Democratia Participativa

Aproape fără excepție, orice acțiune a noastră se traduce, mai devreme sau mai târziu, în bani. În plan personal și în plan public. Evident, visăm să obținem ce ne dorim – respectul și recunoaștere vecinilor sau a prietenilor ori a colegilor; vrem ca primarul, ministrul, primul ministru, parlamentarul sau instituțiile care ne administrează să meargă ca pe roate… Vrem ca totul să funcționeze, cu alte cuvinte, cum spunem adesea,” ca un ceas elvețian”. Din păcate, problemele noastre nu așteaptă personaje providențiale care să vină cu soluții miraculoase. Blamăm tarele societății, dar suntem parte din ea. În această eră contemporană nu putem pretinde că trăim într-un glob de cristal, izolați. Globalizarea, mediul informațional, foamea de bani generalizată și amplificată de o criză economică de proporții își pun amprenta asupra noastră, iar acțiunile noastre au efect asupra celorlalți. Conform majorității barometrelor de opinie, corupția și lipsa de încredere în cei care ne decid soarta ocupă topul nemulțumirilor noastre. O cauză majoră a acestui fenomen stă și în pasivitatea noastră, a cetățenilor. Ne așteptăm ca cei pe care i-am ales sau cei care sunt numiți în funcții de către aceștia să ne reprezinte interesele noastre, ale alegătorilor, ca și cum ar fi ale lor.” Democrația este un sistem prost, dar este cel mai bun din câte există”, spunea Winston Chuchill.

În lucrarea de față, aduc argumente în sprijinul ipotezei că democrația participativă constituie o soluție majoră pentru a corecta ce este greșit în societatea noastră, pentru a diminua corupția, utilizarea defectuoasă a fondurilor publice sau alte neajunsuri ale societății noastre. Cu toții am beneficia de pe urma verificării și colaborării cu instituțiile care pun în practică politicile publice. Ca rezultat, am diminua riscurile și amenințările la adresa securității noastre – individuale și naționale. Pentru acest deziderat se impune ca populația să dețină noțiuni de cultură civică, politică și de securitate.

” Ce este democrația participativă? De când este atât de important acest instrument? Care sun avantajele și dezavantajele sale?”, sunt întrebări care își vor găsi răspunsul pe parcursul lucrării.

Ca argument, voi realiza o comparație între Elveția, statul considerat a deține cel mai înalt grad de democrație participativă din Europa, deși nu este membru UE și România, subliniind și deschiderea UE pentru această democrație participativă, un fenomen ce se adaptează permanent la actualitate.

Sub presiunea democrației participative, a transparenței active, decidenții vor fi” educați” să pună în act politici publice, după metode științifice, pe termen lung, pe care să nu le abandoneze în funcție de bunul plac. Gradul corupției este așadar, direct proporțional cu lipsa noastră de implicare, de cultură civică, politică sau de securitate. Ca instrument de bază pentru o democrație participativă care să aibă efect pe termen lung, voi prezenta procesul de advocacy.

Totodată, voi aborda tema e-democrației participative, a e-guvernării ajungând la ceea ce futurologii numesc” we-Government”, cu scopul de a demonstra măsura în care aceste instrumente sunt viabile, aplicabile, aducătoare de beneficii pentru societate. Avem obligația de a nu uita că mare parte din societatea noastră este așa-numita generație” Y” ce impune alt ritm, dar aceste aspecte le vom analiza, la momentul cuvenit.

Pe parcursul lucrării de față, voi aduce deseori exemple de aplicare a democrației participative prin diversele ei instrumente.

La final, ca rezultat al cercetării, voi propune o serie de acțiuni care, aplicate, vor veni atât în sprijinul nostru, cât și al decidenților, pentru un viitor mai puțin întunecat. Se impune să lucrăm împreună pentru binele comun, ci nu de pe poziții adverse, excepție făcând situațiile în care orice alte căi au eșuat.

Principalul scop al acestei lucrări este acela de a oferi factorilor decidenți, dar și comunității un tablou al oportunităților și potențialelor riscuri prin abordarea democrației participative. Ne dorim ca lucrarea de față să stimuleze un dialog constructiv privind modul de interpretare a contribuției democrației participative la binele comun și gândirea strategică în acest domeniu.

Pentru a parcurge acest deziderat, lucrarea de față este structurată în… capitole ce parcurg drumul epistemologic, de la stabilirea metodelor de analiză folosite (Capitolul I), ce explică, totodată scopul și oportunitatea acestora în raport cu obiectivele urmărite la analiza și interpretarea rezultatelor unei cercetări derulate în scopul identificării modului în care sunt percepute, la nivelul societății românești, riscurile și amenințările la adresa bunei guvernanțe, dar și modului de contracarare a acestora, fapt ce conduce automat, la creșterea condițiilor de trai și a securității, atât în prezent, cât și în viitorul apropiat, al anilor 2020.

Acest excurs are următoarele puncte de trecere (capitole):