Aplicații:

1.Precizați două argumente pentru a demonstra două contraste economice între sudul și nordul Italiei.

2.Prezentați două avantaje ale producerii hidroenergiei comparativ cu alte surse de energie.

3.Prezentați două caracteristici ale industriei siderurgice din Europa.

4.Se da urmatoarea situatie: Franta are o populatie totala de 62.752.136 loc. si o productie totala de energie electrica de 71,6 mld. kwh. Calculați producția de energie electrica pe cap de locuitor pentru acasta tara si precizați două forme de energie alternativă folosite în Franța

5. Italia are o populatie totala de 58.133.509 loc. si o productie totala de vin de 58.000.000 hectolitri/an. Calculați producția de vin pe cap de locuitor pentru acasta tara si precizați două forme de energie alternativă folosite în Franța doi factori naturali care favorizează cultura vitei de vie in aceasta tara.

INDUSTRIA ROMÂNIEI

1.Industria energetica

A.Industria extractiva a resurselor energetice

Cărbunii: – Cărbunii superiori: – antracit

– huilă: – se exploatează în Bazinul Petroșani si in Bazinul Aninei;

– Cărbuni inferiori: – lignit („cărbune energetic”): – se exploatează în Baz. Motru-Rovinari (Pod. Getic);

– cărbune brun – se exploatează în Bazinul Comănești;

– turbă; 

b) Petrolul  se exploateaza din urmatoarele regiuni: Subcarpatii Moldovei, Subcarpatii Curburii, Podisul Getic (rafinarii la Pitești si la Ramnicu Vâlcea ), Campia Română (cele mai mari zacaminte; rafinarii la Ploiești, Brazi, Pitești), Câmpia de Vest, platforma continentală a Mării Negre .

– rafinăria Ploiești e printre primele din lume ca vechime, iar cea mai mare rafinărie este la Brazi;

c) Gaze naturale : – resursa energetică de bază a României;

– categorii: – gaz metan, care se gaseste singur în zăcământ în domurile din Depresiunea Colinară a Transilvaniei;

– gaz asociat se gaseste asociat cu petrolul si se exploateaza în regiunile petroliere;

B.Industria extractiva a resurselor minerale

Minereuri de fier : resurse slabe calitativ și reduse (cele mai mari în Munții Poiana Ruscă);

– se exploatează la: Ocna de Fier (M. Dognecea);

Minereuri neferoase : sunt deficitare;

– minereuri complexe (Au, Ag, Cu, Mn, Pb, Zn) în: M. Gutâi, M. Locvei, M. Metaliferi;

– bauxită: M. Pădurea Craiului;

– minereuri auro-argentifere: M. Gutâi, M. Metaliferi ;

c) Substanțe nemetalifere: sare (Subcarpati, Depresiunea Colinara a Transilvaniei);

Roci de construcție : – eruptive: granit (Muntii Măcinului: Greci, Iacobdeal), bazalt, andezit;

– metamorfice: marmură (Rușchița – Muntii Poiana Ruscă, Muntii Apuseni), șisturi cristaline;

– sedimentare: calcar, argilă, nisip ș.a.

2.Industria energiei electrice

Termocentrale: la: Turceni si Ișalnița (in Pod. Getic sunt cele mai mari termocentrale care functioneaza pe baza lignitului din Bazinul Motru-Rovinari) si in toate orasele tarii.

Hidrocentrale: pe Olt (cele mai multe), pe Argeș (Vidraru si alte 18), pe Bistrița (Stejarul si alte 13), pe Lotru (Lotru-Ciunget , cea mai mare de pe râurile interioare), pe Dunăre (Porțile de Fier I, cea mai mare, langa Drobeta Turnu Severin) ș.a. În munți s-au amenajat cele mai multe hidrocentrale, deoarece viteza apei este mare, iar văile sunt înguste, usor de amenajat, spre deosebire de câmpii, unde viteza apei este mică, iar văile sunt largi.

Atomocentrale: Cernavodă.

3.Industria metalurgică

a. Industria metalurgiei feroase (siderurgia)

-materii prime: minereu de fier si huilă (pentru cocs);

-produse: oțel,, fontă

-centre: combinate siderurgice: Galați (cel mai mare; materii prime din import, pe Dunare), Hunedoara (are minereu de fier din Muntii Poiana Rusca si huila din Bazinul Petroșani), Reșița (minereu de fier din Muntii Dognecea si huila din Bazinul Aninei), Târgoviște (oțel special).

b.Industria metalurgiei neferoase

-materii prime: minereuri neferoase (Au, Ag, Cu, Pb, Zn, bauxită);

-produse și centre: cupru, plumb, zinc, aur, argint: se extrag din minereuri complexe si auroargentifere (Muntii Gutâi, Muntii Metaliferi), si se prelucrează la Baia Mare;

– bauxită: se extrage din Muntii Pădurea Craiului si se prelucrează în alumină la Oradea;

– se prelucrează alumină și la Tulcea (bauxită din import);

– alumina se prelucrează în aluminiu la Slatina;

c.Industria construcțiilor de mașini

Subramuri: – industria utilajului petrolier( Ploiești, datorita dezvoltarii accentuate a exploatarii petrolului), utilaj energetic ( Drobeta Turnu Severin), utilaj minier ( Baia Mare);

– industria autoturismelor: Pitești (Dacia-Renault) si Craiova (Ford);

– industria altor mijloace de transport: locomotive (Craiova), vagoane ( Arad), etc;

4.Industria chimică

– este o ramura industriala diversificata, care produce:

– produse clorosodice, folosind ca materie prima sarea, prelucrata in centre ca: Piatra Neamt, Borzești, Govora ;

-îngrășămintelor chimice: – materii prime: gaz metan, azot, fosforite, potasiu, prelucrate la Tg. Mures;

-celuloza si hartie obtinute din lemnul de rasinoase, cu numeroase centre de prelucrare in munti, aproape de zonele care furnizeaza materie prima;

-mase plastice, fire si fibre sintetice, cauciuc sintetic, produse la: Pitesti, Ploiesti, Bucuresti, etc.;

-coloranti, vopsele, medicamente,etc.

5.Industria lemnului

– foloseste ca materie primă lemnul de diferite esențe (centrele cele mai multe sunt în Carpații Orientali si Subcarpatii Curburii – cea mai mare zonă forestieră; aici, prelucrarea lemnului este o ocupație tradițională)

6.Industria materialelor de construcții

Materii prime diversificate, cu o larga raspandire pe tot teritoriul tarii. Astfel, din munti se exploateaza toate tipurile de roci, dar mai ales marmura si calcarul, din dealuri si podisuri se extrage mai mult argila, iar din campii se exploateaza nisip si pietris din albiile raurilor.

Aplicații:

1.Precizați două cauze care să explice faptul că industria materialelor de construcție este foarte răspandită în țara noastă.

2.Precizați două cauze ale localizării unor centre siderurgice de-a lungul Dunării.

3.Explicați dezvoltarea industriei chimice în Subcarpați și Depresiunea colinara a Transilvaniei.

4.Precizați doi factori care au determinat construirea unor mari rafinarii în Câmpia Română.

5.Explicați prezența a numeroase termocentrale în Podișul Getic.

6.Mentionați motivele amplasării unui combinat al metalurgiei neferoase la Baia Mare.

7.Precizați cauzele amplasării unor combinate siderurgice în orașele: Galați, Reșița și Hunedoara.

TRANSPORTURILE ÎN EUROPA

mijloacele de transport asigură deplasarea materiilor prime, a produselor finite, a informațiilor, precum și a persoanelor;

Europa are cel mai diversificat, complementar și modern sistem de transport de pe Glob, mai ales în țări precum: Franța, Germania, Marea Britanie;

sunt prezente toate tipurile de transport: căi ferate (cu densitate mare și cu mijloace rapide, tip TGV), căi rutiere moderne (autostrăzi), aeroporturi internaționale (cu multe terminale, deservite de mari companii aeriene), transporturi navale (fluviale și maritime, cu unele din cele mai mari porturi din lume);

în Europa Vestică sunt și cele mai mari noduri de transport: Londra (nod principal pentru toate căile ferate și rutiere importante britanice, terminal pentru Eurotunel, are 21 aeroporturi, Heathrow fiind cel mai mare, are cel mai vechi și mai lung metrou din lume, are unul dintre cele mai mari porturi din lume) și Paris (nod principal pentru toate căile ferate și rutiere importante franceze, aeroporturi internaționale, metrou; face legătura între nordul și sudul Franței);

infrastructura de transport este mai puțin dezvoltată în țările din Europa Estică, unde trebuie să se facă investiții în modernizarea rețelelor de transport, pentru interconectivitatea acestora cu rețelele vest-europene, precum și pentru dezvoltarea unor zone izolate, slab dezvoltate economic; totuși, Moscova este unul dintre cele mai mari centre de transport ale lumii, de unde pleacă uriașe magistrale rutier și feroviare (ex. Transsiberianul), are 4 aeroporturi (ex. Șeremetievo), 3 porturi fluviale (asigură legătura cu 5 mări: Marea Albă, Marea Azov, Marea Baltică, Marea Caspică, Marea Neagră), are cel mai utilizat metrou din lume (peste 3 milioane călători anual);

distribuția căilor de comunicații este influențată de relief (sunt favorabile câmpiile, văile și depresiunile; munții limitează extinderea căilor de transport) și dezvoltarea economică (statele dezvoltate ale U.E. au rețele de transport dense și moderne, dar statele recent intrate în U.E. au rețele ce necesită investiții majore pentru extindere și modernizare, astfel incât sistemul de transport beneficiază de o importanță deosebită în politica financiară comunitară).

Căile ferate

rețelele cele mai multe și mai moderne sunt în Europa Vestică datorită reliefului permisiv (în general, jos) și dezvoltării economice accentuate și timpurii;

căile feroviare au o densitate foarte redusă în Europa Nordică datorită reliefului accidentat (munți), precum și datorită suprafețelor acoperite cu ghețari (Islanda), sau a solurilor inghețate o mare parte a anului (Nordul Rusiei, Nordul Peninsulei Scandinavice);

rețeaua feroviară cuprinde și tuneluri montane sau submarine: Eurotunelul leagă Franța de Marea Britanie (pentru trenul Eurostar de mare viteză).

Căile rutiere

au cunoscut o dezvoltare spectaculoasa in ultimele decenii;

rețeaua rutieră cuprinde un sistem modern de autostrăzi în Europa Vestică: Germania, Spania, Franța, Italia, Marea Britanie.

Transporturile fluviale

artere navigabile pe marile fluvii: Volga, Dunăre, Rhin, Sena, Tamisa;

Rhinul este artera fluvială cu cel mai mare trafic de mărfuri (300 mil. tone/an si traverseaza p regiuni cu resurse și obiective industriale importante: Regiunea Rhin – Ruhr); are cel mai mare port fluvial de pe glob, Duisburg (Germania);

Canalul Dunăre-Main-Rhin asigură legătura între țările Europei Centrale și Europei Vestive, precum și între Marea Nordului și Marea Neagră (prin Canalul Dunăre – Marea Neagră).

Transporturile maritime

țărmurile Europei au condiții favorabile pentru navigație;

cele mai mari porturi maritime se afla pe țărmul vestic care este cel mai important ansamblu portuar: Rotterdam ( in Olanda, cel mai mare port al Europei și unul dintre cele mai mari din lume; port de tip gigant), Anvers ( in Belgia, port gigant), Hamburg (in Germania,port mare), Londra (port mare), Le Havre ( in Franța, port mare), Amsterdam, Oslo ( situat într-un fiord), Copenhaga; porturi importante se gasesc si pe țărmul sudic: Marsilia (Franța), Genova (Italia), Pireu (Grecia).

Aplicații:

1.Precizați două motive pentru care sistemului de transport european, i se acordă o importanță deosebită în politica financiară.

2.Precizați două argumente care să evidențieze importanța axei de navigație fluvială Rhin-Main-Dunăre.

3.Precizați două cauze care determină o densitate redusă a căilor ferate în Peninsula Scandinavă.

4.Argumentați afirmația: Moscova este unul dintre cele mai mari centre de transport ale lumii.

5. Precizați două caracteristici ale sistemului de transport din Europa.

TRANSPORTURILE IN ROMANIA

Tara noastra are un sistem de transport similar celui continental, incluzand toate tipurile de cai de comunicatie si mijloace de transport.

Transporturile feroviare

orientarea rețelei de cai ferate este influențată de untii și de poziția sudică a capitalei;

rețeaua are formă radiară datorită faptului că magistralele feroviare pleacă din București, spre toate direcțiile, și formă concentrică datorită dispunerii arcuite a Carpaților, pe care căile ferate îi ocolesc, în general;

sunt 8 magistrale:

București – Timișoara → Jimbolia (spre vest)

Moravița (spre sud) → Serbia

București – Arad → Curtici → Ungaria

București – Ploiești – Brașov – Cluj Napoca – Oradea → Episcopia Bihorului → Ungaria

București – Satu Mare → Halmeu → Ucraina

București – Suceava → Vicșani → Ucraina

București – Iași → Ungheni → Rep. Moldova

București – Galați

București – Constanța – Mangalia, din care se desprinde la Medgidia o cale spre Negru Vodă → Bulgaria

noduri feroviare: București (cel mai important nod), Ploiești, Brașov, (datorită poziției centrale în țară, precum și datorită situării în Depresiunea Brașov unde vin căile de comunicații din toate direcțiile, prin pasurile montane), Făurei ș.a.

Transporturile rutiere

pot pătrunde și în zonele accidentate, unde căile ferate nu au acces;

drumurile de importanță europeană sunt notate cu „E” (E 60, E 70, E 85);

drumuri principale:

București – Ploiești – Brașov – Cluj Napoca – Oradea – Borș → Ungaria (E 60)

București – Timișoara → Moravița → Serbia

Jimbolia

București – Constanța – Mangalia

București – Focșani – Bacău – Suceava → Siret → Ucraina (E 85)

București – Giurgiu → Bulgaria

București – Pitești– Valea Oltului – Arad → Nădlac → Ungaria (E 81)

București – Iași → Albița → Rep. Moldova

Timișoara – Satu Mare

Transporturi navale

Sunt mai ieftine (pentru materii prime și mărfuri grele: lemn, petrol, cereale), deoarece se pot transporta cantități mari cu un singur mijloc de transport.

Navigația fluvială

pe Bega: port – Timișoara

pe Canalul Dunăre – Marea Neagră:

micșorează cu 400 km distanța între Cernavodă și Constanța;

folosit și pentru irigații, alimentarea localităților dobrogene cu apă;

– se asigură legătura Mării Negre cu Marea Nordului prin Canalul Dunăre-Main-Rhin;

pe Dunăre: Baziaș – Brăila se practica navigație fluvială (pescaj fluvial: 2-7 m); pescajul reprezintă adâncimea minimă pentru navigație;

Brăila – Sulina este permisa navigația fluvio-maritimă (pescaj maritim: peste 7 m);

– porturi: – fluvio-maritime: – Galați (cel mai mare port de pe Dunăre), Brăila, Tulcea, Sulina;

– fluviale: Drobeta Turnu-Severin, Giurgiu ș. a.

Navigația maritimă se realizează cu nave de mare tonaj;

– Constanța este cel mai mare port la Marea Neagra; asigură 60% din comerțul exterior al țării;

– Mangalia este cel mai sudic port al Romaniei;

Aplicații:

1.Precizați doi factori de favorabilitate în dezvoltarea orașului Brașov.

2.Prezentați două cauze prin care să explicați dispunerea radiar-concentrică a rețelei feroviare din România.

3.Lungimea cailor ferate din tara noastra masoara 11.376 km.Calculati ponderea lungimii căilor ferate din Romania, raportată la nivelul Europei, știind că lungimea totală a rețelei feroviare pe continent este, în prezent, de 369.000 Km.

TURISMUL ÎN EUROPA

– turismul a apărut în Europa, în Anglia, în sec. al XIX-lea.

– in Europa au apărut primele capacități de cazare turistică în regiunile cu potențial turistic: Munții Alpi, litoralul sudic european;

– s-a dezvoltat de timpuriu în bazinul Mării Mediterane (focare vechi de civilizație, cu vestigii antice), precum și în țările industrializate timpuriu;

– Europa atrage anual cel mai mare număr de vizitatori;

– Europa are cele mai mari încasări din turism, mai ales Franța, Spania, Italia;

Tipuri de turism

Turism balneo-maritim

-pe litoralul mediteranean se afla cel mai mare lanț de stațiuni: Nisa, Cannes (Franța, Coasta de Azur), San Remo, Rimini (Italia), Palma de Mallorca (Spania), Antalya (Turcia);

-pe litoralul Mării Negre: Mamaia (România), Varna (Bulgaria), Soci (Rusia);

Turism montan și de sporturi de iarnă

-în Munții Alpi (cu sezon lung pentru schi și cu dotari turistice moderne): Chamonix (Franța), Davos (Elveția), Innsbruck (Austria);

-în Munții Carpați: Zakopane (Polonia), Poiana Brașov (România), Tatranska Polianka (Slovacia);

Turism cultural-istoric

-cetăți, palate, castele (pe Valea Loarei), muzee, biserici;

-centre urbane: Atena, Roma, Florența, Dubrovnik, Viena, Budapesta, Paris, Londra;

Turism de afaceri

-târguri: Frankfurt;

-expoziții: Barcelona, Milano, Paris;

State cu turism dezvoltat

Franța

-turism balneo-maritim pe litoralul mediteranean, pe Coasta de Azur;

-turism montan în Munții Alpi;

-turism cultural-istoric: Valea Loarei (castele), Paris (muzee, parcuri, obeliscuri, statui, poduri);

-turism de afaceri: Paris, Lyon;

Spania

-turism balneo-maritim pe litoralul mediteranean, inclusiv în insule;

-turism montan în Munții Pirinei și Munții Sierra Nevada

-turism cultural-istoric în: Madrid, Barcelona, Toledo, Granada, Altamira (peșteri rupestre);

-turism de afaceri: Barcelona;

Italia

-turism balneo-maritim pe litoralul mediteranean;

-turism montan în Munții Alpi: Cortina d`Ampezzo;

-turism cultural-istoric în: Roma (cel mai mare muzeu în aer liber din lume, cu vestigii romane: monumente, temple, mausolee, basilici, palate, fântâni, statui, obeliscuri, poduri), Florența, Milano, Bologna, Veneția;

-turism de afaceri: Milano;

Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord

-turism cultural-istoric: Londra (Turnul Londrei, Parlamentul, Trafalgar Square), Stonehenge, Edinburgh;

-turism de afaceri: Londra, Manchester;

Grecia

-turism balneo-maritim: litoralul mediteranean;

-turism cultural-istoric: Atena (Acropole, muzee, temple, statui), Meteora (mânăstiri „suspendate”), Salonic (Turnul Alb, Catedrala Sf. Dimitrie, Arcul lui Galeriu);

TESTUL NR. 51

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și H;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 11.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Bazinul carbonifer Silezia se afla in statul marcat cu litera…

2. Se remarca la producti de masline statul marcat cu litera …

3. Regiunea turistica Coasta de Azur se afla in statul numit …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Viticultura este activitatea economică specifică statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. I d. J

2. Regiunea industriala Ruhr se afla in statul numit:

a. Austria b. Ucraina c. Germania d. Italia

3. Statul marcat, pe hartă, cu litera D se remarca la productia de:

a. grau b. porumb c. masline d. secara

4. Vorbesc o limbǎ slavǎ locuitorii statului marcat, pe hartǎ, cu litera:

a. A b. B c. D d. I

5. Portul Marsilia se afla pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. F

10 puncte

IV. Comparați economia Ungariei cu economia Italiei, precizând trei deosebiri referitoare la: agricultură, industrie, turism și comerț exterior.

6 puncte

V. Prezentati doua cauze naturale care favorizeaza dezvoltarea viticulturii in statele din sudul Europei.

4 puncte

TESTUL NR. 52

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu litera B și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 13.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Portul Rotterdam se afla pe teritoriul statului numit…

2. Hidroenergia este folosita in mare masura de catre statul marcat cu litera …

3. Metroul cu cea mai mare lungime din Europa se afla in statul marcat cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Cel mai mare producator de autovehicule din Europa este statul numit:

a. Franta b. Italia c. Germania d. Cehia

2. Viticultura este prezenta in statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. G c. H d. J

3. Are deschidere la Marea Baltică statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. F c. G d. I

4. Eurotunelul leaga statele marcate pe harta, cu literele:

a. I si E b. G si H c. E si F d. G si B

5. Rezerve importante de marmura se gasesc in statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. E b. F c. G d. J

10 puncte

IV. Comparați economia Olandei cu economia Bulgariei, precizând trei deosebiri referitoare la: agricultură, industrie, turism și comerț exterior.

6 puncte

V. Prezentați doua avantaje ale producerii energiei hidraulice, comparativ cu alte forme de energie clasica.

4 puncte

TESTUL NR. 53

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și G;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 8.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Exploatarile de fier de la Kiruna se afla in statul marcat cu litera …

2. Regiunea turistica Costa Brava se afla pe teritoriul statului marcat cu litera…

3. Bazinul Donbass se află situat pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Portul Hamburg se afla in statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. H

2. Capitala statului marcat, pe hartă, cu litera B, este orașul:

a. Londra b. Madrid c. Paris d. Roma

3. Bazinul carbonifer Saar se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. C b. E c. F d. G

4. Are o economie axata pe pescuit statul:

a. Cehia b. Islanda c. Ungaria d. Germania

5. Fluviul european cu cel mai mare trafic de marfuri traverseaza statul marcat cu litera:

a. B b. C c. D d. F

10 puncte

IV. Comparați economia Frantei cu economia Greciei, precizând trei deosebiri referitoare la: agricultură, industrie, turism și comerț exterior.

6 puncte

V. Prezentați doua argumente prin care sa aratati ca orasul Londra este un important nod de transport al Europei.

4 puncte

TESTUL NR. 54

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

A. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele B și I;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 9.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Port la marea Egee este capitala statului marcat cu litera…

2. Orașul notat ci cifra 4 este port la fluviul numit….

3. Statiunea montana Chammonix se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Statele marcate cu literele A si F extrag din Marea Nordului:

a. fier b. marmura c. petrol d. sare

2. Este port la Marea Baltica capitala marcată, pe hartă, cu numărul:

a. 3 b.12 c. 13 d. 15

3. Lacul Balaton se află pe teritoriul statului numit:

a. Franta b. Serbia c. Ungaria d. Polonia

4. Insulele Baleare apartin statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 7 c. 10 d. 11

5. Cereale se cultiva pe mari suprafete in statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. I d. J

10 puncte

IV. Comparați economia Germaniei cu economia Serbiei, precizând trei deosebiri referitoare la: agricultură, industrie, turism și comerț exterior.

6 puncte

V. Argumentati faptul ca Europa de Sud este cea mai importanta regiune turistica a continentului..

4 puncte

TESTUL NR. 55

Folosind harta de mai sus, raspundeti urmatoarelor cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și F;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 11 și 14.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Muntii Tatra se afla pe teritoriul statului marcat cu litera …

2.Turismul litoral este specific statului marcat, pe hartă, cu litera …

3. Forma de guvernământ a statului marcat, pe hartă, cu litera A este …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru afirmatiile urmatoare:

1. Orașul Praga este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 1 b. 5 c. 6 d. 14

2. Portul Copenhaga se afla pe teritoriul statului numit:

a. Spania b. Danemarca c. Olanda d. Germania

3. Cel mai mare aeroport european, Heathrow, se afla în statul marcat pe hartă cu litera:

a. B b. D c . E d. I

4. Orașul capitală marcat pe hartă cu numărul 12 este traversat de fluviul:

a. Dunăre b. Tamisa c. Sena d. Volga

5. Fluviul Vistula străbate teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. E 10 puncte

IV. Comparați economia Ungariei cu economia Republicii Moldova, precizând trei deosebiri referitoare la: agricultură, industrie, turism și comerț exterior.

6 puncte

V. Prezentați doi factori restrictivi pentru cultura plantelor, din zona montana..

4 puncte

TESTUL NR. 56

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și E;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 10 și 12.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Alumina se produce in orasul marcat cu cifra…

2. Pescuitul se practica mai ales în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

3. Resurse de petrol, gaze naturale, sare și cărbuni se exploatează din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Bauxită se exploatează din subsolul unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

a. B b. D c. G d. H

2. Padurile de conifere au extindere mare in unitatea de relief marcata cu litera:

a. A b. D c. H d. G

3. Soluri fertile, bune pentru agricultura, se gasesc în unitatea de relief marcată cu litera:

a. A b. B c. G d. F

4. Minereuri complexe se gasesc in unitatea marcata cu litera:

a. A b. B c. D d. H

5. Amenajări hidroenergetice sunt pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 10 d. 12

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă cu litera E și relieful unității marcate, pe hartă cu litera H, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Mentionati doua argumente prin care sa demonstrati ca Podisul Getic este o importanta zona de exploatare a combustibililor minerali fosili.

4 puncte

TESTUL NR. 57

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 6;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 11.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Roci vulcanice sunt prezente în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2.Port pe raul Bega este orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

3. Gaz metan se exploateaza in unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Zăcăminte de marmură și minereu de fier există în unitatea de relief marcată cu litera:

a. B b. C c. E d. H

2. Cea mai importanta regiune viticola este unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. F

3. Ape geotermale se gasesc in apropierea orasului marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 8 b. 10 c. 11 d. 12

4. Lacul hidroenergetic Vidra, a fost construit pe raul numit:

a. Arges b. Buzau c. Olt d. Lotru

5. Este reședința județului Vrancea orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 9 b. 10 c. 11 d. 12

10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera F și relieful unității marcată, pe hartă, cu litera G, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Argumentati importanta economica a Canalului Dunare- Marea Neagra.

4 puncte

TESTUL NR. 58

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele F și E;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 1 și 4.

4 puncte

II. ScriețiCompletati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1.Cel mai vechi combinat siderurgic se afla in orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

2. Ape minerale bogate se gasesc in unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

3. Importante zăcăminte de minereuri de fier și marmură se exploatează din unitatea de relief

marcată, pe hartă, cu litera…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Lacul hidroenergetic Stanca- Costesti a fost construit pe râul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 8 c. 10 d. 11

2. Bazinul carbonifer Motru- Rovinari se afla in unitatea marcata cu litera:

a. A b. D c. H d. G

3. Cea mai importanta zona de exploatare a sarii este marcată, pe hartă, cu litera:

a. C b. D c. E d. G

4. Podgoria Murfatlar este situată în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. D

5. Pasunile alpine se dezvoltă în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. F d. G 10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera A și relieful unității

marcate pe hartă cu litera H, precizand trei deosebiri referitoare la: modul de

formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

E. Precizati doua cauze ale amplasarii centrelor de prelucrare a lemnului in zonele montane.

.

4 puncte

TESTUL NR. 59

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B și F;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 10.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Unitatea de podiș formată în timpul orogenezei alpine este marcată, pe hartă, cu litera …

2. Bazinul huilifer Petrosani se afla in unitatea de relief marcata cu litera …

3. Resedinta judetului Covasna este orasul marcat cu numarul …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Campia Baraganului este traversata de raul numit:

a. Buzau b. Ialomita c. Arges d. Târnava Mică

2. Lacul Vidra se află situat în unitatea de relief notată pe hartă cu litera:

a. A b. C c. G d. H

3. Depresiunea Zarandului este traversata de râul notat pe hartă cu numărul:

a. 3 b. 4 c. 5 d. 6

4. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 9 este reședința județului numit:

a. Dolj b. Gorj c. Arges d. Giurgiu

5. Domuri gazeifere se găsesc în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. D

10 puncte

IV. Comparati clima unitǎții de relief marcate, pe hartǎ, cu B și clima unitații de relief marcate, pe hartǎ, cu G, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic..

6 puncte

V. Prezentați doi factori care favorizează creșterea bovinelor în unitatile de relief montane.

4 puncte

TESTUL NR. 60

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele D și G;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 11 și 12.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 3 este străbătut de râul numit …

2. Utilaj petrolier este produs în orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

3. Lignit se exploateaza din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Este centru al industriei siderurgice, orașul marcat, pe hartă, cu numarul:

a. 2 b. 5 c. 6 d. 1

2. Pe râul marcat, pe hartă, cu numărul 8 se afla lacul numit:

a. Vidraru b. Turnu c. Vidra d. Dragasani

3. Granit se gaseste in unitatea marcata cu litera:

a. A b. C c. F d. H

4. Râul cu cele mai multe lacuri de acumulare este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 10 d. 11

5. Minereu de fier este exploatat din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. D d. H 10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera C și relieful unității

marcate, pe hartă, cu litera G, precizand trei deosebiri referitoare la:.mod de

formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Precizați două argumente prin care să aratati ca zonele de campie sunt cele mai importante regiuni agricole ale tarii.

4 puncte

UNIUNEA EUROPEANĂ

Formarea Uniunii Europene

Bazele au fost puse de Franța și Germania, la 9 mai 1950 (Ziua Europei), care au creat un organism pentru cooperare în industria cărbunelui și oțelului.

Cauzele formării U.E.: alternativă la U.R.S.S., în plan social, politic și economic, dar și dorința de a crea un centru de putere economică comparativ cu S.U.A..

Extinderea s-a făcut treptat:

– 1957: 6 state – Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg, Franța (are cea mai mare suprafață din U.E.), Italia (state fondatoare);

ulterior au aderat: Irlanda, Regatul Unit, Danemarca, Grecia (după aderare a avut o evoluție spectaculoasă deoarece: a atras investiții majore din țările dezvoltate, care au dus la creșterea PIB-ului; a dezvoltat turismul și transporturile navale, având cea mai mare flotă comercială din Europa), Spania, Portugalia, Suedia, Finlanda, Austria;

2002: a fost introdusă în circulație moneda euro ;

2004 – aderă: Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Slovenia, Ungaria;

2007 – aderă: România, Bulgaria;

2013 la UE Croatia, ajungându-se la un total de 28 state și 22 limbi oficiale;

Aderarea statelor ex-comuniste, din 2004, 2007 si 2008, se justifică prin: necesitatea măririi pieței unice europene, oportunitatea investițiilor în spațiul ex-comunist, potențialul economic și uman important.

Condiți de aderare la U.E., impuse fiecărei țări candidate:

identitate europeană: statul candidat trebuie să fie european;

criteriul democratic: pluralism politic, alegeri libere, separarea puterilor în stat, respectarea drepturilor și libertăților, respectarea drepturilor minorităților;

criteriul economic: economie de piață, capabilă să se încadreze în cerințele și standardele U. E;.

Sediul Comisiei Europene (și capitala U. E.) este la Bruxelles (Belgia).

Parlamentul European este la Strassbourg (Franța).

Simboluri:

Steagul U.E.: pe un fond albastru sunt 12 stele dispuse sub formă de cerc, semnificând perfecțiunea

Ziua Europei – 9 mai 1950: ministrul R. Schuman cerea printr-o declarație ca Europa să-și unească producția de oțel și cărbune;

Caracteristici economice

U.E. are statut de mare putere economică mondială (bloc economic);

U. E. contribuie cu 1/3 la Produsul Intern Brut (P.I.B.) mondial;

U. E. este cel mai mare producător de automobile (27%), de avioane civile și de energie atomică pe Glob ;

U. E. este prima destinație turistică de pe Glob, cu jumătate din numărul total de turiști;

U. E. a dezvoltat domeniul IT, biotehnologie, telecomunicații;

Industria energetică și a energiei electrice este prioritară pentru U. E. deoarece:

în U. E. predomină energia produsă pe baza resurselor clasice (epuizabile și poluante);

U. E. are resurse energetice clasice relativ slabe, fiind dependentă de importurile din Rusia;

energia obținută din surse neconvenționale nepoluante (eoliană, solară, geotermală) a crescut ca pondere datorită creșterii randamentului energetic și datorită scumpirii repetate a resurselor clasice;

a scăzut ponderea cărbunelui în balanța energetică deoarece au scăzut rezervele de cărbuni și a crescut ponderea energiilor neconvenționale (inclusiv atomoenergia, mai ales în Franța și Lituania);

Industria determină un consum mare de apă – a apărut necesitatea reducerii consumului, prin: retehnologizarea industriei, creșterea ponderii surselor alternative de energie și redimensionarea industriei energetice, reciclarea apelor industriale și a apelor uzate.

Sistemul modern de transport (terestru, naval, aerian, special) asigură fluxurile de materii prime spre unitățile producătoare și fluxul produselor finite spre consumatori în condiții de eficiență optimă.

România în Uniunea Europeană

Necesitatea integrării

beneficiile aduse de politicile europene (proiecte cu finanțare totală sau parțială);

investițiile europene;

includerea în sistemul de transport Rhin-Main-Dunăre-Marea Neagră

Rolul României în U.E.

reprezintă granița estică a U.E.,

asigură legătura U.E. cu Orientul Apropiat;

are potențial agricol important (terenuri arabile cu fertilitate mare);

are potențial turistic diversificat.

Uniunea Europeană în lume

U.E. se confruntă cu aceleași probleme fundamentale ca și restul lumii contemporane:

probleme de mediu: țările dezvoltate poluează mult și sunt responsabile de schimbările climatice, degradarea terenurilor;

probleme economice, sociale și politice: energia, îmbătrânirea populației, emigrările, conflicte regionale (bascii în Spania, nord-irlandezii în Regatul Unit etc.)

U.E. contribuie și la fenomenul de globalizare, prin:

apariția unor noi locuri de muncă datorate delocalizării activităților economice (mutarea producției pe teritoriul altor țări) de către corporațiile multinaționale, inclusiv de tehnologie avansată (ex. Nokia la Jucu, județul Cluj);

creșterea PIB-ului datorită expansiunii economice susținută de societățile transnaționale în diverse state;

echilibrarea deficitelor de cont curent ale balanței de comerț exterior (export-import).

PRINCIPALELE CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE STATELOR EUROPENE, VECINE ROMANIEI

UNGARIA

Pozitia geografica:

republică în Europa Centrală, traversata de cursul mijlociu al Dunarii;

membru al Uniunii Europene din anul 2004;

vecini: Slovacia (N- membru U. E.), Ucraina (NE), România (E- membru U.E.), Serbia și Croația , Austria (V- membru U. E.).

Cadrul natural

Relieful – predominant de câmpie: Campia Panonică, formată prin sedimentare în Depresiunea Panonică;

– din loc in loc apar dealuri și munți joși (Munții Bakony, Munții Matra, orientați pe direcția NE-SV);

Clima este temperat-continentală de tranziție cu influențe oceanice;

Hidrografia: Dunărea, Tisa, Someșul, Crișul, Mureșul; lacuri tectonice: L. Balaton;

Vegetatia: stepa (pusta) și silvostepa, păduri de foioase.

Resurse naturale: solice (soluri fertile), subsolice (cărbuni, gaze naturale, bauxită, minereuri de fier)

Populatia

Spor natural usor negativ (natalitatea scăzută, mai mică decât mortalitatea; emigrarea unui număr mare de tineri); măsuri: scutire de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea copiilor (alocații), concediu de maternitate cu durată mare;

Limba: maghiara, ce apartine familiei limbilor finougrice;

Grupuri etnice: maghiari, români, sârbi, țigani

Orasele

Capitala: Budapesta;

Alte orase: Gyor, Szeged, Miskolc;

Economia

Ungaria are o economie de tranziție, al cărei PIB poate crește dacă vor fi dezvoltate serviciile: turismul, activitățile financiar – bancare.

Agricultura este bine dezvoltată și diversificată, cu o balanță agricolă excedentară; culturi: cereale, vița de vie, legume (tomate), sfecla de zahăr, floarea soarelui; creșterea porcinelor, avicultura;

Industria: extractivă, metalurgiei neferoase (aluminiu), construcții de mașini (autoturisme, utilaje și echipament electronic), chimică, petrochimică, alimentară .

Transporturi: fluviale (pe Dunăre, pe Lacul Balaton), autostrăzi, căi ferate electrificate, dar si transporturi speciale: rețea de conducte pentru petrol din Federația Rusă.

Turismul: – turism cultural (Budapesta, Pecs);

– turism acvatic (L. Balaton -“Marea interioară a Ungariei”, Dunărea – croaziere).

UCRAINA

Pozitia geografica:

republică în Europa Estică, în nordul Mării Negre; deține Peninsula Crimeea;

vecini: Belarus (N), Ucraina (NE), Rusia (E), R. Moldova (SV), România (SV- membru U.E.), Polonia (V- membru U. E.), Slovacia (V- membru U. E.), Ungaria (V- membru U. E.)

Cadrul natural

Relieful este variat: munți (Carpații Păduroși), podișuri (Pod. Podolic), câmpii (Campia Niprului, care s-a format prin sedimentare pe o veche platformă-Platforma Rusă)

Clima este temperat-continentală aridă (continentalismul crește de la V la E); climat subtropical în Pen. Crimeea;

Hidrografia: Dunărea, Nistrul, Niprul; lacuri naturale: limanuri fluvio-maritime la vărsarea râurilor în Marea Neagră;

Vegetatia: stepa și silvostepă, păduri de foioase (stejar, în podiș), păduri de conifere (în munți).

Resurse naturale: solice (soluri fertile, potențial turistic-litoralul Mării Negre, Munții Carpați), subsolice (cărbuni-Bazinul Donbass); minereuri de fier-Krivoi Rog)

Populatia

spor natural negativ (natalitatea scăzută, de 7,7 ‰ din cauza emigrării unui număr mare de tineri și a declinului economic);

cea mai mare parte a populației active este ocuptă în agricultură și industrie.

Orasele

Capitala: Kiev (traversat de Nipru ; are 3 mil. loc)

Alte orașe: Odessa (1 mil. loc), Harkov (1,4 mil. loc)

Economia

Ucraina are o economie de tranziție, bazată pe industrie și agricultură.

Agricultura: culturi cerealiere, legume, sfecla de zahăr; creșterea porcinelor, a păsărilor;

Industria: extractivă, energetică (inclusiv nucleară – Centrala de la Cernobîl din nordul țării, care a provocat un hazard antropic în 1986) siderurgică (pe baza resurselor enorme de cărbuni și fier), construcții de mașini, chimică, alimentară.

Transporturi: navale, pe Marea Neagră (porturi: Odessa, Sevastopol), autostrăzi, căi ferate electrificate, transporturi speciale(conducte pentru petrol din Federatia Rusă)

Turismul: turism litoral și montan: Marea Neagră, Carpații Păduroși .

REPUBLICA MOLDOVA

Pozitia geografica:

republică în sud-estul Europei Centrale;

vecini: Ucraina (N, E, S), România (V- membru U.E.).

Cadrul natural

Relieful – în jumătatea nordică sunt podișuri (Podisul Moldovei Centrale, Podisul Nistrului; altitudinea maximă: 430 m);

– în partea sudică este o câmpie, care se înclină spre sud (Campia Moldovei de Sud);

Clima este temperat-continentală cu influențe de ariditate;

Hidrografia: Dunărea, Nistru, Prut

Vegetatia: stepa și silvostepa (în sud), păduri de foioase (în nord).

Resurse naturale: solice (soluri fertile), subsolice (cărbuni, roci de construcție-argilă)

Populatia

bilant natural pozitiv;

Grupuri etnice: români, ucraineni, ruși, găgăuzi, evrei;

Orasele

Capitala: Chișinău;

Alte orașe: Tiraspol, Tighina, Bălți;

Economia

Este o economie de tranziție, bazată pe agricultură.

Agricultura este bazată pe cultura cerealelor, viței de vie, pomilor fructiferi, tutun, legume; exportă vinuri, fructe și tutun;

Industria: slab dezvoltată, bazată pe cea alimentară (vinuri, coniac, șampanie, conserve de legume).

Transporturi: rutiere, (având puncte commune cu România: Albița, Sculeni), transporturi feroviare, (având puncte comune cu România: Ungheni, Galați).

Turismul: – turism cultural (Chișinău, Soroca, Orhei -cetățile medievale), turism de recreere (Valea Nistrului, Codrii Moldovei ).

BULGARIA

Pozitia geografica:

republică în Europa Sudică, în bazinul Dunării (cursul inferior), cu ieșiere la Marea Neagră; membru al Uniunii Europene din anul 2007;

vecini: România (N- membru U.E.), Grecia (N- membru U. E.), Turcia (SE), Serbia și Macedonia (V), Marea Neagră (E).

are multe elemente de legătură cu România: evoluție comună (influență otomană, ortodoxism, intrare simultană în blocul comunist și, apoi, în U.E. și NATO, economie actuală de tranziție etc.)

Cadrul natural

Relieful – variat: munți (Muntii Balcani-Stara Planina, Muntii Rila, Muntii Rodopi; înălțimi de peste 2000 m, cu relief glaciar), podișuri (Podisul Prebalcanic), câmpii (Campia Dunării, Campia Traciei Superioare); unitățile de relief sunt dispuse în trepte paralele, pe direcția vest-est;

Clima este temperat-continentală de tranziție (în N) și mediteraneană (în S); influențe pontice;

Hidrografia: Dunărea, Marița, Struma;

Vegetatia: stepa și silvostepa (în N), păduri de foioase și conifere (în munți), specii mediteraneene (la sud de Muntii Balcani: migdali, chiparoși, smochini).

Resurse naturale: solice (soluri fertile, potențial hidroenergetic), subsolice (modeste cantitativ: cărbuni inferiori, minereuri de fier, min. neferoase: Cu, Pb, Zn)

Populația

Bilant natural usor pozitiv (natalitatea scăzută, mai mare totuși decât mortalitatea); măsuri de creștere a bilantului natural: scutire de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea copiilor (alocații), concediu de maternitate cu durată mare;

Grupuri etnice: bulgari (ortodocși), turci, români, rromi;

Orasele

Capitala: Sofia

Alte orașe: Varna, Burgas (ambele porturi la M. Neagră), Ruse (port la Dunăre);

Economia;

Bulgaria are o economie de tranziție, al cărei PIB se caracterizeaza prin valori scăzute din cauza resurselor subsolice modeste, precum și datorită tranziției economice cu perioade de cădere economică. Valoarea PIB poate crește dacă vor fi dezvoltate serviciile: turismul, transporturile.

Agricultura este bine dezvoltată și diversificată, cu o balanță agricolă excedentară; culturi: cereale, pomi fructiferi, legume, tutun și trandafiri (culturi tradiționale); creșterea porcilor, păsărilor;

Industria: extractivă, energetică (termocentrale, care predomină deoarece se bazează pe producția internă de cărbuni, iar alte forme de energie sunt slab reprezentate din lipsa de tehnologie și resurse), construcții de mașini (mașini agricole), chimică, petrochimică, alimentară (ulei de trandafir) .

Transporturi: – navale (pe Dunăre, pe Marea Neagră), căi rutiere și căi ferate electrificate;

– puncte de frontieră cu România: Ruse, Silistra ;

Turismul: – turism litoral (Albena, Nisipurile de Aur, Burgas), turism montan (stațiuni în M. Balcani) ;

SERBIA

Pozitia geografica:

republică în Europa Sudică, în bazinul Dunării (cursul mijlociu);

vecini: Ungaria (N- membru U. E.), România (NE- membra U.E.), Bulgaria (E- membru U. E.), Croația, Bosnia Herzegovina și Muntenegru (V), Albania și Macedonia (S).

Cadrul natural

Relieful – dispus în trepte a căror altitudine crește de la nord la sud: câmpie (Campia Panonică, formată prin sedimentare de către Dunăre și afluenții săi), munți (Muntii Alpii Dinarici, cu altitudini de peste 2000m);

Clima este temperat-continentală de tranziție cu influențe mediteraneene;

Hidrografia: Dunărea, Tisa, Sava, Morava;

Vegetatia: silvostepă, păduri de foioase și conifere;

Resurse naturale: solice (soluri fertile, păduri), subsolice (cărbuni, bauxită, minereuri de fier)

Populatia

Bilant natural usor pozitiv;

Grupuri etnice: sârbi, români, maghiari, albanezi (în Kossovo – probleme etnice);

Orasele

Capitala: Belgrad;

Alte orașe: Novi Sad, Nis;

Economia

Este o economie de tranziție, având probleme cauzate de restructurarea economiei după dezmembrarea Iugoslaviei.

Agricultura este bazată pe cultura plantelor (cerealelor, culturilor mediteraneene) și creșterea animalelor (porcine, păsări);

Industria: metalurgiei neferoase (aluminiu), siderurgie, construcții de mașini, chimică, alimentară ;

Transporturi: – navale (pe Dunăre), rutiere (autostrăzi), căi ferate electrificate;

Turismul: turism cultural: Belgrad;

CARACTERISTICI GEOGRAFICE ALE PRINCIPALELOR STATE DIN UNIUNEA EUROPEANA

REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD

Pozitia geografica:

monarhie constituțională în Europa Vestică, cu ieșire largă la Oceanul Atlantic; ocupă Arhipelagul Britanic și nordul Insulei Irlanda;

provincii (regiuni) istorice: Anglia, Țara Galilor, Scoția, Irlanda de Nord;

membru al Uniunii Europene;

vecini: Oc. Atlantic (N, SV), Marea Nordului (E), Marea Mânecii (S), Marea Irlandei și I. Irlanda (V)

Cadrul natural

Relieful – în jumătatea sudică predomină câmpia: Campia Londrei; modelată de calota glaciară în ultima eră glaciară;

– în jumătatea nordică sunt munți vechi (orogeneza caledoniană), joși (Munții Penini, Munții Grampiani-Vf. Ben Nevis, 1343m);

Clima este temperat-oceanică, influențată de Oceanul Atlantic, caracterizata de prezenta Vânturilor de Vest;

Hidrografia: râuri scurte și cu debite mari: Tamisa (traversează Londra), Severn; lacuri tectonice: Lacul Loch Ness;

Vegetatia: pășuni (50% din suprafața țării), păduri de foioase;

Resurse naturale: petrol și gaze naturale (din platforma continentală a Mării Nordului), minereu de fier, cărbuni;

Populația

Bilant natural redus (aproape zero);

Densitate ridicată, peste 250 loc./km² (cauze: populație numeroasă pe o suprafață relativ restrânsă; dezvoltare economică accentuată și timpurie);

Grupuri etnice: englezi, galezi, scoțieni, irlandezi;

Orasele

Capitala: Londra (cea mai mare aglomerație urbană: circa 9 mil. loc.)

Alte orașe (aglomerații urbane): Manchester, Liverpool, Birmingham, Glasgow, Leeds ș.a.

Economia

Regatul Unit are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, și ale Europei (locul al IV-lea ca volum al PIB) deoarece:

– este un stat insular (care a creat premisele dezvoltării activităților portuare și comerciale);

– are resurse naturale importante, pe baza cărora s-a dezvoltat o industrie puternică;

– tradițiile industriale și gradul înalt de pregătire profesională a populației;

Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată și de mare randament, astfel încât doar 1% din populația activă obține circa 60% din producția agricolă a țării; predomină creșterea animalelor: ovine, bovine, cai de rasă; se cultivă: plante furajere, cereale (orz), sfeclă de zahăr, cartofi;

Industria: foarte dezvoltată, bazată fie pe resursele proprii (energetice), fie pe importuri (bumbac); industria siderurgică (ramură tradițională, bazată pe resurse proprii: cărbuni și minereu de fier), construcții de mașini (autoturisme, avioane, nave, utilaje și echipament electronic), industria chimică și petrochimică, industria textilă (ramură tradițională, bazată pe lână și bumbac); cea mai veche regiune industrială: Manchester (Greater Manchester-Metropolitan country).

Transporturi: -fluviale (pe Tamisa, canale), autostrăzi, căi ferate electrificate (inclusiv trenuri de tip TGV: Eurostar al carui traseu se dirijeaza prin Eurotunnel, pe sub Marea Mânecii, spre Franța); cel mai mare aeroport European: Heathrow.

Turismul: potențial turistic natural și antropic mare, datorită istoriei și culturii, formelor de relief, care atrag anual mulți turiști; turism cultural (muzee, monumente; Londra: Parlamentul, Tower Bridge, Trafalgar Square; Stonehenge, Liverpool etc.).

FRANȚA

Pozitie geografica:

republică în Europa Vestică, cu ieșire largă la Oceanul Atlantic; ocupă și Insula Corsica; membru fondator al Uniunii Europene;

vecini: Germania (membru UE) și Elveția (E), Italia (SE- membru UE), Spania (membru UE) și Andorra (V), Monaco (S), Belgia și Luxembourg (N-membre UE);

Cadrul natural

Relieful – în partea centrală și nordică predomină formele joase podișul (Masivul Central Francez) și câmpia (Bazinul Parizian);

– în jumătatea sudică sunt munți tineri (orogeneza alpină), înalți (Munții Alpi-Vf. Mont Blanc, 4807m; Munții Pirinei);

Clima este temperat-oceanică, influențată de Oceanul Atlantic și Vânturile; în sud, climă mediteraneană;

Hidrografia: fluvii și râuri cu debite mari, navigabile: Rhin, Sena, Loire, Garrone (se varsă în Oceanul Atlantic), Rhone (se varsă în Marea Mediterană;)

Vegetatia: pășuni: păduri de foioase, vegetație mediteraneană;

Resurse naturale: minereu de fier, cărbuni, bauxită, uraniu, gaze naturale ;

Populația

Bilant natural pozitiv;

Cea mai mare parte a populației active lucrează în sectorul terțiar (transporturi, turism, comerț etc.) deoarece economia este foarte dezvoltată (agricultura și industria folosesc puțini lucrători deoarece sunt modernizate). De asemenea, sectorul terțiar s-a dezvoltat foarte mult, astfel încât a asimilat mulți lucrători.

Orasele

Capitala: Paris (cea mai mare aglomerație urbană: circa 9,3 mil. loc.)

Alte orașe (aglomerații urbane): Lyon, Marsilia (oraș port), Lille, Strassbourg (cu Parlamentul European), Bordeaux (oraș port), Nisa (oraș port) ș.a.

Economia

Franța are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii.

Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată și de mare randament, fiind practicată de persoane cu grad înalt de pregătire profesională; se cultivă: cereale (grâu-în Bazinul Parizian), floarea soarelui, viță de vie (cel mai mare exportator de vinuri); creșterea animalelor: bovine, ovine, porcine;

Industria: foarte dezvoltată, bazată fie pe resursele proprii (uraniu), fie pe importuri (cărbuni, petrol, gaze naturale, minereuri); industria energetică (atomoenergia s-a dezvoltat pe baza resurselor bogate de uraniu, ca o alternativă la epuizarea resurselor de cărbuni), industria construcțiilor de mașini (autoturisme-la Paris, avioane-la Toulouse, nave-la Marsilia și Le Hâvre), industria chimică și petrochimică, industria alimentară (ramuri tradiționale: industria vinurilor, industria brânzeturilor, industria dulciurilor), industria siderurgică ș.a.

Transporturi: Franța este un adevărat model de sistem de transport, deoarece are o rețea bine dezvoltată, polarizată pe capitală, cu toate tipurile de transport, inclusiv cu o rețea de trenuri de tip TGV; transporturile fluviale (pe Rhin, Sena, Garonne, Rhone); maritime (Le Hâvre-Oceanul Atlantic; Marsilia-Marea Mediterană); autostrăzi, căi ferate electrificate (inclusiv trenuri de tip TGV: Eurostar, care trece prin Eurotunnel, pe sub Marea Mânecii, spre Regatul Unit); unul dintre cele mai mari aeroporturi europene: Charles de Gaulle (Paris).

Turismul: potențial turistic natural și antropic mare, datorită istoriei și culturii, varietății formelor de relief, care atrag anual mulți turiști; Franța are cel mai mare număr anual de turiști; se remarca turismul cultural (muzee, monumente; Paris: Muzeul Luvru, Turnul Eiffel, Catedrala Notre Dâme, Palatul Versailles; Lyon; Valea Loire), turismul litoral și cel montan (pe Coasta de Azur: Cannes, Nisa, în Munții Alpi: Chamonix).

GERMANIA

Pozitia geografica:

republică în Europa Centrală, cu ieșire Marea Nordului si Marea Baltică; membru fondator al Uniunii Europene (a participat la formarea Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului-precursoare a U.E.); s-a reunificat în 1990, din Republica Federală Germania și Republica Democrată Germania;

vecini: Danemarca (N-membru UE), Polonia (E-membru UE), Olanda, Belgia, Luxembourg, Franța (V-membre UE), Elveția (SV), Austria, Cehia (SV-membre UE)

Cadrul natural

Relieful – dispus în trepte, ale căror altitudini scad de la S la N: Munții Alpii Bavariei (S), Podisul Bavariei (S), Munții Harz (centru), Campia Germano-Polonă (N);

Clima este temperat-continentală moderată, influențată de Oceanul Atlantic și Vânturile de Vest;

Hidrografia: Rhin, Dunăre, Oder, Elba (au regim hidrologic complex);

Vegetatia: pășuni (25% din suprafața țării), păduri de conifere și foioase;

Resurse naturale: cărbuni, minereu de fier, sare, petrol (din platforma continentală a M. Nordului);

Populația

Bilant natural redus (aproape zero); măsuri: scutire de taxe și impozite, sume mari pentru îngrijirea copiilor (alocații), concediu de maternitate cu durată mare;

Densitate ridicată, în Valea Rhinului (cu resurse bogate și multe orașe mari industriale) și în marile orașe;

Cea mai mare parte a populației active lucrează în sectorul serviciilor (terțiar), deoarece: economia este foarte dezvoltată (agricultura și industria folosesc puțini lucrători deoarece sunt modernizate), iar acest sector de activitate s-a dezvoltat foarte mult.

Orasele

Capitala: Berlin;

Alte orașe: Rhin-Ruhr (cea mai mare aglomerație urbană, de tip conurbație), Munchen, Hamburg, Frankfurt;

Economia

Germania are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii (locul IV pe Glob);

Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată și de mare randament,; se cultivă: cereale (în C.ampia Germano-Polonă: grâu, orz, secară), plante furajere, sfeclă de zahăr, cartofi; creșterea animalelor: porcine (loc I în Europa), bovine;

Industria: foarte dezvoltată, bazată pe resursele proprii; industria extractivă, industria siderurgică, construcții de mașini (autoturisme, nave, platforme de foraj marin), industria chimică și petrochimică, industria metalurgiei neferoase; industria alimentară; regiuni industriale: Ruhr (cea mai veche), Munchen, Hamburg;

Transporturi: rețea dezvoltată, modernizată și diversificată; transporturi maritime (Marea Nordului-Hamburg, Bremen; Marea Baltică-Rostock), autostrăzi, căi ferate electrificate (inclusiv trenuri de tip TGV; cea mai mare rețea feroviară din Europa); cele mai mare aeroport European: Heathrow.

Turismul: potențial turistic natural și antropic mare, datorită istoriei și culturii, formelor de relief, care atrag anual mulți turiști; se remarca turismul cultural (muzee, monumente; remarcabile sunt orasele: Munchen; Berlin, Dresda etc.); turism montan (stațiuni în Alpii Bavariei, Valea Rhinului).

ITALIA

Pozitia geografica:

republică în Europa Sudică, cu ieșire largă la Marea Mediterană; ocupă: Peninsula Italia, Insula Sicilia, Insula Sardinia; membru al Uniunii Europene;

vecini: Franța (NV), Elveția (N) și Austria (N-membru UE), Slovenia (NV-membru UE); pe teritoriul său sunt două enclave, statale: Vatican și San Marino;

Cadrul natural

Relieful – variat: munți tineri ( Muntii Alpi, Muntii Apenini), vulcani (Etna, Vezuviu), câmpii (Campia Padului, câmpii litorale)

Clima este subtropicală, în general, influențată de Marea Mediterană;

Hidrografia: râuri regim hidrologic sudic simplu: Pad (Po), Tibru (traversează Roma); lacuri glaciare (Lacul Como, Lacul Garda), lacuri vulcanice (Lacul Bolsena).

Vegetatia: mediteraneană (maquis, garriga), păduri de foioase.

Resurse naturale: potențial turistic, potențial hidroenergetic, soluri fertile, mercur, sulf, marmură (Carrara).

Populația

bilant natural negativ;

populatia este concentrata, in mare parte, in partea de nord, in Campia Padului;

Orasele

Capitala: Roma;

Alte orașe (aglomerații urbane): Milano, Napoli, Torino ș.a.

Economia

Italia are una dintre cele mai dezvoltate economii ale lumii, și ale Europei, însă, între nordul și sudul țării apar diferențe de dezvoltare economică. Astfel, nordul este dezvoltat, atât din punct de vedere al agriculturii cât și al industriei, datorită resurselor hidroenergetice din Alpi, a existenței unor tradiții industriale (textilă, alimentară), dezvoltarea unor industrii moderne (construcții de mașini, chimică, materiale de construcții) în orașele mari (Milano, Torino, Genova – “Triunghiul industrial al nordului”), la care se adaugă agricultura performantă din Campia Padului (cu o varietate de culturi) și turismul din Alpi. În sud (Mezzogiorno), clima este mai aridă, relieful mai stâncos, cu puține centre urbane mari și dispersate (Napoli, Palermo), astfel încât este o zonă mai săracă a Italiei, cu puține resuse. Aici economia se bazează, în principal pe agricultură (citrice) și turism. Nordul participă cu 75% la totalul PIB-ului Italiei.

Agricultura este forte bine dezvoltată, puternic mecanizată și de mare randament, pe fondul unui climat favorabil și a unor soluri fertile (terra rosa); se cultivă: cereale (porumb, grâu), tomate, citrice (lămâi-locul II pe Glob), viță de vie (locul I pe Glob la struguri și vin), pomi fructiferi, măslini; predomină creșterea animalelor: ovine, bovine.

Industria: foarte dezvoltată, bazată fie pe resursele proprii (alimentare), fie pe importuri (petrol, cărbuni, minereu de fier); industria siderurgică, construcții de mașini (autoturisme-Torino, nave-Genova, utilaje și echipament electronic), industria chimică și petrochimică, industria textilă (ramură tradițională, bazată pe lână și bumbac), industria alimentară;

Transporturi: autostrăzi, căi ferate electrificate, care traversează Munții Alpi prin tuneluri; transportul maritim (cu vechi tradiții): Genova (cel mai mare port), Veneția; transp aerian.

Turismul: potențial turistic natural și antropic mare, datorită istoriei și culturii (deține 59% din patrimoniul UNESCO), formelor de relief, care atrag anual mulți turiști; turism cultural (muzee, monumente; Roma este cel mai mare muzeu în aer liber, cu cele mai multe monumente istorice și de artă din lume, temple, mausolee, bazilici, palate, fântâni, statui, poduri, obeliscuri; Venezia; Florența; Bologna); turism litoral (la M. Adriatică: Rimini); turism montan (în Munții Alpi: Cortina d`Ampezzo).

GRECIA

Pozitia geografica:

republică în Europa Sudică, cu ieșire la Marea Egee; ocupă partea de sud a Peninsulei Balcanice și multe insule din Marea Egee: Insula Creta, Insula Rhodos, Insula Corfu etc.;

vecini: Albania (NV), Macedonia (N), Bulgaria (NE-membru UE), Turcia (E); membru al Uniunii Europene;

Cadrul natural

Relieful – predominant muntos (Munții Pindului, Muntele Olimp); apar și câmpii (Campia Tesaliei);

Clima este mediteraneană;

Hidrografia: râuri scurte și cu regim sudic simplu: Axios, Nestos;

Vegetatia: mediteraneană (frigana, pin mediteranean), păduri de foioase;

Resurse naturale: marmură, minereuri neferoase (bauxită, plumb), sare, cărbuni;

Populația

Bilant natural redus (aproape zero);

Densitate variată datorită distribuției formelor de relief;

Grecia are o mare omogenitate etnică (98% greci);

Orasele

Capitala: Atena;

Alte orașe (aglomerații urbane): Salonic, Patras, Pireu (cea mai mare aglomerație urbană: Atena-Pireu);

Orașele nu sunt distribuite uniform din cauza formei peninsulare și insulare a țării;

Economia

Grecia are o economie în curs de dezvoltare, bazată pe elemente de tradiție: comerțul și navigația;

Agricultura: activitățile agicole sunt distribuite inegal datorită modului variat de răspândire a fondului funciar; – se cultivă: plante mediteraneene (citrice, măslin, viță de vie, kiwi), tutun, cereale (grâu); – creșterea animalelor: ovine, caprine, bovine;

Industria: bazată fie pe resursele proprii și pe importuri; industria constructoare de mașini (nave), industria aluminiului (una dintre cele mai mari producții din UE, datorită resurselor mari de bauxită); industria materialelor de construcție (ciment – una dintre cele mai mari producții din UE, datorită resurselor mari de calcar).

Transporturi: transporturile maritime ( porturi: Pireu, Salonic, Corint – cea mai mare flotă din Europa), autostrăzi, căi ferate electrificate.

Turismul: potențial turistic natural și antropic mare, datorită istoriei și culturii, formelor de relief, care atrag anual mulți turiști; – turism cultural (vestigii antice, muzee, monumente; Atena, Cnossos, Olympia, Delfi); turism balneo-maritim (în peninsulă și în insule: Rhodos, Creta, Corfu); turism religios (Mânăstirile Meteora, Muntele Athos); turism montan (Muntele Olimp).

SPANIA

Pozitia geografica:

Monarhie în Europa Sudică, cu ieșire la Oceanul Atlantic și la Marea Mediterană; ocupă cea mai mare parte a Peninsulei Iberice și două arhipelaguri (I-le Baleare și I-le Canare); are acces la Strâmtoarea Gibraltar; membru al Uniunii Europene;

vecini: Franța (NE-membru UE), Andorra (N), Portugalia (V-membru UE), Regatul Unit – Gibraltar (S)

Cadrul natural

Relieful – predominant muntos, atât pe structuri alpine (Munții Pirinei, Munții Sierra Nevada-cu cel mai sudic ghețar din Europa), cât și pe structuri hercinice; în partea centrală este o zonă de podiș, numită “Meseta”; pe litoral apar și câmpii (Campia Andaluziei, Campia Aragonului);

Clima este predominant mediteraneană; în nord apare clima temperat-oceanică;

Hidrografia: râuri cu regim sudic simplu: Ebru, Duero, Guadalquivir;

Vegetatia: mediteraneană (maquis, garriga, pin mediteranean), păduri de foioase;

Resurse naturale: minereuri neferoase (zinc, argint), mercur, minereuri feroase;

Populația

Bilant natural ridicat;

Densități mai mari pe liroral și în marile orașe;

Orasele

Capitala: Madrid;

Alte orașe (aglomerații urbane): Barcelona, Valencia, Sevilla, Palma de Mallorca ș.a.

Economia

Grecia are o economie în curs de dezvoltare, bazată pe elemente de tradiție: comerțul și navigația;

Agricultura: – se cultivă: plante mediteraneene (citrice, viță de vie, măslin-locul I pe Glob,), tutun, cereale (grâu, orez); creșterea animalelor: bovine, ovine, caprine,;

Industria: bazată fie pe resursele proprii și pe importuri; industria construcțiilor de mașini (autoturisme, nave), industria siderugică, industria petrochimică, industria energetică, industria alimentară.

Transporturi: transporturile maritime (Barcelona, Valencia, Malaga), autostrăzi, căi ferate electrificate.

Turismul: potențial turistic natural și antropic mare, datorită istoriei și culturii, formelor de relief, care atrag anual mulți turiști (mai mulți decât toată populația Spaniei); turism cultural (vestigii medievale, muzee, monumente; Madrid, Barcelona, Granada, Cordoba, Cartagina); turism balneo-maritim (stațiuni în peninsulă: Barcelona, Valencia; în insule: Ibiza, Palma de Mallorca); turism montan (M. Pirinei).

PORTUGALIA

Poziti:a geografica:

republică în Europa Sudică, cu ieșire la Oceanul Atlantic; ocupă partea de vest a Peninsulei Iberice; este membru U.E.

vecini: Spania (N, V)

Cadrul natural

Relieful – în nord sunt munți (Muntii Serra da Estrela), iar în partea sudică este o câmpie;

Clima este temperat-oceanică în nord și mediteraneană în sud.

Hidrografia: Tejo (traversează Lisabona), Douro;

Vegetatia: păduri de foioase (stejar de plută);

Resurse naturale: minereuri feroase și neferoase;

Populația

Spor natural ridicat și o proporție mare a populației tinere;

Populație rurală mare (67%).

Orasele

Capitala: Lisabona;

Alte orașe: Porto, Setubal;

Economia: de când a intrat în U.E., Portugalia a cunoscut un miracol economic, deoarece a beneficiat de investiții străine din fonduri europene, mai ales în sectorul serviciilor și în industria prelucrătoare, cele mai active sectoare economice. Sunt diferențe de dezvoltare economică între nordul și sudul Portugaliei deoarece: partea nordică este mai înaltă, cu resurse și orașe mai puține, cu activități predominant agricole (viticultură), în timp ce partea sudică este joasă, sunt orașe multe și activități economice variate (industrie, servicii, agricultură).

OLANDA

Poziti: a geografica:

monarhie în Europa Vestică, cu ieșire la Marea Nordului; circa 50% din suprafața țării este formată din poldere (suprafețe de teren câștigate de sub apele mării); membru al Uniunii Europene;

vecini: Germania (E), Belgia (S);

Cadrul natural

Relieful este de câmpie (Campia Vest-Europeană);

Clima este temperat-oceanică;

Hidrografia: Rhin, Maas;

Vegetatia: păduri de foioase, lande;

Resurse naturale: gaze naturale;

Populația

bilant natural redus (aproape zero);

Densitate foarte mare, 380 loc./km² (datorită teritoriului restrâns și dezvoltării economice accentuate);

Orasele

Capitale: Haga, Amsterdam;

Alte orașe: Rotterdam, Eindhoven; cea mai mare aglomerație urbană: Randstad -conurbație)

Economia

Olanda are una dintre cele mai dezvoltate economii europene.

Agricultura: activitățile agricole sunt moderne și cu randament mare; se cultivă: flori, legume, cartofi; creșterea animalelor: bovine, porcine;

Industria: bazată fie pe resursele proprii și pe importuri; industria construcțiilor de mașini (nave), industria ușoară (șlefuirea diamantelor); industria energetică, industria electronică (Philips-Eindhoven), industria alimentară (produse lactate).

Transporturi: transporturile maritime (Rotterdam – cel mai mare port din Europa; Amsterdam), autostrăzi, căi ferate electrificate.

Turismul: potențial turistic antropic mare, datorită istoriei și culturii, care atrag anual mulți turiști; turism cultural (muzee, monumente; Haga, Amsterdam, Rotterdam); turism balneo-maritim (stațiuni maritime).

TESTUL NR. 61 Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele G și I;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 7 și 10.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Statul cu deschidere la Marea Neagra este marcat pe harta cu litera…

2. Este monarhie statul iberic marcat cu litera…

3. Elveția se învecinează la nord cu statul marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

C. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Republicii Moldova si precizați:

1. un stat vecin, membru al UE;

2. două caracteristici ale reliefului;

3. tipul de climat caracteristic;

4. două ape curgătoare;

5. două orașe;

6. două produse agricole.

10 puncte

IV. Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord este o mare putere economica a lumii, ocupand un loc fruntas în Europa ca valoare a PIB- ului.

Scrieti:

1. doi factori care au favorizat dezvoltarea economică a Regatului Unit;

2. o ramură industrială tradițională și materia primă utilizată de catre aceasta.

6 puncte

V. Prezentați doi factori care au influențat distribuția inegală a căilor feroviare în țările UE.

4 puncte

TESTUL NR. 62

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele H și I;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu literele 7 și 9.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul Sofia este marcat, pe hartă, cu numărul …

2. Sediul Comisiei Europene se află în orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

3. Fluviul Tejo curge pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Franței si precizați:

1. un stat vecin, membru al UE;

2. o insula care ii apartine;

3. două unități majore de relief;

4. trei resurse de subsol;

5. două orașe-port maritime;

6. o cultura agricola specifica.

10 puncte

IV. 1. Calculați densitatea medie a populației Europei, știind că suprafața este de 10,4 mil. km2 și numărul locuitorilor de 736 mil.loc (2008);

2. Precizați doi factori care influențează distribuția spațială a populației pe continentul european.

6 puncte

V. Argumentati faptul ca Germania are un sistem de transport modern, diversificat si eficient , care reprezinta un model pentru statele din Europa de Est.

”.

4 puncte

TESTUL NR. 63

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și E;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 13.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul15 este capitala statului numit …

2. Dunărea izvorăște de pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

3. Muntele Olimp se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Ucrainei si precizați:

1. două state vecine, membre ale UE;

2. două unități de relief;

3. două resurse de subsol;

4. un tip de climă;

5. un râu sau fluviu;

6. un oraș-port la Marea Neagră;

7. o ramură industrială dezvoltată.

10 puncte

IV. Comparați cadrul natural al Franței cu cel al Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, precizând o asemănare și două deosebiri referitoare la caracteristicile reliefului, climei, rețelei hidrografice, vegetației și solurilor.

6 puncte

V. Partile de nord si de sud ale Italiei au o dezvoltare economica si sociala diferita. Explicati acest lucru, prezentand doua argumente!

4 puncte

TESTUL NR. 64

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele H și J;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numǎrul 1 și 8.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Vulcanul Hekla se afla in țara marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …

2. Insula marcata cu litera F se numeste …

3. Portul maritim Rotterdam este situat în țara marcatǎ, pe hartǎ, cu litera …

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Bulgariei si precizați:

1. două state vecine, membre ale UE;

2. orașul capitală;

3. o unitate montană si o zona de podis;

4. o caracteristica climatica;

5. o cultură agricolă tradițională;

6. două orașe-port.

7. marea la care are ieșire

10 puncte

IV. Comparați cadrul natural al Ucrainei cu cel al Spaniei precizând trei deosebiri referitoare la: caracteristicile reliefului, climei, rețelei hidrografice, vegetației și solurilor.

6 puncte

E. Precizați care este rolul Romaniei in cadrul U. E., mentionand doua elemente prin care aceasta se evidentiaza. 4 puncte

TESTUL NR. 65

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele F și I;

2. denumirile oraselor marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 10.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Capitala statului marcat pe hartă cu litera H se numește …

2. Statul marcat cu litera C a aderat la UE in anul…

3. Are ieșire la Marea Manecii statul marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Germaniei si precizați:

1. doua state vecine, membre ale UE;

2. două mări la care are ieșire acest stat;

3. două râuri sau fluvii;

4. orașul-capitală;

5. doua orase, altele decat capitala;

6. două ramuri industriale dezvoltate.

10 puncte

IV. Comparați cadrul natural al Austriei cu cel al Ucrainei, precizând trei deosebiri referitoare la: caracteristici ale reliefului, climei, rețelei hidrografice, vegetației și solurilor.

6 puncte

V. Precizați două argumente pentru a arata faptul ca, pentru statele UE, problema producerii si a consumului de energie, este una foarte importanta.

4 puncte

TESTE FINALE

TESTUL NR. 66

Subiectul A

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele D și J;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 5 și 15.

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. În statul marcat, pe hartă, cu litera H se află Podișul …

2. Orașul-capitală marcat, pe hartă, cu numărul 6 se numește …

3. Trandafirul este o cultura tradițională în statul marcat, pe hartă, cu litera .…

6 puncte. III. Îcercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru umătoarele afirmații:

1. Orașul Reykjavik este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 2 b. 4 c. 5 d.11

2. Munții Harz se găsesc pe teritoriul statului numit:

a. Belgia b. Germania c. Polonia d. Spania

3. Bazinul carbonifer Silezia se află pe teritoriul statului marcat cu litera:

a. B b. D c. E d. G

4. Peninsula Kola se află pe teritoriul statului a cărui capitală este marcată, pe hartă, cu cifra:

a. 5 b. 8 c. 10 d. 12

5. Vegetația de tip maquis și garriga se află în sudul statului marcat cu litera:

a. B b. C c. E d. H 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera B și clima statului marcat, pe hartă, cu litera H, precizând trei deosebiri referitoare la: tipul de climă, etaj climatic, factori genetici, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi.

6 puncte

V. Prezentați două cauze pentru a explica faptul că densitatea populatiei are valori scăzute în

Europa Nordică.

4 puncte

Subiectul B

Folosind harta de mai sus, rezolvați următoarele cerințe:

I. Scrieți:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și C;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 2 și 6.

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Râul care traversează orașul marcat cu numărul 4 se numește…

2. Gazul metan se extrage din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera…

3. S-a format în timpul orogenezelor caledoniană și hercinică, unitatea marcată, pe hartǎ, cu litera…

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Râul marcat, pe hartǎ, cu numărul 8 traversează orașul:

a. Oradea b. Timișoara c. Reșita d. Arad

2. Autoturisme se produc în orașul marcat, pe hartǎ, cu numǎrul :

a. 1 b. 2 c. 3 d. 6

3. S-a format prin încrețire și vulcanism unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

a. A b. D c. F d. G

4. Silvostepa ocupă suprafețe întinse în unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera:

a. A b. B c. D d. G

5. Influențe climatice de ariditate se resimt în unitatea marcată cu litera:

a. B b. C c. E d. G

10 puncte

IV. Comparați clima unitǎții de relief marcate, pe hartǎ, cu D și clima unității de relief marcate, pe hartǎ, cu F, precizând trei asemănări referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

.

6 puncte

V. Explicați absența reliefului glaciar din unitatea de relief marcatǎ, pe hartǎ, cu litera D.

4 puncte

Subiectul C

Graficul alăturat prezintă evoluția temperaturilor medii lunare la o stație meteorologică din Europa.

I. Scrieti:

1. două luni în care temperatura medie este de 15°C;

2. două luni în care temperatura medie este de peste 25°C.

4 puncte

II. Scrieti:

1. temperatura maximă și luna în care se înregistrează;

2. temperatura minimă și luna în care se înregistrează;

3. modul de calcul al temperaturii medii anuale.

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile statului Serbia si precizați:

1. două unități de relief;

2. un tip de climă;

3. două râuri sau fluvii;

4. două orașe;

5. un stat vecin, membru al UE;

6. două resurse naturale.

10 puncte

IV. Calculati densitatea medie a populatiei statelor………………..si…………………., stiind ca statul……………..are o suprafata de……..kmp si o populatie de……………..loc., iar……… are o suprafata de……..kmp si o populatie de……………..loc. Precizati o cuza a diferentei de densitate dintre cele doua state.

6 puncte

V Mentionati doua motive care fac din Spania una dintre cele mai importante destinatii turistice din Europa.

4 puncte

TESTUL NR. 67

Subiectul A

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și G;

2. denumirile orașelor-capitală marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 14.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Orașul marcat cu numărul 10 este traversat de fluviul numit …

2. Zagreb este capitala statului marcat, pe hartă, cu litera …

3. Munții Pirinei se desfășoară in partea de sud a statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. S-a format in timpul orogenezei caledoniene, relieful statului marcat cu litera:

a. A b. B c. C d. F

2. Orașul Belarus este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 5 b. 8 c. 9 d. 15

3. Orasul marcat cu cifra 4 se afla in Peninsula numita:

a. Italica b. Balcanica c. Iberica d. Yutlanda

4. Capul Nord este situat pe teritoriul statului a carui capitala este marcata cu cifra:

a. 1 b. 5 c. 8 d. 11

5. Importante rezerve de minereu de fier se află în statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. J 10 puncte

IV. Comparati clima statului marcat, pe hartă, cu litera D și clima statului, marcat pe hartă, cu litera J, precizand trei deosebiri referitoare la : temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, etaj climatic, tip climatic, amplitudine termică.

6 puncte

V. Precizați două cauze care au determinat concentrari mari de populatie in vestul Germaniei, pe Valea Rhinului..

4 puncte

Subiectul B

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieți pe foaia de examen:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B și F;

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 9.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Lacuri glaciare există în unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2. Raul marcat cu cifra 9 este afluentul râului numit …

3. Influente climatice submediteraneene se resimt în unitatea de relief marcată cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsurile corecte pentru urmatoarele afirmatii:

1. Unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera A are etaj climatic :

a. alpin b. de câmpie c. de dealuri înalte d. de deltă

2. Marmura si fier se exploateaza inunitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. F d. G

3. Vegetația azonala, cu plante iubitoare de apa, este specifică unității de relief marcate, pe hartă, cu litera:

a. C b.E c.G d. H

4. Frecvente alunecari de teren se produc in unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. E

5. Unitatea de relief marcata cu litera G se numește:

a. Campia Transilvaniei b. Podisul Somesan c. Dealurile Silvaniei d. Podisul Tarnavelor

10 puncte

IV. Comparati relieful Dealurilor de Vest și relieful Subcarpatilor de Curbura, precizand doua deosebiri si o asemanare referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și a văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Prezentati doua argumente prin care sa aratati faptul ca in Romania se gasesc resurse de subsol variate

4 puncte

Subiectul C

Graficul alăturat prezintă evoluția temperaturilor medii lunare și a cantității de precipitații la o stație meteorologică din Europa.

I. Scrieti:

1. cantitatea maximă de precipitații înregistrată, precum și luna în care se înregistrează;

2. valoarea minimă a temperaturii medii lunare, precum și luna în care se înregistrează.

4 puncte

II. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii

1. Tipul de climă în care se înregistrează valorile menționate în diagrama climatică alăturată este:

a. ecuatorial b. subpolar c. mediteranean (subtropical) d. temperat – oceanic

2. Valoarea maximă a temperaturii medii lunare se înregistrează în lunile:

a. august și mai b. august și iulie c. iulie și iunie d. iulie și mai

3. Cantitățile mari de precipitații medii anuale sunt o consecință a:

a. altitudinii reduse c. regimului temperaturii aerului b. regimului radiației solare d. circulației vestice a maselor de aer

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile statului Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord si precizați:

1. numele unei regiuni de campie;

2. doi factori care influențează clima;

3. fluviul care traversează capitala;

4. două resurse de subsol;

5. două ramuri industriale care utilizează resursele menționate mai sus;

6. două orașe, altele decât capitala.

10 puncte

IV. Mentionati doua avantaje ale utilizarii pe scara tot mai larga a resurselor energetice neconventionale, in Europa.

6 puncte

V. Precizați tipul de regim hidrologic al raurilor din estul Europei, precum și doi factori care îl influențează.

4 puncte

TESTUL NR. 68

Subiectul A

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele D și J;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 6 și 14.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Vegetația de stepa si silvostepa există în statul marcat, pe hartă, cu litera ….

2. Fluviul Tamisa traversează orașul-capitală marcată, pe hartă, cu numărul …

3. Câmpia Padului este situată pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsurile corecte pentru urmatoarele afirmatii:

1. Cel mai sudic ghetar din Europa se afla pe teritoriul statului numit:

a. Italia b. Franța c. Elveția d. Spania

2. Marmura de buna calitate se exploatează din statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. D c. G d. H

3. Atomoenergia este intens folosita in statul marcat cu litera:

a. A b. C c. E d. H

4. Statul marcat, pe hartă, cu litera J aparține regiunii geografice numite:

a. Europa Centrală b. Europa Nordică c. Europa Sudică d. Europa Vestică

5. Podisul Podolic se afla pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. F 10 puncte

IV. Comparati clima statului F și clima statului H, precizand trei deosebiri, referitoare la: tipul de climă, temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi caracteristice, factorii genetici ai climei, amplitudine termică.

6 puncte

V. Prezentați două argumente prin care sa explicati potentialul hidroenergetic ridicat al Muntilor Scandinavici.

4 puncte

Subiectul B

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 12;

2. denumirile râurilor marcat, pe hartă, cu numărul 2 și 3.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Brațul Dunării marcat, pe hartă, cu numărul 5 se numește …

2. Lacul Vidra a fost construit pe râul marcat, pe hartă, cu numărul …

3. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 12 este reședința județului numit…

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzatoare raspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Un important centru al metalurgiei neferoase este orasul marcat cu numarul:

a. 7 b. 8 c. 11 d. 12

2. Râul Bega traverseaza unitatea notata pe harta cu litera:

a. B b. C c. G d. H

3. Influențe climatice de tranzitie se resimt în unitatea de relief marcata cu litera:

a. C b. E c. F d. G

4. Cele mai mari cantitati de precipitatii se produc în unitatea de relief marcată cu litera:

a. A b. B c. F d. H

5. Petrolul se extrage din subsolul unității de relief marcate cu litera:

a. C b. D c. G d. H 10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera B și relieful unității marcate cu litera C, precizand doua asemanari si o deosebire referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, înclinare, fragmentare, tipuri de relief.

6 puncte

V. Scrieti două argumente care sa sustina denumirea de campie data subdiviziunii Depresiunii Colinare a Transilvaniei situata intre Mures si cele doua Somese.

4 puncte

Subiectul C

Graficul alaturat prezintă valorile sporului natural în câteva state din Uniunea Europeană.

I. Scrieti:

1. o cauză a sporului natural negativ din Ungaria

2. o cauză a sporului natural ridicat din Irlanda

3. două state cu valori negative ale sporului natural.

4 puncte

II. Precizati:

1. trei state europene care au ieșire la mare;

2. două state a căror formă de

guvernământ este monarhia;

3. o cauză care determină PIB-ul redus

din Bulgaria.

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Greciei si precizați:

1. două insule sau arhipelaguri din Marea Egee;

2. o unitate de relief;

3. două caracteristici climatice;

4. o formațiune vegetală specifică;

5. o resursă de subsol și o ramură industrială care utilizează această resursă;

6. două orașe-port.

10 puncte

IV. Uniunea Europeană reprezintă o grupare de natură politică, socială și economică, formată din

mai multe state.

Precizați:

1. numărul statelor care formează Uniunea Europeană;

2. două state considerate membre fondatoare ale Uniunii Europene;

3. doua state din Uniunea Europeană cu ieșire la Marea Baltică;

4. statul care s-a integrat in UE in anul 2013;

6 puncte

V. Argumentati faptul ca UE este o forta economica pe plan mondial.

4 puncte

TESTUL NR. 69

Subiectul A

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și I;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 9 și 12.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu raspunsurile corecte:

1. Statul care ocupa Peninsula Yutlanda este marcat, pe hartă, cu litera D ….

2. Forma de guvernământ a statului marcat, pe hartă, cu litera G este …

3. Râul Vistula străbate orașul – capitală marcat, pe hartă, cu numărul 1 numit …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmații:

1. Tirana este capitala statului numit:

a. Albania b. Bulgaria c. Bosnia și Herțegovina d. Serbia

2. Valonii locuiesc pe teritoriul statului a carui capitala este marcata cu numărul:

a. 2 b. 4 c. 5 d. 10

3. Are deschidere la Marea Caspica statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. D d. J

4. Orașul Oslo este marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 10 b. 11 c. 12 d. 14

5. Amplitudini termice mari sunt specifice statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. F d. J 10 puncte

IV. Comparati relieful statului marcat, pe hartă, cu litera C și relieful statului marcat, pe hartă, cu litera D, precizand doua deosebiri si o asemanare, referitoare la: modul de formare, tipuri de roci pe care s-a format relieful, altitudini, fragmentare, tipuri genetice de relief.

6 puncte

V. Prezentați două cauze care au determinat creșterea populației urbane in statele Europei Vestice.

4 puncte

Subiectul B

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Precizați:

1. numele unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele A și G;

2. numele orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 8 și 12.

4 puncte

II. Scrieți, pe foaia de examen, răspunsurile corecte care completează propozițiile de mai jos:

1. Sare se extrage din subsolul unitatii de relief marcată, pe hartă, cu litera …

2. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 1 se numește …

3. Utilaj petrolier se obține în orașul marcat, pe hartă, cu numărul …

6 puncte

III. Scrieți, pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre afirmațiile de mai jos:

1. A aparut in Antichitate orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 7 b. 9 c. 10 d. 12

2. Petrolul este resursa principala din unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. C d. H

3. Cele mai mici cantitati de precipitatii se produc în unitatea de relief marcată, pe

hartă, cu litera:

a. C b. D c. F d. H

4. Râul marcat, pe hartă, cu numărul 5 este afluent al raului numit:

a. Dunare b. Dâmbovița c. Ialomița d. Prahova

5. Stepa este caracteristica în unitatea de relief, marcată, pe hartă cu litera:

a. B b. C c. E d. F 10 puncte

IV. Comparati relieful unității marcate, pe hartă, cu litera C și relieful unității marcate, pe hartă, cu litera G, precizand doua deosebiri si o asemanare, referitoare la: modul de formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, orientarea culmilor și văilor principale, tipuri genetice de relief, alte aspecte specifice ale reliefului.

6 puncte

V. Prezentați doua cauze care au determinat scăderea numărului de locuitori ai țării noastre, după 1990.

4 puncte

Subiectul C

Graficul alaturati prezintă evoluția cantităților medii lunare de precipitații la o stație meteorologică din Câmpia Română.

I. Scrieti:

1. valoarea maximă a precipitațiilor medii lunare și luna în care se înregistrează

2. valoarea minimă a precipitațiilor medii lunare și luna în care se înregistrează..

4 puncte

II. Precizați:.

modul de calcul al cantității medii de precipitații anuale

diferența dintre valoare maximă și valoarea minimă a precipitațiilor medii lunare;.

un factor care influențează variația cantității de precipitații lunare.

6 puncte

III. Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Italiei si precizati:

1. două unități de relief;

2. fluviul care străbate capitala;

3. tipul de clima predominant si o caracteristica a acestuia;;

4. două ramuri industriale reprezentative (cu excepția industriei alimentare);

5. trei orașe, cu excepția capitalei;

10 puncte

IV. Comparați economia Germaniei cu economia Islandei, precizând trei deosebiri referitoare la: agricultură, industrie, turism și comerț exterior.

6 puncte

V. Mentionati doua conditii ale candidaturii de aderare a statelor la UE, stabilite de Comisia Europeana in anul 1997.

4 puncte

TESTUL NR. 70

Subiectul A

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieți:

1. denumirile statelor marcate, pe hartă, cu literele A și C;

2. denumirile orașelor marcate, pe hartă, cu numerele 4 și 9.

4 puncte

II. Completați spațiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Statul marcat, pe hartă, cu litera G are ieșire, în nord, la Marea …

2. Orașele Amsterdam și Haga sunt capitalele statului marcat, pe hartă, cu litera …

3. Insulele Sardinia si Sicilia apartin statului marcat, pe hartă, cu litera…

6 puncte

III. Încercuiți litera corespunzătoare răspunsului corect pentru următoarele afirmații:

1. Munții Stara Planina se desfășoară pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. C c. D d. G

2. Orașul marcat, pe hartă, cu numărul 8 este capitala statului:

a. Albania b. Croația c. Macedonia d. Muntenegru

3. Fluviul Tamisa străbate statul marcat, pe hartă, cu litera:

a. B b. E c. F d. J

4. Energia mareelor este utilizata de catre statul marcat cu litera:

a. B b. E c. F d. H

5. Portul maritim, Le Havre, se află pe teritoriul statului marcat, pe hartă, cu litera:

a. A b. B c. D d. J 10 puncte

IV. Comparați clima statului marcat, pe hartă, cu litera C și clima statului marcat cu litera E, precizând trei deosebiri, referitoare la oricare dintre următoarele elemente de climă: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, tipul de climă, etaj climatic, factori ce influențează clima, amplitudine termică.

6 puncte

V. Precizati doua argumente prin care sa aratati ca unele state europene ca Franta, Germania, Polonia dispun de un potential agricol ridicat

4 puncte

Subiectul B

Folosind harta de mai sus, rezolvati urmatoarele cerinte:

I. Scrieti:

1. denumirile unităților de relief marcate, pe hartă, cu literele B și G.

2. denumirile râurilor marcate, pe hartă, cu numerele 6 și 4.

4 puncte

II. Completati spatiile libere cu răspunsurile corecte:

1. Depresiunea Ciucului este situată în unitatea de relief marcată pe hartă cu litera …

2. Lacul Sf. Ana se afla in unitatea marcată pe hartă cu litera …

3. Alumina se obtine in orașul marcat pe hartă cu numărul …

6 puncte

III. Incercuiti litera corespunzătoare răspunsului corect pentru urmatoarele afirmatii:

1. Relieful eolian este prezent în subunitatea marcată, pe hartă, cu litera:

a. B b. C c. E d. F

2. În unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera D cea mai numeroasă minoritate națională o formează:

a. germanii b. rusii c. sarbii d. turcii

3. Lignitul se exploateaza in unitatea de relief marcată, pe hartă, cu litera:

a. A b. E c. F d. H

4. Resedinta judetului Ialomita este orașul marcat, pe hartă, cu numărul:

a. 8 b. 9 c. 10 d. 12

5. Magistrala rutieră E60 traverseaza orașele marcate pe hartă cu numerele:

a. 7 și 8 b. 8 și 9 c. 8 și 11 d. 9 și 10 10 puncte

IV. Comparati clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera A și clima unității de relief marcate, pe hartă, cu litera E, precizand trei deosebiri referitoare la: temperaturi medii anuale, precipitații medii anuale, vânturi, influență climatică, etaj climatic.

6 puncte

V. Prin poziția sa geografică, România este o țară pontica. Menționați două avantaje

economice care decurg din această situație.

6 puncte

Subiectul C

Graficul alaturati prezintă evoluția debitelor medii lunare ale unui râu din Europa.

I. Scrieti:

1. valoarea minimă a debitului și luna în care se înregistrează;

2. valoarea maximă a debitului și o lună în care se înregistrează.

4 puncte

II. Scrieti:

1. două luni în care debitul mediu lunar are aceleași valori;

2. lunile în care debitul mediu lunar are valori

cuprinse între 150 – 250 m³/sec;

3.doua cauze ale cresterii debitului in luna aprilie

6 puncte

III . Aveti in vedere caracteristicile geografice ale Spaniei si precizati:

1. o insulă sau arhipelag care aparține acestui stat;

2. două state vecine, membre ale UE;

3. două unități montane;

4. un tip de climă;

5. două orașe, altele decât capitala;

6. două regiuni turistice.

10 puncte

IV. Comparați cadrul natural al Greciei cu cel al Ungariei, precizând trei deosebiri referitoare la caracteristici ale: reliefului, climei, rețelei hidrografice, vegetației și solurilor.

6 puncte

V. Prezentati doua consecinte ale fenomenului de imbatranire demografica a populatiei din tarile Europei de Vest..

4 puncte