Etapele Judecatii In Prima Instanta

CAPITOLUL I. ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND JUDECATA CA FAZĂ A PROCESULUI PENAL

1. Considerații generale

1.1. Structura procesului penal. Faze, etape, stadii

1.2. Funcția de judecată și separarea funcțiilor judiciare

1.3. Considerații privind gradele de jurisdicție

2. Dispoziții generale privind judecata

2.1. Trăsăturile specifice judecății

2.1.1. Publicitatea

2.1.2. Contradictorialitatea

2.1.3. Nemijlocirea

2.1.4. Oralitatea

2.2. Reguli generale privind judecata

2.2.1. Rolul instanței de judecată

2.2.2. Reguli generale : art. 353-370 C. proc. pen.

(tratate comprimat, fără participanți)

CAPITOLUL II. CONSIDERAȚII GENERALE PRIVIND JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

1. Participanții la judecata în primă instanță (adaptat art. 363-366 C. proc. pen.)

2. Compunerea completelor de judecată în primă instanță

3. Obiectul judecății în primă instanță

CAPITOLUL III. ETAPELE PROCESUALE ALE JUDECĂȚII ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ

1. Activități desfășurate în afara ședinței de judecată în primă instanță

1.1. Etapa pregătitoare ședinței (art. 361 C. proc. pen.)

1.2. Deliberarea (reguli)

1.3. Redactarea și comunicarea hotărârii

2. Activități desfășurate în timpul ședinței de judecată

2.1. Etapa preliminară (art. 372-374 C. proc. pen.)

2.2. Etapa cercetării judecătorești (art. 376-387 C. proc. pen.)

2.2.1. Cercetarea abreviată

2.2.2. Cercetarea obișnuită

2.3. Etapa dezbaterilor (art. 388-389 C. proc. pen.)

2.4. Pronunțarea hotărârii (art. 405 C. proc. pen.)

CAPITOLUL IV. ANALIZĂ COMPARATIVĂ A ETAPELOR PROCESUALE ALE ALTOR PROCEDURI JURISDICȚIONALE. ASPECTE DE DREPT COMPARAT

1. Etapele procesuale ale altor tipuri de judecată

1.1. Etapele judecății în apel

1.2. Etapele judecății în căi extraordinare de atac

2. Etapele procesuale ale altor proceduri jurisdicționale

2.1. Etapele judecății în procedura specială a acordului de recunoaștere a vinovăției

2.2. Etapele activității în procedurile aferente etapei punerii în executare

3. Aspecte de drept comparat

CAPITOLUL I. ASPECTE PRELIMINARE PRIVIND JUDECATA CA FAZĂ A PROCESULUI PENAL

1.Considerații generale

Procesul penal reprezintă acea activitate reglementată de lege care urmărește constatarea la timp și în mod complet a faptelor ce constituie infracțiuni, identificarea persoanelor care au săvârșit infracțiuni astfel incât nicio persoană nevinovată sa nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune sau a participat în vreun fel la săvârșirea unei infracțiuni să fie pedepsită potrivit legii.

Procesul penal apare ca și contextul legal în care pot fi exercitate cele 2 acțiuni judiciare care au ca temei săvârșirea unei infracțiuni: o acțiune principală-acțiunea penală și o acțiune accesorie-acțiunea civilă. (Andrei Zarafiu).

Prin prisma obiectului său-soluționarea definitivă a cauzei penale, putem afirma faptul că judecata reprezintă faza centrală si cea mai importantă a procesului penal. (curs selectiv pt licenta)

1.1. Structura procesului penal. Faze, etape, stadii

Analizând dispozițiile Noului Cod de procedură penală putem constata faptul că procesul penal are 3 faze: urmărirea penală, judecata și punerea în executare a hotărârilor penale. Sunt, însă, și autori care consideră că alături de cele trei faze procesuale menționate mai sus, procedura de cameră preliminară reprezintă o nouă fază a procesului penal, iar nu o etapă procesuală a fazei de judecată(m udroiu,b micu, a paun, r slavoiu).

„Caracterul de fază a procesului penal a procedurii de cameră preliminară rezultă, in primul rând, din reglementarea explicită a acestei faze într-un titlu distinct de cel al judecății în partea specială a NCPP.” (m. udroiu)

Pe langă fazele procesului penal putem identifica în structura acestuia anumite etape și stadii procesuale. ….

1.2. Funcția de judecată și separarea funcțiilor judiciare

Unul dintre principiile care guvernează procesul penal este cel al separării funcțiilor judiciare. Conform art.3 Noul Cod de procedură penală, în procesul penal se exercită următoarele funcții judiciare:

funcția de urmărire penală, funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei fizice în faza de urmărire penală, funcția de verificare a legalității trimiterii ori netrimiterii în judecată, funcția de judecată. Întrucât judecata este considerată cea mai importantă fază a procesului penal și funcția judiciară principală este cea de judecată, care se realizează de către instanță, în complete legal constituite. „Funcția de judecată implică o jurisdicție asupra fondului”.(A. zarafiu, pag 14) Cu toate ca nu este prevăzută în mod expres în art.3 NCPP, funcția de dispoziție asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei fizice este exercitată și în faza de judecată, cu titlu subsidiar. Cu excepția măsurii preventive a reținerii, care poate fi dispusă numai în cursul urmăririi penale, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauțiune, arestul la domiciliu și arestarea preventivă pot fi dispuse și în cursul judecății, de către instanța de judecată. Conform art. 203, alin(6) „În cursul judecății, instanța de judecată se pronunță asupra măsurilor preventive prin încheiere motivată”. Această încheiere se comunică inculpatului și procurorului care au lipsit de la pronunțare.

2. Dispoziții generale privind judecata

Judecata este acea fază a procesului penal în care organul judiciar legal învestit, soluționează cauza dedusă judecății cu garantarea respectării drepturilor subiecților procesuali și asigurarea administrării probelor. Activitatea de judecată se realizează cu respectarea deplină a legii și antamează elementele esențiale ale raportului de conflict:persoană, faptă, vinovăție.

Similar Posts

  • Aspecte Privind Talharia Si Ocrotirea Patrimoniului Prin Mijloace Penale

    LUCRARE DE LICENȚĂ ASPECTE PRIVIND TÂLHĂRIA ȘI OCROTIREA PATRIMONIULUI PRIN MIJLOACE PENALE Cuprins Abrevieri Introducere I. Considerații generale privind infracțiunea de tâlhârie 1.1. Conceptul de patrimoniu și necesitatea protecției penale a patrimoniului 1.1.1. Conceptul de patrimoniu 1.1.2. Formele patrimoniului 1.1.2. Necesitatea protecției penale a patrimoniului 1.2. Scurt istoric al cadrului legal privind protecția penală a…

  • Procedura de Judecata a Apelului

    ϹUΡRІΝS ІΝΤRΟDUϹΕRΕ…………………………………………………………………… ϹАΡІΤΟLUL І : АΡΕLUL ϹАLΕ ΟRDІΝАRĂ DΕ АΤАϹ……………………. І.1 Ϲɑrɑсtеrіzɑrе gеnеrɑlă…………………………………………………………. І.2 Rеglеmеntɑrеɑ ɑреluluі………………………………………………………… І.3 Ϲоndіțііlе ɑреluluі………………………………………………………………. ϹАΡІΤΟLUL ІІ : ΡRΟϹΕDURА DΕ JUDΕϹАΤĂ А АΡΕLULUІ…………….. ІІ.1 Dерunеrеɑ сеrеrіі dе ɑреl……………………………………………………… ІІ.2 Μăsurі рrеɑlɑbіlе lɑ іnstɑnțɑ dе ɑреl…………………………………………. ІІ.3 Întâmріnɑrе…………………………………………………………………….. ІІ.4 Judесɑrеɑ ɑреluluі………………………………………………………………. ІІ.5 Sоluțііlе…………………………………………………………………………… ϹАΡІΤΟLUL ІІІ : ΕFΕϹΤΕLΕ АΡΕLULUІ………………………………………. ІІІ.1 Ρrесіzărі рrеɑlɑbіlе…………………………………………………………….. ІІІ.2…

  • Protectia Aviatiei Civile Impotriva Actelor de Interventie Ilicita

    PROTECȚIA AVIAȚIEI CIVILE ÎMPOTRIVA ACTELOR DE INTERVENȚIE ILICITĂ INΤRΟDUСЕRЕ Аctеlе dе intеrvеnțiе ilicită în aviația civilă cοnstituiе una dintrе principalеlе amеnințări la adrеsa sοciеtății umanе și a stării dе siguranța națiοnală a statеlοr lumii, cοntinuând să rеprеzintе un pеricοl sοcial dеοsеbit dе grav, atât pеntru structura și cοеziunеa sοcială, cât și pеntru sеcuritatеa indivizilοr și…

  • Capitolul I. Noțiuni generale. Istoricul apariției S.R.L.

    Cuprins Capitolul I. Noțiuni generale. Istoricul apariției S.R.L. § 1. Noțiuni generale. Particularitățile Societății cu răspundere limitată § 2. Istoricul apariției Societatii cu Raspundere Limitata § 3. Clasificarea societatilor comerciale Capitolul II. Constituirea Societății cu Rapundere § 1. Actul constitutiv § 2. Fondatorii societății cu răspundere limitată § 3. Înregistrarea Societății cu răspundere limitată Capitolul…

  • Testamentul Actul de Ultima Vointa al Defunctului

    INTRODUCERE Lucrarea de față intitulată „Testamentul- actul de ultimă voință al defunctului”, își propune un studiu aprofundat asupra mai multor instituții care aparțin dreptului succesoral și anume: felurile moștenirii, caracterele juridice ale transmisiunii succesorale, deschiderea moștenirii, cu referire la locul și data deschiderii acesteia care sunt condițiile necesare pentru a putea moșteni, dreptul de moștenire…