Consumul Si Traficul de Droguri In Penitenciarele din Romania

Cuprins

Introducere……………………………………………………………………………..3

Modalități de introducere a drogurilor în penitenciare………………….5

Prin intermediul pachetelor primite, prin sectorul vizită………….5

Prin pachetele aruncate peste gardul unității penitenciare………..6

Prin intermediul cadrelor de penitenciare………………………………6

Identificarea, prevenirea și contracararea

traficului de droguri în sistemul penitenciar………………………………..7

Concluzii………………………………………………………………………………..9

Bibliografie……………………………………………………………………………10

Consumul și traficul de droguri

în penitenciarele din România

1.Introducere

Problemele legate de traficul, dar și consumul de droguri au început, în ultimii ani, să capete amploare. Situația pe acest palier a început să se înrăutățească foarte mult și asta din cauză că fenomenul cuprinde toate regiunile lumii, nemaifiind vorba de o confruntare cu anumite situații particulare.

De asemenea, influența cartelurilor pe toate planurile, dar și puterea economică sunt într-o creștere continuă. Mai mult de atât, globalizarea consumului de droguri creează un cadru favorabil cooperării cât mai complexe între organizațiile criminale.

De subliniat este faptul că organizațiile criminale care sunt implicate în traficul de droguri încep să se dezvolte într-un ritm alert, utilizând mijloace tehnice tot mai elaborate, dar și sisteme de comunicare de transmisiuni, astfel ele controlează circuitul drogurilor în totalitate de la producție și până la desfacere.

Dacă până acum câțiva ani, traficul și consumul de droguri reprezentau o problemă pentru un număr restrâns de state, în prezent, proporțiile s-au schimbat semnificativ.

În România, spre exemplu, atât traficul și consumul de droguri au luat amploare, devenind foarte greu de controlat. România era considerată o țara ce se află pe o rută de rezervă în anii 80. Astăzi însă, țara noastră este inclusă pe una dintre rutele de trafic de droguri, mai mult de atât ea devenind dintr-un stat considerat ”țară de tranzit”, un teritoriu în care drogurile sunt stocate, livrate, dar chiar și consumate.

Astfel, România apare pe ramura principală a cele de-a doua ”rute balcanice” de transport a drogurilor. Aceasta pornește din Turcia, strabate Bulgaria, România, Ungaria și Austria, iar de aici drogurile ajung pe piețele din vestul Europei.

În România rămâne doar o mică parte din drogurile care se tranzitează, cantități semnificative fiind valorificate de traficanți în țările în care cosumul este unul masiv.

O parte din aceste droguri ajung și în penitenciarele din România, acolo unde se creeaza adevărate rețele de trafic și consum.

”În anul 2013, Administrația Națională a Penitenciarelor a avut un efectiv de 33.434 deținuți. Dintre aceștia, 5,52% reprezintă persoanele care s-au declarat ca fiind consumatori de droguri, numărul acestora fiind în scădere cu 16%, față de anul anterior.”

Grafic, reprezentând cele mai consumate droguri în penitenciare:

Sursă: http://www.ana.gov.ro/studii/studiu%20penitenciare.pdf

Din aces grafic rezultă faptul ca marijuana este cel mai utilizat drog, de către persoanele private de libertate, urmat de heroină. LSD-ul fiind drogul cel mai puțin utilizat.

Modalități de introducere a drogurilor

în penitenciare

2. Modalitățile de introducere a drogurilor în penitenciare sunt multiple și variate. În atingerea acestui scop sunt deseori implicate persoane din afara penitenciarului, cum ar fi familia, prietenii și apropiații deținuților, dar de foarte mult ori sunt implicate chiar și cadre ale sistemului penitenciar, de cele mai multe ori agenții de penitenciare, ei fiind cei care se află în contact permanent cu persoanele aflate în sectorul de deținere, pe parcursul executării serviciului.

2.1 Prin intermediul pachetelor primite, prin sectorul vizită.

Una dintre metodele prin care sunt introduse droguri în penitenciare, este reprezentată de ”sectorul vizită”, prin intermediul căruia persoanele private de libertate sunt vizitate de persoanele apropiate și prin intermediul căruia primesc pachete. Aceste pachete sunt supuse controalelor atât la intrarea în penitenciar, prin intermediului unui aparat cu raze x, cât și înainte de a le fi înmânate persoanelor private de libertate.

Persoanele care aduc alimente, dar și alte produse deținuților, încearcă să disimuleze drogurile astfel încât acestea să treacă de cele două controale. Aici apare creativitatea fără margini a persoanelor ce urmează să introducă drogurile. Au fost situații când drogurile au fost ascunse in interiorul legumelor, în interirorul țigarilor, care țigări se aflau în pachete resigilate, în interiorul nucilor, în interiorul toruturilor sau placintelor etc. De asemenea, aceste persoane încercă tot felul de motode prin intermediul cărora să mascheze mirosul specific al drogurilor.

În ciuda faptului că sunt realizate astfel de controale, drogurile ajung în interiorul penitenciarului din varii motive:

-controalele se realizează într-un mod supercial de către agenții de peniteciare

-drogurile nu sunt detectate de apatura cu raze x

-drogurile sunt foarte bine ascunse și pentru a controla fiecare bagaj în parte este nevoie de anumite resurse precum personal (pentru reducerea timpului de control) de care, momentan, Administrația Națională a Penitenciarelor nu dipune.

Cea mai bună modalitate de detectare a drogurilor este reprezentată unitățile canine specializate din cadrul sistemului de pază și supraveghere , dar Administrația Națională a Penitenciarelor se confruntă cu un deficit de personal și pe acest palier. Mai mult de atât, persoanele private de libertate utilizează anumite metode de împiedicare a unităților canine specializate. Un exemplu ar fi ungerea obiectelor cu substanțe ce afectează simțurile unităților canine.

2.2. Prin pachetele aruncate peste gardul unității penitenciare

O altă metodă de introducere a drogurilor este prin aruncarea acestora peste gardul unității penitenciar, direct în sectorul de deținere.

Drogurile sunt împachetate și aruncate în timpul nopții, în locuri prestabilite anterior(contactul realizându-se prin intermediul telefoanelor mobile, deținute ilegal de persoanele private de libertate) între deținuți și persoanele ce urmează să desfășoare această activitate. A doua zi, în cazul în care pachetul nu a fost detectat de santinele, acesta urmează să fie ridicat de deținut și introdus în pavilionul de deținere.

Introducerea ”pachetului” în pavilionul de deținere este posibilă deoarece:

agenții de penitenciare nu mai efectuează controlul la accesul în pavilion conform normelor interne al ANP, motivănd că asta ar îngreuna circulația prin punctele de acces sau că numărul lor este redus și nu au, fizic, timp să efectueze controalele fără a trece peste programul zilnic al peniteciarului

agenții de penitenciare nu efectuează controlul în mod voit, urmând să beneficieze de anumite sume de bani sau foloase necuvenite.

pachetul e introdus de persoanele private de libertate, care lucrează la bucătărie, atunci când merg să împartă mâncarea deținuților, drogurile fiind introduse cu ajutorul recipientelor în care sunt alimentele deținuților

2.3. Prin intermediul cadrelor de penitenciare

O altă metodă este introducerea drogurilor în penitenciare, de cadrele acestuia, în special de agenții de penitenciare.

Prin intermediul acestei metode se introduce cea mai mare cantitate de droguri și reprezintă și cea mai complexă modalitate.

În general, această metodă este utilizată de agenții de penitenciare, care muncesc pe secțiile de deținere și care au, pe parcursul executării serviciului, contact neîntrerupt cu persoanele private de libertate. De obicei agenții primesc/primesc drogurile de la persoane din afara penitenciarului, pe care le introduc:

fie prin punctele de acces, în aces caz fiind implicați și agenții care execută serviciul acolo

fie le aruncă peste gard, în sectorul de deținere, de unde ulterior

le vor ridica și introduce în penitenciar,

fie le ascund și comunică locația persoanelor private de libertate, care ulterior le vor ridica și introduce în pavilionul de deținere(prin metode descrise la punctul 2)

3. Identificarea, prevenirea și contracararea traficului de droguri în sistemul penitenciar

Identificarea, prevenirea și contracararea acestor acțiuni face obiectul de lucru al Directiei de Prevenirea a Criminalității și Terorismului în mediul penitenciar.

Conform articolului 2 din ORDINUL nr. 1.540/C din 20 iunie 2006 privind organizarea și atribuțiile Directia de Prevenirea a Criminalității și Terorismului în mediul penitenciar, direcția are următoarele atribuții:

”c) identificarea și prevenirea acțiunilor specifice criminalității, criminalității organizate, terorismului și corupției, a faptelor sau evenimentelor cu consecințe periculoase pentru siguranța detenției, precum și a oricăror situații sau împrejurări din care pot rezultă asemenea pericole, precum și colaborarea cu instituțiile abilitate în vederea combaterii acestora;

d) identificarea persoanelor aflate în detenție (arestați preventiv sau condamnați), care au avut sau continuă să aibă legături cu organizații ori grupări teroriste sau de criminalitate organizată și semnalarea către instituțiile abilitate atunci când există indicii că este iminentă încălcarea legii;

e) identificarea persoanelor aflate în detenție, care intenționează organizarea unor acțiuni violente îndreptate împotriva personalului administrației penitenciare, judecătorilor, procurorilor, polițiștilor sau altor persoane ale căror funcții implică exercițiul autorității publice ori care se află în diverse împrejurări în mediul penitenciar;

f) informarea promptă și completă a conducerii Administrației Naționale a Penitenciarelor sau, după caz, a ministrului justiției, potrivit art. 6 alin. (1), atunci când sunt descoperite indicii referitoare la săvârșirea de abateri disciplinare de către personalul Administrației Naționale a Penitenciarelor ori la săvârșirea de infracțiuni de către aceștia sau de către persoanele aflate în detenție, în vederea luării măsurilor care se impun”

În aceste condiții, sarcina ofițerilor și agenților ce își desfășoară activitatea în cadrul Directia de Prevenirea a Criminalității și Terorismului în mediul penitenciar este foarte dificilă. Acest lucru se datorează faptului ca în interiorul penitenciarelor se creează adevărate rețele de trafic și consum de droguri, din acestea făcând parte de foarte mult ori, chiar cadre ale penitenciarelor.

Munca ofițerilor din cadrul biroului de prevenire din penitenciare este uneori realizată în zadar, ba mai mult de atât, poate conduce la îmbunătățirea metodelor utilizate de traficații din penitenciare pentru că sunt cazuri când până și persoanele din conducerea unităților penitenciare sunt implicate în rețelele de trafic de droguri. Aceasta situație reprezentând un nod, pentru ca rapoartele ofițerilor de la biroul de Prevenirea a Criminalității și Terorismului în mediul penitenciar, urmând cursul ierarhic, trec și pe la factorii decizionali ai penitenciarelor.

Mai mult de atât, munca ofițerilor de prevenire este cu atât mai grea cu cât, de cele mai multe ori aceștia nu beneficiază de suportul informațional al celorlalte cadre, datorită specificului muncii lor.

Concluzii

Traficul de droguri reprezintă un fenomen care a căpătat amploare la nivel mondial. Lucrurile se înrăutațesc din ce în ce mai mult atunci când apare termenul de globalizare a traficului de droguri, acest fenomen presupunând o cooperare cât mai strânsă între grupările traficanților de droguri.

Aceste aspecte au avut repercusiuni și la nivelul României, care a ajuns dintr-o ”țară de tranzit”, un spațiu de stocate, livrare, cosumare. România face parte din ramura principală a celei de-a doua rute balcanice de transport a drogurilor.

Și la nivelul unităților penitenciare din România se înregistrează o creștere semnificativă a traficului de droguri. Administrația Națională a Penitenciarelor se confruntă cu probleme pe acest palier pentru ca singura direcție care are competență în prevenirea și combaterea traficului de droguri în penitenciar este ”Directia de Prevenirea a Criminalității și Terorismului în mediul penitenciar”.

Din punctul meu de vedere Administrația Național a Penitenciarelor ar trebuie să continuie să investească în școlarizarea în cadrul Academiei Naționale de Informații, dar și în cadrul Academiei de Poliție. Cele două instituții oferă sistemului, prin pregătirea studenților, profesionalismul de care ANP are atâta nevoie și care, pe viitor, poate îmbunătăți semnificativ sistemul penitenciar.

Bibliografie

Raportul național privind situația drogurilor 2014 -Agenția Națională Antidrog

Link: http://www.ana.gov.ro/rapoarte%20nationale/RO_RN_2014.pdf

Prevalenta consumului de droguri în sistemul penitenciar din România- ANA, ANP

Link: http://www.ana.gov.ro/studii/studiu%20penitenciare.pdf

Stan Petrescu, Olimpiodor Antonescu (2008). “Crima organizată- între factor de risc și amenințare”. București: Editura Centrului Tehnic- Editorial al armatei

Teodoru Ștefan, Cristian Barna (2007). ”Globalizarea amenințărilor asimetrice”. București: Editura Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”

Traian Liteanu, Teodoru Ștefan, Constantin Stoica (2005). ”Traficul de droguri. Repere, dimensiuni și perspective”. București: Editura Academia Națională de Informații ”Mihai Viteazul”