Control Parlamentar Asupra Serviciilor de Informatii Romanesti In Legislatia Romaneasca

Necesitatea controlului activității de informații

Într-o societate democratică viabilă, existența unui echilibru real între puterea pe care o deține fiecare instituție a statului este esențială pentru menținerea suveranității naționale și a securității. Acesta este realizat printr-un cadru legislativ riguros pentru a asigura eficiența sistemului democratic. În acest context, putem afirma că un indicator al gradului de democratizare este controlul exercitat de Parlament asupra serviciilor secrete de informații. Mai ales după eșecul informativ din 11 septembrie 2001, a apărut pe plan mondial tot mai des întrebarea: “își fac serviciile de informații treaba?”, fapt care a dus la sporirea formelor de control, tocmai pentru a fi evitat un al doilea eveniment de o asemenea amploare.

Serviciile de informații își desfășoară activitatea în vedere îndeplinirii misiunii acestora, care se reduce la “Protejarea valorilor democratice și promovarea intereselor naționale ale României și ale aliaților săi pentru realizarea securității naționale, asigurarea respectării drepturilor și libertăților cetățenilor și apărarea statului de drept.”, dar cât de democratică este democrația noastră de fapt? Atunci când privim România ca un fost regim totalitar, sesizăm că neîncrederea în serviciile de informații este comună, acestea reprezentând “un avatar al răului etern, dar necesar” (Troncotă, 2014), o umbră a Securității. Astfel, echidistanța serviciilor de informații devine o problemă majoră, întrucât ele pot exercita influențe politico-economice excesive, pot suprasolicita resurse sau crea crize interne și conflicte externe, toate acestea reprezentând amenințări la adresa statului democratic.

În ceea ce privește comunitatea informativă a României, doar Serviciul Român de Informații (SRI) și Serviciul de Informații Externe (SIE) sunt supuse controlului parlamentar, iar societatea civilă nu are metode de control asupra celorlalte servicii și structuri specializate. În plus, sunt publice doar bugetele SRI și STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale). De aceea, societatea este reticentă și consideră că “secretul” îi amenință drepturile și libertățile individuale. Însă “secretul” este tocmai rațiunea de a exista a serviciilor de informații, iar controlul parlamentar se asigură că nu este folosit împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a pluralismului politic, a demnității umane și a democrației.

Dinamica sectorului de securitate în actual context geopolitic este o adevărată provocare pentru Parlament, care trebuie să se asigure că activitatea serviciilor de informații se desfășoară conform normelor stabilite și în același timp să mențină potențialul informativ al instituțiilor, având în vedere faptul că o supreveghere excesivă exclude caracterul secret al activității serviciilor de informații și pune în pericol aportul acestot instituții la asigurarea stării de securitate națională. Astfel, acest control este echilibrat în așa fel încât să cerceteze acuzațiile de abuz fără a periclita eficiența instituției.