Entitati Statale cu Atributii In Realizarea Securitatii Nationale. Legislatie

Entități statale cu atribuții în realizarea securității naționale. Legislație.

În România sunt desemnate anumite instituții și organe de stat, care funcționează pe baza de documente cu caracter directiv clar definite, cu atribuții privind detectarea acelor riscuri și vulnerabilități care prin forma de exprimare reprezintă amenințări la adresa securității naționale. Acestea sunt următoarele:

1. Departamentul Securității Naționale: structură specializată din cadrul Administrației Prezidențiale, cu rolul de a sprijini executării de către președinte a prerogativelor din domeniul securității naționale prevăzute de Constituția României. Principalele atribuții: “colaborează cu departamentele și compartimentele de specialitate din cadrul Administrației Prezidențiale, Ministerelor și altor instituții cu atribuții în domeniul securității naționale, Organizațiilor nonguvernamentale de profil, Instituțiilor academice și de cercetare științifică, răspunde de elaborarea proiectului Strategiei de Securitate Națională (STN), prezintă propuneri privind modalitățile de punerea în aplicare a prevederilor STN”.

2. Consiliul Suprem de Apărare a Țării: organ autonom care conform prevederilor constituției este responsabil cu organizarea și coordonarea acțiunilor care interesează apărarea țării și securitatea națională. Anual Consiliul Suprem de Apărare al Țării prezintă în Parlament un raport cu privire la activitatea desfășurată.

Conform art. 7 din Legea nr. 51/1991 atribuțiile Consiliul Suprem de Apărare a Țării în domeniul securității naționale sunt următoarele:

„analizează datele și informațiile obținute și evaluează starea securității naționale;

stabilește principalele direcții de activitate și aprobă măsurile generale obligatorii pentru înlăturarea amenințărilor prevăzute în art. 3;

stabilește modalitățile de valorificare a informațiilor referitoare la securitatea națională;

analizează rapoarte și informări referitoare la modul de aplicare a legii privind securitatea națională;

aprobă structurile organizatorice, efectivele și regulamentele de funcționare ale Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe și Serviciului de Protecție și Pază;

aprobă cheltuielile operative destinate realizării securității naționale”.

3. Comunitatea Națională de Informații: “reprezintă rețeaua funcțională a autorităților publice din sistemul securității nationale, bazată pe unitatea de scop, obiective și strategie, asigurată prin informațiile furnizate de următoarele structuri, denumite și componente ale Comunității Naționale de Informații: Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe, Direcția Generală de Informații a Apărării și Departamentul de Informații și Protecție Internă din Ministerul Afacerilor Interne.

Organizarea și coordonarea unitară a activităților de informații care privesc securitatea națională se realizează de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin Comitetul coordonator pentru Comunitatea Națională de Informații, format din: consilierul prezidențial pentru securitate națională, directorii SRI și SIE, miniștrii Apărării Naționale, Afacerilor Externe, Administrației și Internelor, Justiției, consilierul primului-ministru pe probleme de securitate”.

Comunitatea Națională de Informații funcționează în interiorul Consiliul Suprem de Apărare a Țării și are ca scop integrarea și valorificarea rezultatelor activității de informații, prin organizarea și coordonarea acestora, conform intereselor strategiei de securitate națională.

4. Prevederile Legii nr. 51/1991 (republicată) privind securitatea națională a României stabilesc entitățile statale cu atribuții în realizarea securității naționale. Acestea sunt următoarele:

Serviciul Român de Informații, autoritatea abilitată să culeagă și să valorifice produsele informaționale din interiorul țării,

Serviciul de Informații Externe, instituția  de  stat  specializată  în domeniul informațiilor externe privind siguranța națională,

Serviciul de Protecție și Pază, cu atribuții pe linia asigurării protecției demnitarilor români și străini pe timpul șederii lor în România, a familiilor acestora, dar și în asigurarea pazei sediilor de lucru și a reședințelor acestora,

Ministerul Apărării Naționale,

Ministerul Afacerilor Interne și

Ministerul Justiției.

Organizarea internă a Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne prevede fucnționarea de structuri specializate prin care se asigură activitatea de informații specifică securității naționale. Acestea sunt:

Direcția Generală de Informații a Apărării (D.G.I.A.) în cadrul M.Ap.N și respectiv

Departamentul de Informații și Protecție Internă (D.I.P.I.) în cadrul M.A.I.

Conform prevederilor Art. 10 din Legea nr. 51/1991 republicată privind securitatea națională a României, Art. 9 Legea Nr. 1/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Informații Externe. art. 31 din Legea nr. 191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază activitățile derulate de entitățile statale cu atribuții în realizarea securității naționale au caracter secret de stat.

5. Comisia comună permanentă a Camerei Deputaților și Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activității S.R.I și Comisia parlamentară specială pentru controlul activității S.I.E.

Parlamentul poate verifica legalitatea activității S.R.I și S.I.E anual sau ori de câte ori consideră că se impune, prin solicitarea de a prezenta un raport de activitate (înființarea comisiilor în cauză a însemnat alinierea la politica europeană privind controlului activității serviciilor de informații).

7. Legislație:

Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 denumită "O Românie puternică în Europa și în lume" structurată pe patru capitole: "Definirea intereselor și obiectivelor naționale de securitate", "Evaluarea mediului internațional de securitate", "Amenințări, riscuri și vulnerabilități", "Direcții de acțiune și principalele modalități pentru asigurarea securității naționale a României". Este ultimul document, dintr-un total de cinci, emis de guvernul României pentru garantarea securității națională într-un context strategic marcat de instabilitate geopolitică și multiple incertitudini,

Doctrina națională a informațiilor pentru securitate 2004 – definește concepte fundamentale specifice domeniului activității de informații pentru apărarea securității naționale,

Noul Cod penal (intrat în vigoare la data de 01.02.2014 potrivit Legii nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009),

Legea nr.535/2004 privind prevenirea și combaterea terorismului,

Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională.