Dimensiuni Conceptuale Si Practice ale Politiei Locale

Dimensiuni conceptuale și practice

ale poliției locale

Cuprins

Introducere

Cap. I. Poliția locală

1.1. Organizarea poliției locale

1.2. Atribuțiile poliției locale

1.3. Statutul personalului poliției locale

Cap. II. Polițistul

2.1. Drepturile și obligațiile polițistului

2.2. Folosirea mijloacelor din dotare și uzul de armă

Cap. III. Administrația publică și poliția locală

3.1. Atribuțiile autorităților locale privind poliția

3.2. Dotarea și finanțarea poliției locale

Cap. IV. Studiu de caz. Imaginea poliției locale

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

Introducere

Gol și fără putere, cetățeanul este apărat de societate

prin organele sale de ordine, împotriva pericolelor interne și externe!

Prin lucrarea de față “Dimensiunile conceptuale și practice ale poliției locale” am urmărit dezbaterea unui subiect controversat și cu implicații deosebite, în cadrul analizei prin prisma celor doi subiecți, poliția locală și societatea. Am ales această temă, din dorința și interesul de aprofundare, cu speranța că voi înțelege mai bine actualele probleme ale societății și voi putea să comunic operativ, corect și eficient.

Prin realizarea acestei lucrări am înțeles că problemele, interesele, trebuie tratate pro și contra pentru a descoperi adevărul despre necesitatea și impunerea lor, deasemeni am aflat și cauzele și condițiile fenomenelor tratate. Așa cum se vede din cuprins, lucrarea este structurată în patru capitole principale în care am încercat să surprind cât mai concis necesitatea existenței poliției locale într-o societate,

În primul capitol al lucrării am realizat o privire generală asupra poliției locale, încercând să fac o imagine cât mai corectă asupra acestei instituții, prezentând modul de organizare și atribuțiile acesteia precum și statutul personalului care lucrează în acest domeniu. Activitatea Poliției Locale se realizează în interesul persoanei și al comunității, precum și în sprijinul altor instituții, fiind modalitatea de aplicare a actului de justiție la nivel local, strict orientat către comunitate.

Capitolul doi l-am dedicat polițistului, pentru a vedea cât mai clar care sunt drepturile și obligațiile acestui funcționar, care prin întreaga sa activitate profesională asigură ordinea și liniștea publică, păzște și protejează obiectivele de interes public, local și privat de pe raza teritorială, acționează în sprijinul instituțiilor statului, ale autorităților publice locale și execută orice alte activități date în competență, exclusiv pe baza și în executarea legii. Polițiștii sunt o categorie aparte de funcționari publici care își desfășoară activitatea în virtutea unor acte normative ce le stabilesc locul și rolul în cadrul societății

În capitolul trei am încercat să surprind relația instituției poliției locale cu administrația locală, relație care trebuie să se bazeze pe legalitate și corectitudine, pentru ca prima să-ți poată desfășura activitatea în condiții cât mai optime iar cea de a doua să fie sigură că cetățenii comunității sunt în siguranță. În finalul lucrării am realizat un studiu de caz privind imaginea publică a poliției locale, așa cum este ea văzută de cei pentru care își desfășoară activitatea și de cei cu care, împreună, supraveghează și asigură liniștea publică.

Concluziile ce se desprind din această lucrare sunt că, poliția locală este o instituție strict necesară pentru societate și comunitățile unde își desfășoară activitatea.

Cap I. Poliția locală

1.1. Organizarea poliției locale

De-a lungul istoriei, de la marile imperii până la dictaturile și democrațiile moderne, nici un stat nu a putut și nu poate supraviețui fără o structură organizată a funcționarilor săi, care să îndeplinească sarcini diverse, absolut necesare, pentru asigurarea bunului mers al societății. Cu toate acestea, funcția publică a cunoscut o dezvoltare conceptuală de abia în zilele noastre, deși organizații similare pot fi întâlnite oricând în istorie. Funcția publică joacă un rol important în viața omului modern, motiv pentru care interesul pentru studierea acestui tip de organizare devine actual pentru aproape toate științele social-politice.

Dreptul de poliție al statului se exercită prin intermediul structurilor special create, cu atribuții în domeniul ordinii și siguranței publice. Politia locală, în sens larg al conceptului, este „metoda modernă de lucru în care atitudinea fată de muncă, stilul de conducere și strategia de organizare sunt orientate către recunoașterea preventivă și proactivă a problemelor comunitătii”, care provoacă frică și nesiguranță, precum și a cauzelor care pot duce la criminalitate și la fapte antisociale, abordarea acestora precum și rezolvarea sau îndepărtarea lor în strânsă legãtură cu populația și cu alte instituții.

Poliția Locală este constituită și funcționează în baza prevederilor Legii nr. 155 din 12 iulie 2010 privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliției Locale, a Regulamentului – cadru aprobat prin Hotararea de Guvern nr. 1.332 din 23 decembrie 2010 privind organizarea și funcționarea a Poliției Locale. Poliția Locală exercită atribuții privind respectarea liniștii și ordinii publice, precum și pentru asigurarea pazei și protecției obiectivelor de interes public și privat, ale instituțiilor statului și al altor persoane juridice, în condițiile legii. Activitatea Poliției Locale se realizează în interesul persoanei și al comunității, precum și în sprijinul altor instituții, fiind modalitatea de aplicare a actului de justiție la nivel local, strict orientat către comunitate.

În temeiul Legii nr. 155/2010 a poliției locale, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2011, autoritățile administrației publice locale au înființat structuri de poliție locală în aproximativ 60% dintre orașe, 90% dintre municipii, în 39 reședințe de județ și doar în aproximativ 17% dintre comunele existente pe teritoriul României. Înființarea Poliției locale s-a realizat, preponderent, prin reorganizarea Poliției Comunitare și a fost motivată de faptul că Legea nr. 155/2010 realizează o accentuare a rolului serviciilor publice locale destinate menținerii ordinii și liniștii publice în comune și orașe și sectoarele municipiului București, fapt perceput în mod pozitiv de comunitate, dată fiind mai marea apropiere a acestor servicii de nevoile concrete ale comunității în domeniul asigurării ordinii și liniștii publice.

În contextul acestei redimensionări a rolului autorităților administrației publice locale în domeniul asigurării ordinii și liniștii publice la nivel local, se impune realizarea unei abordări bazată pe principiul eficienței și eficacității, a reconfigurării și delimitării competențelor Poliției Române și a Poliției Locale. Astfel, plecând de la constatarea interesului sporit pe care îl manifestă autoritățile administrației publice locale, de a se implica în mod activ în gestionarea problemelor locale din domeniul ordinii și liniștii publice, în special cele din mediul urban, precum și la capacitatea de a înființa servicii publice destinate

gestionării acestui domeniu, direct proporțională cu capacitatea financiară a unității administrativ teritoriale, demonstrată prin procentul foarte ridicat al înființării acestor structuri în unități teritoriale mari, a fost identificată necesitatea realizării unei delimitări clare între segmentele specifice docmeniului, care fac sau pot face obiectul interesului local, și cele care

fac obiectul interesului național.

Astfel, s-a constatat că este justificat transferul integral al activității de menținere a ordinii și liniștii publice, precum și a unei părți din cea de asigurare a respectării regimului circulației pe drumurile publice, de la Poliția Română spre autoritățile administrației publice locale din orașe mari (cu o populație de peste 20.000 locuitori) și municipii, urmând ca Poliția Română să-și asume doar un rol de coordonare, îndrumare și control pe aceste segmente de competență, asupra serviciilor publice locale iar competența de intervenție în sensul exercitării efective a competențelor transferate să fie exercitată doar în anumite cazuri, pentru gestionarea unor situații care ar depăși capacitatea de acțiune a serviciilor locale sau dacă

depășește sfera de competență teritorială.

În orașele mici, cu o populație de sub 20.000 de locuitori, precum și în comune și în sectoarele municipiului București, principalele misiuni de menținere a ordinii și liniștii publice, precum și cele din domeniul circulației rutiere, vor fi asigurate în continuare prin structurile teritoriale ale Poliției Române. Rolul Poliției Române de autoritate națională urmează a se realiza prin următoarele elemente:

– are calitatea de autoritate de reglementare, coordonare și control în domeniul ordinii și liniștii publice și în domeniul circulației pe drumurile publice, precum și în domeniul gestionării resurselor umane pe segmentul funcționarilor publici cu statut special încadrați la polițiile locale;

– avizarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor de șef al poliției locale și de adjunct al acestuia, precum și a celorlalte funcții de conducere din cadrul poliției locale;

– prezența reprezentaților Poliției Române în comisiile de concurs pentru concursurile pentru care are competența de avizare;

– competența coordonării și controlării modului de gestionare a resurselor umane pe linie de funcționari publici cu statut special din cardul polițiilor locale și instituirea unui sistem unic de evidență a funcționarilor publici cu statut special care sunt încadrați la poliția locală;

– asigurarea coordonării și conducerii operative a misiunilor de menținere a liniștii și siguranței publice;

– atributul elaborării concepțiilor de acțiune, a standardelor operaționale și procedurilor de lucru utilizate de poliția locală;

– atributul elaborării indicatorilor de evaluare și a criteriilor de măsurare a performanței personalului poliției locale;

– competența de control asupra modului de realizare a activităților specifice domeniului ordinii și liniștii publice;

– păstrarea evidenței tuturor structurilor poliției locale și a polițiștilor locali încadrați la acestea.

Poliția Locală funcționează ca structură administrativă de interes local, cu personalitate juridică, în subordinea Consiliului Local, sub conducerea primarului. Personalul Poliției Locale se compune din funcționari publici și personal contractual. Funcționarul public din Poliția Locală este înarmat, poartă uniformă în timpul serviciului și exercită atribuțiile specifice stabilite prin lege. Conform art. 3 din HG 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale, Poliției locală este organizată pe urmatoarele structuri:

a) structura de ordine publică, activitate comercială și evidenta persoanelor;

b) structura de disciplina în construcții, afișaj stradal și protecția mediului;

c) structura de siguranța circulației pe drumurile publice;

d) structura de dispecerat, monitorizare si instruire.

Conducerea, organizarea, coordonarea, îndrumarea și controlul activității structurilor organizate sunt asigurate de directorul executiv și directorul executiv adjunct, astfel:

Directorul executiv are în subordine directă:

Serviciul Financiar-Contabilitate, Achiziții Publice, Administrativ și S.S.M.

Biroul Juridic, Salarizare, Resurse Umane și Pregătire Profesională;

Biroul Disciplină în Construcții, Afișaj Stradal și Protecția Mediului;

Compartimentul Siguranța Circulației pe Drumurile Publice.

Directorul executiv adjunct are în subordine directă:

Serviciul Dispecerat, Monitorizare și Instruire.

Serviciul Ordine Publică, Activitate Comercială și Evidența Persoanelor este structurat pe trei compartimente astfel:

– Compartimentul Activitate Comercială;

– Compartimentul Evidența Persoanelor;

– Compartimentul Ordine Publică.

Personalul Poliției locale este compus din :

– funcționari publici care ocupă funcțal și Protecția Mediului;

Compartimentul Siguranța Circulației pe Drumurile Publice.

Directorul executiv adjunct are în subordine directă:

Serviciul Dispecerat, Monitorizare și Instruire.

Serviciul Ordine Publică, Activitate Comercială și Evidența Persoanelor este structurat pe trei compartimente astfel:

– Compartimentul Activitate Comercială;

– Compartimentul Evidența Persoanelor;

– Compartimentul Ordine Publică.

Personalul Poliției locale este compus din :

– funcționari publici care ocupă funcții specifice de polițist local;

– funcționari publici care ocupă funcții publice generale;

– personal contractual.

Funcțiile publice din poliția locală se clasifică după cum urmează:

a) clasa I cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii superioare de lungă durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalent;

b) clasa a II-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă;

c) clasa a III-a cuprinde funcțiile publice pentru a căror ocupare sunt necesare studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diplomă de bacalaureat.

După nivelul atribuțiilor, funcționarii publici din cadrul poliției locale sunt funcționari publici de conducere și funcționari publici de execuție, astfel :

– director executiv;

– director executiv adjunct;

– șef serviciu;

– șef birou;

funcții publice de execuție:

– consilier, consilier juridic, inspector, referent.

Funcționarii publici din poliția locală care ocupă funcții publice de conducere trebuie să fie absolvenți ai unei forme de învățământ superior de lungă durată cu diplomă de licență sau echivalent. Funcționarii publici din poliția locală, numiți în funcțiile publice prevăzute pentru clasele a II-a și a III-a, pot ocupa numai funcții publice de execuție.

Funcția publică de execuție este structurată pe grade profesionale astfel :

a) superior, ca nivel maxim;

b) principal;

c) asistent;

d) debutant.

De la data înființării sau, după caz, a reorganizării polițiilor locale de la nivelul fiecărui oraș sau municipiu, în condițiile prevăzute la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 155/2010, personalul încadrat în structurile Poliției Române care se preiau la polițiile locale, se transferă în interesul serviciului, în condițiile legii, și se numește pe funcții, prin dispoziții al primarilor, la polițiile locale respective, păstrându-și toate drepturile dobândite anterior.

Cunoașterea prevederilor legale precum și a regulamentelor specifice presupune existența unui bagaj informațional ce trebuie în permanență completat. Totodată, interpretarea și aplicarea cunoștințelor și evaluarea situațiilor practice trebuie să fie făcută fără părtinire, cu bună credință. Autocontrolul se realizează de către fiecare lucrător prin raportarea acțiunilor proprii la normele legale, înaintea, pe parcursul și după desfășurarea acestora. Această formă de control poate fi apreciată ca fiind de o mai mare importanță în ceea ce privește asigurarea legalității în raport cu celelalte forme de control, având în vedere că activitatea polițiștilor se desfășoară nu numai în sediul unității sau în apropierea acesteia, ci și în zone sau unități teritoriale izolate. În aceeași măsură, autocontrolul implică și autocenzura comportamentală. Astfel, atitudinea absolut legală constituie una din premisele garanției asumării valorilor eticii și deontologiei profesionale. Este știut faptul că lipsa unui control adecvat poate favoriza apariția fenomenelor de încălcare a legalității, prin săvârșirea de abuzuri/abateri sau prin neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Prin atribuțiile cu care sunt învestite, organele de control vor urmări ca lucrătorii, indiferent de grad și funcție, să respecte legea dar și deontologia profesională.

Deci, lucrătorii din domeniul ordinii și siguranței publice vor veghea la respectarea legii, în general, potrivit competențelor ce le revin și, în același timp, vor avea în vedere ca prin actele și faptele lor să se situeze în perimetrul legalității. Nu trebuie să fie scăpat din vedere nici faptul că legea se cere respectată și apărată, dar, în egală măsură îi și apără pe lucrătorii care, în rezolvarea diferitelor situații profesionale, își fundamentează acțiunile exclusiv pe baza normelor legale. În vederea contracarării tendințelor de birocratism, care din păcate se manifestă din plin în România, la baza formării unui comportament etic, civilizat și eficient a salariatului care exercită o funcție publică, trebuiesc luate unele măsuri:

– îmbunătățirea permanentă a reglementărilor de conduită profesională a tuturor categoriilor de funcționari publici în scopul creării și menținerii la un nivel înalt a prestigiului instituției funcției publice și a funcționarului public;

– informarea pe orice cale a populației cu privire la conduita profesională la care este îndreptățită să se aștepte, din partea funcționarilor publici în exercitarea atribuțiilor pe care le are;

– crearea unui climat de încredere și respect între populație și funcționarii publici, între cetățeni, instituțiile și autoritățile publice;

– respectarea obligațiilor ca în cadrul relațiilor cu populația, funcționarul public să nu aducă atingere onoarei, reputației și demnității cetățenilor;

– adoptarea în orice împrejurare, de către funcționarii publici, a unui comportament bazat pe respect, bună credință, corectitudine și amabilitate;

– manifestarea în relațiile de serviciu a unei atitudini imparțiale și justificate, pentru rezolvarea la timp, clară și eficientă a problemelor cetățenilor.

Birocratismul și corupția sunt în prezent cele mai semnificative flageluri de care pot suferi administrația publică și funcționarii publici. Problema se pune atât la nivel instituțional, de organizație, dar și la nivel individual, al persoanelor care îndeplinesc funcții publice sau la nivel de categorii specifice de funcționari publici sau demnitari publici. În cazurile în care intervenția polițistului impune restrângerea temporară a exercitării unor drepturi și libertăți persoanelor, au fost prevăzute reguli care să asigure reducerea atingerii acestora la timpul minim necesar îndeplinirii obiectivelor legitime, care l-au determinat să adopte anumite măsuri polițienești. polițistul funcționează în cadrul unui sistem organizat care are o prestanță deontologică recunoscută și care are nevoie de credibilitate și de aprecieri pozitive din partea populație

1.2. Atribuțiile poliției locale

Funcția exercitată de o persoană în domeniul public aparține unei profesii distincte, profesia de funcționar public. Exercitarea profesiei de funcționar public presupune cunoașterea și aplicarea unor principii și reguli care se transformă în atitudini și comportamente în scopul satisfacerii nevoilor de bine individual și al servirii interesului public. Poliția exercită un serviciu public specializat care se realizează în interesul comunității și a persoanei. Principalele funcții ale poliției sunt următoarele:

– apărarea drepturilor și libertăților persoanei, a proprietății private și publice;

– prevenirea, descoperirea și combaterea actelor și faptelor infracționale;

– asigurarea ordinii și siguranței publice;

– securizarea frontierelor de stat.

Poliția se află sub controlul extern, eficace, exercitat de către puterile legislativă, executivă și judecătorească, potrivit prevederilor legale. Prin îndeplinirea funcțiilor sale, poliția promovează încrederea reciprocă, respectul și dezvoltarea democratică a societății.

Conduita profesională a polițistului este guvernată de următoarele principii:

Legalitatea, polițistul este obligat să respecte prevederile legale, drepturile și libertățile constituționale ale cetățenilor.

Egalitatea, imparțialitatea, nediscriminarea, principiul constă în aplicarea de tratamente egale tuturor persoanelor, aplicarea de măsuri identice pentru cazuri similare, respingerea considerentelor etnice, de naționalitate, rasă, religie, opinie politică, vârstă, sex, orientare sexuală, avere, origine națională, socială și alte criterii de discriminare.

Transparența, polițistul trebuie să manifeste deschidere față de populație în limitele legii.

Capacitatea și datoria de exprimare, reprezintă capabilitățile polițistului de a analiza situațiile ivite și de a-și exprima opinia potrivit pregătirii și experienței lui pentru a îmbunătăți calitatea și eficacitatea serviciului polițienesc.

Disponibilitatea, polițistul trebuie să intervină în orice activitate în care ia cunoștință despre atingerile aduse valorilor apărate de lege, indiferent de moment, el trebuind să asculte și să rezolve problemele celor aflați în dificultate sau să înștiințeze organele complementare în caz că situația depășește competența lui.

Prioritatea interesului public, pentru exercitarea atribuțiilor polițistul acordă întâietate realizării serviciului în folosul comunității.

Profesionalismul presupune aplicarea de către polițist, corect și responsabil a cunoștințelor și deprinderilor pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Confidențialitatea presupune garantarea datelor și informațiilor obținute în exercitarea funcțiilor publice, care nu sunt publicabile; în plus respectarea secretului de stat și de serviciu.

Respectul se manifestă prin considerația pe care polițistul trebuie să o adopte față de alte persoane, colegi, superiori, subalterni; presupune, de asemenea, respectarea drepturilor și libertăților persoanelor, a instituțiilor, legilor, valorilor sociale, normelor etice și deontologice.

Integritatea morală presupune adoptarea de către polițist a unui comportament conform normelor etice acceptate și practicate în societate.

Independența operațională se manifestă prin îndeplinirea atribuțiilor și misiunilor potrivit competențelor stabilite pentru nivelul ierarhic pe care-l ocupă în cadrul poliției, fără influența altor polițiști, persoane sau autorități.

Loialitatea constă în atașamentul față de instituție și valorile promovate de către aceasta; adeziunea conștientă manifestată de către polițist, din proprie inițiativă față de obiectivele instituției, respectul față de ierarhie, onestitate, respect pentru dreptate și adevăr, conștiinciozitate în îndeplinirea atribuțiilor funcționale, asigurarea confidențialității informațiilor și datelor obținute potrivit prevederilor legale.

Aplicând aceste principii la modul particular al funșiilor din cadrul poliției locale înțelegem că orice persoană poate pretinde polițistului respectarea regulilor de conduită în raporturile cu acesta. Poliția se află sub controlul extern, eficace, exercitat de către puterile legislativă, executivă și judecătorească, potrivit prevederilor legale. Prin îndeplinirea funcțiilor sale, poliția promovează încrederea reciprocă, respectul și dezvoltarea democratică a societății.

Directorul executiv își îndeplinește atribuțiile în mod nemijlocit sub autoritatea și controlul primarului și are următoarele atribuții:

a) organizează, planifică și conduce întreaga activitate a poliției locale;

b) întreprinde măsurile necesare pentru încadrarea cu personal corespunzător;

c) asigură cunoașterea și aplicarea întocmai de către întregul personal a prevederilor legale;

d) răspunde de pregătirea profesională continuă a personalului din subordine;

e) urmărește modul de echipare a personalului cu uniforme și însemnele distinctive de ierarhizare, repartizarea și utilizarea corespunzătoare a acestora;

f) aprobă planurile de pază întocmite pentru obiectivele din competență;

g) analizează trimestrial activitatea Poliției locale și indicatorii de performanță stabiliți de comisia locală de ordine publică;

h) asigură informarea operativă a Consiliului local, precum și structurile teritoriale ale Poliției și Jandarmeriei Române despre evenimentele deosebite ce au avut loc în cadrul activității Poliției locale;

i) reprezintă Poliția locală în relațiile cu alte instituții ale statului, cu celelalte autorități ale administrației publice centrale și locale și colaborează cu organizații neguvernamentale, precum și cu persoane fizice și juridice pentru îndeplinirea atribuțiilor stabilite de lege;

j) asigură ordinea interioară și disciplina în rândul personalului din subordine, având dreptul să propună acordarea de recompense și aplicarea de sancțiuni în condițiile legii;

k) propune primarului adoptarea de măsuri pentru eficientizarea activității;

l) organizează și participă la audiențele cu cetățenii;

m) asigură măsurile pentru rezolvarea operativă a cererilor, a sesizărilor și a reclamațiilor cetățenilor, în conformitate cu prevederile legale;

n) întocmește sau aprobă aprecierile de serviciu ale personalului, potrivit competenței;

o) coordonează activitatea de evidență, aprovizionare, de repartizare, de întreținere și de păstrare, în condiții de siguranță, a armamentului și a muniției din dotare;

p) organizează și execută controale tematice și inopinate asupra modului în care sunt îndeplinite atribuțiile de serviciu de către personalul poliției locale;

q) întreprinde măsuri de aprovizionare și menținere în stare de funcționare a aparaturii de pază și alarmare, radiocounicații și a celorlalte amenajări destinate serviciului de pază și ordine;

r) propune spre aprobare consiliului local tarifele la care se vor executa prestările de servicii pentru beneficiari;

s) organizează activitățile de protecție a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor și de intervenție pe linie de situații de urgență cu întreg personalul;

t) îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege.

u) coordonează direct activitatea Serviciul Financiar- Contabilitate, Achiziții Publice, Administrativ și S.S.M.; Biroul Juridic, Salarizare, Resurse Umane și Pregătire Profesională; Biroul Disciplina în Construcții, Afișaj Stradal,Protecția Mediului și Compartimentul Siguranța Circulației pe Drumurile Publice.

În exercitarea atribuțiilor ce îi revin, directorului executiv emite decizii cu caracter obligatoriu pentru întregul personal din subordine.

Directorul executiv adjunct se subordonează directorului executiv și are următoarele atribuții:

– coordonează activitatea de preluare a obiectivelor în pază și urmărește îndeplinirea întocmai a clauzelor prevăzute în contractele de prestări de servicii de pază încheiate;

– avizează planurile de pază întocmite pentru obiectivele preluate pe bază de contract de prestări de servicii;

– studiază și propune unităților beneficiare de pază introducerea amenajărilor tehnice și a sistemelor de alarmare împotriva efracției;

– coordonează activitatea de aprovizionare, repartizare, întreținere și păstrare, în condiții de siguranta, a armamentului și muniției din dotare;

– întreprinde măsuri de aprovizionare și menținere în stare de funcționare a aparaturii proprii de pază și alarmare, radiocomunicatii și a celorlalte amenajări;

– menține legătura permanentă cu beneficiarii privind modul în care se desfășoară activitatea de pază, semnalează neregulile referitoare la îndeplinirea obligațiilor contractuale și propune măsurile necesare pentru creșterea eficientei pazei;

– analizează contribuția personalului din poliția locală la apărarea ordinii și siguranței publice, la constatarea contravențiilor în domeniile prevăzute de lege și ia măsuri de imbunătățire a acesteia;

– organizează și execută controale tematice și inopinante asupra modului în care sunt îndeplinite atribuțiile de serviciu de către personalul din subordine;

– organizează și participă la audiențele cu cetățenii;

– organizează sistemul de alarmare a personalului în cazuri deosebite;

– organizează activitățile de protecție a muncii, de prevenire și stingere a incendiilor cu personalul din subordine;

– îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege;

– coordonează direct activitatea Serviciul Dispecerat-Monitorizare și Instruire; Serviciul Ordine Publică, Activitate Comercială și Evidența Persoanelor.

În lipsa directorului executiv, directorul executiv adjunct exercită prerogativele acestuia. Șeful Serviciului Financiar-Contabilitate, Achizitii Publice , Administrativ și S.S.M. , se subordonează Directorului Executiv și are ca obiectiv analizarea și organizarea resurselor financiare la nivelul instituției. Colaborează cu toate compartimentele din cadrul Poliției Locale, cu Primăria și cu celelalte organisme și instituții abilitate ale statului.

Personalul din cadrul Serviciului Financiar-contabilitate, Achizitii publice, Administrați și SSM are următoarele atribuții: Exercită obligația organizării și conducerii contabilității proprii a instituției, în conformitate cu prevederile legii contabilității (Legea nr. 82/1991 republicată, cu completările și modificările ulterioare) și a NM/OMF nr. 2861/2009; Asigură, controlul financiar preventiv și controlul financiar de gestiune asupra operațiunilor patrimoniale înregistrate în propria contabilitate; Analizează oportunitatea, legalitatea și încadrarea în bugetul aprobat a diferitelor categorii de cheltuieli; Întocmește, urmărește și raportează execuția bugetară pe capitole, articole, alin.;

Șeful Serviciului Financiar-Contabilitate, Achizitii Publice , Administrativ și S.S.M., îndeplinește orice alte atribuții date de către Directorul Executiv care prin natura lor sunt de competența sau se încadrează în atribuțiile serviciului

În domeniul ordinii și liniștii publice, precum și al pazei bunurilor, poliția locală are următoarele atribuții: 

a) menține ordinea și liniștea publică în zonele și locurile stabilite prin planul de ordine și siguranță publică al municipiului Ploiești, aprobat în condițiile legii;

b) menține ordinea publică în imediata apropiere a unităților de învățământ publice, a unităților sanitare publice, în parcările auto aflate pe domeniul public sau privat al municipiului, în zonele comerciale și de agrement, în parcuri, piețe, cimitire, precum și în alte asemenea locuri publice aflate în proprietatea și/sau în administrarea unității administrativ-teritoriale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, stabilite prin planul de ordine și siguranță publică;

c) participă, împreună cu autoritățile competente prevăzute de lege, potrivit competențelor, la activități de salvare și evacuare a persoanelor și bunurilor periclitate de calamități naturale ori catastrofe, precum și de limitare și înlăturare a urmărilor provocate de astfel de evenimente;
d) acționează pentru identificarea cerșetorilor, a copiilor lipsiți de supravegherea și ocrotirea părinților sau a reprezentanților legali, a persoanelor fără adăpost și procedează la încredințarea acestora serviciului public de asistență socială în vederea soluționării problemelor acestora, în condițiile legii;

e) constată contravenții și aplică sancțiuni, potrivit competenței, pentru nerespectarea legislației privind regimul de deținere a câinilor periculoși sau agresivi, a celei privind programul de gestionare a câinilor fără stăpân și a celei privind protecția animalelor și sesizează serviciile specializate pentru gestionarea câinilor fără stăpân despre existența acestor câini și acordă sprijin personalului specializat în capturarea și transportul acestora la adăpost;
f) asigură protecția personalului din aparatul de specialitate al primarului, din instituțiile sau serviciile publice de interes local la efectuarea unor controale ori acțiuni specifice;

g) participă, împreună cu alte autorități competente, la asigurarea ordinii și liniștii publice cu ocazia mitingurilor, marșurilor, demonstrațiilor, procesiunilor, acțiunilor de pichetare, acțiunilor comerciale promoționale, manifestărilor cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și a altor asemenea activități care se desfășoară în spațiul public și care implică aglomerări de persoane;

h) asigură paza bunurilor și obiectivelor aflate în proprietatea municipiului Ploiești și/sau în administrarea autorităților administrației publice locale sau a altor servicii/instituții publice de interes local, stabilite de Consiliul Local;

i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind conviețuirea socială stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale, pentru faptele constatate în raza teritorială de competență;
j) execută, în condițiile legii, mandatele de aducere emise de organele de urmărire penală și instanțele de judecată care arondează unitatea administrativ-teritorială, pentru persoanele care locuiesc pe raza de competență;

k) participă, alături de Poliția Română, Jandarmeria Română și celelalte forțe ce compun sistemul integrat de ordine și siguranță publică, pentru prevenirea și combaterea infracționalității stradale;

l) cooperează cu centrele militare zonale în vederea înmânării ordinelor de chemare la mobilizare și/sau de clarificare a situației militare a rezerviștilor din Ministerul Apărării Naționale;
m) asigură măsuri de protecție a executorilor judecătorești cu ocazia executărilor silite;
n) acordă, pe teritoriul municipiului Ploiești, sprijin imediat structurilor competente cu atribuții în domeniul menținerii, asigurării și restabilirii ordinii publice.

În domeniul circulației pe drumurile publice, poliția locală are următoarele atribuții:
a) asigură fluența circulației pe drumurile publice din raza teritorială de competență, având dreptul de a efectua semnale regulamentare de oprire a conducătorilor de autovehicul exclusiv pentru îndeplinirea atribuțiilor conferite de prezența lege în domeniul circulației pe drumurile publice;
b) verifică integritatea mijloacelor de semnalizare rutieră și sesizează nereguli constatate privind funcționarea semafoarelor, starea indicatoarelor și a marcajelor rutiere și acordă asistență în zonele unde se aplică marcaje rutiere;

c) participă la acțiuni comune cu administratorul drumului pentru înlăturarea efectelor fenomenelor naturale, cum sunt: ninsoare abundentă, viscol, vânt puternic, ploaie torențială, grindină, polei și alte asemenea fenomene, pe drumurile publice;

d) participă, împreună cu unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române, la asigurarea măsurilor de circulație ocazionate de adunări publice, mitinguri, marșuri, demonstrații, procesiuni, acțiuni de pichetare, acțiuni comerciale promoționale, manifestări cultural-artistice, sportive, religioase sau comemorative, după caz, precum și de alte activități care se desfășoară pe drumul public și implică aglomerări de persoane;

e) sprijină unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române în asigurarea măsurilor de circulație în cazul transporturilor speciale și al celor agabaritice pe raza teritorială de competență;
f) acordă sprijin unităților/structurilor teritoriale ale Poliției Române în luarea măsurilor pentru asigurarea fluenței și siguranței traficului;

g) asigură, în cazul accidentelor soldate cu victime, paza locului acestor accidente și ia primele măsuri ce se impun pentru conservarea urmelor, identificarea martorilor și a făptuitorilor și, dacă se impune, transportul victimelor la cea mai apropiată unitate sanitară;
h) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind oprirea, staționarea, parcarea autovehiculelor și accesul interzis, având dreptul de a dispune măsuri de ridicare a autovehiculelor staționate neregulamentar;

i) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale privind masa maximă admisă și accesul pe anumite sectoare de drum, având dreptul de a efectua semnale de oprire a conducătorilor acestor vehicule;

j) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor rutiere de către pietoni, bicicliști, conducători de mopede și vehicule cu tracțiune animală;

k) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea prevederilor legale referitoare la circulația în zona pietonală, în zona rezidențială, în parcuri și zone de agrement, precum și pe locurile de parcare adaptate, rezervate și semnalizate prin semnul internațional pentru persoanele cu handicap;

l) aplică prevederile legale privind regimul juridic al vehiculelor fără stăpân sau abandonate pe terenuri aparținând domeniului public sau privat al unității administrativ-teritoriale;
m) cooperează cu unitățile/structurile teritoriale ale Poliției Române pentru identificarea deținătorului/utilizatorului autovehiculului ridicat ca urmare a staționării neregulamentare sau al autovehiculelor abandonate pe domeniul public.

În domeniul disciplinei în construcții și al afișajului stradal, poliția locală are următoarele atribuții:

a) efectuează controale pentru identificarea lucrărilor de construcții executate fără autorizație de construire sau desființare, după caz, inclusiv a construcțiilor cu caracter provizoriu;
b) efectuează controale pentru identificarea persoanelor care nu respectă autorizația de executare a lucrărilor de reparații ale părții carosabile și pietonale;

c) verifică respectarea normelor legale privind afișajul publicitar, afișajul electoral și orice altă formă de afișaj/reclamă, inclusiv cele referitoare la amplasarea firmei la locul de desfășurare a activității economice;

d) participă la acțiunile de demolare/dezmembrare/dinamitare a construcțiilor efectuate fără autorizație pe domeniul public sau privat al municipiului Ploiești ori pe spații aflate în administrarea autorității administrației publice locale sau a altor instituții/servicii publice de interes local, prin asigurarea protecției perimetrului și a libertății de acțiune a personalului care participă la aceste operațiuni specifice;

e) constată, după caz, conform atribuțiilor stabilite prin lege, contravențiile privind disciplina în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcții și înaintează procesele-verbale de constatare a contravențiilor, în vederea aplicării sancțiunii, șefului compartimentului de specialitate care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism la nivelul municipiului Ploiești.

În domeniul activității comerciale, poliția locală are următoarele atribuții:

a) acționează pentru respectarea normelor legale privind desfășurarea comerțului stradal și a activităților comerciale, respectiv a condițiilor și a locurilor stabilite de autoritățile administrației publice locale;

b) verifică legalitatea activităților de comercializare a produselor desfășurate de operatori economici, persoane fizice și juridice autorizate și producători particulari în piețele agroalimentare, târguri și oboare, precum și respectarea prevederilor legale de către administratorii piețelor agroalimentare;

c) verifică existența la locul de desfășurare a activității comerciale a autorizațiilor, a aprobărilor, a documentelor de proveniență a mărfii, a buletinelor de verificare metrologică pentru cântare, a avizelor și a altor documente stabilite prin legi sau acte administrative ale autorităților administrației publice centrale și locale;

d) verifică respectarea normelor legale privind comercializarea obiectelor cu caracter religios;
e) verifică respectarea normelor legale privind amplasarea materialelor publicitare și a locurilor de comercializare a produselor din tutun și a băuturilor alcoolice;
f) verifică respectarea prevederilor legale privind orarul de aprovizionare și funcționare al operatorilor economici;

g) identifică mărfurile și produsele abandonate pe domeniul public sau privat al unității administrativ-teritoriale sau pe spații aflate în administrarea autorităților administrației publice locale ori a altor servicii/instituții de interes local și aplică procedurile legale de ridicare a acestora;

h) verifică respectarea regulilor și normelor de comerț și prestări de servicii stabilite prin acte normative în competența autorităților administrației publice locale;

i) cooperează și acordă sprijin autorităților de control sanitar, de mediu și de protecție a consumatorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu specifice domeniului de activitate al acestora;
j) verifică respectarea obligațiilor ce revin operatorilor economici cu privire la afișarea prețurilor, a produselor comercializate și a serviciilor și sesizează autoritățile competente în cazul în care identifică nereguli;

k) verifică și soluționează, în condițiile legii, petițiile primite în legătură cu actele și faptele de comerț desfășurate în locuri publice cu încălcarea normelor legale;

l) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevăzute la lit. a)-j), stabilite în sarcina autorităților administrației publice locale.

În domeniul protecției mediului, poliția locală are următoarele atribuții:

a) controlează respectarea prevederilor legale privind condițiile de ridicare, transport și depozitare a deșeurilor menajere și industriale;

b) sesizează autorităților și instituțiilor publice competente cazurile de nerespectare a normelor legale privind nivelul de poluare, inclusiv fonică;

c) participă la acțiunile de combatere a zoonozelor deosebit de grave și a epizootiilor;

d) identifică bunurile abandonate pe domeniul public sau privat al unității administrativ-teritoriale sau pe spații aflate în administrarea autorității administrației publice locale ori a altor instituții/servicii publice de interes local și aplică procedurile legale pentru ridicarea acestora;
e) verifică igienizarea surselor de apă, a malurilor, a albiilor sau cuvetelor acestora;

f) verifică asigurarea salubrizării străzilor, a căilor de acces, a zonelor verzi, a rigolelor, îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe căile de acces, dezinsecția și deratizarea imobilelor;
g) verifică existența contractelor de salubrizare încheiate de către persoane fizice sau juridice, potrivit legii;

h) verifică ridicarea deșeurilor menajere de operatorii de servicii de salubrizare, în conformitate cu graficele stabilite;

l) verifică și soluționează, potrivit competențelor specifice autorității administrației publice locale, sesizările cetățenilor privind nerespectarea normelor legale de protecție a mediului și a surselor de apă, precum și a celor de gospodărire a localității;

j) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru încălcarea normelor legale specifice realizării atribuțiilor prevăzute la lit. a)-i), stabilite în sarcina autorității administrației publice locale.

În domeniul evidenței persoanelor, poliția locală are următoarele atribuții:

a) înmânează cărțile de alegător persoanelor la împlinirea vârstei de 18 ani;

b) cooperează cu alte autorități competente în vederea verificării, la cererea acestora, a unor date cu caracter personal, dacă solicitarea este justificată prin necesitatea îndeplinirii unei atribuții prevăzute de lege, cu respectarea reglementărilor legale privind prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date;

c) constată contravenții și aplică sancțiuni pentru nerespectarea normelor legale privind domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, inclusiv asupra obligațiilor pe care le au persoanele prevăzute la art. 37 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005 privind evidența, domiciliul, reședința și actele de identitate ale cetățenilor români, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările și completările ulterioare; „Cartea de imobil se întocmește și se actualizează de către persoana anume desemnată, cu acordul acesteia, de către proprietarul imobilului sau de asociația de proprietari; în cazul asociației de proprietari, responsabilul cărții de imobil este, de regulă, administratorul sau un membru al comitetului executiv al asociației”. – art. 37 alin. (2) din O.U.G. nr. 97/2005, cu modificările și completările ulterioare.

d) cooperează cu serviciile publice comunitare de evidență a persoanelor pentru punerea în legalitate a persoanelor cu acte de identitate expirate și a minorilor cu vârstă peste 14 ani, care nu au acte de identitate.

În cazul infracțiunilor flagrante, personalul poliției locale imobilizează făptuitorul, ia măsuri pentru conservarea locului faptei, identifică martorii oculari, sesizează imediat organele competente și predă făptuitorul, pe baza de proces verbal, în vederea continuării cercetărilor. În cazul executării în comun cu unitatile/structurile Poliției Române sau cu cele ale Jandarmeriei Române a unor misiuni în domeniul menținerii sau asigurării ordinii publice ori pentru dirijarea circulației rutiere, efectivele poliției locale acționează sub coordonarea directă a Poliției Române sau a Jandarmeriei Române, după caz.

Respectul personalității umane și al demnității persoanei, apărarea dreptului la exprimare liberă, a proprietății private și a libertății, stricta aplicare a legii în toate domeniile, fără a se prejudicia, fără motiv, interesele cuiva, cooperarea cu comunitatea trebuie să constituie panteonul ideal al subtilei și sensibilei misiuni a poliției comunitare în ansamblul societății contemporane. Apărarea dreptului fundamental la viață și la integritate corporală, a celorlalte drepturi și libertăți fundamentale ale cetățenilor trebuie să constituie un obiectiv primordial și permanent al poliției comunitare. Cetățenii, la rândul lor, au datoria de a sprijini poliția împotriva atitudinilor antisociale, de a se alătura eforturilor polițiștilor comunitari pentru apărarea drepturilor democratice. Democrația nu se bazează numai pe egalitate și libertate, ci și pe cooperarea armonioasă între oameni, pentru binele comun. Libertatea nu înseamnă numai imunitate, ci și autodisciplină, respect față de valorile și drepturile celorlalți, față de lege în general. Pentru a asigura un serviciu eficient al poliției comunitare este necesară cooperarea din partea cetățenilor, cooperare datorată și naturii reciproce a interacțiunii poliție comunitară – populație.

1.3. Statutul personalului poliției locale

Polițiștii sunt o categorie aparte de funcționari publici care își desfășoară activitatea în virtutea unor acte normative ce le stabilesc locul și rolul în cadrul societății. În cadrul Ministerului Administrației și Internelor au fost elaborate reglementări interne, din care consemnăm Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 588/06.04.2005 pentru aprobarea Ghidului carierei personalului Ministerului Administrației și Internelor. De asemenea, prin Hotărârea nr. 991/25.08.2005 Guvernul României a adoptat Codul de etică și deontologie al polițistului, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 813/07.09.2005.

Potrivit legii, polițistul este funcționar public civil, înarmat, cu un statut special care poartă de regulă uniformă și exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română, prin lege. Polițistul este autorizat să exercite autoritatea publică pe timpul și în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor și îndatoririlor de serviciu, în baza competențelor stabilite prin lege. Profesia de polițist poate fi exercitată numai de către persoana care a dobândit această calitate.

Polițiștii provin de regulă din rândul absolvenților instituțiilor de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor. Ofițerii de poliție mai pot proveni și din rândul agenților de poliție, absolvenți cu diplomă de licență ai instituțiilor de învățământ superior ale Ministerului Administrației și Internelor sau ai altor instituții de învățământ superior cu profilul specialităților necesare poliției. Pentru unele funcții pot fi transferați sau încadrați direct din instituțiile publice de apărare și siguranță națională, specialiști cu studii corespunzătoare cerințelor postului. Candidații pentru admiterea prin concurs in instituțiile de învățământ ale Ministerului Administrației și Internelor, trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

– să fie apți medical, fizic și psihic;

– să nu aibă antecedente penale sau să nu fie în curs de urmărire penală ori de judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni;

– să aibă un comportament corespunzător cerințelor de conduită admise și practicate în societate.

Dacă au promovat concursul de admitere, candidații, precum și persoanele care urmează să fie încadrate (numite) direct în poliție nu trebuie să aibă calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizație politică. În raport cu studiile pe care le au polițiștii sunt de două categorii: categoria A și categoria B. Polițiștii din categoria A, reprezintă Corpul ofițerilor de poliție, sunt polițiști cu studii superioare și au următoarele grade profesionale:

– chestor general de poliție, chestor șef de poliție, chestor principal de poliție și chestor de poliție;

– comisar șef de poliție, comisar de poliție, subcomisar de poliție;

– inspector principal de poliție, inspector de poliție, subinspector de poliție.

Polițiștii din categoria B, formează Corpul agenților de poliție. Acest corp este format din agenții de poliție cu studii liceale sau postliceale cu diplomă și au următoarele grade profesionale:

– agent șef principal de poliție;

– agent șef de poliție;

– agent șef adjunct de poliție;

– agent principal de poliție;

– agent de poliție;

Legea prevede metodologia avansării în grade profesionale, ocuparea funcțiilor, selecționarea și pregătirea polițiștilor. La acordarea primului grad profesional, absolventul sau polițistul încadrat direct depune jurământul de credință în fața șefului instituției de învățământ sau a șefului unității de poliție și în prezența a doi polițiști. Jurământul de credință are următorul conținut: „Jur să respect Constituția, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să aplic în mod corect și fără părtinire legile tării, să-mi îndeplinesc cu răspundere și bună credință îndatoririle ce-mi revin potrivit funcției și să păstrez secretul profesional. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”. Pentru a respecta libertatea credinței, legea prevede că jurământul se poate depune și fără formula religioasă de încheiere.

Jurământul de credință este semnat de către polițistul în cauză, de șeful instituției, precum și de către polițiștii asistenți; el este contrasemnat de ministrul administrației și internelor; se păstrează la dosarul personal al polițistului, iar o copie de pe înscris se înmânează acestuia. Semnarea jurământului de credință presupune și acordul implicit al polițistului pentru testarea fidelității și integrității sale profesionale, prin efectuarea unor verificări de specialitate, în condițiile prevăzute de lege. Jurământul de credință al polițistului este un instrument deontologic al profesiei de polițist de o deosebită importanță pentru întreaga carieră a oricărui polițist.

Autoritatea publică cu care este învestit polițistul se exercită exclusiv în scopul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu și asigurării respectării legii și drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, în interesul și în sprijinul persoanei, comunității și Statului Român, în limitele fixate de lege. Profesia de polițist se bazează pe principiile acestei profesii pe care polițistul este dator să le cunoască și să le respecte. Polițistul este obligat să respecte Constituția și legile țării, reglementările Uniunii Europene și internaționale la care România este parte, jurământul de credință, normele de etică și deontologie ale polițistului, drepturile și libertățile fundamentale ale omului, să îndeplinească întocmai dispozițiile legale ale șefilor ierarhici privind activitatea sa profesională. Cariera polițistului este definită de situațiile și efectele juridice care intervin de la data nașterii raportului de serviciu, până la data încetării acestuia, potrivit actelor normative în vigoare și opțiunilor individuale ale polițistului, în funcție de nevoile instituției, de cunoștințele, aptitudinile, abilitățile, experiența și motivațiile profesionale și personale.

Statutul de polițist se dobândește la data acordării primului grad profesional sau echivalării gradelor militare/ profesionale dobândite sub un alt statut, în condițiile prezentei legi. Cu aceeași dată se nasc raporturi de serviciu între polițist și MAI. Studenților și elevilor din instituțiile de formare profesională inițială ale MAI care nu dobândesc statutul de polițist, li se asigură echivalarea îndeplinirii serviciului militar activ și li se acordă, în condițiile legii, gradul militar de soldat, fruntaș sau caporal, în rezervă, în raport cu nota de promovare a cursului/ modulului, în condiții stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Funcțiile de șef al poliției locale și de adjunct al acestuia, în orașe cu o populație de peste 20.000 de locuitori, sunt funcții de polițist local cu statut special iar posturile aferente acestora se ocupă prin concurs organizat la propunerea primarului, potrivit proiectului.  După numirea în funcție, polițiștii locali cu atribuții specifice care au competențe în domeniul ordinii și liniștii publice, precum și cei cu competențe în domeniul circulației rutiere, selecționați ulterior operaționalizării structurilor poliției locale din comune, din orașe cu o populație sub 20.000 de locuitori și din sectoarele municipiului București, precum și cei selecționați în vederea încadrării posturilor structurilor de poliție locală înființate în comune, în orașe cu o populație sub 20.000 de locuitori și în sectoarele municipiului București sunt obligați ca, în termen de un an, să urmeze un program de formare inițială organizat într-o instituție de învățământ din cadrul Ministerului Administrației și Internelor.

Polițiștii locali cu statut special au dreptul să pună în executare mandatele de aducere, iar în cazul săvârșirii unei infracțiuni, al urmăririi unor infractori, să intre în incinta locuințelor, a operatorilor economici, a instituțiilor publice ori private, a organizațiilor social-politice, indiferent de deținător sau de proprietar, precum și la bordul oricăror mijloace de transport românești. Totodată, ei au dreptul să controleze vehiculele aflate în circulație, atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea unor infracțiuni, să facă razii și controale atunci când există indicii temeinice cu privire la săvârșirea de infracțiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infracțiuni, precum și să folosească orice mijloace de transport și comunicații, indiferent de proprietar sau deținător, persoană fizică ori persoană juridică, cu excepția celor aparținând corpului diplomatic, pentru luarea unor măsuri legale ce nu suferă amânare și nu pot fi aduse la îndeplinire altfel.   

Fenomen extrem de complex, dar în același timp benefic pentru ambele părți, parteneriatul poliție comunitară – populație trebuie extins și amplificat, deoarece pe această cale activitatea poliției comunitare devine tot mai eficientă. Parteneriatul este forma prin care poliția comunitară, împreună cu structurile sociale din comunitate acționează în limitelor competențelor pentru atingerea unor obiective comune, pentru asigurarea climatului de siguranță civică, de menținere a ordinii și liniștii publice.

Realizarea parteneriatului poliție comunitară – populație este un proces pe cât de util pe atât de dificil, deoarece ambii parteneri manifestă o anumită reținere, uneori justificată, alteori nu. Există mulți membri ai comunității care văd în polițistul comunitar nu pe cel menit să apere legea ci mai degrabă pe cel care personifică forța represivă, coercitivă a statului. Pentru a-i atrage la conlucrare este nevoie de multă răbdare și tact, de insuflarea unui sentiment de încredere, deoarece acest gen de oameni resping din start ideea de a colabora. Polițiștii comunitari trebuie să fie conștienți de faptul că fără sprijinul comunității nu-și pot îndeplini obiectivele, îndatoririle și că ei trebuie să fie inițiatorii apropierii de populație. Luarea deciziei în funcție de specificul situației operative trebuie să se facă prin atragerea comunității în asumarea răspunderii, pentru a nu lăsa impresia că poliția comunitară ia măsuri arbitrare, fără consultarea și acceptul comunității cu drepturi și obligații egale.

Primarii trebuie să fie acceptați de către Ministerul Administrației și Internelor ca parteneri egali în luarea deciziilor care-i privesc și nu doar consultați, să poată să-și numescă șefii polițiilor locale fără ca aceștia să fie funcționari publici cu statut special, în baza unor condiții aprobate de Consiliul local. Personalul să se poată selecta, astfel încât să se aleagă pe cei mai buni din rândul celor două structuri, nu este posibil ca primarul unei localități, ales prin vot de către cetățeni, să fie subordonat unui minister, care să-i ordone ce să facă și că este absolut normal ca șeful poliției locale să fie civil și numit de primar după condițiile stabilte de Consiliul local .

 Asigurarea climatului de siguranta publica si prevenirea criminalitatii, înlaturarea cauzelor si conditiilor care genereaza sau favorizeaza acest fenomen, realizarea educatiei antiinfractionale a populatiei, dar mai ales realizarea unui parteneriat cu comunitatea sunt principalele deziderate ale politiei de proximitate. Politistii care lucreaza pe aceasta specialitate sunt practic oamenii de legatura între politie si comunitate.

Cap. II. Polițistul

2.1. Drepturile și obligațiile polițistului

Întrucât drepturile, obligațiile, îndatoririle, interdicțiile, recompensele și sancțiunile polițiștilor, au puternice conotații deontologice ele trebuiesc bine cunoscute pentru respectarea lor și îndeplinirea cu succes a misiunii speciale ce le revine acestora. Astfel, polițistul are următoarele drepturi acordate de lege:

– salariu lunar, compus din salariul de bază, indemnizații, sporuri, premii și prime, ale căror cuantumuri se stabilesc prin lege; salariul de bază cuprinde salariul corespunzător funcției îndeplinite gradului profesional deținut, gradațiile, sporurile pentru misiune permanentă și, după caz, indemnizația de conducere și salariul de merit;

– ajutoare și drepturi bănești al căror cuantum se stabilește prin lege;

– uniformă, echipamente specifice, alocații pentru hrană, asistență medicală și psihologică, proteze, precum și medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

– locuință de intervenție, de serviciu, socială sau de protocol, după caz, în condițiile legii;

– concedii de odihnă, concedii de studii și învoiri plătite, concedii fără plată, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

– concedii medicale pentru: caz de boală, prevenirea îmbolnăvirilor, refacerea și întărirea sănătății, accidente produse în timpul și din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru îngrijirea copilului bolnav în vârstă de până la 3 ani, îngrijirea copilului până la împlinirea vârstei de 2 ani, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin lege;

– bilete de odihnă, tratament și recuperare, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

– pensii în condițiile stabilite prin lege;

– indemnizații de instalare, de mutare, de delegare sau de detașare, precum și decontarea cheltuielilor de cazare, în condițiile stabilite prin lege;

– decontarea cheltuielilor de transport în cazul deplasării în interesul serviciului, mutării în alte localități și o dată pe an, pentru efectuarea concediului de odihnă, precum și în alte situații, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

– încadrarea activității în condiții deosebite, speciale sau alte condiții de muncă, potrivit legii;

portul permanent al armamentului din dotare sau achiziționat personal, în condițiile legii;

– asigurare de viață, sănătate și bunuri, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

– tratament medical în străinătate pentru afecțiuni contractate în timpul exercitării profesiei, în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului României;

– consultanță juridică asigurată de unitate, la cerere.

Pentru activitatea desfășurată polițiștilor li se conferă ordine și medalii, potrivit legii.

Principalele îndatoriri ale polițistului sunt următoarele: să fie loial instituției din care face parte, să respecte principiile statului de drept și să apere valorile democrației; să dovedească solicitudine și respect față de orice persoană, în special față de grupurile vulnerabile, să își consacre activitatea profesională îndeplinirii cu competență, integritate, corectitudine și conștiinciozitate a îndatoririlor specifice prevăzute de lege; să își perfecționeze nivelul de instruire profesională și generală; să fie disciplinat și să dovedească probitate profesională și morală în întreaga activitate; să fie respectuos, cuviincios și corect față de șefi, colegi sau subalterni; să acorde sprijin colegilor în executarea atribuțiilor de serviciu; să informeze șeful ierarhic și celelalte autorități cu privire la faptele de corupție săvârșite de alți polițiști, de care a luat cunoștință; prin întregul sau comportament să se arate demn de considerație și încrederea impuse de profesia de polițist.

Polițistul are în principal următoarele obligații:

– să păstreze secretul profesional, precum și confidențialitatea datelor dobândite în timpul desfășurării activității, în condițiile legii, cu excepția cazurilor în care îndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justiției sau legea impun dezvăluirea acestora;

– să manifeste corectitudine în rezolvarea problemelor personale, în așa fel încât să nu beneficieze și nici să nu lase impresia că beneficiază de date confidențiale obținute în calitatea sa oficială;

– să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competențelor legale stabilite;

– să aibă o conduită corectă, să nu abuzeze de calitatea oficială și să nu compromită, prin activitatea sa publică ori privată, prestigiul funcției sau al instituției din care face parte.

În situațiile care impun folosirea forței, polițistul are următoarele obligații:

– considerarea acestor acțiuni ca măsuri excepționale și utilizarea forței în strictă conformitate cu legea și numai în situații de absolută necesitate pentru îndeplinirea unui obiectiv legitim;

– respectarea principiilor necesității, gradualității și proporționalității;

– folosirea mijloacelor din dotare, inclusiv armamentului numai in situații de necesitate absolută cu respectarea strictă a prevederilor legale;

– încetarea exercitării acțiunii de forță în momentul realizării obiectivului legitim;

– respectarea în permanență a demnității umane;

– intervenirea cu fermitate în limitele permise de lege, pentru restabilirea ordinii, în cazul în care polițistul este confruntat cu violența fizică ori cu amenințări reale de folosire a forței fizice împotriva sa sau împotriva altor persoane.

Polițistului îi este interzis, în orice împrejurare:

– să primească, să solicite, să accepte direct sau indirect, ori să facă să i se promită pentru sine sau pentru alții, în considerarea calității sale oficiale, daruri sau alte avantaje;

– să rezolve cereri care nu sunt de competența sa ori care nu i-au fost repartizate de șefii ierarhici sau să intervină pentru soluționarea unor asemenea cereri, în scopurile prevăzute la lit a);

– să folosească forța, altfel decât în condițiile legii;

– să provoace unei persoane suferințe fizice ori psihice cu scopul de a obține de la această persoană sau de la o terță persoană informații sau mărturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terțe persoane;

– să colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

– să redacteze, să imprime sau să difuzeze materiale sau publicații cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplină;

– să aibă, direct sau prin intermediari, într-o unitate supusă controlului unității de poliție din care face parte, interese de natură să compromită imparțialitatea și independența acestuia .

Legea nr. 360/ 2002 privind Statutul polițistului cu completările ulterioare, prevede că și pentru cadrele militare, o serie de constrângeri în exercitarea de către polițist a unor drepturi și libertăți. Astfel, polițistului îi este interzis:

– să facă parte din partide, formațiuni sau organizații politice ori să desfășoare propagandă în favoarea acestora;

– să exprime opinii sau preferințe politice la locul de muncă sau în public;

– să candideze pentru autoritățile administrației publice locale, Parlamentul României, și pentru funcția de Președinte al României;

– să exprime în public opinii contrare intereselor României;

– să declare sau să participe la greve, precum și la mitinguri, demonstrații, procesiuni sau orice alte întruniri cu caracter politic;

– să adere la secte, organizații religioase sau la alte organizații interzise de lege;

– să efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activități de comerț ori să participe la administrarea sau conducerea unor societăți comerciale, cu excepția calității de acționar;

– să exercite activități cu scop lucrativ de natură să lezeze onoarea și demnitatea polițistului sau a instituției din care face parte;

– să dețină orice altă funcție publică sau privată pentru care este retribuit, cu excepția funcțiilor didactice din cadrul instituțiilor de învățământ, a activității de cercetare științifică și creație literar-artistică.

Potrivit articolului 54 din Legea nr. 360/2002, pentru îndeplinirea în bune condiții a atribuțiilor de serviciu, polițiștilor li se pot acorda recompense morale – decorații prevăzute de lege – sau materiale în condițiile stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. În acest sens, pentru acțiuni deosebite care determină aducerea de venituri la bugetul de stat, polițistul poate fi recompensat cu până la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decât venitul său brut anual, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor.

Pentru merite excepționale în atingerea unor obiective deosebite în activitatea poliției, polițistul poate fi avansat în gradul profesional următor, înaintea îndeplinirii stagiului minim, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului administrației și internelor. În același timp, pentru încălcarea cu vinovăție a îndatoririlor de serviciu, polițistul răspunde disciplinar, material civil sau penal, după caz. Polițistul este exonerat de răspundere dacă, prin exercitarea în limitele legii, a atribuțiilor de serviciu, a cauzat suferința sau vătămarea unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniale.

Pentru abaterile săvârșite polițistului i se pot aplica următoarele sancțiuni:

– mustrare scrisă;

– diminuarea drepturilor salariale;

– amânarea promovării în gradele profesionale sau funcții superioare;

– destituirea din poliție.

Angajarea răspunderii materiale, civile sau penale a polițiștilor se face conform legii, după regulile generale aplicabile oricăror categorii de funcționari publici. La nivelul Inspectoratului General al Poliției ființează Consiliul superior de disciplină, iar la Direcția Generală de Poliție a municipiului București inspectoratele județene de poliție, unitățile teritoriale și instituțiile de învățământ ale poliției, Comisii de disciplină care își desfășoară activitatea în baza ordinelor emise de ministrul administrației și internelor. Primarii răspund de aplicarea planurilor și măsurilor stabilite de Poliție.Ibidem; Subordonarea este evidentă, iar textul de lege prevede și discriminări. Fiindcă oamenii care ar mai rămâne la Poliția Locală ar primi, prin lege, salarii mai mici decât cele ale polițiștilor transferați de la Ministerul Administrației și Internelor.

2.2. Folosirea mijloacelor din dotare și uzul de armă

În dotarea polițiștilor locali se află:

– pistol cu muniție letală, GLOCK 17, cal.9 mm.
– stații de emisie-recepție portabile;
– spray-uri iritant-lacrimogene;
– bastoane de cauciuc sau tomfe;

– cătușe metalice cu vârtej;
– vestă multifuncțională;
– cască de protecție;

– scut de protecție.

Este interzis ca polițiștii locali să dețină ori să folosească arme cu aer comprimat, cagule ori alte mijloace nepermise de lege. Polițistul local dotat cu arme letale de apărare și pază poate face uz de armă în caz de legitimă apărare, stare de necesitate potrivit legii ori pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu. Personalul contractual care desfășoară activități de pază, dotat cu arme letale de apărare și pază, poate face uz de armă în caz de legitimă apărare ori stare de necesitate potrivit legii. În sensul prezentei legi, prin uz de armă se înțelege tragerea cu arma letală de apărare și pază asupra persoanelor, animalelor sau bunurilor.

Atunci când folosirea altor mijloace de imobilizare sau constrângere nu a dat rezultate, polițistul local poate face uz de armă în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, în următoarele situații:

a) pentru asigurarea apărării oricărei persoane împotriva unor violențe iminente, prin care se poate provoca moartea sau rănirea gravă ori care constituie amenințare gravă asupra vieții sau integrității corporale a unei persoane;

b) pentru imobilizarea unei persoane care, după comiterea unei infracțiuni prin violență, se opune sau încearcă să fugă, iar rămânerea acesteia în stare de libertate poate pune în pericol viața sau integritatea corporală a persoanelor.

Uzul de armă se face numai după somația Poliția, stai!. În caz de nesupunere, se somează din nou prin cuvintele: Stai, că trag!. Dacă cel în cauză nu se supune nici de această dată, se somează prin tragerea focului de armă în sus, în plan vertical. În cazul în care, după executarea somației legale, persoana în cauză nu se supune, se poate face uz de armă împotriva acesteia. Uzul de armă, în condițiile și în situațiile prevăzute de lege se face în așa fel încât să ducă la imobilizarea celor împotriva cărora se folosește arma, trăgându-se, pe cât posibil, la picioare, pentru a evita cauzarea morții acestora. În cazurile de legitimă apărare sau stare de necesitate se pot folosi armele letale de apărare și pază, fără somație, dacă nu există timpul necesar pentru aceasta. În cazurile de legitimă apărare sau stare de necesitate se pot folosi armele letale de apărare și pază, fără somație, dacă nu există timpul necesar pentru aceasta.

Fiecare situație în care s-a făcut uz de armă se raportează de urgență ierarhic. De îndată ce va fi posibil, raportul se întocmește în scris. Dacă în urma uzului de armă s-a produs moartea sau vătămarea unei persoane, fapta se comunică de îndată procurorului competent, potrivit legii. Polițistul nu are voie să folosească armamentul din dotare în cazurile prevăzute de aceeasă lege:

a) impotriva copiilor, femeilor cu semne vizibile de sarcina si a persoanelor cu semne vizibile de invaliditate, cu exceptia cazurilor in care acestia savarsesc un atac armat sau in grup, care pune in pericol viata ori integritatea corporala a persoanei;

b) in situatiile in care s-ar primejdui viata altor persoane ori s-ar viola teritoriul, spatiul aerian sau apele nationale ale unui stat vecin.

Dacă polițistul este obligat de împrejurări să folosească armamentul din dotare, în cazul în care se pune în pericol viața ori integritatea corporală a persoanei, conform legii, este înlăturat caracterul penal al faptei cu condiția ca acest lucru să fie realizat în condiții legal determinate de Legea 155/2010. Persoanelor ranite li se dă primul ajutor și se iau imediat măsuri pentru acordarea îngrijirilor medicale, lucru care este înscris deasemeni în cadrul legii și pentru nerespectarea acestei sublinieri, polițistul ar putea fi tras la raspundere.

În funcție de folosirea diferitelor mijloace din dotare, se folosesc somații specifice astfel:

a) la folosirea pulverizatorului (spray-ului) cu substanțe iritant-lacrimogene, a grenadelor ori a cartușelor lacrimogene și a grenadelor cu efect acustic sau luminos: „Încetați, voi folosi gaze lacrimogene!”

b) la folosirea bastonului de cauciuc: „Încetați, voi folosi forța!”

c) la folosirea câinilor de serviciu: „Încetați, dispersați-vă, vom folosi cîinii de serviciu!”

d) la folosirea altor mijloace din dotare: (scuturi de protecție, căști cu vizor, bastoane cu energie electrostatică, dispozitive cu substanțe iritant-lacrimogene, jeturi de apă, arme cu glonț de cauciuc, arme albe și alte mijloace de imobilizare care nu pun în pericol viața și nu produc o vătămare corporală gravă, aflate în dotarea polițiștilor sau altor forțe de ordine):  „Încetați, voi folosi …………….!”iar în cazul folosirii muniției cu glonț din cauciuc: „Stai!”, „Stai că trag!”. Aceste mijloace pot fi folosite și fără somație, în situația în care lipsește timpul necesar pentru  aceasta. Acțiunile pentru restabilirea ordinii publice, în cazurile de mică amploare, se fac după atenționarea prealabilă și lăsarea timpului necesar pentru încetarea acțiunilor și părăsirea zonei.

Dacă după avertizare se continuă activitățile de tulburare a ordinii publice, polițistul care conduce acțiunea va soma cu formula: „Atenție, vă rugăm să părăsiți……….., vom folosi forța!”, urmată de semnale sonore și luminoase. În situația în care, după scurgerea timpului acordat pentru dispersare, cei somați nu se supun, se folosește o ultimă somație, astfel: „Părăsiți……….se va folosi forța!”. Dacă nici această somație nu produce efectul scontat, după timpul acordat se va interveni cu mijloacele din dotare pentru restabilirea ordinii.

Dacă în astfel de situații precum și în cele prevăzute de legea privind regimul armelor de foc și al munițiilor se impune uzul de armă, în prealabil se va folosi o ultimă somație, astfel: „Părăsiți……..se vor folosi armele de foc!”. Somația se execută cu voce tare, prin cuvinte scurte, pronunțate energic, pe un ton autoritar, de la o distanță corespunzătoare față de cel somat, care să garanteze securitatea polițistului. Se respectă cele două faze ale somației. Prima fază a somației are caracter preventiv, prin care se solicită persoanei în cauză să execute o anumită acțiune, prezentându-se și autoritatea în numele căreia se face somația „Poliția, stai! Poliția, încetați!“. A doua fază va repeta solicitarea față de persoana somată de a executa o anumită acțiune, prezentând și acțiunea polițistului în cazul nesupunerii acesteia (“Stai, că trag!” sau „Împrăștiați-vă! Vom folosi bastonul de cauciuc!”).

Se păstrează un interval scurt de timp între fazele somației, pentru a putea observa reacția celui somat și pentru a-i lăsa timpul necesar să execute indicațiile polițistului; trecerea la faza următoare și intervenția propriu-zisă se realizează numai în caz de nesupunere. Se supraveghează și se observă permanent persoana somată, pentru a putea anticipa mișcările acesteia și  pentru a interveni în caz de nevoie. În cazul în care polițistul presupune că persoana somată are asupra sa arme, o somează dintr-un loc care să îi asigure acestuia protecția.

Când se acționează pe timp de noapte și este necesară iluminarea persoanei suspecte sau a împrejurimilor, în scopul asigurării securității, sursa de lumină este ținută depărtată de corp, astfel încât aceasta să nu constituie un indiciu al poziției polițistului. Dacă persoana somată a încetat acțiunea, polițistul se apropie cu precauție de aceasta și trece, după caz, la imobilizarea ei sau la executarea altor măsuri polițienești. Dacă la acțiune participă doi sau mai mulți polițiști, se acționează din direcții diferite: cel însărcinat cu protecția asigură iluminarea dintr-un loc acoperit, care să-i asigure protecția, iar celălalt intervine în vederea somării și a imobilizării suspectului; în nici un caz polițiștii nu acționează în direcții opuse.

Legitimarea și stabilirea identității unei persoane reprezintă măsuri polițienești cu caracter preventiv, ce constă în solicitarea și verificarea actului de identitate al acesteia, pentru a i se cunoaște datele de stare civilă, cetățenia, domiciliul ori reședința. Polițistul ia măsura legitimării atunci când:

a) persoanele încalcă dispozițiile legale;

b) există indicii temeinice că persoanele pregătesc sau au comis o faptă ilegală;

c) persoanele sunt suspecte (după comportament, bagaje, îmbrăcăminte, locul unde se află, creează suspiciuni în rândul polițiștilor aflați în misiune);

d) persoanele pot da lămuriri în legătură cu fapte sau alte aspecte care prezintă interes pentru rezolvarea sarcinilor de serviciu de către polițiști;

e) persoana solicită intrarea într-un perimetru legal restricționat.

f) persoana legitimata este folosita ca martor asistent in procesul penal.

În vederea legitimării și stabilirii identității persoanelor, se folosește unul din următoarele procedee:

a) verificarea actelor de identitate ale persoanelor;

b) verificarea altui document emis de instituții sau autorități publice (pașaport, permis de conducere, legitimație de serviciu ori diploma de absolvire a unei instituții de învățământ), cu fotografie de dată recentă;

c) stabilirea datelor de identitate ale persoanei cu ajutorul altor cetățeni cunoscuți și demni de încredere, care au fost legitimați anterior;

d) efectuarea verificărilor în evidențele poliției.

Se interceptează persoana (respectând regulile stabilite în PS/POP 03). Se solicită actul de identitate, folosind formulele de coveniență, prezentându-se gradul și numele agentului. Când legitimarea se efectuează de către doi polițiști, șeful echipei verifică actul de identitate, iar partenerul supraveghează comportamentul celui legitimat, postându-se la 2-3 pași de acesta, către înapoi și lateral. După caz, polițistul care supraveghează persoana legitimată va avea pregătite mijloacele din dotare pentru intervenție.

Actul de identitate se ține la o înălțime corespunzătoare, care să permită atât supravegherea permanentă și atentă a comportării persoanei, cât și verificarea și citirea conținutului acestuia. Întrebările cu privire la datele de identitate ale persoanei se adresează într-o altă ordine decât cea în care sunt trecute în act. Se verifică dacă actul prezentat:

a) este emis de autoritatea competentă;

b) corespunde ca formă și conținut;

c) aparține sau nu persoanei, în sensul că fotografia din act corespunde cu fizionomia posesorului și dacă datele de stare civilă corespund cu cele declarate de persoana în cauză;

d) are expirat termenul de valabilitate pentru care a fost eliberat;

e) prezintă urme de falsificare, are ștersături, modificări, corecturi, adăugiri ori conține mențiuni nepermise, scrise ori ștampilate;

f) este păstrat în condiții corespunzătoare, nu este deteriorat și dacă persoana a luat măsuri pentru prevenirea deteriorării ori a distrugerii acestuia;

g) conține interdicția pentru titular de a se afla în acea localitate sau de a părăsi o anumită localitate fără aprobare.

În cazul legitimării unui grup de persoane, acestea sunt așezate în linie, se strâng actele de la fiecare, iar partenerul supraveghează comportamentul celor legitimați. Actele de identitate sunt restituite după identificarea tuturor persoanelor. În situația în care actul de identitate verificat este în regulă și persoanei legitimate nu i se poate reproșa nimic, polițistul îi înmânează actul, îi mulțumește și își continuă serviciul. Se evită, pe cât posibil, legitimările în locuri aglomerate, unde această măsură nu poate fi efectuată în bune condiții din cauza curiozității persoanelor din jur ori a intervenției nedorite a unora dintre acestea sau în locuri întunecoase. În cazuri deosebite, când situația nu suferă amânare, legitimarea se execută și în aceste locuri.

Dacă persoana refuză să se legitimeze ori să dea relații cu privire la identitatea sa, i se atrage atenția pe un ton ferm și autoritar că fapta sa constituie contravenție și se sancționează conform legii. Dacă persoana refuză în continuare să prezinte actul de identitate, polițistul efectuează controlul corporal, iar în situația în care găsește actul, după stabilirea identității îi   aplică sancțiunea contravențională. În cazul în care în urma efectuării controlului persoanei, actul de identitate nu se găsește asupra persoanei, polițistul încearcă să stabilească identitatea prin celelalte procedee de identificare. Dacă nu se poate stabili identitatea persoanei, aceasta este condusă la sediul poliției.

Legitimarea se execută numai în scopul îndeplinirii atribuțiilor de serviciu, iar datele obținute sunt confidențiale. Dacă măsura legitimării este executată asupra unui cetățean străin, față de care există suspiciuni, se realizează un control amănunțit asupra documentelor personale cu precădere a actelor de trecere a frontierei, pentru a verifica legalitatea intrării și șederii pe teritoriul României. Polițistul trebuie sa fie in măsura ca la ieșirea din serviciu să fie în măsură să menționeze în raport datele de identitate ale persoanelor legitimate și  măsurile dispuse. Invitarea persoanelor este o măsură polițienească cu caracter preventiv prin care se solicită persoanelor, a căror prezență la sediul poliției este necesară pentru îndeplinirea atribuțiilor de serviciu ale polițistului, la o anumită dată și oră. Persoanele pot fi invitate la sediul poliției în următoarele cazuri:

a) pentru lămurirea unor cauze de competența poliției, altele decât cele penale;

b) pentru luarea unor măsuri cu ocazia încălcării dispozițiilor legale;

c) când persoanele încalcă normele de conviețuire socială sau despre care există date și informații că pregătesc comiterea de fapte antisociale;

d) în situația părinților sau tutorilor minorilor predispuși a comite fapte antisociale ca urmare a lipsei de supraveghere;

e) în situația persoanelor predispuse la comiterea de fapte ilicite;

Invitarea la sediul poliției a cetățenilor străini aflați pe teritoriul României se face în aceleași condiții ca și pentru cetățenii români, însă numai cu aprobarea șefului unității de poliție, iar atunci când cetățeanul nu cunoaște limba română, se va avea în vedere asigurarea obligatorie a unui translator. Se comunică persoanei, în scris, scopul și motivul invitației, ora și locul unde urmează să se prezinte și ce acte sau documente trebuie să aibă asupra sa. Se aduce la cunoștință persoanei că neprezentarea la sediul poliției constituie contravenție și se sancționează în conformitate cu prevederile legii. În ziua și la ora comunicată în invitație, polițistul are grijă ca persoana să fie primită și nu își planifică alte activități. Se manifestă atenție, solicitudine și înțelegere față de timpul și problemele persoanei invitate. La cererea persoanei, polițistul confirmă, în scris, prezentarea, precum și timpul petrecut la sediu.

Forța fizică și procedeele de luptă corp la corp pentru autoapărare și imobilizare se folosesc de către polițist, dacă este necesar și posibil, pentru înfrângerea atacurilor violente de mică anvergură, îndreptate împotriva sa ori a altora, precum și pentru imobilizarea persoanelor suspecte care se opun executării unor măsuri polițienești (legitimare, controlul persoanelor, conducerea la sediul poliției) sau desfășoară acțiuni agresive, prin care tulbură ordinea și liniștea publică.

Bastonul de cauciuc poate fi folosit:

a) ca mijloc de apărare pentru pararea loviturilor agresorului prin prindere și ținerea în direcția din care vin loviturile;

b) ca mijloc de intimidare a elementelor turbulente sau recalcitrante, aplicând primele lovituri persoanelor mai violente, urmărind determinarea încetării acțiunii și descurajarea celorlalte elemente agresive, retragerea și împrăștierea lor;

c) ca mijloc de atac, prin aplicarea de lovituri agresorului în scopul de a-l obliga să elibereze victima, să lase din mână obiectul folosit la atac ori să înceteze acțiunea. În cazul mai multor agresori, primele lovituri se vor aplica celui mai periculos.

La folosirea bastonului de cauciuc, se somează persoana să înceteze acțiunea violentă și să se supună măsurilor ordonate, folosind formula „Încetați, vom folosi forța!”, loviturile fiind aplicate numai dacă persoana nu s-a conformat și continuă acțiunea violentă. Loviturile se aplică rapid, fiind urmate de retragerea imediată, peste omoplați, antebrațe, șezut (dacă persoana este cu spatele), membrele inferioare sau superioare, pentru a para loviturile sau pentru a determina persoana să dea drumul unor obiecte folosite pentru atac. Pentru a se obține efectul urmărit, loviturile se aplică prin surprindere. Forța loviturilor aplicate trebuie să fie în concordanță cu gradul de împotrivire a persoanei. Bastonul se folosește în limita necesității, iar aplicarea loviturilor încetează imediat ce agresorul a renunțat la acțiunea violentă și s-a conformat dispozițiilor. Nu se fac mișcări ample și nu se ridică bastonul deasupra capului, întrucât prin această mișcare se oferă posibilitatea celui împotriva căruia se folosește să sesizeze intervenția și să se apere prin pararea loviturii. Se evită aplicarea loviturilor cu bastonul peste cap, urechi, gât, ochi asupra altor părți vitale ori sensibile ale corpului, deoarece i s-ar putea provoca persoanei vătămări corporale sau chiar moartea.

Este interzisă folosirea bastonului în sediul poliției, cu excepția cazului când au loc acțiuni violente sau în grup, care pun în pericol viața polițiștilor sau altor persoane ori există pericolul distrugerii de bunuri aparținând instituției. În situația în care, în urma loviturilor aplicate cu bastonul, s-a produs vătămarea corporală a persoanei, polițistul este obligat să îi acorde primul ajutor, eventual o transporte la o instituție medicală, pentru acordarea de îngrijiri și să raporteze ierarhic, de urgență, evenimentul.

Încătușarea este o măsură polițienească de prevedere și siguranță care constă în aplicarea cătușelor pe încheietura mâinilor unei persoane, în scopul limitării mobilității fizice a acesteia. Încătușarea se efectuează obligatoriu asupra următoarelor categorii de persoane:

a) dezertori, evadați și recidiviști periculoși;

b) urmăriți, reținuți, condamnați și arestați preventiv, pe timpul transferării sau al escortării;

c) autorii unor infracțiuni contra vieții persoanei (tâlhărie, ultraj, viol în grup) ori ai altor infracțiuni grave;

d) care se manifestă agresiv, sunt violente ori se opun măsurilor polițienești, iar rezistența lor nu poate fi înfrântă în alt mod;

e) care, datorită stării psihice în care se află, prezintă pericol pentru viața și integritatea lor corporală, a polițist sau a altor persoane;

f) care urmează a fi conduse la sediul poliției în vederea luării măsurilor legale și se manifestă agresiv;

g) care, în urma controlului corporal, al bagajelor sau al vehiculelor, au fost depistate ca având asupra lor bunuri deținute fără îndeplinirea condițiilor legale sau provenite din săvârșirea unei infracțiuni.

Încătușarea se execută rapid și energic. Cătușele se aplică pe mâinile poziționate la spate, pe cât posibil, cu sistemul de închidere orientat în sus. Încătușarea se efectuează, de regulă, din poziția în picioare, persoana fiind așezată în așa fel încât să nu poată ataca. În cazul în care trebuie imobilizate mai multe persoane, sau când acestea au un comportament violent, sunt așezate în genunchi sau culcate pe burtă, cu mâinile pe ceafă. În cazul în care persoana opune rezistență, aceasta este încătușată forțat. După încătușare, se efectuează, în mod obligatoriu, controlul persoanei. Dacă persoana încătușată continuă să se manifeste violent, polițistul poate imobiliza și picioarele. Cătușele se aplică în așa fel încât să nu ducă la rănirea sau vătămarea integrității corporale a celui imobilizat. Cătușele se scot numai dacă a intervenit îmbolnăvirea gravă a persoanei, pentru ca aceasta să meargă la toaletă, pe timpul servirii mesei, precum și la depunerea acesteia în locurile de deținere, sub supravegherea atentă în acest timp. Este interzisă ținerea persoanelor încătușate în poziții nefirești (în genunchi, culcate, etc.)  după realizarea imobilizării, sau expunerea lor având cătușele aplicate la vedere în locuri publice sau în sediile de poliție pentru filmare (fotografiere) de către reprezentanții mass-media.

Armamentul din dotare se folosește numai după efectuarea somațiilor legale. Ca excepție, se poate face uz de armă și fără somație, în cazul atacului exercitat prin surprindere asupra polițistului sau asupra altor persoane, precum și pentru reținerea infractorilor care ripostează cu arme albe sau de foc, dacă lipsește timpul necesar pentru somație. Împotriva persoanelor care ripostează cu arme, se face uz de armă din poziția adăpostit, polițistul aplicând orice altă măsură pentru a se proteja.

Mijloacele de comunicație aparținând persoanelor fizice ori unităților economico-sociale  pot fi folosite de către polițiști numai pentru primirea ori transmiterea de ordine sau de informații referitoare la evenimente deosebite, urmărirea unor evadați ori infractori periculoși, împiedicarea săvârșirii unor infracțiuni etc. Înainte de a  folosi  mijlocul de comunicație, polițistul este obligat să prezinte  legitimația de serviciu, dacă nu este cunoscut, să precizeze unitatea de poliție din care face parte, precum și faptul  că are de transmis o comunicare urgentă, în interes  de serviciu.Folosirea  în orice mod a mijloacelor de transport și comunicație în alte interese decât cele de serviciu, constituie un abuz, o ilegalitate.

Procurarea de arme și muniții pentru dotarea personalului propriu al poliției locale precum si evidența și modul de păstrare și asigurare a securității acestora se face în condițiile art. 68 din Legea nr. 295/2004, cu modificările și completările ulterioare. Conducerea Poliției Locale trebuie să ia măsurile ce se impun pentru organizarea unei evidențe riguroase a armamentului, a munițiilor și a mijloacelor cu acțiune iritant-lacrimogenă din dotarea personalului și a structurilor proprii, păstrarea în condiții de deplină siguranță, portul, manipularea și folosirea lor în strictă conformitate cu dispozițiile legale, în scopul prevenirii

pierderii, sustragerii, înstrăinării, degradării și producerii de accidente sau orice alte evenimente negative, potrivit legilor, ordinelor și instrucțiunilor de specialitate în vigoare.

Dotarea individuală a personalului și asigurarea cu armament, muniții și mijloace cu

acțiune iritant-lacrimogenă se stabilesc în strictă conformitate cu prevederile normelor, ale tabelelor de înzestrare și cu dispozițiile tehnice de aplicare a acestora. Personalul care are în dotare armament, muniții și mijloace cu acțiune iritantlacrimogenă, precum și cel care participă la exploatarea acestor categorii de bunuri materiale este obligat să respecte regulile prevăzute în precizările și dispozițiile tehnice specifice, precum și pe cele stabilite în documentația tehnică a fiecărui mijloc în parte. Pe timpul îndeplinirii misiunilor personalul este obligat să manifeste maximum de vigilență în scopul înlăturării oricărei posibilități de sustragere, înstrăinare sau folosire de către persoane neautorizate ori de producere a unor accidente sau alte evenimente negative.

Distribuirea armamentului, a munițiilor și a mijloacelor cu acțiune iritant-lacrimogenă

din dotarea personalului poliției locale cu drept de utilizare a acestor mijloace de apărare, precum și retragerea acestora se fac, indiferent de situație, pe bază de tichet înlocuitor, semnătură în registrul special destinat și/sau documente justificative. Tichetele înlocuitoare se eliberează separat pentru predarea-preluarea armamentului, respectiv a munițiilor din dotare, și cuprind următoarele mențiuni: denumirea poliției locale, gradul, numele și prenumele polițiștilor locali și ale personalului contractual cu atribuții în domeniul pazei bunurilor și a obiectivelor de interes local, tipul și seria armei, respectiv numărul de cartușe, semnătura directorului executiv, cu ștampila unității, precum și semnătura de primire a posesorului.

Pierderea, sustragerea, înstrăinarea, degradarea sau folosirea abuzivă a armamentului, a munițiilor și a mijloacelor cu acțiune iritant-lacrimogenă din dotare constituie evenimente

deosebite, abateri de la normele legale, ordinea interioară și disciplină, care atrag, potrivit legii, după caz, răspunderea materială, disciplinară sau penală.

Cap. III. Administrația publică și poliția locală

3.1. Atribuțiile autorităților locale privind poliția

La nivelul fiecărei comune, al fiecărui oraș, municipiu și sector al municipiului București unde funcționează poliția locală se organizează și funcționează comisia locală de ordine publică, prin hotărare a consiliului local, respectiv a Consiliului General al Municipiului București, denumită comisia locala, care este un organism cu rol consultativ.

Comisia locală este constituită, după caz, din: primar, respectiv primarul general în cazul municipiului București, șeful unității/structurii teritoriale a Poliției Române sau reprezentantul acestuia, șeful poliției locale, secretarul unității administrativ teritoriale și trei consilieri locali, respectiv consilieri generali în cazul municipiului București, desemnați de autoritatea deliberativă. Ședintele comisiei locale sunt conduse de primar, respectiv de primarul general in cazul municipiului Bucuresti. Modul de functionare a comisiei locale se stabileste prin regulamentul de organizare si functionare a acesteia, adoptat de consiliul local, respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti.

Comisia locala are urmatoarele atributii:

a) asigura cooperarea dintre institutiile si serviciile publice cu atributii in domeniul ordinii si al sigurantei publice la nivelul unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale;

b) avizeaza proiectul regulamentului de organizare si functionare a politiei locale;

c) elaboreaza proiectul planului de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale, pe care il actualizeaza anual;

d) analizeaza periodic activitatile de mentinere a ordinii si sigurantei publice la nivelul unitatii/subdiviziunii administrativteritoriale si face propuneri pentru solutionarea deficientelor constatate si pentru prevenirea faptelor care afecteaza climatul social;

e) evalueaza cerintele specifice si face propuneri privind necesarul de personal al politiei locale;
f) prezinta autoritatii deliberative rapoarte anuale asupra modului de indeplinire a prevederilor planului de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale. In baza concluziilor desprinse din analizele efectuate, propune autoritatilor administratiei publice locale initierea unor proiecte de hotarari prin care sa se previna faptele care afecteaza climatul social.

Secretariatul comisiei locale este asigurat de persoane cu atributii in acest sens din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului Bucuresti. Comisia locala se reuneste trimestrial sau ori de cate ori este necesar, la convocarea primarului/primarului general al municipiului Bucuresti sau a unei treimi din numarul consilierilor locali/consilierilor generali. În privinta organizarii si functionarii politiei locale, autoritatea deliberativa a administratiei publice locale are urmatoarele atribuții:
a) aproba regulamentul de organizare si functionare a politiei locale, in conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, si ale prezentei legi;

b) stabileste, in conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, procedurile si criteriile pentru organizarea concursului, in vederea ocuparii functiei de sef al politiei locale, acolo unde la data intrarii in vigoare a prezentei legi nu este ocupata functia de sef al politiei comunitare, ca urmare a promovarii concursului organizat in acest scop;

c) stabileste, in conditiile legii, criterii specifice pentru evaluarea activitatii politiei locale;
d) aproba, potrivit competentelor sale, conditiile materiale si financiare necesare pentru functionarea politiei locale;

e) analizeaza, impreuna cu comisia locala, activitatea politiei locale, in conditiile legii, si stabileste masuri de imbunatatire a activitatii acesteia;

f) stabileste, la propunerea comisiei locale, masurile necesare pentru buna functionare a politiei locale si pentru incadrarea activitatii acesteia in normele si procedurile stabilite de unitatea de reglementare;

g) aproba, la propunerea comisiei locale, planul de ordine si siguranta publica al unitatii/subdiviziunii administrativ-teritoriale.

În privința organizării și funcționării poliției locale, primarul/primarul general al municipiului București are următoarele atribuții:

a) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, ale raporturilor de muncă ale personalului politiei locale, inclusiv ale sefului acesteia, in cazul organizarii politiei locale in aparatul propriu de specialitate, si numai pentru seful politiei locale si adjunctul acestuia, in situatia organizarii acesteia ca institutie publica de interes local;

b) supune spre aprobare autoritatii deliberative resursele materiale si financiare necesare desfasurarii activitatii politiei locale;

c) indruma, supravegheaza, controleaza si analizeaza activitatea politiei locale, ca serviciu public de interes local;

d) asigura aducerea la indeplinire a hotararilor consiliului local/Consiliului General al Municipiului Bucuresti privind organizarea si functionarea politiei locale;

e) evalueaza activitatea poliției locale, potrivit criteriilor specifice stabilite de autoritatea deliberativa a administratiei publice locale;

În privința organizării și funcționării poliției locale, primarul/primarul general al municipiului București are următoarele atribuții:

a) numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, ale raporturilor de muncă ale personalului poliției locale, inclusiv ale șefului acesteia, în cazul organizării poliției locale în aparatul propriu de specialitate, și numai pentru șeful poliției locale și adjunctul acestuia, în situația organizării acesteia ca instituție publică de interes local;

b) supune spre aprobare autorității deliberative resursele materiale și financiare necesare desfășurării activității poliției locale;

c) îndrumă, supraveghează, controlează și analizează activitatea poliției locale, ca serviciu public de interes local;

d) asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului local/Consiliului General al Municipiului București privind organizarea și funcționarea poliției locale;

e) evaluează activitatea poliției locale, potrivit criteriilor specifice stabilite de autoritatea deliberativă a administrației publice locale;

f) prezintă autorității deliberative, anual sau ori de câte ori este necesar, informări privind modul de funcționare a poliției locale;

g) supune spre aprobare autorității deliberative regulamentul de organizare și funcționare a poliției locale;

h) supune spre aprobare autorității deliberative procedurile și criteriile pentru organizarea concursului în vederea ocupării funcției de șef al poliției locale;

i) organizează periodic consultări cu membrii comunității locale, cu participarea reprezentanților unității/structurii teritoriale a Poliției Române și ai organizațiilor neguvernamentale, cu privire la prioritățile și activitatea poliției locale;

j) primește și soluționează sesizările cu privire la deficiențele constatate în activitatea poliției locale, precum și cu privire la îmbunătățirea activității de pază și menținere a ordinii și liniștii publice;

k) împuternicește, prin dispoziție, polițiștii locali ca agenți constatatori, în oricare dintre situațiile în care această calitate îi este stabilită, prin acte normative, primarului/primarului general al municipiului București.

În cazul poliției locale organizate ca instituție publică de interes local cu personalitate juridică, șeful poliției locale, în condițiile legii, numește, sancționează și dispune suspendarea, modificarea și încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă ale personalului, cu excepția sa și a adjunctului său.

Considerăm că se impune alinierea legislației interne la cea a Uniunii Europene în ceea ce privește principiul autonomiei publice locale și principiul descentralizării, astfel încât Poliția Locală să constituie extensia comunității din care face parte, să lucreze în slujba concetățenilor și să fie exclusiv subordonată executivului și legislativului local, care îi asigură și finanțarea.

3.2. Dotarea și finanțarea poliției locale

Primarul asigura resursele umane si financiare, dar controlul este dispus si efectuat de structurile Politiei Romane. Edilul orasului asigura implementarea unui sistem integrat de cooperare pentru realizarea activitatilor specifice din domeniul ordinii publice in functie de anumite prioritati concrete ale Politiei Romane. Gestiunea curenta a resurselor umane si a functiilor care se incadreaza ca functionari publici cu statut special, din cadrul politiei locale este organizata si realizata in cadrul fiecarei autoritati a administratiei publice locale din orase cu peste 20.000 de locuitori. Legea prevede și alte aspecte ce tin de modul de evaluare a activitatii Poliției Locale. Orice  control este dispus și efectuat de catre MAI sau Poliția Română. În forma actuală, primarul orașului riscă amendă pe până la 100 milioane de lei vechi dacă nu  prezintă structurilor Poliției Române informări privind modul de funcționare a Poliției Locale atunci când i se cere, fiind o obligație a edilului orașului de a face informări către MAI și structurile din teritoriu.

Actul normativ prevede că  „Drepturile salariale ale personalului poliției locale se stabilește în funcție de statutul profesional, în cazul polițistului local cu statut special, potrivit prevederilor legale aplicabile funcționarilor publici cu statut special din cadrul Poliției Române, iar în cazul  politiștilor locali cu atribuții specifice și al celor care ocupă functii publice generale, precum si in cazul personalului contractual, potrivit prevederilor legale aplicabile personalului din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al primarului general al municipiului București”. 

Polițistului local și personalului contractual din Poliția Locală, li se asigura gratuit uniforma si echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le indeplinesc, iar in cazul in care, ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu, li s-a degradat sau distrus imbracamintea ori alte bunuri personale, au dreptul la înlocuirea acesteia. Finanțarea cheltuielilor curente și de capital ale Poliției Locale – instituție publică cu personalitate juridică, se asigură din subvenții de la bugetul local și venituri proprii. Uniforma personalului, forma și conținutul însemnelor, precum și ale documentelor de legitimare ale acestuia sunt cele prevăzute în Anexa II.

Poliția Locală poate deține, administra și/sau folosi, după caz, în condițiile legii, imobile, mijloace de transport personalizate și dotate cu dispozitive de avertizare sonore și luminoase de culoare albastră, mijloace de transport anume destinate transporturilor bunurilor și valorilor dotate potrivit legii, armament, muniție, echipamente și aparatură tehnică specifică, necesare pentru exercitarea atributiilor prevăzute de lege. Proprietatea asupra oricaror bunuri materiale din dotarea Politiei Locale apartine unitatii administrativ-teritoriale, cu exceptia celor inchiriate, luate in administrare sau in folosinta de la alte entitati publice sau private, după caz.

Personalul de conducere are obligația de a informa sistematic angajații din structura

condusă, asupra drepturilor pe care le au cu privire la respectarea legalității de șanse și tratament între femei și bărbați în relațiile de muncă. Politistii locali cu drept de a purta uniforma vor beneficia de compensarea in bani a contravalorii echipamentului nealocat, care se atribuie potrivit normativelor de echipament stabilite in anul respectiv. Suma alocata anual pentru achizitionarea echipamentului fiecarui politist local, va fi stabilita la inceputul anului, prin decizia directorului executiv, in functie de bugetul de venituri si cheltuieli.

Cap. IV. Studiu de caz. Imaginea poliției locale

Concluzii și propuneri

Bibliografie

1. Constituția României, republicată M.O., nr. 767 / 2003;

2. OUG 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

3. Ordin 256/2011 privind procedura de testare a integrității profesionale a personalului Ministerului Administrației și Internelor;

4. Lege nr. 302/2004 republicată 2011;

5. Legea 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

6. OUG 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011;

7. OUG 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

8. HG 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale;

9. Legea 265/2010 pentru modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;

10. HG 1213/2010 privind necesarul de efective de poliție militară pentru paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare;

11. Ordin nr. 60/2010 privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice;

12. OUG 101/2009 referitoare la stabilirea unor măsuri privind absolvirea instituțiilor de formare profesională inițială din Ministerul Administrației și Internelor;

13. Legea nr. 125/2009 privind aprobarea OUG nr. 130/2008 pentru modificarea și completarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, precum și pentru abrogarea cap. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10;

14. Legea nr. 60/2009 pentru completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;

15. Hotărârea nr. 1.332 din 23 decembrie 2010, privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale;

ANEXE

ANEXA I

Articolele din care se compune uniforma politistilor locali si a personalului contractual

┌────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────┐

│Nr. │ Denumirea articolului │Durata maximă de│

│crt.│ │ uzură │

│ │ │ – an – │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 1 │Costum de vară │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 2 │Costum de iarnă │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 3 │Șapcă pentru costum de vară │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 4 │Șapcă pentru costum de iarnă │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 5 │Basc │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 6 │Șepcuță cu cozoroc │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 7 │Pălărie (femei) │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 8 │Căciulă │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 9 │Cravată │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 10 │Fular │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 11 │Cămașă │ 1/2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 12 │Cămașă-bluză │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 13 │Scurtă de vânt │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 14 │Pulover │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 15 │Costum de intervenții de vară │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 16 │Costum de intervenții de iarnă │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 17 │Pelerină de ploaie │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 18 │Geacă/Scurtă îmblănită │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 19 │Mănuși din piele │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 20 │Pantofi de vară de culoare neagră │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 21 │Pantofi de iarnă de culoare neagră │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 22 │Ghete/Bocanci din piele de culoare neagră│ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 23 │Centura din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 24 │Curea din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 25 │Portcarnet │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 26 │Portbaston din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 27 │Emblema pentru șapcă, basc, căciulă, │ │

│ │pălărie și șepcuță │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 28 │Ecuson │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 29 │Insignă pentru piept │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 30 │Epoleți │ │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 31 │Portcătușe din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 32 │Fes │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 33 │Vestă │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 34 │Tricou │ 1/2 │

NOTE:

1. Însemnele distinctive se asigură pentru fiecare articol de echipament (haină, cămașă-bluză, scurtă de vânt, scurtă îmblănită, pulover, pelerină de ploaie).

2. După expirarea duratei de uzură sau după încetarea raporturilor de muncă, articolele de uniformă nu pot fi înstrăinate.

ANEXA II

Descrierea uniformei de serviciu și a legitimației de serviciu

ale polițiștilor locali și ale agenților de pază

A. Uniforma de serviciu

Uniforma de serviciu pentru personalul poliției locale este confecționată în varianta vară-iarnă și se compune din:

Haina/Sacoul se confecționează din stofă/tergal de culoare neagră, în varianta de vară, respectiv iarnă. Croiala este dreaptă, puțin cambrată în talie (pentru a acoperi în întregime bazinul). Se încheie la un rând de nasturi. Spatele hainei se confecționează din două bucăți, având cusătura pe mijloc, fără șliț. Are în partea inferioară, lateral, două buzunare ascunse, prevăzute cu clapă. Haina/Sacoul este prevăzută/prevăzut pe umeri cu platcă pentru epoleți. Haina/Sacoul se poartă cu cămașă de culoare bleu și cravată de culoare neagră.

Pantalonul, în varianta vară-iarnă, se confecționează din aceleași materiale ca și haina, fiind de culoare neagră, cu vipușcă de culoare gri inclusă în cusătură. Are croiala dreaptă, fără manșetă, lungimea poate ajunge până la partea superioară a tocului încălțămintei, iar lărgimea ei este între 210-250 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale și un buzunar la spate, închis cu clapă și nasture. Pantalonul se confecționează cu betelie obișnuită și este prevăzut cu 4 găici lungi de 70 mm și late de 20 mm, prinse în partea superioară prin cusătura beteliei, iar în partea inferioară prinse cu nasture de format mic, astfel încât pantalonul să permită portul centurii a cărei lățime este de 50 mm.

Fusta, în variantă de vară, se confecționează, din același material ca și haina, fiind de culoare neagră. Croiala este dreaptă, lărgimea stabilindu-se în raport cu talia, iar lungimea este de 50 milimetri sub rotula genunchiului. Se poartă în locul pantalonului numai la costumul de vară.

Șapca se confecționează din același material cu costumul de vară sau de iarnă, după caz. Calota șepcii este de formă ovală, cu distanța de 20 mm între diametrul lățimii și diametrul lungimii, este întinsă cu ajutorul unei sârme din oțel, pentru a-și menține forma. Banda are diametrul ce rezultă din mărimea șepcii și se confecționează din carton tare. Pe partea exterioară a benzii se aplică o bandă de culoare gri țesută cu frunze de stejar. Șapca este căptușită cu țesătură de culoare asortată calotei. Cozorocul este de culoare neagră, de formă ovalizată, și se fixează la șapcă, înclinat. Șapca este prevăzută deasupra cozorocului cu un șnur dublu de culoare neagră. Capetele șnurului sunt prinse pe linia colțurilor cozorocului cu câte un buton de culoare galbenă. Șapca are aplicată, în față – la centru – pe bandă, emblema. Cozorocul de la șapca șefului poliției locale este prevăzut cu 3 rânduri de frunze de stejar, pentru șefii de servicii cu două rânduri de frunze de stejar, pentru șefii de birouri și compartimente cu un rând de frunze de stejar, iar pentru funcționarii publici de execuție acesta este simplu. Frunzele de stejar se confecționează din metal de culoare gri-argintiu.

Bascul se confecționează din stofă tip postav, este de culoare neagră, iar în lateral, pe partea stângă, se aplică emblema.

Șepcuța cu cozoroc se confecționează din țesătură tip bumbac (tercot) de culoare neagră. Calota se confecționează în clini și are inscripționat pe mijlocul ei "POLIȚIA LOCALĂ". La spate este prevăzută cu un sistem reglabil de strângere. În față, sub inscripția "POLIȚIA LOCALĂ", este aplicată emblema pentru coifură.

Pălăria pentru persoanele de sex feminin se confecționează din material textil (fetru) de culoare neagră; deasupra borului se montează o bandă pe care se aplică emblema specifică.

Căciula este de culoare neagră, confecționată din stofă tip postav, prevăzută cu două clape din blană naturală de ovine. Clapa din față este rotunjită, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi și o bentiță pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub bărbie. La mijlocul clapei din față se aplică emblema. Căciula este căptușită cu țesătură, asortată la culoarea calotei. Pentru șeful poliției locale, blana de la căciulă este din astrahan (caracul).

Cravata se confecționează din țesătură tip mătase și este de culoare neagră.

Fularul se confecționează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră.

Cămașa se confecționează din țesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu; mâneca este scurtă sau lungă. Se poartă cu cravată sub veston sau scurtă de vânt.

Cămașa-bluză se confecționează din țesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu, închisă la gât și încheiată cu 5 nasturi; în partea superioară are două buzunare cu burduf și clape care se încheie cu câte un nasture de format mic. Cămașa este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleți. Cămașa-bluză se poartă deschisă la gât (sau cu cravata), cu partea inferioară introdusă în pantaloni sau în fustă. Poate fi purtată și sub haină, cu cravată.

Scurta de vânt se confecționează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră. Se poartă deschisă la gât, putând fi purtată și închisă datorită croiului cu revere răsfrânte; se încheie cu fermoar pe interior și la 4 nasturi pe exterior. În partea de jos și la mâneci este prevăzută cu elastic. Scurta de vânt este prevăzută cu două buzunare oblice ascunse, care se încheie cu fermoar, iar deasupra acestora, în partea superioară, sunt prevăzute cu banda reflectorizantă de 10 mm. Pe interior, în partea dreaptă, este prevăzută cu un buzunar care se încheie cu un nasture. Scurta de vânt este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleți. Spatele este confecționat din 3 părți, una în partea de sus și două în partea de jos, prevăzute cu pense. Lungimea trebuie să depășească talia cu 100-120 mm.

Puloverul se confecționează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră cu anchior, cu sau fără mâneci. Pe spatele mânecii sunt prevăzute cotiere din același material. La 5 cm de umeri pe mânecă se aplică ecusonul "POLIȚIA LOCALĂ".

Costumul de intervenție vară/iarnă este compus din bluzon și pantalon și se confecționează din material textil (tercot), de culoare neagră. Bluzonul este confecționat la partea superioară a spatelui și piepților cu platcă matlasată și se încheie cu fermoar. Este prevăzut cu două buzunare cu clapă pe părțile superioare ale piepților. Gulerul este tip tunică. Mâneca este prevăzută cu manșetă și bazoane de protecție în dreptul coatelor. Pe mâneca dreaptă se aplică un buzunar cu clapă. Bluzonul este prevăzut cu epoleți din material fond, fixați la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă – umăr. Pantalonul are croială dreaptă, iar la partea inferioară este prevăzut cu sistem de ajustare pentru a fi purtat în ghete/bocanci. În regiunea genunchilor și la partea superioară a reperelor spate este prevăzut cu bazoane. Pe betelie sunt aplicate găici pentru centură. Costumul de intervenție pentru iarnă este dublat cu material nețesut, termoizolant.

Pelerina de ploaie are croiala tip raglan și este deschisă la gât, cu posibilitatea de a fi purtată și închisă. Se încheie în față la un rând cu 4 nasturi ascunși, iar ajustarea în talie se face cu ajutorul unui cordon cu două catarame din metal sau înlocuitori. Mâneca are croială raglan. Pelerina este prevăzută cu două buzunare așezate oblic (ascunse) cu nasturi (de 170-180 mm lungime și de 40 mm lățime) sub guler și se prinde cu 3 nasturi mici. Gluga este confecționată din același material. Pelerina de ploaie este de culoare neagră și se confecționează din material textil impermeabil. În partea stângă sus are o bentiță cusută în exterior (lungă de 100 mm și lată de 30 mm) și prinsă cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.

Scurta îmblănită se confecționează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră, ușor matlasată, cu mesada detașabilă, de culoare asortată cu fața scurtei. Modelul este tip sport, se încheie cu fermoar în interior și cu butoni în exterior, are guler pe gât, prevăzut cu șnur ascuns. În talie și în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevăzută tot cu șnur ascuns. Lateral (stânga-dreapta), în partea de jos, sunt dispuse două buzunare aplicate, drepte, cu clape care se încheie cu nasturi. În partea de sus (stânga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape care se închid cu nasturi. Pe clapa buzunarului de sus, din partea stângă, este prevăzută o bentiță (100 mm lungime și 30 mm lățime) cusută în partea dinspre umăr și prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare. Scurta îmblănită este prevăzută cu platcă pentru epoleți. Lărgimea scurtei îmblănite se stabilește în raport cu talia, acoperind în întregime bazinul.

Mănușile sunt din piele de culoare neagră.

Pantofii sunt din piele de culoare neagră, prevăzuți cu bombeuri, fără ornamentație, și se încheie cu șireturi. Pentru sezonul de vară se pot confecționa pantofi perforați, iar pentru femei aceștia pot avea decupaj.

Bocancii sau ghetele sunt din piele de culoare neagră, prevăzuți cu bombeuri, au talpă și tocuri din cauciuc și se încheie cu șireturi sau cu fermoar.

Centura este de culoare neagră, fără diagonală, are lățimea de 50 mm și se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie. Pentru cei din domeniul rutier centura este de culoare albă, fără diagonală, are lățimea de 50 de mm și se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie.

Cureaua este din piele de culoare neagră.

Portcarnetul se confecționează din piele sau din înlocuitori, de culoare neagră, și se compune din două fețe prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabatează sub formă de capac și se încheie în față printr-un buton sau tic-tuc. Se poartă fixat pe centură prin două găici.

Portbaston din piele

Emblema se aplică pe articole de coifură de către personalul poliției locale cu drept de a purta uniformă. Se confecționează din metal de culoare argintie sau material textil pe fond bleu, de formă ovală, cu diametrul de 40 de mm, la mijloc având stema României, încadrată cu frunze de stejar. Pentru șeful poliției locale, adjunctul și șefii de servicii emblema este încadrată cu 3 rânduri de frunze de stejar, este bombată, având în centrul său stema României, și are imprimată în relief, în partea superioară, inscripția de culoare albă "ROMÂNIA", iar în partea inferioară "POLIȚIA LOCALĂ".

Ecusonul pentru mânecă se confecționează din material textil, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripția "POLIȚIA LOCALĂ", sub care este trecut “JUDEȚUL”, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se scrie "ROMÂNIA". Se poartă pe brațul stâng de către întregul personal cu drept de uniformă și se aplică la 5 cm de cusătura umărului.

Insigna pentru piept se confecționează din metal, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripția "POLIȚIA LOCALĂ", sub care este trecut “ LOCALITATEA”, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se înscriu numărul matricol și inscripția "ROMÂNIA".

Epoleții sunt confecționați din material textil, de culoare neagră, cu margine gri-argintiu, pe care sunt aplicate gradele profesionale.

Portcătușe din piele

Fesul se confecționează din fire acrilice de culoare neagră.

Vesta multifuncțională se confecționează din material textil de culoare neagră.

Tricoul se confecționează din tricot de bumbac de culoare neagră. Croiala este cu guler sau la baza gâtului, are mâneca scurtă și este prevăzut pe umeri cu epoleți din material fond.

B. Legitimația de serviciu

Legitimația de serviciu se confecționează din imitație de piele (ecologică), cu dimensiunile de 200 x 80 mm, cu deschidere pe verticală, cuprinzând următoarele mențiuni:

a) rândul întâi central – tricolorul cu stema României, încadrat într-un chenar dreptunghiular cu dimensiunile de 5 x 65 mm;

b) în partea de sus central, rândul al doilea – ROMÂNIA, sub denumirea țării – JUDEȚUL;

c) rândul al treilea – MUNICIPIUL;

d) rândul al patrulea, aliniat stânga – POLIȚIA LOCALĂ;

e) rândul al patrulea, aliniat stânga LEGITIMAȚIE;

f) rândul al cincilea categoria de personal din care face parte deținătorul (POLIȚIST LOCAL/FUNCȚIONAR PUBLIC/PERSONAL CONTRACTUAL/AGENT PAZĂ);

g) rândul al șaselea aliniat stânga – numărul legitimației;

h) după aceasta se înscriu, unele sub altele, numele și prenumele deținătorului, numărul matricol, data emiterii legitimației, semnătura șefului poliției locale din care face parte deținătorul și ștampila structurii;

i) în colțul din dreapta jos va fi aplicată fotografia deținătorului;

j) în partea inferioară a legitimației se alocă 6 spații orizontale pentru aplicarea vizelor anuale care se semnează de către șeful poliției locale.

Fotografia titularului utilizată are dimensiunile de 3 cm x 4 cm și este executată color (în uniforma de serviciu/sau într-o ținută decentă, pentru persoanele încadrate în poliția locală care nu poartă uniformă). Însemnele distinctive de ierarhizare. În raport cu funcțiile îndeplinite, însemnele distinctive de ierarhizare au următoarele forme și mărimi:

a) șeful poliției locale – 3 stele tip octogon metalice sau textile, cu lățimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, așezate pe epolet;

b) adjunctul șefului – două stele tip octogon metalice sau textile, cu lățimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, așezate pe epolet;

c) șeful de serviciu – o stea tip octogon metalică sau textilă, cu lățimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, așezată pe epolet;

d) șeful de birou sau compartiment – 3 trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lățimea de 5 mm, așezate paralel pe epolet, având între ele o distanță de 3 mm;

e) funcționarul public superior – două trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lățimea de 5 mm, așezate paralel pe epolet, având între ele o distanță de 3 mm;

f) funcționarul public principal – o tresă din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lățimea de 5 mm, așezată pe epolet;

g) funcționarul public asistent – epolet fără tresă.

ANEXA III

Norme de dotare cu armament si mijloace specifice de protectie a politistilor locali si a personalului contractual cu atributii in domeniul pazei bunurilor si a obiectivelor de interes local

Bronsard, Robert. 2001. La police comme enjeu politique : analyse d’une conjoncture stratégique

Brinkman, Manus ; Kendall, Raymond E. 2000. Protocole d'accord entre l'Organisation Internationale de Police

Criminelle (INTERPOL) et le Conseil International (ICOM) sur la lutte contre le trafic illicite des biens

Brown, Shelley. 1998. La surveillance communautaire : Pratiques actuelles et orientations futures.

Dupont, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique

Messaoud, Saoudi. 1998. La police et les minorités

DUPONT, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique

Giddens, A. 2000, Sociologie, Ed. All

Ionescu, 2004 Sociologia dezvoltarii comunitare, Ed. Institutul European

Bibliografie

1. Constituția României, republicată M.O., nr. 767 / 2003;

2. OUG 107/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

3. Ordin 256/2011 privind procedura de testare a integrității profesionale a personalului Ministerului Administrației și Internelor;

4. Lege nr. 302/2004 republicată 2011;

5. Legea 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului;

6. OUG 54/2011 pentru stabilirea unor măsuri privind încadrarea în limita alocată cheltuielilor de personal din Ministerul Administrației și Internelor pentru anul 2011;

7. OUG 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională;

8. HG 1332/2010 privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale;

9. Legea 265/2010 pentru modificarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române și pentru abrogarea art. 4 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României;

10. HG 1213/2010 privind necesarul de efective de poliție militară pentru paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare;

11. Ordin nr. 60/2010 privind organizarea și executarea activităților de menținere a ordinii și siguranței publice;

12. OUG 101/2009 referitoare la stabilirea unor măsuri privind absolvirea instituțiilor de formare profesională inițială din Ministerul Administrației și Internelor;

13. Legea nr. 125/2009 privind aprobarea OUG nr. 130/2008 pentru modificarea și completarea OUG nr. 104/2001 privind organizarea și funcționarea Poliției de Frontieră Române, precum și pentru abrogarea cap. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 10;

14. Legea nr. 60/2009 pentru completarea art. 31 din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române;

15. Hotărârea nr. 1.332 din 23 decembrie 2010, privind aprobarea Regulamentului-cadru de organizare și funcționare a poliției locale;

ANEXE

ANEXA I

Articolele din care se compune uniforma politistilor locali si a personalului contractual

┌────┬─────────────────────────────────────────┬────────────────┐

│Nr. │ Denumirea articolului │Durata maximă de│

│crt.│ │ uzură │

│ │ │ – an – │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 1 │Costum de vară │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 2 │Costum de iarnă │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 3 │Șapcă pentru costum de vară │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 4 │Șapcă pentru costum de iarnă │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 5 │Basc │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 6 │Șepcuță cu cozoroc │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 7 │Pălărie (femei) │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 8 │Căciulă │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 9 │Cravată │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 10 │Fular │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 11 │Cămașă │ 1/2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 12 │Cămașă-bluză │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 13 │Scurtă de vânt │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 14 │Pulover │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 15 │Costum de intervenții de vară │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 16 │Costum de intervenții de iarnă │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 17 │Pelerină de ploaie │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 18 │Geacă/Scurtă îmblănită │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 19 │Mănuși din piele │ 3 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 20 │Pantofi de vară de culoare neagră │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 21 │Pantofi de iarnă de culoare neagră │ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 22 │Ghete/Bocanci din piele de culoare neagră│ 2 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 23 │Centura din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 24 │Curea din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 25 │Portcarnet │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 26 │Portbaston din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 27 │Emblema pentru șapcă, basc, căciulă, │ │

│ │pălărie și șepcuță │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 28 │Ecuson │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 29 │Insignă pentru piept │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 30 │Epoleți │ │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 31 │Portcătușe din piele │ 6 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 32 │Fes │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 33 │Vestă │ 1 │

├────┼─────────────────────────────────────────┼────────────────┤

│ 34 │Tricou │ 1/2 │

NOTE:

1. Însemnele distinctive se asigură pentru fiecare articol de echipament (haină, cămașă-bluză, scurtă de vânt, scurtă îmblănită, pulover, pelerină de ploaie).

2. După expirarea duratei de uzură sau după încetarea raporturilor de muncă, articolele de uniformă nu pot fi înstrăinate.

ANEXA II

Descrierea uniformei de serviciu și a legitimației de serviciu

ale polițiștilor locali și ale agenților de pază

A. Uniforma de serviciu

Uniforma de serviciu pentru personalul poliției locale este confecționată în varianta vară-iarnă și se compune din:

Haina/Sacoul se confecționează din stofă/tergal de culoare neagră, în varianta de vară, respectiv iarnă. Croiala este dreaptă, puțin cambrată în talie (pentru a acoperi în întregime bazinul). Se încheie la un rând de nasturi. Spatele hainei se confecționează din două bucăți, având cusătura pe mijloc, fără șliț. Are în partea inferioară, lateral, două buzunare ascunse, prevăzute cu clapă. Haina/Sacoul este prevăzută/prevăzut pe umeri cu platcă pentru epoleți. Haina/Sacoul se poartă cu cămașă de culoare bleu și cravată de culoare neagră.

Pantalonul, în varianta vară-iarnă, se confecționează din aceleași materiale ca și haina, fiind de culoare neagră, cu vipușcă de culoare gri inclusă în cusătură. Are croiala dreaptă, fără manșetă, lungimea poate ajunge până la partea superioară a tocului încălțămintei, iar lărgimea ei este între 210-250 mm, în raport cu talia. Pantalonul este prevăzut cu două buzunare laterale și un buzunar la spate, închis cu clapă și nasture. Pantalonul se confecționează cu betelie obișnuită și este prevăzut cu 4 găici lungi de 70 mm și late de 20 mm, prinse în partea superioară prin cusătura beteliei, iar în partea inferioară prinse cu nasture de format mic, astfel încât pantalonul să permită portul centurii a cărei lățime este de 50 mm.

Fusta, în variantă de vară, se confecționează, din același material ca și haina, fiind de culoare neagră. Croiala este dreaptă, lărgimea stabilindu-se în raport cu talia, iar lungimea este de 50 milimetri sub rotula genunchiului. Se poartă în locul pantalonului numai la costumul de vară.

Șapca se confecționează din același material cu costumul de vară sau de iarnă, după caz. Calota șepcii este de formă ovală, cu distanța de 20 mm între diametrul lățimii și diametrul lungimii, este întinsă cu ajutorul unei sârme din oțel, pentru a-și menține forma. Banda are diametrul ce rezultă din mărimea șepcii și se confecționează din carton tare. Pe partea exterioară a benzii se aplică o bandă de culoare gri țesută cu frunze de stejar. Șapca este căptușită cu țesătură de culoare asortată calotei. Cozorocul este de culoare neagră, de formă ovalizată, și se fixează la șapcă, înclinat. Șapca este prevăzută deasupra cozorocului cu un șnur dublu de culoare neagră. Capetele șnurului sunt prinse pe linia colțurilor cozorocului cu câte un buton de culoare galbenă. Șapca are aplicată, în față – la centru – pe bandă, emblema. Cozorocul de la șapca șefului poliției locale este prevăzut cu 3 rânduri de frunze de stejar, pentru șefii de servicii cu două rânduri de frunze de stejar, pentru șefii de birouri și compartimente cu un rând de frunze de stejar, iar pentru funcționarii publici de execuție acesta este simplu. Frunzele de stejar se confecționează din metal de culoare gri-argintiu.

Bascul se confecționează din stofă tip postav, este de culoare neagră, iar în lateral, pe partea stângă, se aplică emblema.

Șepcuța cu cozoroc se confecționează din țesătură tip bumbac (tercot) de culoare neagră. Calota se confecționează în clini și are inscripționat pe mijlocul ei "POLIȚIA LOCALĂ". La spate este prevăzută cu un sistem reglabil de strângere. În față, sub inscripția "POLIȚIA LOCALĂ", este aplicată emblema pentru coifură.

Pălăria pentru persoanele de sex feminin se confecționează din material textil (fetru) de culoare neagră; deasupra borului se montează o bandă pe care se aplică emblema specifică.

Căciula este de culoare neagră, confecționată din stofă tip postav, prevăzută cu două clape din blană naturală de ovine. Clapa din față este rotunjită, iar cea din spate formează două urechi laterale, prevăzute cu doi nasturi și o bentiță pentru încheierea acestora deasupra capului sau sub bărbie. La mijlocul clapei din față se aplică emblema. Căciula este căptușită cu țesătură, asortată la culoarea calotei. Pentru șeful poliției locale, blana de la căciulă este din astrahan (caracul).

Cravata se confecționează din țesătură tip mătase și este de culoare neagră.

Fularul se confecționează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră.

Cămașa se confecționează din țesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu; mâneca este scurtă sau lungă. Se poartă cu cravată sub veston sau scurtă de vânt.

Cămașa-bluză se confecționează din țesătură tip bumbac (poplin sau tercot) de culoare bleu, închisă la gât și încheiată cu 5 nasturi; în partea superioară are două buzunare cu burduf și clape care se încheie cu câte un nasture de format mic. Cămașa este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleți. Cămașa-bluză se poartă deschisă la gât (sau cu cravata), cu partea inferioară introdusă în pantaloni sau în fustă. Poate fi purtată și sub haină, cu cravată.

Scurta de vânt se confecționează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră. Se poartă deschisă la gât, putând fi purtată și închisă datorită croiului cu revere răsfrânte; se încheie cu fermoar pe interior și la 4 nasturi pe exterior. În partea de jos și la mâneci este prevăzută cu elastic. Scurta de vânt este prevăzută cu două buzunare oblice ascunse, care se încheie cu fermoar, iar deasupra acestora, în partea superioară, sunt prevăzute cu banda reflectorizantă de 10 mm. Pe interior, în partea dreaptă, este prevăzută cu un buzunar care se încheie cu un nasture. Scurta de vânt este prevăzută pe umeri cu platcă pentru epoleți. Spatele este confecționat din 3 părți, una în partea de sus și două în partea de jos, prevăzute cu pense. Lungimea trebuie să depășească talia cu 100-120 mm.

Puloverul se confecționează din fire acrilice tip lână, de culoare neagră cu anchior, cu sau fără mâneci. Pe spatele mânecii sunt prevăzute cotiere din același material. La 5 cm de umeri pe mânecă se aplică ecusonul "POLIȚIA LOCALĂ".

Costumul de intervenție vară/iarnă este compus din bluzon și pantalon și se confecționează din material textil (tercot), de culoare neagră. Bluzonul este confecționat la partea superioară a spatelui și piepților cu platcă matlasată și se încheie cu fermoar. Este prevăzut cu două buzunare cu clapă pe părțile superioare ale piepților. Gulerul este tip tunică. Mâneca este prevăzută cu manșetă și bazoane de protecție în dreptul coatelor. Pe mâneca dreaptă se aplică un buzunar cu clapă. Bluzonul este prevăzut cu epoleți din material fond, fixați la un capăt în cusătura de îmbinare mânecă – umăr. Pantalonul are croială dreaptă, iar la partea inferioară este prevăzut cu sistem de ajustare pentru a fi purtat în ghete/bocanci. În regiunea genunchilor și la partea superioară a reperelor spate este prevăzut cu bazoane. Pe betelie sunt aplicate găici pentru centură. Costumul de intervenție pentru iarnă este dublat cu material nețesut, termoizolant.

Pelerina de ploaie are croiala tip raglan și este deschisă la gât, cu posibilitatea de a fi purtată și închisă. Se încheie în față la un rând cu 4 nasturi ascunși, iar ajustarea în talie se face cu ajutorul unui cordon cu două catarame din metal sau înlocuitori. Mâneca are croială raglan. Pelerina este prevăzută cu două buzunare așezate oblic (ascunse) cu nasturi (de 170-180 mm lungime și de 40 mm lățime) sub guler și se prinde cu 3 nasturi mici. Gluga este confecționată din același material. Pelerina de ploaie este de culoare neagră și se confecționează din material textil impermeabil. În partea stângă sus are o bentiță cusută în exterior (lungă de 100 mm și lată de 30 mm) și prinsă cu un nasture sub rever, pe care se aplică tresele pentru ierarhizare.

Scurta îmblănită se confecționează din tercot impermeabilizat, de culoare neagră, ușor matlasată, cu mesada detașabilă, de culoare asortată cu fața scurtei. Modelul este tip sport, se încheie cu fermoar în interior și cu butoni în exterior, are guler pe gât, prevăzut cu șnur ascuns. În talie și în partea de jos, pentru ajustare pe corp, este prevăzută tot cu șnur ascuns. Lateral (stânga-dreapta), în partea de jos, sunt dispuse două buzunare aplicate, drepte, cu clape care se încheie cu nasturi. În partea de sus (stânga-dreapta) va fi prevăzută cu buzunare drepte cu clape care se închid cu nasturi. Pe clapa buzunarului de sus, din partea stângă, este prevăzută o bentiță (100 mm lungime și 30 mm lățime) cusută în partea dinspre umăr și prinsă cu un nasture în partea interioară, pe care se aplică tresele de ierarhizare. Scurta îmblănită este prevăzută cu platcă pentru epoleți. Lărgimea scurtei îmblănite se stabilește în raport cu talia, acoperind în întregime bazinul.

Mănușile sunt din piele de culoare neagră.

Pantofii sunt din piele de culoare neagră, prevăzuți cu bombeuri, fără ornamentație, și se încheie cu șireturi. Pentru sezonul de vară se pot confecționa pantofi perforați, iar pentru femei aceștia pot avea decupaj.

Bocancii sau ghetele sunt din piele de culoare neagră, prevăzuți cu bombeuri, au talpă și tocuri din cauciuc și se încheie cu șireturi sau cu fermoar.

Centura este de culoare neagră, fără diagonală, are lățimea de 50 mm și se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie. Pentru cei din domeniul rutier centura este de culoare albă, fără diagonală, are lățimea de 50 de mm și se încheie cu o cataramă din metal de culoare argintie.

Cureaua este din piele de culoare neagră.

Portcarnetul se confecționează din piele sau din înlocuitori, de culoare neagră, și se compune din două fețe prinse printr-un burduf. Partea din spate se rabatează sub formă de capac și se încheie în față printr-un buton sau tic-tuc. Se poartă fixat pe centură prin două găici.

Portbaston din piele

Emblema se aplică pe articole de coifură de către personalul poliției locale cu drept de a purta uniformă. Se confecționează din metal de culoare argintie sau material textil pe fond bleu, de formă ovală, cu diametrul de 40 de mm, la mijloc având stema României, încadrată cu frunze de stejar. Pentru șeful poliției locale, adjunctul și șefii de servicii emblema este încadrată cu 3 rânduri de frunze de stejar, este bombată, având în centrul său stema României, și are imprimată în relief, în partea superioară, inscripția de culoare albă "ROMÂNIA", iar în partea inferioară "POLIȚIA LOCALĂ".

Ecusonul pentru mânecă se confecționează din material textil, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripția "POLIȚIA LOCALĂ", sub care este trecut “JUDEȚUL”, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se scrie "ROMÂNIA". Se poartă pe brațul stâng de către întregul personal cu drept de uniformă și se aplică la 5 cm de cusătura umărului.

Insigna pentru piept se confecționează din metal, pe fond de culoare bleu, având în partea superioară inscripția "POLIȚIA LOCALĂ", sub care este trecut “ LOCALITATEA”, la mijloc stema României, încadrată cu un rând de lauri, iar în partea inferioară se înscriu numărul matricol și inscripția "ROMÂNIA".

Epoleții sunt confecționați din material textil, de culoare neagră, cu margine gri-argintiu, pe care sunt aplicate gradele profesionale.

Portcătușe din piele

Fesul se confecționează din fire acrilice de culoare neagră.

Vesta multifuncțională se confecționează din material textil de culoare neagră.

Tricoul se confecționează din tricot de bumbac de culoare neagră. Croiala este cu guler sau la baza gâtului, are mâneca scurtă și este prevăzut pe umeri cu epoleți din material fond.

B. Legitimația de serviciu

Legitimația de serviciu se confecționează din imitație de piele (ecologică), cu dimensiunile de 200 x 80 mm, cu deschidere pe verticală, cuprinzând următoarele mențiuni:

a) rândul întâi central – tricolorul cu stema României, încadrat într-un chenar dreptunghiular cu dimensiunile de 5 x 65 mm;

b) în partea de sus central, rândul al doilea – ROMÂNIA, sub denumirea țării – JUDEȚUL;

c) rândul al treilea – MUNICIPIUL;

d) rândul al patrulea, aliniat stânga – POLIȚIA LOCALĂ;

e) rândul al patrulea, aliniat stânga LEGITIMAȚIE;

f) rândul al cincilea categoria de personal din care face parte deținătorul (POLIȚIST LOCAL/FUNCȚIONAR PUBLIC/PERSONAL CONTRACTUAL/AGENT PAZĂ);

g) rândul al șaselea aliniat stânga – numărul legitimației;

h) după aceasta se înscriu, unele sub altele, numele și prenumele deținătorului, numărul matricol, data emiterii legitimației, semnătura șefului poliției locale din care face parte deținătorul și ștampila structurii;

i) în colțul din dreapta jos va fi aplicată fotografia deținătorului;

j) în partea inferioară a legitimației se alocă 6 spații orizontale pentru aplicarea vizelor anuale care se semnează de către șeful poliției locale.

Fotografia titularului utilizată are dimensiunile de 3 cm x 4 cm și este executată color (în uniforma de serviciu/sau într-o ținută decentă, pentru persoanele încadrate în poliția locală care nu poartă uniformă). Însemnele distinctive de ierarhizare. În raport cu funcțiile îndeplinite, însemnele distinctive de ierarhizare au următoarele forme și mărimi:

a) șeful poliției locale – 3 stele tip octogon metalice sau textile, cu lățimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, așezate pe epolet;

b) adjunctul șefului – două stele tip octogon metalice sau textile, cu lățimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, așezate pe epolet;

c) șeful de serviciu – o stea tip octogon metalică sau textilă, cu lățimea de 25 mm, de culoare gri-argintiu, așezată pe epolet;

d) șeful de birou sau compartiment – 3 trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lățimea de 5 mm, așezate paralel pe epolet, având între ele o distanță de 3 mm;

e) funcționarul public superior – două trese din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lățimea de 5 mm, așezate paralel pe epolet, având între ele o distanță de 3 mm;

f) funcționarul public principal – o tresă din metal sau textil, de culoare gri-argintiu, în formă de V, cu lățimea de 5 mm, așezată pe epolet;

g) funcționarul public asistent – epolet fără tresă.

ANEXA III

Norme de dotare cu armament si mijloace specifice de protectie a politistilor locali si a personalului contractual cu atributii in domeniul pazei bunurilor si a obiectivelor de interes local

Bronsard, Robert. 2001. La police comme enjeu politique : analyse d’une conjoncture stratégique

Brinkman, Manus ; Kendall, Raymond E. 2000. Protocole d'accord entre l'Organisation Internationale de Police

Criminelle (INTERPOL) et le Conseil International (ICOM) sur la lutte contre le trafic illicite des biens

Brown, Shelley. 1998. La surveillance communautaire : Pratiques actuelles et orientations futures.

Dupont, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique

Messaoud, Saoudi. 1998. La police et les minorités

DUPONT, Benoit. 2001. La police et la technique : état des lieux et analyse critique

Giddens, A. 2000, Sociologie, Ed. All

Ionescu, 2004 Sociologia dezvoltarii comunitare, Ed. Institutul European