Capcane Criminalistice

Noțiunea, scopul și importanța capcanelor criminalistice

În cadrul științei criminalisticii au fost elaborate mai multe mijloace si procedee tehnico-științifice, în scopul descoperirii, prevenirii și combaterii fenomenului infracțional.

În practica judiciară s-a stabilit că, un rol important în demascarea cadrului infracțional îl reprezintă ” capcanele criminalistice”.

De asemenea, de-a lungul istoriei s-au folosit aceeași mijloace și tehnici științifice pentru organizarea pazei avutului, având rolul unei capcane criminalistice, necesare pentru depistarea infractorului în primă fază a acțiunilor sale infracționale, făcând în acest fel mai ușoară demascarea lui și prevenirea intențiilor sale.

Cu privire la noțiunea de capcană criminalistică au fost formulate mai multe păreri.

Unii autorii ai Micului Dicționar enciclopedic (1972) au stabilit un înțeles restrâns a noțiunii de capcane criminalistice, și anume: “dispozitiv de prindere a unor animale ”, indicând și un al doilea sens: „mijloc viclean pentru a prinde sau a demasca pe cineva” .

Alți autori definesc capcana criminalistică, ca fiind acel „procedeu științific care constă în utilizarea unor substanțe sau soluții chimice, intr-un loc precis determinat, în scop preventiv și pentru identificarea persoanei care a venit în contact cu locul marcat „.

Prima capcană folosită a fost gâștele de la Capitoliu, care au salvat Roma în anul 390 î. Chr. Acestea, prin țipetele lor, au pus în gardă pe romani asupra atacului pe care galii îl declanșaseră în timpul nopții.

După 1989, această modalitate de identificare a infractorilor nu a fost acceptată în practica judiciară ca un mijloc de probă, stabilit faptul că reprezintă totuși o provocare a infracțiunii.

Nu putem șterge acest punct de vedere stabilit în practică, și nici nu îl putem contesta acest procedeu de identificare a făptuitorului, mai ales a celor care intră în categoria „gulerelor albe”.

În concluzie, putem defini capcanele criminalistice, ca acele mijloace tehnice dispuse în ascuns, în locuri și obiecte sau valori dinainte stabilite, în scopul prevenirii, si descoperirii infracțiunilor, înlăturării sau limitării urmărilor acestora, identificării și prinderii operative a făptuitorilor.

Scopul capcanelor criminalistice

Capcanele criminalistice au un dublu scop:

a preîntâmpina săvârșirea unor noi infracțiuni întrucât, odată cu depistarea făptuitorului se întrerupe șirul de fapte penale și se reduc urmările acestora;

dezvăluirea făptuitorului prin identificare, prindere și tragere la răspundere penală, obținându-se în acest fel, probe concludente pentru dovedirea activității infracționale;

Rezultatele capcanelor criminalistice reprezintă probe tehnico științifice cu valoare de necontestat în aflarea adevărului, dar numai în măsura în care se coroborează cu celelalte probe și mijloace de probă administrate în cauză. Existența substanțelor folosite la marcare pe mâinile, corpul sau îmbrăcămintea suspectului, ori a obiectelor și valorile descoperite asupra sa, nu poate constitui ea singură temei pentru tragere la răspundere penală.

Substanțele cu care s-a făcut marcarea pot ajunge întâmplător la persoana asupra căruia au fost descoperite, sau altfel spus, există posibilitatea ca persona să intre în contact cu substanța sau obiectele tratate, în alte împrejurări decât cele legate de comiterea infracțiunii.

Apoi imediat este necesar audierea persoanei suspecte, pentru a se constata faptele concrete în care aceasta a intrat în contact cu substanța utilizată la marcare.

Aceste date constituie mijloace de probă în cadrul urmăririi penale, necesare identificării persoanei ce a săvârșit infracțiunea.

Mijloacele tehnico-științifice care se amplasează sunt reprezentate de diverse mecanisme, cum ar fi: mecanice, electrice, sisteme de înregistrare audio-video, capabile asigurării supravegherii permanente și a pazei unor locuri sau obiective, în care sunt păstrate bunuri proprietate publică sau privată.

Înainte de planificarea și întrebuințarea capcanelor criminalistice, se desfășoară anumite activități pregătitoare, care vizează:

determinarea caracterului repetat al infracțiunii și metodele concrete în care aceasta a fost săvârșită;

făptuitorul sa fie neidentificat;

fixarea intervalelor de timp și a locului unde se realizează activitatea ilicită:

stabilirea valorilor și bunurilor valabile prin comiterea infracțiunilor:

hotărârea tipurilor de capcane care urmează a fi folosite precum și mijloacele lor de instalare;

alcătuirea cercului de suspecți care trebuie să fie clar determinat pentru a asigura identificarea și prinderea operativă a făptuitorilor.

Necesitatea primei condiții rezultă că din aceea că numai atunci când infracțiunea se repetă în același loc și vizează aceleași obiecte, este posibil ca făptuitorul să vină în contact cu capcana organizată pentru prinderea și identificarea sa.

Privitor la cea de-a doua condiție, trebuie menționat că o capcană nu se poate organiza decât pentru făptuitori neidentificați. Când sunt cunoscuți și se dețin date că vor repeta acțiunea infracțională, legea nu permite să fie lăsați să comită în continuare infracțiuni pentru a fi prinși cu ajutorul capcanelor tehnico-criminalistice.

În astfel de cazuri, organele trebuie să ia toate măsurile pentru a preveni săvârșirea de infracțiuni, iar pentru faptele deja comise să descopere cu operativitate autorii.

Dacă se folosește o capcană chimică, radioactivă sau fonică se impune să existe și cea de-a șasea condiție, pentru că fără un cerc determinat de suspecți, nu se știe unde să se efectueze investigații și cercetări pentru descoperirea făptuitorului. Nelimitarea cercului de suspecți duce la extinderea cercetărilor, și implicit prelungirea duratei lor, etc., timp în care marcarea poate fi înlăturată, iar realizarea identificării devine imposibilă.

În practica judiciară , s-a demonstrat că poți obține rezultate cu ajutorul capcanelor tehnico-criminalistice doar în cazul în care aceasta se desfășoară cu maximum de operativitate.

Importanța capcanelor criminalistice

Capcanele tehnico-criminalistice prezintă o importanță deosebită.

Folosirea acestora prezintă un dublu rol:

preventiv – deoarece împiedică consumarea unei infracțiuni sau producerea urmărilor acesteia, fapta rămânând în faza tentativei;

represiv – prin identificarea, prinderea, probarea vinovăției și

tragerea la răspundere penală a autorilor, așa cum rezultă și din exemplul

următor:

I.J.J. Vâlcea a fost sesizat cu privire la faptul că profesorul D.E. de la liceul „Nicolae Bălcescu” din localitate pretinde elevilor sume de bani în schimbul garantării reușitei la examenul de bacalaureat. Considerând că pentru dovedirea vinovăției sus numitului este necesară organizarea unei capcane criminalistice jandarmii împreună cu un procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea au trecut la marcarea chimică a 5 bancnote de câte 50 lei cu acid B.O.N. (beta – oxi – naftoic). Bancnotele au fost date elevului C.A. (cel care a făcut sesizarea) iar acesta a mers la domiciliul profesorului căruia i-a înmânat suma de bani. După plecarea elevului, procurorul împreună cu jandarmii și doi martori asistenți s-au prezentat la locuința profesoarei. La întrebarea dacă a primit bunuri materiale sau bani de la elevul C.A., profesorul a răspuns că nu. Trecându-se la efectuarea unei percheziții domiciliare, în sertarul bibliotecii s-a găsit un plic cu 5 bancnote cu valoarea de 50 lei.

Surprins, profesorul a declarat că nu știe nimic despre acel plic cu bani în el. în urma examinării sub radiații U.V. atât pe bancnotele din plic, cât și pe mâinile și hainele profesorului s-au pus în evidență urme din substanța folosită la marcarea bancnotelor. În final, profesorul a fost nevoit să-și recunoască fapta.

Baza legală a folosirii capcanelor criminalistice o constituie mai multe articole din Noul Codul de procedură penală:

– „organele judiciare au obligația de a desfășura urmărirea penală și judecata cu respectarea garanțiilor procesuale și a drepturilor părților și ale subiecților procesuali, astfel încât să fie constatate la timp și în mod complet faptele care constituie infracțiuni, nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală, iar orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit legii, intr-un termen rezonabil”. (art.8 NCPP);

– „constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o, și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei și care contribuie la aflarea adevărului în procesul penal.( art.97 NCPP)

– proba se obține în procesul penal prin următoarele mijloace:

a) declarațiile suspectului sau inculpatului:

b) declarațiile persoanei vătămate:

c) declarațiile parții civile sau ale părții responsabile civilmente;

d) înscrisurile, rapoartele de expertiză sau constatare, procesele verbale, fotografii, mijloace materiale de probă;

e) declarațiile martorilor;

f) orice alt mijloc de probă care nu este interzis de lege. ( art.97 alin.2 NCPP).

În concluzie,organizarea unei capcane tehnico-criminalistice constituie o probă științifică în slujba aflării adevărului, întrucât potrivit sistemului românesc de drept, ea nu face parte din categoria celor interzise de lege așa cum sunt violența, amenințarea ori alte mijloace de constrângere.

Tipuri de capcane tehnico-criminalistice

În practica judiciară, se constată existenta mai multor categorii de capcane tehnico- criminalistice. Acestea se impart după mai multe criterii:

1. după scopul urmarit în organizarea capcanelor, distingem:

– capcane general preventive care sunt menite asigurării pazei permanente a unor locuri;

– capcane cu acțiune limitată ce sunt folosite pentru anumite locuri, în care se admite în mod prealabil că unul sau mai mulți infractori desfășoară activitatea infracțională în mod repetat.

2. după construcția lor capcanele criminalistice se impart în:

– capcane chimice – utilizând rezultatul anumitor reactivi;

– capcane fizice – care sunt diverse după felul lor de funcționare.

3. pe lângă asigurarea funcționării în bune condiții tehnice a unei capcane, mai trebuie rezolvate câteva probleme de natură organizatorică. Astfel, capcanele trebuie așezate în locuri cât mai accesibile persoanelor tentate să săvârșească infracțiunea, și în același timp, fără ca acțiunea asupra altor persoane. Funcționarea capcanelor trebuie asigurată să se desfășoare automat, fără să fie necesară o intervenție directă a acelora care le controlează, iar poziția lor nu trebuie să atragă atenția persoanelor neavizate.

În anumite cazuri, capcanele pot împiedica săvârșirea anumitor infracțiuni chiar și sub forma tentativei, dar în anumite cazuri pot indica comiterea unor infracțiuni, identificând persoana infractorului sau obiectul cu care s-a săvârșit infracțiunea.

Valoarea probantă a indicatorilor tehnici stabiliți prin capcane se apreciază numai în raport cu celelalte materiale de probă care se dispune într-un anumit caz și numai după ce rezultatele obținute au fost fixate conform normelor procedurale în vigoare, într-un proces-verbal de constatare. Ca și exemplu: urmele unei capcane pe corpul, îmbrăcămintea sau uneltele unei persoane, sau fixarea fotografică a unei anumite activități a acestuia, fără reținerea imediată, la locul acționării capcanei și fără încheierea unui proces-verbal de constatare cu asistența obligatorie a doi martori, sunt numai un indiciu prețios în cercetarea unui caz, fără a constitui în sine o probă .

Așa cum am menționat mai sus, capcanele criminalistice au un rol important în etapa de recunoaștere a faptelor imputabile celui acuzat limitând în acest fel posibilitățile de abatere ale acestuia.

Chiar atunci când rezultatele obținute nu constituie mijloace de probă ele au totuși un rol psihologic, de prim ordin, de al face pe învinuit să își recunoască faptele supra cărora a fost surprins.

În acest sens putem prezenta capcanele criminalistice cele mai des folosite.

Capcane chimice

Capcana chimică constă în răspândirea la locul unde se presupune că se va comite o infracțiune, a unor substanțe chimice care venind în contact cu infractorul vor adera la hainele și corpul sau, iar în urma evidențierilor se poate identifica persoana care a săvârșit infracțiunea. Se poate folosi cu precizie acest tip de capcană doar în cazul în care numărului persoanele bănuite este precis determinat, și relativ restrâns, ca de exemplu: personalul unui atelier într-o întreprindere, al unui magazin sau depozit, etc. Aceste tipuri de capcane se utilizează cu prioritate în cazurile de furt și corupție.

De asemenea, capcanele chimice acționează prin culoare vizibilă sau invizibilă a corpului, a îmbrăcămintei sau a uneltelor persoanei care a acționat față de capcană,în urma procesului de reacție a substanțelor folosite.

Anumite substanțe folosite în capcanele chimice produc urmări vizibile din prima fază a acționării sale. Unele pot răspunde într-un anumit fel, cu afect întârziat, sau printr-o reacție fără culoare care poate fi evidențiată doar cu un fenomen de luminescență in urma acționării cu anumite radiații.

Aceste capcane se aplică de regulă când:

Organele operative se află în fața unor sarcini dificile de rezolvat datorită greutăților întâmpinate în cercetarea unor cauze și administrarea de probe (ex. luarea de mită);

activitatea infractională se repetă în același loc al faptei, respective asupra acelorași categorii de bunuri sau valori (sustrageri repetate dintr-un anumit loc);

există un cerc relativ restrâns de persoane bănuite.

Pentru organizarea acestor capcane, substanțele chimice se răspândesc pe cele mai diverse obiecte și suprafețe cum ar fi: mânerele ușilor, pe mobilier, pe podea, pe produsele sau obiectele ce pot constitui obiect al infracțiunii, respectiv pe traseul considerat a fi parcurs de făptuitor. Eficiența acestui tip de capcană este condiționată direct de cercul de suspecți precis determinat.

Capcanele chimince presupun folosirea unor substanțe chimice de marcare, ce produc efecte diferite,astfel:

Substanțe care colorează pielea:

– nitrat de argint;

– ninhidrină.

b) Substanțe fluorescente (se obserbă sub radiații UV):

– acidul beta-oxi-naftoic( B.O.N.);

– auramina;

– antracenul;

– acidul salicilic;

– rivanolul;

– eosina;

– fluoresceina;

– euramina;

– rodamina B;

– creioane fluorescente.

c) Substanțenefluorescente

-azotatul de argint;

– acidul rosolic;

– albastru de metilen;

– albastru de brom-fenol;

-albastru de brom-timol;

– fenolftaleină;

Aceste substanțe folosite la marcare trebuie să îndeplinească cumulativ urmatoarele condiții:

să nu aducă atingere sănătății și integrității corporale;

să fie de granulație fină și să adere ușor pe suprafața obiectelor marcate, precum și pe corpul sau îmbrăcămintea persoanelor care intră în contact direct cu ele;

să fie stabile și să nu poată fi îndepărtate cu ușurință;

să nu fie observate de făptuitor;

să nu necesite procedee complicate de evidențiere;

să nu se găsească în comerț în stare nativă sau ca ingredient în compoziția diferitelor produse și să nu se folosească în locurile care se aplică;

să nu fie costisitoare – costul acestora să nu depășească valoarea prejudiciului produs prin comiterea repetată a faptelor.

Substanțe care colorează pielea:

Nitratul de argint -dă rezultate deosebite în organizarea capcanelor chimice datorită unor reacții colorate intens – chiar la atingeri foarte ușoare ale mâinilor obiectele suport pe care s-a depus substanța.

Această substanță reacționează cu clorurile conținute în transpirația pielii, prezentând colorări intense și foarte persistente. În mod obișnuit se folosește amestecat cu vaselină, pentru aderarea mai bine la substanța suportului, iar când acesta este format din metal, obiectul se acoperă în prealabil cu un strat subțire de nitrolac, pentru ca să nu se producă o reacție vizibilă între nitratul de argint și suport.

Pentru a mări eficacitatea capcanei cu nitrat de argint și pentru a evita unele confuzii, stratul de nitrat de argint se depune pe suport prin intermediul unor șabloane, a căror formă va fi evidențiată prin reacția colorată cu clorurile din transpirația mâinilor celui ce a atins obiectul. În unele cazuri nitratul de argint se folosește într-un amestec 1/1 cu fenolftaleină, acest amestec intensificând și mai mult colorarea reacției. De exemplu, se folosește sub formă de pulbere uscată sau amestecată cu altă substanță( ex. fenolftalenia); soluția: 2 grame de nitrat de argint la 100 ml apă distilată sau sub formă de pastă în amestec de 1/1 cu vaselină. Relevarea capcanei cu nitrat de argint se bazează pe proprietatea substanței de a reacționa cu clorurile din transpirație, colorând pielea. Colorarea pielii nu apare imediat de la contactul cu substanța, ci după aproximativ 1 h. dacă persoana care a venit în contact cu ea a transpirat, se produce mai rapid înnegrirea. punctele de pe piele negre durează circa 2 săptămâni. întrucât nitratul de argint are acțiune corozivă indiferent de forma sa (pulbere,lichidă, pastă), nu se va putea folosi pentru marcarea produselor alimentare.

Ninhidrină se prezintă sub formă unor cristale albe, sau slab gălbui cu miros caracteristic, solubilă în apă , alcool. Este o tricetonă care reacționează cu amino-acizii din transpirația pielii printr-o culoare intensă roșu-violet.

În pregătirea capcanei ninhidrina se folosește într-un procent 1% în alcool. Cu soluția astfel preparată se îmbină diferite țesături textile, sau se acoperă obiecte de metal, lemn, sticlă. Când suportul capcanei este format din hârtie, ca documente, bilete de bancă etc., ninhidrina se folosește în stare pulverulentă, fiind pulverizată într-un start subțire pe suprafața acestora. De exemplu la relevarea ninhidrinei ce s+a folosit pe bancnote, documente sau alte obiecte pulverizate cu această substanță, sau materiale îmbibate cu soluția acestei substanțe sunt atinse de infractor cu mâinile, în scurt timp ca urmare a reacției cu amino-acizii va apare o culoare violet persistentă, care se menține câteva zile.

Substanțe fluorescente- prezintă avantajul că sunt invizibile în lumină obișnuită, prezența lor pe obiectele marcate ori pe corpul și pe îmbrăcămintea făptuitorului fiind pusă în evidență cu ajutorul radiațiilor ultraviolete. Ele pot fi folosite în stare solidă, sau sub forma soluțiilor și creioanelor fluorescente.

Acidul beta-oxi-naftoic- se folosește cu cele mai bune rezultate, datorită stabilității sale crescute, comparativ cu celelalte substanțe fluorescente. Ele se prezintă sub formă de pulbere de granulație foarte fină, culoarea sa variind de la galben deschis la galben murdar. Poate fi aplicat prin pensulare, iar atunci când obiectele se găsesc în spații deschise expuse la acțiunea factorilor de mediu, prin înglobarea lor in vaselină, care se extinde pe suprafața acestora. Sub incidența radiațiilor UV, acidul B.O.N dobândește o fluorescența relativ strălucitoare de culoare galbenă. Evidențierea sa pe pielea ori mâinile făptuitorului este posibilă chiar și după 10-15 zile de la contactul cu obiectul marcat. Acidul B.O.N poate fi evidențiat cu ajutorul unor reacții chimice de culoare. Astfel, în prezența acidului sulfanilic, se evidențiază în roșu-portocaliu, iar în prezintă para-nitroanilinei dizolvate, în roșu vișiniu.

Auramina

Este o pulbere care se amestecă cu vaselină în proporție de 1/1. În spectrul ultraviolet are o fluorescență galben-kaki, iar în prezent hidroxidului de potasiu se colorează în galben. Pentru evidențierea auraminei se poate folosi si o hârtie de filtru umezită în apă, caz în care locul marcat se colorează în galben.

Antracenul

Este o substanță care are aspectul unor foițe subțiri înainte de aplicare, se mojarează pentru a-l aduce în stare de pulbere. Se prepară sub formă de pastă, în proporție 1/1 antracen cu vaselină. Evidențierea se face în spectrul ultraviolet, în care au o fluorescență bleu-violet.

Acidul salicilic

Este o pulbere cristalină care se mojarează pentru a deveni cât mai fin posibil. Se amestecă cu vaselină în proporție de 1/1 și se întinde cu o baghetă pe suprafețele care trebuie marcate. Evidențierea se face cu soluție de clorură ferică 5%, care o colorează violet-albastru.

Rivanolul

Are aspectul unei pulberi cristaline de culoare galbenă, fără miros si gust amar. Se folosește sub formă de pulbere sau soluție( prin dizolvarea unui gram de substanță în 100 ml apă). Sub incidența radiațiilor ultraviolete capătă fluorescență galben-verzuie. Pentru evidențiere se mai poarte folosi hârtie filtru umezită în apă, sau soluții de 5 % hidroxid de sodiu, în prezența cărora locul marcat se colorează în galben. În radiații U.V., rivanolul are o fluorescență galben-verzuie.

Eosina

Este o pulbere cristalină roșie care poate fi folosită sub formă de pudră sau de soluție( 0,5 grame eosină și 100 ml apă distilată). O mare atenție trebuie avută în alegerea obiectelor ce vor fi marcate, având în vedere că eosina este o substanță puternic colorantă. Evidențierea se face cu hârtie filtru umezită în apă, care se presează pe locuri marcat( colorarea sa fiind roșie), sau sub acțiunea radiațiilor U.V., aceasta dobândit o fluorescență de culoare portocalie. Dacă eosina a ajuns în contact cu pielea, aceasta se colorează în roșu, iar sub incidența radiațiilor U.V., violacee.

Fluoresceina este o pulbere cristalină roșie sau roșie-galben , solubilă la cald în acetonă, acid acetic ori alcool. Poate fi aplicată în stare solidă sau sub formă de soluție preparată din 0,1 grame substanță și 100 ml alcool. Relevarea se face cu hârtie filtru impregnantă cu soluție de hidroxid de sodiu 1 , în prezența căruia se colorează în galben. Sub incidența radiațiilor U.V.

Euramina (fluoresceina sare sodică) se folosește sub formă de pulbere sau soluție preparată din 0,1 grame substanță și 100 ml apă distilată. Evidențierea se face prin testare cu hârtie filtru impregnantă cu hidroxid de sodiu 1%, sub acțiunea căruia se colorează și capătă fluorescență. Dezavantajul acestei substanței este acela că deși colorează pielea poate fi îndepărtată prin spălare cu apă și săpun.

Rodamina B

Este o pulbere cristalină violet-roșcată, de culoare verde închis, care poate fi aplicată atât sub formă de pulbere cât și de soluție preparată din 1 grame de substanță și 100 ml de alcool sau apă. relevarea se face tot cu hârtie de filtru umezită cu apă, locul marcat colorându-se in roșu-violaceu. în contact cu radiațiile U.V. dobândește fluorescență roșie-portocalie.

Creioane fluorescente

Sunt confecționate prin înglobarea în ceară cu un punct de topire mai ridicat a unor pigmenți fluorescenți, precum și a unor coloranți în cazul creioanelor colorate în lumina vizibilă. Aceste creioane diferă între ele atât prin culoarea în lumina vizibilă, cât și prin culoarea fluorescenței. Sub acțiunea radiațiilor ultraviolete , aceste creioane prezintă o fluorescență, puternică în culori ca: alb, albastru, roșu, galben, verde, portocaliu. Variația mare de culoare a acestor creioane în lumina vizibilă cât și în lumina U.V., permite marcarea atât a suprafețelor de culoare deschisă, cât și a celor de culoare închisă. În general creioanele fluorescente, se utilizează pentru marcarea suprafețelor care prezintă un anumit grad de porozitate (hârtie, lemn, materiale textile, bancnote) și de aderență a substanței fluorescente din ele și pentru marcarea suprafețelor multicolore pe obiecte se scriu diferite cuvinte ca : MITĂ, ÎNȘELĂCIUNE, ȘANTAJ, FURT etc., sau se fac alte însemnări care devin vizibile în radiații ultraviolete Se apelează la creioane fluorescente atunci când obiectul material al infracțiunii urmează a fi însușit de făptuitor, urmărindu-se deci dovedirea prezenței sale la cel în cauză: exemplu luare de mită.

Substanțe nefluorescente- se evidențiază prin reacția chimică produsă între acestea și alte substanțe, reactivi chimici: acidul rosolic, albrastru de metinen, fenolftaleina, metil violet, etc.

Acidul rosolic

Este un amestec de substanțe( în care predomină aurina) sub formă de bucăți solide cu luciu metalic – verzui. La marcare se folosește în stare solidă, fiind necesară mojararea lui și apoi aplicat prin pensulare. Pentru scoaterea sa în evidență sunt necesari indicatori de genul hidroxidului de sodiu 1 % sau alcoolului. In prezența alcoolului se colorează în portocaliu iar în prezența hidroxidului de sodiu în roz-roșu.

Albastru de metilen

Are aspectul unor cristale de culoare albastru-închis cu reflexe verzui sau luciu de bronz. poate fi aplicat în stare de pulbere, fiind mojarat sau sub formă de soluție în alcool (1 gram de substanță în 100 ml alcool).Evidențierea se face cu hârtie filtru umectată cu substanță de hidroxid de sodiu 1%, care îl colorează în albastru-violet.

Albastru brom-fenol

Este o substanță cristalină aproape incoloră sau de un roz palid. La marcare se întrebuințează în stare de pulbere,iar evidențierea se face cu hidroxid de sodiu 1 % care îl colorează în albastru.

Albastru de brom-timol

Este o pulbere cristalina roz-deschis sau cărămiziu deschis. Poate fi aplicat ca atare sau sub formă de soluție( 2,5 grame de substanță în 100 ml alcool etilic).

Fenolftaleina

Este o pulbere cristalină de culoare alba sau gălbuie care poate fi folosită sub formă de pulbere sau sdoluție. Evidențierea se face cu soluție de hidroxid de sodiu concentrație 1-2 %, în prezența căruia se colorează în roz-roșu ( benzina marcată cu fenolftaleină se colorează în roșu).

În dotarea organelor de cercetare criminalistică există truse de capcane chimice care sunt special concepute pentru a asigura evidențierii unei mari game de bunuri sau valori. aceste truse conțin toate substanțele fluorescente și nefluorescente dar și instrumentele necesare instalării și evidențierii lor.

Trusele criminalistice

Trusele criminalistice cuprind substanțe pentru marcarea diferitelor produse ce pot constitui obiect al infracțiunii sau a diverselor obiecte aflate la locul infracțiunii( mânere, birouri, telefon). Ele mai cuprind și mijloace tehnice pentru pregătirea substanțelor în vederea aplicării capcanelor.

Procedee de aplicare a capcane chimice

Pentru aplicarea substanței la locul unde s-a hotărât să se organizeze o capcană chimică trebuie avută în vedere utilizarea unor procese în funcție de anumiți factori:

natura locului, acoperit sau descoperit și supus intemperiilor;

întinderea locului infracțiunii;

categoria obiectelor ce urmează a fi marcate( alimente, stofe, băuturi, bani, benzină, aparate,etc.);

modul de aplicarea a substanței( pulbere, amestec cu vaselină lichidă, creion fluorescent);

mărimea cercului de suspecți.

Practica formațiunilor de criminalistică cunoaște mai multe modalități de aplicare a capcanelor chimice:

– pudrarea pe diverse suprafețe într-un strat foarte subțire a substanțelor sub formă de pulbere: acidul B.O.N., nitratul de argint, pigmentul galben fluorescent.

Se folosesc pensule din dotare sau pulverizatorul. Substanța trebuie să fie bine uscată și mojarată și se răspândește în interiorul ambalajelor sau plicurilor, pe bancnote din sertare sau case de bani, pe suprafețele mobilierului.

– răspândirea substanței sub formă de pastă, în amestec cu vaselina pură, incoloră sau colorată. Se folosește pentru obiecte aflate în plan vertical sau în locurile unde sunt curenți de aer;

– organizarea capcanei prin răspândirea de soluții chimice, se pot utiliza soluții de ninhidrină, precum si altele care colorează pielea persoanelor ce vin în contact cu ele;

– marcarea unor produse prin introducere în masa lor a substanțelor chimice. În felul acesta se poate face marcarea benzinei( soluție de fenolftaleină sau de brom-timol);

– marcarea produselor alimentare care se sustrag cu rivanol, sub formă de soluții, cu concentrație diferită, în funcție de felul produsului;

– marcarea cu creionul și pulberile fluorescente a bancnotelor în cazul dării/ luării de mită.

Dispozitivul a capcanelor chimice va fi ales dintre obiectele ce vor garanta nevizibilitatea ei, alcătuind, în același timp, o eventuală preferință a infractorului. În anumite circumstanțe, capcana chimică poate fi pusă pe un anumit obiect pe care infractorul ar trebui să-l manevreze în mod obligatoriu pentru a ajunge obiectul-scop al infracțiunii. Aceste capcane chimice pot fi combinate uneori cu posibilitățile de reproducere a desenelor papilare, mărind și mai mult siguranța asupra persoanei căzute în capcană.

2. Capcane fizice

Capcanele fizice reprezintă o altă categorie de metode tehnico-științifice de prevenire a săvârșirii faptelor ilicite, numite uneori și sisteme de alarmare. Aceste capcane fizice sunt metode care anunță prezența infractorului, fie la locul unde se consumă actul infracțional, fie la locul unde se ascunde bunul furat. Ele se pot extinde de la simple prafuri cu substanțe pulverizate, până la utilizarea radiațiilor atomici (izotopi radioactivi), de ultrasunete, radiații infraroșii.

În practică, capcane fizice se folosesc în general pentru apărarea unor valori deosebit de periculoase, Cea mai simplă formă a capcanelor fizice o constituie utilizarea unor substanțe în formă de pulbere ce se vor așeza pe corp, haine, și instrumentele infractorului fără a intra în reacție chimică cu acestea, menționând:

– oxina;

– antracenul;

– lumogenul galben.

Oxina (o-oxichinolină)

Are o nuanță gălbuie, sub formă de pulbere, așezată pe suprafața obiectelor, și care trece fără a fi observat, iar sub radiațiile U.V. prezintă o fluorescență galben-verzui intensă.

Având în vedere faptul că are o mare aderare și o potențialitate de evidențiere, chiar și în cantitate foarte mică, se folosește nu doar pentru marcarea contactelor între mâinile presupusului suspect și obiectul suport al capcanei, ci și pentru identificarea traseului parcurs de către acesta. Când se imprimă pe talpa de încălțăminte a suspectului, această substanță se depune, pe traseul parcurs de acesta, chiar și pe distanțe destul de lungi.

Antracenul

Această substanță o hidrocarbură polinucleară, ce se extrage din fracționarea grea a gudroanelor de cărbuni, în formă cristalină neavând culoare. Această substanță este aderentă la contactul cu mâinile infractorului, dar și aplicarea pe diferite obiecte fiind ușor depistabilă prin intermediul radiațiilor ultraviolete.

Lumogenul galben

Este o rășină melaninoformaldehidică ce aderă foarte bine și sub influența radiațiilor ultraviolete este intens fluorescentă. În practica de urmărire penală, lumogemul se folosește amestecat cu carbonat de plumb și cu pilitură de fier, foarte fin pulverizată. Datorită aderenței puternice și construcției foarte fine, lumogenul galben, în amestecul menționat, mai sus servește atât pentru indicarea contactului unei persoane cu anumite obiecte, cât și pentru reproducerea urmelor papilare, dacă aceste contacte au loc cu mâna descoperită.

Această substanță la fel ca și oxina, se mai poate utiliza tot pentru indicarea traseului parcurs de către infractor de la locul în care se constată săvârșirea faptei și până la plecare din acea zonă. De asemenea, este folosit pentru descoperirea eventualelor acțiunii de sabotaj, din cadrul industrial, prin aplicarea unui strat fin pe sistemele de comandă care urmează a fi utilizate.

Pentru identificarea furturilor de combustibil acesta se amestecă cu albastru de bromitol ( 2 grame la 100 l de carburant),prezența colorantului putând fi evidențiată și la o diluare de 1/100 000.

De cele mai multe ori aceste surse sunt incluse în circuite electronice care pun în funcțiune, la sesizarea infractorului în câmpul infracțiunii, camera de filmat, sisteme de alarmare sonore și luminoase, închiderea unor uși, blocarea unor căi de acces etc. clasificându-se în:

capcane electronice;

capcane fotografice;

capcane cu ultrasunete;

capcane radioactive și releurile speciale de raze;

capcane radioactive.

Capcanele electronice

Capcanele electronice se folosesc la semnalizarea pătrunderii unei persoanei în raza lor de acționare sau a atingerii unei anumite persoane cu elementele componente utilizate în compunerea capcanei. Cea mai simplă formă de realizare a acestor capcane constă dintr-un contact electric legat de un sistem de alarmă obișnuit, luminos sau sonor.

Contactul capcanei oprește sau închide circuitul electric, în momentul în care persoana care intră în legătură cu această capcană. Totodată și sistemul de alarmă care este așezat intr-o anumită zonă de unde persoana asupra căruia acționează nu-l poate sesiza, se declanșează aducându-i la cunoștință personalul de pază. Personalul de pază poate avea sub supraveghere mai multe sisteme de alarmă, iar acțiunea fiecăruia dintre ele poate avea în același timp și locul său de amplasare, și în concluzie și locul pe unde infractorul pătrunde.

Conectorul de contact al acestor capcane poate fi situat în zăvorul ușii, în zăvoarele caselor de bani sau ale dulapurile sistem „ Fichet “, în sertarul meselor, la cremonul ferestrelor, talpa scărilor, sub planșeul dușumeli sau ca simple fire de sârmă întinse aproape la nivelul podelii, în locurile obligatoriu de trecere.

În cazul sistemelor de conectare acționate prin apăsare, în urma călcării persoanei care intră în capcană, pe preșul din față ușii, pe un covor situat în drumul obligatoriu de urmat sau pe dublura dușumelii, circuitul se închide prin realizarea contactului între două plăci de alamă care sunt distanțate printr-o bucată circulară de cauciuc.

O primă formă a capcanelor electrice e constituită prin folosirea celulelor fotoelectrice, care pot funcționa cu un fotoelectrod exterior sau interior, sau cu supape de blocare. Aceste capcane cu celulă fotoelectrică se pot diferenția și după dispunerea surselor de lumină proprie, sau recepționează doar lumina folosită de infractor care a pătruns în zona lor de acțiune.

Celulele fotoelectrice se împart în pasive (receptoare de radiații emise de sursa de lumină folosită de persoana care intră în zona controlată de capcană) și active(emițătoare de surse de radiații).

În cadrul celulelor fotoelectrice active se utilizează două componente principale: un emițător și un receptor amplasate în zona în care persoana care intră în câmpul capcanei să întrerupă recepționarea radiațiilor. Aceste celule sunt reglate pentru emisia de radiații infraroșii, a căror legătură încrucișată este invizibilă și nu poate fi ocolită de persoana de persoana care a intrat în câmpul ei de acțiune.

În cazul celulelor fotoelectrice pasive capcana trebuie așezată astfel încât să se acopere în totalitate suprafață de trecere.

b) Capcane fotografice

Aceste capcane se folosesc în vederea fixării imaginii persoanei care a străbătut o anumită încăpere. Ele au o strânsă legătură cu celulele fotoelectrice, deoarece ele comandă declanșarea capcanei fie după sistemul radiației întrerupte, fie prin conectarea sau deconectarea unui circuit electric, în urma amplasării unei părți din podea,deschiderea unei uși, deplasării unui obiect, atingerea unei sârme metalice tensionate electric etc.

În funcție de organizarea lor se prezintă în mai multe variante: pentru lumina zilei, pentru radiații infraroșii sau pentru iluminare cu „ fulger electronic” (blitz) – aceasta capcană având dezavantajul că la declanșarea ei poate fi observată de persoana care intră în zona de acțiune; În această categorie de capcane se folosesc aparate de format mic care deplasează pelicula după declanșarea fiecărui clișeu, în genul aparatelor „Fotorobot” sau „Practina D.X.”, care pot fi ușor comandate prin celule fotoelectrice si camuflate în zid sau între obiecte cu aspect obișnuit. Unele capcane fotografice sunt prevăzute cu un dispozitiv de indicare exact a orei când s-a executat fiecare fotografie.

În ultima perioadă s-a pus la punct sistemul de capcană fotoelectronică, în care declanșarea „ Fulgerului electronic” și a aparatului fotografic, sub acțiunea celei mai mici surse de lumină emanate de ustensilele utilizate de persoana ce intră în raza de acțiune a sistemului folosit.

c) Capcane cu ultrasunete

În zona în care este instalată capcana, ultrasunetele se emit și sunt în permanență înregistrate ca frecvență. Ultrasunetul emis nu este perceput de organele de simț uman, astfel încât infractorul care intră în zona de acțiune a capcanei nu o poate depista, neconștientizând astfel declanșarea alarmei.

Principiul care stă la baza capcanei cu ultrasunete constă în: trecerea frecvenței ultrasunetului depinde de o anumită distanță de la care se reflectă el. Intrarea în contact cu zona în care este amplasată capcana cu ultrasunete ii poate modifica frecvența, iar cea mai mică modificare a acesteia ține cont de distanța de acțiune a radiațiilor declanșând sistemul de alarmă sonoră sau luminoasă la care este conectată capcana

Ca și exemplu, distanța dintre doi pereți opuși a unei încăperi sau două ziduri ce mărginesc o trecere poate declanșa o anumită frecvență uniformă, a vibrațiilor, ce se datorează menținerii distanței egale a undelor, astfel încât în cazul pătrunderii unei persoane sau obiect în aceea zonă, distanța de răsfrânge a undelor se poate modifica în zona respectivă, determinându-se și schimbarea în același timp a frecvenței vibrațiilor, și declanșarea sistemului de alarmă. Sensibilitatea acestor unde este atât de fină încât frecvența vibrațiilor se modifică chiar și la trecerea în zbor a unei muște.

În cadru acestor capcane, sistemele de alarmă beneficiază de un aparat electronic care are la bază un prag minim pentru declanșarea alarmei la o anumită intensitate a vibrațiilor.

Avantajul acestor capcane cu ultrasunete este acela că pot fi bine mascate, și acționează în permanență, și pot fi deconectate de persoana care le utilizează și nu pot fi neutralizate sau depistate de infractorului care intră în zona lor de contact.

d) Capcane radioactive și releurile speciale de raze

Aceste capcane au la bază principiul autoradiografierii cu ajutorul izotopilor radioactivi. Ca izotopi folosiți mai frecvent întâlnim „Zincul 65”, „Cobaltul 60”. Substanța radioactivă, în cantitățile mici în care se folosește, este amestecată cu oxină, pentru a da o mai bună aderare la mâinile, hainele sau uneltele persoanei care intră în zona capcanei. Marcarea radioactivă a unei persoane sau a unui obiect intrat în capcană se evidențiază fie în urma unui contract direct prin autoradiografiere, fie la distanță cu ajutorul contoarelor Geiger–Müller.

Aceste contoare au fost adaptate la capcanele radioactive compunându-se dintr-un corp principal care transformă impulsurile amplificate în impulsuri normate, iar acestea, la rândul lor, sunt transformate într-o tensiune de integrație care dirijează un comutator de valoare limitată electronic și pune în funcțiune un releu electromagnetic. Acest releu se declanșează în cazul în care intensitatea radiațiilor radioactive înregistrate de contoare crește sau scade peste normalul tensiunii.

De asemenea putem întâlni alarme optice sau acustice, și în același timp si o înregistrare fotografică. La aceste capcane, aparatul poate fi completat cu un reportofon, ce înregistrează schimbările intervenite de curentul de integrație, indicând momentul exact al emiterii alarmei ori a fotografierii. Instalația ce stă la baza acestui aparat este cea cu tranzistori, iar la aparatul principalul releurile ori sondele sunt distruse, se instalează un releu automat de alarmă continuă.

e) Capcanele radioactive

Utilizarea substanțelor radioactive în calitate de capcană criminalistică, constituie o realizare deosebită avându-se în vedere calitatea acestora, Capcanele radioactive constau în utilizarea substanțelor radioactive având scopul protejării unor spații sau obiecte ținându-se seama de proprietatea acestora de a emite radiații sau în calitate de trasor ce poate fi detectat de la distanță. Avantajele acestor capcane față de cele chimice sunt:

utilizarea lor ca sisteme de barieră invizibilă în drumul infractorului spre locul comiterii faptei;

obiectele valorice sau înscrisurile marcate pot fi detectate cu mijloace adecvate la distanță, chiar dacă sunt în bagaje cutii metalice, pămănt etc.;

pot fi folosite pentru voalarea materialelor fotosensibile utilizate de infractori în obținea de date și informații secrete;

substanțele radioactive au o circulație restrânsă;

radiațiile acestora sunt invizibile și nu pot fi percepute de organele de simț ale omului;

pot fi detectate fără ca infractorul să se sesizeze;

cantitatea de substanță radioactivă necesară pentru instalarea capcanei fiind în general mică, și nu prezintă pericol de radiere peste nivelul maxim admis.

Așa cum am specificat mai sus, la instalarea capcanei se utilizează izotopi radioactivi ale căror radiații sunt evidențiate cu ajutorul detectoarelor speciale Geiger–Müller.

Capcanele radioactive pot îndeplini funcții de „ Paznic cu raze”, și „Barieră de raze”.

„ Paznicul cu raze” se poate utiliza în două variante: fie prin păzirea unor obiecte de valoare depozitate în seifuri și marcate cu anumite substanțe radioactive, fie prin controlul unei treceri obligatorii. În cazul în care capcanele radioactive sunt folosite ca paznici permanenți ai ieșirilor dintr-o clădire, ei sunt alcătuiți din două sonde prevăzute cu contoare Geiger–Müller, care acționează asupra sistemului de alarmă cu impulsuri de anumite frecvențe, dacă în zonă lor de acțiune trec persoane sau obiecte marcate cu izotopi radioactivi.

Zona de acțiune se limitează la 2-3 metri pentru fiecare cotor, ceea ce este suficient pentru controlul unei ieșiri. De exemplu, dacă pe doi pereți a unui culoar de ieșire obligatoriu sunt montate două sonde prevăzute cu tuburi Geiger–Müller, în momentul când persoana ce este marcată radioactiv (cu Zn 65), pe haine, corp, mâini sau pe obiectul cu care a forțat ușa sau pe alte instrumente, sau având asupra sa monede sau bilete de bană sustrase, care în prealabil au fost marcate cu substanță radioactivă, acestea vor acționa sub formă de impulsuri care se vor transmite la sisteme de alarmă la care sunt conectate sondele. Capcanele prevăzute cu tuburi Geiger–Müller vor reacționa chiar și la resturi foarte mici de substanțe, de exemplu resturi fixate pe talpa încălțămintei sau în buzunarele hainelor dacă, în ele sau introdus, pentru un timp foarte scurt, obiecte marcate radioactiv.

O altă variantă a „ Paznicului cu raze” constă în acționarea continuă a sondelor cu contoare Geiger–Müller, a unor substanțe radioactive de intensitatea „ Cobaltului 60” cu care s-au marcat obiecte de valoare depozitate în seifuri.

Luarea acestor lucruri din locul unde se depozitează provoacă oprirea acțiunii radiațiilor asupra sondelor care sunt stabilite în aceeași cameră, sau într-o zonă alăturată, intrerupănd, ca urmare, crearea impulsurilor de o anumită frecvență și nu în ultimul rând, și declanșarea alarmei.

Cea de-a două formă menționată mai sus este „Barieră de raze” și îndeplinește sarcina de a păzi anumite locuri de trecere. Această sursă este îndreptată spre o sondă prevăzut cu tub Geiger–Müller, astfel ca zona radiațiilor să cuprindă toată suprafață de acțiune. La pătrunderea unor persoane în aceea zonă se întrerupe acționarea substanței radioactive asupra contorului de impulsuri astfel se declanșează sistemul de alarmă.

Avantajul „ Barierelor de raze” este acela că se poate instala în încăperile locului de trecere ele acționează prin pereții acestora și poate fi oprit în timp activităților desfășurate în fabrici și uzine, și poate fi pus în funcțiune doar atunci când obiectivul trebuie păzit. Fiecare oprire a acestora este înregistrată pe o bandă, indicându-se de fiecare dată ora și numărul de trecere în zona respectivă.

O formă diferită de aplicare acestor capcane constă marcarea diferitelor organe interne a persoanei căzute în capcană, în urma ingerării unor substanțe o dată cu alimentele, a fumatului unor țigări sau în urma atingerii cu mâna transpirată a obiectelor marcate.

La atingerea substanței radioactive trebuie avut în vedere ca perioada de înjumătățire să nu fie mai mare de 10-20 de zile, deoarece ar putea aduce atingere sănătății persoanei. O persoană ce a intrat în contact cu o substanță ce are perioada de înjumătățire prea mică, face imposibilă evidențierea marcării, deoarece radioactivitatea descrește și dispare într-un interval de timp prea scurt. Pentru cercetarea sustragerilor de alimente se folosește ca substanță radioactivă Iodul 131 care se fixează în glanda tiroidă, unde poate fi pus în evidență cu aparate portabile prevăzute cu sonde de scintilație ( capabile să semnalizeze radioactivitatea oricărui țesut marcat cu o astfel de substanță). Cantitatea de Iod 131 trebuie astfel aleasă încât perioada de înjumătățire să fie de 8 zile.

Odată intrată în circulația sanguină substanța radioactivă ajunge foarte repede în glanda tiroidă trecând prin plămâni. Persoanele care intră în contact cu aceste radiații se depistează foarte ușor prin trecerea lor prin dreptul unui radiometru cu o sondă scintilație, care va reacționa față de depozitările de substanță radioactivă din glanda tiroidă. Avantajul acestei metode este acela de examinarea unui grup, fără ca persoanele vizate să nu conștientizeze ce se întâmplă, radiometru acționând doar la persoanele marcate.

Zona de acțiune a capcanelor radioactive este cu atât mai mare cu cât substanțele folosite emit radiații mai puternice, dar prin intensitatea lor nu trebuie să depășească limitele de a deveni nocive, punând în pericol sănătatea persoanei vizate pentru capcană cât și cele care lucrează în instituția respectivă.

Avantajul acestor capcane față de cele ce au la bază celule fotoelectrice cu radiații U.V., este acea că sunt superioare ca realizarea tehnică și pot fi bine camuflate prin acționarea lor din camera alăturată, dar având dezavantajul că au un câmp mai redus de acțiune.

Substanțele radioactive folosite nu trebuie să fie nocive și depistarea lor să fie foarte ușoare. În această categorie intră: Calciu radioactiv 45, Zincul 65, Iod 131 etc., cu condiția să nu depășească 8-10 milicurie. Substanța radioactivă se depune pe alimente solide ca: pâine, prăjituri, fructe, sau diferite băuturi alcoolice, în tutunul țigărilor etc.

Literatura de specialitate enumeră și alte tipuri de capcane criminalistice:

capcane odorante;

capcane optice;

capcane fonice;

Capcana odorantă

Capcana odorantă constă în aplicarea în locurile sau pe bunurile vizate prin săvârșirea infracțiunii, a unor substanțe ce au un miros discret și aderă pe încălțămintea,îmbrăcămintea sau corpul făptuitorului, miros ce este ușor detectat ulterior cu ajutorului câinelui de urmărire. Ele sunt eficiente la sate sau în localitățile în care aglomerația urbană este redusă,iar folosirea câinelui de urmărire poate da rezultate deosebite.

De regulă, aceste capcane se organizează în anumite locații în care nu se poate stabili un cerc determinat de suspecți și se folosește câinele de urmă care poate conduce după urma de miros la autorii infracțiunilor. Mirosul poate persista până la 5-6 zile.

Substanțele odorante trebuie împrăștiate în locuri sau puncte obligatorii de trecere, cum ar fi de exemplu: căile de acces sau de părăsirea a locului săvârșirii faptei (uși, ferestre), ștergare de picioare, linoleum, mochete, parchet, covoare etc.

Capcana optică

Capcana optică se organizează prin instalarea unor mecanisme tehnice de fotografiere, filmare și/ sau înregistrare video a făptuitorului, cu ajutorului radiațiilor vizibile sau invizibile.

Acest tip de capcană a plecat de la necesitatea găsirii unui procedeu care să permită identificarea făptuitorului în anumite situații:

– nu este posibilă tratarea chimică sau radioactivă a zonei și obiectelor vizate

– nu se poate forma un cerc de suspecți determinați și relativ restrâns.

Capcana fonică

Capcana fonică constă în instalarea unui dispozitiv audio unde se crede că se infracțiunea va avea caracter repetat, având scopul înregistrării de sunete, cum ar fi: vocile participanților la infracțiune, sunetele de arme, sunetul produs de încălțămintea infractorului etc.

Capcana fonică poate fi întâlnită fie împreună cu alte capcane criminalistice, fie singură. În aceste cazuri sunetele înregistrate se compară cu sunetele obținute experimental.

Pentru evidențierea substanțelor folosite la aplicarea capcanelor criminalistice este necesară utilizarea unor mijloace cum ar fi:

lămpi cu raze ultraviolete, pentru capcanele chimice ce au sub acțiune substanțe fluorescente, pentru verificarea hainelor, mâinilor, obiectele persoanele se va face într-o încăpere întunecoasă;

trusa pentru capcane chimice pe lângă instrumentul prevăzut pentru aplicarea capcanei are și anumite materiale pentru descoperirea substanțelor aplicate;

detectoare pentru radioactivitate;

sonograf pentru capcanele fonice;

câinele de urmările pentru capcanele odorante.

Angajații M.A.I folosesc diferite procedee pentru descoperirea făptuitorilor în funcție de locul și circumstanța în care de desfășoară activitatea criminalistică, toate depinzând de capcana aplicată și de mărimea cercului de suspecți.

Progresele continue din domeniul tehnico-științific vor facilita organizarea unor capcane criminalistice tot mai perfecționate, atât în domeniul general – preventiv al infracțiunilor, cât și în acela cu caracter limitat la surprinderea unei anumite activități. De la formele cele mai simple de alarmă, cum au fost: clopoțelul de la poartă, câinele de pază sau „ gâștele Capitoliului”, trecând prin dispozitivele de astăzi, prezentate succint mai sus, se va ajunge, în curând, la stabilirea unor bariere de pază de neîntrecut, pentru persoanele care mai continuă să lezeze anumite relații sociale prin activitatea lor infracțională.

3.3. Condițiile și factorii ce trebuie să existe la instalarea unei capcane tehnico-criminalistice chimice

a) Condițiile ce trebuie îndeplinite la instalarea unei capcane criminalistice chimice

Capcanele tehnico-criminalistice sunt utilizate în diverse domenii și foarte vaste. Datorită numărului mare de infracțiuni grave în care sunt folosite aceste mijloace tehnico – științifice, cum ar fi: luare de mită, dare de mită, infracțiune de furt repetat comisă în același loc, infracțiuni de delapidare, infracțiuni de distrugere de bunuri, violare de domiciliu, și multe altele au fost nevoie de acestea.

O atenție deosebită trebuie acordată utilizării capcanelor criminalistice pentru a preîntâmpina infracțiunile în general, dar în mod deosebit a acelor infracțiuni care aduc atingere securității statului, vieții persoanei, sănătății și integrității corporale. Folosirea capcanelor criminalistice trebuie și poate să fie vastă, însă aceasta depinde de, pregătirea și cunoașterea de către lucrătorii M.A.I în organizarea, constatarea și exploatarea urmarea acestora, pentru rezolvarea diferitelor probleme întâlnite în practica judiciară.

Pentru organizarea și aplicarea acestor capcane se are în vedere în primul rând, specificul faptei, particularitățile locului unde se desfășoară actul infracțional precum și bunuri sau valorile vizate, iar în al doilea rând, condițiile care se au în vedere la instalarea capcanei.

caracterul repetat al faptei;

autorul infracțiunii să fie neidentificat;

să existe un cerc redus și determinat de persoane suspecte;

marcarea să fie făcută astfel încât să elimine riscul contaminării întâmplătoare a persoanelor care nu au legătură cu faptele instrumentate de organul judiciar .

Obligativitatea primei condiții reiese din faptul că infracțiunea are un caracter repetat și are drept țintă același obiecte, având posibilitatea ca infractorului să intre în contact cu capcana instalată pentru identificarea și prinderea sa.

Referitor la cea de-a doua condiție ce trebuie avută în vedere, trebuie subliniat faptul că, o capcana nu poate fi instalată decât pentru autorii neidentificați. În cazul în care autorii sunt cunoscuți și avem certitudinea că vor repeta actul infracțional, legea nu acceptă să săvârșească în continuare infracțiunea, pentru fi prinși cu ajutorul capcanelor tehnico – criminalistice. În această situație organele judiciare trebuie să își ia toate măsurile necesare pentru a preîntâmpina comiterea de infracțiuni, iar pentru acele acte care sunt deja comise trebuie identificați cu operativitate făptuitorii.

În cazul unei capcane tehnico-criminalistică fonică, radioactivă, chimică este necesară și cea de-a treia condiție, deoarece fără prezența unei cerc determinat de suspecți nu se poate cunoaște zona unde să se efectueze investigațiile și cercetările necesare pentru prinderea autorilor. Faptul că cercul de suspecți nu este relativ redus, investigările si cercetările în cauză duc la extinderea și întinderea în timp a acestora, timp în care capcana amplasată poate fi alterată, iar identificarea făptuitorilor devine imposibilă.

Din punctul meu de vedere, rezultatele prin intermediul acestor capcane se obțin numai dacă toate acțiunile necesare se desfășoară cu maxim de eficacitate.

b) Factori ce trebuie avuți în vedere la instalarea unui capcane chimice

Pentru a se determina metoda de organizare a unei capcane criminalistice sunt avute în vedere următorii factori:

obiectul vizat de infractor – care influențează în mod evident decizia cu privire la modul de instalarea a unei capcane tehnico – criminalistice.

specificul locului unde se desfășoară – în cazurile în care infracțiunile se săvârșesc în încăperi, capcana se va instala în așa fel încât numai persoana care comite fapte va intra în contact direct cu substanța de marcare.

păstrarea secretului organizării capcanei – găsirea substanței folosite la capcană, pe făptuitor ori pe obiectele sustrase reprezintă un element de fapt care instituie mijloc de probă în justiție, dar până la identificarea autorului, acțiunea de structurare a capcanei rămâne secretă. La montarea unei capcane criminalistice participării lângă organele de urmărire penală și alte categorii de persoane: martori, victimă, responsabilul sau seful unității păgubite având condiția că aceștia să nu fie suspectați ca autori ai infracțiunii. Li se va atrage atenția verbal și în scris, de asemenea, cu privire la modul lor de acțiune, obiectele care vor fi marcate, precum și locul asupra condiției indispensabile de păstrare a secretului de aplicarea a capcanei.

camuflarea capcanei – termenul de capcană cuprinde doua aspecte:

montarea trebuie să se facă sub o legendă față de întregul personal al unității despăgubite, ori față de persoanele din anturajul victimei

capcana trebuie făcută astfel încât să nu poată fi observată de făptuitor sau de alte persoane.

La organizarea capcanelor chimice se are în vedere că, substanțele folosite să nu difere de culoarea fondului, să fie răspândite într-un strat uniform, să nu emane un miros caracteristic și să nu dea de bănuit infractorilor.

aplicarea capcanei – se are în vedere să nu se pună în pericol sănătatea, viața persoanei cu care se vine în contact.

La organizarea unei capcane criminalistice se are în vedere folosirea unor substanțe non – toxice care pot fi împrăștiate numai pe ambalajele obiectelor capcanate.

Organizarea unei capcane criminalistice chimice

În activitatea judiciară s-a remarcat faptul că la organizarea capcanelor tehnico – criminalistice se folosesc trei pași:

pregătirea instalării capcanei tehnico – criminalistice;

instalarea capcanei tehnico – criminalistice;

crearea capcanei tehnico – criminalistice;

Pregătirea instalării capcanei tehnico – criminalistice

În această etapă se desfășoară anumite activități pregătitoare dintre care se menționează:

verificarea sesizării pentru stabilirea condițiilor pentru organizarea unei capcane;

stabilirea tipului de capcană( de prevenire sau de descoperire) a substanțelor care urmează a fi utilizate și a mijloacelor de marcare ținând cont de categoriile de bunuri și zona în care se va săvârși infracțiunea;

alegerea momentului adecvat de instalare a legendei de mascare a capcanei criminalistice;

alegerea persoanelor care vor lua parte la instalarea capcanei( reclamant, sef de unitate, martori asistenți etc.) cât și obținerea aprobărilor necesare aplicării capcanei;

stabilirea ocaziei favorabile de instalare a capcanei.

aducerea la cunoștință despre acțiunile care se vor desfășura în zona în care se va instala capcana, despre persoanele care vor avea acces in aceea zona, și implicit a însărcinărilor de serviciu a acestora

aflarea de către organele judiciare a sistemului de asigurare a pazei în zona în care urmează a se comite actele infracționale;

întocmirea planului de activitate ce se vor avea în vedere după săvârșirea faptei, în care se evidențiază modul în care persoana vătămată va încunoștința organul judiciar despre comiterea actului infracțional;

deplasarea și instalarea capcanei la față locului.

Instalarea capcanei tehnico-criminalistice (marcarea)

În această etapă are la bază următoarele activități:

accentuarea obiectelor vizate de făptuitor și implicit a celor existente in zonelor obligatorii de trecere. Aceasta se îndeplinește prin una sau mai multe mijloace, și anume:

acoperirea în strat subțire cu pensula de păr de veveriță sau pulverizarea pe diferite suprafețe a substanțelor care se descrie sub formă de pulbere: oxina, acidul-beta-oxi-naftoic ( B.O.N), acidul salicilic, antracenul, euramina, nitratul de argint, rodamina B și altele;

împrăștierea și stabilirea substanței chimice cu un liant, mijloc ce se utilizează în cazul în care această trebuie pusă pe suprafețe verticale sau pe lucruri pe care praful va adera( ca de exemplu pe mânerele interioare ale ușii, pe întrerupătoare, pe spătarele scaunelor, pe ferestrele).

împrăștierea de substanțe chimice cum ar fi ninhidrina, brom-timol- bleu, azotat de argint și altele care va intra în contact cu pielea persoanei, ele o vor colora în culoare violet în urma reacției lor cu transpirația și cu aminoacizii. Aceasta culoare poate persista până la 3-4 zile.

introducerea soluțiilor în masa unor produse( marcarea benzinei cu soluție de fenoftaleină sau de brom-timol-bleu;

utilizarea creionului fluorescent pe suprafața obiectelor.

Acest mijloc se utilizează în situațiile în care nu este necesară ca substanța capcană să adere de pe obiect vizat, pe făptuitorul care intră în contact cu aceasta, ci trebuie supravegheat însuși obiectul marcat.

Marcarea constă în efectuarea unor simboluri sau texte cu ajutorul creionului fluorescent pe anumite obiecte, cum ar fi: bancnote, acte, lemn, materiale textile dar și pe anumite obiecte existente în birouri, magazine, poșete, depozite etc.

Atunci când se folosește mijlocul de răspândire a soluției cu ajutorul pulverizatorului sau a pensulei trebuie avută în vedere o mare atenție la marcarea obiectelor pentru a nu extinde substanța și pe alte obiecte alăturate, această greșeală ar îngreuna identificarea făptuitorului. Pentru a nu se ajunge la anumite erori, la răspândirea substanței pe obiectele marcate se vor folosi pe „masa de marcat” ziare sau hârtie, și după aceea se vor aplica substanțele în cauză cu pensula sau cu pulverizatorul. Organul judiciar va folosi mănușile din trusele criminalistice pentru a nu altera lucrurile sau obiectele ce se vor marca cu substanță și implicit și locul unde se vor amplasa.

Organul judiciar împreună cu martori asistenți verifică cu ajutorul lămpilor cu raze ultraviolete dacă pe masa unde a fost pregătită capcana sau pe podea nu sunt urme de soluție utilizată la marcarea obiectelor folosite la capcană. În cazul în care există astfel de urme, acestea se vor curăță, si după aceea se va părăsi locul unde a fost instalată capcana.

Folosirea unor clișeelor – șablon, se aplică tot prin pulverizare sau cu pensula si mărește forța de probațiune a capcanei, conducând la îndepărtarea tuturor pretextelor și obiecțiunilor citate de infractor în apărarea sa, determinând pe aceasta să își recunoască fapta.

b. întocmirea procesului verbal de instalare

Pentru ca elementele de fapt obținute prin marcare cu substanțe chimice să dobândească valoare probatorie, organul judiciar trebuie să le consemneze în scris și să le înregistreze fotografic, ori prin videofilmare. În acest sens se întocmește un proces verbal cu ocazia instalării capcanei și unul cu prilejul evidențierii substanțelor folosite la marcare.

În cuprinsul procesului verbal de instalare se menționează:

data, locul, gradul, numele și prenumele organului de urmărire penală precum și specialiștii criminaliști ori alți specialiști care au fost prezenți la instalarea capcanei criminalistice;

scopul sau temeiul aplicării capcanei (sesizarea despre comiterea unor infracțiuni cu caracter repetat);

denumirea substanței folosite și culoarea acestora, modalitatea de aplicare pe obiectele marcat pudrare, folosirea creioanelor fluorescente, pulberizarea);

indicarea zonei de marcare și descrierea obiectelor folosite la instalarea capcanei;

consemnarea datelor de identificare a persoanelor care sunt martore, persoane vătămate sau seful unității unde se instalează capcana criminalistică;

precizarea către persoanele menționate mai sus, a păstrării secretului instalării capcanei;

acordul sau dezacordul martorilor asistenți, persoanei vătămate, despre modalitatea de marcare și cuprinsul procesului verbal;

obiectele marcate și zona unde a fost instalată;

semnătura organului judiciar și a altor specialiști, partea vătămată, precum și a martorilor asistenți – pe fiecare pagină și la sfârșitului procesului verbal.

La acest proces verbal întocmit i se dă număr de înregistrare

În cuprinsul procesul verbal de materializare a rezultatelor capcanei criminalistice se menționează următoarele date:

data, locul, gradul, numele și prenumele organului de urmărire penală precum și specialiștii criminaliști ori alți specialiști care au fost prezenți la instalarea capcanei criminalistice;

scopul aplicării capcanei – precizarea ca lucrurile care au fost marcate conform procesului verbal de instalare, au fost sustrase, transmise etc.;

consemnarea datelor de identificare a persoanelor care sunt martore, persoane vătămate;

zona în care au fost identificați și examinați suspecți infracțiuni;

mijloacele, procedeele persoanele, lucrurile ce au fost utilizate la examinare;

consecințele examinărilor – se vor menționa datele de identificare ale persoanei suspecte, și descrierea urmelor de soluție ce au fost utilizate la marcare, dar și caracteristicile acestora la lumina radiațiilor ultraviolete, și a zonei de pe corp sau a hainelor unde au fost găsite ( se descrie mențiunile ce au fost înscrise cu creioane fluorescente pe obiectele găsite asupra persoanei sau zona în care își desfășoară activitatea;

fotografiile judiciare care constituie mijloace de probă;

consemnarea substanțelor care s-au prelevat și consemnarea probelor ce au fost descoperite asupra făptuitorului;

argumentarea făptuitorului asupra căruia au fost identificate obiectele marcate, sau a urmele de soluție de pe haine și corp;

lucrurile și valorile ridicate;

acordul sau dezacordul martorilor asistenți, persoanei vătămate, despre argumentele citate de persoana care este examinată;

semnăturile organului de urmările penală și a celorlalți specialiști, parte vătămată, martori asistenți – pe fiecare pagină și la sfârșitul procesul verbal.

În cazul în care natura infracțiunii impune efectuarea investigațiilor criminalistice în zona în care aceasta se săvârșește pentru a scoate la iveală și alte și alte urme care să justifice activitatea ilicită a făptuitorului, procesul verbal împreună cu fotografiile judiciare se agață procesului verbal de cercetare la față locului. Mijlocul necesar pentru vizualizarea rezultatelor capcanelor chimice este fotografia judiciară.

Pentru valorificarea eficientă a rezultatelor capcanelor chimice, se impune desfășurarea urgentă a următoarelor activități de urmărire penală:

audierea detaliate a persoanei examinate( în funcție de datele obținute sunt audiate și alte categorii de persoane care pot contribui la aflarea adevărului);

dispunerea constatărilor tehnico-științifice și expertizelor criminalistice;

efectuarea de percheziții, ridicări de obiecte și înscrisuri, confruntări, prezentări pentru recunoaștere etc. .

Atunci când a fost soluționată definitiv cauza, bunurile sau valorile vor fi repuse în circulație, iar organul judiciar trebuie să îndepărteze toate urmele de soluție chimică ce au fost folosite la marcare. În cazul în care nu se pot înlătura vor fi scoase din circuitul economic sau distruse.

Realizarea (exploatarea) capcanei criminalistice

În această etapă se are în vedere constatarea urmelor identificând substanța folosită la instalarea obiectelor marcate, pe mâini față sau îmbrăcăminte. Pentru identificarea persoanelor suspecte se utilizează, de regulă, lampa ultraviolete, cu soluții de testare sau prin identificare directă.

Primele lucruri vizate ce intră în procesul de examinare sunt mâinile, îmbrăcămintea persoanelor suspecte, iar apoi se trece la depistarea urmelor de pe obiectele descoperite asupra lor. Această examinare se va efectua într-o cameră mai întunecoasă numai câte una, și apoi în mod conspirativ, ca de exemplu un control medical.

Toată activitatea de descoperire a soluțiilor de marcare se efectuează în prezența exclusivă a doi martori asistenți, sau același persoane menționare în procesul verbal de instalare a capcanei criminalistice,

Suspecți și obiectele descoperite vor fi duse la un laborator criminalistic, unde se vor efectua anumite cercetări, constând în fotografierea obiectelor atât la lumină naturală cât și sub influența radiațiilor U.V., și se vor preleva ulterior acele soluții întâlnite pe aceste. Dacă în urma cercetărilor se constată că obiectele marcate fac parte din sfera corpurilor delicte, atunci acestea vor fi luate sub reținere.

Toate rezultate obținute în cadrul acestei etape se vor menționa în procesul verbal de constatare și în planșa fotografică.

De exemplu: Cetățeanul S.M. patronul restaurantului „S.C. Karma S.R.L”, din mun. Rm. Vâlcea, județul Vâlcea, a sesizat I.J.J. Vâlcea despre faptul că în mod repetat din magazia localului dispar sticle de 0,7501. ce conțin coniac „Metaxa”, cartușe cu țigări „Kent” și bani din casieria unității respective.

Din relatările acestuia s-a stabilit că fapta se repetă de câteva zile, iar cantitățile sustrase sunt în general mici: 3- 4 sticle de 0,750 1 cu coniac și circa 2-3 cartușe cu țigări. Întrucât fapta se repetă, iar cercul de bănuiți era restrâns, s-a ajuns la concluzia că pentru depistarea autorului este necesar să organizeze o capcană criminalistică chimică.

În mod conspirativ, patronul restaurantului împreună cu plt. maj. Petrescu Florian, criminalist în cadrul I. J. J. Vâlcea și doi martori asistenți, au organizat o capcană criminalistică chimică, folosind acidul B.O.N. și creionul galben fluorescent.

În acest sens au fost marcate 10 sticle de 750 ml cu coniac „Metaxa”, 2 cartușe cu țigări „Kent” și 3 bancnote de 10 lei.

Pe etichetele sticlelor cu coniac, unul din martorii asistenți a scris cu creionul galben fluorescent cuvântul „HOȚ".

După 2 (două) zile de la data instalării capcanei, patronul restaurantului a sesizat din nou dispariția de țigări și băuturi alcoolice, banii fiind la locul lor.Imediat după sesizare, criminalistul plt. maj. Petrescu Florian a examinat cu ajutorul lămpii cu radiații ultraviolete, în prezența martorilor asistenți, personalul bufetului. Pe mâinile, halatul și interiorul buzunarelor pantalonilor muncitorului necalificat

Dumitrescu Ion s-au descoperit urme de acid B.O.N. folosit la instalarea capcanei.

La percheziția domiciliară s-au găsit 8 (opt) sticle a 0,750l. Ce conțineau coniac „Metaxa” și 14 (patrusprezece)pachete cu țigări „Kent” marcate chimic și cu inscripția „HOȚ”.

Din cercetări a rezultat că Dumitrescu Ion intra noaptea în magazia

restaurantului folosindu-se de cheile pe care le confecționase după mulajul

celor originale, de unde sustrăgea produsele amintite.

Aplicarea și constatarea capcanelor criminalistice

La instalarea capcanei criminalistice, organul de urmărire penală trebuie să realizeze în continuu o colaborare cu specialistul criminalistic necesară pentru determinarea tipului de capcană folosit, procedeele ce urmează să fie puse în executare, precum și modul de constatare real al capcanei criminalistice.

Pentru ca, capcana să aibă caracter eficient, instalare,constatarea trebuie să respecte condițiile prevăzute de lege.

Din acest motiv, cu ocazia fixării capcanei criminalistice trebuie să se încheie un proces verbal care să conțină:

indicarea organului de urmărire penală și ceilalți specialiști care au fost prezenți la aplicarea ei;

motivele de fapt și cele de drept care stau la baza aplicării capcanei;

reprezentantul unității private sau de stat, victimei;

tipul de capcană care urmează a fi folosit;

obiectele care sunt marcate;

soluțiile folosite sau efectele acestora;

mijlocul de aplicare a substanțelor (prăfuire, scriere, desenare);

părerile martorilor asistenți;

semnăturile organului de urmărire penală și a celorlalți specialiști, martorilor asistenți, și a victimei.

După ce capcana criminalistică a fost fixată, se stabilește mijlocul de legătură între organul judiciar și victimă pentru a aduce la cunoștință acestuia, dacă și când infracțiunea are caracter repetat

La termenul în care organul de urmărire a fost înștiințat de partea vătămată sau la momentul zilei fixe stabilite, ținând cont de tipul de capcană criminalistică, aceasta împreună cu ceilalți specialiști încep operațiunile pentru stabilirea situației de fapt. Aceștia întocmesc în acest sens, un proces verbal de constatare care conține;

organul judiciar și specialiști;

scopul activității;

martorii asistenți;

locul în care au fost identificate persoanele suspecte;

zona sau spațiu unde s-a efectuat examinarea acestora;

care sunt persoanele, obiectele supuse sistemului de examinare;

procedeele utilizate la examinare;

obiectele și implicit valorile identificate și cele care au fost ridicate.

prevalarea tipului de substanță cu care s-a făcut marcarea;

lămuririle persoanei suspecte;

semnăturile organului judiciar, a persoanei vătămate, a martorilor asistenți.

La acest proces verbal se va putea anexa și pozele făcute cu urmele de substanță folosite pentru marcare, sau identificate pe corpul, îmbrăcămintea sau obiectele suspectului.

În cazul capcanelor fizice, descoperirea făptuitorului la fața locului va fi menționat tot intr-un proces verbal de constatare a infracțiunii în flagrant, cu respectarea dispozițiilor codului de procedură penală în vigoare.

Folosirea rezultatelor capcanelor criminalistice în cercetarea penală

Rezultatele obținute în urma folosirii capcanelor criminalistice constituie mijloace de probă, dacă este atașat împreună cu alte mijloace de probă existente în cauză.

Dacă acest mijloc de probă nu este completat cu alte probe dovedirea vinovăției nu este completă deoarece simplă identificare a substanței pe hainele sau mâinile infractorului nu poate constitui o probă certă. În acest caz nu constituie o probă certă din simplu fapt că substanța poate să fi ajuns din întâmplare pe obiectele suspectului.

În concluzie, orice rezultat al capcanei criminalistice luat separat, mai ales în cazul capcanelor odorante și chimice nu constituie temei juridic pentru stabilirea vinovăției suspectului, și implicit pentru tragerea la răspundere penală. Acesta cel mult poate duce la apariția unor erori judiciare.

Constatarea substanțelor pe mâinile sau hainele suspectului constituie doar un indiciu care trebuie să fie analizat mult mai bine, pentru a identifica circumstanțele în care acesta a intrat în contact.

O importanță foarte mare în acest caz o reprezintă lămuririle oferite de suspect, care trebuiesc verificate în amănunt și în proceduri urgente. În urma acestor verificări se poate constata si stabilirea autorilor infracțiunii și vinovăția acestora.

Substanța care a fost descoperită pe hainele suspectului va fi relevată, conservată și transmisă la laborator indiferent de lămuririle oferite de acesta.

în cazul în care vorbim despre substanța găsită pe bancnotele, acestea pot fi retrase de către Banca Națională a României, în scopul de a fi eliminate din circulație. Același lucru se întâmplă și în cazul bunurilor care sunt scoase din circuitul economic. În situațiile menționate mai sus, organul judiciar împreună cu ceilalți specialiști ia aceste măsuri, sfârșind și actele necesare în acest scop.

În toate cazurile de depistare a infractorului trebuie să se execute o cercetare la față locului pentru descoperirea și ridicarea urmelor create de infractor. De cele mai multe ori la locul faptei se descoperă urme papilare, urme biologice sau de încălțăminte.

De cele mai multe ori probațiune infracțiunii prin capcane criminalistice se completează cu expertize criminalistice dactiloscopice sau traseologice. Prin expertizele criminalistice dactiloscopice sau traseologice se completează probațiunea infracțiunii constatată prin capcane criminalistice.

Modele de procese verbale

PROCES – VERBAL

Anul _______ luna_____________ ziua ____ în Râmnicu – Vâlcea,

jud. Vâlcea.

Cpt. D.R și plt. maj. P.F, ambii din cadrul I.J.J. Vâlcea.

Astăzi, data de mai sus, având în vedere necesitatea descoperirii autorilor unor furturi repetate de țigări „Kent” și a unor sticle cu coniac „Metaxa” din magazia restaurantului „S.C.Karma S.R.L.” din Râmnicu – Vâlcea,

jud. Vâlcea, în prezența martorilor asistenți:

1. P.V, domiciliat în mun. Râmnicu – Vâlcea, jud. Vâlcea, pensionar,

posesor B.I. seria X. nr. 12453, eliberat de Poliția mun. Râmnicu – Vâlcea

2. S.V, domiciliat mun. Râmnicu – Vâlcea, jud. Vâlcea, str. Zmeurei, nr. 3, pensionar, posesor al B.I. seria Z. nr. 312339, eliberat de Poliția mun. Râmnicu-Vâlcea.

Am hotărât organizarea unei capcane chimice, folosind ca substanțe acidul B.O.N. – fluorescent de culoare galbenă și creion fluorescent de culoare galben-portocaliu strălucitor sub acțiunea radiațiilor U. V., în acest sens, am procedat astfel:

– pe etichetele a 10 (zece) sticle a 0,750 1. cu coniac „Metaxa”, martorul asistent P.V, a scris cu creionul fluorescent de culoare galben-portocaliu cuvântul „HOȚ"; pe 15 (cincisprezece) pachete cu țigări „Kent”, tehnicianul criminalist P.F a răspândit prin pensulare pulbere de acid B.O.N.;

– pe 3 (trei) bancnote cu valoare de 10 lei seriile 021A5522074, 024A5522080, 035B6425050 martorul S.V a scris cu creionul fluorescent cuvântul „HOȚ”.

Obiectele marcate au fost arătate martorilor asistenți atât la lumina naturală cât și sub radiații U.V. după care au fost așezate în rafturile din magazia restaurantului fiind fixate prin fotografiere. Pentru această activitate sa folosit aparatul foto Nikon F.M.2 cu film alb-negru de 24 x 36mm., sensibilitate 21 DIN, la lumină naturală și artificială (lampă blitz marca „Metz”).

În prezența martorilor asistenți s-au îndepărtat resturile de substanță ce au căzut în timpul capcanării, locul rămânând curat, materialele folosite la capcanare fiind ridicate de tehnicianul criminalist.

La această activitate a participat și S.M, domiciliat în mun. Râmnicu – Vâlcea, patronul restaurantului, posesor al C.I. seria VX. nr. 141322, eliberat de Poliția mun. Râmnicu – Vâlcea.

Martorii asistenți și patronul restaurantului nu au de făcut obiecții cu privire la modul de desfășurare a activității și la cele consemnate în procesul verbal.

Persoanelor participante li s-a atras atenția asupra necesității păstrării secretului cu privire la aplicarea capcanei.

Aplicarea capcanei a început la ora 10:30 s-a terminat la ora: 12:30

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal într-un exemplar.

Cpt. Martori asistenți

…………………… 1. …………………

Criminalist 2. ………………..

……………………..

PROCES-VERBAL

Anul ____luna _________ ziua ___ în mun. _______________, județul .

Cpt. D.R și plt. maj.P.F., ambii din cadrul I. J .J. Vâlcea. în prezența martorilor asistenți:

1.P.V. , domiciliat în Rîmnicu – Vâlcea, jud. Vâlcea pensionar, posesor al B.I. seria V.X. nr. 221247 eliberat de Poliția Rîmnicu -Vâlcea.

2. S.I., domiciliat în jud. Vâlcea, str. Abatorului, nr.25, jud. Vâlcea, pensionar, posesor CI. seria V.X. nr. 312339, eliberat de Poliția mun. Râmnicu – Vâlcea.

Astăzi, data de mai sus, procedând la examinarea cu ajutorul lămpii cu

radiații U.V. a corpului și îmbrăcămintei numitului D.I. , fiul lui I. și M.născut la data de 28.04.1955, în comuna Călina jud. Vâlcea, posesor V.X seria A.K. nr. 635602, eliberat de Poliția mun. Drăgășani, cu domiciliul în Râmnicu – Vâlcea, str. Crinului nr.6, manipulant la restaurantul Karma din Râmnicu – Vâlcea, am constatat următoarele:

Pe mâinile, fața și halatul cetățeanului D.I. , sub acțiunea razelor ultraviolete se observă pete de culoare galben strălucitor.

Numitul D.I. declară că nu cunoaște proveniența petelor de culoare galben strălucitor descoperite în locurile sus-amintite.

Având în vedere cele constatate și primind consimțământul numitului

D.I. în conformitate cu prevederile art.___N.C.P.P., s-a efectuat o percheziție corporală și domiciliară asupra sa și la domiciliul său.

Cu această ocazie am descoperit următoarele:

– 1 (una) bancnotă în valoare de 10 lei, seria 021A5522074, pe care sub

radiații ultraviolete, apare scris cuvântul „HOȚ” descoperită în buzunarul stâng

al pantalonilor;

– 1 (un) pachet de țigări marca „Kent” care prezintă urme de substanță galben fluorescent sub radiații ultraviolete descoperit în buzunarul interior de la nivelul pectoral din partea stângă, al hainei;

– la domiciliu am descoperit pe un raft aflat în beciul casei 8 (opt) sticle cu coniac „Metaxa” a 0,750 l fiecare iar într-o geantă de voiaj de culoare maro, cu fermoar pe lateral, ce avea inscripționat cuvântul „NIKE” aflată sub patul din dormitor s-au descoperit 14 (patrusprezece) pachete țigări „Kent” .

În urma examinării sub radiații ultraviolete pe acestea s-au evidențiat urme de

culoare galben fluorescent, specifice acidului B.O.N. Obiectele descoperite cu ocazia percheziției (bancnota, sticlele, pachetele de țigări și halatul) au fost ambalate, sigilate cu sigiliul tip M.A.I. nr…., etichetate și ridicate în vederea efectuării unor constatări tehnico-criminalistice de laborator.

Pe parcursul desfășurării acestor activități s-au efectuat fotografii judiciare folosindu-se aparatul Nikon F.M. 2 film alb-negru de 24 x 36 mm cu sensibilitatea de 21 DIN la lumină naturală și artificială (lampă blitz marca Metz).

Martorii asistenți și persoana pe corpul și mâinile căreia s-au descoperit substanțe de marcare, nu au de făcut obiecțiuni cu privire la modul de desfășurare a activității și la cele consemnate în procesul-verbal.

Cercetarea a început la ora ___și s-a terminat la ora ____ .

Pentru care am încheiat prezentul proces-verbal într-un exemplar.

Cpt. Martori asistenți

…………………… 1…………………

2…………………

Criminalist,

…………………

Persoana pe corpul și hainele, s-au descoperit substanțe de marcare