Contabilitatea Si Gestiunea Stocurilor de Marfuri la Societatea S.c.yrn Café S.r.l

CAPITOLUL 1 ASPECTE TEORETICE : CONTABILITATEA , GESTIUNEA ȘI CONTROLUL OPERAȚIILOR CU MĂRFURI

1.1.DELIMITĂRI ȘI STRUCTURI CONTABILE PRIVIND MĂRFURILE

Mărfurile prin definiție reprezintă o categorie importantă de stocuri (potrivit reglemetărilor I.A.S. 2/1995), care în traseul lor de la furnizori – producători până la consumatori , dezvoltă un volum diversificat de operații economico – financiare , operații ce se realizează prin intermediul agenților economici . Ținând seama de domeniile de activitate , privind circulația mărfurilor , putem spune căci agenții economici practică urmatoarele trei categorii de comerț:

1. comerțul cu ridicata;

2. comerțul cu amănuntul;

3. comerțul mixt.

1.Societățile comerciale care au ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata , sunt acelea care achiziționează de la producători interni sau externi , mărfuri în cantități foarte mari, pe care mai apoi le vând tot in cantități mari către societăți comerciale cu profil en detail . Acesti tip de comercianți cu ridicata, însa pot vinde mărfurile și către alți comercianti cu același domeniu de activitate.

2.Societățile comerciale care au ca domeniu de activitate comerțul cu amănuntul, sunt acelea care achiziționează de la furnizori interni sau externi, mărfuri în cantitati mici și foarte mici, în funcție de politicile de vânzari ale managerilor societății, și pe care le vând direct către populație, per unități de mărfuri. Mărfurile sunt vândute de societăți către consumatori în aceeași stare fără a suferii vreo prelucrare suplimentară .

3.Societățile comerciale care au ca domeniu de activitate comerțul mixt, efectuează atât comerțul cu ridicata cât și comerțul cu amănuntul.

Indiferent de specificul comerțului practicat de către cele trei tipuri de societăți prezentate mai sus, acestea au totuși în comun achiziționarea și vânzarea mărfurilor, în unicul scop al activității economice, și acela, de a obtine profituri.

Privind structura mărfurilor, avem urmatoarele categorii:

bunuri, ce au fost achizitionate și apoi vândute către consumatori fără imbunatatiri din momentul achiziției și pana în momentul vanzarii;

produse finite, produse de către societate și apoi vândute în retele proprii de magazine;

materii prime, materiale, obiecte de inventar, etc., care iși schimba destinatia și care se vând tertilor, în aceeași stare ca în momentul achiziției lor.

O caracteristica deosebita pe seama careia se realizează contabilitatea mărfurilor, o reprezintă prețul de înregistrare utilizat. În funcție de natura aleasa a acestuia societățile comerciale iși pot înregistra și evidentia în contabilitate mărfurile la:

1. costul de achiziție ;

2. prețul prestabilit sau prețul standard ;

3. prețul cu amănuntul sau en gros .

1. Costul de achiziție se utilizeaza la societățile care comercializeaza un numar mic de sortimente de mărfuri, cu operații puține de intrari sau ieșiri de mărfuri dar cu cantități mari pe fiecare operație. Aceasta metodă utilizată presupune evaluarea mărfurilor la intrare sau ieșire din gestiune, la costul de achiziție al acestora .

2. O metodă foarte avansată , deși puțin practicată în țara noastră, este evaluarea stocurilor la prețuri standard și reflectarea separată în contabilitate a diferențelor între prețul de achiziție și cel standard. Metoda este deosebit de dificil de aplicat în condiții de inflație , prețurile de pe piață în continuă urcare făcând aproape imposibilă stabilirea unui cost standard .

O soluție ar fi practicarea de costuri standard într-o monedă stabilă și echivalarea lor în moneda locală, la cursul de referință din ziua operației. În această situație însă, diferențele provenite din mișcarea cursului valutar trebuie evidențiate separat de cele determinate de variația de preț în moneda stabilă aleasă , creând dificultăți tehnice care anulează avantajele metodei costului standard .

Prețurile standard se actualizează periodic , cel puțin o data pe an , în funcție de evoluția prețurilor și rata inflației .

Diferențele de preț pot fi :

favorabile , când pretul standard este mai mare decat costul efectiv.Aceste diferențe se înscriu in roșu ;

nefavorabile , cand prețul standard este mai mic decat costul efectiv.Aceste diferențe se înscriu in negru .

Repartizarea diferențelor de preț se face atât asupra bunurilor ieșite , cât și asupra stocurilor , cu ajutorul unui coeficient de repartizare , care se calculeaza astfel :

K = (Si 378 + Rc 378) / [ (Si 371 – Si 4428) + (Rd 371 – Rc 4428) ]

K = coeficient de repartizare

Acest coeficient se înmulțește cu valoarea stocurilor ieșite din gestiune la preț de înregistrare , iar suma se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost înregistrate bunurile ieșite .

La finele perioadei , soldurile conturilor de diferențe se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri , evaluate la preț de înregistrare , astfel încât aceste conturi să reflecte valoarea stocurilor la cost de achiziție .

Coeficienții de repartizare a diferențelor de preț pot fi calculați la nivelul conturilor sintetice de gradul I și II prevăzute în planul general de conturi , pe grupe sau categorii de stocuri.

De menționat că în acest caz , conturile de diferențe colectează cheltuielile de transport – aprovizionare . Acest coeficient se aplică asupra valorii bunurilor ieșite din gestiune la prețuri de factură , obținându-se astfel cheltuieli de transport – aprovizionare eferente bunurilor ieșite din gestiune .

3. Prețul cu amănuntul sau en gros se utilizează de către oricare societate comercială care practică comerțul cu amănuntul , ridicata sau mixt . Această metodă se întâlnește la comercianții care în frecvența operațiilor de intrări sau ieșiri de mărfuri din gestiune , dețin sortimente multe de mărfuri . În același timp înregistrarea la prețul cu amănuntul este foarte importantă în organizarea evidenței analitice a stocurilor de mărfuri dupa metoda global – valorică și cea cantitativ – valorică .

Valoarea prețului cu amănuntul se stabilește de către agentul economic ca sumă între costul efectiv de achiziție al mărfurilor și adaosul comercial . În funcție de cererea pietei valoarea adaosului adăugat în prețul de vânzare al mărfurilor poate varia de la valori foarte mici pana la valori mari . De menționat căci la calculul adaosului comercial , comerciantul ține seama de toate cheltuielile ce se vor efectua cu ocazia vânzării mărfurilor respective . Comerciantul în același timp , conform legilor în vigoare are posibilitatea de a nu iși adăuga în prețul de vânzare , cota de adaos , dacă consideră căci prin această decizie evită riscuri mai mari decât cea a pierderii marjei .

În același timp legislațiile în vigoare prevăd pentru mărfurile cu garanții ale calităților , constituirea unor provizioane pentru deprecieri cât și casarea mărfurilor , ale caror termene de valabilitate au expirat sau și-au pierdut unele calități . Hotărârea de casare a perisabilităților îi aparține în exclusivitate administratorului sau consiliului societății în cauză și se consideră cheltuieli deductibile pentru societate la calculul impozitului pe profit , numai cotele stabilite prin H.G. nr.304/aprilie 1999 , pentru aprobarea normelor privind limitările legale de perisabilități la mărfuri în procesul de comercializare .

1.2. METODE DE ORGANIZARE A EVIDENȚEI ECONOMICE ȘI CONTABILE

A STOCURILOR

Stocurile în calitatea lor de active circulante sunt resurse controlate de entitate , generate de evenimente trecute , de la care se așteaptă beneficii viitoare , cuprinzând totalitatea bunurilor și serviciilor din cadrul unei întreprinderi , utilizate în scopul consumării lor în procesul de producție sau pentru a fi vandute în aceeași stare , ori după ce au suferit o prelucrare ulterioară .

După destinația lor cele mai reprezentative stocuri sunt următoarele :

Materiile prime

Materialele consumabile

Materiale de natura obiectelor de inventar

Produse : semifabricate

produse finite

deșeuri , rebuturi , materiale recuperabile

Mărfurile

Ambalajele

Producția in curs de execuție

Stocurile se pot clasifica si dupa sursa de proveniență și anume :

Stocuri cumpărate ( cu titlu oneros ) : materii prime , materiale consumabile , mărfuri , etc ;

Stocuri fabricate : producție in curs de execuție , lucrări sau servicii neterminate , semifabricatele etc ;

Stocuri primite cu titlu gratuit : aportul la capital , donațiile , sponsorizările .

Principii și metode de evaluare a stocurilor de mărfuri

Evaluarea corectă a patrimoniului prezintă importanța deosebita pentru exactitatea si sinceritatea informațiilor pe care le conține bilanțul contabil referitoare la situația patrimoniului și a rezultatelor obținute în perioada financiară încheiată , comparativ cu perioada financiară precedentă . Pentru ca prin evaluare să se dea o imagine fidela a patrimoniului , a situatiei financiare și a rezultatelor , la efectuarea evaluării trebuie să se respecte anumite principii cum sunt :

Principiul valorii reale care presupune ca elementele patrimoniale să fie evaluate la un cost (preț) care să exprime valoarea lor reala , în vederea asigurării unui bilanț real .

Principiul alegerii formei de evaluare a elementelor patrimoniale în funcție de scopul urmărit . Astfel , pentru înregistrările curente în contabilitate evaluarea se face la valoarea de intrare a bunurilor în patrimoniu în funcție de căile de dobândire a bunului respective , iar pentru evaluările facute periodic se folosește valoarea actuală sau de utilitate , utilizand prețul zilei .

Principiul prudenței care impune ca la evaluarea elementelor să se țina seama de deprecierile , riscurile și pierderile posibile generate de desfașurarea activitații în viitor . Ca urmare , nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor , respectiv subevaluarea cheltuielilor și a elementelor de pasiv , ținand seama de deprecierile , riscurile și pierderile posibile generate de desfașurarea activității exercițiului curent sau anterior .

Principiul permanenței metodelor care impune continuitatea în aplicarea normelor și regulilor utilizate la evaluare în tot cursul perioadei financiare și de la o perioadă la alta în vederea asigurării comparabilității informațiilor contabile .

În funcție de modul de efectuare în timp a evaluării și în funcție de scopul urmărit se disting mai multe momente principale de evaluare a stocurilor de mărfuri , și anume :

evaluarea la intrare în patrimoniu ( cu ocazia achiziției sau producției – prima recunoaștere în contabilitate ) ;

evaluarea la inventariere ;

evaluarea la întocmirea bilanțului ( închiderea exercițiului) ;

evaluarea la ieșire din patrimoniu ( cu ocazia vânzării sau a consumului – încetarea recunoașterii în contabilitate ) .

Evaluarea mărfurilor la data intrării în patrimoniu este practicată la înregistrarea operațiilor economice în contabilitate pe tot parcursul desfășurării activității , fiind numită și evaluare curentă . Regula generală de evaluare la intrarea în patrimoniu este costul istoric . Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate costurile aferente achiziției și prelucrării , precum și alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se găsesc în prezent .

Aceste costuri pot fi :

Costul de achiziție , pentru bunurile dobândite cu titlu oneros , care cuprind :

prețul de cumpărare ,

taxe de import și alte taxe (cu excepția acelora pe care întreprinderea le poate recupera de la autoritățile fiscal ) ,

costuri de transport , manipulare și alte costuri care pot fi atribuite direct achiziției de produse finite , materiale și servicii .

Reducerile comerciale , rabaturile și alte elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achiziție .

Costurile de prelucrare a stocurilor rezultate din producție proprie include :

costurile direct aferente unităților produse , cum ar fi costurile cu manopera directă ;

costurile indirect aferente , adică alocarea sistematică a regiei de producție , fixă și variabilă , generată de transformarea materialelor în produse finite .

Alte costuri , care se includ în costul stocurilor numai în măsura în care reprezintă costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma și în locul în care se gasesc în prezent . De exemplu , poate fi adecvată includerea în costul stocurilor a regiilor generale sau costul proiectării produselor destinate anumitor clienți .

Mai jos sunt enumerate exemple de costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor , ci sunt recunoscute drept cheltuieli ale perioadei în care au survenit :

Pierderile de materiale , manopera sau alte costuri de producție înregistrate peste limitele normale admise ;

Cheltuieli de depozitare , cu excepția cazurilor în care astfel de costuri sunt necesare în procesul de producție , anterior trecerii într-o nouă fază de fabricație ;

Regii generale de administrație care nu participă la aducerea stocurilor în forma și în locul în care se gasesc în present ;

Costuri de desfacere .

Evaluarea mărfurilor la data inventarierii se face la valoarea actuală (justă , de piață ) sau de utilitate , denumită și valoare de inventar . Valoarea de inventar este deci egală cu valoarea actuală , care este o valoare estimată , ce se apreciază în funcție de piață și de utilitatea bunului pentru unitatea comercială .

Potrivit Regulamentului privind inventarierea valoarea de inventar este valoarea stabilită la evaluarea elementelor patrimoniale la momentul inventarierii in funcție de utilitatea bunului și prețul de piață (art.11) .

Astfel , la inventariere fiecare element patrimonial se evaluează la valoarea actuală ținând seama de utilitatea bunului în unitate și de prețul pieței .

La data inventarierii pot fi stabilite valori , care delimitează stocurile în urmatoarele categorii :

1) stocuri care nu prezintă nici o depreciere și pentru care valoarea de inventar este egală cu valoarea de intrare (de bilanț) ;

2) stocuri depreciate fizic față de starea lor de intrare în patrimoniu , care se evaluează la prețul posibil de valorificare și la care , ca urmare , valoarea de inventar este mai mica decat valoarea de înregistrare ;

3) stocuri la care utilitatea sau prețul pieței crește și deci valoarea de inventar este mai mare decat valoarea de intrare .

Evaluarea stocurilor la întocmirea bilanțului contabil se face la valoarea de intrare , respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu rezultatele evaluărilor la inventariere .

În acest scop , valoarea de intrare (contabilă) se compară cu valoarea de utilitate (actuală / de inventar ) , reținându-se valoarea cea mai mică dintre cele două mărimi , după regula de prudență “lower of cost or market” (cea mai mică valoare între cost și prețul pieței) . Pot apărea următoarele cazuri :

Pentru stocurile la care au rezultat diferențe în plus între valoarea de inventar și valoarea de intrare , în bilanț , acestea sunt evaluate la valoarea lor de intrare ; deci , plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate ;

Pentru stocurile la care s-au constatat diferențe în minus între valoarea de inventar și valoarea lor de intrare , acestea se evaluează la valoarea de inventar .

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost și valoarea realizabilă netă .

Valoarea realizabilă netă este prețul de vânzare estimat în condițiile normale de activitate , diminuat cu costurile necesare finalizării lor , precum și cu costurile de vânzare .

Costul stocurilor de mărfuri nu este recuperabil dacă aceste stocuri :

au suferit deteriorări ;

au fost uzate moral integral sau parțial ;

prețurile lor de vânzare s-au diminuat ;

au crescut costurile estimate pentru finalizare sau costurile estimate , necesare pentru a efectua vânzarea .

Evaluarea mărfurilor la ieșirea din patrimoniu , respectiv la darea în consum a unor elemente patrimoniale sau alte ieșiri , se face la valoarea de intrare , care poate fi determinată cu aplicarea următoarelor formule de determinare a costului . Pentru evaluarea mărfurilor la ieșirea din patrimoniu , reglementările naționale și standardele internaționale recomandă urmatoarele metode de evaluare :

metoda costului mediu ponderat (CMP) ;

metoda prima intrare – prima ieșire (FIFO) ;

metoda ultima intrare – prima ieșire (LIFO) ;

metoda proxima intrare – prima ieșire (NIFO) ;

metoda prețului cu amanuntul ;

metoda costului standard .

Indiferent de metoda adoptată , evaluarea stocurilor reprezintă o problemă a carei rezolvare depinde de complexitatea structurii sortimentale , fiscalitate și rentabilitate . Structura sortimentală impune folosirea aceleiași metode care să asigure o evaluare cât mai exactă în raport cu realitatea , fără a amplifica volumul muncii de calcul .

Metodele prin care se realizează organizarea contabilității mărfurilor la o societate comercială sunt urmatoarele :

1. Metoda inventarului permanent : a) la cost de achiziție ;

b) la cost standard ;

c) la preț de vânzare ;

d) la preț de vânzare cu TVA .

2. Metoda inventarului intermitent

La inventar , stocurile se evaluează la valoarea actuală (de inventar) care corespunde costului de înlocuire , adică prețului de cumpărare plus cheltuielile accesorii .

La inventariere pot fi constatate și stabilite valori actuale , care delimitează stocurile în trei categorii :

stocuri care nu prezintă deprecieri și pentru care valoarea de inventar este egală cu valoarea contabilă ;

stocuri care nu au suferit deprecieri și pentru care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă ;

stocuri la care utilitatea sau prețul pieței crește , valoarea de inventar fiind mai mare decât valoarea contabilă ;

La stabilirea valorii de inventar se va aplica principiul prudenței , potrivit căruia nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor . În acest sens :

– în cazul în care se constată că valoarea de inventar , stabilită în funcție de utilitatea bunului pentru unitate și prețul pieței , este mai mare decât valoarea cu care acestea sunt înregistrate în contabilitate , în listele de inventariere vor fi înscrise valorile din contabilitate ;

– în cazul în care valoarea de inventar este mai mică decât valoarea din contabilitate , în listele de inventariere se va înscrie valoarea de inventar ;

– pentru asigurarea imaginii fidele a patrimoniului , în cazul constatării unor deprecieri relative trebuie constituit un provizion pentru deprecieri , care să reflecte situația reală existentă , indiferent de situația economică a agentului economic respectiv , chiar și în cazul în care aceste cheltuieli nu sunt recunoscute din punct de vedere fiscal ;

– în cazul constatării unor lipsuri în gestiune , imputabile , administratorii vor lua măsura imputării acestora la valoarea lor de înlocuire .

1.Metoda inventarului permanent se foloseste de către societăți pentru a cunoaște în orice moment valoarea stocurilor . Acest lucru se realizează cu ajutorul contului – 371 “Mărfuri”, cont de activ ce înregistreaza în debitul său intrările de mărfuri iar în creditul sau vânzările de mărfuri . Se realizează un inventar scriptic permanent astfel încât societatea va putea știi în orice moment marimea stocurilor sale de mărfuri , atât valoric cât și cantitativ . Pentru efectuarea corectă a inventarului , societatea este obligată să înregistreze în gestiune atât intrarile cât și ieșirile de mărfuri la același preț . De aici distingem cele patru tipuri de inventare permanente clasificate dupa prețul utilizat în operațiile cu intrări și ieșiri din gestiune a mărfurilor .

1.a) Metoda inventarului permanent la cost de achiziție reprezintă evaluarea stocurilor de mărfuri și mișcarea acestora , la costul de achiziție . Deoarece acest cost de achiziție pe același sortiment de mărfuri variază de la o perioadă la alta , societățile comerciale se folosesc de procedeul costului mediu ponderat (C.M.P) , primul intrat primul ieșit (F.I.F.O.) , ultimul intrat primul ieșit (L.I.F.O.) și cea a utilizării codurilor de bare .

În structura costului de achiziție se cuprind urmatoarele elemente :

Prețul de cumpărare a bunurilor , din care sunt deduse taxele recuperabile legal (TVA și taxe asimilate) , precum și rabaturi , risturnuri , etc ;

Taxe vamale aferente bunurilor importate ;

Cheltuieli accesorii de achiziționare – acestea fiind cheltuielile directe sau indirecte legate de aprovizionare până la intrarea bunurilor în gestiune . Acestea pot fi :

– Costuri externe , cum sunt comisioanele , cheltuielile de tranzit , transport extern , asigurare , etc ;

– Costuri interne de transport pe parcursul intern , cheltuieli de încărcare – descărcare , recepție , etc ;

Nu se cuprind în costul de achiziție cheltuielile financiare aferente finanțării necesare constituirii stocurilor și nici sconturile financiare acordate pentru plata înainte de scadență .

Costul de intrare în patrimoniu (de achiziție sau de producție) mai este numit și valoare de intrare , respectiv valoare contabilă .

Metoda costului mediu ponderat se folosește de regulă atunci când mărfurile sunt fungibile (mărfuri ce pot fi înlocuite ușor cu altele cu aceleași proprietăți) . Această metodă presupune introducerea în stoc a fiecărei intrări cu costul său de achiziție și recalcularea costului mediu ponderat al stocului după fiecare aprovizionare . Scăderile din gestiune se realizează la costul mediu ponderat , calculat după intrarea ce precede scăzământul .

Costul mediu ponderat se calculează ca un raport între valoarea totală a stocului inițial plus valoarea intrărilor și stocul inițial plus valoarea stocurilor intrate .

(Si) = stocului inițial

(Vi ) = valoarea totală a intrărilor

(qs) = cantitatea existentă în stocul inițial

(qi) = cantitățile intrate

Gestiunea unui stoc de marfă x : -lei-

,unde prețul unitar la ieșire de 2.33 = 2.30 * 1.000 + 2.35 * 1.500 / 1.000 + 1.500

2.38 = 2.33 * 1.775 + 2.40 * 1.000 + 2.43 * 1.500 / 4.275

Metoda C.M.P. este foarte ușor de utilizat , mai ales în mediul electronic , unde scăderile din gestiune sunt operate automat odată cu editarea și validarea documentului de ieșire a bunurilor din stoc .

Metoda F.I.F.O.“First in First Out” reprezintă asa cum ne arată și denumirea căci metoda de scadere din gestiune a stocurilor se realizează în ordinea vechimii intrării lor în stoc .

Potrivit acestei metode , stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție (după caz) al primului lot intrat . Pe măsura epuizării lotului , stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor intrat , în ordine cronologică .

Gestiunea unui stoc de marfă x : -lei-

astfel se observă că factura nr.61 a fost scazută parțial cu cantitatea 275 kg din restul rămas din primul lot și parțial din lotul următor .

Valoarea stocului rămas se compune din :

1.050kg * 2.35 lei / kg = 2.467.50 lei

1.000kg * 2.40 lei / kg = 2.400.00 lei

1.500kg * 2.43 lei / kg = 3.645.00 lei

TOTAL 8.512.50 lei

De remarcat căci valoarea stocului calculat prin metoda F.I.F.O. este mai mica decât cea calculată prin metoda C.M.P. , astfel ținând cont de cheltuiala ce se impune la calculul profitului companiei fiind influențat corespunzător . Datorită acestui motiv continuitatea metodei de evaluare a stocurilor este foarte importantă .

Metoda L.I.F.O. “Last In First Out” a fost creată cu scopul de a proteja societățile de efectele schimbării majore a prețurilor de cumpărare a stocurilor , asigurându-se recuperarea în primul rând a celui mai mare cost al unității de stoc . Pe masura epuizării lotului , stocurile ieșite din gestiune se evaluează la costul de achiziție sau de producție al lotului următor intrat , în ordine cronologică . Momentan această metodă este considerată în Romania ca o metodă alternativă , iar utilizarea ei presupune o motivație fermă privind influența folosirii acesteia în rezultatele situațiilor financiare în comparație cu celelalte două metode C.M.P și respectiv F.I.F.O.

Gestiunea unui stoc de marfă x : -lei-

Valoarea stocului rămas se compune din :

1.000kg * 2.30 lei / kg = 2.300.00 lei

775kg * 2.35 lei / kg = 2.400.00 lei

1.000kg * 2.40 lei / kg = 3.645.00 lei

775kg * 2.43 lei / kg = 1.883.25 lei

TOTAL 8.404.50 lei

Astfel se observă că față de celelalte două metode aceasta duce implicit la evidențierea celui mai mic profit .

Metoda utilizării codurilor de bare este condiționată de existența în societate a unui sistem de codificare după anumite criterii a tuturor bunurilor stocate , alegere unui sistem de bare codificare și generarea de coduri de bare , potrivit sistemului de codificare ales . Codurile de bare compuse au caracter unic , se imprimă pe etichete la intrarea în depozit , iar etichetele acelea se lipesc pe fiecare produs identic ce urmează a fi introdus în stoc . La ieșire din gestiune produsele sunt scoase individual , deci astfel se realizează o precizie mai mare a valorii de ieșire din gestiune . De altfel această metodă este cea mai rapidă privind finalizarea inventarului și în aceeași masură cea mai precisă . Dezavantajul acestui procedeu îl costituie costurile ridicate privind expertiza tehnică a aparatelor electronice utilizate .

1.b) Metoda inventarul permanent la cost standard reprezintă evaluarea stocurilor de mărfuri și mișcarea acestora la un cost standard , apropiat de cel de achiziție . Această metodă are aplicabilitate doar în cazuri de stabilități ale prețurilor la achiziția mărfurilor . Prețul standard reprezintă media costurilor de achiziție anterioare și se reactualizează ori de câte ori apar fluctuații iar diferența dintre acesta și costul de achiziție se înregistrează separat în contabilitate .

1.c) Metoda inventarului permanent la preț de vânzare reprezintă evaluarea stocurilor de mărfuri cât și mișcarea acestora , la prețul de vânzare . Deoarece prețul de vânzare conține suma dintre costul de achiziție și adaosul comercial , societățile comerciale înregistrează în contabilitate aceste două valori în mod separat atât la intrarea în gestiune cât și la ieșire . Costul de achiziție se înregistrează cu ajutorul contului 371 “Mărfuri” , iar adaosul comercial cu ajutorul contului 378 “Diferențe de preț la mărfuri”. Această metodă este folosită cel mai des de către societățile comerciale din Romania , deși prezintă dezavantaje . Întalnim aici dezavantajul înregistrării în gestiune a unui sortiment de mărfuri la un preț de vânzare și în același timp vânzarea efectivă a sortimentului de mărfuri la un preț mai mic decât cel de înregistrat .

1.d) Metoda inventarului permanent la preț de vânzare cu TVA

În condițiile inventarului permanent la preț de vânzare , varianta solicitată de practicieni presupune evaluarea mărfurilor la preț de vânzare cu TVA . Consecințele utilizării acestei metode vor fi urmatoarele : la încărcarea gestiunii de mărfuri , TVA calculată asupra prețului de vânzare este TVA neexigibilă ; TVA deductibilă este cea din factura furnizorului ; la scăderea din evidență a mărfurilor vândute se exclude întâi TVA colectat și apoi se calculează marja aferentă vânzărilor , care se deduce din prețul de vânzare fără TVA a mărfurilor vândute , în vederea debitării contului 607 “ Cheltuieli privind mărfurile “ .

2. Metoda inventarului intermitent presupune stabilirea ieșirilor și înregistrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor de mărfuri la sfarșitul fiecărei luni calendaristice . În acest caz ieșirile se determină ca fiind diferența dintre stocurile inițiale și cele finale , cu ocazia inventarierii plus valoarea stocurilor intrate .

Relația de calcul fiind următoarea : E = Si+I-Sf

unde:

E = valoarea ieșirilor

Si = valoarea stocurilor inițiale

I = valoarea intrărilor în cursul perioadei

Sf = valoarea stocurilor finale , stabilite prin inventariere

Exemplu gestiunea unui stoc de mărfuri : -lei-

Valoarea soldului inițial este de 3.450,00 lei

Stocul de mărfuri stabilit în urma inventarierii la sfârșitul lunii este de 2.300,00 lei

Atunci valoarea ieșirilor (E) este următoarea :

E = 3.450,00 + 13.800,00 – 2.300,00

= 14.950,00 lei

Înregistrarea contabilă fiind :

607 = 371 14.950,00 lei

Contabilitatea analitică a mărfurilor

În cazul folosirii metodei inventarului permanent , contabilitatea analitică a stocurilor de mărfuri se poate desfașura dupa două metode :

1. Metoda cantitativ – valorică , pe sortimente de mărfuri , cu ajutorul fișelor de cont analitice deschise pentru fiecare sortiment de mărfuri în parte . Aceste fișe de cont analitice cuprind informații despre data operațiunii , explicația operațiunii , cantități intrate sau ieșite , prețul unitar pentru fiecare operațiune în parte dar și sume corespunzătoare pe debitul , creditul și soldul contului analitic . Intrările se adaugă în debitul contului , ele au ca document justificativ nota de recepție și constare de diferențe (N.R.C.D.) , iar ieșirile în creditul contului și au ca document justificativ facturile de vânzare . Costurile mărfurilor ieșite din gestiune cu ocazia vânzărilor sunt calculate prin metodele C.M.P. , F.I.F.O. , L.I.F.O cât și cea a codurilor de bare .

Avantajele acestei metode sunt regăsirea imaginii corecte a gestiunilor de mărfuri , un stoc de mărfuri ce poate poate fi verificât în orice moment prin comparația situațiilor operative ale gestionarului cu fișele analitice din contabilitate .

2. Metoda global – valorică se realizează cu ajutorul fișelor de cont pentru operații diverse , aici fiecare fișă fiind corespondentă unei gestiuni . Se înregistrează doar sume cu valori ale mărfurilor intrate sau ieșite din gestiune și unde valorile intrate sunt înregistrate în debit iar valorile ieșite sunt înregistrate în credit . Această metodă nu oferă o claritate asupra stocurilor de mărfuri, ea reprezintă doar valoarea mărfurilor dar nu și cantitatea lor .

1.3. CONTURI FOLOSITE LA ÎNREGISTRAREA ÎN CONTABILTATE A

MĂRFURILOR

Conturile cu ajutorul cărora se înregistrează mărfurile în contabiltate atât cele vândute en gros cât și cele cu amănuntul sunt :

contul 371 “Mărfuri”, cont sintetic de activ , se debitează cu valori intrate de mărfuri în gestiune și se creditează cu valorile ieșite , având întotdeauna soldul fînal debitor .

Contul 371 “Mărfuri” se debitează cu următoarele conturi :

contul 401 ”Furnizori” , pentru mărfuri achiziționate pe bază de factură fiscală

contul 408 ”Furnizori – facturi nesosite”, pentru mărfuri achiziționate recepționate pe baza avizului de expediție , după care urmează și factura fiscală iar soldul acestui cont este întotdeauna 0 .

contul 542 “Avansuri de trezorerie”, pentru mărfuri achiziționate de la terți cu decontare ulterioară , soldul acestui cont la finele decontării fiind tot 0 .

contul 357 “Mărfuri aflate la terți ”

contul 301 “Materii prime”, pentru vânzarea lor fără îmbunatățiri .

contul 302 “Materiale consumabile”, pentru vânzarea lor fără îmbunatățiri etc .

contul 345 “Produse finite ”, pentru transferarea acestora în magazinele proprii .

contul 378 ”Diferente de preț la mărfuri” – cu ajutorul acestui cont se ține evidența adaosului comercial ( marja comerciantului ) aferent mărfurilor din unitățile comerciale . Este cont rectificativ al valorilor de înregistrare a mărfurilor .

contul 4428 “TVA neexigibilă” – soldul contului reprezintă taxa pe valoarea adaugată neexigibilă .

Contul 371 “Mărfuri” se creditează cu urmatoarele conturi :

contul 607 “Cheltuieli privind mărfurile”, pentru vânzări

contul 357 “Mărfuri aflate la terți ”

contul 378 ”Diferențe de preț la mărfuri”

contul 4428 “TVA neexigibilă”

Contul 327 “Mărfuri in curs de aprovizionare “

Cu ajutorul acestui cont se poate ține evidența stocurilor cumpărate pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente , din care la finele perioadei de reportat , sunt în curs de aprovizionare ; cont de activ .

În debit se inregistrează valoarea stocurilor cumpărate , pentru care s-au transferat riscurile și beneficiile aferente , dar care sunt în curs de aprovizionare ( 401 , 408 ) .

În credit se înregistrează valoarea stocurilor cumpărate , pentru care s-a încheiat procesul de aprovizionare (301 , 302 , 303 , 361 , 371 , 381 ) .

Contul 378 “ Diferențe de preț la mărfuri “

În credit se inregistrează valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor intrate în gestiune ( 371 ) .

În debit se inregistrează valoarea adaosului comercial aferent marfurilor ieșite din gestiune ( 371 ) .

Soldul contului reprezintă valoarea adaosului comercial aferent mărfurilor existente în stoc la sfarșitul perioadei .

Contul 607 “ Cheltuieli privind mărfurile “

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența cheltuielilor privind mărfurile .

În debit se inregistrează :

Valoarea mărfurilor vândute , constatate lipsă la inventariere , depreciate ireversibil ( 371 ) ;

Valoarea mărfurilor și a produselor aflate la terți pentru care au fost emise documentele de livrare sau constatate lipsă la inventar ( 354 , 357 ) ;

Valoarea mărfurilor achiziționate , în cazul folosirii metodei inventarului intermitent ( 401 ) ;

Sume în curs de clarificare ( 473 ) .

Contul 707 “ Venituri din vânzarea mărfurilor “

Cu ajutorul acestui cont se ține evidența veniturilor din vânzarea mărfurilor .

În credit se inregistrează :

Prețul de vânzare al mărfurilor , vândute clienților ( 411 ) .

Prețul de vânzare al mărfurilor , pentru care nu s-au întocmit facturi ( 418 ) ;

Sumele încasate în numerar din vânzarea mărfurilor ( 531 ) ;

Sumele cuvenite din vânzari de bunuri și prestări de servicii către entități afiliate și entități legate prin interese de participare ( 451 , 453 ) .

CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ȘI

FUNCȚIONAREA S.C. YRN CAFÉ S.R.L

2.1. INFORMAȚII GENERALE DE FUNCȚIONARE ȘI ORGANIZARE

ALE SOCIETĂȚII COMERCIALE S.C. YRN CAFÉ S.R.L.

S.C. YRN CAFÉ S.R.L. a fost înființată în anul 2000 de către cei doi asociați ai săi , având ca domeniu de activitate comerțul cu ridicata a mărfurilor de cafea .

Pentru a-și realiza obiectivul de activitate în vederea obținerii de profit , societatea efectuează în mod frecvent tranzacții de cumpărări și vânzări de mărfuri . Aceste tranzacții de cumpărări și vânzări de mărfuri sunt efectuate de către managerii societații , în baza unor planuri și previziuni ale activității comerciale .

Societatea înregistrează la sfârșitul fiecărui semestru contabil profituri , fiind un plătitor fidel și corect de taxe la bugetul local . S.C. YRN CAFÉ S.R.L. are în prezent un numar de 25 angajați , fiecare încadrat cu contract de muncă conform legii . Privind forma de organizare cât și alte date concrete despre societatea pe scurt prezentată vă enumăr detaliat , mai jos , aceste informații :

1.Informații de identificare:

Sediul social : București , sectorul 2 , Calea Călărașilor , nr. 240 , bloc 60 , sc.1 , et. 2, ap. 11 , tel. 021.323.84.20 , Municipiul București .

Act de înființare : Încheiere judecătorească nr.9542/25.10.2004

Numar de ordine la Registrul Comerțului : J40/9777/2004 , atribuit în data de 30.10.2004

Stare firmă : funcțiune

Forma de organizare : Societate comercială cu raspundere limitată

Cod unic de înregistrare : 13470466 atribuit în data de 30.10.2004

Certificat de înregistrare : B1111851 , emis pe data de 24.01.2008 și eliberat la data de 25.02.2008 .

Data ultimei înregistrări în registrul comerțului 23.01.2008 .

Constituită pentru o durată nelimitată .

Act constitutiv actualizat prin mențiunea nr. 18923 din 21.01.2008 .

2.Sediul Social

Dovadă sediu : Contract de vânzare cumparare nr. 690 din data de 21.05.2004 .

3.Capitalul social

Capital social subscris : 200.00 ron , integral vărsat

Numar parți sociale : 20

Valoare parte socială : 10.00 ron

4.Asociații persoane fizice

Popescu Călin

Calitate : asociat

Cetățenia : română

Sex : masculin

Data și locul nașterii : 20.11.1954 , București

Aportul la capital : 100.00 ron

Numar părți sociale

Cota de participare la beneficii și pierderi : 50%

Popescu Andreea

Calitate : asociat

Cetățenia : română

Sex : feminin

Data și locul nașterii : 11.02.1956, București

Aportul la capital : 100.00 ron

Numar părți sociale

Cota de participare la beneficii și pierderi : 50%

5.Persoane împuternicite

Popescu Andreea

Calitate : administrator

Funcție : nespecificată

Cetățenie : română

Data numirii 10.05.2005

Durata mandatului : nelimitată

Data depunerii specimenului de semnătură : 10.05.2005

6.Domenii de activitate

Activitatea principală conform codificării (ordin 337/2007) :

4637 – Comerț cu ridicata cu cafea , ceai , cacao , și condimente

7. Sucursale/subunități/filiale

Nu există înregistrări

2.2. EVIDENȚA ȘI SOLDURILE STOCURILOR DE MĂRFURI LA S.C. YRN CAFÉ S.R.L.

Societatea înregistrează intrari în evidențele contabile de gestiune mărfuri la prețul de achiziție , apoi în baza documentelor justificative de vânzare , casare , dare în consum etc . înregistrează ieșiri de mărfuri evaluate la metoda F.I.F.O ( primul intrat – primul iesit ) . Stocurile de mărfuri sunt evaluate de către gestionarul societății la fiecare sfârșit de luna prin metoda inventarului permanent , stocul de mărfuri ținându-se cantitativ – valoric la costul de achiziție .

Vânzarea mărfurilor societății se realizează prin comercializarea cu ridicata și numai cu documente jusficative , către clienții săi .

S.C. YRN CAFÉ S.R.L. deține la data de 30.12.2012 în depozitul de mărfuri , stocuri de mărfuri după cum urmează :

CAPITOLUL 3 STUDIU DE CAZ PRIVIND CONTABILITATEA , GESTIUNEA ȘI CONTROLUL OPERAȚIILOR CU MĂRFURI LA S.C. YRN CAFÉ S.R.L

3.1. CONTABILITATEA , EVIDENȚA ȘI DECONTAREA ACHIZIȚIILOR ȘI VÂNZĂRILOR INTERNE DE MĂRFURI

3.1.1. EVIDENȚA OPERATIV CONTABILĂ

S.C. YRN CAFÉ S.R.L. deține la data de 31.10.2012 în depozitul de mărfuri , stocuri de mărfuri după cum urmează :

-lei-

I. La data de 05.11.2012 societatea S.C YRN CAFÉ S.R.L achiziționează pe bază de factură (anexa 1) de la furnizorul S.C. COFFEE DELIVERY S.R.L mărfuri în valoare de 962.364,00 lei ( tva inclus ) . Mărfurile sunt recepționate de către gestionarul societății și se întocmesc documente justificative de intrare în gestiune după cum urmează :

După ce mărfurile achiziționate au fost recepționate se trece la completarea fișele de magazie pe sortimente după cum urmează :

1. Cafea Clasică 10.000 kg achiziționată cu 20,60 lei / kg

2. Ceai 5.000 kg achiziționat cu 11,30 lei / kg

3.Ciocolată caldă 4.000 kg achiziționată cu 12,50 lei / kg

4. Lapte instant 3.000 kg achiziționat cu 12,20 lei / kg

5. Cafea instant 4.000 kg achiziționată la 40,50 lei / kg

6. Pahare plastic 50.000 seturi achiziționate la 5,30 lei / set

II. La data de 07.12.2012 societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L achiziționează pe bază de factură (anexa 2) de la furnizorul S.C. SERV DISTRIBUTION S.R.L mărfuri în valoare de 1.097.648,00 lei ( tva inclus) . Mărfurile sunt recepționate de către gestionarul societății și se întocmesc documente justificative de intrare în gestiune după cum urmează :

După ce mărfurile achiziționate au fost recepționate se trece la completarea fișele de magazie pe sortimente după cum urmează :

1. Ciocolată caldă 5000 kg achiziționată cu 12,00 lei / kg

2.Cafea instant 2500 kg achiziționată la 40,00 lei / kg

3. Zahar plic 10000 cutii achiziționat la 34,00 lei / cutii

4. Zahar tos 5000 kg achiziționat la 19,50 lei / kg

5. Cafea arabică 2000 kg achiziționată la 17,10 lei / kg

6. Capuccino Instant 5000 kg achiziționat la 50,70 lei / kg

III. La data de 10.12.2012 societatea vinde mărfuri în valoare de 1.036.131,60 lei ( tva inclus ) pe bază de factură (anexa 3) către clientul S.C. RESTAURANT AMFORA S.R.L. Mărfurile sunt scoase din depozitul societății de către gestionar conform sortimentelor și cantitățile menționate în aceasta .

După ce vânzarea mărfurilor a fost înregistrată în contabilitate acestea se scad din fișele de magazie conform facturii emise și a metodei de ieșire a mărfurilor din gestiune , practicată de societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L , adica ieșirea mărfurilor prin metoda FIFO :

1.Ciocolată caldă vânzare de 3000 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

12.30 lei = 70.110,00lei / 5700 kg

Costul mărfii este de 12.30 lei * 3000 kg = 36.900,00 lei

2.Cafea instant vânzare de 1500 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

40.40 lei = 282.800,00lei / 7000 kg

Costul mărfii este de 40,40 lei *1500 kg = 60.600,00 lei

3. Zahar plic vânzare de 5100 de cutii , unde prețul unitar la ieșire este de :

34.40 lei =141.040,00 lei / 4100 cutii

34.00 lei =340.000,00 lei / 10000 cutii

Costul mărfii este de 4100 cutii * 34.40 lei +1000 cutii * 34.00 lei = 175.040,00 lei

4. Pahare plastic vânzare 14000 de seturi , unde prețul unitar la ieșire este de :

5.00 lei = 53.500,00 lei /10700 seturi

5.30 lei = 265.000,00 lei / 50000 seturi

Costul mărfii este de 10700 seturi * 5.00 lei + 3300 seturi * 5.30 lei = 70.990,00 lei

5. Cafea arabică vânzare 1000 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

17.00 lei =423.300,00 lei / 24900 kg

Costul mărfii este de 17.00 lei * 1000 kg = 17.000,00 lei

6. Capuccino instant vânzare 3200 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

51.00 lei = 66.300,00 lei / 1300 kg

50.70 lei = 253.500,00 lei / 5000 kg

Costul mărfii este de 1300 kg * 51.00 lei + 1900 kg * 50.70 lei = 162.630,00 lei

7. Ceai vânzare 2800 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

11.20 lei = 126.560,00 lei /11.300 kg

Costul mărfii este de 2800 kg * 11.20 lei = 31.360,00 lei

8. Lapte instant vânzare 3500 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

12,10 lei = 154.880,00 lei / 12800 kg

Costul mărfii este de 3500 kg * 12.10 lei = 42.350,00 lei

IV. La data de 15.12.2012 societatea vinde mărfuri în valoare de 1.477. 735,28 lei (tva inclus) pe bază de factură (anexa 4) către clientul S.C. RESTAURANT ANDRE S.R.L. Mărfurile sunt scoase din depozitul societății de către gestionar conform sortimentelor și cantitățile menționate în acesta .

După ce vânzarea mărfurilor a fost realizată acestea se scad din fișele de magazie conform avizului emis și a metodei de ieșire a mșrfurilor din gestiune , practicată de societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L , adica ieșirea mărfurilor prin metoda FIFO .

1.Cafea clasică vânzare 15000 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

20,50 lei =418.200,00 lei / 20400 kg

Costul mărfii este de 15000 kg * 20,50 lei = 307.500,00 lei

2. Ceai vânzare 75 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

11,20 lei = 126.560,00 lei / 11300 kg

Costul mărfii este de 11.20 lei *7500 kg = 84.000,00 lei

3. Lapte instant vânzare 11.300 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

12,10 lei = 154.880,00 lei / 12800 kg

Costul mărfii este de 9300 kg * 12.10 lei + 2000 kg * 12.20 lei = 136.930,00 lei

4. Cafea arabică vânzare 11.500 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

17,00 lei =423.300,00 lei / 24.900 kg

Costul mărfii este de 11500 kg *17.00 lei = 195.500,00 lei

5. Capuccino instant vânzare 2.500 kg , unde prețul unitar la ieșire este de :

51,00 lei = 66.300,00 lei / 1.300 kg

Costul mărfii este de 50,70 lei * 2.500 kg = 126.750,00 lei

3.1.2. EVIDENȚA CONTABILĂ A OPERAȚIILOR INTERNE CU MĂRFURI

I. La data de 05.11.2012 societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L a achiziționat pe bază de factură (anexa 1) de la furnizorul S.C. COFFEE DELIVERY S.R.L în valoare de 962.364,00 lei ( tva inclus ) . Mărfurile au fost recepționate de către gestionarul societății și s-au întocmit documente justificative de intrare în gestiune .

Apoi se înregistrează factura cu achiziția mărfurilor în contabilitate după cum urmează :

% = 401.01 “ Furnizori interni ” 962.364,00 lei

776.100,00 lei 371 “ Mărfuri ”

186.264,00 lei 4426 “ T.V.A. deductibilă ”

La data de 20.11.2012 se achită furnizorului S.C. COFFEE DELIVERY S.R.L , factura de mărfuri numarul 15020 / 05.11.2012 în valoare de 962.364,00 lei . Plata facturii se execută de către societate din contul curent de la bancă .

Înregistrarea plății facturii în contabilitate este următoarea :

962.364,00 401.01 “ Furnizori interni ” = 5121 “ Conturi la bancă in lei” 962.364,00 lei

II. La data de 07.12.2012 societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L a achiziționat pe bază de factură (anexa 2) de la furnizorul S.C. SERV DISTRIBUTION S.R.L mărfuri în valoare de 1.097.648,00 lei ( tva inclus ) . Mărfurile au fost recepționate de către gestionarul societății și s-au întocmit documente justificative de intrare în gestiune .

Apoi se înregistrează factura cu achiziția mărfurilor în contabilitate dupa cum urmează :

% = 401.01 “ Furnizori interni ” 1.097.648,00 lei

885.200,00 lei 371 “ Mărfuri ”

212.448,00 lei 4426 “ T.V.A. deductibilă ”

La data de 22.12.2012 se achită furnizorului S.C. SERV DISTRIBUTION S.R.L , factura de mărfuri numarul 13400 / 07.12.2012 în valoare de 1.097.648,00 lei . Plata facturii se execută de către societate din contul curent de la bancă .

Înregistrarea plății facturii în contabilitate este urmatoarea :

1.097.648,00 401.01 “ Furnizori interni ” = 5121 “ Conturi la bancă in lei” 1.097.648,00 lei

III. La data de 10.12.2012 societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L a vândut mărfuri în valoare de 1.036.131,60 lei ( tva inclus ) pe bază de factură (anexa 3) către clientul S.C. RESTAURANT AMFORA S.R.L. Mărfurile au fost scoase din depozitul societății de către gestionar conform sortimentelor și cantitățile menționate în aceasta .

Se înregistrează în contabilitate vânzarea mărfurilor conform cu factura emisă :

1.036.131,60 lei 4111 “Clienți” = %

707 “ Venituri din vânzări de mărfuri” 835.590,00 lei

4427 “T.V.A. colectată ” 200.541,60 lei

După efectuarea calculelor privind ieșirea mărfurilor se înregistrează în contabilitate cheltuiala cu ieșirea mărfurilor din gestiune .

Totalul cheltuielilor cu mărfuri este format din toate costurile cu mărfurile vândute și anume :

835.590,00 lei = 51.660,00 lei + 84.840,00 lei + 245.616,00 lei + 98.000,00 lei + 23.800,00 lei +

228.480,00lei+43.904,00lei+59.290,00lei

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielii cu mărfuri este urmatoarea :

835.590,00 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 835.590,00 lei

La data de 20.12.2012 se înregistrează încasarea facturii emise numarul 20100 / 10.12.2012 către clientul S.C. RESTAURANT AMFORA S.R.L în valoare de 1.036.131,60 lei . Factura este încasată de către societate în contul curent de la bancă .

Înregistrarea încasării facturii în contabilitate este urmatoarea:

1.036.131,60 lei 5121 “ Conturi la bancă in lei” = 4111 “Clienți” 1.036.131,60 lei

IV. La data de 15.12.2012 societatea S.C. YRN CAFÉ S.R.L a vândut marfuri în valoare de 1.477.735,28 lei ( tva inlcus ) pe bază de factură (anexa 4) către clientul S.C. RESTAURANT ANDRE S.R.L. Mărfurile au fost scoase din depozitul societății de către gestionar conform sortimentelor și cantitățile menționate în acesta .

Se înregistrează în contabilitate vânzarea mărfurilor conform cu avizul emis :

1.477.735,28 lei 4111 “Clienți” = %

707 “Venituri din vânzări de mf.” 1.191.722,00 lei

4427 “T.V.A. colectată” 286.013,28 lei

După efectuarea calculelor privind ieșirea mărfurilor se înregistrează în contabilitate cheltuiala cu mărfurile ieșite din gestiune .

Totalul cheltuielilor cu mărfuri este format din toate costurile cu mărfurile vândute și anume :

1.191.722,00 lei =430.500,00 lei + 117.600,00 lei + 191.422,00 lei + 273.700,00 lei + 178.500,00 lei

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielii cu mărfuri este urmatoarea :

1.191.722,00 lei 607 “Cheltuieli privind mărfurile” = 371 “Mărfuri” 1.191.722,00 lei

La data de 30.12.2012 se înregistrează încasarea facturii emise numarul 21000 / 15.12.2012 către clientul S.C. RESTAURANT ANDRE S.R.L în valoare de 1.477.735,28 lei . Factura este încasata de către societate în contul curent de la bancă .

Înregistrarea încasarii facturii în contabilitate este urmatoarea :

1.477.735,28lei 5121 “ Conturi la bancă in lei” = 4111 “Clienți” 1.477.735,28 lei

3.2. CONTABILITATEA , EVIDENȚA ȘI DECONTAREA ACHIZIȚIILOR

EXTERNE DE MĂRFURI

3.2.1. ÎNREGISTRAREA RECEPȚIEI MĂRFURILOR ÎN CAZUL UNEI ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE

Deoarece este interzis să deținem , cu orice titlu , bunuri materiale , precum și să efectuam operațiuni economice , fără înregistrarea lor în contabilitate .

Este necesar deci efectuarea următoarelor acțiuni :

a) recepționarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate și înregistrarea acestora la locurile de depozitare ;

b) în situația unor decalaje între aprovizionarea și recepția bunurilor care se dovedesc a fi în mod cert în proprietatea entității noastre , se procedează astfel :

– bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune atât la locul de depozitare , cât și în contabilitate , pe baza recepției și a documentelor însoțitoare ; – bunurile sosite și nerecepționate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în gestiune .

În cazul bunurilor achiziționate însoțite de factură sau de aviz de însoțire a mărfii , urmând ca factura să sosească ulterior , cursul valutar utilizat la înregistrarea în contabilitate este cursul de la data recepției bunurilor .

3.2.2 ÎNREGISTRAREA TVA ÎN CAZUL UNEI ACHIZIȚII INTRACOMUNITARE

Faptul generator reprezintă faptul prin care sunt realizate condițiile legale necesare pentru exigibilitatea taxei .

Exigibilitatea taxei reprezintă data la care Fiscul devine îndreptățit să solicite plata de către persoanele obligate la plata taxei , chiar dacă plata acestei taxe poate fi amânată .

Exigibilitatea plații taxei reprezintă data la care o persoana are obligația de a plăti taxa la bugetul statului . Această dată determină și momentul de la care se datorează majorări de întarziere pentru neplata taxei .

Determinarea exigibilității taxei este importantă pentru determinarea în ce decont de TVA și în ce declarație recapitulativă vor fi incluse operațiunile aferente .

În cazul unei achiziții intracomunitare de bunuri , exigibilitatea taxei intervine astfel :

Regula : în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator .

Excepția: la data emiterii facturii , dacă aceasta este emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator . În acest sens putem concluziona :

În cazul în care factura nu a fost emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator , înregistrarea taxei în contabilitate se face la cursul de schimb din cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator .

În cazul în care factura a fost emisă înainte de cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator , înregistrarea taxei în contabilitate se face la cursul de schimb de la data emiterii facturii .

Momentul exigibilității taxei pentru achizițiile intracomunitare intervine :

fie în a cincisprezecea zi a lunii următoare celei în care a avut loc faptul generator , respectiv livrarea ;

fie la data emiterii facturii pentru livrarea respectivă către persoana care cumpară bunurile , inclusiv în cazul facturilor pentru încasarea de avansuri parțiale , dacă factura este emisă înainte de data de 15 a lunii următoare celei în care a intervenit faptul generator , respectiv livrarea .

Ca modalitate de control , organele fiscale verifică îndeplinirea obligației de depunere a declarației recapitulative prin încrucișarea informațiilor referitoare la persoanele impozabile care au declarat livrări / achiziții intracomunitare de bunuri în deconturile de TVA și în deconturile speciale de TVA depuse , cu informațiile referitoare la persoanele impozabile care au depus declarații recapitulative .

Astfel , pentru fiecare declarație recapitulativă se verifică corelarea totalului sumelor aferente achizițiilor intracomunitare de bunuri din declarația recapitulativă cu cele înscrise în rândurile corespunzătoare din Decontul de TVA sau din Decontul special de TVA , după caz .

Din punct de vedere fiscal vom proceda astfel :

În decontul de TVA aferent lunii în care s-a primit factura externă , diferența în plus o vom trece la randul de regularizări ;

declarația recapitulativă din trimestrul III o vom rectifica corespunzator acestei diferențe .

V. La data de 17.12.2012 societatea S.C YRN CAFÉ S.R.L a achiziționat intracomunitar mărfuri la prețul extern de 89.160 EUR la cursul de 4.4675 lei / euro pe bază de factură externă ( invoice – anexa 5 ) de la furnizorul extern NANCEIENNE CAFÉ .

Taxele vamale sunt de 10% , iar comisionul vamal de 0,5 % din prețul extern al mărfurilor . Taxele vamale și comisionul vamal se achită prin bancă la cursul valutar din data respectivă .

Mărfurile sunt recepționate de către gestionarul societății și se întocmesc documente justificative de intrare în gestiune după cum urmează :

După ce mărfurile achiziționate au fost recepționate se trece la completarea fișele de magazie pe sortimente după cum urmează :

1.Cafea clasică 6.000 kg achiziționată cu 18.32 lei / kg

2. Lapte instant 5.200 kg achiziționat cu 10.72 lei / kg

3. Capuccino instant 4.800 kg achiziționat 48.47 lei / kg

Apoi se înregistrează achiziția mărfurilor achiziționate intracomunitar în contabilitate după cum urmează :

1. Prețul extern : 89.160 * 4.4675 = 398.322,30 lei

398.322,30 lei 371 “Mărfuri” = 401.02 “Furnizori externi” 398.322,30 lei

2. Taxe vamale : 398.322,30 * 10% = 39.832,23 lei

39.832,23 lei 371 “Mărfuri” = 446 / taxă vamală “Alte impozite și taxe” 39.832,23 lei

3. Comisionul vamal : 398.322,30 * 0,5% = 1991,61 lei

1991,61 lei 371 “Mărfuri” = 446 / comision vamal “Alte impozite și taxe” 1991,61 lei

Alte înregistrări contabile specifice achiziției intracomunitare sunt :

1.Taxarea inversă înregistrată în jurnalele de T.V.A. :

(398.322,30 + 39.832,23 + 1991,61 ) * 24 % = 105.635,07 lei

105.635,07 lei 4426 “T.V.A deductibilă ” = 4427 “T.V.A. colectată” 105.635,07 lei

2. Achitarea taxelor vamale și a comisionului vamal :

39832,23 lei + 1991,61 lei = 41.823,84 lei

41.823,84 lei 446 “Alte impozite și taxe” = 5121 “Conturi la bancă in lei 41.823,84 lei

Principalele declarații fiscale completate de către societate în urma activității de comerț desfășurate, și care fac referire și la unele informații privind stocurile, sunt următoarele :

Declarația 300 “Decontul de taxă pe valoare adaugată “

Declarația 390 VIES “Declarație recapitulativă privind livrările / achizițiile / prestările intracomunitare “

Declarația 394 “Declarație informativă privind livrările / prestările și achizițiile efectuate pe teritoriul național “

Fișele de magazie pe fiecare produs în parte :

CAFEA CLASICĂ

CEAI

CIOCOLATĂ CALDĂ

LAPTE INSTANT

CAFEA INSTANT

PAHARE PLASTIC

ZAHĂR PLIC

ZAHĂR TOS

CAPUCCIONO INSTANT

CAPITOLUL 4

CONCLUZII

Orice societate comercială pentru a obține venituri în concordanță cu obiectul său de activitate și având ca finalitate înregistrarea de profituri , efectuează frecvent operații de cumpărări sau vânzări de bunuri și /sau servicii .

Operațiile de vânzări și cumpărări de bunuri și/sau servicii reprezintă esența existenței unei societăți comerciale. Prin intermediul acestor operații sunt posibile înregistrarea de profituri la sfârșitul exercițiilor financiare. Bineînțeles căci înregistrarea de profituri la sfârșitul unui exercițiu financiar al unei societăți comerciale nu este o regulă. Acest rezultat pozitiv al activității unei societăți comerciale este condiționat de politicile comerciale aplicate de către managerii acesteia.

În decursul unui exercițiu financiar societăților comerciale cu obiect de activitate comercializarea mărfurilor cu ridicata nu îi sunt limitate numărul operațiilor de cumpărări și vânzări . Aceste operații sunt nelimitate la număr , în cursul unui exercițiu financiar , datorită faptului că mărfurile sunt elemente de stocuri care sunt achiziționate în vederea revânzării fără a suferi modificări sau cu modificări nesemnificative .

Societatea prezentată în acest studiu de caz cumpără mărfuri în vederea revânzării de la

furnizori interni cât și externi. Aceste tranzacții sunt efectuate în urma unor studii de piață privind cererea și oferta de mărfuri din acest segment de piață. Managerii societății comerciale țin cont în principal de prețul la vânzare în raport cu prețul de achiziție. Dacă aceștia țin cont ca și acesta diferență să fie cât mai mare concomitent cu calitatea mărfurilor atunci politicile comerciale au o fundație bună.

Am observat în această lucrare că , (conform cu legea contabilității) atunci când o societate achiziționează mărfuri și acest proces include și alte cheltuieli accesorii de natura transporturilor de mărfuri sau a taxelor vamale , comisioane vamale , la recepția acestora se adaugă cuantumul acestor cheltuieli . Aceste cheltuieli sunt adăugate la prețul unitar al mărfurilor proporțional cu cantitățile achiziționate .

În concluzie, în această lucrare de licență cu studiu de caz ales privind contabilitatea , gestiunea și controlul operațiilor cu mărfuri , la o societate comercială , am dorit să evidențiez tipurile posibile de operații cu mărfuri . Aceste tranzacții prezentate , țin să prezinte și să creeze o imagine fidelă a operațiilor comerciale întâlnite la o societate cu obiect de activitate comerțul de mărfuri cu ridicata ținând cont de legislația în vigoare .

BIBLIOGRAFIE

Prof.univ.dr.LADISLAU POSSLER , CONTABILITATEA ÎNTREPRINDERII

FORUM DE CONTABILITATE w.w.w. CONTA.ro

TRAIAN – OVIDIU CALOTĂ CONTABILITATEA ÎNTRE BUSINESS ȘI

FISCALITATE , Editura RENAISSANCE

BUCUREȘTI , 2011

NEGRUȚIU M , T.O. CALOTĂ INTRODUCERE ÎN CONTABILITATE

EDIȚIA A II-A , REINESSANCE

BUCUREȘTI 2009

MAGDALENA NEGRUȚIU CONTABILITATE APROFUNDATĂ ,

BUCUREȘTI , 2011

DECIZIE NE.103 din 30 mai 2011 privind aprobarea Procedurii de implementare a Programului de dezvoltare și modernizare a activităților de comercializare a produselor și serviciilor de piață .

HOTĂRÂRE nr.306 din 23 martie 2011 privind unele măsuri de supraveghere a pieței produselor reglementate de legislația Uniunii Europene care armonizează condițiile de comercializare a acestora .

IAS 2 “STOCURI”

LEGEA NR.571/22.12.2003 , cu completările și actualizarile ulterioare

LEGEA 31/1990 privind societățile comerciale , cu completările și actualizarile ulterioare

LEGEA 82/1991 , legea contabilitatii , cu completările și actualizarile ulterioare

OMFP 3055/2009 REGLEMENTĂRI CONTABILE CONFORME CU DIRECTIVELE EUROPENE , cu modificările ulterioare

ORDINUL MFP 2861/2009 PRIVIND INVENTARIEREA