Elaborarea Planului Cadastral

ADNOTARE

„Elaborare a planurilor cadastrale in satul Ohrincea raionul Criuleni” prezintă tema tezei de licență, care a fost elaborata de către studenta anului patru in incinta Universității Agrare de Stat din Moldova, „UASM”. Domeniul de studiu: ,,Arhitectură și construcții’’, specialitatea „Cadastru si organizarea teritoriului”, perfectată în anul 2014.

Teza are următoarea structură: adnotare, introducere, patru capitole, concluzii, bibliografie din 33 titluri, 14 anexe, 47 pagini text de bază (fără anexe), 20 figuri, un tabel, lista abrevierilor.

Scopul tezei date este de a cerceta, descrie, elabora, analiza bazelor teoretice și metodologice de elaborare a planurilor cadastrale în sistemul cadastral al Republicii Moldova.

Ca obiective de baza a tezei enumeram stabilirea bazei practice de elaborare a planurilor cadastrale, metodologia eficienta de formare a planurilor cadastrale, fundamentarea teoretică si formare a conceptelor cadastrale la nivel național.

Teza consta din însușirea corectă a conceptelor de elaborare a planurilor cadastrale, descrierea succintă a anumitor metode ce sunt necesare pentru elaborarea planurilor, implementarea unor exemple concrete în domeniul formarii planurilor cadastrale.

Conceptele de elaborare a planurilor cadastrale, expunerea metodelor structurale și procedurale ale acesteia înfățișează prin sine semnificația teoretică a lucrării date.

Modelul metodologic de elucidare a conceptelor de elaborare a planurilor cadastrale prezintă valoarea aplicativă a lucrării, care mai consta si în programele de formare profesională a cadrelor în domeniul cadastrului și organizării teritoriului si in alte domenii.

Analiza rezultatelor este realizata in urma prin aplicarea metodologiei de elaborare a planurilor cadastrale în satul Ohrincea raionul Criuleni.

În lucrarea prezentă sunt indicate cunoștințele teoretice și practice din domeniul cadastrului. Aici sunt precizate exemple cu privire la extragerea informației din ORTHOPHOTOPLAN, suprapunerea planurilor ORTHOPHOTO și a planului cadastral.

AHHOTAЦИЯ

«Cocтавлeниe кадаcтpoвыx планoв в дepeвнe Oxpинча, Кpиyлянcкoгo pайoна» пpeдcтавляeт тeмy даннoй диccepтации, кoтopая была pазpабoтана cтyдeнткoй чeтвepтoгo кypcа в Гocyдаpcтвeнный Aгpаpный Унивepcитeт Moлдoвы, «UASM». Oблаcть иccлeдoвания: «Apxитeктypа и cтpoитeльcтвo», cпeциальнocти «Гeoдeзия и планиpoваниe», pазpабoтана в 2014 гoдy.

Диccepтация имeeт cлeдyющyю cтpyктypy: аннoтация, ввeдeниe, чeтыpe главы, вывoды, библиoгpафия из 33 наимeнoваний, 14 пpилoжeний, 47 cтpаниц ocнoвнoгo тeкcта (бeз пpилoжeний), 20 фигyp, oдна таблица, cпиcoк coкpащeний.

Цeлью диccepтациoннoй pабoты являeтcя иccлeдoвания, pазpабoтки, oпиcания, пpoанализиpoванныe тeopeтичecкиe и мeтoдoлoгичecкиe ocнoвы пoдгoтoвки кадаcтpoвыx планoв в кадаcтpoвoй cиcтeмe Pecпyблики Moлдoва.

Задачи диccepтации ycтанавливаютcя пpактичecкиe ocнoвы пoдгoтoвки кадаcтpoвыx планoв, эффeктивнyю мeтoдoлoгию фopмиpoвания кадаcтpoвыx планoв и тeopeтичecкиe кoнцeпции зeмли пo вceй cтpанe.

Диccepтация cocтoит из пpавильнoгo пoнимания кoнцeпции pазвития кадаcтpoвыx планoв, кpаткoe oпиcаниe нeкoтopыx мeтoдoв, кoтopыe нeoбxoдимы для пoдгoтoвки планoв, ocyщecтвлeниe кoнкpeтныx пpимepoв в oблаcти фopмиpoвания кадаcтpoвыx планoв.

Кoнцeпции pазвития кадаcтpoвыx планoв, cтpyктypныe и пpoцeдypныe мeтoды являютcя тeopeтичecкoй значимocтью диccepтации в цeлoм.

Meтoдoлoгичecкиe мoдeли для yтoчнeния кoнцeпции кадаcтpoвыx планoв пoказываeт пpикладнoe значeниe, кoтopoe мoжeт cocтoять из yчeбныx пpoгpамм пoдгoтoвки cпeциалиcтoв в oблаcти кадаcтpа и opганизации тeppитopии и такжe в дpyгиx oблаcтяx.

Aнализ peзyльтатoв дocтигаeтcя за cчeт пpимeнeния мeтoдoлoгии для пoдгoтoвки кадаcтpoвыx планoв в дepeвнe Oxpинча, Кpиyлянcкoгo pайoна.

B этoй pабoтe даютcя тeopeтичecкиe и пpактичecкиe знания в oблаcти кадаcтpа. Здecь пpивeдeны пpимepы извлeчeния инфopмации из OPTOФOTOПЛAHA, пepeкpывающиecя OPTOФOTOПЛAHA и кадаcтpoвoгo плана.

ANNOTATION

"Compilation of cadastral plans in Ohrincea village, Criuleni" presents the thesis theme, which was developed by the four-year student in the Agrarian State University of Moldova, "USM". Field of study: "architecture and construction", specialty "Surveying and planning", made in the year 2014.

The thesis has the following structure: abstract, introduction, four chapters, conclusions, bibliography of 33 items, 14 applications, 47 pages of main text (no appendices), 20 figures, one table, list of abbreviations

The aim of the thesis is to research, to develop, to describe, to analyse theoretical and methodological bases of preparation of cadastral plans in the cadastral system of the Republic of Moldova.

The objectives of the thesis consist of the establishment of practical bases of preparation of cadastral plans, effective methodology of formation of the cadastral plans, training and theoretical concepts of land nationwide.

The thesis consists of correct understanding of the concepts of development of cadastral plans, brief description of certain methods that are necessary for the preparation of plans, implementation of specific examples in the field of formation of the cadastral plans.

Concepts of development of cadastral plans, the presentation of their structural and procedural methods represent the theoretical significance of the thesis.

Methodological model of elucidation of the concepts of cadastral plans, which may consist in the vocational training programs in the field of cadastre and the Organization of the territory and in other areas, shows the practice value.

The analysis of the results is achieved after the application of the elaboration of cadastral plans’ methodology in Ohrincea village, Criuleni region.

Theoretical and practical knowledge in the field of cadastre are given in this work. It contains examples of extracting information from ORTHOPHOTOPLAN, overlapping ORTHOPHOTO plans and cadastral plan.

LISTA ABREVIERILOR

ÎS – Întreprindere de Stat;

OCT – Oficiu Cadastral Teritorial;

MR99 – MoldRef 99 (sistemă de coordonate).

INTRODUCERE

Societatea cuprinde in sine împărțire și combinare a muncii. Ea se definește prin globalizare și ciocnirea noilor tehnologii pe scară largă cu stilului de viață al oamenilor.

De-a lungul timpului cadastru a devenit o totalitate de activități tehnico – organizatorice care au menirea de deservire a administrației, a proprietarilor bunurilor imobile. Tot cadastru a format o instituție progresista ce a luat parte la dovedirea si garantarea proprietății.

Lucrarile de cadastru sunt insemnate pentru executarea sistemelor informationale ale teritoriului, care trebuie sa ofere date reale administratiei publice locale si centrale, totodata si altor sectoare interesate.

Cadastru prezinta un rol mare in societate. El urmareste configurația și poziția bunului imobil, configuratia, precum și folosinta lui, raportată la destinația initiala; proprietari de bunuri imobile și înscrierea lor în registrele cadastrale; resursele funciare și materialul documentar necesar introduceri sau scoateri din circuitul agricol a terenurilor; categoria de calitate a terenurilor, luindu-se inconsideratie procesele mari pedogenetice, de lucrările de amenajare care sunt prezente sau care trebuie indeplinite, de bonitatea solurilor, a categoriei de folosință, de posibilitățile de mecanizare oferite lucrărilor necesare; elementele necesare evaluării bunurilor imobile.

In ultimele decenii activitatea de cadastru a evoluat mult in continut si complexitate. Scopul principal al cadastrului duce la obținerea unui nivel înalt de informatizare a societății, cunoașterea și inventarierea fondului imobiliar edilitar și a stări acestuia; alcatuirea unei baze juste pentru stabilirea impozitului fiscal; reglementarea situației juridice a bunurilor și înscrierea lor, pentru formarea publicități imobiliare; cunoasterea juridică a resurselor funciare; primirea datelor reale cu privire la starea fondului căilor de comunicații; planificarea lucrărilor de întreținere; evidența terenurilor, cit si a subsolurilor care conțin bogății minerale; cunoasterea sistemelor informaționale ale teritoriului; si nu in ultimult rind protectia mediului inconjurator.

Cadastrul constituie un instrument anumit de important in economia de piață pentru ca ofera documentatia care da siguranță tranzacțiilor ce au loc pe piața bunurilor imobile. Valoarea lucrărilor de cadastru este explicata prin întocmirea sistemelor informaționale ale teritoriului, care au capacitatea sa ofere rapid date reale tuturor organismelor de gestionare și planificare a bunurilor imobile din sectoarele importante ale economiei naționale.

In prezent masuratorile terestre exprima o mare importanta pentru economia nationala, fiind folosite în multe domenii.

Încă in trecut măsurătorile terestre s-au transformat intr-o necesitate. Omul a vrut sa cunoasca Pământul cit formă și dimensiuni, atit si pentru redarea suprafețelor de teren pe plan, cu scopul organizării lucrărilor agricole, lucrarilor de transporturi și a celor de construcții.

Lucrarea prezentata are in componenta sa patru capitole.

In Introducere am caracterizat rolul si scopul cadastrului, am accentuat masuratorile terestre cu ajutorul carora este elaborat planul cadastral.

Capitolul unu, care poarta denumirea: ” Bazele teoretice ale elaborării planului cadastral”, aici sunt enumerate scopul si obiectul planului cadastral, analiza, relieful, solul, baza geodezica existenta a satului Ohrincea, raionul Criuleni.

Capitolul doi: „Metodologia elaborării planului cadastral” cuprinde in sine elaborare, scenariul de elaborare, metodele de elaborare a planului cadastral. Sunt descrise metodele topografica si cea fotogrammentrica, care conduc la elaborarea planului cadastral.

In capitolul trei: „Aplicarea metodelor de elaborare planurilor cadastrale” este inclusa descrierea obiecteleo cercetate, elaborarea proiectelor planului casastral, aprobarea si implimentarea acestuia, elaborarea proiectului planului cadastral prin metoda topografică, extragerea informației din ORTOPHOTOPLAN, suprapunerea planurilor ORTOPHOTO și a Planului cadastral.

Capitolul patru: „Securitatea muncii” include analiza stării actuale a securității muncii, securitatea muncii în cîmp si la efectuarea lucrărilor manuale,si se finiseaza cu elaborarea Instrucțiunii pentru securitatea muncii.

Fiecare capitol este generat de concluzii.

În Concluzii am facut o generalizare a tezei de licență, punind un accent deosebit pe rolul elaborii planului cadastral și urmările acestui proces.

In lucrarea prezentata am sistematizat toate cunostintele capatate in procesul de studiu.

1 BAZELE TEORETICE ALE ELABORARII PLANULUI CADASTRAL IN SATUL OHRINCEA RAIONUL CRIULENI

Scopul planului cadastral

Ca temei de baza pentru elaborarea planului cadastral este considerata Istructiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice. Instrucțiunea cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice (denumită în continuare – Instrucțiunea) este elaborată în conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile nr.1543-XIII din 25 februarie 1998, Legea privind formarea bunurilor imobile nr.354-XV din 28.10.2004 și stabilește modul de elaborare a planului geometric și a proiectului planului cadastral precum și modul de actualizare și modificare a acestora [18].

Planul cadastral in cadrul sistemului informational al cadastrului are o mare importanta, el apare ca o reprezentare grafica a teritoriului, care cuprinde date despre amlasament, hotarele terenurilor, construcțiilor, a altor bunuri imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile, numerele cadastrale ale acestora precum și alte date. Totodata aici este prezentata data, autorul si locul elaborarii acestuia. In planurile cadastrale sunt reprezentate numai bunurile imobile, dreptul asupra acetora se inregistreaza in registrul bunurilor imobile.

Ca scop, planul cadastral tine de stabilirea proceselor obligatorii la realizarea unui material calitativ si pentru satisfacerea clientului conform standardului de management al calitatii.

Planul cadastral este pastrat in format electronic si face parte din baza de date grafice. Datele si informatiile referitoare la bunuri imobile si proprietari reprezinta baze de date textuale, intre ele fiind legaturi specifice.

Analiza obiectului de studiu

Raoinul Criuleni are in componenta sa 43 de localitati. Una din ele ar fi satul Ohrincea. El este asezat pe Raut, intre satele Cruglic si Ustia. Satul este situat la latitudinea 47.2208 longitudinea 29.0611 si altitudinea de 33 metri fata de nivelul marii. Localitatea se afla la o distanta de 11 km de la orasul Criuleni si 30 km distata directa pina la orasul Chisinau. In componenta satului intra 1012 locuitori. Satul Ohrincea se afla in administararea orasului Criuleni.

Daca ne vom referi la indeletnicirile satenilor, vom observa o dezvoltare in horticultura, pomicultura, apicultira, cultivarea planteleor cerialiere si legumicole.

Figura 1.1 – Imaginea ORTHOPHOTO a satului Ohrincea raionul Criuleni

Sursa: https://www.google.ru/maps/place/Oxpинча

1.2.1 Obiectul planului cadastral

In planul cadastral sunt cuprinse informatii de baza ca:

baza geodezică de pe teritoriul unității administrativ-teritoriale;

limite;

localitati;

hotare;

structura cadastrală a unității administrativ-teritoriale;

categorii de destinație și de folosință a terenurilor;

obiecte acvatice (hidrografia, construcții hidrotehnice);

constructii;

instalatii s.a.

În registrul bunurilor imobile pot fi înregistrate porțiunile de subsol, obiectivele acvatice separate, precum și plantațiile prinse de rădăcini (plantațiile perene) înființate în conformitate cu normele stabilite de legislație [2].

În registrul bunurilor imobile, în afară de drepturile reale ce au ca obiect bunuri imobile, pot fi înscrise, în cazurile prevăzute de lege, drepturile de creanță, faptele sau raporturile juridice aferente acestor bunuri [3].

Rețelele tehnico-edilitare din intravilanul localității nu cad sub incidența prezentei legi[4].

1.2.1.1 Analiza sociala, economica, ecologica a satului Ohrincea

Conform recensamintului din anul 2004, populatia satului Ohrincea constituie 1012 locuitori, dintre care 503 barbati si 509 femei. Aici intilnim nationalitati ca romani/moldoveni, ucraineni, bulgari, etc.

Figura 1.2 – Schema componentei pe nationalitati a satului Ohrincea raionul Criuleni

Sursa: http://www. http://localitati.casata.md/index.php?action=viewlocalitate&id=3145

Analizind schema de mai sus putem constata ca satul Ohrincea este populat in mare masura de moldoveni/romani – 99,51%, dar si de ucraineni – 0,1%, bulgari – 0,1%, alte nationalitati – 0,3%.

In sat predomina in mare masura nationalitatea de moldoveni/romani.

Tabelul 1.1 – Componenta pe nationalitati a satului Ohrincea raionul Criuleni

In componenta satului Ohrincea putem enumera terenuri destinate industriei transporturilor si cu alte destinatii cu o suprafata de 19,12ha, terenurile fondului silvic – 75,25ha, terenurile fondului apelor – 53ha. Total terenuri proprietate publica a statului dupa catedoriile de terenuri satul Ohrincea sunt de 147,37ha, insa terenuri proprietate publica a unitatii administrativ – teritoriale dupa categoriile de terenuri in total constituie 237,93ha. In care: terenuri cu destinatie agricola – 4,47ha, terenurile fondului de rezesva – 233,93ha.

Sistemult de invatamint al satului este format dintr-o scoala. Tot aici este prezenta si o gradinita de copii, o casa de cultura si o biserica. Predomina religia crestin – ortodoxa, dar sunt multi membri ai religiei "Martorii lui Iehova".

Analizind situatia ecologica in Ohrincea putem mentiona ca aceasta este satisfacatoare. Teritoriul este bogat in specii de arbori, cit si animale.

1.2.1.2 Relieful si solul in satul Ohrincea

Relieful este un sistem deschis, dinamic, unitar si complex ierarhizat. El este creat dintr-o infinitate de constituiente cu dimensiuni, evolutie, geneza si virsta diferite.

Relieful satului Ohrincea reprezinta un teritoriu ce nu este fragmentat. Satul are o structura geologica relativ omogena. Schimbările climaterice depind de direcțiile din care pătrund curenți de aer: pătrunderea curenților din partea de sud–aduc ploaie , iar din partea de nord-est scăderea temperaturii. Clima este temperat – continentala. In regiunea data se pronunta de o zona cu umiditate insuficienta. Procesele de eroziune se dovedesc a fi slabe.

Figura 1.3 – Reprezentarea pe harta a reliefului satului Ohrincea raionul Criuleni

Sursa: Elaborat de autor

Solului reprezinta un rol important asupra sanatatii populatiei si a conditiilor sanitare de viata. El este alcatuit din organisme vii, substante organice, roci materne, apa si aer. Acesta difera de la citiva centimetri pina la trei metri si mai mult.

Solul s-a alcatuit ca rezultat al consecintei interactiunii celorlalte geosfere. Acest proces a fost numit pedogeneza. Solurile se deosebesc intre ele si variaza de la un continent la altul, de la o zona la alta, dar si in cadrul zonei.

Teritoriul Ohrincei are un invelis de soluri nu prea variat. Aici remarcam: cernozoimul – este un sol foarte fertil, cu o culoare inchisa si care este constiruit sub o vegetatie ierboasa, in conditiile climei continentale, în localitate sunt reprezentate diferite tipuri de ceornoziom; soluri deluviale – se socot formate sub vegetația de stepă și pajiști pe straturile de-luviale preponderent carbonatice; soluri aluviale si in mica masura mocirla tipica. In soluri se introduc putine ingrasaminte organice, totodata culturile de cimp nu sunt cultivate cu respectarea asolamentelor, nu se aplica masuri antierozionale. Reesind din aceste procese, se duce la agravarea calitatii solului si degradarea acestuia.

1.2.1.3 Baza geodezica existenta in localitate

Punctele rețelei geodezice de stat constituie baza tuturor ridicărilor planimetrice și altimetrice. Baza geodezică a ridicărilor planimetrice se formează din punctele rețelei de triangulație și rețeaua punctelor de îndesire indeplinite prin observații satelitare sau prin poligonometrie. Baza geodezică pentru ridicări altimetrice se alcatuieste din rețeaua punctelor nivelmentului general de stat. Se intocmeste dintr-o rețea complexă de triunghiuri, acoperind cu vârfurile triunghiurilor toata suprafața țării.

Reteaua Geodezica de stat sau Reteaua de Triangulatie este reteaua de puncte de sprijin ce alcatuieste baza tuturor ridicarilor planimetrice.

In calitate de distanta dintre puncte, de exactitatea masuratorilor si calculelor, punctele ce formeaza Reteaua Geodezica se clasifica astfel:

Ordinul I – care are punctele ( varfurile triunghiurilor ) aflate la 20-60 km, in medie 30 km;

Ordinul II – varfurile de triunghiuri sunt intercalate in Ordinul I si la distante intre 10-20 km, in medie 15 km;

Ordinul III – punctele sunt dispuse in interiorul triunghiurilor de Ordinul II , la distante de 5-10 km, in medie 7 km;

Ordinul IV – include puncte situate in interiorul triunghiurilor de Ordinul III si sunt situate la distanta medie de 3 km;

Ordinul V – sunt punctele intercalate in triunghiuri de Ordinul IV la distanta medie de 1,5 km.

Triangulatia geodezica de ordin superior este alcatuita din punctele de Ordinul I, II si III, desfasurate de-a lungul paralelelor si meridianelor, creind asa numita Retea Primordiala , care savirseste legatura cu retelele statelor vecine. Triangulatia geodezica de ordin inferior, care mai poarta denumrea de Triangulatie Topografica, reprezinta Reteaua de Indesire si este alcatuita din punctele de Ordinul IV si V. Triangulatia topografica se aplica pentru indesirea retelei de puncte de sprijin, in vederea legaturii masuratorilor de detaliu de puncte geodezice.

Ca caracteristici ale triangulatiei topografice putem numi: alegerea punctelor se face cat mai aproape de suprafețele pe care se vor efectua măsurătorile în detaliu. Numarul lor trebuie sa asigure densitatea ceruta de un punct la 2.5 – 5 km patrati; distanta intre puncte sa fie de 1 – 3 km; triunghiurile formate sa fie cat mai apropiate de cel echilateral, evitandu-se unghiurile mai mici de 40 g sau mai mari de 160 g; sa aiba vizibilitate la celelalte puncte care intra in forma de canevas stabilita; raportul dintre lungimile maxime si minime ale vizelor de determinare sa nu fie mai mare de 3 : 1 ; laturile care formeaza bazele de triangulatiei sa fie masurabile direct si sa aiba o lungime de 600-1500 m.

Triunghiurile formate prin unirea punctelor se pot grupa in mod direct si sa se deosebeasca dupa urmatoarele forme de canevas : poligon cu punct central; patrulater; lant de triunghiuri; lant de patrulatere; lant de poligoane; retea complexa.

Alegerea forme de canevas depinde de conditiile de teren si de operator, dar si de precizia cautata, fiindca formele poligonale si complexe de triangulatie garanteaza o precizie mai mare decat lanturile de triunghiuri sau patrulatere.

Se precizeaza ca cel putin o latura a canevasului trebuie sa fie delimitata de doua puncte geodezice de ordin superior cu coordonate cunoscute. Aceasta latura va fi utilizata ca baza de calcul sau baza de pornire.

Pe teritoriul satului Ohrincea exista baza geodezica formata din sase puncte geodezice.

Figura 1.4 – Amplasarea punctelor geodezice in satul Ohrincea raionul Criuleni

Sursa: Elaborat de autor

Din coordonatele rectangulare ale punctelor de la extremitatile bazei se posibil de calculat atat lungimea bazei , cat si orientarea acestei directii.

1.2.2 Subiectul planului cadastral

Ca subiect al planului cadastral putem numi orice persoană, cit fizică, atit și juridică, care deține drepturi de proprietate asupra unui bun imobil. Planul cadastral poate detine mai mulți subiecți în dependență de caz și marimea obiectului. Asadar, subiecți ai înregistrării se contituie proprietarii de bunuri imobile și alți titulari de drepturi patrimoniale: cetățeni ai Republicii Moldova, cetățeni străini, apatrizi, persoane juridice din țară și din străinătate, organizații internaționale, Republica Moldova, unitățile ei administrativ-teritoriale, state străine.

1.2.2.1 Executotii planului cadastral

Lucrările cadastrale sînt realizate de oficiile cadastrale teritoriale, de întreprinderi de stat sau private, in conditiile prevazute de legislatie. Marea parte a lucrarilor de elaborare a planurilor cadastrale este realizata de inginerul cadastral. Responsabilitatea pentru identificarea corectă în teren a bunului imobil o poartă întreprinderea care a efectuat lucrările cadastrale. Întreprinderea de stat „Cadastru” formeaza o baza de date centrală cu ajutorul informației grafice pe întreg teritoriul țării.

La bunurile imobile care apartin Ministerului Apărării, Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului de informații și Securitate al Republicii Moldova și Serviciului Grăniceri lucrările cadastrale sînt afectuate de numitele ministere în limitele fondurilor alocate. Informația despre hotarele acestor obiecte se prezintă gratuit oficiilor cadastrale teritoriale respective.

1.2.2.2 Consumatorii informatiei spatiale

Informatia spatiala este depozitata sub forma de straturi tematice privitor la o aceeasi suprafata de teren, in format raster si /sau vectorial. Formatul raster, stocheaza informatia ca matrici numerice, intrucit fiecare numar reda o suprafata simpla de teren. Latura patratului conditioneaza rezolutia reprezentarii in formatul raster, in formatul vectorial, se stocheaza perechi de coordonate care descriu astfel, entitati spatiale (puncte, linii, poligoane).

Informatia spatiala este completata cu informatia de tip atribut, care descrie diferite caracteristici suplimentare ale entitatilor spatiale si care este stocata sub forma tabelara, aceasta se face pentru extinderea capacitatii de analiza. Datele acumulate pot fi existente (harti, imagini analogice) sau noi (imagini numerice, observatii la sol). Achizitionarea acestora se poate efectua punctual, caz in care informatia este stocata in format vectorial, sau spatial, caz in care informatia este stocata in format raster. Achizitionarea datelelor existente poate fi automata, semi-automata sau manual.

Cu ajutorul tastaturii, ca dispozitiv de intrare, se face achizitionarea manuala. Stocajul se efectuaza in format vectorial si formatul raster, dar acest mod de achizitie solicita mult timp la un volum mare de date.

Planseta de digitizare se utilizeaza la achizitionarea semi-automata, care stocheaza informatia in format vectorial. Dispozitivul este alcatuit dintr-o placa dreptunghiulara neteda, de dimensiuni standard, sub care exista o retea densa de conductori electrici perpendiculari, izolati in punctele de intersectie. La planseta este atasat un cursor, prevazut cu 4 sau 16 butoane si o lupa in care exista doua fire reticulare perpendiculare.

Punctul rezultat din intersectia firelor reticulare se pozitioneaza pe harta pe elementul vizat, iar cursorul emite un impuls electromagnetic, prin actionarea unuia dintre butoane, care induce un curent electric ce se propaga in retea pe doua directii perpendiculare. Pozitia punctului vizat se determina in functie de timpul necesar pentru ca cele doua impulsuri electrice sa atinga marginile plansetei.

1.3 Continutul Planului cadastral

Reprezentarea grafică a unui teritoriu conoscînd informația despre amplasament, hotare, numere cadastrale alte date referitoare la obiectul cadastrului o constituie planul cadastral. Lucrarile care sunt necesare pentru elaborarea acestui plan cadastral pot fi:

lucrări pregătitoare;

identificarea bunurilor imobile;

acordarea numerelor cadastrale;

controlul asupra lucrărilor efectuate;

coordonarea și elaborarea planului cadastral.

Lucrarile pregatitoare necesita o analiza exacta a materialelor necesare. Ca lucrari pregatitoare vom enumera urmatoarele :

dobindirea și analiza materialelor cartografice, fotogrammetrice, topografice, punctelor geodezice etc.;

identificarea în natură a punctelor geodezice și de hotar administrativ al obiectului planului cadastral;

obținerea informației despre toate bunurile imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile;

obținerea informației despre categoriile de destinația și tipul de proprietate a terenurilor amplasate în hotarele administrativ – teritoriale.

Datorita lucrarilor pregatitoare se realizeaza analiza materialelor existente și se elaborează metoda de elaborare a planului cadastral.

Identificarea bunurilor imobile

Compararea informației despre dreptul asupra bunului imobil, despre amplasarea bunului imobil în planul cadastral și amplasarea lui în natură se efectuaza pentru identificarea bunlui imobil. In acest proces de indentificare a bunurilor imobile, sunt actualizate datele despre proprietar, despre hotar, despre coincidența lor în plan și în natură.

Pentru lucrările de identificare a terenului în plan și in natură este necesar de utilizat o scară mai mare a planului.

În dependență de categoria de destinație a teritoriului sunt formulate și cerințele asupra procesului de identificare a bunurilor imobile.

Pentru un intravilan vor fi formulate cerințe specifice construcțiilor, pentru un teren agricol deasemenea vor fi specificate particularitățile sale în procesul de identificare a bunurilor imobile.

Acordarea numerelor cadastrale

In urma identificarii tuturor bunurilor imobile li se vor confirmă numere (coduri) cadastrale. Numerele date sunt confirmate utilizînd planul structurizării cadastrale, în conformitate cu capitolul „Structura cadastrală a teritoriului Republicii Moldova”.

Primele numere cadastrale se vor atribui terenurilor începînd cu partea de Nord–Vest a planului cadastral, a masivului cadastral, a sectorului cadastral. În procesul de numerotație se vor lua în considerație numerele deja existente.

Controlul asupra lucrărilor efectuate

Controlul asupra corectitudinii elaborării planului cadastral se executa de către oficiul cadastral teritorial. Controlul include: respectarea instrucțiunilor, condițiilor tehnice. Controlului sunt supuse materialele prezentate întîi în birou cît și în natură.

Elaborarea planului cadastral

Planul cadastral controlat de către oficiul cadastral este coordonat cu autoritățile publice locale (consiliul local). In continuare, oficiul cadastral teritorial elaborează originalul planului cadastral respectînd cerințele față de el.

Scenariul lucrărilor utilizate pentru elaborarea planului cadastral menționat mai sus va fi intrebuintat în condițiile unei baze topografice actualizate, unde sunt reflectate toate bunurile imobile, toate elementele (obiectivele) unui plan cadastral.

Este marcat că, în practică, asemenea situatii de elaborare a unui plan cadastral sunt foarte rare. În majoritatea cazurilor planul cadastral este elaborat utilizând materiale topografice, fotogrammetrice, alte materiale (hărți și planuri) neactualizate (vechi).

În astfel de cazuri un rol important îl va avea reprezentarea grafică a tuturor detaliilor din teritoriul ce constituie obiectul unui plan cadastral, metodele aplicate în acest scop.

Concluzii la capitolul 1

In cadrul capitolului dat am analizat cu certitudine bazele teoretice ale elaborarii planului cadastral. Totodata am analizat obiectul de studiu, adica satul Ohrincea care este situat in raionul Criuleni. Am facut cunostinta cu reliful, solul, economia, ecologia satului Ohrincea.

Au fost enumerate scopul, obiectul, executorii, consumatorii si continutul planului cadastral.

2 METODOLOGIA ELABORĂRII PLANULUI CADASTRAL

2.1 Elaborarea planului cadastral

Organizarea lucrarilor cadastrale este precizata de catre Legea cadastrului bunurilor imobile. Structura acestor lucrari ar fi:

pentru unitățile administrativ – teritoriale, a sectorelor de teren se vor determina hotarele și se vor marca cu ajutorul bornelor;

determinarea și marcarea pe teren a limitelor intravilanului;

măsurări pe teren pentru întocmirea sau actualizarea planurilor cadastrale;

crearea bunurilor imobile;

în baza documentelor ce confirmă drepturile, se va identifica bunurile imobile.

Primul pas in lucrarile de elaborare a planului cadastral a unitatii administrativ – teritoriale il constituie determinarea hotarelor si delimitarea acestora prin borne.

Misiunea de elaborare a planului cadastral ii revine oficiilor cadastrale teritoriale, ce se alcatuieste in raza de activitatea a acestuia. Datorita implimentarii in baza de date a informatiei grafice si celei ce descrie bunurile imobile in dosalele tehnice receptionate de oficiile cadastrale teritoriale si a documentului care confirma dreptul asupra bunului imobil, este creat planul cadastral.

Datele despre bunurile imobile intregistrate in registru bunurilor imobile se contine in baza de date grafice, acestea ar fi:

hotarele terenurilor;

planul încăperilor izolate;

conturul clădirilor, plantațiilor perene și altor obiecte înregistrate în registrul bunurilor imobile;

structurizarea cadastrală;

punctele ridicărilor de teren;

numerele cadastrale ale bunurilor imobile;

coordonatele punctelor de cotitură;

tipul hotarelor;

data ultimei actualizări.

Întreprinderea de Stat „Cadastru” are ca scop constituirea și pastrarea cadastrului bunurilor imobile si altor sisteme informaționale.

2.1.1 Metodologia elaborării planului cadastral

Pentru a elabora un plan cadastral este necesar de a intrebuinata urmatoarele lucrari:

a) lucrări pregătitoare;

b) identificarea bunurilor imobile;

c) acordarea numerelor cadastrale;

d) controlul lucrărilor efectuate.

La elaborarea planului cadastral, lucrarile pregatitoare vor include urmatoarele necesitati:

capatatrea și cercetarea materialelor fotogrammetrice, cartografice, topografice, punctelor geodezice etc.;

identificarea punctelor geodezice și de hotar administrativ al obiectului planului cadastral in natura;

dobindirea informației asupra bunurilor imobile înregistrate în registrul bunurilor imobile;

capatarea informației despre categoriile de destinația, cit și tipul de proprietate a terenurilor amplasate în hotarele administrativ – teritoriale.

Datorita lucrărilor pregătitoare este executat materialul existent și se emite direcția (metoda) de elaborare a planului cadastral.

Figura 2.1 – Diagrama de flux la elaborarea planurilor cadastrale

Sursa: Elaborat de autor

Figura 2.2 – Shema de întocmire a planului cadastral

Sursa: Elaborat de autor

Oficiul cadastral teritorial efectuaza controlul asupra corectitudinii elaborării planului cadastral. Acest controlul enumera respectarea instrucțiunilor si condițiilor tehnice. La control sint expuse materialele prezentate în birou cît și în natură. Daca se identifica ceva greseli sau abateri de la instructiunea cu privire la elaborarea și actualizarea planurilor cadastrale, planul cadastral se anuleaza. In cazul in care totul a fost indeplinit corect se trece la o alta etapa, la cea de identificare si aprobare.

Figura 2.3 – Shema de identificare și aprobare a planului cadastral

Sursa: Elaborat de autor

2.1.1.1 Proiectul elaborării planului cadastral

Daca vom face o generalizare, proiectul elaborarii planului cadastral aplicind metode topografice, ar trebui sa includa urmatoarele:

cercetarea locului selectat pentru elaborarea planului cadastral;

redactarea structurii lucrarilor cadastrale;

redactarea memoriului justificativ;

emiterea devizului de cheltuieli.

Cercetarea situatiei teritoriului viitorului plan trebuie sa indeplineasca urmatoarele actiuni:

stabilirea spațială a obiectului proiectului;

analiza lucrarilor ce au fost efectuate si a materialelor ce persista in prezent.

Cel mai important la acest pas ar fi stabilirea concreta a spatiului viitorului plan cadastral. Pentru a preciza pozitia acestui teritoriu este necesar de examinat cu certitudine materialele cartografice (topografice și fotogrammetrice) care exista, de a stabili punctele de triangulatie, de a margini punctele de hotar si de analizat necesitatea de îndesire a punctelor de triangulație etc.

In baza cercetarii analizei situatie din teritoriu se elaboreaza structura lucrărilor pentru elaborarea planului cadastral.

Toate actiunile ce vor decurge si respectiv motivatiile in folosul intreprinderii vor fi descrise in memoriul justificativ (nota explicativă).

Costul fiecarei activitate in parte va fi inclus in devizul de cheltuieli.

2.1.1.2 Scopul si conținutul proiectului planului cadastral

Scopul proiectului elaborarii planului cadastral este sistematizarea rationala a lucrarilor de birou si de cimp. Se stabilesc procesele obligatorii conform procedurii stabilite, care urmeaza a fi realizate da catre inginerii cadastrali ai Intreprinderii de Stat „Cadastru”.

Specializarea si imbunatatirea competentelor profesionale, perfectionarea si formarea profesionala a specialistilor din domeniul cadastrului prezinta scopul general al proiectului planului cadastral.

Ca scopuri specifice ale acestui proiect vom enumera urmatoarele:

imbunatatirea si acumularea noilor cunostinte a angajatilor si managerilor in domeniul cadastrului;

imbunatatirea cunostintelor practice si teoretice a specialistilor din domeniul cadastrului, datorita aplicarii noilor tehnologii la elaborarea și actualizarea planurilor cadastrale;

intrebuintarea noilor metode pentru elaborarea planurilor cadastrale;

aplicarea aparatelor moderne pentru prelucrarea si culegerea datelor.

Ca continut, proiectul elaborarii planului cadastral poate urmari:

constatarea punctelor de triangulatie si adunarea informatie asupra acestora;

precizarea volumului lucrărilor de restituire a punctelor de triangulație;

stabilirea lucrărilor pentru îndesirea punctelor de triangulație;

cercetarea punctelor de hotar;

punctele rețelei planimetrice;

ridicari de teren;

hotarele unității administrativ-teritoriale;

hotarele zonei, masivului, sectorului cadastral;

hotarele intravilanului;

hotarele terenului;

reflectarea grafică a construcțiilor prezente;

prezentarea căilor de comunicație și altor obiecte liniare;

redarea elementelor hidrografice;

numerele cadastrale ale terenurilor;

numerele poștale ale construcțiilor, toponimicele;

scrierea – descrierea planului cadastral;

nomenclatura planurilor;

numele întreprinderii ce a redactat planul cadastral, anul și luna executării acestuia.

Datorita actiunilor ce identificare se alcatuieste lista coordonatelor punctelor identificare. Aceste actiuni au drept scop confirmarea existentei materialeleor cartografice, punctelor de trinagulatie pentru a fi aplicate in scopul elaborarii planurilor cadastrale.

Daca se duce lipsa de planuri fotogrammetrice sau topografice, atunci se elaboreaza scheme de amplasare a punctelor de triangulatie identificate.

Stabilirea puntelor date in planurile existente si in natura sunt necasare pentru efectuarea ridicarilor de teren. Indesirea punctelor de triangulatie are loc conform normelor tehnice determinate pentru lucrarile geodezile respective. Stabilirea punctelor de trinagulatie suplimentare conduce la scopul ca, in rezultatul lucrarilor date, ridicarile de teren sa fie posibile pe intreaga suprafata a viitorului plan cadastral.

Proiectul planului cadastral este prezentat la OCT pentru a fi verificat si receptionat.

Documentele ce sunt enumerate in Instructiunea cu privirea la elaborarea planului cadastral necesita a fi intocmite pe forme tipizate fiind scrise in pix nergu sau algastru precizind data si locul intocmirii acestora, numele si semnatura executorului, verificantorilor, denumirea intreprinderii.

Ansamblu de date se depoziteaza pe suporti magnetici si se prelucreaza.

La OCT, executantul trebuie sa depuna documentele enumerate in continuare:

proiectul planului cadastral ce se întocmeste în modul stabilit;

materialele de analiza a punctelor geodezice;

rezultatele măsurărilor geodezice de cîmp (in cazul cind acestea exista);

indicatiile de verificare a lucrărilor cadastrale;

suporți magnetici care includ informația descriptivă și grafică.

Verificarea calitatii lucrarilor in teren si la birou, pe parcursul si la finisarea etapelor de lucru, se efectueaza obligatoriu de catre executantul lucrărilor de întocmire a planului cadastral.

2.2 Metode de elaborare a planului cadastral

Elaborarea planurilor cadastrale se elaboreaza prin metode ce se grupeaza in doua categorii:

metode directe,din care fac parte:

crearea planurilor cadastrale prin metode fotogrametrice de ridicare;

formarea planurilor cadastrale prin metode combinate topo-fotogrametrice;

metode indirecte,care includ:

elaborarea planurilor cadastrale prin derivare din planul topografic de baza;

intocmirea planurilor cadastrale prin reambularea planurilor topografice și cadastrale vechi.

Stabilirea metodei de elaborare a planurilor cadastrale se executa in functie de baza topografica prezenta in zonă, calitatea informațiilor inclusa de baza topografică si actualitatea acesteia, de volum, de prezenta punctelor rețelei de sprijin din zonă, de scara la care se formeaza planurile, de echiparea aparaturii necesare executantului lucrarilor etc.

Intocmirea planurilor cadastrale prin metode numerice de ridicare are loc cind se stabileste un proiect tehnic pe principiul identificarii terenului, a recunoasterii categoriilor de folosinta si a punctelor de triangulatie prezente in zona. Acesta trebuie sa cuprinda urmatoarele:

capacitatea lucrarilor de semnalizare si marcare a punctelor vechi si noi;

descrierile topografice ale punctelor de triangulatie, cit si coordonatele acestora;

obiectul lucrarilor de masurare si intensitatea lor;

metode pentru ridicarea detaliilor;

memoriul justificativ (nota explicativa);

devizul cheltuielilor.

Reteaua geodezica de stat sustine lucrarile de cadastru. Reateaua se realizeaza in proiectie stereografica 1970 si pe plan secant unic.

Efectuarea unor asemenea operatii se executa prin metodele prezentate la disciplinele geodezice si topografice.

Metodele numerice de ridicare ar fi:

metoda drumuirii;

metoda radierii;

metoda absciselor si ordonatelor.

2.2.1 Metoda topografică de elaborare a planului cadastral

Una dintre cele mai vechi metode de intocmire a planurilor și hărților topografice, si a planurilor cadastrale in domeniu, este metoda topografica. In momentul de fata, progresul tehnic ofera numeroase metode performante de rezolvare a problemelor ce se sprijina de reprezentarea grafică a teritoriului.

Insa, in cazul cind precizia va fi de importanta majora, metoda topografică va fi de neînlocuit.

Redactarea proiectului tehnic este considerat baza ansamblului lucrărilor de întocmire a planurilor cadastrale, care detine scopul organizarii raționale a lucrărilor de câmp și de birou.

Daca vom vorbi la general, atunci un proiect tehnic, incluzindu-l și pe cel referitor la elaborarea unui plan cadastral prin metode topografice, trebuie sa cuprinda urmatoarele etape:

examinarea situației în spațiul selectat pentru elaborarea planului cadastral;

redactarea structurii lucrărilor cadastrale;

redactarea memoriului justificativ;

elaborarea devizului estimativ.

Cu ajutorul metodelor numerice de ridicări, planurile cadastrale se intocmesc în situațiile în care absenteaza o bază topografică corespunzătoare (puncte ale rețelei de sprijin, planuri topografice etc.) și materiale fotogrammetrice actuale.

Ansamblu masurarilor în natură utile întocmirii unui plan topografic reprezinta ridicarile topografice.

Ridicarile de teren sunt intrebuintate in procesul intocmirii planului cadastral prin metoda topografică sau a unei actualizări masive a informației din planul cadastral.

Ridicările de teren au scopul de a arata o totalitate de terenuri pe planul cadastral.

Obținerea preciziei neaparate și costul lucrărilor (cheltuielile de timp și financiare) reprezinta principiile de baza necesare pentru selectarea metodei de măsurare.

În cazul cind sint neaparate ridicări de teren pe suprafețe mari, intersectate de diferite obstacole etc., mai des se intrebuinteaza metoda drumuirilor.

In situatia cind este necesar de a prezenta pe planul cadastral un teren sau o porțiune de teren, un component mai mic al bunului imobil, se vor intrebuinta metode ca:

metoda absciselor și ordonatelor;

metoda radierii;

intersecțiile unghiulare;

intersecțiile liniare;

sau alte metode.

Metodelor enumerate mai sus servesc ca baza pentru metodele electronice care automatizează procesul de lucru. Tehnologiile actuale permit o automatizare largă a măsurărilor.

Procesul de lucru este foarte mult modernizat datorita aplicarii teodolitului electronic.

2.2.2 Metoda fotogrammetrică de elaborare a planului cadastral

Dind o definitie fotogrammetriei putem spune ca aceasta reprezinta stiinta si tehnica de capatare a informatiei asupra obiectelor fizice si locul inconjurator datorita proceselor de inregistrare, masurare si interpretare a imaginilor si a tipurilor de energie la diota electromagnetica si de alte fenomene.

Daca ne vom referi la diferenta metodelor de culegere a datelor topografice si fotogrammetrice, atunci putem mentiona ca in fotogrammetrie masuratorile se executa pe fotograme, prelucrarea carora conduce nemijlocit la capatarea planului si hartii.

Fotogrammetria conduce la determinarea formelor si dimensiunilor obiectelor in baza imaginilor acestora. Imaginile date poarta denumirea de fotograme.

Fotogramele prevad inscrieri consecutive ale obiectelor sau suprafetei terestre din diverse puncte ale spatiului asa incat intre doua fotograme alaturate sa fie zone de acoperire comune.

Inca la inceput, cind a aparut fotogrammetria, ea a fost intrebuintata la obtinerea planurilor si hartilor cu ajutorul fotagrammelor aeriene, insa in ultimul timp aceasta tehnologie se aplica la masurarea si stabilirea obiectelor de pe suprafata terestra. Datorita acestei metode cu usurinta putem efectua masuri a obiectelor cu forma regulata, in miscare, dimensiune mare si chiar in zonee inaccesibile.

La masurarea fotogramelor sunt dispuse trei metode:

metoda analogica;

metoda analitica;

metoda digitala.

In fotogrammetria analogica accentul se pune pe proiectia imaginilor prin masurarea stereoplanelor. Aici stereoploterele se intrebuinteaza la masurare de fotograme. Sub forma dispozitivelor o pereche de imagini este aplasata in stereoplotere. Imaginile sunt proiectate, razele corespondente formind un stereomodel. Datorita dezvoltarii calculatoarelor si nemijlocit cu ajutorul softurilor speciale destinate fotogrammetriei, aceasta metoda a atins o dezvoltare, se pot masura pante, imagini care se pot preciza in coordonate reale in spatiul obiect.

Incepind de la aceasta conceptie fotagrammetria constituie o stiinta ce realizeaza obtinerea fotogramelor central – perspective catre obiectele de masurat si dupa aceasta extractia din aceste imagini a proiectiilor ortogonoale cum ar fi baltile, lacurile.

Fotogramele se clasifica dupa mai multe functii:

dupa evolutie:

fotograma analogica;

fotograma analitica;

fotograma digitala;

de distanta la care se preia imaginea:

fotograme de la distanta mare;

fotograme de la distanta mica;

de preluarea imaginii:

fotograme aeriane;

fotograme terestre.

Fotograma aeriana este intrebuintata la obtinerea ortofotohartilor, cea terestra se utilizeaza pentru capatarea modelelor spatiale, de elevatie care ajuta inginerii civili, arhitecti, geologi etc.

Fotogramele se deosebesc si dupa continutul efectiv, avind aspecte cantitative si calitative. Aspectele cantitative se prevad la precizia de masurare, incit cele cantitative se refera la fotointerpretare (executarea datelor).

Fotograma analogica beneficiaza de aparate cu constructie optico-mecanica, componente, care permit capatarea modelelor pentru masurat.

Datorita fotogramei analitice determinarile se executa prin calcule matematice cu ajutorul folosirii masuratorilor imagine calate initial. Datele initiale se reprezinta de catre fotocoordonate (x, y), iar datele finale sunt coordonate geodezice (x, y, z) ale punctelor masurate, harti tematice etc.

Forma digitala intrebuinteaza procese analitice pe imagini digitale, mai poate folosi si tehnici de procesare digitala si cele de computer vision. Benefiaza si de asa numita statie fotogrametrica. Statia fotogrametrica ar repezeta un comlex de componente hard si soft care conduce la obtinerea unui produs fotogrametric din imaginile digitale utilizind tehnici manuale sau automate.

Fotogrametria are scopul de a simplifica intelegerea unei diferente abstracte si perceptia rapida a domeniului fotorammetriei.

Datele de intrare sunt definite de procesul de inregistrare a energiei radiante. Datele de iesire sunt definite de procesul fotogrammetric.

Figura 2.4 – Schema achizitiei, prelucrarii datelor si primirea produselor prin metoda fotogrammetrica

Sursa: Elaborat de autor

Figura 2.5 – Schema întocmirii planurilor cadastrale prin metoda fotogrammetrică

Sursa: Elaborat de autor

2.2.3 Metoda combinată de elaborare a planului cadastral

Pentru elaborarea planurilor cadastrale se mai aplica si alte metode decit cele enumerate si descrise anterior. De exemplu, se mai utilizeaza si metoda topo-fotogrammetrică, care se intrebuinteaza mai des pe teritoriul localitatilor examinate, si metoda derivării din planul topografic creat anterior prin orice metodă, care persista mai des in cazul extragerii elementelor din planul topografic si care indestuleaza cerintele planului cadastral.

Metoda topo-fotogrammetrică se intrebuinteaza mai des in cazurile cind din diferite cauze, fotogramele au o calitate nu prea buna (necalitative), si pe anumite portiuni de teren sunt neaparate lucrari de ridicari topografice.

Imbinarea acestor lucrari, a ridicarilor topografice si celor fotogrametrice, se mai aplica pentru ridicarea traselor stradelelor, a extremetatilor cvartalelor, la ridicari ce nu apar in fotograma, la adunarea elementelor necesare la determinarea suprafetelor de teren, pentru prezentarea unor detalii importante cu o precizie mai mare, pentru reprezentarea reliefului, a categoriilor de folosinta etc.

Daca ne referim la metoda derivării din planul topografic, atunci aceasta metoda reflecata extragerea detaliilor din planul topografic. Planul topografic nu include după conținut toate detaliile planului cadastral (elementele). Prin derivarea planului topografic, materialul obtinut este intrebuintat mai departe pentru căpătarea planului cadastral. Asadar, in scopul acesta el se completează cu elementele ce contin date referitoare la categorii de folosință, proprietari, posesori, categorii de destinație, calitatea terenurilor, cu modificările care au intervenit din momentul elaborării planului topografic de bază etc.

2.3 Concluzii la capitolul 2

Am examinat scenariul elaborarii planului cadastral, proiectul, scopul si continul acestuia. In capitolul dat am analizat teoretic metodele de elaborare a planurilor castrale. Am cercetat si am explicat scenariul de lucru a metodei topografice, metodei fotogrammetrice si celei combinate pentru elaborarea planurilor cadastrale. Ne-am referit si am dat exemple de utilizare a acestor metode. Am elaborat scheme necesare pentru a reda mai usor si mai inteles materialul.

3 APLICAREA METODELOR DE ELABORARE A PLANURILOR CADASTRALE

3.1 Descrierea obiectului de studiu

In capitolul trei vor fi realizate si descrise doua obieste de studiu, adica doua proiecte de elaborare a planurilor cadastrale din localitatea data pentru desfasurarea temei abordate in teza de licenta.

Primult obiect executat este un spatiu de teren cu destinatie agricola. El este amplasat in partea de Nord – Est a satului Ohrincea, raionul Criuleni. Amplasarea spatiului de teren este prezentat in figura de mai jos.

Figura 3.1 – Planul ORTOPHOTO a spatiului de teren

Sursa: http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=231714.307797&lon=250754.878584&zoom=8

Teritoriul dat are destinatie agricola, poseda o suprafata plana si este marginit cu terenuri de aceeasi destinatie. Spatiul de teren examinat este amplasat in extravilanul localitatii.

Figura 3.2 – Obiectul planului cadastral

Sursa: http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=231714.307797&lon=250754.878584&zoom=8

In natura obiectul planului cadastral poate sa difere de cel din figura de mai sus, cit dupa supfrafata, atit si dupa continut, incluzind mult mai multa informatie.

Scopul lucrarii este de a intocmi documentatia necesara pentru elaborarea planului cadastral. Figura 3.2 simbolizeaza obiectul planului cadastral in timpul formarii scopului proiectului.

Executorul lucrarii de elaborare a planului cadastral va iesi in teren pentru a examina cu siguranta imaginea complexa a obiectului. Analiza situatie din teren va avea loc dupa ce proprietarul va preda cererea de elaborare a planului cadastral la Î.S. „Cadastru”. Cererea mai poate fi depusa si la o firma particulara care desfasoara servicii in domeniul cadastrului.

In Anexa A este prezentata cererea de elaborare a planului cadastral.

In figura de mai jos este aratata amplasarea celui de-al doile spatiu de teren ce urmeaza a fi examinat in continuare.

Spatiul de teren este amplasat in partea de Vest a satului Ohrincea. Modul de folosire a bunului imobil este pentru constructii.

Figura 3.3 – Planul ORTOPHOTO a spatiului de teren

Sursa: http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=231670.215403&lon=249559.251970&zoom=9

Figura 3.4 – Obiectul planului cadastral

Sursa: http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=231670.215403&lon=249559.251970&zoom=9

Sectorul de teren marcat in figura 3.4 se afla in proprietate publica a unitatii administrativ teritorial din satul Ohrincea. Primaria or. Criuleni solicita plan cadastral al acestui teren. Solicitatrea este prezentata in Anexa B.

Aceste doua obicte vor fi examinate in capitolul trei. Cercetarea lor treptat va conduce la elaborarea planului cadastral.

3.2 Elaborarea proiectului planului cadastral

Planul cadastral poate fi elaborat atit in baza masuratorilor topografice, cit si prin metoda fotogrammetrica, datorita imaginilor spatiale.

Pe teritoriul republicii planurile ORTOPHOTO pot fi folosite, si kiar se folosesc la momentul actual, pentru elaborarea planurilor cadastrale.

In cazul nostru se va aplica metoda topografica de elaborare a planului cadastral, fiindca planurile ORTOPHOTO sunt vechi. Aceste planuri au fost realizate in anul 2007, de atunci au fost produse numeroase schimbari. Imaginile nu prezinta situatia exacta in teritoriu.

3.4 Implementarea proiectului planului cadastral

Deci, pentru elaborarea planului cadastral este aleasă metoda topografică.

In cazul cind limitele hotarelor nu sunt pronuntate se practica măsurări topografice în teritoriu pentru a determina amplasarea corectă a hotarelor. Un rol important pentru determinarea amplasarii hotarelor il are coordonarea acestora cu proprietarii bunului.

Cadrul instructiv este emis de către Agenția Relații Funciare și Cadastru, utilizat în procesul de elaborare a planurilor cadastrale si este obligatoriu pentru intreg ansamblu de executori ai lucrărilor cadastrale.

3.5 Elaborarea proiectului planului cadastral prin metoda topografică

Cea mai virstnica metoda de elaborare a planurilor cadastrale este metoda topografica.

In prezent exista o multime de metode susceptibile de un randament ridicat care conduc nemijlocit la rezolvarea problemelor ce țin de reprezentarea grafică a teritoriului. In cazul cind se tine seama ca precizia masurarilor sa aiba o importanta majora, atunci in aceste conditii metoda topografica va fi neinlocuita.

In cazul acestor doua obocte de studiu, elaborarea proiectului planului cadastral va incepe cu lucrarile pregatitoare. Datorita lucrarilor pregatitoare este executata analiza tuturor materialelor ce sunt prezente si se elaboreaza directia de lucru. Inginerul cadastral, executantul acestei lucrari, analizeaza documentatia prezentata de catre beneficiar si cea care este prezenta la oficiul cadastral teritorial. Conform acestei analize a fost stabilit locul de amplasare a bunurilor imobile. Anexele C si D confirma faptul dat.

In continuare au fost stabilite hotarele terenurilor, aceasta actiune este primul pas care conduce la elaborarea planului cadastral. Stabilirea hotarelor prezinta actiunile tehnice si juridice, punctele si liniile de hotar fac parte din detalii ale planului cadastral. Hotarele obiectelor de studiu au fost stabilite. Au fost indicate toate elementele de hotar si toate punctele de cotitura. Toate elementele au fost indicate pe schema de stabilire a hotarului, care sunt prezentate in anexele E si F.

Persoanele ce au participat la stabilirea hotarelor au fost de accord cu asezarea hotarelor pe teren și punerea acestora pe schița de lucru a planului.

In actulele de stabilire a hotarelor (vezi anexele G si H) au fost incluse rezultatele coordonării si stabilirii hotarelor, au fost semnate de catre titularii de drepturi si de executantii lucrarilor.

Actul de stabilire a hotarelor se infiinteaza in trei exemplare. Un exemplar ramine si se tine în dosarul cadastral la OCT Criuleni, altul este transmis titularilor de drept, si al treilea este pastrat la primaria Criuleni.

Execuatntul lucrarilor este responsabil de identificarea persoanelor ce au participat la stabilirea si confirma semnarea actelor de catre persoanele respective.

După marcarea si stabilirea punctelor de cotitură ale hotarelor terenului pe bunul imobil examinat, se decurge la realizarea măsurătorilor cadastrale.

Pentru primul sector de teren ridicarea topografică s-a efectuat cu GPS – ul „Leica GNSS CS 10”. Ridicarea topografica cu ajutorul GPS – lui este medota care are o multime de avantage cum ar fi simplitatea și costul redus a lucrărilor cadastrale.

Precizia metodei date este oferita de catre precizia aparatului GPS, in cazul aparatului utilizat, precizia este de 0,3 m.

Figura 3.5 GPS-ul Leica GNSS CS 10

Sursa: Poza internet

In teren au fost ridicate sase puncte. Ele sunt prezentate in schita terenului, Anexa I.

Suprafata de teren ridicata este prelucrata cu ajutorul programei MapInfo unde suprafata este prelucrată și suprapusă planurilor ORTHOPHOTO.

Masurarile de teren pentru al doilea imobilul, cu modul de folosinta pentru constructii, au fost efectuate cu tahiometrul electronic „Leica TCR 307”, comletate cu masuratori liniare cu ruleta lazer, cadistante de control. Racordarea la punctele R.N.G. a fost efectuata cu ajutorul GPS – lui „Leica GNSS CS 10”. A fost aplicata metoda drumuirii pentru elaborarea planului cadastral al terenului executat.

Figura 3.6 Metru elecronic

Sursa: Poza internet

Figura 3.7 – Tahimetru elecronic ,,Leica 407”

Sursa: Poza internet

Figura 3.8 – Trepied TCV3 pe care se calează tahimetru

Sursa: Poza internet

Drumuirea prezinta metoda de indesire a retelei geodezice pentru determinarea coordonatelor punctelor de detaliu din teren.

Drumuirea alcatuieste prin sine o linie poligonala frinta unde pozitia punctelor este conditionata prin măsurarea distanțelor dintre punctele de frângere si prin calcularea unghiurilor în punctele de frângere ale traseului poligonal. Este foarte important de a amplasa corect punctele de drumuire pentru a obtine o situatie cit mai reusita de reprezentare pe planul cadastral a comlexului de detalii a teritoriului.

In cazul dat, drumuirea consta dintr-o statie – S1, si se iau 30 puncte de drumuire, care au fost determinate prim metoda radierii. Schita terenului este prezentata in Anexa J. Au fost luate si coordonatele statiei S1 si a umui punct cu ajutorul GPS – lui pentru verificare. Numarul de puncte a drumuirii poate fi deferit. In acest caz terenul este plan si punctele au o vizibilitate destul de buna.

Figura 3.9 – Procedura de masurare a sectorului doi

Sursa: Elaborat de autor

La combinarea metodei radierii si cu cea a drumuirii avem ca rezultat prezentarea grafica a suprafetei terenului din spatiul planului cadastral.

Datele din teren au fost prelucrate la calculator, cu programe specializate ca „Credo-Dat”. Redactarea planului geometric s-s facut cu alutorul calculatorului, datorita programei MapInfo. Calculul suprafetelor – analitic, din coordonatele din calculator.

In urma lucrarilor cadastrale se infiinteaza planurile geometrice, ele se intocmesc in format digital (vezi anexele K si M). Planurile geometrice cuprind o multime de informatii cum ar fi:

hotarele bunului imobil;

punctele de cotitura a hotarelor;

scara planului;

sistemul de coordonate MOLDREF99;

catalogul coordonatelor (vezi anexele L si N);

dimensiunile segmentelor terenului;

genul hotarului (generale, fixe);

tipul terenului;

modul de folosinta a terenului;

suprafata terenului;

orientarea grafică a planului;

numele intrprinderii ce a efectuat lucrarea;

data intocmirii planului geometric;

numele, prenumele și semnăturile executantului lucrărilor și persoanei care a verificat lucrarea.

Dupa ce a fost intocmit, planul geometric a fost a fost aprobat si semnat de autoritatea publica centrala. In urma verificarii, se intocmeste dosarul tehnic de catre executantul lucrarilor. Dosarul tehnic contine:

foaia de titlu;

nota explicativa;

copia documentelor ca confirma dreptul de proprietate;

planul de incadrare in zona;

actul de stabilire a hotarelor sau actul de constatare pe teren;

materialele lucrarilor de cimp (schita, abris);

raportul masurarilor cadastrale;

planul cadastral (geometric) cu catalogul de coordonate.

Dosarul tehnic este semnat de executant și inginerul cadastral certificat. El este readactat in format digital si pe suport de hirtie. Dosarul tehnic se anexeaza la cererea receptionarii lucrarilor cadastrale si se depune pentru receptie la OCT. Receptia este efectuata de catre inginerul cadastral superior, care este responsabil pentru lucrarea data. Primirea cererii de recepție a lucrării, verificarea lucrării, documentarea verificării alcatuiesc in complex procedura de receptie a lucrarilor.

Cererea de recepție a lucrărilor este predata in doua exemplare. La carere este anexat dosarul tehnic si bonul de plata care garanteaza achitarea serviciului de recepționare. Verificarea documentatiei cadastrale se executa in minim 24 ore – in regim de urgenta, si maxim cinci zile lucratoare din ziua in care a fost primita cererea.

Cind dosarul tehnic este verificat si el corespunde tuturor cerintelor enumerate in Instructiune, lucrarea se recepționează. Pe dosarul tehnic este aplicata parafa „Receptionat” si se include data, numele si semnatura persoanei responsabile.

Dosarut tehnic este trensmis, in fomat elacronic, pentru tinere si pastrare în arhiva electronică de catre Î.S. „Cadastru”. Datele grafice sunt transmise in baza de date grafica.

In final, dosarul tehnic este restituit solicitantului.

3.6 Extragerea informației din ORTHOPHOTOPLAN

Fotogrammetria este folosita in multe domenii. Sunt mai multe feluri de fotogrammertie:

a) topografică;

b) arhitecturală;

c) microfotogrammetria;

d) meteorologică;

e) cosmică.

Interpretarea fotogramelor infatiseaza in sine recunoașterea și marcarea a detaliilor diferitor obiecte, determinarea categorii de folosinta, a catagorii de destinati a terenurilor, caracteristicile obiectelor, pentru a repartiza limitele acestora pe plan.

Culegerea datelor de pe fotograme se realizeaza fara contact cu obiectele prin masurarea pe imaginea obiectului.

La elaborarea planulrilor cadastrale, datorita descifrarii fotogramelor acumulam informatii despre:

stabilirea hotarelor terenurilor;

fixarea limitelor obiectelor;

dimensiunile drumurilor si strazilor;

asezarea fintinilor, totodata informatie textuala;

amplasatea retelelor;

stabilirea amenajarilor;

directia de scurgere a apelor etc..

Procesul de extragere a informatiei se efectueaza cu scopul cunoasterii informațiilor calitative și cantitative despre obiectele și fenomenele redate cu ajutorul imaginii.

Finalizarea lucrarilor de descifrare la sfirsit are:

fotograme descifrate;

schema amplasării fotogramelor de pe teritoriul studiat;

schitele detaliilor ce nu s-au reflectat pe fotograme.

In actele normative ce țin de domeniul cadastrului sunt reprezentate obiectivele ce trebuie reflectate în fotograme pentru elaborarea planului cadastral.

Metodele obținerii planului fotogrammetric se intrebuinteaza spre capatarea planului cadastral din fotogramele descifrate. Metodele date se efectueaza în cadrul studierii fotogrammetriei ca știință.

3.7 Suprapunerea planurilor ORTHOPHOTO și a Planului cadastral

Suprapunerea planurilor ORTHOPHOTO și a planului cadastral are drept scop identificarea obiectului cadastral.

Procesul dat ne ajuta foarte mult, si nemijlocit ne usureaza lucru pentru elaborarea planului cadastal.

Planului ORTHOPHOTO si planul cadastral digital dupa continut se difera mult. Planul cadastral digital are in componenta sa informatie referitoare la:

Terenuri: unde este prezenta informația grafică privind hotarele terenurilor;

Clădiri: contine informația grafică privind construcțiile și plantațiile perene;

Axastr: planul de adrese a localității;

HCSectoare: informație despre structurizarea cadastrală al teritoriului republicii;

Terenuri Titlu: informatie ce ține de hotarele terenului și amplasare;

Conducte: sistemul de canalizare centralizată;

Drumuri: rețeaua drumurilor;

Hidro;

Hlocalit: hotarul localităților;

VizLce;

PCTGeo;

TerenTitluWork: terenuri formate la înregistrarea selectivă;

TerenuriWork;

Terenurierror: terenuri ce conțin erori la determinarea hotarelor. Planul contur are straturile date: Clădiri1; PctRidicări; Terenuri1; Terenuri2; Hridicari; PctLocalit.

Planul ORTHOPHOTO contine prin sine numai imaginea teritoriului. Suprapunerea acestor doua planuri, a planului cadastral cu cel ORTHOPHOTO, se realizeaza cu ajutorul programei specializate MapInfo. La noi in republica majoritaea oficiilor cadastrale teritoriale intrebuinteaza programa data. Datorita redarii in MapInfo a unui meniu de lucru simplu, cu usurinta si rapiditate se indeplineste sarcina de elaborare a planumui cadastral. Cu ajutorul softwarului MapInfo putem activa si dezactiva straturile de care avem nevoie. Straturile servesc pentru prezentarea pe plan a mai multor elemente a planului cadastral.

Figura 3.10 – Meniul de operare cu straturile planului cadastral digital

Sursa: MapInfo

Figura 3.11 – Rezultatul suprapunerii planurilor ORTHOPHOTO și a Planului cadastral

Sursa: http://www.geoportal.md/ru/default/map#lat=231627.717717&lon=249752.151079&zoom=9

3.8 Concluzii la capitolul 3

In capitolul trei am aplicat metodele pentru elaborarea planurilor cadastrale. Au fost descrise obiectele studiate. S-a vorbit si s-a aplicat elaborarea proiectului planului cadastral, aprobarea si implimentarea proiectului. S-au desfasurat metodele topografica si fotogrammetrica. A fost elucidata metoda extragerii informatiei din ORTHOPHOTOPLAN si suprapunerea planurilor ORTHOPHOTO si a Planului cadastral.

4 SECURITATEA MUNCII

4.1 Analiza starii actuale a securitatii muncii

Securitatea muncii la momentul actual reprezinta o importanta nu numai din punct de vedere uman, pentru a reduce greutatea lucratorilor, dar si pentru a adeveri succesul si trainicia intreprinderii, pentru o dezvotltare mai buna si un termen de activitate mai lung. Analizind particularitatile securitatii muncii in procesul efectuarii lucrarilor de elaborare a planului cadastral putem mentiona ca se respecta in mare masura cit cerintele, atit si obligatiile impuse de intreprindere. Aici la baza sta abordarea sistematica a aspectelor de protectie a muncii. In concordanta cu aceste abordari, procesul de munca este luat ca un complex structurat, care in component sa enumera urmatoarele elemente principale:

executantul – reprezinta persoana implicata in sarcina de munca;

sarcina de munca – prezinta o totalitate de actiuni ce trebuie executate cu ajutorul mijloacelor de productie si in anumite conditii de mediu, pentru indeplinirea obiectivului procesului de munca;

mijloace de productie – totalitatea mijloacelor de munca ce se intrebuinteaza in procesul muncii ( utilaje, instalatii, aparate etc.);

mediu de munca – totalitatea contitiilor fizice, chimice, biologice si psihologice in care unul sau mai multi executanti isi realizeaza sarcina de munca stabilita.

Determinarea masurilor in domeniul securitatii muncii se executa luind in consideratie toate aspectele de asigurare a protectiei muncii la nivelul oricarui element al sistemului.

Pentru fiecare subunitate, la intreprindere, este amenajat cîte un cabinet de protecția muncii. Aceasta se executa in dependenta de numarul de salariati. Cabinetul de protecti a muncii este amenajat cu postere – instructiuni de protecție a muncii și de funcție pentru diferite specialități din Oficiul Cadastral Teritorial, persista si instrucțiuni de securitatea antiincendiară și planul evacuării din birou în caz de incendiu, factori nocivi și protecția împotriva acestora, , sunt afișați factorii de risc și periculoși etc..

La maxim sunt verificati spacialistii care exercita instructajele la locul de muncă, care afișeaza materialul ilustrativ, echipamentul individual și colectiv de protecție.

Se mai verifică și starea in care se află mijloacele de protecție contra incendiilor etc.

4.2 Securitatea muncii in cimp

Protectia muncii reprezinta sistemul de masuri si totodata mijloace tehnice, organizatorice, social-economice, care se conduc dupa actele legislative si normative, care asigura securitatea angajatului, mentinerea sanatatii, a capacitatii de munca acestuaia in procesul de munca.

Securitatea muncii in cimp prevede masuri care conduc la corespunderea echipamentului tehnic standardelor si normeler de protectie a muncii: echipamentul tehnic trebuie sa fie proiectat, fabricat si utilizat astfel incit sa corespunda standardelor si normelor de protectie si igiena a muncii si sa nu puna in pericol viata sau sanatatea salariatilor; lansarea în productie a unor noi modele de echipament tehnic se face numai dupa avizarea prototipurilor de Inspecția Muncii, de alte organe de resort, precum si de sindicatul respective; echipamentul tehnic produs in tara sau importat trebuie sa fie insotit de instructiuni de utilizare in limba de stat, acestea pevezute in art.230 completat prin Legea nr.8-XVI din 09.02.2006, în vigoare 02.06.2006; circularea libera la fata locului; echipamentului de protectie individuala de lucru; servicii pentru protectia si igiena muncii: perfectionarea metodelor de munca; serviciu medical; elaborarea, realizarea si finantarea masurilor de protectie etc.

În scopul protecției muncii în cîmp au foste elaborate careva reguli ce se impun a fi respectate, pentru prevenirea accidentelor în timpul executarii lucrărilor cadastrale. Ele sunt:

pe timp de ploaie masuratorile nu se efectueaza;

nu se permite de asta sub încărcătura ridicată sau în locuri de cădere posibilă a obiectelor;

trebuie sa ne garantam de lipsa unor gropi, fintini sau santuri pe terenuri ce sunt inierbate;

nu se permite atingerea firelor electrice sau a cablurilor care atirna deasupra sau provine din pamint;

se accepta de a lucra cu aparate electrice la temperatura mediului indicată în condițiile tehnice.

Orice lucrari sau obiecte cadastrale asupra cărora se exercita lucrările cadastrale au normele sale particulare, aceasta ar prezenta spefificul lucrarilor cadastrale.

Iesind pe teren la efectuarea lucrărilor cadastrale, colaboratorii OCT trebuie să verifice detaliat bunul imobiliar pina de a începe lucrările cadastrale.

4.3 Securitatea muncii la efectuarea lucrarilor manuale

Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea conform pregatirii si instruirii sale, precum si cu instructiunile obtinute de la angajator, astfel incat sa nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat a sa proprie, cat si a altor persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul procesului de munca.

Pentru realizarea obiectivelor prezentate, lucratorii au urmatoarele obligatii:

sa folosesca corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele de transport si alte mijloace de productie;

sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;

sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;

sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii, uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;

sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele suferite de propria persoana;

sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar, pentru a face posibila realizarea oricaror masuri;

sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei s.a..

Masurile de imbunatatire a conditiilor de munca au un rol major pentru asigurarea confortului necesar si ambianta de lucru in cadrul intreprinderilor. Aceste masuri trebuie sa fie elaborate in concordanta cu activitatea întreprinderii și activitatea lucrătorilor.

Măsurile de imbunatatire a condițiilor de muncă au ca obiective principale:

avertizarea riscurilor profesionale;

prevenirea lucrătorilor;

pregatirea lucrătorilor;

inzestrarea cu echipamente necesare;

aplicarea în practică a mijloacelor ce permit utilizarea si respectarea măsurilor.

Functia principala responsabilului de starea condițiilor de muncă, ii revine conducătorul întreprinderii. El trbuie sa aplice numeroase reguli cum ar fi elaborarea și actualizarea planului de prevenire și protecție, emiterea instrucțiuni proprii pentru practicarea regulamentelor de securitate etc..

4.4 Elaborarea Instructiunii pentru securitatea muncii

Instrucțiunea privind tehnica securității efectuării lucrărilor de elaborare a planurilor cadastrale pentru colaboratorii OCT Criuleni

“APROBAT” ,,APROBAT”

Proces Verbal al Directorul OCT Criuleni

Ședinței Comitetului Sindical Cucu Fiodor

Nr. 230 din 21 iunie 2014 Nr.135 din 23 iunie 2014

1 CERINTE GENERAL

De indeplinit normele securității și regimul de lucru;

Neindeplinirea normelor securității se pedepsește cu lichidarea din functie;

De respectat normele antiincendiare prevazute in instructiuni;

De efectuat examenul medical;

De facut cunostinta cu măsurile aplicabile la locul de muncă;

În caz de incendiu imediat de acordat ajutorul medical necesar si de anunțat medicul.

2 CERINȚELE ÎNAINTE DE A ÎNCEPE LUCRUL

2.1 De ascultat instructajul la locul de muncă;

2.2 De controlat dispozitivele utilajului ca acestea sa aiba o stare normal;

2.3 De controlat inventarul necesar ca acesta să fie în regulă;

2.4 De verificat securitatea izolatoarelor curentului electric și a prizelor;

De revizuit normele condițiilor de lucru: luminiscența, aerul, temperatura etc..

De revizuit instructiunile de utilizare a echipamentelor;

3 CERINTELE IN TIMPUL DE LUCRU

3.1 Cercetarea si adaptarea la locul de muca;

3.2 De respectat normele securității electrice si cele incendiare;

3.3 Sa nu se utilizeze obiecte improvizate pentru fixarea echipamentului;

3.4 Să asigure accesul ușor la materiale necesare;

3.5 Se interzice lucrătorilor să utilizeze echipamente care nu au instruirea necesară.

4 CERINTELE IN CAZ DE INCENDIU

4.1 De acordat acordat ajutor medical celor ce necesita aceasta;

4.2 De anuntat medicul in cit mai scurt timp;

4.3 Nu de folosit de reteaua electrica cu izolatia deteriorata;

4.4 De anuntat persoanele care nu stiu de incendiu, dar se afla in risc de vatamare.

5 CERINTELE LA SFIRFITUL LUCRULUI

5.1 De deconectat aparatele electrice;

5.2 De strâns instrumentele de lucru;

5.3 De împachetat dispozitivul în ambalajul necesar si de pus la pastrare;

5.4 In caz ce apar defecte la instrumente sau dispozitive de anuntat specialistul;

5.5 De controlat locul de munca.

Elaborarea planurilor cadastrale se executa de catre specialistii OCT. Fiecare din specialisti isi indeplinesc lucrarile acordate in termenul stabilit de lege.

A elaborat: studenta an. 4, gr. 2, Mamulat Cristina

Conducător: lector superior universitar, Popescul Sergiu

Consultant PM: lector superior universitar, Martin Alexandru

4.5 Concluzii la capitolul 4

Procesele si standardele pentru securitatea muncii reprezinta sistemul unitar de masuri, cerinte si reguli care sunt necesar de aplicat tuturor colectivelor ce participa la procesul de munca.

In capitolul patru am analizat starea actuala a securitatii muncii, securitatea muncii in cinp, securitatea muncii la efectuarea lucrarilor manuale si am elaborat Instructiune pentru securitatea muncii.

Activitatea de prevenire si protecție a muncii are drept scop garantatrea unor condiții de munca optime ce vor conduce la prevenirea accidentelor si un lucru mai calitativ al personalului.

CONCLUZII

La momentul de fata este greu de imaginat cadastru separat de relatii economice. Cele mai importante directii a relatiilor economice, pentru cadastru, sunt protectia dreptului de proprietate, piata relatiilor imobiliare si desigur ca politica fiscala.

Rolul si continutul cadastrului se cere sa se potrivesca etapei actuale si de viitor pentru dezvoltarea economiei nationale si sa ofere date reale despre proprietarii de bunuri imobile si semnarea lor in registrele cadastrale, pozitia bunului imobil si totodata a folosintei lui referitoare la destinatia initiala, si nu in ultimul rind despre categoria de calitate a terenurilor.

Actual, bunurile imobile sînt utilizate activ si planului cadastral ii revine functia unui instrument foarte important pentru economia de piață, amplasindu-se chiar pe primul loc.

Fiecare proprietar de bun imobil detine planul cadastral asupra obiectului ce ii revine. Planul cadastral se afla la un nivel foarte ridicat în sistemul informațional al cadastrului. El prezinta prin sine informatia despre bunul imobil, schema acestuia si totodata descrierea lui.

Datorita planurilor cadastrale se asigura corectitudinea relatiilor funciare.

Masuratorile cadastrale au fost folosite inca de la bun inceput ca forme de impunere fiscala si au avut drept obligatie importanta fixarea limitelor propietatilor funciare.

Cadastrul este prezentat ca un complex dinamic de evidență tehnică, economică și juridică. Cadastru formeaza baza gestionării intregului ansamblu de bunuri imobiliare (pamânt, ape, subsol, constructii, instalatii etc.), fară aceasta baza nu se poate spune de dezvoltare stabila, trainica si durabilă și de protecția mediului ce ne inconjoara. Datorita cadastru putem analiza în orice moment starea acestora, modul de folosire si modul în care sunt apreciate si respectate legile.

Cadastru are un mecanism ce ne permite de a nu accepta relații economice cu impact social sau ecologic defavorabil.

La finele lucrarii, putem concluziona ca cu cit va fi mai dezvoltata sistemul informational, cu atit mai repede vor fi gasite influientele negative si ele la rindul sau vor fi solutionate sau luate masuri de protectie.

Datorita unei stiinte si practici bine venite se creaza baza unui sistem informational al cadastrului modern.

Anexa A

Cerere depusa de solicitant

Anexa B

Solicitare de catre Primaria Criuleni

Anexa C

Planul de încadrare în zonă a primului obiect de studiu

satul Ohrincea, raionul Criuleni

Anexa D

Planul de încadrare în zonă a obiectului doi de studiu

satul Ohrincea, raionul Criuleni

Anexa E

Schema de stabilire a hotarului de teren a primului obiectului a planului cadastral

Anexa F

Schema de stabilire a hotarului de teren a obiectului doi planului cadastral

Anexa G

Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric

Anexa H

Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric

Anexa I

Schita terenului

Anexa J

Schita terenului

Anexa K

Întocmirea planului geometric

Anexa L

Catalogul coordonatelor

Anexa M

Întocmirea planului geometric

Anexa N

Catalogul coordonateor

BIBLIOGRAFIE

Anulete Gh.; Rotaru,M. Sistemul cadastral și regimul funciar din România. București: 1996, p. 120 p.

Art.4 al.(4) în redacția LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242

Art.4 al.(5) în redacția LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242

Art.4 al.(6) în redacția LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242

Badea Gh. Cadastru general. București: Editura Conspress, 2005. 241 p.

Botnarenco I. Cadastru în Moldova (Teorie, metode, practică) Chișinău: Pontos, 2006.

Degtearev I. Zemel’nyi kadastr. Moskva: Izdatel’stvo Kolos, 1979. 463 s.

Degtearev I.; Osipov I. Zemel’noe pravo i zemel’nyi kadastr. Moskva: Iuridičeskaî literatura, 1975. 327 p.

Gînju V.; Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. I. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1998. 206 p.

Gînju V.; Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. III. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1999. 294 p.

Gînju V.; Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. IV. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 2000. 672 p.

Gînju V.; Guțu V.; Guțu D. Implementarea cadastrului în Republica Moldova: Realizări, probleme și perspective: Etapa I, 1993-2003: Ediție științifică. Chișinău: INEI, 2004. 154 p.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Concepției sistemului Cadastrului național, nr. 794 din 19.08.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, Nr. 71.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Cadastrului funciar general al Republicii Moldova la data de 1 ianuarie 1998, nr. 466 din 21.04.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, Nr. 62-65.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, nr. 449 din 29.06.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, Nr. 6.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor, nr. 246 din 03.05.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, Nr. 35-37.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1030 din 12.10.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 96.

Instrucțiune nr.107 din 27.05.2003 cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice; publicat : în Monitorul Oficial nr. 177-181 art.: 229.

Legea nr. 778 din 27.12.2001 cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică, publicat 28.02.2001 în Monitorul Oficial nr. 29-31 art. Nr. 160.

Legea Republicii Moldova a cadastrului bunurilor imobile Nr.1543-XIII din 25.02.98, Monitorul official al R.Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998, Capitolul III, Lucrările cadastrale.

Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 28.10.2004, nr. 354-XV // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, Nr. 233-236.

Legea Republicii Moldova. Cadastrul bunurilor imobile nr.1543 – XIII din 25.02.1998.

Magazinsikov G. Zemel’nyi kadastr. L’vov: Vysšaî škola, 1987. 423 s.

Mihailă M.; Corcodel Gh.; Chirilov I. Cadastrul general și publicitatea imobiliară. București: Editura Ceres, 1995. 195 p.

Nastase A. Cartografie-topografie. București: Educație didactică și pedagogică, 1983. – 424 p.

Olaru, Gh.; Mandicescu, V. Cadastru funciar. București: Editura Ceres, 1978. 447 p.

Stratulat I.; Gînju V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. II. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1999. 232 p.

Tămăioagă Gh. Cadastru. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1980. 356 p.

Tămăioagă Gh.; Tămăioagă D. Cadastrul general și cadastrele de specialitate. București: Editura MatrixRom, 2005. 431 p.

Turculeț M.; Popescul S. Aspecte privind cadastrul bunurilor imobile și cadastrul funciar în Republica Moldova. Lucrări științifice ale UASM, 2002, vol. 5 (Cadastru), p. 22-36.

www.arfc.gov.md [accesat 28.05.2013].

www.cadastre.md [accesat 23.05.2013].

www.geoportal.md [accesat 25.05.2013].

BIBLIOGRAFIE

Anulete Gh.; Rotaru,M. Sistemul cadastral și regimul funciar din România. București: 1996, p. 120 p.

Art.4 al.(4) în redacția LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242

Art.4 al.(5) în redacția LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242

Art.4 al.(6) în redacția LP52-XVI din 09.03.06, MO59-62/14.04.06 art.242

Badea Gh. Cadastru general. București: Editura Conspress, 2005. 241 p.

Botnarenco I. Cadastru în Moldova (Teorie, metode, practică) Chișinău: Pontos, 2006.

Degtearev I. Zemel’nyi kadastr. Moskva: Izdatel’stvo Kolos, 1979. 463 s.

Degtearev I.; Osipov I. Zemel’noe pravo i zemel’nyi kadastr. Moskva: Iuridičeskaî literatura, 1975. 327 p.

Gînju V.; Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. I. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1998. 206 p.

Gînju V.; Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. III. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1999. 294 p.

Gînju V.; Guțu V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. IV. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 2000. 672 p.

Gînju V.; Guțu V.; Guțu D. Implementarea cadastrului în Republica Moldova: Realizări, probleme și perspective: Etapa I, 1993-2003: Ediție științifică. Chișinău: INEI, 2004. 154 p.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Concepției sistemului Cadastrului național, nr. 794 din 19.08.1997 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1997, Nr. 71.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Cadastrului funciar general al Republicii Moldova la data de 1 ianuarie 1998, nr. 466 din 21.04.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, Nr. 62-65.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea modelelor unice ale documentelor, ce confirmă dreptul de proprietate, posesiune și beneficiere funciară, nr. 449 din 29.06.1992 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1992, Nr. 6.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre aprobarea Regulamentului cu privire la atribuirea terenurilor, nr. 246 din 03.05.1996 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1996, Nr. 35-37.

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova despre unele măsuri privind crearea cadastrului bunurilor imobile, nr. 1030 din 12.10.1998 // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 1998, nr. 96.

Instrucțiune nr.107 din 27.05.2003 cu privire la modul de elaborare și actualizare a planurilor cadastrale și geometrice; publicat : în Monitorul Oficial nr. 177-181 art.: 229.

Legea nr. 778 din 27.12.2001 cu privire la geodezie, cartografie și geoinformatică, publicat 28.02.2001 în Monitorul Oficial nr. 29-31 art. Nr. 160.

Legea Republicii Moldova a cadastrului bunurilor imobile Nr.1543-XIII din 25.02.98, Monitorul official al R.Moldova nr. 44-46/318 din 21.05.1998, Capitolul III, Lucrările cadastrale.

Legea Republicii Moldova cu privire la formarea bunurilor imobile (adoptată de Parlamentul Republicii Moldova la 28.10.2004, nr. 354-XV // Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2004, Nr. 233-236.

Legea Republicii Moldova. Cadastrul bunurilor imobile nr.1543 – XIII din 25.02.1998.

Magazinsikov G. Zemel’nyi kadastr. L’vov: Vysšaî škola, 1987. 423 s.

Mihailă M.; Corcodel Gh.; Chirilov I. Cadastrul general și publicitatea imobiliară. București: Editura Ceres, 1995. 195 p.

Nastase A. Cartografie-topografie. București: Educație didactică și pedagogică, 1983. – 424 p.

Olaru, Gh.; Mandicescu, V. Cadastru funciar. București: Editura Ceres, 1978. 447 p.

Stratulat I.; Gînju V. Cadastru bunurilor imobile. Vol. II. Chișinău: Agenția Națională Cadastru, Resurse Funciare și Geodezie, 1999. 232 p.

Tămăioagă Gh. Cadastru. București: Editura Didactică și Pedagogică, 1980. 356 p.

Tămăioagă Gh.; Tămăioagă D. Cadastrul general și cadastrele de specialitate. București: Editura MatrixRom, 2005. 431 p.

Turculeț M.; Popescul S. Aspecte privind cadastrul bunurilor imobile și cadastrul funciar în Republica Moldova. Lucrări științifice ale UASM, 2002, vol. 5 (Cadastru), p. 22-36.

www.arfc.gov.md [accesat 28.05.2013].

www.cadastre.md [accesat 23.05.2013].

www.geoportal.md [accesat 25.05.2013].

Anexa A

Cerere depusa de solicitant

Anexa B

Solicitare de catre Primaria Criuleni

Anexa C

Planul de încadrare în zonă a primului obiect de studiu

satul Ohrincea, raionul Criuleni

Anexa D

Planul de încadrare în zonă a obiectului doi de studiu

satul Ohrincea, raionul Criuleni

Anexa E

Schema de stabilire a hotarului de teren a primului obiectului a planului cadastral

Anexa F

Schema de stabilire a hotarului de teren a obiectului doi planului cadastral

Anexa G

Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric

Anexa H

Act de stabilire a hotarului sectorului de teren în scopul elaborării planului geometric

Anexa I

Schita terenului

Anexa J

Schita terenului

Anexa K

Întocmirea planului geometric

Anexa L

Catalogul coordonatelor

Anexa M

Întocmirea planului geometric

Anexa N

Catalogul coordonateor