Caracteristicile Actului Juridic Civil Si Fundamentele Teoriei Dreptului Si Statului
Caracteristicile actului juridic civil si fundamentele teoriei dreptului si statului
TITLUL I
1. CONCEPTE FUNDAMNETALE ALE TEORIEI DREPTULUI
SI STATULUI
I Originea, (n(elesul (i defini(ia dreptului
Dreptul, ca (i statul, este o categorie istorica aparuta pe o anumita treapta de dezvoltare a societaaii omeneati, ai anume an oranduirea sclavagista pentru apararea intereselor publice ale formaaiunilor statale, precum ai cele particulare ale cetaaenilor antemeiate pe proprietatea privata asupra bunurilor.
Cuvantul adrepta are mai multe anaelesuri
a) Prin adrepta anaelegem totalitatea normelor juridice adoptate de organele statului an scopul reglementarii relaaiilor dintre oameni an cadrul societaaii. Acesta este dreptul obiectiv.
Totalitatea normelor de drept an vigoare la un moment dat formeaza dreptul pozitiv, acesta este dreptul obiectiv privit an dinamica sa.
b) In al doilea rand prin adrepta se anaelege prerogativa afacultatea, posibilitatea) unei persoane de a avea o anumita conduita, de a andeplinii anumite acte juridice, de a exercita drepturile prevazute ai ocrotite de dreptul obiectiv ai de a pretinde persoanei obligate sa aiba o comportare corespunzatoare dreptului sau, ce poate fi impusa la nevoie prin foraa de constrangere a statului. Acesta este dreptul subiectiv.
c) In a treia accepaiune, cuvantul adrepta desemneaza sintagma a]tiinaa dreptuluia – atiinaa sociala, care studiaza legile existenaei ai dezvoltarii statului ai dreptului, instituaiile politico-juridice, ai formuleaza principiile generale de conducere ale societaaii, studiaza fenomenul juridic an toate formele sale de manifestare.
SISTEMUL DREPTULUI
DIVIZIUNEA SI RAMURILE DREPTULUI
Normele juridice sunt legate antre ele ai alcatuiesc un sistem, care reflecta:
– atat unitatea dintre norme;
– cat ai diferenaele dintre ele.
Sistemul de drept
-reprezinta un ansamblu de norme juridice legate antre ele organic prin:
– obiectul de reglementare ,adica grupul de relaaii sociale supuse reglementarii ai
– metoda de reglementare.
In cadrul ramurii de drept, normele juridice sunt legate an cadrul instituaiilor juridice
Instituaia juridica – cuprinde totalitatea normelor ce reglementeaza o anumita categorie de relaaii sociale, ce dau naatere la raporturi juridice.
Exemplu : – normele juridice care reglementeaza proprietatea formeaza – instituaia dreptului de proprietate, altele alcatuiesc instituaia precripaiei extinctive, a nulitaaii, a contractului etc.
DIVIZIUNEA DREPTULUI
Sistemul dreptului intern se amparte an:
– drept public ai,
– drept privat
Dreptul public se ocupa :
– de organizarea statului ai a autoritaailor publice
– de raporturile dintre stat si cetaaeni ai de actele facute de persoanele investite cu atribuaii speciale pentru realizarea unor interese generale.
Dreptul privat are ca obiect raporturile private dintre cetaaenii aceluiaai stat.
Deosebirea dintre ele – consta an natura intereselor ocrotite ai natura raporturilor sociale reglementate prin normele de drept.
In dreptul public – se regasesc raporturile
– antre individ ai colectivitate
ai
– antre individ ai organele autoritaaii statale.
In dreptul privat – gasim raporturi antre indivizi.
Dreptul public cuprinde urmatoarele ramuri de drept:
1. Dreptul constituaional ce [nsumeaz`:
– principiile ai normele referitoare la – organizarea
– alcatuirea ai
– componentele
autoritaailor statale
– sistemul electoral, drepturile ai andatoririle fundamentale ale cetaaenilor. Principalul izvor de drept al normelor de drept constituaional este Constituaia – legea fundamentala a statului.
2. Dreptul administrativ – cuprinde norme care privesc organizarea ai desfaaurarea activitaaii organelor administraaiei de stat, a serviciilor publice.
3.Dreptul financiar – cuprinde norme care reglementeaza relaaii referitoare la : – antocmirea
– aprobarea ai
– executarea bugetului de stat.
4.Dreptul penal – cuprinde totalitatea normelor care stabilesc faptele sociale cu un grad de pericol social ridicat – infracaiuni, precum ai pedepsele ce se aplica infractorilor.
5.Dreptul procesual civil – cuprinde norme juridice ce reglementeaza activitatea de judecare a cauzelor civile, ai de executare a hotararilor pronunaate an aceste cauze.
6.Dreptul procesual penal – cuprinde ansamblu normelor juridice ce reglementeaza desfaaurarea procesului penal atat an faza urmaririi penale, cat ai an faza judecaaii.
Ramuri ale dreptului privat
1. Dreptul civil – cuprinde norme ce reglementeaz :
a)- raporturile patrimoniale dintre persoane fizice, dintre persoane juridice ori antre persoanele fizice ai juridice;
– raporturi an care subiectele se afla pe poziaii de egalitate juridica,
b)-raporturi personale nepatrimoniale referitoare la nume, domiciliu, onoare, libertate etc.
2. Dreptul comercial cuprinde normele ce reglementeaz raporturile patrimoniale avnd caracte comercial izvort din natura actelor i faptelor juridice aacte i fapte de comer), ori din calitatea special a participanilor acomerciani) la raporturile juridice respective.
3. Dreptul familiei – cuprinde normele care reglementeaza raporturile decurgand din instituaia juridica a casatoriei, a rudeniei, filiaaiei, iniaierii precum ai a normelor privind ocrotirea minorilor ai a celor lipsiai de capacitatea aalienaaii ai debilii mintali).
Dreptul muncii – cuprinde norme ce reglementeaza
– raporturi sociale de munca dintre patroni ai salariaai;
– raporturi dintre cel ce angajeaza ade regula persoana juridic` ]i angajat privind: felul ]i natura muncii, locul de munca, drepturile ai obligaaiile parailor, raspunderea materiala ai disciplinara, protecaia ai igiena muncii – jurisdicaia muncii.
Noaiunea de stat
Statul de la apariaia sa a fost ai ramane principala instituaie publica a societaaii.Criteriul dominant al organizarii sociale prestatale al reprezinta criteriul legaturilor de sange.
Statul are la baza trei criterii: – teritoriu
– populaaia
– foraa publica aputerea de stat)
Voinaa este esenaa dreptului.
Foraa este esenaa statului.
TIPUL DE STAT – cuprinde totalitatea trasaturilor caracteristice tuturor statelor din cadrul aceleiaai oranduirii sociale atip de stat sclavagist, feudalist, capitalist, socialist).
FORMA DE STAT – se refera la modul de organizare ai funcaionare a puterii de stat.
FORMA DE STAT – cuprinde trei componente:
a) forma de guvernamant
b) structura de stat
c) regimul politic.
Forma de guvernamant este de doua feluri:
– monarhie – absoluta – puterea absoluta aparaine monarhului
– constituaionala – puterea monarhului este limitata prin constituaie
– republica – democratica – poporul deaine suveranitatea
– autocratica – puterea aparaine unei parai din popula\ie.
Structura de stat – exprima organizarea puterii de un teritoriu. In acest sens se disting mai multe puteri statale:
1. Statul unitar an care exist` un singur parlament
exist` un singur guvern
-Romania este stat unitar exist` un singur rand de organe judecatoreati
exist` o singura constituaie
exist` o singura cetaaenie
2. Statul compus – care poate fi:
a) federaaie – pe plan intern statul aai pastreaza o relativa independenaa.
b) confederaaia – statele din confederaaia aai pastreaza – independenaa ai
suveranitatea, iar pentru anumite interese aai aleg anumite organe comune.
Legatura antre state se realizeaza pe baza de tratat.
3. Uniunea de state poate fi:
a) uniunea reala – doua sau mai multe state au aceleaai aef de stat ai aai creaza anumite – organe comune
– statele au constituaii proprii, legi proprii, dar pe plan extern apar ca un singur stat aexemplu Uniunea Austro-Ungara 1967/1918 Muntenia ai Moldova 1862-1864).
b) uniunea personala – doua sau mai multe state se unesc sub conducerea unui singur aef de stat aAnglia ai Regatul Hanovrei 1714-1837).
REGIMUL POLITIC – reprezinta ansamblul metodelor ai mijloacelor de conducere a societaaii, cu referire la echilibrul existent antre stat ai drepturile asigurate ai garantate cetaaenilor.
Acesta, ambraca forme diferite:
– regimuri politice democratice asau regimuri politice constituionale, specifice:
cum sunt – regimul politic parlamentar i
– regimul politic prezidenaial
– regimuri politice nedemocratice – sunt:
a) autoritare aprin care se restrang drepturile cetaaeneati ai sporeate puterea personala a aefului statului.
b) autocratice adespotism, absolutism, tiranie puterea nelimitata aparaine aefului statului rege ori monarh.
c) fasciste adictatura terorista)
d) militare
e) socialiste.
Regimurile democratice sunt cladite ai dezvoltate pe existenaa parlamentului ce are la baza principiile reprezentativitaaii , separaaiei puterilor , ai legalitaaii sunt an masura sa asigure existenaa statului de drept
Reprezentativitatea – presupune ca poporul titular al suveranitaaii, deleaga antreaga putere organului reprezentativ. Deputaaii ai senatorii apar ca reprezentanai ai naaiunii.
Separaaia puterilor o gasim an Anglia lui John Locke, iar Charles Louis Montesquieu este adevaratul teoreticial al concepaiei separaaiei puterilor an stat). In cartea sa aDespre spiritul legilora arata ca suveranitatea poporului trebuie exercitata de trei puteri: – puterea legislativa
– puterea executiva
– puterea judecatoreasca.
{n acest sens subliniaz` Montesqui: puterea trebuie limitat prin putere. Astfel, nu ar exista libertate dac puterea judectoreasc nu este separat de cea legislativ i de cea executiv.
Legalitatea – este cel de-al treilea pilon al regimurilor democratice – anseamna ca antreaga activitate economica – sociala ai politica statala trebuie aaezate pe norme legale.
Concepaia statului de Drept
Statul de drept exprima, istoriceate, o simbioza dintre astata ai adrepta ca forae ce acaioneaza intercondiaionat pentru guvernarea societaaii pe baza democraaiei.
Statul de drept desemneaza un sistem de organizare sociala an care relaaia dintre stat ai drept este antr-un echilibru favorabil majoritaaii populaaiei.
Statul este foraa:
– care edicteaza regulile juridice, adica dreptul
– ai garanteaza aplicarea dreptului.
Dreptul limiteaza puterea statului ai menaine un echilibru antre puterea statului ai drepturile ai libertaaile cetaaenilor.
CAPITOLUL II
Caracterizarea generala a dreptului civil roman
Noaiunea ai obiectul dreptului civil
Dreptul civil este acea ramura a dreptului care reglementeaza raporturi patrimoniale ai nepatrimoniale stabilite antre persoane fizice ai persoane juridice aflate pe poziaie de egalitate juridica.
Cateva explicaaii sunt necesare
a) Dreptul civil este o ramura a dreptului privat
b) Dreptul civil este principala ramura de drept privat ai ocupa un loc central an sistemul dreptului aexemplu folosirea sintagmei adrept comuna ).
c) normele de drept civil sunt grupate pe instituaii de drept civil.
Instituaiile dreptului civil sunt an ordinea studiului, urmatoarele:
1. raportul juridic civil – ce reune]te norme care stabilesc:paraile, conainutul ai obiectul acestui raport; principalele norme din aceasta instituaie sunt cele care reglementeaza drepturile subiective civile ai obligaaiile civile aadica conainutul raportului juridic a ai bunurile ce intra an obiectul acestui raport).
In aceasta instituaie ancadram ai normele dreptului civil ce reglementeaza izvoarele raportului juridic civil concret aadica actele ai faptele juridice) ai proba adovada raportului juridic civil).
2. actul juridic civil – care reuneate norme ce stabilesc:
– categorii de acte juridice civile
– condiaiile actului juridic civil
– efectele actului juridic civil
– nulitatea actului juridic.
3. prescripaia extinctiva – reuneate norme ce reglementeaza:
– efectul, domeniul, termenele ai cursul prescripaiei extinctive an dreptul civil.
4. subiectele dreptului civil – aceasta instituaie are doua componente:
– persoana fizic` asubiect individual de drept civil)
– persoana juridic` asubiect colectiv de drept civil)
5. drepturile reale principale – institu\ia reglementeaza principalul drept real – dreptul de proprietate – an diferitele sale forme apublica ai privata) ai dezmembramintele dreptului de proprietate – uzul
– uzufructul
– abitaaia
– superficia
– servitutea
– administrarea afolosinaa)
6. obligaaiile civile – instituaia reuneate normele care privesc izvoarele obligaaiilor civile – contractul civil
– actul juridic civil unilateral
– fapta juridica licit`
– raspunderea civila delictuala afapta ilicita)
– stingerea obligaaiilor civile
– transmiterea ai tranformarea obligaaiilor civile
– garantarea obligaaiilor civile.
7. contractele civile speciale
aandeosebi cele reglementate de aCodul civil).
Obiectul dreptului civil este format din raporturi patrimoniale ai raporturi nepatrimoniale numite ai aapersonale nepatrimoniale a) stabilite antre persoane fizice ai persoane juridice.
Este patrimonial acel raport al carui conainut poate fi evaluat an bani adica pecuniar aexemplu raportul ce are an conainut dreptul de proprietate).
Este nepatrimonial – acel raport al carui conainut nu poate fi evaluat an bani aexemplu raport ce are an conainutul sau dreptul la nume ori denumire, dreptul la domiciliu ].a.).
Raporturile patrimoniale civile sunt alcatuite din:
-raporturi reale – adica raporturi ce au an conainutul lor drepturle reale adreptul de proprietate ai celelalte drepturi reale principale).
– raporturi obligaaionale asau de obligaaii – raporturi ce conain drepturile de creanaa indiferent de izvorul lor – act sau fapt juridic).
Raporturile nepatrimoniale sunt formate din:
– raporturi ce privesc existenaa ai integritatea subiectelor de drept civil adreptul la viaaa, sanatate, reputaaie)
– raporturi de identificare cuprind an conainutul lor: dreptul la nume, domiciliu, reaedinaa, denumire)
– raporturi generatoare de drepturi de creaaie intelectuala aau an conainut drepturile personale nepatrimoniale ce au ca izvor opera atiinaifica literara sau artistica – exemplu dreptul la paternitatea operei).
Raporturile civile pot fi grupate an :
– raporturi numai antre persoana fizic`
– raporturi numai antre persoana juridic`
– raporturi mixte – antre persoana fizic` ai persoana juridic`
Al treilea element al definiaiei priveate subiectele raporturilor de drept civil -persoana fizic` ai persoana juridic` .
Al patrulea element – se refera la poziaia juridica a subiectelor care este de egalitate juridica care reprezint` – atat metoda de reglementare specifica dreptului civil
– cat ai o trasatura caracteristica a raportului de drept civil.
Principiile dreptului civil
Sunt : a) principiile fundamentale ale dreptului civil ai
b) principiile instituaiilor dreptului civil
a) sunt – principiul proprietaaii
– principiul egalitaaii an faaa legii civile
– principiul ambinarii intereselor personale, individuale cu cele obateati generale
– principiul ocrotirii drepturilor subiective civile ori al garantarii lor
b) Principiile instituaiilor dreptului civil – evocam numai cateva:
– principiul consensualismului, care priveate forma actului juridic civil
– principiul foraei obligatorii apacta sunt servanta)
– principiul irevocabilitaaii
– principiul relativitaaii ares inter alios acta, alas neque nocere, neque prodesse potest) care prive]te efectele actului juridic civil
– principiul ocrotirii bunei credinae antalnit an materii de drep civil drepturi reale, raspundere civila.
Delimitarea dreptului civil de unele ramuri de drept
Vom evidenaia – corelaaii, asemanari ai deosebiri existente antre diferitele ramuri de drept.
Delimitarea faaa de dreptul constituaional
– principalele drepturi ai libertaai, anscrise an Constituaie sunt drepturi subiective civile ale persoana fizic`
– organele de stat menaionate an Constituaie sunt an marea lor majoritate persoane juridice , subiecte ale raportului juridic civil.
Asemanarile ai deosebirile sunt:
– an dreptul constituaional predomina raporturile personale nepatrimoniale
– an dreptul civil majoritatea raporturilor juridice au caracter patrimonial.
– normele dreptului constituaional pretind subiectelor sale o calitate speciala – de organ de stat sau cetaaean roman
– normele dreptului civil nu cer o calitate speciala ci numai simpla calitate de persoana fizic` sau persoana juridic`
– majoritatea normelor de drept constituaional sunt imperative
– majoritatea normelor de drept civil sunt sispozitive.
Ambele conain sancaiuni specifice, dar sancaiunile civile se aplica an cadrul unui proces civil.
Delimitarea faaa de dreptul administrativ
– dreptul civil reglementeaza an cea mai mare parte raporturi patrimoniale
– dreptul administrativ reglementeaza an majoritate raporturi personale nepatrimoniale
– an dreptul civil subiectele se afla pe poziaie de egalitate juridica
– an dreptul asministratic paraile se afla an relaaie de subordonare
– an dreptul civil – subiectele nu au o calitate speciala
– an dreptul administrativ – este necesar macar un subiect sa aiba calitatea de organ al administraaiei publice.
– an dreptul civil sunt preponderent norme dispozitive
– an dreptul administrativ sunt preponderent norme imperative
– sancaiunile an dreptul civil sunt : repararea prejudiciului cauzat, nulitatea, rezilierea contractelor etc.
– an dreptul administrativ – amenda contravenaionala ai confiscarea.
Delimitarea faaa de dreptul financiar
– an dreptul a financiar majoritatea raporturilor au caracter partimonial aca an dreptul civil)
a subiectele raportului juridic sunt an poziaie de subordonare
a obligatoriu, cel puain o parte are o calitate speciala, fiind un organ financiar
a majoritatea normelor sunt imperative
a are sancaiuni proprii: majorarile sumelor stabilite cu titlu de impozit sau taxa, amenzi.
Delimitarea faaa de dreptul comercial
– ambele reglementeaza raporturi patrimoniale ai personale nepatrimoniale antre persoane fizice ai persoane juridice.
– ambele au instituaia centrala – contractul, dar cu deosebiri de regim juridic antre contractul civil ai contractul comercial
– subiectele au poziaie de egalitate juridica aan ambele )
– an ambele, subiectele sunt persoana fizic` ai persoana juridic` , iar an dreptul comercial, cel puain una dintre parai are calitatea de comerciant
– ambele cunosc sancaiunea raspunderii – ansa cu deosebiri de regim juridic
– an ambele, majoritatea normelor au caracter dispozitiv.
Delimitarea faaa de dreptul muncii ai securitaaii sociale
– ambele reglementeaza atat raporturi patrimoniale cat ai nepatrimoniale
– an dreptul civil poziaia de egalitate exista atat la ancheierea contractului cat ai la executarea lui
– an dreptul muncii aceasta poziaie este prezenta numai la ancheierea contractului, iar an cadrul executarii trebuie sa existe o disciplina a muncii care implica – raspunderea materiala
– raspunderea disciplinara
– an dreptul civil majoritatea normelor sunt dispozitive
– an dreptul muncii majoritatea normelor sunt imperative
– an dreptul muncii, sfera obiectelor este mai restransa
– decat an dreptul civil deoarece minorii sub 14 dupa caz 15 ani nu pot ancheia contracte de munca
Delimitarea faaa de dreptul familiei
– an dreptul familiei preponderente sunt raporturile personale nepatrimoniale
– deai paraile se gasesc pe poziaie de egalitate juridica, an raporturile parai-copii-poziaia subiectelor este de subordonare
– an dreptul familiei, subiectele trebuie sa aiba o calitate speciala: soa, parinte, ruda, anfiat etc
– an dreptul familiei majoritatea normelor sunt imperative
– an dreptul familiei sancaiunile sunt proprii sunt decaderea din drepturi parinteati, andepartarea tutorelui de la exercitarea tutelei etc.
Delimitarea faaa de dreptul internaaional privat
Acesta are ca obiect de reglementare raporturi de drept civil, dar care cuprind – un element de extremitate care poate fi: cetaaenia straina, naaionalitatea straina etc.
Deosebirea dintre cele doua ramuri – consta an faptul ca dreptul internaaional soluaioneaza – conflictul de legi ori conflictul de jurisdicaii precum ai condiaia juridica a strainului.
Conflictul de legi – situaaia an care – cu privire la un raport juridic cu element strain – sunt susceptibile sa se aplice doua sau mai multe legi aparainand unor state diferite.
Situaaia se rezolva, prin indicarea normei conflictuale, care este legea aplicabila raportului juridic cu element de extraneitate.
Delimitarea faaa de dreptul procesual civil
Dreptul procesual civil cuprinde un ansamblu de norme juridice care reglementeaza:
– modul de judecata ai de soluaionare a cauzelor civile, ai
– modul de executare silita a hotararilor judecatoreati pronunaate an aceste cauze.
Intre ele exista o legatura de la conainut la forma, pentru ca dreptul material adreptul civil) ar fi ineficient daca nu s-ar asigura realizarea lui pe calea procesului civil.
CAPITOLUL III
Despre norma juridic
Noaiune ai trasaturi specifice
Cuvantul anormaa desemneaza an general o regula de conduita pe care oamenii trebuie sa o aiba an relaaiile dintre ei sau an relaaiile lor cu natura.
Normele care se adreseaza conduitei oamenilor an raporturile dintre ei sunt denumite norme sociale.
Normele sociale dupa care oamenii aai desfaaoara activitatea an societate sunt de mai multe feluri : norme morale, politice, juridice, religioase, cu caracter de obicei etc.
Normele juridice nu sunt decat – o varietate a normelor sociale care se deosebesc de acestea din urma prin carcterul lor imperativ.
Defini\ie : Norma juridica reprezinta o regula de conduita, generala, impersonala ai obligatorie, expresie a voinaei de stat, ce poate fi andeplinita la nevoie prin foraa de constrangere a statului.
Din aceasta definiaie se pot desprinde trasaturile caracteristice ale normei juridice.
a) este generala – prescrie o conduita tipica care se adreseaza tuturor persoanelor, unor grupuri sociale, ai se aplica pe antregul teritoriu al aarii.
b) este impersonala – nu se adreseaza unei persoane individuale aconcrete) ci unui cerc nedeterminat, anorme ce privesc pe Preaedintele Romaniei, Procurorul general, Preaedintele Curaii Supreme de Justiaie, etc) – norma are an vedere instituaia nu persoana care ocupa funcaia respectiva
c) este obligatorie – conaine prevederi ce pot fi impuse subiectului prin diferite mijloace Obligativitatea este asigurata, an caz de nevoie prin foraa de constrangere a statului.
Structura normei juridice
a) Structura sa logico-juridica cuprinde trei elemente:
** – ipoteza normei juridice, indic domeniul situaiilor, al mprejurrilor n care se aplic norma juridic
** – dispoziia – prescrie conduita oamenilor, indicnd aciunile care
sunt – impuse
– interzise
– permise an cadrul condiaiilor prevazute de ipoteza.
** – Sanciunea – precizeaz consecinele nerespectrii dispoziiei, adic msurile ce pot fi luate mpotriva celor ce au nesocotit dispoziia.
b) Structura tehnico-legislativa
Normele juridice apar sub forma de texte concise, redactate pe articole ai alineate.
In cazul actului normativ, articolele pot fi grupate: paragrafe, secaiuni, capitole, titluri, parai, carai).
– Elementul structural de baza al actului normativ al constituie articolele
– Un singur articol poate conaine mai multe norme juridice, dupa cum o norma juridica poate fi cuprinsa an mai multe articole.
Norma juridica este cuprinsa deci antr-un act normativ: lege, decret etc. elaborat dupa o metodologie speciala.
Referitor la structura logica juridica – ordinea elementelor de structura este indiferenta.
Poate lipsi din structura ei ipoteza sau sancaiunea, niciodata dispoziaia.
Clasificarea normelor juridice
– se face dupa mai multe criterii:
a) Dupa obiectul de reglementare : norma juridica se clasifica an tot atatea categorii de norme cate ramuri de drept exista; adica norme de drept constituaional, civil, penal etc.
b) Din punct de vedere al foraei juridice, clasificarea se face an raport cu natura ai locul organului de la care emana norma juridica
– Se poate vorbi chiar de o ierarhie a normelor juridice, ce corespunde ierarhiei organelor de stat. Deci normele sunr exprimate an: legi, decrete, hotarari ai ordonanae ale Guvernului, ordine ai instrucaiuni ale miniatrilor.
c) Dupa caracterul conduitei pe care o prescrie pot fi:
– imperative – care exclud orice derogare, trebuiesc aplicate antocmai ai pot fi
– onerative – care prevad an mod expres obligaaia de a savarai anumite acaiuni aexemplu vanzatorul cu doua obligaaii principale, a preda lucrul ai a raspunde de dansul – art. 1313 Codul.civil)
– prohibitive – interzic savarairea unor acaiuni sunt prin excelenaa norme de drept penal)
2. – n. dispozitive – sunt acelea a caror aplicare este lasata la aprecierea adispoziaia ) persoanei respective. Deci paraile hotarasc conduita. Acestea sunt de doua feluri:
– n. permisive ade amputernicire) – prevad anumite drepturi an beneficiul persoanelor fizice sau juridice. Deci nici nu impun, nici nu interzic savarairea unei acaiuni aaproprietarul poate face asupra pamantului toate plantaaiile ai cladirile ce gaseate de cuvinaaa art.490 Codul civil)
– n supletive , sunt acele norme care permit subiectelor sa-ai aleaga singure conduita, de urmat, ai numai daca acestea nu ai-au determinat singure conduite se va aplica prevederea normei care va suplini voinaa paraii. Deci anlocuiesc manifestarea de voinaa a parailor.
Cele mai multe norme de acest fel le antalnim an dreptul civil, unde se face aplicare principiul fundamental, potrivit caruia aconvenaiile legale facute au putere de lege antre paraile contractantea art.969 Codul civil avezi art.1317-1320 Codul civil)
Din punct de vedere al sferei de aplicare, normele juridice pot fi amparaite an : – norme generale
– norme speciale
– norme de excepaie
Normele juridice generale – se aplica tuturor relaaiilor sociale din ramura respectiva, ai este cea mai cuprinzatoare
Norme juridice speciale – curprind o anumita categorie de relaaii din cadrul aceleiaai ramuri , se refera deci la o sfera mai restransa de relaaii sociale.
Totuai o norma juridica poate sa apara generala an raport cu o a doua norma, dar poate fi speciala an raport cu o a treia norma.
In cazul aplicarii normelor de drept pot fi situate cand sunt susceptibile de aplicare doua norme an acest caz va avea prioritate norma speciala.
– normele de excepaie – admit derogari de la conduita prescrisa de normele generale sau normele speciale. Ele sunt de stricta interpretare ai aplicare, deci nu pot fi extinse prin interpretare.
Ca exemplu art.4 din Codul familiei.
aBarbatul se poate casatori numai daca a amplinit 18 ani, iar femeia numai daca a amplinit 16 ani – este norma permisiva, – an continuarea negasirii an prezenaa unei norme de excepaie pentru motive temeinice se poate ancuvinaa casatoria femeii care a amplinit 15 ania.
Din punct de vedere al tehnicii de alcatuire normele pot fi:
– n determinate – cand conainutul lor este exprimat clar an actul normativ ai cuprind cele trei elemente ipoteza, dispoziaie, sancaiune)
– complete acu toate elementele de structura)
– de trimitere afac trimitere la un alt act normativ sau la alta norma)
– n. an alb – urmeaza a fi antregite printr-un act normativ ce va fi adoptat an viitor, an vederea aplicarii lor.
Criteriile de clasificare nu au fost epuizate, aceasta opertaaie de clasificare poate sa aiba an vedere ai alte criterii.
Stiinaa dreptului deosebeate normele juridice de cele tehnice.
Normele tehnice ancorporeaza reguli de conduita ale oamenilor an procesul de producaie a Giosan).
Uneori acestea dobandesc valoarea juridica cand statul este interesat an respectarea cu stricteae a prescripaiilor lor – cand fiind desconsiderate sunt urmate de accidente de munca ai drept urmare atrag dupa sine sancaiunii de natura juridica.
IZVOARELE DREPTULUI CIVIL
Sensurile expresiei aizvor de drept civila
Intr-un prim sens, prin izvor de drept civil anaelegem condiaiile materiale de existenaa – an sens material.
In cel de al doilea sens, juridic, expresia aizvor de drept civila desemneaza formele specifice de exprimare a normelor de drept civil – an sens formal.
Prima noaiune priveate actele normative , cea de a doua se refera la actele ai faptele juridice aindividuale) aBelein).
Formele de exprimare a izvoarelor dreptului
In dreptul civil, normele sale ambraca forma – generica – de acte normative, adica acte ce emana de la organele de stat investite cu prerogativa legisferarii.
Legea fundamentala – Constituaia – stabileate prerogativele legisferarii.
Astfel, an art.64 se prevede ca: aCamera deputaaiilor ai Senatul adopta legi, hotarari ai moaiuni an prezenaa majoritaaii deputaailora
– art.72a1) dispune aParlamentul adopta legi constituaionale, legi organice ai legi ordinarea.
– art.78: aLegea se publica an Monitorul Oficial al Romaniei ai intra an vigoare la data prevazuta an textul eia.
– sau art.7 din aceiaai lege se dispune aGuvernul adopta hotarari an exercitarea atribuaiilor proprii, ai regulamente de aplicare a legilor, cand prin lege s-a prevazut aceasta – acestea se publica an M.Oa.
– art. 107 a1) a2) aI a3) Constituaie aGuvernul adopta hotarari ai ordonanaea.
Constituaia ai L.69/1991 privind autoritaaile administraaiei publice locale sunt : – a) consiliile locale
– b) primarii aleai ai
– c) prefecaii numiai de guvern
a) adopta hotarari
b), c) emite dispoziaii, respectiv ordine
Deci principalele forme juridice an care se exprima izvoarele de drept civil sunt:
– legile – acte normative adoptate de Parlamentul Romaniei ai
– hotararile Guvernului Romaniei.
Amintim ca potrivit art.99a1) din Constituaie aIn exercitarea atribuaiilor…., Preaedintele Romaniei emite decrete a asunt izvoare de drept acele decrete care conain norme generale a nu ai decrete individuale) ai daca are ca obiect relaaii sociale care intra an aobiectul dreptului civila.
– Caracter de izvor al dreptului civil al are ai actul normativ adoptat de – ministru ori
– aeful unui alt organ al administraaiei de stat – indiferent de denumire: ordin, instrucaiune, regulament etc. adaca are ca obiect de reglementare rel. sociale ce intra an aobiectul dreptului civila.
– Constituie izvoare ale dreptului civil ai actele normative anterioare Revoluaiei din 1989 an masura an care n-au fost abrogate – care reglementau raporturi civile : legi, decrete, oridne, instrucaiuni.
– In categoria izvoarelor de drept civil trebuie ancadrate ai reglementarile internaaionale – convenaii, pacte, acorduri, etc. – cu condiaia ca Romania sa fie parte la ele a prin aderare sau ratificare) ai binenaeles sa priveasca relaaii sociale ce intra an obiectul dreptului civil roman.
– Pactul internaaional privind drepturile civile ai politice ale omului aratificat prin Decretul nr.212/1974 ai Convenaia cu privire la drepturile copilului aaprobata prin Decretul 47/1990 ai ratificata prin Legea nr.18/1990).
Daca exista neconcordanae antre pactele ai tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte ai legile interne, au prioritate reglementarile internaaionale.
Acte normative an vigoare care sunt izvoare de drept civil
1. Legile
2. Decretele
3. Hotararile ai ordonanaele Guvernului
4. Acte normative emise de conducatorii organelor centrale ale administraaiei de stat ai
Acte normative adoptate de organele locale executive.
1. Legile
a) Constituaia
In doctrina se face deosebire antre legea fundamentala care este Constituaia ai legile celelalte numite ordinare, care includ ai codurile aBelein)
Deai este principalul izvor de drept constituaional, Constituaia este ai izvor important pentru dreptul civil.
b) Codul civil roman
– Are ca model Codul civil francez din 1804 anumit ai Codul Napoleon)
– A fost adoptat an 1864 ai a intrat an vigoare la 1 Decembrie 1865,
– Acesta reprezinta principalul izvor al dreptului civil.
Ca structura, Codul civil este alcatuit dintr-un titlu preliminar aDespre efectele ai aplicarea legilor an generea ai trei carai
– Cartea I aDespre persoane aan prezent abrogata)a
– Cartea II – aDespre bunuri ai despre deosebitele modificari ale proprietaaii ace are 4 titluri)a.
– Cartea III – aDespre diferitele moduri prin care se dobandeate proprietatea acu XX titluri)a.
Codul civil a suferit unele abrogari aexprese sau implicate) sau modificari, an decursul celor 128 ani.
c. Alte legi civile
– Codul familiei aL.nr.4/1954, cu modificarile suferite).
– L.nr.15/1990 privind reorganizarea unitaailor ec.de stat ca R.A aI S.C cu modificarile ulterioare aM.Of.98/90).
– L.nr.31/90 privind soc.com.republicata aM.Of.33)
– L. fondului funciar 18/1991 republicata am.Of.1/1998)
– L. privind brevetele de invenaie, nr.64/1991
d) Decrete legi – cu titlu de exemplu
– Decretul 66/1990
– Decretul 61/1990
– Decretul 100/1990
2. Decretele
– Stricto sensu – termenul Lege desemneaza actul normativ ce emana de la puterea legislativa – Parlamentul Romaniei.
– Lato-sensu, prin lege se desemneaza ai celelalte acte normative: decrete, hotarari ale Guvernului, ordine ale miniatrilor etc.
Exemplu de decrete:
D.31/1954 privitor la persoana fizic` ai persoana juridic`
D.32/1954 de punere an aplicare a Codului familiei ai Decretul nr.31/1954
D.167/1958 privitor la prescripaia extinctiva
D.975/1968 cu privire la nume
D.212/1974 de ratificare a Pactelor internaaionale privind drepturile omului.
3. Hotararile ai Ordonanaele Guvernului Romaniei
Cu titlu de exemplu, menaionam:
a) H.nr.280/1990 privind vanzarea de marfuri, prestarea de servicii ai executarea de lucrari, cu plata an rate aM.Of.46/1990).
– H.nr.216/1990 pentru aprobarea normelor metodologice – cadru de aplicare a Legii nr.219/1998 privind regimul consecinaelor aM.Of.140/1999).
H.nr.525/1996 pentru aprobarea Regulamentului general de urbanism aM.Of.149/1996).
b) Ordonanae ale Guvernului Romaniei
– pot fi simple aan temeiul unei legi abilitate)
– sau de urgenaa aan lipsa unei legi de abilitare emise de Parlament, an cazul ivirii unor amprejurari excepaionale).
– Ord.68/1994 privind protejarea patrimoniului cultural naaional, cu modificarile ulterioare aM.Of.247/1994).
– Ord.de urgenaa 25/1997 cu privire la regimul juridic al adopaiei, cu modificarile ulterioare aM.Of.120/1991).
4. Acte normative
– Ordinul 710/C./1995 al ministrului justiaiei pentru adoptarea Regulamentului de punere an aplicare a Legii notarilor publici ai a activitaaii notariale nr.36/1995 aM.Of.176/1995).
Problema altor izvoare de drept civil
In mod concret, problema care se pune este aceea daca s-ar atribui sau nu calitatea de izvoare ale dreptului civil : – obiceiului
– moralei
– jurisprudenaei
– doctrinei ai
– principiilor de drept
1. Obiceiul acutuma) reprezinta o regula de conduita stabilita an practica vieaii sociale ai respectata un timp andelungat, an virtutea deprinderii, ca o norma socotita obligatorie aBelein) aLonga, inveterata, diuturna consuetudo, opinia necessitatis).
Trebuie sa se faca urmatoarea distincaie:
– obiceiurile la care trimit anumite texte din acte normative an mod expres, nu pot fi socotite ca izvoare de drept distincte de aceste acte normative, ele fac prin ancorporare parte din dispoziaia normelor juridice respective.
– obiceiurile la care normele juridice cuprinse an acte normative nu fac trimitere, dar au valoare de izvor de drept, distinct ai pot fi folosite an interpretarea unor acte juridice.
Exemple de obiceiuri din prima categorie se gasesc an legislaaia ceruta an vigoare aCodul civil).
Dintre acestea amintim:
– art.970 alin.2 C.civil convenaiile aobliga nu numai la ceea ce este expres antr-ansele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligaaiei, dupa natura saa.
– art.980 C.civil, aDispoziaiile andoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a ancheiat contractula.
– an privinaa gardului ai zidului comun, art.600 C.civil, precizeaza ca analaimea se hotareate dupa aregulamentele particularea.
Exemple de obiceiuri din a doua categorie – adica cele care au valoare de izvor de drept – se gasesc, andeosebi an, dreptul maritim ai se numesc auzuri interpretativea. Acestea din urma se manifesta an doua moduri :
– fie prin explixarea expresiilor ai termenilor din contract
– fie prin completarea clauzelor contractului cu ceea ce an mod obianuit se presupune ca paraile au voit.
2. Morala aregulile de convieauire sociala) urmeaza soluaia de la obicei. Nu sunt izvor de drept distinct, dar an masura an care legea face trimitere la ele, atunci sunt ancorporate sau notificate de actul normativ respectiv aBelein).
3. In principiu nici jurisprudenaa nu reprezinta izvor al dreptului civil, deoarece organul de judecata nu are atribuaia de a edicta norme ci de a soluaiona cauza cu care a fost sesizat prin aplicarea normelor de drept.
Hotararile judecatoreati produc efecte numai antre paraile din proces, potrivit principiului relativitaaii, pe cand izvorul de drept reprezinta o norma generala, opozabila tuturor.
Dar un judecator poate sa ia an consideraaie, an speranaa pe care o judeca, o soluaie pronunaata anterior de aceeaai instanaa, antr-un proces analog, ansa aceasta soluaie, nu se transforma antr-o norma obligatorie.
4. Doctrina – este formata din lucrarile scrise prin care se comenteaza sau interpreteaza normele juridice, sunt opinii formulate de specialiati de tehnicieni ai dreptului care contribuie la perfecaionarea normelor de drept.
5. Principiile de drept – an general, iar cele de drept civil an special, nu pot fi considerate izvoare de drept, ele se aplica an calitatea lor de dispoziaii ale actelor normative.
APLICAREA LEGII CIVILE
Aplicarea legii an timp
Ca orice lege, legea civila acaioneaza concomitent sub trei aspecte:
1) o anumita durata an timp
2) pe un anumit teritoriu
3) aplicarea legii civile asupra persoanelor.
Deci legile, se succed, coexista ai au determinate categoriile de subiecte la care se aplica.
Legea civila se aplica cat timp este an vigoare.
Legea civila intra an vigoare:
** – la data precizat n cuprinsul ei
** – sau la data publicarii ei an M.Of.al Romaniei.
Prin abrogare. legea iese din vigoare ai nu se mai aplica. Abrogarea poate fi expresa – atunci cand se precizeaza expres ca legea se abroga.
Abrogarea expresa poate fi: – directa ai
– indirecta
Abrogarea directa – este aceea care nominalizeaza legea sau capitolele sau articolele dintr-o lege care se abroga.
Abrogarea indirecta – prevede ieairea din vigoare a legilor sau actelor normative, contrare legii noi, formulandu-se aorice alte dispoziaii contrare se abrogaa.
Abrogarea implicita atacita) cand legea noua conaine dispoziaii incompatibile cu legea veche fara sa prevada care dispoziaii contrare se abroga.
Desuectudnea nu este mod de ieaire din vigore, ai intervine an acele situaaii an care datorita dispariaiei raaiunilor pentru care actul normativ a fost adoptat, acesta nu mai este aplicat, fara a fi abrogat.
O situaie speciala priveate legile temporare pentru care nu este necesara abrogarea, fiind suficienta scurgerea perioadei de timp pentru care au fost adoptate.
– Principii ai excepaii privind acaiunea legii civile an timp
Sunt doua principii care guverneaza aplicarea legii an timp:
1) principiul neretroactivitaaii legii civile noi;
2) principiul aplicarii imediate a legii civile noi.
Ele se presupun ai se completeaza reciproc.
1) este regula juridica potrivit careia o lege civila se aplica numai situaaiilor ce se ivesc dupa adoptarea ei, iar nu ai situaaiilor anterioare.
Constituaia dispune an art.15 a2) ca aLegea dispune numai pentru viitor, cu excepaia legii penale mai favorabilea.
Acest principiu, este consacrat ai an Codul civil an art.1. aLegea dispune numai pentru viitor; ea n-are putere retroactivaa.
2. Principiul aplicarii imediate a legii civile noi – adica, de andata ce a fost adoptata, legea noua se aplica tuturor situaaiilor ivite dupa intrarea ei an vigoare, excluzandu-se astfel aplicarea legii vechi.
Acest principiu nu este consacrat expres, el este o consecinaa fireasca a principiului neretroactivitaaii.
Excepaiile de la aceste principii sunt:
1. retroactivitatea legii civile noi, adica legea civila noua se aplica ai pentru situaaii anterioare adoptarii ei.
– aceasta excepaie se aplica daca este consacrata expres an legea noua, deoarece excepaiile nu se prezuma, ele fiind de stricta interpretare ai aplicare.
In prezent este inadmisibila aceasta excepaie datorita textului imperativ al art.15 a2) dinConstituaie.
2. ultraactivitatea legii civile vechi, adica legea veche aai mai produce efectele un timp oarecare, deci a intrat an vigoare o lege noua, binenaeles la situaaii determinate, precizate de legea noua. Aceasta trebuie prevazuta expres an legea noua fiind o excepaie.
Referitor la retroactivitatea legii – legea penala mai favorabila, retroactiveaza.
Daca de la savarairea infracaiunii pana la judecarea definitiva a faptei au intervenit una sau mai multe legi penale, se aplica legea cea mai favorabila aAngheni).
Un alt aspect al retroactivitaaii al reprezinta legile interpretative. Legea interpretativa se integreaza an actul normativ interpretat care este anterior.
Legile interpretative au caracter retroactiv, deoarece se aplica din momentul intrarii an vigoare a legii pe care o interpreteaza.
Aplicarea legii an spaaiu – principiul teritorialitaaii
Exista doua aspecte ale problemei:
** – unul intern, vizeaza situaaia raporturilor civile stabilite antre subiecte de drept civil de cetaaenie ori naaionalitate romana, pe teritoriul Romaniei.
** – unul internaional, care are n vedere ipoteza raporturilor civile cu un element de extraneitate – cetenie, naionalitate, locul ncheierii i executrii contractului etc.
Aspectul intern aine seama de regula: actele normative civile care emana de la organele centrale de stat se aplica pe antregul teritoriu al aarii, iar cele ce emana de la un organ de stat local se aplica doar pe teritoriul respectivei unitaaii aministrativ-teritoriale ajudea).
Aspectul internaaional se rezolva de catre anormele conflictualea ale dreptului internaaional privat, care presupun aaa zisul aconflict de legia an spaaiu. Normele conflictuale sunt conainute an prezent an Legea 105/1992.
Cu titlu de exemplu amintim aBelein):
– imobilele sunt supuse legilor aarii pe teritoriul careia se afla: lex rei sitae;
– starea civila ai capacitatea civila a persoana fizic` sunt supuse legii cetaaeniei – lex personalis este lex patriae, iar capacitatea persoana juridic` este supusa legii naaionalitaaii, determinata de sediul sau ca regula.
– formarea actului juridic este carmuita de legea locului unde se ancheie: locus regit actum.
Aplicarea legii civile asupra persoanelor
Legile civile pot fi amparaite an trei categorii, din punct de vedere al sferei subiectelor la care se aplica:
– legi civile cu vocaaie generala de aplicare: adica se aplica atat persoana fizic` cat ai persoana juridic` , exemplu Codul civil, D.31/1954 privitor la persoana fizic` ai persoana juridic` ai D.167/1958 – prescripaia extinctiva.
– legile civile cu vocaaia aplicarii numai persoana fizic` ; exemplu L.15/1990 privind reorganizarea unitaailor economice de stat ca RA ai SC, sau Decretul 66 ai L.109/1996 privind organizarea ai funcaionarea cooperaaiei meateaugareati ai cooperaaiei de consum ai de credit sau L.31/1990 privind soc.comeriale, republicata.
INTERPRETAREA LEGII CIVILE
Definiaie – Prin interpretarea legii civile aanaelegem operaaiunea logico-raaionala de lamurire, explicare a conainutului ai sensului normelor de drept civil, an scopul justei lor aplicari prin corecta ancadrare a diferitelor situaaii din viaaa practicaa aBelein).
Aceasta definiaie – conaine trei elemente:
– interpretarea legii este o etapa a procesului de aplicare a legii civile.
– conainutul interpretarii este lamurirea sau explicarea sensului.
-scopul interpretarii – este corecta ancadrare a diferitelor situaaii din circuitul civil, ceea ce asigura justa aplicare a legii civile.
Clasificarea interpretarii civile
1. In funcaie de foraa sa aobligatorie sau neobligatorie) se distinge : – interpretarea oficiala aobligatorie)
– interpretarea neoficiala aneobligatorie)
2. In funcaie de rezultatul interpretarii deosebim:
– interpretarea literala adeclarativa)
– interpretarea extensiva
– interpretarea restrictiva
3. Dupa metoda de interpretare folosita
– interpretarea gramaticala
– interpretarea sistematica
– interpretarea istorico teleologica
– interpretarea logica
Interpretarea oficiala – este realizata, an exercitarea atribuaiilor ce-i revin potrivit legii de catre un organ de stat ce aparaine puterii legislative, executive sau judecatoreati.
Daca interpretarea provine chiar de la organul de stat care a editat actul normativ – interpretarea oficiala se numeate autentica ai se caracterizeaza an norme interpretative.
Tot interpretare autentica este ai cea care provine de la un organ obatesc aexemplu art.15 din Decretul lege 66/90: Uniunea Centrala a Cooperativelor Meateaugareati emite, an condiaiile legii , norme obligatorii pentru toate organizaaiile cooperaaiei meateaugareati cu privire la….).a
Interpretarea oficiala este ai cea realizata de organele puterii judecatoreati –
numit i interpretare juridic; care este obligatorie numai la spe.
Este neoficiala interpretarea care se da legii civile an doctrina aliteratura de specialitate) ori de un avocat an pledoariile sale. Aceasta interpretare nu are putere juridica obligatorie.
Interpretarea literala, extensiva, restrictiva
Interpretarea aliterala este determinata de faptul ca antre formularea textului legal interpretat ai cazurile din practica ce se ancadreaza an ipoteza sa exista concordanaa. Aceasta interpretare este impusa de texte clare, ori de dispoziaii ce conain enumerari limitative.
Interpretarea aextensivaa – este necesara atunci cand antre formularea textului legal intepretat ai cazurile din practica la care se aplica acest text nu exista concordanaa, an acest caz textul trebuie extins ai asupra unor cazuri care nu se ancadreaza an litera textului; deci cand un text legal este formulat prea restrictiv faaa de intenaia reala legiuitorului.
Interpretarea restrictiva – este impusa de faptul ca antre formularea unui text legal ai cazurile de aplicare an practica, exista neconcordanaa, an acest caz formularea textului legal este prea larga faaa de situaaiile care se pot ancadra an text aexemplu art.1 din L.31/1990 : aSocietaaile comerciale cu sediul an Romania sunt persoane juridice romanea; an sensul ca priveate doar societaaile comerciale anfiinaate potrivit acestei legi.
3. Interpreatera gramaticala , sistematica ai istorico-teologica
Interpretarea gramaticala – presupune lamurirea anaelesului unei dispoziaii legale civile pe baza regulilor gramaticii, ainandu-se seama de sintasca ai morfologia propoziaiei ori frazei, ca ai de semnele de punctuaaie.
Interpretarea sistematica – presupune lamurirea anaelesului unei dispoziaii legale ainandu-se seama de legaturile sale cu alte dispoziaii din acelaai act normativ ori din alt act normativ aBelein).
Aceasta interpretare este antalnita frecvent an practica, – plecand de la calificarea unei dispoziaii ca norma generala ori norma speciala, prin respectarea urmatoarelor doua reguli:
– norma generala nu deroga de la norma speciala
– norma speciala deroga de la norma generala. Intre aceste reguli, anorma generalaa reprezinta regula, iar norma speciala constituie excepaia.
Interpretarea istorico teleologica presupune stabilirea sensului unei dispoziaii legale, ainandu-se seama de finalitatea urmarita de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face partea acea dispoziaie, antr-un context istoric dat.
Interpretarea logica a legii civile
Aceasta interpretare a normelor juridice a dobandit o anflorire aparte an dreptul roman, ceea ce a dus la formularea unor reguli ai argumente de interpretare logica, adesea exprimate an adogii.
1. Excepaia este de stricta interpretare ai aplicare.
In interpretarea sistematica a legii civile se "aine seama de raportul dintre legea generala aregula) ai legea speciala aexcepaia). Sunt supuse aceste interpretari:
– textele legale care conain enumerari limitative;
– textele legale care institue prezumaii legale;
– textele care conain o excepaie.
2. Unde legea nu distinge, nici interpretul nu trebuie sa distinga. Aceasta regula aine seama de faptul ca, unei formulari generale a textului legal trebuie sa-i corespunda o aplicare a sa tot generala, fara a introduce distincaii pe care legea nu le conaine.
3. Legea civila trebuie interpretata an sensul aplicarii ei, iar nu an sensul neaplicarii. Aceasta regula de interpretare este conainuta an art.978 Codul civil pentru interpretarea convenaiilor, dar, pentru identitate de raaiune ea este extinsa ai la interpretarea normei de drept civil.
Argumente de interpretare logica
– Argumentul per a contrario. Acest argument anseamna ca ori de cate ori un text de lege prevede un anumit lucru, se poate prezuma ca el neaga contrariul aAngheni).
– Argumentul a fortiori. Pe baza acestui argument se ajunge la extinderea aplicarii unei norme, edictata pentru o anumita situaaie, la un caz neregulamentar expres, deoarece raaiunile care au fost avute an vedere la adoptarea acelei norme se regasesc, ai mai evident, an cazul dat Belein p.72).
– Argumentul de analogir. Acest argument are an vedere faptul ca, unde exista aceleaai raaiuni trebuie aplicata aceeaai soluaie. Acest argument este folosit andeosebi, pentru rezolvarea alacunelor legiia ceea ce se realizeaza prin aplicarea aprin analogieia a normelor de drept civil aBelein).
4. Argumentul reducerii la absurd. Pe baza acestui argument se are an vedere ca numai o anumita soluaie este admisibila raaional, soluaia contrara fiind o absurditate, care nu poate fi acceptata.
TITLUL II
Raportul juridic civil
Cap.I Noaiune, caractere ai structura
aRaportul juridic civila este o specie de araportaasocial) aBelein).
Raportul juridic civil este o relaaie sociala-patrimoniala ori nepatrimoniala – reglementata de norma de drept civil. Daca orice raport juridic civil este o relaaie sociala, nu orice relaaie sociala este un raport juridic civil.
O condiaie a raportului juridic civil o reprezinta reglementarea unei relaaii sociale prin norme ce intra an conainutul dreptului civil.
Caractere
a) Raportul juridic civil are caracter social, evident, care nu trebuie demonstrat, doarece toate raporturile juridice se stabilesc antre oameni, fie priviai ca persoane fizice, fie priviai ca persoane juridice. Chiar daca alegea vorbeatea despre aregimul juridic al bunurilora, an realitate se are an vedere conduita oamenilor cu privire la bunuri sau lucruri aNicolae Titulescu, Observaaiuni asupra reorganizarii facultaailor de drept, Bucureati, 1904, p.47-48).
b) Raportul juridic civil are caracter voliaional . Se poate vorbi de un caracter dublu voliaional adoctrine). Pe langa voinaa exprimata de legiuitor din norma de drept civil care reglementeaza actul juridic civil, exista ai voinaa autorilor sau autorului actului juridic civil dupa cum suntem an prezenta unui act bilateral sau unilateral).
c)Raportul juridic civil se caracterizeaza prin poziaia de egalitate juridica a parailor.
Aceasta poziaie de egalitate este nu numai metoda de reglementare a dreptului civil, ci ai un caracter propriu raportului juridic civil.
Aceasta se exprima an nesubordonarea unei parai faaa de cealalta.
Elementele de structura ale raportului juridic civil
Raportul juridic cuprinde an structura sa trei elemente: paraile, conainutul ai obiectul.
1. Paraile sau subiectele raportului juridic civil sunt persoanele fizice ai persoanele juridice care sunt titulare de drepturi ai obligaaii civile.
2. Conainutul raportului juridic este dat de totalitatea drepturilor subiective ai obligaaiilor civile pe care le au paraile.
3. Obiectul raportului juridic civil – consta an conduita parailor, adica acaiunile sau inacaiunile la care sunt andrituite paraile.
Aceste elemente trebuie sa fie antrunite cumulativ.
Cap.II Paraile raportului juridic – noaiuni generale
Definiaia persoanei fizice
aPersoana fizicaa este subiectul individual de drept, adica omul, privit ca titular de drepturi ai obligaaii civile.
Definiaia persoanei juridice
aPersoana juridicaa este subiectul colectiv de drept, adica un colectiv de oameni care, antrunind condiaiile cerute de lege, este titular de drepturi subiective ai obligaaii civile.
Aceste expresii de apersoana fizica ai persoana juridicaa sunt folosite de legea de baza an materia subiectelor de drept civil, care este Decretul 31/1954 aaprivind persoanele fizice ai persoanele juridice)a.
Rezulta ca exista doua mari categorii de subiecte de drept civil:
– persoanele fizice;
– persoanele juridice expresie echivalenta cu persoanele morale.
In categoria persoanelor fizice se pot deosebi urmatoarele subcategorii:
– minorii sub 14 ani, persoane fizice lipsite de capacitate de exerciaiu.
– minorii antre 14 ai 18 ani, persoane fizice cu capacitate de exerciaiu restransa.
– majorii care sunt persoane fizice peste 18 ani, cu capacitate de exerciaiu deplina.
Dupa criteriul cetaaeniei, persoanele fizice mai pot fi amparaite an:
– persoana fizic` de cetaaenie romana;
– persoana fizic` de cetaaenie straina; aici includem ai:
– persoana fizic` fara cetaaenie – apatrizii
– persoana fizic` cu cetaaenie dubla – din care nici una nu este romana.
In categoria persoanelor juridice, deosebim:
– persoana juridic` particulari sau private;
– persoana juridic` cooperatiste sau obateati;
– persoana juridic` mixte;
– persoana juridic` de stat.
Dupa criteriul naaionalitaaii, deosebim:
– persoana juridic` de naaionalitate romana aan principiu, cu sediul an Romania)
– persoana juridic` de alta naaionalitate, straina.
Pluralitatea de subiecte
Raportul juridic civil de regula se stabiate antre doua persoane araport juridic simplu), care presupune adeterminareaa subiectele raportului juridic civil.
Aceasta determinare presupune cunoaaterea parailor acestui raport, ai se realizeaza diferit dupa cum este vorba de raporturi civile ce au an conainutul lor: – drepturi absolute ori
– drepturi relative
In primul caz aal dreptrului absolut) dupa cum vom vedea antr-un capitol ulterior, numai subiectul activ care este titularul dreptului subiectiv civil este determinat sau cunoscut aexemplu proprietarul unui bun). Subiectul pasiv este nedeterminat ai este format din toate celelalte subiecte de drept civil aBelein).
In al doilea caz este determinat atat subiectul activ a numit creditor), cat ai subiectul pasiv adebitorul) aexemplu raportului juridic nascut din contractul de vanzare-cumpare cele doua parai sunt determinate: vanzatorul ai cumparatorul.
Exista ansa cazuri an care raportul juridic civil este stabilit antre mai multe persone, fie ca subiecte active, fie ca subiecte pasive, fie sub ambele aspecte. In acest caz deosebim:
– pluralitate activa – mai mulai creditori,
– pluralitate pasiva – mai mulai debitori,
– pluralitate mixta – mai mulai creditori ai mai mulai debitori.
Capacitatea civila a persoanelor
Capacitatea civila este expresia care desemneaza capacitatea an dreptul civil aBelein).
In structura capacitaaii civile intra doua elemente:
– capacitatea de folosinaa
– capacitatea de exerciaiu
Capacitatea de folosinaa a persoana fizic` este aptitudinea, generala ai abstracta, a omului, de a avea drepturi ai obligaaii civile aart.5 alin.2 din D.nr.31/2954).
Inceputul ai sfaraitul acestei capacitaai sunt stabilite, de art.7 din D.31/1954: aCapacitatea de folosinaa ancepe de la naaterea persoanei ai anceteaza odata cu moartea acesteiaa.
Capacitatea de exerciaiu a persoanei fizice este aptitudinea omului de a-ai exercita drepturuile civile ai de a-ai andeplini obligaaiile civile, prin ancheierea de acte juridice civile aart.5 alin.3 D.31/1954).
Capacitatea civila a persoanelor juridice
Capacitatea de folosinaa a persoana juridic` este aptitudinea subiectului colectiv de drept civil de a avea drepturi ai obligaaii civile.
Capacitatea de exerciaiu a persoana juridic` este o aptitudine a sa de a-ai exercita drepturile civile ai de a-ai andeplini obligaaiile civile, prin ancheierea de acte juridice, de catre organele sale de conducere.
Cap. III
Conainutul raportului juridic civil
Dupa cum am aratat conainutul raportului juridic civil este alcatuit din:
– drepturi subiective civile
– obligaaii civile
Drepturile subiective civile formeaza latura activa iar obligaaiile civile formeaza latura pasiva a raportului juridic civil.
Oricarui drept subiecti civil ai corespunde o anumita obligaaie civila.
Definiaia dreptului subiectiv civil aBeleiu)
Dreptul subiectiv civil este posibilitatea recunoscuta de legea civila subiectului activ – persoana fizic` sau persoana juridic` an virtutea careia aceasta poate, an limitele dreptului ai moralei, sa aiba o anumita conduita, sa pretinda, o conduita corespunzatoare – sa dea, sa faca, ori sa nu faca ceva – de la subiectul pasiv, ai sa ceara concursul foraei coercetive, statului, an caz de nevoie.
Clasificarea drepturilor subiective civile
Criterii de clasificare
– an funcaie de opozabilitate – drepturile subiective sunt: – absolute ai
– relative
– an funcaie de natura conainutului lor: – patrimoniale
– nepatrimoniale
– dupa corelaaia dintre ele: – principale
– accesorii
– an funcaie de gradul de certitudine conferit titularilor:- pure ai simple
– afectate de modalitaai
Drepturile subiective civile – absolute ai
– relative
Dreptul subiectiv civil absolut – este acel drept an virtutea caruia titularul sau poate avea o anumita conduita, fara a face apel la altcineva pentru a ai-l realiza aBeleiu).
Sunt absolute – drepturile personale nepatrimoniale
– drepturile reale
Dreptul subiectiv civil relativ – este acel drept an virtutea caruia titularul poate pretinde subiectului pasiv o conduita determinata, fara care dreptul nu se poate realiza aBeleiu).
Tipic, relativ, sunt drepturile de creanaa.
Caracteristicile dreptului absolut
– titularul dreptului absolut este cunoscut
– titularul obligaaiei corelative este necunoscut, format din toate celelalte subiecte de drept civil
– dreptului absolut ai corespunde obligaaia generala ai negativa de a nu i se aduce atingere – a nu face.
– este opozabil era omnes – tuturor persoanelor
– sunt prevazute de lege, limitate.
Caracteristicile dreptului relativ
– sunt cunoscute atat titularul dreptului, cat ai al obligaaiei asubiectul activ ai subiectul pasiv).
– aI corespunde o obligaaie ce are ca obiect: a da, a face ori a nu face aceva ce s-ar fi putut face an lipsa obligaaiei pe care ai-o asuma subiectul pasiv determinat)
– este opozabil numai subiectului pasiv determinat
– sunt nelimitate ca numar.
Drepturile subiective civile patrimoniale ai nepatrimoniale
Este patrimonial dreptul subiectiv ce are conainut exprimat baneate, precuniar
sunt – drepturile reale
– drepturile de creanaa
Este nepatrimonial asau personal nepatrimonial) acel drept subiectiv ce nu are conainut banesc
Clasificare
Dreptul real – jus in re – este acel drept an virtutea caruia titularul sau aai poate exercita prerogativele asupra unui bun fara concursul altcuiva.
Dreptul de creanaa – jus ad personam – este acel drept an temeiul caruia subiectul activ – creditorul – poate pretinde subiectului pasiv – debitor – sa dea, sa faca sau sa nu faca ceva.
Asemanarile dintre cele doua drepturi
– sunt patrimoniale
– au cunoscuai titularii lor, ca subiecte active
Deosebiri
– sub aspectul subiectului pasiv
– an cazul dreptului real – nu este cunoscut
– an cazul dreptului de creanaa – este cunoscut.
– sub aspectul conainutului obligaaiei corelative
– an cazul dreptului real – ai corespunde obligaaia generala ai negativa de nonfacere
– an cazul dreptului de creanaa – ai corespunde obligaaia : – de a da
– de a face
– de a nu face
– ca numar – drepturile reale sunt limitate
– drepturile de creanae – nelimitate
– numai dreptul real – are prerogativele:
a) urmaririi = care consta an posibilitatea titularului de drept real aexemplu creditor ipotecar) de a urmari bunul an mainile oricui s-ar gasi.
b) preferinaei = consta an posibilitatea titularului dreptului real cu a-ai realiza drepul sau cu antaietate ori preferinaa.
Categoriile de drepturi personale nepatrimoniale
1. Drepturi care privesc existenaa ai integritatea afizica ai morala) ale persoanei: dreptul la viaaa, la sanatate, onoare, reputaaie etc.
2. Drepturi care privesc identificarea persoanei
– pentru persoana fizic` : dreptul la nume, pseudonim, domiciliu, la stare civila
– pentru persoana juridic` ; dreptul la denumire, la sediu, etc.
3. Drepturi decurgand din creaaia intelectuala – adica numai drepturile nepatrimoniale ce izvorasc din opera literara, artistica ori atiinaifica.
Drepturile subiective civile principale ai accesorii
este principal – dreptul subiectiv civil care are o existenaa de sine statatoare, soarta sa nedepinzand de vreun alt drept.
Este accesoriu – dreptul subiectiv civil a carui soarta juridica depinde de existenaa altui drept subiectiv civil cu rol principal.
Aceasta clasificare are importanaa pentru ca dreptul accesoriu depinde de dreptul civil principal potrivit adagiului: accesorium seqmtur principale.
Drepturile nepatrimoniale, sunt drepturi principale.
Drepturile reale principale sunt:
– dreptul de proprietate
a) dreptul de proprietate publica ce E statului sau unitaailor administrativ-teritoriale-asupra bunurilor din domeniu public.
b) dreptul de proprietate privata an toate formele sale:
– dreptul de proprietate privata E persoana fizic`
– dreptul de proprietate privata persoana juridic` de stat.
[ntre aca exemplu regiile autonome i societ`\ile comerciale cu adaos unic statul Romn potrivit 45/90).
– dreptul de proprietate al persoana juridic` cooperatiste sau obateati potrivit L.66/90 ai 109/1996.
– dreptul de proprietate al persoana juridic` particulare apotrivit L.31/90 republicata).
– dreptul de proprietate al persoana juridic` mixte cum sunt societaaile comerciale cu participare straina an Romania aart.6 din Ordonanaa de Urgenaa a Guvernului nr. 92/1997 combinat cu art.65 din L.31/90).
– dreptul de proprietate al statului ai unitaailor administrativ-teritoriale asupra bunurilor din domeniul privat aart.4 din L.213/1998).
2. drepturile reale principale corespunztoare dreptului de proprietate privat : dreptul de uz, de uzufruct, de servitute, de superficie, de abitaie.
3. dreptul de administrare afolosinaa) al RA ai instituaiilor publice a ca dreptul real corespunzator dreptului de proprietate publica al statului sau unitaailor administrativ-teritoriale – L.213/1998 art.12.
4. dreptul de folosin al cetenilor care i-au construit locuine proprietate personal pe terenuri atribuite de stat – prin efectul L.nr.18/1991, a.c. – dr. s-a tranformat la cerere n drept de proprietate privat a art.36).
5. dreptul de folosinaa gratuita al persoana fizic` fara scop lucrativ care-ai desfaaoara activitaai de binefacere asupra unor imobile proprietate publica sau privata de stat ori a unitaailor adminstrativ-teritoriale aart.17 din L.213/1998).
6. dreptul de folosinaa , conferit de stat persoana juridic` cooperatiste, obateati asupra unor bunuri proprietate de stat.
7. dreptul de folosinaa conferit de persoana juridic` cooperatiste, obateati, particulare ori mixte persoana juridic` anexe.
8. dreptul de concesiune reglementat de Constituie aart.135) L.18/1991 aart.17 al.3 i art.26 al.1); L.50/1991 aart.10); L.219/1998 privind regimul concesiunilor.
9. dreptul de p….. reglementat de art.5-10 din L.54/1998 privind articulaia juridic a terenurilor sau art.52 din Codul Silvic aL.26/1996 i
dreptul de preferinaa reglementat de Legile 64/1991 ai L.129/1992 aart.5).
Drepturile reale accesorii sunt:
1. dreptul de ipoteca – drept de garanaie reala imobiliara
2. dreptul de gaj – drept de garanaie reala mobiliara
3. privilegiile
4. dreptul de retenaie
Aceste drepturi reale accesorii – presupun ca drept principal – un drept de creanaa.
Drepturi subiective civile – pure ai simple
– afectate de modalitaai
Dreptul civil pur ai simplu – confera maxima certitudine titularului sau, deoarece nici existenaa ai nici exercitarea lui nu depinde de vreo amprejurare viitoare – el poate fi exercitat imediat dupa naaterea lui, necondiaionat aBelein).
Dreptul civil afectat de modalitaai este dreptul civil a carui existenaa sau exercitare depinde de o amprejurare viitoare, certa ori incerta.
Modalitaaile sunt: termenul, condiaia ai sarcina ai vor fi studiate antr-un capitol viitor.
Obligaaia civila
Definiaie . Obligaaia civila este andatorita subiectului pasiv al raportului juridic civil de a avea o anume conduita, corespunzatoare dreptului subiectiv corelativ, conduita care poate consta an a da, a face ori a nu face ceva ai care poarte fi impusa la nevoie prin foraa coercitiva a statului.
Obligaaia civila are trei sensuri:
1. – andatorirea subiectului pasiv de a da, a face, a nu face ceva asensul definiaiei de mai sus)
2. – raport obligatoriu ce conaine sensul definiaiei de mai sus
3. – obligaaie – anscris constatator al unei creanae aobligaaiunea CEC).
Clasificarea obligaaiilor civile
In funcaie de obiectul lor se fac trei subclasificari:
a) obligaaia de a da, de a face, de a nu face ceva
b) positiva ai negativa
c) obligaaia de rezultat adeterminata) ai obligaaia de diligenaa ade mijloace).
Dupa opozabilitatea lor: obligaaiile se ampart an :
1) obianuite aopozabile numai aantre parai a)
2) opozabile terzilor ascriptae in rem)
3) reale apropter rem)
In funcaie de sancaiunea ce asigura respectarea obligaaiilor civile, se disting:
– obligaaia civila perfecta
– obligaaia civila imperfecta anaturala).
-Obligaaiile de a da, a face ai a nu face
– de a da = este andatorirea de a constitui sau a transmite un drept real aobligaaia vanzatorului de a transmite dreptul de proprietate asupra lucrului vandut an patrimoniul cumparatorului).
– de a face = este andatorirea de a executa o lucrare, a presta un serviciu, ori de a preda un lucru.
– a nu face ceva = are conainut diferit, dupa cum este corelativa unui drept absolut ori unui drept relativ ade creanaa).
– corelativa unui drept absolut = este andatorirea de a nu face nimic de natura a aduce atingere acelui drept.
– corelativa unui drept de creanaa = a nu face ceva, ce ar fi putut sa faca, daca debitorul nu s-ar fi obligat la abainere.
Obligaaii civile pozitive ai negative
Sunt pozitive – obligaaiile de aa daa ai aa facea.
Este negativa – a nu face ceva.
Obligaaii de rezultat ai obligaaii de diligenaa
Este de rezultat – este obligaaia care consta an andatorirea debitorului de a obaine un rezultat determinat aexemplu obligaaia vanzatorului de a preda cumparatorului lucrul vandut).
Este de diligenaa amijloace) – obligaaia ce consta an andatorirea debitorului de a depune toata staruinaa pentru obainerea unui anumit rezultat aexemplu obligaaia medicului de a-l vindeca pe pacient).
Obligaaii obianuite, opozabile terailor ai obligaaii reale
Obligaaia obianuita este, opozabila antre parai ca ai dreptul de creanaa. Marea majoritate a obligaaiilor civile sunt de acest fel. Aceasta obligaaie i……debitorului faaa de care s-a nascut.
Obligaaia opozabila ai terailor ascriptae in rem) este acea obligaaie strans legata de un bun, astfel ancat creditorul nu-ai poate realiza dreptul sau decat cu concursul titularului actual al dreptului real asupra acelui bun, care este ainut ai el, de andeplinirea unei obligaaii nascute anterior, fara participarea sa aexemplu…cumparatorul este datorat sa respecte locaaiunea facuta anainte de vanzare).
Obligaaia reala apropter rem), este andatorirea ce revine potrivit legii, deainatorului unui bun, an considerarea importanaei deosebite a unui astfel de bun pentru societate aexemplu obligaaia deainatorului de teren agricol de a-l cultiva L .18/1991).
Obligaaiii civile perfecte ai imperfecte
Majoritatea obligaaiilor civile este formata din obligaaiile perfecte.
Obligaaia perfecta – este acea obligaaie civila a carei executare este asigurata an caz de neexecutare de catre debitor, printr-o acaiune an justiaie, obainandu-se un titlu executor pentru a fi pusa an executare silita.
Este imperfecta obligaaia a carei executare nu se poate obaine pe cale silita, ai odata executata de buna voie de catre debitor, nu este permisa restituirea ei, aceasta obligaaie se mai numeate ai naturala.
Obligaaia imperfecta nu se confunda cu obligaaia morala, care se realizeaza din conatiinaa aobligaaia copiilor ajunai la maturitate de a-ai antreaine parinaii bolnavi).
CAPITOLUL IV
Obiectul raportului juridic
Dupa cum am precizat, prin obiect al raportului juridic civil anaelegem conduita parailor, adica acaiunea la care este andrituit subiectul-activ ai cea de care este ainut subiectul pasiv.
Deai este an stransa legatura obiectul ai conainutul raportului juridic civil nu se confunda
Suntem an prezenaa a doua elemente ale raportului juridic civil.
– In raporturile patrimoniale, conduita parailor se refera deseori la lucrari cu care oamenii intra an contact, numite ai bunuri. Aceste bunuri nu intra ansa an structura raportului juridic.
aBunula este luat an considerare ca obiect derivat al raportului juridic civil aBeleiu).
Bunurile
In legislaaie nu gasim o definiaie a abunuluia, deai sunt numeroase textele care folosesc cuvantul abuna ori cel de alucrua.
Doctrina defineate bunul ca fiind o valoare economica ce este utila pentru satisfacerea nevoii materiale ori spirituale a omului ai este susceptibila de apropriere sub forma dreptului patrimonial.
Corelaaia dintre noaiunile abunuria ai patrimoniu
In stransa legatura cu noaiunea de bun, este ai aceea de patrimoniu.
Prin patrimoniu se anaelege totalitatea drepturilor ai obligaaiilor patrimoniale care aparain unei persoane fizice ori juridice.
Intre bun ai patrimoniu exista legatura de la parte la antreg.
Deci bunul poate fi privit:
– atat individual – ut suiguli
– cat ai ca element activ al patrimoniului.
Clasificarea bunurilor
1. In funcaie de natura lor ai de calificarea data de lege, bunurile se ampart an:
– mobile amiacatoare)
– imobile anemiacatoare)
In dreptul nostru civil, exista trei categorii de bunuri mobile, ai trei de bunuri imobile.
a) Categoriile de bunuri mobile:
– mobile prin natura lor, prevazute an articolul 473 Codul civil aSunt mobile prin natura lor, corpurile care se pot transporta de la un loc la altul, atat cele care se miaca de la sine precum sunt animalele precum ai cele care nu se pot stramuta din loc decat printr-o putere straina, precum lucrurile neansufleaite aBelein p.107)a.
– mobile prin determinarea legii aprevazute de art.474 Codul civil aSunt mobile prin determinarea legii obligaaiile ai acaiunile care au ca obiect sume exigibile sau efecte mobiliare, acaiunile sau interesele unor companii financiarea.
Sunt mobile prin determinarea legii, veniturile perpetue sau pe viaaa asupra statului sau asupra particularilor.
– mobile prin anticipaaie – este nu-s prevazute de codul civil, ci de doctrina, ai se admite ca sunt mobile prin anticipaaile acele bunuri care, prin natura lor, sunt imobile, dar pe care paraile unui act juridic le considera mobile an considerarea a ceea ce vor deveni aexempluM.O.227/1997 – Ord. G.69/97) precizeaza ca bunurile mobile prin anticipaaie sunt, bunuri care prin natura sunt imobile, dar paraile contractante le considera ca fiind mobile cum sunt recoltele neculese, dar anstrainate prin act juridic, cu anticipaaie aBelein p.107).
Categoriile de bunuri imobile sunt:
1.imobile prin natura lor aart.462, 464, 465 al.1 Cod civil) aFondurile de pamant ai cladirile sunt imobile prin natura lora.
aMorile de vant, sau de apa, aaezate pe stalpi sunt imobile prin natura lora.
aRecoltele care anca se ain de radacini ai fructele de pe arbori, neculese anca, sunt asemenea imobilea.
2. imobile prin obiectul la care se aplica aart.417 Codul civil) aSunt uzufructul lucrurilor imobile, servituaile, acaiunile care tind a revendica un imobila.
3. imobile prin destinaaie sunt enumerate an art.468-470 din Codul civil: Obiectul ce proprietarul unui fond a pus pe el pentru serviciul ai exploatarea acestui fond. Sunt imobile prin destinaaie, cand ele s-au pus de proprietar pentru serviciu ai exploatarea fondului:
– animale afectate de cultura;
– instrumente aratoare;
– porumbii din porumbare;
– lapinii ainuai pe langa casa;
– stupii cu roi;
– seminaele date arendaailor;
– peatele din iaz;
– teascuri, cozi, alambicuri, vase;
– paie ai gunoaie.
Imobile prin destinaaie sunt toate efectele mobiliare cu proprietarul a aaezat catre fond an perpetue aoglinzile antr-un apartament, statuile).
Importanaa clasificarii aBelein) 109
– regimul juridic al acestor bunuri este diferit
– an ce priveate efectele posesiei:
– pentru imobile posesia poate conduce la uzucapiune aprescripaie achizitiva);
– pentru mobile posesia de buna credinaa valoreaza proprietate aart. 1909 Codul civil).
-an ce priveate drepturile reale accesorii:
– ipoteca are ca obiect un imobil
– gajul priveate un mobil
-an ce priveate dreptul internaaional privat
– imobilului i se aplica – legea aarii pe teritoriul careia este situat alex rei sitae).
– mobilului I se aplica legea proprietarului bunului lex personales care este : – ori lex patrie
– lex domiciliu
aVezi Legea 105/1992 aart.49-65)).
– an ce priveate competenaa teritoriala
– litigiul cu privire la un imobil se judeca de instanaa an raza careia se afla bunul;
– litigiul cu privire la un mobil este competenta instanaa domiciliului paratului aactor se quitur forum rei);
– an ce priveate prescripaia extrictiva
– an ce priveate regimul anstrainarii lor a Legea 18/1991, Legea 54/1998, Ordonanaele 27/1992 ai nr.15/1993).
2. Bunuri aflate an circuitul civil ai bunuri scoase din circuitul civil
Bunurile aflate an circuitul civil sunt acele bunuri care pot fi dobandite ai anstrainate prin act juridic.
Aceste bunuri formeaza regula, iar legea trebuie sa prevada excepaiile, an mod expres. Ca exemplu art.963 Codul civil : aNumai lucrurile ce sunt an comera pot fi obiectul unui contracta.
Din aceasta categorie fac parte:
– bunuri care pot circula liber, neangradit;
– bunuri care pot fi dobandite, deainute ori anstrainate condiaional aexemplu arme de foc ai muniaii Legea 17/1996; produse ai substanae stupefiante Legea 73/69; deaeuri toxice Legea 137/1993 a.a.)
Bunurile scoase din circuitul civil nu pot forma obiectul actului juridic civil: se spune ca sunt inabinabile.
Exemplu teritoriul Romaniei aart.3a1) din Constituaie)
ExempluLegea 18/1991 republicata potrivit art.5 alin.2: aTerenurile care fac parte din domeniul public inabienabile, insesizabile ai imprescriptibile. Ele nu pot fi introduse an circuitul civil decat daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul publica.
Actele juridice ancheiate cu ancalcarea prevederilor privind regimul juridic al bunurilor din domeniul public sunt lovite de nulitate absoluta.
Importanaa clasificarii rezida tocmai pe planul valabilitaaii actelor juridice civile sub aspectul obiectului lor.
3. Bunuri – determinate individual ares certa)
– determinate generic ares genera)
Bunurile individuale determinate sunt acelea care potrivit naturii lor sau voinaei exprimata an actul juridic, se individualizeaza prin ansuairi proprii, special. Individual determinate sunt, prin excelenaa, unicatele.
Determinate generic sunt acele bunuri care se individualizeaza prin ansuairile speciei ori categoriei din care fac parte. Individualizarea se face prin cantarire, masurare, numarare etc.
Importanaa juridica a clasificarii
– momentul transmiterii dreptului real, an actele translative de drepturi reale;
– daca obiectul este res certa, dreptul real se transmite an momentul realizarii acordului de voinaa, chiar daca nu s-a predat bunul;
– daca obiectul este res genera, dreptul real se transmite an momentul individualizarii ori predarii aan lipsa de stipulaaie contrara).
– suportarea riscului contractului
– pentru res certa, daca piere fortuit anainte de predare, debitorul este liberat de obligaaia predarii
– pentru res genera, daca piere fortuit anainte de predare, debitorul nu este liberat de obligaaia de predare, deoarece el trebuie sa procure alte bunuri, potrivit regulii – genera non pereuna
– locul predarii bunului
– bunul res certa trebuie predat an locul unde se gasea la data contractarii aart.1319 Codul civil) aan lipsa de stipulaaie contrara).
– bunul de gen trebui e predat la domiciliu debitorului, pentru ca plata este cheaabila, nu portabila aart.1104 Codul civil).
4. Bunuri fungibile ai nefungibile
Bunul fungibil este acel bun care, an executarea unei obligaaii, poate fi anlocuit cu altul, fara sa afecteze valabilitatea plaaii.
Bunul nefungibil este acel bun care nu poate fi anlocuit cu altul, an executarea unei obligaaii, astfel ca, debitorul nu este liberat decat prin predarea bunului datorat.
Ca regula:
– bunurile certe sunt nefungibile
– bunurile generice sunt fungibile
Caracterul fungibil ori nefungibil al unui bun este dat atat de natura bunului, cat ai de voinaa parailor unui act juridic.
Importanaa clasificarii – are semnificaaia juridica practica an valabilitatea plaaii.
5. Bunuri consumptibile aI bunuri neconsumptibile
Este consumptibil acel bun care nu poate fi folosit fara ca prima lui antrebuinaare sa nu implice consumarea substanaei ori anstrainarea lui.
Este neconsumptibil – bunul care poate fi folosit repetat fara ca prin aceasta, sa fie necesara consumarea substanaei ori anstrainarea lui.
Bunuri consumptibile sunt: banii, combustibilii, alimentele etc
Bunuri neconsumptibile sunt: construcaii, terenuri, maaini etc.
Importanaa clasificarii rezida an materia contractului de amprumut.
Obiectul amprumutului de folosinaa – se numeate comodat – ai este reprezentat de un bun neconsumptibil
Obiectul amprumutului de consumaaie se numeate mutu…. – ai-l formeaza bunuri consumptibile.
6. Bunuri frugifere ai bunuri nefrugifere
** Este frugifer bunul care poate produce periodic, fr consumarea substanei sale, alte bunuri sau produse, numite fructe.
Este nefrugifer bunul care nu are ansuaire de a da naatere, periodic, la produse fara consumarea substanaei sale.
Se disting trei categorii de fructe potrivit art.483 Codul civil.
Potrivit art.522 Codul civil:
– Fructele naturale sunt acelea ce pamantul produce de la sine: producaia ai praaila asporul animalelor);
– Fructele industriale ale unui fond sunt acelea care se dobandesc prin cultura.
Potrivit art.523:
– Fructele civile sunt chiriile caselor, dobanzile sumelor exigibile, venitul rentelor, arende.
Fructele nu se confunda cu productele
** Productele sunt foloase trase dintr-un bun cu consumarea substanei sale, exemplu piatra dintr-o cru, nisipul dintr-o albie.
Fructele naturale ai cele industriale se dobandesc prin culegere; pe cand cele civile se dobandesc zi cu zi aprin simpla scurgere a timpului).
Importanaa clasificarii:
– an materie de uzufruct – izufructuarul are dreptul doar la fructe, nu ai la producte care se cuvin …..proprietar
– posesia de buna-credinaa conduce numai la dobandirea proprietaaii fructelor, nu ai a productelor.
7. Bunuri divizibile ai bunuri nedivizibile
Bunul divizibil este acela care poate fi amparait, fara sa-ai schimbe, prin aceasta, destinaaia sa economica.
Bunul indivizibil este acela care nu poate fi amparait fara a nu-ai schimba, prin aceasta destinaaia sa economica.
Exemplu: o bucata de stofa poate fi amparaita – fiind bun divizibil, pe cand un autoturism este un bun indivizibil.
Importanaa clasificarii se gaseate an materie:
– de partaj ai
– de obligaaii
Bunul indivizibil fie se atribuie unei singure parai, cu obligaaia la o sulta catre cealalta, fie scos la vanzare prin licitaaie.
Bunul indivizibil, care formeaza obiectul unei obligaaii cu mai multe subiecte apluralitate pasiva) determina o indivizibilitate naturala.
8. Bunuri principale ai bunuri accesorii
Bunul principal este acela care poate fi folosit independent fara a servi la antrebuinaarea altui bun.
Bunul accesoriu este acela care este destinat sa serveasca la antrebuinaarea unui alt bun, principal.
Ca bunuri accesorii menaionam: cureaua pentru ceas, antena pentru televizor, cutia pentru vioara.
Importanaa clasificarii se regaseate an materia executarii obligaaiilor civile : an cazul cand se datoreaza un bun, debitorul trebuie sa predea atat bunul principal, cat ai pe cel accesoriu aan lipsa de stipulaaie contrara) conform principiului aaccesorium sequitur principale).
9. Bunuri corporale ai bunuri necorporale
Este corporal acel bun care are o existenaa materiala, fiind uaor perceptibil simaurilor omului.
Este incorporal acel bun ce nu are o existenaa materiala ideala, abstracta, putand fi perceputa cu ochii minaii. Drepturile patrimoniale sunt asemenea bunuri, facand excepaie dreptul de proprietate care an vorbirea obianuita se confrunta cu bunul care formeaza obiectul sau.
Pe langa drepturile reale aaltele decat drepturile de proprietate, se disting trei categorii de bunuri incorporale)
– proprietaaile incorporale afondul de comera, drepturile de proprietate industriala, drepturile de autor);
– titlurile de valoare a valorile mobiliare, acaiunile, obligaaiunile);
– creanaele.
Importanaa clasificarii
– dobandirea proprietaaii mobiliare ca efect al posesiei de buna credinaa opereaza doar pentru bunurile mobile corporale aart.1909 Codul civil)
– dobandirea proprietaaii prin simpla tradiaie aremitere), opereaza pentru bunurile corporale nu pentru cele incorporale.
– titlurile de valoare, se transmit diferit dupa cum sunt:
– la purtator – prin tradituine
– nominale – prin cesiune
– la ordin – prin gir sau andosare.
10. Bunuri sesizabile ai bunuri insesizabile
Este sesizabil bunul ce poate forma obiectul executarii silite a debitorului aenumerarea facuta de art.409 Codul proc.civ.).
Este insesizabil bunul ce nu poate fi urmarit silit pentru plata unei datorii.
CAPITOLUL V
PROBELE IN DREPTUL CIVIL
Noaiune
Cuvantul proba are ca sinonim pe acela de dovada.
Termenul aprobaa este folosit cu mai multe sensuri:
1 – este mijloc folosit pentru stabilirea existenaei unui fapt juridic, a existenaei drepturilor subiective ai obligaaiilor civile.
2. – este operaaiunea de prezentare an faaa justiaiei a mijloacelor de proba: anscrisuri, marturii, marturisiri, probe materiale exptertixe.
3. – este folosit pentru a desemna rezultatul obainut al acestui demers.
Obiectul probei ai sarcina probei
a) Obiectul probei al constituie elementul de dovada pentru a demonstra existenaa unui drept subiectiv civil ai a obligaaiei corelative aBelein p.121).
Obiectul probei este reprezentat de toate amprejurarile – acte ori fapte juridice – care au dat naatere la dreptul subiectiv civil ai obligaaia corelativa.
b) Sarcina probei este reglementata an art.1169 Codul civil aCel ce face o propunere anaintea judecaaii trebuie sa se dovedeasca. Reclamantul este cel caruia aI revine mai antai sarcina de a dovedi cele pretinse. Dupa ce reclamantul s-a conformat, an aparare revine randul paratului sa dovedeasca faptele pe care-ai sprijina cererile salea.
In aparare, paratul devine reclamant.
A treia regula privind sarcina probei se refera la judecator care trebuie sa aiba rol activ an stabilirea completa a adevarului care poate sa ordone din oficiu administrarea probelor necesare.
Condiaiile de adminsibilitate a probei
Proba trebuie sa andeplineasca cumulativ, urmatoarele condiaii:
– sa nu fie oprita de lege;
– sa fie verosimila aadica sa tinda la dovedirea unor fapte credibile);
– sa fie utila;
– sa fie pertinenta – sa aiba legatura cu pricina;
sa fie concludenta – sa conduca la rezolvarea cauzei.
Convenaiile asupra probelor
Se admite an general, an lumina principiilor judiciare, ca sunt admisibile avalabile) convenaiile asupra probelor daca nu se aduce atingere unor norme imperative.
MIJLOACE DE PROBA
1. Inscrisurile
Codul civil defineate speciile de anscrisuri: autentic, sub semnatura privata, anceputul de proba scrisa, fara sa conaina o definiaie generala.
In sens juridic, prin anscris se desemneaza consemnarile facute pe: hartie, sticla, carton, scandura, pelicula sau banda magnetica.
Prin anscris se anaelege consemnarea, de date despre acte ai fapte juridice, cu un mijloc adecvat pe un anumit suport material aBeleiu p.123).
Clasificarea mijloacelor de proba
– Dupa scopul urmarit la antocmirea lor, anscrisurile se ampart an:
– preconstituite – antocmite special pentru a servi ca probe;
– nepreconstituite – sunt celelalte anscrisuri.
– Dupa efectul lor:
– originare – antocmite pentru a dovedi ancheierea, modificarea ori ancetarea unui act juridic civil;
– recognitive – antocmite pentru a recunoaate a existenaei anscrisurilor originare pierdute ori distruse;
– confirmative – prin aceste anscrisuri se anlatura anulabilitatea unui act juridic civil afacandu-l valabil).
Dupa raportul dintre ele, se ampart an:
– originale;
– copii.
Dupa criteriul semnaturii:
– semnate;
– nesemnate.
Cele mai importante anscrisuri sunt: anscrisul autentic aI anscrisul sub semnatura privata.
Inscrisul autentic
Art.1171 Codul civil: aActul autentic este acela care s-a facut cu solemnitaaile cerute de lege, de un funcaionar public, care are drept de a funcaiona an locul unde actul s-a facut.a
Principalele categorii de acte autentice sunt:
– anscrisurile autentice notariale apotrivit L.36/1995);
– hotararile organelor jurisdicaionale aexemplu hotararile judecatoreati).
– actele de stare civila apotrivit L.119/1996).
Intocmirea anscrisului autentic are de cele mai multe ori un caracter facultatic, afara de cazurile expres prevazute de lege cand se cere forma autentica aexemplu contractul vanzare-cumparare a bunurilor imobile acase) – nerespectarea cerinaei legale atrage nulitatea actului.
Inscrisul autentic care prin forma ai aparenaa andeplineate cerinaele esenaiale de regularitate se bucura de prezumaia de autenticitate care opereaza erga orunes. Documentul este socotit ca provine de la cei care l-au semnat.
Puterea doveditoare este opozabila tuturor.
In caz contrar, exista procedura anscrierii an fals a celui care contesta anscrisul.
Inscrisul sub semnatura privata
Definiaie. Se numeate aanscris sub semnatura privataa acel anscris care este semnat de cel, ori cei de la care provine.
Singura condiaie cu caracter general pentru valabilitatea anscrisului de acest fel este – semnatura autorului ori autorilor actului, anscrisului.
Semnatura – este numai cea executata de mana autorului anscrisului a nu andeplineate aceasta condiaie asemnaturaa dactilografiata, litografiata sau punere de deget.
Condiaii speciale pentru valabilitatea anumitor anscrisuri sub semnatura privata.
1. Condiaia pluralitaaii de exemplare asau cerinaa multiplului exemplar).
Codul civil an art.1179 reglementeaza aceasta condiaie – aActele sub semnatura privata, care cuprind convenaii sinolagmatice trebuie antocmite an atatea exemplare originale cate parai cu interes contrar sunt. Pentru cele care au acelaai interes este suficient un singur exemplar originala.
Fiecare exemplar trebuie sa faca menaiune de numarul originalelor ce s-au facut.
2. Condiaia scrierii an antregime ori punerii formulei abun ai aprobata anainte de semnare.
Codul civil reglementeaza aceasta cerinaa an art.1180: aActul sub semnatura privata prin care o parte se obliga catre alta a-i plati o suma de bani sau o catime oarecare , trebuie sa fie scris an antregul lui de acela care l-a subscris, sau cel puain acesta, anainte de a subsemna, sa adauge la finele actului cuvintele bun ai aprobat, aratand totdeauna an litere suma sau catimea lucrurilor ai apoi sa iscaleascaa
Practica judiciara a precizat an legatura cu acet art. a1180) aAcest text cuprinde dispoziaii de protecaie pentru cel ce se obliga, ampiedicand practica semnaturilor date an alb, care lasa posibilitatea deainatorilor de rea credinaa de a nu completa anscrisul contrar anaelegerii antre parai.
Sancaiunea nerespectarii formalitaaii cerute de art. 1180 Codul civil este aceea ca anscrisul este lipsit de putere probatoare.
3. Condiaia ceruta testamentului olograf: sa fie scris, semnat ai datat de mana testatorului.
O regula speciala, privind puterea doveditoare a datei anscrisului sub semnatura privata, este conainuta an art.1182 Codul civil – data acelui anscris dobandeate valoarea juridica de data certa. Ea poate di data ai de notarul public.
Puterea doveditoare a datei anscrisului sub semnatura privata, comporta urmatoarea distincaie:
a) antre parai ea are aceeaai valoare ca ai celelalte menaiuni ale anscrisului
b) faaa de terai ea face dovada din ziua an care a devenit adata certaa.
Marturia aProba cu martori ori testimoniala)
Definiaie. Marturia este relatarea orala, facuta de o persoana, an faaa instanaei de judecata, cu privire la acte sau fapte litigioase, savaraite an trecut, despre care are cunoaatere personal.
Martorul trebuie sa fie o persoana straina de proces.
Art.119 Codul civil stabileate doua reguli an primele sale alineate
aDovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaaeate 250 lei achiar pentru depozit voluntar) nu se poate face decat sau prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata.
Nu se va primi niciodata o dovada prin martori an contra sau peste ceea ce cuprinde actul.
Excepaiile de la aceste reguli sunt prevazute de art.1197: aReguli precizate mai sus nu se aplica an cazul cand exista un anceput de dovada scrisaa.
Puterea doveditoare
Depoziaia martorilor are o putere mai scazuta decat anscrisurile autentice, deoarece declaraaiile martorilor sunt subiective aGiosan). Ea este lasata la libera apreciere a instanaei.
Marturisirea arecunoaaterea)
Definiaie – Marturisirea este recunoaaterea de catre o persoana a unui act sau fapt pe care o alta persoana aai antemeiaza o pretenaie ai care este de natura sa produca efecte contra autorului ei.
Clasificare
– marturisirea judiciara – se face anaintea judecatorului de partea prigonitoare
– marturisirea extrajudiciara – nu poate servi de dovada cand obiectul contestaaiei nu poate fi dovedit prin martori.
Dupa modul de exprimare:
– expresa;
– tacita aart.174 Codul civil; 225 C pro.civ.)
Dupa structura:
– marturisirea simpla – recunoaaterea pretenaiei reclamantului, facuta de catre parat recunosc ca am amprumutat de la reclamant 10.000 lei ai nu i-am restituit.
– marturisirea calificata – recunoaaterea de catre parat a pretenaiei reclamantului dar ai a altor amprejurari, strans legate de faptul invocat, anterioare ori concomitente cu acesta.
– marturisirea complexa – recunoaaterea de catre parat a pretenaiei reclamantului dar ai a altei amprejurari ulterioare care o anihileaza pe prima.
Marturisirea este indivizibila potrivit art.1206 alin.2 aMarturisirea nu poate fi luata decat an antregime ampotriva celui care a marturisita.
Intr-o opinie dominanta ansa: adupa cum se coroboreaza cu alte probe administrate an cauza, judecatorul poate diviza marturisirea calificata ori complexa, luand numai o parte a ei, care poate fi an favoarea a ori aampotriva aautorului ei.
Interogatoriul
– Este mijlocul procesual de adminstrare a probei marturisirii ce numeate aeste reglementat an art.218-225 – Cod proced.civila)
Marturisirea poate fi :
– spontana – fara interogator
– provocata – realizata pe calea interogatorului.
PREZUMTIILE
aPrezumaiile sunt consecinaele ce legea sau magistratul le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscuta.
In esenaa, prezumaia este o presupunere facuta de legiuitor sau judecator.
Clasificare
Dupa autorul lor prezumaiile se ampart an :
– prezumaii legale – care sunt opera legiuitorului aart.1200 Codul civil – aSunt prezumaii legale acelea care sunt determinate prin legea.
– prezumaii simple – sunt stabilite de magistrat ajudecator art.1203 Codul civil aPrezumaiile care nu sunt stabilite de lege sunt lasate la luminile ai anaelepciunea magistratuluia.
– Prezumaiile legale sunt limitate numeric
– Prezumaiile simple sunt nelimitate sub aspectul numarului lor.
Dupa foraa probanda:
– prezumaiile absolute – juris et de jure – adica cele ce nu pot fi rasturnate prin proba contrarie, se mai numesc irefragabile aexemplu ce a puterii lucrului judecat)
– prezumaiile relative – juris tantum – adica cele ce pot fi rasturnate prin proba contrara, fie mai uaor, fie mai greu amajoritatea prezumaiilor legale e formata din prezumaiile relative.
TITLUL II
ACTUL JURIDIC CIVIL
Noaiunea ai clasificarea actelor juridice civile
Definiaie – Manifestarea de voinaa facuta cu intenaia de a produce efecte juridice, respectiv, de a naate, modifica ori stinge un raport juridic concret – reprezinta actul juridic civil.
Sensurile expresiei aact juridic civila
Intr-un prim sens, actul juridic civil – deasemneaza tocmai manifestarea de voinaa cu intenaia de a produce efecte juridice civile – pentru acest sens se utilizeaza formula negotium juris – adica operaaiune juridica.
In al doilea sens – se desemneaza anscrisul constatator al manifestarii de voinaa, adica suportul material. Pentru acest al doilea sens, se foloseate formula de instrumentum probationis aadica anscrisul autentic sau sub semnatura privata).
Clasificarea actelor juridice civile
1. Dupa numarul parailor: – unilaterale
– bilaterale
– multilaterale
a) Unilaterale
Este act juridic unilateral cel care rezulta dintr-o singura voinaa – exemplu testamentul, acceptarea succesiunii, renunaarea la o moatenire, oferta, promisiunea publica de recompensa.
Este bilateral – actul juridic civil care reprezinta voinaa concordanta a doua parai. Exemplul tipic de act civil bilateral este – contractul civil: vanzarea cumpararea, amprumutul, depozitul etc.
Este multilateral – actul juridic rezultat din acordul de voinaa ce provine de la trei sau mai multe parai – exemplu contractul civil de societate.
Nu trebuie confundata clasificarea actelor juridice civile an unilaterale ai bilaterale, cu clasificarea contractelor civile an unilaterale ace dau naatere la obligaaii numai pentru una din parai) – donaaia, amprumutul ai bilaterale sau sinalagmatice care dau naatere la obligaaii pentru ambele parai – vanzarea cumpararea).
2. Acte cu titlu oneros ai acte cu titlu gratuit
– Este cu titlu oneros acel act juridic civil an care, an schimbul folosului patrimonial procurat de o parte celeilalte, se urmareate obainerea altui folos patrimonial. – Art.945 Codul civil aContractul oneros este acela an care fiecare parte voieate a-ai procura un avantaj aexemplu contractul de vanzare cumparare, antrepriza, locaaiunea etc).a
Este cu titlu gratuit este acel act juridic civil prin care se procura un folos patrimonial fara a se urmari obainerea altui folos patrimonial an schimb aexemplu donaaia, comodatul, amprumutul fara dobanda, mandatul gratuit).
Actele cu titlu oneros se subclasifica an
– act comutativ – la a carui ancheiere paraile cunosc existenaa ai antinderea obligaaiilor lor aexemplu:contractul de vanzare cumparare, contractul de antepriza etc).
– act obligatoriu – la a carui ancheiere paraile nu cunosc antinderea obligaaiilor, existand aansa unei pierderi ai a unui caatig. aexemplu: contractul de renta viagera, contractul de vanzare cu clauza de antreainere).
Actele cu titlu gratuit se clasifica an
– liberalitaaii ai
– acte dezinteresate
Este liberalitate acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul aai micaoreaza patrimoniul prin folosul patrimonial procurat. Sunt liberalitaai donaaiile ai legatele.
Este act dezinteresat acel act cu titlu gratuit prin care dispunatorul procura un avantaj patrimonial fara a-ai micaora patrimoniul. Sunt acte dezinteresate: mandatul gratuit, depozitul nerenumerat, comandatul etc.
3. Acte juridice civile:
– constitutive
– translative
– declarative
Este constitutiv – actul juridic civil care da naatere la un drept subiectiv civil care n-a existat anterior. exemplu: ipoteca convenaionala, amanetul ori gajul).
Este translativ actul civil care are ca efect stramutarea unui drept subiectiv civil dintr-un patrimoniu an alt patrimoniu aexemplu:donaaia, vanzarea-cumpararea).
Este declarativ actul civil care are ca efect consolidarea ori definitivarea unui drept subiectiv preexistent aexemplu: partajul aamparaeala este un asemenea act.)
O specie aparte de act declarativ este actul confirmativ – este acel act prin care o persoana renunaa la dreptul sau de a ataca cu acaiunea an anulabilitate un act juridic civil, la a carui ancheiere a fost ancalcata o dispoziaie legala ce ocroteate un interes personal, individual.
Actul constitutiv ai cel translativ aai produc efectele numai pentru viitor aexemplu.nunc), pe cand actul declaraaiei aai produce efectele pentru trecut aexemplutunc).
4. Acte juridice de: – conservare
– administrare
– dispoziaie
Este act de conservare – acel act juridic care are ca efect preantampinarea pierderii unui drept subiectiv civil. Este avantajos pentru autorul sau deoarece, cu o cheltuiala mica, se salveaza un drept de o valoare mai mare aExemplu: antreruperea unei prescipaii prin acaiunea an justiaie, somaaia, anscrierea unei ipoteci.).
Actul de administare – este acel act juridic prin care se realizeaza o normala punere an valoare a unui bun ori a unui patrimoniu aexemplu anchirierea unui bun, culegerea fructelor, asigurarea unui bun etc.).
Actul de dispoziaie este acel act juridic civil care are ca rezultat ieairea din patrimonoi a unui bun sau drept ori grevarea unui bun cu o sarcina reala aipoteca, gaj).
5. Acte juridice civile patrimoniale ai nepatrimoniale
Este patrimonial actul juridic civil care are un conainut evaluabil an bani, asemenea acte sunt cele care privesc drepturile reale ai de creanaa aExemplu: contractul de vanzare-cumparare, donaaie, amrumut etc.).
Este nepatrimonial – actul juridic civil care are un conainut neevaluabil an bani. aExemplu: convenaia parnailor unui copil din afara casatoriei, an sensul stabilirii numelui de familie al acestuia).
6. Acte juridice – consensuale
– solemne
– reale
Este consensual actul juridic civil care se ancheie prin simpla manifestare de voinaa. Actul consensual reprezinta regula, din punctul de vedere al formei an care se ancheie actele juridice civile.
Solemn este acel act juridic care trebuie sa ambrace o forma prescrisa de lege. Forma speciala, solemna pentru un asemenea act este o condiaie de valitate ade valabilitate) aExemplu: donaaia, ipoteca, convenaionala, testamentul).
Este real este actul juridic civil care se ancheie an mod valabil daca manifestarea de voinaa este ansoaita de remitereaa predarea) bunului. Exemplu: aamprumutul, depozitul, darul manual).
Un act juridic consensual aca regula) poate fi uneori solemn avanzarea-cumpararea unui teren).
7.Acte juridice civile antre vii ai pentru cauza de moarte
Actul antre vii – inter vinos – este actul juridic civil care-ai produce efectele necondiaionat de moartea autorului ori autorilor. Majoritatea actelor civile sunt acte antre vii..
Actul pentru cauza de moarte – mortis cauza – este actul juridic care nu-ai produce efectele decat la moartea autorului – exemplutestamentul.
8. Acte juridice civile -subiective
– condiaie
Este act subiectiv – actul juridic civil al carui conainut este determinat prin voinaa autorului sau autorilor lui. Majoritatea actelor civile intra an aceasta categorie.
Este act condiaie – actul juridic la a carui ancheiere paraile aai exprima voinaa doar an privinaa naaterii actului, conainutul lui fiind predeterminat de norme de la care paraile nu pot deroga aexemplucasatoria).
9. Acte civile – pure ai simple ai
– acte afectate de modalitaai
Este pur ai simplu actul civil care nu cuprinde o modalitate atermen, condiaie, sarcina). aExemplu: acceptarea ori renunaarea la moatenire).
Este afectat de modalitaai – actul civil care cuprinde o modalitate aexemplu: contractul de asigurare, donaaia cu sarcini, vanzarea cumpararea cu clauza de antreainere – an care e prezent termenul).
10. Acte juridice civile -principale
– accesorii
Este principal – actul juridic civil care are o existenaa de sine statatoare soarta sa nepretinzand de soarta juridica a altui act juridic.
Majoritatea actelor juridice intra an aceasta categorie.
Este accesoriu – actul a carui soarta juridica depinde de soarta altui act juridic, principal. Exemplu: clauza penala, fidejusiunea, gajul, ipoteca convenaionala, arvuna).
11. Acte cauzale ai acte abstracte
Este cauzal – actul juridic a carui valabilitate implica analiza cauzei ori scopului adaca scopul este imoral actul juridic este lovit de nulitate).
Este abstract anecauzal) actul juridic civil care este detaaat de elementul cauza, valabilitatea sau neimplicand analiza acestui element.
Sunt abstracte actele juridice constatate prin titlurile de valoare – anscrisuri care ancorporeaza operaaiuni juridice aobligaaiunea CEC).
12. Acte juridice civile – strict personale
– ai acte ce pot fi facute ai prin reprezentare
Strict personal este actul juridic civil care nu poate fi facut decat personal fara a putea fi ancheiat prin reprezentare exemplu: testamentul.
Majoritatea actelor juridice civile este formata din actele ce pot fi ancheiate personal, dar pot fi ancheiate ai prin reprezentant amandatar).
Normele care reglementeaza actul strict personal sunt de stricta interpretare ai aplicare – deoarece constitue excepaia.
13. Actele juridice civile numite atipice) ai acte nenumite atipice
Este numit – actul juridic civil care are o denumire stabilita de legea civila, precum ai o reglementare proprie. Majoritatea actelor juridice civile sunt tipice.
Este nenumit – actul juridic care nu are o denumire ai o reglementare proprie aexemplucontractul de vanzare cumparare cu clauza de antreainere.
14. Acte juridice civile cu executare dintr-o data auno ictu) ai cu executare succesiva
Cu executarea dintr-o data este actul juridic a carui executare presupune o singura prestaaie din partea debitorului. Se mai numeate ai act cu executare instantanee adarul manual).
Cu executare succesiva este acel act a carui executare presupune mai multe prestaaii eaalonate an timp acontractul de renta viagera, contractul de ancheiere).
– Consecinaele neexecutarii culpabile – pentru contractul cu executare dintr-o data – a contractului sinalogmatice – se aplica rezoluaiunea; iar pentru contractele cu executare succesiva – refilierea.
Cap.II Condiaiile actului juridic
Condiaiile actului juridic sunt elementele care alcatuiesc acest act.
In funcaie de aspectul la care se refera distingem:
– Condiaii de fond – cele care privesc conainutul actului juridic civil.
– Condiaii de forma – cele care se refera la exteriorizarea voinaei.
In funcaie de obligativitatea sau neobligativitatea lor, aceste condiaii se ampart an :
– esenaiale – cele cerute pentru valabilitatea actului
– neesenaiale – antamplatoare, cele care pot fi prezente ori pot lipsi fara sa puna an discuaie valabilitatea actului.
Condiaiile de font, esenaiale ale actului juridic sunt prevazute an art.948 Cod civil, care dispune:
1) capacitatea de a contracta
2) consimaamantul valabil al paraii ce se obliga
3) un obiect determinat
4) o cauza licita.
1. Capacitatea de a ancheia actul juridic civil
Definiaie : Capacitatea de a ancheia actul juridic civil areprezinta acea condiaie de fond ai esenaiala care consta an aptitudinea subiectului de drept civil de a deveni titular de drepturi ai obligaaii civile prin ancheierea actelor de drept civil.a.
Aceasta reprezinta o parte a capacitaaii de folosinaa a persoanei fizice.
– In legatura cu aceasta condiaie de fond este de reainut – ca principiul sau regula este capacitatea de a face actul juridic civil, excepaia fiind incapacitatea.
Acest principiu se desprinde din D.31/1954 art.6 alin.1 aNimeni nu poate fi angradit an capacitatea de folosinaa ai nici lipsit an tot sau an parte, de capacitatea de exerciaiu, decat an cazurile ai an condiaiile stabilite de legea.
Capacitatea este o stare de drept – de jure aaaa cum o vede legea aBelein), iar discernamantul este o stare de fapt.
Consimaamantul
Stim ca actul juridic civil este manifestarea de voinaa cu intenaia de a produce efecte juridice.
Sub aspect juridic, voinaa este complexa, an structura sa intrand: consimaamantul ai cauza sau scopul.
Principiile voinaei juridice an dreptul civil
Codul civil consacra doua principii care carmuiesc voinaa juridica
– principiul libertaaii actelor juridice civile numit ai principiul autonomiei de voinaa;
– principiul voinaei reale aprincipiul voinaei interne).
Principiul libertaaii actelor juridice – poate fi exprimat astfel aBelein)
– subiectele de drept civil sunt libere sa ancheie ori nu un act juridic; civil
– paraile sunt libere sa stabileasca, conainutul aclauzele) actului juridic civil;
– paraile sunt libere, prin acordul lor, sa modifice, ori sa puna capat actului juridic civil pe care l-au ancheiat.
Limitele principiului libertaaii actelor juridice civile sunt:
a) ordinea publica anorme care reglementeaza ordinea economica, sociala ai politica de stat)
b) morala abunele moravuri)
c) normele imperative ade la care nu se poate deroga).
2. Principiul voinaei reale ainterne)
In soluaionarea acestei probleme exista doua concepaii:
– concepaia subiectiva – care da prioritate voinaei interne, reale
– concepaie obiectiva – prefera voinaa declarata exteriorizata.
Codul civil roman a consacrat principiul voinaei interne sau reale.
In sprijinul acestui principiu se andemeiaza pe argumentele:
– art.977 Codul civil aInterpretarea contractelor se face dupa intenaia comuna a parailor contractante, nu dupa sensul literal al termenuluia.
– art 953: aConsimaamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smulsul prin violenaa, sau surprins prin dol.a.
– art.1175 : an materie de simulaaie aActul secret modifica un act public, nu poate avea putere decat antre paraile contractante ai succesoriilor universalia.
Definiaia consimaamantului
Consimaamantul reprezinta hotararea de a ancheia un act juridic civil manifestata an exterior.
Condiaiile de valabilitate a consimaamantului.
1. Sa provina de la o persoana cu discernamant
2. sa fie exprimat cu intenaia de a produce efecte juridice
3. sa fie exteriorizat
4. sa nu fie alterat de vreun viciu de consimaamant.
1. Consimaamantul trebuie sa provina de la o persoana cu discernamant
Aceasta condiaie decurge din caracterul conatient al actului juridic civil.
Persoana fizica cu deplinatate capacitate cu exerciaiu este prezumata ca are discernamant juridic necesar pentru a ancheia acte juridice civile.
Persoana lipsita de capacitate de exerciaiu aminorul sub 14 ani au cel pus sub interdicaie judecatoreasca, este prezumata a nu avea discernamant.
Minorul antre 14 au 18 ani are discernamantul juridic an curs de formare.
Pentru persoana juridica nu se pune probleme deoarece reprezentantul ei este, o persoana fizica cu deplina capacitate de exerciaiu.
In afara de incapacitaaile legale – cazuri an care legea prezuma persoana ca lipsita de discernamant exista ai cazuri de incapacitaai naturale – an care se gasesc persoane capabile dupa lege, an drept capabile cu discernamant), iar an fapt persoana lipsita temporar de discernamant, exemplu: beaie, hipnoza, somnambulism, manie puternica.
2. Consimaamantul trebuie exprimat cu intenaia de a produce efecte juridice
– aceasta decurge din esenaa actului juridic civil.
Aceasta condiaie nu este andeplinita cand:
– manifestarea de voinaa a fost facuta an gluma, prietenie, curtoazie;
– cand s-a facut sub condiaie pur potestativa adin partea celui care se obligaa ama oblig daca vreaua;
– cand manifestarea de voinaa este prea vaga;
– cand manifestarea de voinaa s-a facut cu o rezerva mintala aexemplu: actul fictiv an caz de simulaaie.
3. Consimaamantul trebuie sa fie exteriorizat
Principiul aplicabil exteriorizarii consimaamantului este acela al consensualismului, care anseamna ca paraile sunt libere sa aleaga forma de exteriorizare a voinaei lor.
Manifestarea de voinaa poate fi exteriorizata antr-o forma expresa sau tacita aimplicata) aacceptarii moatenirii art.689 Codul civil).
Modalitaaile de exteriorizare a consimaamantului sunt : an scris, verbal prin gesturi ori fapte concludente, neechivoce.
In principiu an dreptul civil tacerea nu valoreaza consimaamant exteriorizat. Prin excepaie, tacerea valoreaza consimaamant:
1. cand legea prevede expres aceasta
2. cand, prin voinaa expresa a parailor, se atribuie o anumita semnificaaie juridica tacerii
3. cand tacerea are valore de consimaamant potrivit obiceiului.
4. Consimaamantul trebuie sa nu fie alterat printr-un viciu de consimaamant
Sunt vicii de consimaamant : eroarea, dolul aviclenia), violenaa ai leziunea.
a) Eroarea
Defini\ie : Eroarea este falsa reprezentare a realitaaii la ancheierea unui act juridic civil
Eroarea este reglementata an art.953 Codul civil, 954.
Clasificare
– Dupa criteriul consecinaelor care intervin, eroarea este de trei feluri:
1. – eroarea obstacol adistructiv de voin) este cea mai grav form a erorii – fiind i ea de dou feluri:
2. – asupra naturii actului juridic ao parte crede ca ancheie un anumit act juridic, iar cealalta parte, are greaita credinaa ca ancheie alt act juridic) ;
– asupra identitaaii obiectului – ao parte crede ca trateaza cu privire la un anumit bun pe cand cealalta parte are an vedere alt bun) .
3. – eroarea viciu de consimmnt – este falsa reprezentare a realitii ce cade
– fie asupra calitaailor substanaiale ale obiectului actului aerror in substantiam);
– fie asupra persoanei contractante aerror in personam).
4. – eroarea indiferent – este falsa reprezentare a unor mprejurri mai puin importante care nu afecteaz valabilitatea actului.
In cazul erorii obstacol – sancaiunea ce intervine este nulitatea absoluta pentru ca nu s-a format acordul de voinaa.
In cazul erorii viciu de consimaamant aan ambele forme) – sancaiunea este nulitate relativa.
Pentru cazul de eroare indiferenta – sancaiunea este diminuarea valorica a prestaaiei, fara nici o consecinaa juridica.
Dupa criteriul naturii realitaaii fals reprezentata, antalnim:
– eroare de fapt – este valoarea de o reprezentare falsa a unei situaaii faptice la ancheierea actului juridic aobiectul actului, valoarea etc);
– eroarea de drept – pentru care se formuleaza opinia atat a neadmiterii cat ai a admiterii acesteia ca viciu de consimaamant. Eroarea de drept este reprezentarea falsa a existenaei ori consimaamantului unei norme de drept civil.
Condiaiile cerute pentru ca eroarea sa fie viciu de consimaamant
– se cer antrunite doua condiaii cumulative:
1. elementul asupra caruia cade falsa reprezentare sa fi fost hotarator, determinant pentru ancheierea actului, astfel ancat, daca ar fi fost cunoscuta realitatea, actul nu s-ar fi ancheiat.
2. an cazul actelor bilaterale, cu titlu oneros, este necesar ca ai contractantul sa fi atiut sau sa fi trebuit sa atie ca elementul asupra caruia cade falsa reprezentare a realitaaii este determinant.
In actele bilaterale, nu e necesar ca fiecare parte sa se gaseasca an eroare.
2. Dolul sau viclenia
– Def. – Este viciu de consimaamant care consta an inducerea an eroare a unei persone, prin mijloace viclene sau dolosive, pentru a o determina sa ancheie un act juridic
– Dolul este o eroare provocata
Dupa consecinaele pe care le are, ori nu, asupra valabilitaaii actului juridic, distingem:
– dolul principal – care este dolul ce cade asupra unor elemente importante la ancheierea actului ai care atrage anularea actului
– dolul incident asau secundar), cade asupra unor amprejurari nedeterminante pentru ancheierea actului juridic, ai care nu atrage nevalabilitatea actului.
Elementele dolului
1. un element material, obiectiv – ce consta an utilizarea de mijloace viclene pentru a induce an eroare, airetenii, manopere dolosive)
2. un element subiectiv , intenaional, ce consta an intenaia de a induce an eroare o persoana, pentru a determina sa ancheie un act juridic.
Condiaii
Dolul trebuie sa andeplineasca, condiaiile:
– sa fie determinant pentru ancheierea actului juridic
– sa provina de la cealalta parte.
De reainut, ansa, ca aria elementelor determinante, pentru dol, este mai antinsa decat la eroare unde trebuie sa fie vorba ori de calitaaile substanaiale ale obiectului ori de acalitaaile persoaneia contractante.
In doctrina se admite an legatura cu condiaile ai urmatoarele doua situaaii:
1. dolul sa provina de la un tera, iar cocontractantul are cunoatinaa de aceasta amprejurare aun fel de complicitate la dol)
2. dolul sa provina de la reprezentantul aexemplu mandatarul acestuia) cocontractantului.
Dovada dolului
Potrivit art.960 al.2 Codul civil aDolul nu se presupunea ceea ce anseamna ca persoana care-l invoca trebuie sa-l dovedeasca.
Fiind un fapt juridic, dolul poate fi probat prin orice mijloc de proba inclusiv martori sau prezumaii simple.
3.Violenaa
Este un viciu de consimaamant ce consta an ameninaarea unei persoane cu un rau care ai produce o temere ce o determina sa ancheie un act juridic, pe care altfel nu l-ar fi ancheiat.
Violenaa este reglementata an Codul civil prin articolele 955, 956, 957, 958.
Clasificare
Dupa natura raului cu care se ameninaa, distingem antre:
– violenaa fizica – vis – cand ameninaarea priveate integritatea fizica sau bunurile persoanei;
– violenaa morala – metus – cand ameninaarea se refera la onoarea, cinstea ori sentimentele persoanei.
Dupa caracterul ameninaarii, deosebim antre:
– ameninaarea legitima, justa, care nu este viciu de consimaamant acreditorul al ameninaa pe debitor cu darea an judecata an cazul an care nu-ai andeplineate andatorirea pe care o are).
– ameninaarea nelegitima, injusta, cu un rau – care are semnificaaia juridica a viciului de consimaamant.
Elementele violenaei
Violenaa este alcatuita din doua elemente:
– un element obiectiv exterior – ce consta an ameninaarea cu un rau
– un element subiectiv – consta an insuflarea unei bunuri persoanei ameninaate.
Condiaiile violenaei
Pentru a fi viciu de consimaamant, violenaa trebuie sa antruneasca cumulativ, doua condiaii:
– sa fie determinanta pentru ancheierea actului juridic civil
– sa fie injusta anelegitima, ilicita).
Leziunea
Def. Leziunea este acel viciu de consimaamant care consta an dispropor\ia vadita de valoare antre doua prestaaii. Codul civil reglementeaza an numeroase dispoziaii leziunea: art.951, 1157, 1158, 1160, 1162, 1163, 1164, 1165.
Exista doua concepaii care sta la baza reglementarii leziunii:
– concepaia subiectiva – leziunea presupune doua elemente:
– unul obiectiv constand an disproporaia de valoare antre contraprestaaii;
– unul subiectiv – constand an profitarea de stare de nevoie an care se gaseate cealalta parte.
– concepaia obiectiva – leziunea are un singur element – paguba egala cu dispropor\ia de valoare antre contraprestaaii.
Condiaiile leziunii
1. leziunea sa fie o consecinaa directa a actului respectiv
2. leziunea sa existe an raport cu momentul ancheierii actului
3. disproporaia de valoare antre contraprestaaii trebuie sa fie vadita.
Domeniu de aplicare
Leziunea este un domeniu de aplicare mai restrns att din punctul de vedere al persoanelor care o pot invoca drept cauz de anulare, ct i din punctul de vedere al actelor susceptibile de anulare pentru leziune.
Leziunea priveate minorii antre 14 ai 18 ani – adica minorii cu capacitate de exerciaiu restransa.
In legatura cu al doilea aspect, sunt anulate pentru leziune numai actele juridice civile care, an acelaai timp:
– sunt acte administrative
– au fost ancheiate de minorul antre 14 ai 18 ani, singur, fara ancuviinaarea ocrotitorului legal
– sunt lezionare pentru minor
– sunt comutative.
3. Obiectul actului juridic
Definiaie – Prin obiect al actului juridic se anaelege conduita parailor stabilita prin acel act juridic civil, respectiv acaiunile ori inacaiunile la care paraile sunt andreptaaite sau de care sunt ainute
art.962 Codul civil face referire doar la convenaii aObiectul convenaiiloer este acela la care paraile sau numai una din parai se obligaa.
Iar ca obiect derivat al actului juridic consideram, obiectele, lucrurile, bunurile. Cu privire la acest anaeles art.963 dispune aNumai lucrurile ce sunt an comera pot fi obiectul unui contracta.
Cand conduita parailor priveate alucrurilea ori abunurilea , acestea sunt privite ca aobiect derivata al actului juridic civil. Dupa cum vom arata unele acondiaii de modalitatea ale obiectului actului juridic civil se refera tocmai la abunuria .
Condiaii de valabilitate
Pentru a fi valabil, obiectul juridic civil trebuie sa andeplineasca urmatoarele condiaii:
– Condiaii generale:
– sa existe;
– sa fie an circuitul civil;
– sa fie determinat sau determinabil;
– sa fie posibil;
– sa fie licil ai moral.
Condiaiile speciale sunt:
– cel ce se obliga trebuie sa fie titularul dreptului subiectiv;
– sa existe autorizaaie administrativa prevazuta de lege;
– obiectul sa constea antr-un fapt personal al debitorului.
Conainutul condiaiilor de validitate
Obiectul actului juridic civil trebuie sa existe:
– este o condiaie primordiala pentru valabilitatea obiectului;
– daca bunul a existat, dar nu mai exista la data ancheierii actului juridic, condiaia nu mai este [ndeplinit`;
– bunul,prezent an momentul ancheierii actului juridic andeplineate condiaia asa existea.
– un bun viitor poate forma obiect valabil al actului juridic civil, cu o excepaie – cea a succesiunilor viitoare anedeschise [nc`).
2. Obiectul trebuie sa fie an circuitul civil, este prevazuta expres de art.963 Codul civil ai reluata de art.1310 Codul civil.
Sintagma acircuit civila an plan juridic, are doua anaelesuri:
– an sens larg, prin circuit civil se anaelege totalitatea actelor ai faptelor juridice, an virtuaea carora se nasc raporturi de drept civil;
– an sens restrans acircuitul civila se reduce la actele ai faptele juridice succeptibile sa conduca la anstrainarea sau dobandirea valabila a unui avut sau bun.
3. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie determinat ori determinabil acondiaie prevazuta de art.948 pct.3 cat ai de art.964 Codul civil).
– Cand obiectul consta an res certa abun individual determinat), condiaia este andeplinita prin ipoteza;
– Cand obiectul consta an res genera abun de gen), condiaia este andeplinita numai prin stabilirea unor criterii de determinare a cantitaaii, calitaaii, care se vor folosi la momentul executarii actului.
4. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie posibil
Este o condiaie impusa de regula de drept potrivit careia nimeni nu poate fi obligat la imposibil. Imposibilitatea trebuie apreciata dinamic, an funcaie de progresul tehnico-atiinaific apentru ca, ceea ce nu este posibil azi, poate fi posibil maine).
5. Obiectul actului juridic civil trebuie sa fie licit ai moral
Aceasta condiaie cere ca acaiunea ori inacaiunea parailor actului juridic civil sa fie an concordanaa cu legea ai morala.
– an actele cu titlu gratuit – scopul imediat al reprezinta intenaia de a gratifica;
– an actele reale – scopul imediat al reprezinta prefigurarea remiterii lucrului;
– an contractele aleatorii – o cauza imediata este riscul consta an motivul determinant al ancheierii unui act juridic civil.
CAUZA
Condiaiile de valabilitate a cauzei actului juridic civil
a) sa existe
b) sa fie reala
c) sa fie licita ai morala
a) Sa existe : Aceasta condiaie a cauzei actului juridic civil – este consacrata expres, an art.966 Codul civil aObligaaia fara cauza….nu poate avea nici un efecta.
Cand lipsa cauzei se datoreaza lipsei de discernamant, ambele elemente ale cauzei – scopul mediat au scopul imediat – lipsesc; iar lipsa cauzei va atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.
– Cand lipsa cauzeu se datoreaza:
– lipsei contraprestaaiei aan contr.sinalagmatice);
– lipsei predarii bunului aan actele reale);
– lipsei riscului aan contr.aleatorii);
– lipsei intenaiei de a gratifica an contr. cu titlu gratuit).
sanciunea aplicabil este aceea a nulitii absolute.
b) Sa fie reala prevazuta an art.966 Codul civil aObligaaia….fondata pe o cauza falsa…nu poate avea nici un efecta. Cauza este falsa cand exista eroare asupra motivului determinant care este tocmai scopul mediat.
Falsitatea cauzei atrage nulitatea relativa a actului juridic civil.
c) Sa fie licita ai morala prevazuta expres an acelaai art.966 Codul civil :aObligaaia nelicita, nu poate avea nici un efecta.
Art.968 Codul civil prevede aCauza este nelicita cand este prohibita de lege, cand este contrarie bunelor moravuri ai ordinii publicea.
Ilicit poate fi doar scopul mediat.
Proba cauzei
Cauza este prezumata pana la dovada contrarie art.967 Codul civil prevede. aConvenaia este valabila , cu toate ca, cauza nu este expresaa.
Se institue astfel doua prezumaii:
– prezumaia de valabilitate a cauzei , indiferent ca se menaioneaza sau nu
– prezumaia de existenaa a cauzei; cauza nu trebuie dovedita aea este prezumata de lege).
Prin urmare, cine invoca lipsa ori nevalabilitatea cauzei actului juridic, acela trebuie sa dovedeasca aceasta.
FORMA ACTULUI JURIDIC
Forma actului juridic civil
Definiaie. Prin forma actului juridic civil, se anaelege acea condiaie care consta an modalitatea de exteriorizare a manifestarii de voinaa cu intenaia de a crea, modifica sau stinge un raport juridic civil concret.
In doctrina expresia aforma actului juridic civila este folosita an sens restrans ai an sens larg ai anume:
– an sens restrans – prin forma actului juridic civil se desemneaza tocmai modalitatea de exteriorizare a voinaei juridice
– an sens larg – prin forma actului .. se desemneaza trei cerinae de forma:
1. forma ceruta pentru ansaai valabilitatea actului – ad validitatem
2. forma ceruta pentru probarea actului – ad probativ
3. forma ceruta pentru opozabilitatea actului faaa de ter'e persoane.
Principiul consensualismului
Acest principiu poate fi definit ai an sensul ca este regula de drept potrivit careia, pentru a produce efecte juridice, manifestarea de voinaa nu trebuie sa ambrace o forma speciala.
Acest principiu nu este consacrat expres, cu caracter general, de catre Codul civil.
Clasificarea condiaiilor de forma ale actului juridic civil
Principala clasificare este an funcaie de consecinaele juridice ale nerespectarii lor:
– forma ceruta pentru valabilitatea actului juridic civil – nerespectarea ei aterage nulitatea actului;
– forma ceruta pentru probarea actului juridic civil – nerespectarea ei atrage imposibilitatea dovedirii cu alt mijloc de proba;
– forma ceruta pentru opozabilitatea faaa de terai – nerespectarea ei se sancaioneaza cu inopozabilitatea faaa de tera a o persoana teraa poate sa ignore acest act).
Forma ceruta ad. validitatem
Caracterele juridice ale acestei forme:
– este un element constitutiv, esenaial al actului juridic – care atrage nulitatea absoluta an caz de nerespectare;
– este incompatibila cu manifestarea tacita de voinaa – deoarece aceasta forma presupune manifestarea expusa de voinaa;
– este exclusiva – adica pentru un anumit act juridic civil solemn trebuie andeplinita o anumita forma, cea autentica aexcepaie face testamentara)
Condiaii ce trebuie respectate pentru asigurarea formei ad validitatem.
– antregul act trebuie sa ambrace forma ceruta pentru valabilitatea sa;
– actul aflat an interdependenaa cu actul solemn trebuie sa ambrace ai el forma speciala;
– actul care determina ineficienaa unui act solemn trebuie, an principiu sa ambrace ai el forma speciala solemna.
Aplicaaii ale formei ad validitatem
In campul larg al actelor juridice civile, sunt acte solemne:
– donaaia art.813 Codul civil;
– subrogarea an drepturile creditorului consimaita de debitor;
– ipoteca convenaionala aart.1772 Codul civil);
– testamentul;
– actele juridice antre vii de anstrainare a terenurilor de orice fel;
– contractele de arendare scrise;
– revocarea expresa a unui legat
– renunaarea expresa la succesiune;
– acceptarea succesiunii sub beneficiu de inventar;
– actele constitutive ale asociaaiilor ai fundaaiilor;
– actul constitutiv al societaailor comerciale.
Forma ceruta ad probationem
Aceasta forma reprezinta acea cerinaa care consta an antocmirea unui anscris care sa probeze actul juridic civil.
Caracteristicile formei ad probationem
– este obligatorie, sub acest aspect se aseamana cu cerinaa ad validitatem
– nerespectarea ei atrage sancaiunea inadmisibilitaaii dovedirii actului cu alt mijloc de proba;
– reprezinta o excepaie de la principiul consensualismului adeoarece actul trebuie sa ambrace forma scrisa.
Sancaiunea nerespectarii acestei formalitaai cerute de art.1180 Codul civil este aceea ca anscrisul este lipsit de putere probatorie, ceea ce nu afecteaza convenaia ca act juridic.
Aplicaaii ale formei ad probationem
– art. 1191 alin.1 Codul civil : aa Dovada actelor juridice al caror obiect are o valoare ce depaaeate suma de 250 lei, chiar pentru depozit voluntar, nu se poate face decat prin act autentic, sau prin act sub semnatura privata;
– depozitul voluntar aart.1597);
– tranzacaia aart.1705);
– contractul de anchiriere de locuinae;
– acordul petrolier aL.134/1995 art.13 al.4a;
– contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor aL.8/1996 art.42 aI art.68 al.2);
– contractul de reprezentare teatrala sau de execuaie muzicala aL.8/1996 art.69 al.1);
– contractul de asigurare aL.136/1996 art.10).
Forma ceruta pentru opozabilitate faaa de terai
Aceasta forma anseamna acele formalitaai care sunt necesare, potrivit legii, pentru a face actul juridic opozibil ai persoanelor care n-au participat la ancheierea lui, an scopul ocrotirii drepturilor ori intereselor lor.
Aceasta cerinaa aai gaseate justificarea an ideea de protecaie a terailor.
Prin nerespectarea acestei cerinae de forma – sancaiunea consta an inopozabilitatea actului juridic. Inseamna ca, actul juridic produce efecte antre parai, dar este ineficace faaa de terai.
Aplicaaii
– publicitatea imobiliara prin caraile funciare aL.7/1996 art.21);
– publicitatea constituirii gajului ai a oricarei garanaii reale aart.3 1.99/1999);
– notificarea cesiunii de creanaa aL.99/1999 art.2);
– darea de data certa anscrisului sub semnatura privata aart.1182 Codul civil);
– anregistrarea an materia invenaiilor, desenelor ai modelelor industriale aL.64/1991, L.129/1992, L.84/1998);
– menaiunile cu caracter de protecaie ai anregistrarile an materia dreptului de autor ai a drepturilor conexe aart.126 aI 148 din L.8/1996);
– anregistrarea contractelor de arendare aL.16/1994 art.6);
Modalitaaile actului civil
Modalitile actului juridic civil sunt :
– termenul;
– condiaia;
– sarcina.
Termenul
Termenul – dies – este un eveniment, viitor ai sigur ca realizare, pana la care este amanata fie anceperea, fie ancetarea exerciaiului drepturilor subiective ai executarii obligaaiilor civile.
Regulile generale privind termenul, se gasesc an Codul civil, art.1022-1025. Regulile speciale privind aceasta modalitate se gasesc fie an Codul civil, fie an alte acte normative – izvoare de drept civil.
Clasificare ai efecte
1. Dupa criteriul efectului sau, termenul este:
– suspensiv, ai
– extinctiv.
Termenul suspensiv – amana anceputul exerciaiului dreptului subiectiv ai executarii obligaaiei corelative, pana la andeplinirea lui.
Termenul extinctiv – amana stingerea exerciaiului dreptului subiectiv ai executarii obligaaiei corelative, pana la amplinirea lui.
2. In funcaie de titularul beneficiului termenului distingem:
– termen an favoarea debitorului, care este regula aart.1024 Codul civil);
– termen an favoarea creditorului aan cazul contractului de depozit, an care termenu este an favoarea deponentului ca regula;
– termen an favoarea atat a debitorului, cat ai a creditorului aexemplu termenul dintr-un contract de asigurare).
Importanaa acestei clasificari consta an faptul ca – numai cel ce are de partea sa, beneficiul termenului poate renunaa la acest beneficiu.
3. In funcaie de izvorul sau, termenul este:
– termen voluntar sau convenaional aan aceasta categorie intra majoritatea termenelor), ai este stabilit de parai prin actul juridic;
– termen legal, este stabilit prin lege;
– termen judiciar ajurisdicaional); este acordat de instanaa debitorului.
4. Dupa criteriul cunoaaterii :
– termen cert, a carui amplinire este cunoscuta aaai amprumut 100.000 lei pana la 1 iunie 2001);
– termen incert , a carui amplinire nu este cunoscuta ca data calendaristica adar se va [mplini data moraii creditorului antr-un contract de vanzare cu clauza de antreainere).
De reainut este faptul ca: termenul afecteaza numai executarea actului nu ai existenaa sa.
Termenul suspensiv antarzie anceputul:
– executarii dreptului subiectiv ai
– executarii obligaaiei corelative.
termenul extinctiv marcheaza stingerea:
– dreptului subiectiv ai
– obligaaiei corelative.
Exemplu: amplinirea termenului anchirierii marcheaza ancetarea dreptului de a folosi bunul ce-i formeaza obiectul ai [ncetarea obligaaiei de a asigura liniatita folosinaa.
CONDITIA – ca modalitate a actului juridic
Condiaia – este un eveniment viitor ai nesigur ca realizare, de care depinde existenaa anaaterea ori desfiinaarea) actului juridic civil.
Deci: Condiaia este eveniment – viitor ai
– nesigur
Termenul este eveniment – viitor ai
– sigur
Regulile generale privind condiaia sunt stabilite an Codul civil : aDespre obligaaiile condiaionalea aSecaiunea I-a Cap.VI din Titlul III – aDespre contracte ai convenaii.a
Clasificare ai efecte
1. Dupa criteriul efectului, este de doua feluri suspensiva ai rezolutorie.
Este suspensiva acea condiaie de a carei andeplinire depinde naaterea actului juridic aart.1017 Codul civil prevede : ade care depinde perfectarea actuluia).
aIai vand, daca ma mut cu domiciliul ai serviciul pana la anceputul anului viitor, an Ploieatia.
Este rezolutorie acea condiaie de a carei andeplinire depinde desfiinaarea actului juridic civil. Exemplu – Prezentul contract se desface daca avanzatorului i se naate un copil an doi ani de la ancheierea contractuluia.
2. Dupa criteriul legaturii cu voinaa parailor a realizarii evenimentului condiaia este:
– cauzala;
– mixta;
– potestativa.
Este cauzala acea condiaie a carei realizare depinde de hazard, de antamplare, independenaa de voinaa parailor.
Este mixta condiaia a carei realizare depinde de :
– voinaa uneia din parai ai
– voinaa unei alte persoane, determinata.
Condiaia potestativa este de doua feluri:
1. potestativa pura – a carei realizare depinde exclusiv de voinaa unei parai;
– daca depinde de voinaa debitorului, condiaia este nula aaai vand daca vreau).
2. potestativa simpla, a carei realizare depinde de voinaa unei parai ai de un fapt exterior sau de voinaa unei persoane nedeterminata.
Dupa modul de formulare, condiaia este:
– pozitiva;
– negativa.
Efecte
Doua sunt principiile care genereaza efectele condiaiei:
– condiaia afecteaza ansaai existenaa actului – adica naaterea ori desfiinaarea lui aspre deosebire de termen care afecteaza numai executarea);
– condiaia aai produce efectele retroactiv – exemplu tunc.
Sarcina ca modalitate a actului juridic civil
Sarcina este o obligaaie: – de a da
– de a face
– de a nu face
– impus de dispuntor gratificatului n actele cu titlu gratuit – aliberaliti).
Reglementare – Codul civil nu conaine o reglementare generala a sarcinii, aaa cum exista pentru termen ai condiaie.
Codul cuprinde numai aplicaaii ale acestei modalitaai, an materia donaaiei ai an cea a legatului.
Clasificare
In funcaie de persoana beneficiarului, sarcina este:
– an favoarea dispunatorului;
– an favoarea gratificatului;
– an favoarea unei terae persoane.
Efecte
Sarcina nu afecteaza valabilitatea actului juridic civil an caz de neexecutare a ei, ci numai eficacitatea acestuia.
Neexecutarea sarcinii atrage, an principal, sacaiunea revocarii amai precis rezoluaiunii) actului juridic cu titlu gratuit.
Cap.III
Efectele actului juridic civil
Noaiunea ai determinarea efectelor actului juridic civil
Definiaie
Prin efectele actului juridic civil se anaeleg drepturile subiective ai obligaaiile civile la care da naatere, pe care le modifica sau stinge un asemenea act.
Intre efectele actului juridic ai conainutul raportului juridic civil exista identitate.
Determinarea efectelor
Prin adeterminarea efectelor actului juridic civila anaelegem stabilirea ori fixarea drepturilor subiective ai obligaaiilor civile pe care le-a generat, modificat ori stins un astfel de act.
Faza prealabila ai obligatorie a stabilirii efectelor actului juridic civil este aceea a dovedirii actului.
Urmatoarea faza consta an interpretarea clauzelor actului.
Principalele reguli de interpretare a actului juridic civil, sunt:
– aInterpretarea contractelor se face dupa intenaia comuna a parailor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor a aart.977 Codul civil);
– aCand o clauza este primitoare de doua anaelesuri, ea se interpreteaza an sensul ce poate acea un efect, iar nu an acela ce n-ar putea produce nici unula aart.978 Codul civil);
– aTermenii susceptibili de doua anaelesuri se interpreteaza an anaelesul ce se potriveate mai mult cu natura contractuluia aart.979 Codul civil).
– aDispoziaiile andoioase se interpreteaza dupa obiceiul locului unde s-a ancheiat contractula aart.980 Codul civil);
– aClauzele obianuite antr-un contract se subanaeleg, deai nu sunt exprese antr-ansula aart.981 Codul civil);
– aToate cauzele convenaiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei anaelesul ce rezulta din actul antrega aart. 982 Codul civil);
– aCand este andoiala, convenaia se interpreteaza an favoarea celui care se obligaa aart.983 Codul civil);
– aConvenaiile obliga nu numai la ceea ce este expres antr-ansele, dar la toate urmarile, ce echitatea, obiceiul sau legea da obligaaiei dupa natura saa.
Principiile efectelor actului juruidic civil aI eccepaiile lor
Principiile efectelor actului juridic civil sunt regulile de drept civil care arata cum ai faaa de cine se produc aceste efecte.
Excepaiile de la principii sunt acele situaaii, an care regulile menaionate nu se aplica.
Principiile efectelor actului juridic civil sunt trei:
– principiul foraei obligatorii apacta sunt servanta);
– principiul irevocabilitaaii;
– principiul relativitaaii, ares inter alios, acta, alas neque nocere, neque prodesse potest).
Principiul foraei obligatorii
Se defineate acest principiu pornind de la art.969 alin.1 Codul civil – aConvenaiile legal facute au putere de lege antre paraile contractantea.
Definiaie. Este acea regula a efectelor actului juridic civil potrivit careia actul juridic civil legal ancheiat se impune autorilor sau autorului actului antocmit ca legea, sau contractul este legea parailor.
Cazuri de restr@ngere a foraei obligatorii
Excepaii
– ancetarea contractului de mandat din cauza moraii, interdicaiei, insolubilitaaii ai falimentului mandamtului ori mandatarului, dupa caz aart.1552 pct.3 Codul civil);
– ancetarea contractului de locaaiune acand lucrul a pierit an total sau s-a facut netrebnic spre obianuita antrebuinaare a aart.1439 alin.1 Codul civil);
– prorogarea aprelungirea) efectelor actului juridic, prin efectul legii, peste termenul stipulat de parai; exemplu cazul prelungirii contractelor de anchiriere la care se refera art.1 din Legea nr.17/1994.
– prelungirea efectelor actului cu executare succesiva datorita suspendarii temporare a executarii lui aexempluun caz de foraa majora, cand intervine tot o prelungire, dar foraata a efectelor actului;
– revizuirea efectelor actului juridic din cauza ruperii echilibrului contractual an schimbarea amprejurarilor avute an vedere de parai, la data ancheierii actului juridic – exemplu teoria impreviziunii arebus, sic non stantibus) a amprejurarilor care nu mai stau aaa.
Ca aplicaaie legislativa a teoriei impreviziunii citam prevederile imperative ale art.43 alin.3 din L.8/1996 privind dreptul de autor ai drepturile conexe aan cazul unei disproporaii evidente antre renumeraaia autorului operei ai beneficiile celui care a obainut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdicaionale competente revizuirea contractului sau urmarirea convenabila a renumeraaieia.
Principiul irevocabilitaaii actului juridic civil
Acest principiu este prevazut expres de al.2 art.969 Codul civil aConvenaiile nu pot fi revocate prin voinaa unei din parai ci prin consimaamantu mutual aprin acordul parailor)a.
Principiul irevocabilitaaii poate fi deainut ca regula de drept potrivit careia:
– actului bilateral nu i se poate pune capat prin voinaa numai a uneia din parai,
– iar actului unilateral nu i se poate pune capat prin manifestarea de voinaa, an sens contrar, din partea autorului actului.
Irevocabilitatea este o consecinaa ai o garanaie a principiului foraei obligatorii a actului juridic civil.
Excepaii de la principiu
Distingem doua categorii de excepaii:
– excepaia an categoria actelor bilaterale asau multilaterale);
– excepaia an categoria actelor unilaterale.
Excepaiile de la irevocabilitate, pentru convenaii, se ancadreaza an formula art.969 al.2 Codul civil aEle se pot revoca….din cauze autorizate de legea.
De aici, rezulta ca revocarea convenaiei prin consimaamantul mutual al parailor nu constitu excepaie de la principiul irevocabilitaaii, ci reprezinta un aspect al principiului libertaaii actelor juridice civile.
Excepaiile de la irevocabilitate an categoria actelor bilaterale
– art.937 Codul civil. aOrice donaaie antre soai an timpul maritagiului este revocabila a aalin.1);
– art.1436 Codul civil. aDaca contractul de locaaiune a fost fara termen, concediul aadica denunaarea, trebuie sa se dea de la o parte la alta, observandu-se termenele defipte de obiceiul loculuia aalin.2);
– art.1523 Codul civil. aSocietatea anceteaza : prin voinaa expresa de unul sau mai mulai asociaai de a nu voi a continua societateaa;
– art.1616 Codul civil.aDreptul trebuie sa se restituie deponentului andata ce s-a reclamat, chiar cand s-a fi stipulat prin contract un anume termen pentru restituirea luia;
– art.1552 pct.1 aI 2 Codul civil, aMandatul se stinge:
1. prin revocarea mandatului;
2. prin renunaarea mandatarului la mandata.
– denunaarea contractului de anchiriere a unei locuinae la cererea chiriaaului, cu condiaia notificarii prealabile antr-un termen de minimum 60 de zile aL.114/1996 art.24 lit.a ai b, republicata);
– denunaarea unor contracte de catre judecatorul sindic aart.46 aln.1,3 ai 5 din L 64/1995 privind ponderea reorganizarii ai a falimentului modif. prin L.99/1999);
– ancetarea contractului petrolier prin renunaarea titularului sau aart. 19 pct.b ai art.21 din L 134/1995);
– denunaarea de comanda a unei opere viitoare aL.8/1996, art.46 alin.2);
– ancetarea contractului de concesiune prin denunaa unilaterala de catre consesionar aart.35 lit.b L.219/1998).
Excepaii de la irevocabilitate an categoria actelor unilaterale
– testamentul este esenaialmente revocabil art.922 Codul civil;
– retractarea aretragerea) renunaarii la moatenire aart.701 Codul civil);
– oferta poate fi revocata, pana an momentul ajungerii ei la destinatar aart.37 Codul civil);
– consimaamantul parailor sau, dupa caz, al parintelui exprimat la adopaia copilului poate fi revocat an termen de 30 de zile de la data antocmirii anscrisului autentic prin care acesta a fost exprimat aart.8 alin.2 din O.U.G.nr.25/1997).
Principiul obligativitaaii ai principiul irivocabilitaaii dobandesc anumite particularitaai an cazul contractelor sinalagmatice, contracte ce produc urmatoarele efecte specifice:
1. excepaia de neexecutare aexcepaia non adimpleti contractus)
2. rezoluaiunea sau reziliere pentru neexecutarea culpabila
3. riscul contractului.
Aceste efecte vor fi analizate an partea a II-a a dreptului civil, la teoria obligaaiilor.
3. Principiul relativitaaii efectelor actului juridic civil – res inter alios acto, alas neque nocere, neque prodesse potest.
Acest principiu este consacrat an art.973 Codul civil care prevede aConvenaiile n-au efect decat antre paraile contractantea.
Acest act produce efecte numai faaa de autorii sau autorul actului, el neputand sa profite ori sa dauneze actor persoane.
Iar traducerea din latina a principiului = un act ancheiat antre anumite persoane nici nu avantajeaza ai nici nu dezavantajeaza pe altcineva.
Inaelegerea acestui principiu ca ai a excepaiilor sale presupune, precizarea noaiunilor de:
– parai;
– avanzi cauza ;
– terai
deoarece n raport cu un anumit act juridic toare subiectele de drept civil se plaseaz n una din aceste trei noiuni.
1. Parte = este persoana care ancheie actul, fie personal, fie prin reprezentare, ai an patrimoniul ori persoana careia se produc efectele actului juridic antrucat a exprimat un interes personal an acel act.
Termenul apartea desemneaza atat una din paraile unu act bilateral sau multilateral cat ai pe autorul actului unilateral.
aPartea este persoana nu numai care ancheie direct ai personal actul juridic civil, ci parte este ai persoana care al ancheie prin reprezentantul sau.
2. Avnd cauz este persoana care, dei n-a participat la ncheierea actului, totui suport efectele acestuia, datorit legturii sale juridice cu prile actului.
Exista 3 categorii de avanzi – cauza:
– succesorii universali ai succesorii cu titlu universal;
– succesorii cu titlu particular;
– creditorii durografori.
– Este succesor universal persoana care dobandeate un patrimoniu, adica o universalitate auniversitas bonorum):
– moatenitorul legal unic;
– legatorul universal;
– persoana juridica ce dobandeate un patrimoniu prin efectul comasarii afuziune ai absorbaie).
– este succesor cu titlu universal persoana ce dobandeate o fracaiune dintr-un patrimoniu
– moatenitorii legali;
– legatarii cu titlu universal;
– persoana juridic` ce dobandeate o parte din patrimoniul unei persoana juridic` divizata atotal sau paraial)
Succesorii universali ai cu titlu universal formeaza o singura categorie de avanzi-cauza deoarece antre ei exista numai o deosebire cantitativa, nu calitativa.
Din punct de vedere juridic, succesorii universali ai cu titlu universal sunt continuatori ai personalitaaii autorului lor.
Calitatea lor de a fi avanzi- cauza consta an aceea ca actul juridic ancheiat de autorul lor aai produce efectele ai faaa de ei. Aceati succesorii preiau an principiu toate drepturile ai obligaaiile autorului, sau o parte a lor aspunem an principiu pentru ca nu se transmit drepturile strans legate de persoana autorului care sunt drepturi incesibile).
– Succesorii cu titlu particular – sunt persoane care dobandesc un anumit drept, privit individual aut singuli):
– cumparatorul;
– donatarul;
– legatarul cu titlu particular;
– persoana juridic` ce dobandeate activul net ca efect al dizolvarii altei persoana juridic` .
Calitatea sa de avand cauza nu se aprecieaza an raport cu actul prin care a dobandit un anumit drept aan acest caz avand poziaia juridica de parte), ci an raport cu acte anterioare ale autorului, referitoare la acelaai drept sau bun, ancheiate cu alte persoane, respectandu-se ai cerinaele de publicitate, daca legea le cere.
Exemplu prevazut de art.1441 Codul civil; privindu-l pe cumparatorul unui bun ce formeaza obiectul unui contract de locaaiune anterior.
3. Creditorii chirografori – sunt acei creditori care nu au o garanie real pentru creana lor agaj ori ipotec). Aceti creditori au garantat creana doar cu un drept de gaj general, potrivit art.1718 Codul civil care prevede oricine este obligat personal, este inut de a ndeplini ndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare.
Ei au calitate de avanzi cauza faaa de debitorii lor deoarece ei suporta influenaa actelor juridice patrimoniale ancheiate de debitori cu alte persoane, prin care activul patrimonial deci agajul generala, se mareate sau se micaoreaza.
Totui, calitatea de avnd cauz a creditorului nceteaz fa de actele ncheiate de debitor n frauda intereselor sale.
Impotriva acestor acte afaaa de care devine tera), creditorul chirografor poate intenta acaiunea revocatorie sau pauliana apotrivit art.975 Codul civil) sau acaiunea an declararea simulaaiei aart.1175 Codul civil).
Teraii sunt persoanele straine de actul juridic – pentrus extranei – ai faaa de care nu se produc efectele unui act juridic la care n-au participat.
Putem menaiona ca, antre aavanzi cauzaa ai ateraia poate exista un transfer, an sensul ca, aceeaai persoana poate fi avand cauza an raport cu un anumit act juridic civil al autorului sau ai sa fie tera an raport cu alt act juridic, ancheiat de acelaai autor.
Excepaii de la principiul relativitaaii
Excepaiile de acest principiu sunt tocmai cazurile an care actul juridic civil ar produce efecte ai faaa de alte persoane decat paraile, prin voinaa parailor actului.
Excepaiile prevazute de literatura juridica sunt aparente ai reale, deai nu exista o unanimitate de opinii cu privire la calificarea anumitor situaaii ca fiind excepaii reale sau aparente.
Excepaii aparente
1) Situaaia avanzilor cauza
– succesorii universali ai cu titlu universal sunt acontinuatoria ai autorilor lor, fiind, deci, asimilaai parailor;
– succesorii cu titlu particular, iau locul aan masura aratata) paraii actului juridic;
-creditorii chirografori – pe de o parte, actul ancheiat de debitor nu da naatere la drepturi ai obligaaii pentru ei, direct ci pentru debitor, ai pe de alta parte, dreptul de a ataca actul fraudulos izvoreate lege, iar nu din actul debitorului ancheiat cu teraul.
2. Promisiunea faptei altuia anumita ai convenaie de porte-fort).
Aceasta consta an convenaia prin care o parte – promitentul – se obliga faaa de cealalta parte – creditorul promisiunii – sa determine pe o a treia persoana – tera – sa ratifice actul ancheiat an absenaa sa.
Este o excepaie aparenta, deoarece, ceea ce se promite este propria fapta a promitentului, de a determina pe cineva sa adere la un act.
Deci teraul va fi obligat numai daca se obliga personal ori prin reprezentant, ratificand actul care, pana la acel moment, aI era inopozabil; deci ateraula devine apartea an act prin voinaa sa iar daca teraul nu ratifica actul, promitentul este ainut sa-l despagubeasca pe creditor.
3. Simulaaia
Simulaaia este operaaiunea an care ptrinr-un act aparent public, ostensibil, dar mincinos, nereal se creaza o alta situaaie decat cea stabilita printr-un act ascuns, secret, dar adevarat.
Simulaaia ambraca trei forme:
a) actul fictiv aactul public e ancheiat numai de forma, fiind contrazis de actul secret, numit ai acontraanscrisa);
b) actul deghizat aan actul public se indica un anumit act – spre exemplu vanzare-cumparare, pe cand an actul secret se arata adevaratul act dorit de parai – spre exemplu o donaaie);
c) interpunerea de persoane – prete-nom aprin actul secret se determina adevaratele aparaia, altele decat cele din actul public – ambele ori macar una din ele)
Includem simulaaia printre excepaiile aparent, ai nu reale, deoarece dreptul teraului de a invoca actul public, ori acela de a opta antre actul public ai cel secret are ca izvor legea, iar nu convenaia parailor creatoare de simulaaie.
4. Reprezentarea
Reprezentarea este procedeul tehnico-juridic prin care o persoana, numita reprezentant, ancheie un act juridic an numele ai pe seama altei persoane numita reprezentat, astfel ancat efectele actului se produc direct ai nemijlocit an persoana reprezentatului.
Reprezentarea poate fi:
– convenaionala – cea care este generata de contractul de mandat adandu-se procura);
– legala – cea care izvoraate din lege, an sensul ca reprezentantul are dreptul de a reprezenta de la lege.
Reprezentarea este o excepaie aparenta deoarece:
1) an cazul reprezentarii convenaionale – reprezentantul intra an noaiunea de parte a actului juridic;
2) an cazul reprezentarii legale – dreptul de a reprezenta este dat de lege, nu prin actul altcuiva, fara voia reprezentantului.
5. Acaiunile directe
Acaiunea directa, reprezinta dreptul la acaiune conferit an unele cazuri creditorului, printr-o dispoziaie expresa a legii, de a pretinde executarea creanaei sale direct de la un debitor al debitorului sau, deai creditorul n-a fost parte la contractul ancheiat antre debitorul sau ai debitorul acestuia.
Codul civil reglementeaza doua astfel de cazuri:
– an art.1488 Codul civil – an cazul contractului de antepriza de cladiri, lucratorii angajaai de antreprenor acare sunt terai fara de contract de antepriza) au dreptul de a acaiona direct pe beneficiarul construcaiei aclient, acesta fiind tera faaa de contractul dintre antreprenor ai lucrator) pentru plata sumelor ce li se cuvin, dar numai an masura an care clientul s-ar gasi dator catre antreprenor, an momentul intentarii acaiunii;
– art.1542 Codul civil alin.2 – daca prin executarea contractului de mandat, mandatarul ai-a substituit, pe baza unui contract separat, o alta persoana, mandantul aan primul contract) are dreptul de a acaiona an instanaa pe submandatar, deai este tera faaa de contractul prin care s-a produs substituirea.
Sunt excepaii aparente, pentru ca izvorul dreptului al constitue legea, iar nu actul individual, ancheiat de alte persoane decat titularul dreptului subiectiv de a exercita aacaiunea directaa.
Stipulaaia pentru altul – excepaie veritabila de la principiul relativitaaii acontractul an favoarea unei terae persoane).
Stipulaaia pentru altul este actul bilateral prin care o parte – stipulantul – convine cu cealalta parte – promitentul – ca acesta din urma sa efectueze o prestaaie an favoarea unei a treia persoane – teraul beneficiar, care nu participa la ancheierea actului, nici direct, nici prin reprezentare.
Dreptul teraului se naate direct aI an puterea convenaiei dintre stipulant ai promitent. Doar exerciaiul dreptului subiectiv astfel nascut depinde de voinaa teraului beneficiar.
O aplicaaie a acestui contract o gasim an Codul civil prin reglementarea rentei viagere aart.1642) ai a donaaiei cu sarcini aart.828 ai 830).
Cap.IV
NULITATEA ACTULUI JURIDIC CIVIL
Legislaaia noastra nu cuprinde o definiaie a nulitaaii literatura de specialitate a formulat mai multe definiaii din care amintim:
Nulitatea este acea sancaiune de drept civil, care lipseate actul juridic de efectele contrarii normelor juridice editate pentru ancheierea sa valabila
Nulitatea intervine an cazul an care nu se respecta condiaiile de validitate ale actului juridic civil.
Funcaiile nulitaaii:
– funcaia preventiva, consta an efectul inhibitoriu pe care-l exercita asupra subiectelor de drept civil, tentate sa ancheie actul juridic civil cu nerespectarea condiaiilor sale de validitate;
– funcaia sancaionatorie – aceasta presupune tocmai anlaturarea efectelor contrare legii;
– funcaia de mijloc de garanaie a principiului legalitaaii – apare ca un mijloc de asigurare a respectarii ordinii publice ai bunelor moravuri.
Delimitarea nulitaaii
Pentru o mai buna anaelegere a nulitaaii este necesar sa o delimitam de alte cauze de ineficacitate a actului juridic civil cum ar fi: rezoluaiunea, rezilierea, conducitatea, revocarea, inopozabilitatea.
a) Nulitate – rezoluaiune
Delimitarea presupune cunoaaterea conceptelor an cauza, semnaland asemanarile ai deosebirile de regim juridic dintre ele.
Nulitatea reprezinta lipsirea de efecte a unui act juridic ancheiat cu nerespectarea normelor privind condiaiile de validitate.
Rezoluaiunea consta an desfiinaarea unui contract sinalogmatic, cu executare uno ictu, pentru neexecutarea culpabila a obligaaiilor de catre una din parai.
Asemanari
– ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil;
– ambele produc efect retroactiv aexemplutunc);
– ambele sunt aan principiu) judiciare, deoarece presupun o hotarare a organului de jurisdicaie competent.
Deosebiri
– daca nulitatea presupune un act nevalabil;
– daca rezoluaiunea presupune un act valabil ancheiat;
– daca nulitatea se aplica oricarui act juridic civil;
– rezoluaiunea priveate doar contrctele sinalogmatice cu executare uno-ictu;
– daca la nulitate cauzele sunt contemporane momentului ancheierii actului;
– la rezoluaie cauza – neexecutarea culpabila de catre una dintre parai – este ulterioara momentului ancheierii;
– prescripaia extinctiva este supusa reguli diferite, an ce priveate anceputul ei.
b) Nulitate-reziliere
Rezilierea este ancetarea – desfacerea – unui contract sinologmatic, cu executare succesiva, pentru neexecutarea culpabila a obligaaiilor de catre una din parai. Intre nulitate ai reziliere exista, an esenaa aceleaai asemanari au deosebiri ca au an cazul nulitate-rezoluaiune, cu menaiunea ca efectele, de data asta, nu sunt retroactive, ci numai pentru viitor – exemplununc.
c) Nulitate-caducitate
Caducitatea este o cauza de ineficacitate constand an faptul ca lipseate actul juridic civil de orice efecte datorita intervenirii unor cauze ulterioare ancheierii sale aI independent de voinaa autorului actului.
Exemplu – neacceptarea ofertei de catre destinatarul au determina conducitatea ofertei.
Asemanari
– ambele sunt cazuri de ineficacitate.
Deosebiri
– nulitatea presupune un act nevalabil;
– canducitatea presupune un act valabil;
– nulitatea retroactiveaza aexemplutunc);
– canducitatea produce efecte nuami pentru viitor aexemplununc) deoarece pentru trecut nu s-au produs nici un fel de efecte ale actului;
– nulitatea presupune cauze contemporane ancheierii actului;
– canducitatea presupune o cauza ulterioara ancheierii ai straina de voinaa autorului actului.
d) Nulitate-revocare
Revocarea desemneaza acea sancaiune de drept civil care consta an anlaturarea efectelor actului juridic civil datorita ingratitudinii gratificatului ori neexecutarii culpabile a sarcinii.
Asemanari
– ambele sunt cauze de ineficacitate a actului juridic civil
deosebiri
– nulitatea presupune un act nevalabil;
– revocarea presupune un act valabil ancheiat;
– nulitatea presupune cauze contemporane momentului ancheierii actului;
– revocarea presupune cauze ulterioare ancheierii actului
– nulitatea este aplicabila oricarui act juridic civil;
– revocarea se aplica, an principiu, actelor cu titlu gratuit aliberalitaai);
– au prescripaia extinctiva a acaiunilor asunt reguli diferite).
Nulitate-inopozabilitate
Inopozabilitatea este sancaiunea aplicabila an cazul nesocotirii unor cerinae de publicitate faaa de terai sau a lipsei ori depaairii puterii de a reprezenta.
Deosebirile
– nulitatea presupune un act nevalabil;
– inopozabilitatea presupune un act valabil ancheiat;
– pentru nulitate – efectele privesc atat paraile cat ai teraii;
– pentru inopozabilitate – efectele actului se produc faaa de parai, dar nu se produc faaa de terai;
– cauzele care determina nulitatea sunt contemporane ancheierii actului;
– cauzele ce determina inopozabilitatea constau an neandeplinirea unor formalitaai ulterioare ancheierii lui aca regula);
– nulitatea relativa poate fi aconfirmataa;
– inopozabilitatea poate fi anlaturata prin aratificarea atermenii nu sunt sinonimi.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Caracteristicile Actului Juridic Civil Si Fundamentele Teoriei Dreptului Si Statului (ID: 126640)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.