Aspecte Practice Privind Infractiunile Vamale

Drept

Aspecte Practice Privind Infractiunile Vamale

Byadmin ianuarie 1, 2024

Cuprins

Abrevieri………………………………………………………………………………………………………………..4

Introducere…………………………………………………………………………………………………………….5

SECȚIUNEA I

INFRACȚIUNILE VAMALE…………………………………………………………………………………7

§.1 Legea 141/1997………………………………………………………………………………………………..11
§.2 Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României……………………………………………….14
§.3 OUG nr. 33/2009………………………………………………………………………………………………16
SECȚIUNEA II

ANALIZA INFRACȚIUNILOR VAMALE…………………………………………………………..18

§.1 Infrațiunile prevăzute de art. 270 . Contrabanda simplă………………………………………..18
§.2 Infracțiunile prevăzute de art. 271 Contrabanda calificată……………………………………19
§.3 Infracțiunile prevăzute de art 272 Folosirea de acte nereale………………………………….22
§.4 Infracțiunile prevăzute de art 273 Folosirea de acte falsificate ………………………………25

SECȚIUNEA III

ASPECTE DIN PRACTICA JUDICIARĂ…………………………………………………………….28

SECȚIUNEA IV Concluzii……………………………………………………………………………………49

SECȚIUNEA V Propuneri……………………………………………………………………………………53

Bibliografie………………………………………………………………………………………………………….58

Abrevieri

1. art. – articol;

2. alin. – alineat;

3. C. C. – Curtea Constituțională;

4. C. proc. civ. – Codul de procedură civilă;

5. dec. – decizia;

6. Î.C.C.J. – Înalta Curte de Casație și Justiție;

7. lit. – litera;

8. M. Of. – Monitorul Oficial al României, Partea I;

9. O. G. – Ordonanță de Guvern;

10. O.U.G. – Ordonanță de urgență a Guvernului;

11. R.R.D. – „Revista român de drept”;

12. sent. – sentința;

13. s. n. – sublinierea noastră;

14. Trib. jud. – Tribunalul județean.

b#%l!^+a?

Introducereb#%l!^+a?

România se prezintă în această perioadă ca o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului devenind de la 1.01.2007 membră a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere România se confruntă cu o nouă siutuație operativă în ceea ce privește infracționalitatea, dechiderea granițelor prezentând un pericol major atât pentru societatea roamânească cât și pentru întreaga Comunitate Europeană.

Contrabanda ca și fenomen de la 1 Ianuarie 2007 a căpătat o nouă dimensiune datorită, în primul rând, stării de ușoară confuzie în care s-au aflat autoritățile, multe din actele normtive în domeniu nemaiavând competență, iar în al doilea rând faptului ca România a devenit astfel granița Uniunii, fiind asaltată cu mărfuri de diferite feluri ale căror destinații se află pe întreg teritoriul uniunii.

Deasemenea faptul că trecerea graniței de stat în țările membre U.E. se poate face doar pe bază de act de identitate și fără un control amănunțit la vamă, oferă posibilitatea multor persoane să tranziteze spațiul european fără prea multe probleme reușind să transporte mari cantități de produse supuse autorizării sau interzise, din sau în spațiul european.

România se află deci în mijlocul acestor schimbări având sarcina de a stopa fenomenul contrabandist la granițele sale. Din acest punct de vedere Codul vamal va mai suferi modificări generate de schimbarea permanentă a situației operative în domeniu, legislația având sarcina de a se autoadapta la situațiile nou create.

În principal activitățile de contrabandă se vor concentra pe traficul cu produse și substanțe supuse autorizării sau interzise și mai puțin asupra sensului contrabandei în general, și anume trecere ilegală a frontierei prin locuri nepermise. O importanță deosebită va trebui acordată tentativelor de a introduce sau scoate din țară mărfuri fără declararea lor, lucru ce ar prejudicia major bugetul statului.

Coroborarea legislației europene cu cea internă, în mare parte s-a realizat dar mai sunt multe etape de parcurs până când se va ajunge la o armonizare perfectă în acest domeniu. Trebuie să ne amintim rolul Comunităților Europene care este de a promova interesele economice, sociale și politice ale statelor membre, urmărind o uniune monetară, legislativă și în cele din urmă politică. Până când acest lucru se va realiza România va rămâne la marginea Uniunii trebuind să suporte rolul de graniță a Uniunii, trebuind să suporte consecințele acestui statut, orice transport ilegal descoperit în vreun stat european vestic fiind urmărit în traseul său până România, autoritățile române fiind responsabile de intrarea acestuia pe teritoriul Uniunii.

În ceea ce privește concluziile pe care le putem trage cu privire la contrabandă în sens larg, și mai precis, cu privire la reglementarea sa juridică, prezentă și pe viitor, practicienii susțin o anumită inoperabilitate a modului cum sunt incriminate conduitele specifice infracțiunilor vamale, solicitând extinderea ariei de conduite specifice infracțiunilor vamale, a cât mai multe noțiuni și, chiar, limite în timp și spațiu.

Teoreticienii, cei care pot influența în mod hotărâtor modificările legislative, par a fi în fața unei dileme: să promoveze o legislație penală cu incriminări vaste și cu rezultate, probabil, importante în planul incriminării unui fenomen folosind pedepse dure, specifice sferei penalului, însă cu neajunsul uniu efort de anchetă, unei îngreunări a ritmului operațiunilor vamale, unor procese judiciare interminabile, etc.., sau să adopte soluția unei abordări globale a fenomenului, cu infracțiuni formulate în așa fel încât penalul să intervină doar atuci când conduita antisocială este manifestată și este nacesară o reacție pe măsură, clădită pe un suport administrativ flexibil, în măsură să ofere condiții prielnice pentru o dezvoltare economică durabilă și, în același timp, riguros, astfel încât să constrângă la respectarea legii, în general, și a procedurilor vamale în special.

În principal pentru a combate frauda vamală, legiuitorul a conceput un sistem de incriminări de natură penală și administrativă pe care îl vrea cât mai eficient. Dincolo de aceasta, frauda vamală există și, dacă evităm să constatăm că se dezvoltă, putem accepta că persistă la valori de natură a jena activitatea economică onestă.

În prezentarea problemelor practice constatate, cei aflați în primă linie a combaterii fenomenului infracțional, au prezentat o serie de propuneri de modificare a legislației în domeniu, propuneri care, în majoritatea lor și cu preponderență se axează pe instituirea unui regim foarte dur, care să permită sferei penalului să intervină mult mai des și cu o forță mult mai mare.

Deocamdată acest lucru nu s-a întâmplat, și consider că evidenta abținere a legiuitorului în a promova incriminări penale numeroase, de natură a acoperi cât mai multe posibilități ce ar putea fi avut în vedere de către perssoanele interesate pentru a frauda regimul vamal, este soluția optimă, în contextul realităților sociale, economice și politice ale perioadei pe care o traversăm, soluția fiind acceptată și în reglementările altor țări.

SECȚIUNEA I – SCURT ISTORIC b#%l!^+a?

În cadrul politicii vamale, regimul juridic vamal al unui stat reprezintă totalitatea dispozițiilor legale care privesc intrarea și ieșirea bunurilor din țară și, în special, controlul cu ocazia trecerii frontierei de stat, îndeplinirea formalităților vamale și plata drepturilor (taxelor) vamale .

Introducerea sau scoaterea din țară a mărfurilor, a mijloacelor de transport și a oricăror altor bunuri este permisă numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat, fiind supuse vămuirii (art.2, al.1,2 Cod Vamal).

Deasemenea, importul-exportul de mărfuri se realizează în conformitate cu prevederile legale din domeniul comerțului exterior pe baza unor aprobări, autorizări sau licențe, cu respectarea normelor privind operațiunile de vămuire.

Nerespectarea reglementărilor vamale atrage potrivit legii, după caz răspunderea disciplinară, contravențională, penală sau materială.

Existența regimului juridic vamal constituie un dat pentru intervenția dreptului penal și sfera raporturilor juridice vamale.

Legea nr.141 / 1997 – noul Cod Vamal al României – incriminează acțiunea de contrabandă și contrabandă calificată, infracțiunea de folosire de acte nereale sau infracțiunea de folosire a actelor falsificate.

Din momentul incriminării unor fapte care contravin reglementărilor vamale existente, între stat, prin autorităților publice competente și orice destinatar al legii penale iau naștere raporturi juridice penale în domeniul vamal, care în general sunt raporturi juridice de conformare. În momentul săvârșirii vreunei infracțiuni vamale se naște însă un raport juridic penal de conflict.

Contrabanda este una dintre cele mai grave susceptibile a fi săvârșite în sfera raporturilor juridice vamale, pentru că prin comiterea infracțiunii de contrabandă se amenință sau lezează efectiv valori sociale importante pentru ordinea publică, pentru interesele legitime și legale ale statului român.

Definind în termeni generali infracțiunea de contrabandă, aceasta constă în trecerea peste frontieră a bunurilor astfel încât să eludeze grav regimul juridic vamal, prin scoaterea acestor bunuri de sub puterea de dispoziție a autorităților vamale. Circumstanțele în care trebuie realizată trecerea prin frontieră a bunurilor pentru a se realiza conținutul constitutiv al infracțiunii de contrabandă sunt expres și limitativ prezentate de lege.

Potrivit codului vamal anterior (Legea nr.30 / 1978) constituia infracțiunea de contrabandă următoarele fapte săvârșite în scopul sustragerii bunurilor de la regimul vamal și se sancționau cu închisoare de la 2 la 7 ani și confiscarea parțială a averii:

trecerea peste frontieră a bunurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal sau prin folosirea de documente vamale false ori a unor documente vamale privind alte bunuri, dacă valoarea bunurilor depășește 3000 lei;

trecerea peste frontieră fără autorizație a armelor, munițiilor, materialelor explozive sau radioactive, a produselor și substanțelor stupefiante, precum și a produselor și substanțelor toxice;

sustragerea de la operațiunile de vămuire a bunurilor, săvârșită de una sau mai multe persoane înarmate sau constituite în bandă.

Aceste fapte erau sancționate și atunci când rămâneau în faza tentativei.

În cazul în care bunurile – obiect al infracțiunii de contrabandă nu se găseau, cel în cauză era dator la plata taxelor vamale aferente.

Conform art.3 din Legea nr.30 / 1978, când trecerea peste frontieră a unor bunuri constituia infracțiune potrivit dispozițiilor cuprinse în alte legi, fapta se pedepsea în condițiile și cu sancțiunile prevăzute în acele legi. Potrivit noului Cod Vamal pentru a constitui infracțiune de contrabandă, trecerea peste frontieră trebuie să se realizeze prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal. Este vorba de trecerea peste frontieră a mărfurilor sau altor bunuri și nu de persoane.

Dacă făptuitorul trece fraudulos odată cu bunurile el va fi tras la răspundere pentru infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei de stat prevăzută în art. 65 – 68 din Legea nr.56 / 1992, în concurs cu infracțiunea de contrabandă.

Noul Cod Vamal nu mai cere condiția ca valoarea bunurilor trecute peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal să depășească 3000 lei.

Art.76 Cod Vamal incriminează infracțiunea de contrabandă calificată constând în b#%l!^+a?trecerea peste frontieră, fără autorizație a unor categorii de produse ce reprezintă un grad sporit de pericol social. Dând un caracter calificat acestei modalități de săvârșire a b#%l!^+a?contrabandei, prevăzută și în codul vamal anterior ( art.72, lit. b, Legea 30 / 1978 ), legiuitorul român a instituit și un regim sancționator mai aspru ( închisoare de la 3 – 12 ani și interzicerea unor drepturi dacă legea penală nu prevede o pedeapsă mai aspră).

Săvârșirea acestor fapte de una sau mai multe persoane separate sau constituite în bandă nu mai reprezintă o modalitate aparte a infracțiunii de contrabandă ca în vechea reglementare ( art.72, lit. c din Legea 30 / 1978 ), ci numai o circumstanță atenuantă ( pedeapsa fiind închisoare de la 5 – 15 ani și interzicerea unor drepturi ).

Noua reglementare vamală, prin dispozițiile art.180, dă posibilitatea aplicării pedepsei complimentare a interdicției de a mai exercita ocupația atunci când faptele de contrabandă sunt săvârșite de angajați sau reprezentanți ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operațiuni de import-export ori dacă sunt săvârșite în folosul acestor persoane juridice.

Art.181 din Legea nr.141 / 1997 incriminează tentativa la infracțiunea de contrabandă.

Potrivit art.183 Cod Vamal, atunci când mărfurile sau bunurile care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă nu se găsesc, făptuitorul este obligat la plata echivalentului lor în bani. În astfel de cazuri, în reglementarea anterioară se prevedea obligația pentru cel în cauză de a plăti taxele vamale aferente.

Infracțiunea de contrabandă este prin concept o infracțiune de fraudă, deoarece implică prin comiterea ei o activitate de eludare a reglementărilor vamale și de amăgire a autorităților vamale.

Contrabanda nu mai este însă o simplă infracțiune de fraudă, înfățișându-se astăzi ca o componentă a crimei organizate și dând astfel o noua dimensiune a pericolului social prin faptul că actele de contrabandă sunt săvârșite de participanți constituiți în bandă, cu relații de cooperare internațională, programate pe termen lung, motivate de dorința de profit și chiar putere, care include un potențial substanțial de violența, de fraudă și de corupție.

În lumea contemporană, criminalitatea organizată capătă și o dimensiune transnațională, multinațională. Criminalitatea transnațională desemnează acea dimensiune a criminalității organizate prin care fie se încalcă simultan legislațiile penale a două sau mai multor țari, fie, săvârșită fiind într-o țară acum, produce consecințe economice și sociale într-o altă țară.

Dintre formele criminalității transnaționale contemporane este curentă și practicată pe scară foarte mare contrabanda cu narcotice.

Deasemenea, o modalitate de manifestare a criminalității transnaționale este și cvasicontrabanda care constă în esență în falsificarea facturilor de import și export – situații sau tranzacții ilicite de pe urma cărora atât importatorul cât și exportatorul se aleg cu profituri mari, dar care afectează totodată echilibrul de plăți și de schimburi valutare agravând și mai mult problemele economice ale țărilor .

Infracțiunea de contrabandă este îndreptată contra activităților autorității publice vamale, prin săvârșirea faptelor de contrabandă aducându-se atingere funcțiilor organizatorice și economice statului român, titularul dreptului de a institui și pretinde aplicarea riguroasă a regulamentului vamal. În acest sens, Direcția Generală a Vămilor înfăptuiește în numele Ministerului de Finanțe politica vamală a Guvernului, în concordanță cu cadrul legislativ existent.

Caracterizarea contrabandei ca o infracțiune contra activităților autorității publice vamale prezintă importanță din punct de vedere juridic, întrucât statul român fiind subiect pasiv, dobândește prin Administrația Vămilor dreptul de a pretinde în justiție, în cazul săvârșirii contrabandei, confiscarea bunurilor care au făcut obiectul infracțiunii sau care au servit la săvârșirea infracțiunii .

Infracțiunea de contrabandă constituie o componentă semnificativă a criminalității afacerilor.

Recomandarea (81) / 2 din 25.06.1981 a Comitetului de Miniștri ai Statelor Membre ale Consiliului Europei include în mod expres infracțiunile vamale în sfera criminalității afacerilor. Anexa la Recomandarea (81) / 2 din 25.06.1981 reprezintă o listă a criminalității afacerilor (secțiunea 1 – 16 inclusiv) pe această listă figurând și infracțiunea de contrabandă.

§.1 Legea 141/1997

b#%l!^+a?

În termeni generali, infracțiunile vamale constau în trecerea peste frontieră a bunurilor prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, fără autorizație a armelor, munițiilor, materialelor explozive sau radioactive, a produselor și substanțelor stupefiante și psihotrope, precursorilor și substanțelor chimice esențiale, produselor și b#%l!^+a?substanțelor toxice ori, în zonele libere, de bunuri al căror import este prohibit pe teritoriul României cu documente vamale de transport sau comerciale nereale sau falsificate .

Astfel, conținutul acestor infracțiuni este echivalent cu trecerea peste frontiera de stat vamală a bunurilor prin scoaterea acestora de sub puterea de dispoziție a autorităților vamale, în circumstanțe precis si limitativ determinate de lege.

În sistemul de drept comun în vigoare regimul juridic vamal cuprinde totalitatea normelor prevăzute în legislația internă ce se aplica în cadrul procedurii de vămuire, în funcție de scopul operțiunii comerciale și de destinația mărfii, elaborate și aplicate de autoritațile publice, potrivit competențelor lor, în conformitate cu normele dreptului internațional, ale tratatelor, acordurilor, convențiilor si protocoalelor încheiate de statul român cu alte state .Regimul juridic vamal cuprinde, de asemenea, normele prevazute in legislația internă referitoare la desfășurarea diverselor activitați pe teritoriul vamal al României.

Regimul juridic vamal este reglementat prin Legea nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României, lege prin care se abrogă Codul vamal al Republicii Socialiste România, aprobat prin Legea nr.30 din 22decembrie 1978.

Din conținutul articolelor 175-183 rezultă aparent ca sunt incriminate trei infracțiuni:

contrabanda;

folosirea de acte nereale;

folosirea de acte falsificate după cum urmează:

Art. 175-Trecerea peste frontieră prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal de mărfuri sau alte bunuri;

Art. 176-Trecerea peste frontieră, fără autorizație a armelor, munițiilor, materialelor explozive sau radioactive, produselor și substanțelor stupefiante și psihotrope, precursorilor și substanțelor chimice esențiale, produselor și substanțelor toxice;

Art. 177- Folosirea la autoritatea vamală a a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamă;

Art. 178-Folosirea la autoritatea vamală a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate;

Art. 179-Faptele prevăzute la art.175-178 săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori constituite în bandă-reprezintă o forma agravantă.

Contrabanda calificată, deși înscrisă expres în textul incriminator, nu constituie o modalitate calificată a infracțiunii de contrabandă prevazută în articolul 175 Cod vamal, ci constituie o infracțiune de sine stătătoare.

Fiecărei reguli de conduită instituite prin regimul juridic vamal îi corespunde o categorie de fapte ilicite (neîngăduite, interzise de regimul juridic vamal)

Ilicitul penal în domeniul vamal cuprinde ansamblul faptelor comisive (ce se pot savârși și printr-o omisiune) care amenință sau lezează grav și intenționat regimul juridic vamal al României, și care, constituie o sursă vădită de fraudă ori de indisciplină socială, sunt sancționate de lege cu pedepse.

Din acest concept rezultă cel puțin doua consecințe, și anume: în primul rând, ilicitul penal în domeniul vamal (altfel spus, orice manifestare umană de fraudă ori de indisciplină socială care, în condițiile legii constituie infracțiune vamală) se deosebește net de ilicitul extrapenal vamal, adică de acele manifestări ale omului care constituie (și ele) o încălcare a regimului juridic vamal, dar care, prin gradul lor redus de pericol social și prin forma proprie de vinovăție, atrag în virtutea și condițiile legii sancțiuni specifice cu caracter civil, administrativ, disciplinar,etc.

În al doilea rând, ilicitul penal vamal se deosebește intrinsec de ilicitul extrapenal vamal prin aceea că infracțiunile ce alcătuiesc ilicitul penal sunt, atât prin natura lor, cât și circumstanțele în care se pot comite, dintre cele mai grave, prin a căror săvârșire se nesocotește regimul juridic vamal și pentru care aplicarea unor sancțiuni reparatorii este neîndestulătoare.

Din momentul încriminării unor fapte neconvenabile privitoare la regimul vamal, deci din clipa în care o normă penală statorniceștece faptă și în ce condiții are caracter penal în raport cu regimul juridic vamal, din acel moment intre stat prin autoritățile publice de sumisiune.

Acestea sunt raporturi juridice penale in domeniul vamal, de conformare, intrucât covârșitoarea majoritate a destinatarilor legii penale este interesate în a respecta de bună b#%l!^+a?voie regimul juridic vamal, fiindcă majoritatea covârșitoare a destinatarilor legii penale este conștientă că de respectarea acestui regim depinde, între altele, folosința și exercițiul drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

În momentul săvârșirii vreunei infracțiuni vamale, se naște un raport juridic penal concret de conflict care se soluționează judiciar numai în temeiul legii.

Legea penală intervine in sfera raporturilor juridice vamale pentru a garanta interesul b#%l!^+a?societății, buna și normala desfășurare a acestor raporturi sociale.

De buna și normala desfășurare a raporturilor juridice vamale sunt dependente o serie de interese superioare ale statului român,de protecție a finanțelor publice, în primul rând de ordine și disciplină socială în orice activitate de trecere peste frontiera de stat a bunurilor, de protecție a concurenței neloiale, a economiei de piață .

Regimul vamal al țării noastre,ca valoare socială,este o realitate care dă expresie suveraniții nationale ce aparține poporului român.

În virtutea suveranității sale, statul român are dreptul sa ordone anumite prescripții sau sa introducă anumite interdicții în legătură cu controlul vamal,cu vămuirea bunurilor,etc.

Regimul vamal al României constituie o condiție sine qua non pentru realizarea funcțiilor și pentru asigurarea îndeplinirii sarcinilor statului de drept român.Protecția realizării funcțiilor si înfăptuirii sarcinilor statului de drept român are aptitudinea de a fi integrală și eficace numai dacă, intre altele, regimul vamal însuși este pus la adăpost contra oricărei activităti susceptibile să-i anihileze ori să-i știrbească buna și normala desfasurare .

Fără ocrotirea regimului vamal nu este de conceput o reală și efice protecție a valorilor sociale fundamentale.În cadrul economiei de piață din România, o eficace protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățeanului, ale omului depinde în măsură hotărâtoare și de protecția regimului vamal .

§.2 Legea 86/2006 privind Codul Vamal al României

Odată cu adoptarea principiului liberalizării comerțului exterior principalul instrument de control din partea statului privind importul și exportul de mărfuri a devenit politica vamală concretizată în regimul vamal.

Politica vamală se înscrie ca un important mijloc de stimulare și diversificare a schimburilor comerciale, pe bazele economiei de piață, pentru satisfacerea cerințelor economiei naționale cu materii prime si alte bunuri de larg consum, largirea cooperării economice și a schimburilor culturale și turistice cu alte state, fiind reglementat în Codul Vamal lg. 86/2006.

Politica vamală a României de azi se întemeiază pe principiul liberalizării operațiunilor de import export ale mărfurilor.

Regimul vamal cuprinde normele privind controlul vamal, vămuirea bunurilor, aplicarea tarifului vamal, precum și celelalte operațiuni vamale.

În aplicarea regimului vamal sunt organizate și funcționează, în conformitate cu prevederile legale, unități vamale în puncte de control pentru trecerea frontierei de stat și în interiorul țării.

De aplicare strictă a normelor privind regimul vamal, de luare a măsurilor corespunzătoare pentru desfășurarea fără întârziere a vămuirii mărfurilor la export și import, pentru prevenirea, constatarea și sancționarea abaterilor de la normele vamale răspunde Autoritatea Națională a Vămilor; aceste activități se desfășoară având la bază Regulamentul Vamal al României adoptat în anul 2006 prin legea 86 care cuprinde totalitatea normelor de procedură și alte dispoziții privind realizarea activitații vamale, cu referiri exprese la obligația ce revine societăților comerciale care efectuează operații de export sau import, persoanelor fizice ce introduc sau scot din țară diverse bunuri, ca și la modalitățile practice prin care lucrătorii vamali trebuie să acționeze pentru asigurarea stării de legalitate în acest sector. Vămuirea la export constă în efectuarea controlului vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport, în verificarea documentelor de vămuire și a documentelor de transport însoțitoare, precum și în evidența mărfurilor exportate.

Prin vămuire la import se înțelege efectuarea controlului vamal al mărfurilor și mijloacelor de transport, verificarea documentelor de vămuire și a documentelor de transport însoțitoare, în aplicarea tarifelor vamale la import și în evidența mărfurilor importate.

În ceea ce privește noul cod vamal al României trebuie meționat faptul că acesta a b#%l!^+a?fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 86/2006. Acest nou cod transpune în legislația vamală românească Reglementarea CE nr.2913/1992 privind Codul Vamal European.

Printre principalele noutăți aduse de noul Cod vamal menționăm:

definirea noțiunii de „persoană stabilită în România”- persoană fizică cu domiciliul ori reședința în România sau o persoană care are sediul social, sediul central sau sediul permanent în România – persoana care va fi autorizată să efectueze operațiuni export-import;

datorită faptului că există posibilitatea reprezentării directe/indirecte în fața autorității vamale a oricărei persoane, persoanele nerezidente vor putea să declare mărfurile în b#%l!^+a?vamă;

apare noțiunea de agent economic autorizat, precum și condițiile în care un agent economic poate primi acest statut; agentul economic autorizat poate beneficia de anumite facilități și simplificări privind controlul vamal, obținerea unor autorizații și efectuarea formalităților vamale;

se introduc informațiile obligatorii atât în ceea ce privește clasificarea tarifară a mărfurilor cât și în materie de origine a acestora, acestea vor avea o valabilitate de 6 ani, respectiv 3 ani de la data emiterii;

se introduce posibilitatea rectificării declarației vamale sau a invalidării ei după acordarea liberului de vamă, în anumite situații;

originea nepreferențială se stabilește în funcție de două criterii: criteriul mărfurilor produse în întregime într-o țară și criteriul transformării substanțiale;

regimul de import este înlocuit de regimul vamal de punere a mărfurilor în libera circulație;

pe lângă regimurile suspensive existente, se introduc regimuri vamale cu impact economic ( antrepozitare, perfecționare activă și pasivă, admitere temporară și transformare sub control vamal) – aceste regimuri vamale vor avea condiții speciale de autorizare;

apare o nouă destinație vamală- antrepozitul liber;

se modifică tremenul limită pentru stabilirea unei destinații vamale mărfurilor prezentate la vamă; față de termenul de 30 de zile prevăzut în vechiul cod, termenul este de 45 de zile în cazul mărfurilor transportate pe cale maritimă și de 20 de zile în cazul celor transportate pe altă cale decât maritimă;

se introduce un termen maxim de 24 de luni pentru regimul vamal de admitere temporară ( în vechiul cod nu exista un termen limită);

datoria vamală, în conformitate cu prevederile noului Cod vamal, va cuprinde numai taxele vamale de import/export și taxele având un efect echivalent taxelor vamale (suprataxe, taxe compensatorii etc.). Celelalte taxe care în vechilu cod erau incluse în datoria vamală (accize, t.v.a.), urmează în prezent regimul stabilit prin Codul Fiscal;

se introduce noțiunea de dobânzi compensatorii; acestea vor fi datorate în cazul încheierii prin punerea în liberă circulație a mărfurilor care au fost plasate anterior în regimurile vamale de admitere temporară și perfecționare activă.

§.3 OUG nr. 33/2009

Contrabanda cu țigări reprezintă o problemă din ce în ce mai preocupantă atât pentru autoritățile române, cât și pentru autoritățile din celelalte state membre ale Uniunii Europene. Diferențele de preț, pentru un pachet de țigări, din ce în ce mai mari între România, alte țări europene membre ale Uniunii Europene și țările europene care nu sunt membre ale Uniunii Europene constituie un factor care stimulează contrabanda cu țigări.

Impactul asupra veniturilor bugetului de stat al României, în contextul calendarului de armonizare a nivelului accizelor la produsele din tutun convenit cu instituțiile comunitare, este unul din ce în ce mai semnificativ.

Statul român nu poate neglija nici impactul pe care contrabanda cu țigări, atunci când intrarea pe teritoriul Uniunii Europene se face printr-un punct de frontieră al României, îl are asupra bugetelor altor state membre, precum și asupra bugetului comunitar.

Deoarece reglementările din legislația vamală erau insuficiente pentru combaterea actelor de sustragere de la controlul vamal a bunurilor care trebuie plasate sub regim vamal, s-a impus completarea cadrulul legal, pentru a furniza instituțiilor statului ce au atribuții în domeniul aplicării legii instrumentele necesare.

Cum fenomenul contrabandei înregistrează o creștere alarmantă, în special în actualele condiții economice europene și mondiale, iar România se individualizează în rândul statelor membre ale Uniunii Europene prin nesancționarea penală a contrabandei săvârșite în locurile prin care se efectuează controlul vamal, s-a impus reglementarea de b#%l!^+a?urgență a acestei situații, prin sancționarea penală, de îndată, a celor ce sustrag controlului vamal mărfuri a căror valoare în vamă este mai mare de 20.000 lei și prin impunerea, totodată, a unui puternic caracter preventiv.

După alineatul (1) al articolului 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 350 din 19 aprilie 2006, s-a introdus un nou alineat, alineatul (2), cu următorul cuprins:
"(2) Constituie, de asemenea, infracțiune de contrabandă și se pedepsește potrivit alin. (1) introducerea în sau scoaterea din țară prin locurile stabilite pentru control vamal, prin sustragerea de la control vamal, a bunurilor sau mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal, dacă valoarea în vamă a bunurilor sustrase este mai mare de 20.000 lei." b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

SECȚIUNEA II – ANALIZA INFRACȚIUNILOR VAMALE

§.1 Infrațiunile prevăzute de art. 270 . Contrabanda simplă

Articolul 270. Introducerea în sau scoaterea din tară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mãrfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.

Dacă af fi să aproximăm cele relatate mai sus, contrabanda constă în trecerea peste frontiera de stat a bunurilor prin scoaterea acestora de sub puterea de dispoziție a autorităților vamale, în circumstanțe precis și limitativ prevăzute de lege.

Prin concept contrabanda este o infracțiune de fraudă, deoarece oricare din variantele sale normative anterior enumerate, implică, prin comiterea ei în sfera raporturilor sociale din domeniul regimului vamal și prin natura sa intrinsecă, o activitate de inducere în eroare a autorităților vamale asupra unor bunuri, generând neliniște și nesiguranță în rândul populației.

Contrabanda se înfățișează prin concept ca o faptă penală contra activității autorității publice vamale. Acest lucru se realizează deoarece prin săvârșirea contrabandei sunt amenințate sau lezate în substanța lor interese ca funcțiile organizatorică și economică ale statului de drept român care, ca persoană juridică, este titular, între altele, al dreptului de a institui și de a pretinde aplicarea riguroasă a regimului juridic vamal, potrivit cu sarcinile statului de drept stabilite în normele constituționale, cu deosebire în articolul 135 aineatul 2 , literele a-f.

Contrabanda însă nu este o simplă infracțiune de fraudă ea înfățișându-se ca un element integrant, mai ales în zilele noastre, al crimei organizate, iar a nu trata această legătură ar însemna ignoranță și lipsă de putere de viziune.

Inclusiv din prevederile Codului Vamal contrabanda se poate săvârși de participanți constituiți în bandă, care pot avea relații de cooperare ilicită transnsnațională, programată și pe termen lung, motivată de dorința de profit sau chiar de putere, care include de cele mai multe ori și un potențial substanțial de violență, de fraudă, de corupție, etc.

Totodată prin săvârșire infracțiunii de contrabandă pot fi create premisele de întreținere a unei economii paralele în țara noastră. În cele din urmă pot fi alimentate sursele care amenință chiar siguranța națională, deoarece participanții la comiterea contrabandei pot fi doar instrumentele celor care conduc ori coordonează crima organizată, care tind să aibă acces în sfera deciziei , nu numai economice, ci și politice. b#%l!^+a?

Acțiunea de trecere peste frontieră are ca obiect, fie o masă nedeterminată de bunuri, fie bunuri anume determinate de legiuitor, respectiv arme, muniții, materiale explozive sau radioactive, produse, produse și substanțe toxice supuse regimului autorizării.

Pin urmare, numai bunurile „circulă” ilegal, numai ele depășesc fraudulos frontiera (de pildă, prin aruncare, lansare în apă, parașutare, transportare cu un animal dresat să circule singur peste graniță), situație în care fapta se încadrează într-o infracțiune unică de contrabandă, în ipoteza în care bunurile sunt transportate de către o persoană prin astfel de locuri peste graniță, sunt întrunite elementele constitutive a două infracțiuni săvârșite în concurs real – infracțiunea de contrabandă prevăzută de articolul 270 Codul Vamal și infracțiunea de trecere frauduloasă a frontierei prevăzută de articolul 65 din legea nr.56 din 1992 privind frontiera de stat a României.

§.2 Infracțiunile prevăzute de art. 271 Contrabanda calificată

Articolul 271: Introducerea în sau scoaterea din țară, fără drept, de arme, muniții, materiale explozibile, droguri, precursori, materiale nucleare sau alte substanțe radioactive, substante toxice, deșeuri, reziduuri ori materiale chimice periculoase constituie infracțiunea de contrabandã calificatã și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 12 ani si interzicerea unor drepturi, dacã legea penalã nu prevede o pedeapsã mai mare.

Deși denumirea infracțiunii, înscrisă expres în textul incriminator, este contrabandă calificată, această modalitate nu constituie o modalitate calificată a infracțiunii de contrabandă, ci constituie o infracțiune de sine stătătoare.

Constituie contrabandă calificată trecerea peste frontieră, fără autorizație, a armelor, munițiilor, materiilor explosive sau radioactive, produselor și și substanțelor stupefiante și psihotrope, precursorilor și substanțelor chimice esențiale, produselor și substanțelor toxice.

Sunt supuse controlului, pentru care se eliberează licențe de transport și import mărfuri precum: arme și muniții autorizate de lege, echipament military și alte produse speciale autorizate de lege, produse explozibile și toxice autorizate de lege, substanțe stupefiante și psihotrope autorizate de lege, mărfuri care tranzitează zone supuse embargoului prin rezoluții ale Consiliului de Securitate O.N.U., metale prețioase, a căror scoatere din țară este permisă potrivit legii, documentație privind drepturile de licență și know-how (la export) deșeuri valorificabile, produse periculoase pentru sănătatea populației și pentru mediul înconjurător.

Conținut constitutiv. Obiectul juridic generic îl constituie acele relații sociale referitoare la regimul vamal a căror naștere și normală desfășurare sunt condiționate de ocrotirea specială de vămuire a bunurilor, precum și a celorlalte operațiuni vamale ce reclamă legalmente exigențe deosebite cu prilejul trecerii peste frontieră a bunurilor.

Obiectul juridic special este format din relațiile sociale care se nasc și se dezvoltă în activitatea de înfăptuire a politicii vamale a statului român, cu referire specială la interzicerea trecerii peste frontieră, fără autorizație, a unor categorii de bunuri care au un regim juridic special (fiind prohibite sau restricționate la import-export), relații aparate prin incriminarea și pedepsirea faptei de trecere peste frontieră, fără autorizație, armelor, munițiilor, materialelor explozive sau radioactive, produselor sau substanțelor stupefiante și psihotrope, precursorilor și substanțelor chimice esențiale, care constituie arme chimice în sensul legii și a convențiilor internaționale la care România este parte, precum și a celorlalte produse și substanțe toxice

Obiectul material. Este constituit, în mod alternativ, din arme și muniții, materii explozive, materii radioactive, produse și substanțe stupefiante și psihotrope, precursori și substanțe chimice esențiale, precum și produse sau substanțe toxice.

Spre deosebire, de punctul de vedere exprimat în doctrină, în această materie în discuție, cansiderăm că armele de panoplie , șut cu atât mai puternic arme militare, cele de tir ori de vânătoare că și cele ascunse , chiar defecte de ar fi, realizează din plin situația-premiza, necesară pentru existența infracțiunii de contrabandă săvârșită în varianta articolului 176 Cod Vamal dat fiind că acest din urmă text ( raportat la dispozițiile din legea organică privind regimul armelor) când se referă la ,,arme “ nu deosebește după cum ele sunt funcționale sau defecte, la momentul savrsirii contrabandei calificate.

Prin ,,muniții” se înțeleg instrumentele prevăzute în articolul 4, din legea 16/1996 iar prin ,,materii explozive” se înțeleg materiile explozive prevăzute în articolul 1, alineatul 2 din Legea 126/1995.

Fiind o faptă penală cu subiect activ necircumstanțiat (necalificat, printr-o anume calitate) contrabanda poate comporta, în condițiile legii, nu numai autori necalificați ci și, de asemenea, complici sau instigatori necalificați.

Infracțiunea de contrabandă este susceptibilă de a fi săvârșită și în participație improprie.

Subiectul pasiv (unic sau principal) al infracțiunii de contrabandă este întotdeauna statul român.

Latura obiectivă. Elementul material al laturii obiective a infracțiunii de contrabandă, în varianta prevăzută în articolul 176 Cod Vamal, îl constituie activitatea de trecere peste frontieră a armelor, munițiilor, materiilor explozive sau radioactive, produsele și substanțele stupefiante și precursorilor și substanțelor chimice esențiale, produselor și substanțelor toxice, fără autorizație.

Din punct de vedere subiectiv infracțiunea de contrabandă calificată, se comite astfel cum am precizat cu vinovăție sub formă intenției directe ori indirecte pri trecerea peste frontieră de arme, muniții, substanțe toxice,etc, în absența unei autorizații. Sub raport subiectiv intenția implică, că o cerință esențială, subiectivă, știință făptuitorului că trece peste frontieră anume bunuri (arme, muniții, materii explozive, etc) în absența unei autorizații. Mobilul cu care acționează făptuitorul contrabandei de arme, muniții, etc este numai un element facultativ al laturii subiective; stabilirea în concret a mobilului comiterii faptei este utilă pentru individualizarea pedepsei și a altor sancțiuni de drept penal aplicabile în fiecare speță.

Forme. Actele pregătitoare, deși posobile, sunt lăsate în afară încriminării de către legiuitor. Tentativă este posibilă și se pedepsește.

Constituie tentativă, spre exemplu, încercarea de trecere peste frontieră a unor mărfuri sau alte bunuri care constituie obiectul material al infracțiunii, cu ocolirea locului pentru controlul vamal, fără e se reuși sustragerea acestora de la controlul vamal.

Infracțiunea se consumă în momentul realizării elementului material și al producerii urmării, respectiv atunci când bunurile sau alte mărfuri sunt trecute peste frontieră fără a fi prezentate biroului vamal competent.

Infracțiunea este susceptibilă de a fi săvârșită în formă continuată, fiind în consecință susceptibilă de epuizare, în momentul săvârșirii ultimei acțiuni de introducere sau scoatere din țară de mărfuri sau alte bunuri fără respectarea dispozițiilor legale.

Modalități. Infracțiunea se poate săvârși într-o singură modalitate normativă, respectiv trecerea peste frontieră , însă faptic modalitățile sunt diverse.

Infracțiunea prezintă o modalitate agravată, dacă fapta descrisă mai sus a fost săvârșită de una sau mai multe persoane înarmate sau constituite în bandă.

Sancțiuni. În varianta tip fapta se pedepsește cu închisoarea de la 3 la 12 ani, iar pentru varianta agravată de la 5 la 15 ani . Se aplică obligatoriu pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, precum și măsură de siguranță a confiscării speciale. Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Dacă fapta este săvârșită de angajați sau reprezentanți ai unor persoane juridică care au că obiect de activitate operațiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice se poate aplică și interdicția exercitării ocupației.

Infracțiunea de contrabandă calificată are un caracter alternativ, în sensul că atunci când una și aceiași fapta întrunește elementele constitutive atât ale infracțiunii examinate, cât și ale unei alte infracțiuni , nu va există concurs ideal de infracțiuni, ci doar concurs de texte, având prioritate de aplicare exclusiv dispoziția de incriminare care prevede pedeapsa cea mai aspră ( în cazul în care trecerea peste peste frontieră a unor anumite mărfuri sau bunuri constituie infracțiuni cuprinse în alte legi , fapta se pedepsește în condițiile și cu sancțiunile prevăzute de acele legi , dacă sunt mai aspre). Spre exemplu, în cazul trecerii peste frontieră a unor substanțe care fac parte din categoria drogurilor , fără respectarea dispozițiilor legale, se va aplică articolul 3 din Legea numărul 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri , care prevede o pedeapsa cu închisoarea cuprinsă între 10 și 20 de ani (droguri de risc) sau 15 și 25 de ani (droguri de mare risc).

b#%l!^+a?

§.3 Infracțiunile prevăzute de art 272 Folosirea de acte nereale

Articolul 272: Folosirea, la autoritatea vamalã, a documentelor vamale de transport sau comerciale care se referã la alte mãrfuri sau bunuri ori la alte cantități de mãrfuri sau bunuri decât cele prezentate în vamã constituie infracțiunea de folosire de acte nereale si se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani si interzicerea unor drepturi.

Obiectul juridic generic îl constituie acele relații sociale referitoare la regimul vamal a căror naștere și normală desfășurare este condiționată de ocrotirea specială a operațiunilor de vămuire a bunurilor ,precum și a celorlalte operațiuni vamale ce reclamă legalmente exigențe deosebite cu prilejul trecerii peste frontieră a bunurilor.

Obiectul juridic special este format din relațiile referitoare la regimul vamal,relații a căror normală desfășurare și dezvoltare este condiționată de respectarea regulilor impuse de lege pentru controlul vamal de mărfuri sau de alte bunuri,precum și relațiilor sociale a căror normală naștere și dezvoltare sunt condiționate de ocrotirea încrederii în documentele vamale,fie oficiale fie sub semnătură privată.

Desfășurarea normală a relațiilor sociale în afară regimului vamal nu ar fi posibilă fără un minimum de încredere acordată călătorilor care intră sau ies din țară cu anumite bunuri, după cum nu ar fi posibilă nici fără un minim de încredere în adevărul și autenticitatea chiar a dumentelor vamale care au funcția de dovezi în raporturile nemijlocite cu autoritățile vamale și apoi cu cele judecătorești sau cu alte autorități publice.

Obiectul material îl constituie documentele vamale,de transport și comerciale, folosite la autoritatea vamală cu ocazia prezentării mărfurilor sau a altor bunuri în vederea aplicării regimului vamal legal.

Subiectul activ poate fi orice persoană care îndeplinește condițiile legale pentru a răspunde penal. Participația este posibilă în toate formele sale.

Subiectul pasiv este statul, că titular al valorii sociale protejate prin normă de incriminare.

Latura obiectivă. Elementul material al infracțiunii de folosire de acte nereale,varianta a infracțiunii de contrabandă constă într-o activitate exteriorizată de folosire la autoritatea vamală,a documentelor vamale,de transport sau comerciale care se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate în vama pentru trecerea peste frontieră a bunurilor în scopul eludării datoriei vamale. De asemenea legiuitorul precizează la ce se referă, și anume la ,,documentele vamale de transport sau comerciale”.

Este suficient că numai un sigur document,două sau mai multe, sau toate să privească,să se refere la alte mărfuri sau bunuri.

În ultima analiză, expresia ,,folosirea” are accepțiunea în latura obiectivă a infracțiunii de ,,folosire de acte nereale” de servirea de un document vamal, de transport sau comercial (mai multe documente)care se referă la alte mărfuri sau bunuri, mai precis de servirea prin depunere,prin prezentare,prin înfățișarea documentului vamal că mijloc adevărat respectiv că dovadă privind anume mărfuri sau bunuri,supuse controlului autorităților publice competențe din unitățile vamale, fie de la puncteled de control pentru trecerea frontierei de stat a României, fie din iinteriorul țării.

În structura infracțiunii de ,,folosire de acte nereale”, se include o condiție legală specific și anume preexistentă unor,,documente care se referă la alte mărfuri sau bunuri”situație care condiționează, alternativ, realizarea conținutului conținutului faptei penale.

Această cerință legală de care depinde realizarea conținutul constitutiv al infracțiunii de folosire de acte nereale se consideră a fi implicită,în sensul legii,atunci când subietul activ comite fapta printr-unul sau mai multe înscrisuri cu funcție probatorie în cadrul regimului vamal,fie oficial, fie sub aemnatura privată (care, deci, emană sau aparțin unei persoane particulare, oricare ar fi ea),inscrisuricare nu sunt alterate sau contrafăcute(plăsmuite ori ticluite),nici în materialitatea lor (,,instrumentum juris”), nici în substanță actului (,,negotium juris”) . Acestea dimpotrivă sunt veridice ,reflectă,deci,adevărul asupra voinței reale a părților numai că ,,se referă la alte mărfuri sau bunuri decât cele prezentate la vama”adică se referă,sau au că obiect orice altă marfă (mărfuri) sau bun (bunuri) decât cel (cele) supus acum operațiunilor, prescripțiilor pe care le implică activitatea de vămuire, regimul juridic vamal.

În varianta tip se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani,iar pentru varianta agravată închisoare de la 5 la 15 ani.Se aplică obligatoriu pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, precum și măsură de siguranță a confiscării speciale.Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata schivalentului lor în bani(articolul 183 din lege).Dacă fapta este săvârșită b#%l!^+a?de angajați sau reprezentanți ai unor persoane juridice care au că obiect de activitate operațiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice se poate aplică sii interdicția exercitării ocupației, potrivit articolul 64 litera c.Cod penal.

Infracțiunea are un caracter alternativ, în sensul că atunci când una și aceeși fapta întrunește elementele constitutive atât ale infracțiunii examinate, cât și ale unei alte infracțiuni, nu va există concurs ideal de infracțiuni, ci doar concurs de texte, având prioritate de aplicare exclusiv dispoziția de incriminare care prevede pedeapsa cea mai aspră.

§.4 Infracțiunile prevăzute de art 273 Folosirea de acte falsificate

Articolul 273: Folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor vamale de transport sau comerciale falsificate constituie infracțiunea de folosire de acte falsificate și se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.

Obiectul juridic generic este constituit de acele relații sociale referitoare la regimul vamal a caroor naștere și normală desfasurares unt condiționate de ocrotirea specială a operațiunilor de vămuire a bunurilor, precum și a celorlalte operațiuni vamale ce reclamă legalmente exigențe deosebite cu prilejul trecerii peste frontieră a bunurilor.

Obiectul juridic special este dat de relațiile sociale a căror normală naștere și dezvoltare este condittionata de ocrotirea încrederii în documentele vamale, de transport sau comerciale, fie oficiale, fie sub semnătură privată împotriva falsificării.

Obiectul material îl constituie documentele vamale, de transport sau comerciale falsificate, folosite la autoritatea vamală pentru mărfuri sau alte bunuri prezentate în vama. Prin ,,documentele vamale, comerciale sau de transport falsificate” trebuie să se înțeleagă orice înscris oficial sau sub semnătură privată , cu funcție probatorie în sisitemul vamal, falsificat cu alte cuvinte orice activitate care constituie înscris susceptibil să genereze consecințe juridice în sfera raporturilor vamale, dar în exactitatea cărora adevărul este alterat (denaturat) au al cărui conținut este neadevărat.

Orice înscris, fie oficial, fie privat, fals, apt (susceptibil sau care poate virtualmente ) să dea naștere, să modifice sau să stîngă drepturi sau obligații rpivitoare la bunurile supuse regimului vamal, realizează condiția de a fi unul dintre acele ,,documente vamale, comerciale sau de transport, falsificate”.

Subiectul activ poate fi orice persoană caerindeplineste condițiile legale pentru a răspunde penal. Participația este posibilă în toate formele sale.

Subiectul pasiv este statul, că titular al valorii sociale protejate prin normă de inciminare.

Latura subiectivă. Elementul subiectiv al infracțiunii de folosire de acte falsificate , constă, și în cazul acestei variante normative, în intenție, deci, o vinovăție sub formă intenției directe și indirecte cu aceleași considerații că la infracțiunea de folosire de acte nereale , în fond o infracțiune de contrabandă.

Nu mai puțin însă, particularitatea elementului subiectiv al infracțiunii prevăzute în articolul 178 Cod vamal, este împrejurarea că o cerință esențială premerge, inițial, și apoi acompaniază intenția necesară pentru realizarea vinovăției, și anume știință că mijlocul ce se folosește la autoritatea vamală este un document vamal de transport sau comercial falsificat . Așa stau lucrurile cât privește conținutul special al elementului subiectiv atunci cand servirea de un document vamal de transport sau comercial falsificat nu constituie , prin ea insesi o infractiune (uz de fals) .

Fizionomia elementului subiectiv al infracțiunii pe care o examinăm , este într-atât de specifică , raportată la sistemul, ( subsistemul ) de drept penal român în vigoare încât pentru existența vinovăției nu ajunge substanță, adică intenția mai trebuie și circumstanță (subiectivă) respectiv știință folosirii unui mijloc fals extrapenal.

În varianta tip fapta se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar pentru varianta agravată închisoare de la 5 la 15 ani. Se aplică obligatoriu pedeapsa complimentară a interzicerii unor drepturi, precum și măsură de siguranță a falsificării speciale.

Când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani (articolul 183 din lege). Dacă fapta este săvârșită de angajați sau reprezentanți ai unor persoane juridice care au că obiect de activitate operațiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice se poate aplică și interdicția exercitării ocupației .

Infracțiunea are un caracter alternativ în sensul că atunci când una și aceeași fapta întrunește elementele constitutive atât ale infracțiunii examinate, cât și ale unei alte infracțiuni, nu va există concurs ideal de infracțiuni, ci doar concurs de texte, având prioritate de aplicare exclusiv dispoziția de incriminare care prevede pedeapsa cea mai aspră. b#%l!^+a?

Acțiunea penală se pune în mișcare din oficiu . De regulă (când infracțiunea nu se află în concurs cu alte fapte de competență procurorului) urmărirea penală o efectuează organele de poliție iar competență de judecată revine judecătoriei.

SECȚIUNEA III

ASPECTE DIN PRACTICA JUDICIARĂ

ART. 270 al. 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 privind codul vamal al României

Dosar nr. 402/324/2012

Sentința penală nr. 35 din 21.02.2013

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 1575/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor, județul Galați, emis la data de 27.12.2011, a fost pusă în mișcare acțiunea penală și au fost trimiși în judecată în stare de arest inculpații B J, S Dl M și V I, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă, prevăzută de art. 270 al. 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 privind codul vamal al României.

În fapt, s-a reținut de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Bujor că în ziua de 06.11.2011, ora 05.30, lucrători din cadrul Poliției orașului Berești, județul Galați, au oprit pentru control, pe raza orașului Berești, tractorul marca New Holand, model T 7040, ce tracta remorca cu nr. de înmatriculare GL-80-NSC, condus de inculpatul Bujoreanu Jenică. În cabină se afla și un alt bărbat neidentificat, care a fugit în momentul opririi.

Procedând la verificarea remorcii, s-a constatat că era plină cu pachete de țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova. În urma numărării, s-a stabilit că în remorcă se afla cantitatea totală de 267.480 pachete cu țigări, din care 260.500 pachete a câte 20 țigarete marca WONT 0.8, 5.000 pachete a câte 20 țigarete marca VICEROY, 1.980 pachete a câte 20 țigarete marca WINSTON, toate având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova.

În aceeași zi, în jurul orei 18.30, lucrătorii de poliție au oprit în trafic, pe D.J. 242C, în pădurea de pe raza satului Adam, com. Drăgușeni, autoutilitara marca Iveco Turbo Daily, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare DB-05-SUP. În cabină, la volan, se afla inculpatul V I, pe care polițistul îl cunoștea, și alte două persoane de sex masculin, neidentificate.

Inculpatul V I a coborât de la volan și a mers împreună cu lucrătorul de poliție să deschidă ușile caroseriei, precizând că transportă baloți de lucernă. Deoarece ușile erau asigurate cu lacăt, sub pretextul că merge în cabină să aducă cheia, inculpatul V I, împreună cu celelalte două persoane, au fugit în pădure, abandonând autoutilitara cu cheile în contact și motorul pornit. Organele de poliție nu au reușit să-i prindă.

Procedându-se la cercetarea autoutilitarei în cauză, s-a constatat că în caroseria acesteia se afla cantitatea totală de 95.000 pachete de țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, din care 17.500 pachete a câte 20 țigarete marca PLUGARUL, 70.500 pachete a câte 20 țigarete marca WONT 0.8 și 7.000 pachete a câte 20 țigarete marca WINSTON.

Tot în aceeași seară, organele de poliție au depistat, pe D.J. 242A, în dreptul bornei

kilometrice 1, staționată pe marginea dreaptă a carosabilului, pe direcția Rădești – Bălăbănești, autoutilitara marca Mercedes Sprinter cu numărul de înmatriculare GL-52-SDZ, proprietatea inculpatului S D-M.

Verificând autoutilitara, organele de poliție au constatat că portiera dreaptă era închisă, dar descuiată, cealaltă portieră și ușile caroseriei fiind încuiate. Portierele nu prezentau urme de forțare.

Procedându-se la cercetarea acesteia, în prezența inculpatului S D-M, care, în seara de 06.11.2011, ora 21.18, a anunțat la apelul unic de urgență că vehiculul susmenționat i-a fost sustras, s-a constatat că în caroserie se afla cantitatea totală de 60.092 pachete de țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, b#%l!^+a?din care 28.122 pachete a câte 20 țigarete marca PLUGARUL, 30.470 pachete a câte 20 țigarete marca WONT 0.8, 1500 pachete a câte 20 țigarete marca WINSTON.

După momentul depistării, inculpatul B J a condus organele de poliție pe traseul Berești – Cavadinești – lunca Prutului, în zona satului Vădeni, com. Cavadinești, stâlpii de frontieră 1260-1261, și a indicat locul de pe malul râului Prut, unde, în noaptea de 05/06.11.2011, persoane neidentificate, cu bărci pneumatice, au trecut peste râul Prut, din Republica Moldova în România, cantitatea de țigări pe care au încărcat-o în remorca pe care o tracta. Aici au fost găsite cioburi provenite din spargerea geamului unui autovehicul. Ulterior, el a refuzat să mai dea declarații.

Cu ocazia cercetării locului indicat de către inculpatul Bujoreanu Jenică, au fost găsite etichete provenind de la baxuri de țigări, identice cu cele aplicate pe baxurile de țigări găsite în remorca tractată de inculpatul B J, cât și cu cele găsite în autoutilitarele cu numerele de înmatriculare DB-05- SUP, condusă de inculpatul Vulpe Ion, și GL-52-SDZ, condusă de inculpatul S D-M.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în noaptea de 05/06.11.2011, inculpatul B J s-a deplasat pe malul râului Prut, în locul pe care acesta l-a indicat, cu tractorul marca New Holland, proprietatea Întreprinderii Individuale a fratelui său, B M. Persoane neidentificate au trecut țigările din Republica Moldova în România și le-au încărcat în remorcă. În aceeași împrejurare, a fost încărcată cu țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova și remorca acoperită de culoare albastră, tractată de tractorul marca Renault 113.14, amândouă găsite la ferma numitului S C G cu prilejul percheziției.

Ambele tractoare, tractând remorcile, s-au deplasat spre orașul Berești unde inculpatul B J a fost oprit în trafic. Pe timpul deplasării, cele două vehicule au fost văzute de martorii L L și P A M.

După oprirea inculpatului B J, al doilea tractor și-a schimbat traseul și s-a deplasat în com. Berești-Meria. În fața porții martorului D L, datorită stării drumului, nu a mai putut înainta. Tractoristul a dezgățat remorca lăsând-o în locul respectiv (ora 05.45).

În aceeași dimineață, după ora 10.00, la solicitarea unor persoane neidentificate, care au venit la locuința sa, martorul P N, fără a cunoaște cu ce era încărcată, a dus remorca susmenționată, cu tractorul său, până în zona pădurii satului Pleșa, în punctul „Tunel”.

După-amiază, inculpații S D-M și V I, s-au deplasat în punctul „Tunel”, la remorca

abandonată, cu autoutilitarele cu numerele de înmatriculare GL-52-SDZ, respectiv DB-05-SUP.

Împreună cu alte persoane, au transbordat țigările din remorcă în cele două microbuze, apoi s-a deplasat spre direcția Corod.

După ora 14.00, martorul T S, pădurar, în timp ce efectua serviciul de pază cu autoturismul său, a o observat în punctul „Tunel” remorca respectivă, lângă aceasta aflându-se cele două autoutilitare.

Inculpatul V I a fost depistat de organele de poliție pe D.J. 242C, în pădurea de pe raza satului Adam, com. Drăgușeni, ocazie cu care a abandonat mașina și a fugit împreună cu cei doi bărbați care-l însoțeau.

De asemenea, inculpatul S D-M a abandonat autoutilitara sa cu nr. de înmatriculare GL-52- SDZ pe marginea D.J. 242A, în dreptul bornei kilometrice 1.

În seara respectivă, de pe numărul de telefon 078…., inculpatul V I i-a trimis inculpatului S D- M, la numărul 076…., trei mesaje scrise, respectiv la ora 19.59 – „Nu oprești la mine”, la ora 20.38 – „Dute akasa si fă curățenie”, la ora 20.44 – „Sună la pol și dă furgonu furat”. În urma acestor mesaje, la ora 21.18, inculpatul S D-M a sunat la apelul unic de urgență 112 sesizând că i-a fost furată autoutilitara

cu nr. GL-52-SDZ din fața porții.

În cursul cercetărilor, inculpatul S D-M a susținut că persoana care apare înregistrată în telefonul său sub numele V I, cu nr. de telefon 0785 …. este un tânăr din Tecuci, despre care nu cunoaște alte date, nu este în relații de prietenie cu el, iar în ziua respectivă a vorbit o singură dată cu el la telefon. Fiindu-i prezentată fotografia inculpatului V I, el a negat că numărul de telefon susmenționat, înregistrat în agenda sa sub numele V I, ar aparține inculpatului V I.

Declarațiile inculpatului S D-M privitoare la împrejurările și modalitatea în care i-a fost sustrasă autoutilitara sunt contradictorii. Inițial a declarat că cheile mașinii se aflau în contact, fiind sustrase odată cu aceasta, dar ulterior a precizat că, de circa un an, mașina avea contactul stricat și se pornea prin atingerea mai multor fire. Această operațiune se făcea în mai mulți pași, într-o anumită ordine, fiind descrisă de inculpat organelor de poliție, astfel încât o persoană care nu a mai pornit mașina respectivă nu ar fi știut să o pornească.

În plus, din desfășurătorul convorbirilor telefonice efectuate de inculpatul S D-M în b#%l!^+a?cursul zilei de 06.11.2011, se observă că acesta a utilizat de mai multe ori aparatul b#%l!^+a?telefonic în zona orașului Berești, la orele 12.33, 13.33, 16.13, 16.19, 16.59, deși a susținut constant că în ziua respectivă s-a aflat în localitatea de domiciliu până în jurul orei 15.00 și apoi în mun. Tecuci, până la ora 21.00. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpatul a menționat că telefonul s-a aflat asupra sa tot timpul.

Aceste aspecte, coroborate cu cele trei mesaje primite pe telefonul mobil, duc la înlăturarea susținerilor inculpatului S D-M, acestea fiind, în mod evident, nesincere.

Prin adresa nr. 30411 din 06.11.2011, Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a comunicat că suma reprezentând cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 267.480 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova introduse ilegal în România, cu participarea inculpatului B J, este de 2.417.325 lei.

Prin adresa nr. 30553 din 07.11.2011, Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a comunicat că suma reprezentând cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 95.000 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova transportate de inculpatul V I este de 855.100 lei, iar cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 60.092 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova transportate de inculpatul S D-M este de 537.970 lei.

Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele susmenționate.

În cursul cercetărilor, martorii T S și P N au recunoscut remorca aflată în punctul „Tunel” ca fiind cea găsită la ferma numitului S C G din com. Corod, județul Galați cu ocazia percheziției domiciliare. În aceeași locație a fost identificat și tractorul marca Renault 113.14 care a tractat remorca în cauză. S-a constatat că geamul lateral stânga spate al tractorului era spart, iar prin raportul de expertiză traseologică nr. 359682 din 21.11.2011 s-a stabilit că scrisul de pe fragmentele de sticlă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată la data de 07.11.2011 pe malul râului Prut, în zona pe unde au fost introduse în țară baxurile cu țigări, prezintă aceleași caracteristici cu scrisul existent pe geamul lateral dreapta spate al tractorului susmenționat.

Totodată, numitul C L a fost identificat ca proprietar al autoutilitarei cu nr. DB-05-SUP. În dimineața zilei de 06.11.2011, cu puțin timp înainte de depistarea inculpatului B J, pe același traseu, el a fost oprit la volanul autoturismului Marca Mercedes cu nr. de înmatriculare GL-08-XCU și sancționat contravențional de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției orașului Berești, pentru că nu a purtat centura de

siguranță (proces-verbal CC seria 6113990).

Martorii P N, D L și S V au recunoscut inițial, după fotografie, pe învinuitul P A-M, ca fiind persoana care, în dimineața de 06.11.2011, a condus tractorul marca Renault pe raza orașului Berești.

Având în vedere aceste aspecte, față de învinuitul P A-M și numiții S C G, C L se va dispune disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor.

Prin sentința penală nr. 68/21.03.2012, instanța a dispus judecarea cauzei în ceea ce îl privește pe inculpatul S D-M, potrivit procedurii simplificate, prevăzută de art. 320 ind. 1 C.P.P., fiind disjunsă cauza cu privire la inculpații B J și V I.

În urma disjungerii, s-a format dosarul nr. 402/316/2012, înregistrat pe rolul Judecătoriei Tg. Bujor, la data de 24.04.2012.

În cauza nou formată, inculpatului B J, i-a fost verificată măsura arestării preventive, potrivit dispozițiilor art. 300, ind. 2 C.P.P., la data de 17.04.2012, care a fost menținută de către Judecătoria Tg. Bujor. În urma recursului inculpatului exercitat împotriva acestei încheieri, Tribunalul Galați, prin decizia nr. 175/20.04.2012, a admis recursul și a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive a inculpatului, cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

La data de 09.07.2012, organele de poliție desemnate cu supravegherea inculpatului, au sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor, care a înaintat această sesizare instanței competente, despre faptul că inculpatul nu a respectat termenii deciziei Tribunalului Galați, neprezentându-se în vederea stabilirii programului de supraveghere.

În urma verificărilor efectuate, instanța de fond a dispus, la data de 25.07.2012, arestarea inculpatului, împotriva încheierii formulând recurs inculpatul. Prin decizia penală nr. 294/01.08.2012,

Tribunalul Galați a admis recursul inculpatului, inculpatul fiind pus în libertate.

De la acel moment, până la data pronunțării prezentei, inculpatul a fost judecat în stare de

libertate.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V I, instanța reține că prin încheierea nr. 18 din

28.11.2011, Judecătoria Tg. Bujor a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului V I pe o durată de 30 zile, fiind emis mandatul de arestare nr. 13/U din 28.11.2011.

La data de 01.07.2012, instanța a luat act de punerea în executare a măsurii arestării

preventive a inculpatului V I, iar la data de 19.09.2012, prin încheierea de ședință de b#%l!^+a?verificare în timpul judecății a măsurii arestării preventive, instanța a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive, cu măsura de a nu părăsi țara.

De la acel moment, până la data pronunțării prezentei, inculpatul a fost judecat în stare de libertate.

Ambii inculpați s-au prezentat în fața instanței, chiar și atunci când, datorită condițiilor meteorologice nefavorabile, au împiedicat apărătorul angajat în cauză să se prezinte de la Galați.

În cauză au fost audiați martorii din acte, fiind necesar acordarea mai multor termene și emiterea mandatelor de aducere, în acest scop.

La solicitarea instanței, Judecătoria Galați a depus la dosar sentința penală nr. 2017/2008, privind pe inculpatul B J.

La ultimul termen, reprezentantul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor a solicitat schimbarea încadrării juridice în ceea ce îl privește pe inculpatul B J, din infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, în infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, cu aplicarea art. 37, al. 1, lit. a C.P., cererea fiind pusă în discuția părților.

Prin concluziile orale depuse, apărătorul inculpaților a solicitat, schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzute de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 ( privind pe inculpatul B J) și art. 270 al. 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 (privind pe inculpatul V I), în fapta prevăzută de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, pentru ambii inculpați, de asemenea, cererea fiind pusă în discuția părților. De asemenea, același apărător a solicitat achitarea inculpatului B J, în baza art. 10 lit. e C.P.P., apreciind că în speță există una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv, art. 51 privind eroarea de fapt, iar în ceea ce îl privește pe inculpatul V I, în baza art. 10 lit. c C.P., fapta nefiind săvârșită de inculpat.

Instanța se va pronunța mai întâi asupra cererilor de schimbare de încadrare, iar la momentul analizării faptei, se va pronunța și asupra cererii de achitare a celor doi inculpați.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:

1. În ceea ce privește cererea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor, privind schimbarea încadrării juridice în ceea ce îl privește pe inculpatul B J, din infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, în infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, cu aplicarea art. 37, al. 1, lit. a C.P., instanța o va admite, pentru următoarele motive:

Conform fișei de cazier a inculpatului B J, acesta a fost condamnat prin sentința penală nr. 2017/21.11.2008, pronunțată de Judecătoria Galați, în dosarul nr. 5956/316/2007, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g și i C.P., suspendată condiționat, conform art. 81 C.P., pe un termen de încercare de patru ani.

Potrivit referatului Judecătoriei Galați, de la fila 273, această sentință a rămas definitivă la data de 17.12.2008, iar de la această dată a început să curgă termenul de încercare, potrivit dispozițiilor art. 82 al. 3 C.P.

Cum fapta din prezentul dosar a fost săvârșită la data de 06.11.2011, în mod evident, în interiorul termenului de încercare, în cauză sunt incidente prevederile referitoare la recidiva postcondamnatorie, conform prevederilor art. 37 al. 1 lit. a C.P., dar cu regimul sancționator special prevăzut de art. 83 C.P.

Având în vedere că prin rechizitoriu inculpatul a fost trimis în judecată, fără a se avea în vedere starea de recidivă în care acesta se afla, instanța apreciază cererea reprezentantului Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Bujor ca fiind întemeiată, iar în baza art. 334 C.P.P., o va admite și va dispune schimbarea încadrării juridice în ceea ce îl privește pe inculpatul B J, din infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, în infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr.

86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, cu aplicarea art. 37, al. 1, lit. a C.P.

2. Referitor la cererea inculpaților B J și V I, formulată prin avocat, de schimbare a încadrării juridice a faptei prevăzute de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 (B J) și art. 270 al. 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 (V I), în fapta prevăzută de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, pentru ambii inculpați, instanța o va respinge, pentru următoarele motive:

Art. 270 al. 1 din Legea nr. 86/2006 modificată, arată că introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât b#%l!^+a?cele stabilite pentru control vamal, constituie infracțiunea de contrabandă.

Potrivit disp. art. 270 alin 3 din Legea 86/2006 modificată, sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia, iar art. 274 din același act normativ prevede , faptele prevăzute la art. 270 – 273, săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

Din actele și lucrările efectuate în faza de urmărire penală rezultă că inculpatul au introdus în țară bunuri, respectiv, țigări, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal, fiind ajutat de persoane rămase neidentificate. De altfel, inculpatul B J a și condus organele de poliție pe traseul Berești – Cavadinești – lunca Prutului, în zona satului Vădeni, com. Cavadinești, stâlpii de frontieră 1260-1261, și a indicat locul de pe malul râului Prut, unde, în noaptea de 05/06.11.2011, persoane neidentificate, cu bărci pneumatice, au trecut peste râul Prut, din Republica Moldova în România, cantitatea de țigări pe care au încărcat-o în remorca pe care o tracta. Aici au fost găsite cioburi provenite din spargerea geamului unui autovehicul. Drept urmare, reținerea în sarcina sa a prevederilor art. 270 al. 1 este întemeiată, iar cererea de schimbare a încadrării juridice este nefondată, deoarece nu s-a făcut dovada introducerii în țară a țigărilor prin punctele vamale de frontieră.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V I, instanța reține că acesta a transportat, împreună cu inculpatul S D-M, o parte din cantitatea de țigări introdusă în mod ilegal în țară, fiind astfel îndeplinite elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, în varianta asimilată, potrivit dispozițiilor art. 270, al. 3 din Legea 86/2006 modificată.

Pentru ambii inculpați sunt incidente prevederile art. 274 din același act normativ, aceștia săvârșind fapta împreună, iar inculpatul B, împreună cu de persoane rămase neidentificate, iar aceasta nu presupune, în mod obiectiv, ca toți inculpații să fi participat la toate actele materiale efectuate, fiind suficient ca activitatea lor concertată să ducă la realizarea rezultatului socialmente periculos al infracțiunii și nefiind necesar ca toate persoanele particpante să fi fost trase la răspundere penală, indiferent de motiv.

Din actele dosarului rezultă ca la momentul introducerii țigărilor peste râul Prut a fost prezent doar inculpatul B J, dar, ulterior, la efectuarea transportului, au participat atât inculpatul V I, cât și S D- M. Aceștia au mers împreună la locul în care se afla remorca încărcată cu țigări și au încărcat în autoturismele lor personale țigări iar apoi au plecat pe drumuri diferite. În momentul în care a fost depistat inculpatul V I de către organele de poliție acesta a reușit să fugă și a purtat discuții telefonice și mesaje pe telefonul mobil cu inculpatul S D-M mesaje care au în conținut indicații cu privire la marfa deținută în autoturism respectiv țigări. Inculpatul S D-M a urmat întocmai indicațiile primite de la inculpatul V I însă a fost deconspirat de organele de poliție. Toate aceste fapte ale inculpatului conduc fără putință de tăgadă la concluzia că fapta (transport de țigări) a fost săvârșită în colaborare cu inculpatul V I, ambii au avut cunoștință de proveniența țigărilor, ambii au mers să încarce țigările pentru a le transporta în alte locuri ambii au colaborat prin telefon astfel că nu pot fi reținute susținerile apărătorului inculpatului potrivit cărora inculpatul se afla singur în autoturism și nu împreună cu alte persoane deoarece legiuitorul la incriminarea faptei a avut în vedere participarea mai multor persoane împreună la săvârșirea faptei și nu neapărat să fie împreună de la data săvârșirii faptei până la momentul descoperirii acesteia de către organele de cercetare astfel că nu are nici o relevanță faptul că inculpatul se afla singur în autoturism la momentul descoperirii de către organele de poliție atâta timp cât a colaborat cu alți inculpați și a încărcat autoturismul împreună cu inculpatul V I din același loc.

Nu se poate susține că inculpatul B J a fost străin de activitatea celor doi, aceștia urmând să asigure securitatea țigărilor despre care acesta cunoștea modul lor ilegal de introducere în țară.

Pentru aceste motive, în baza art. 334 C.P.P., instanța va respinge cererea inculpaților B J și V I, formulată prin avocat, de schimbare a încadrării juridice a faptei prevăzute de art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 (BJ) și art. 270 al. 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 (V I), în fapta prevăzută de art. 270 al. 3 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, pentru ambii inculpați.

3. Pe fondul cauzei, instanța reține că la data de 06.11.2011, ora 05.30, în urma unui control efectuat de lucrători din cadrul Poliției orașului Berești, județul Galați, pe raza orașului Berești, a fost oprit tractorul marca New Holand, model model T 7040, ce tracta remorca cu nr. de înmatriculare GL-80- NSC, condus de inculpatul B J. În cabină se afla și un alt bărbat neidentificat, care a fugit în momentul opririi.

În urma verificărilor efectuate asupra remorcii, s-a constatat că era plină cu pachete de țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova. În urma numărării, s-a stabilit că în remorcă se afla cantitatea totală de 267.480 pachete cu țigări, din care 260.500 pachete a câte 20 țigarete marca WONT 0.8, 5.000 pachete a câte 20 b#%l!^+a?țigarete marca VICEROY, 1.980 pachete a câte 20 țigarete marca WINSTON, toate având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova.

În aceeași zi, în jurul orei 18.30, lucrătorii de poliție au oprit în trafic, pe D.J. 242C, în pădurea de pe raza satului Adam, com. Drăgușeni, autoutilitara marca Iveco Turbo Daily, de culoare albă, cu nr. de înmatriculare DB-05-SUP. În cabină, la volan, se afla inculpatul Vulpe Ion, pe care polițistul îl cunoștea, și alte două persoane de sex masculin, neidentificate.

Inculpatul Vulpe Ion a coborât de la volan și a mers împreună cu lucrătorul de poliție să deschidă ușile caroseriei, precizând că transportă baloți de lucernă. Deoarece ușile erau asigurate cu lacăt, sub pretextul că merge în cabină să aducă cheia, inculpatul V I, împreună cu celelalte două persoane, au fugit în pădure, abandonând autoutilitara cu cheile în contact și motorul pornit. Organele de poliție nu au reușit să-i prindă.

Procedându-se la cercetarea autoutilitarei în cauză, s-a constatat că în caroseria acesteia se afla cantitatea totală de 95.000 pachete de țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, din care 17.500 pachete a câte 20 țigarete marca PLUGARUL, 70.500 pachete a câte 20 țigarete marca WONT 0.8 și 7.000 pachete a câte 20 țigarete marca WINSTON După momentul depistării, inculpatul B J a condus organele de poliție pe traseul Berești – Cavadinești – lunca Prutului, în zona satului Vădeni, com. Cavadinești, stâlpii de frontieră 1260-1261, și a indicat locul de pe malul râului Prut, unde, în noaptea de 05/06.11.2011, persoane neidentificate, cu bărci pneumatice, au trecut peste râul Prut, din Republica Moldova în România, cantitatea de țigări pe care au încărcat-o în remorca pe care o tracta. Aici au fost găsite cioburi provenite din spargerea geamului unui autovehicul.

Cu ocazia cercetării locului indicat de către inculpatul B J, au fost găsite etichete provenind de la baxuri de țigări, identice cu cele aplicate pe baxurile de țigări găsite în remorca tractată de inculpatul B J, cât și cu cele găsite în autoutilitarele cu numerele de înmatriculare DB-05-SUP, condusă de inculpatul V I, și GL-52-SDZ, condusă de inculpatul S D-M.

În urma cercetărilor efectuate, s-a stabilit că, în noaptea de 05/06.11.2011, inculpatul B J s-a deplasat pe malul râului Prut, în locul pe care acesta l-a indicat, cu tractorul marca New Holland, proprietatea Întreprinderii Individuale a fratelui său, B M. Persoane neidentificate au trecut țigările din Republica Moldova în România și le-au încărcat în remorcă. În aceeași împrejurare, a fost încărcată cu țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova și remorca acoperită de culoare albastră, tractată de tractorul marca Renault 113.14, amândouă găsite la ferma numitului S CG cu prilejul percheziției.

Ambele tractoare, tractând remorcile, s-au deplasat spre orașul Berești unde inculpatul B J a fost oprit în trafic. Pe timpul deplasării, cele două vehicule au fost văzute de martorii L L și P A M.

După oprirea inculpatului B J, al doilea tractor și-a schimbat traseul și s-a deplasat în com. Berești-Meria. În fața porții martorului D L, datorită stării drumului, nu a mai putut înainta. Tractoristul a dezgățat remorca lăsând-o în locul respectiv (ora 05.45).

În aceeași dimineață, după ora 10.00, la solicitarea unor persoane neidentificate, care au venit la locuința sa, martorul Pisău Nelu, fără a cunoaște cu ce era încărcată, a dus remorca susmenționată, cu tractorul său, până în zona pădurii satului Pleșa, în punctul „Tunel”.

După-amiază, inculpații S D-M și V I, s-au deplasat în punctul „Tunel”, la remorca abandonată, cu autoutilitarele cu numerele de înmatriculare GL-52-SDZ, respectiv DB-05-SUP. Împreună cu alte persoane, au transbordat țigările din remorcă în cele două microbuze, apoi s-a deplasat spre direcția Corod.

După ora 14.00, martorul T S, pădurar, în timp ce efectua serviciul de pază cu autoturismul său, a o observat în punctul „Tunel” remorca respectivă, lângă aceasta aflându-se cele două autoutilitare.

Inculpatul V I a fost depistat de organele de poliție pe D.J. 242C, în pădurea de pe raza satului Adam, com. Drăgușeni, ocazie cu care a abandonat mașina și a fugit împreună cu cei doi bărbați care-l însoțeau.

De asemenea, inculpatul S D-M a abandonat autoutilitara sa cu nr. de înmatriculare GL-52-SDZ pe marginea D.J. 242A, în dreptul bornei kilometrice 1.

În seara respectivă, de pe numărul de telefon 0785462757, inculpatul V I i-a trimis

inculpatului S D-M, la numărul 07….., trei mesaje scrise, respectiv la ora 19.59 – „Nu oprești la mine”, la ora 20.38 – „Dute akasa si fă curățenie”, la ora 20.44 – „Sună la pol și dă furgonu furat”. În urma acestor mesaje, la ora 21.18, inculpatul S D-M a sunat la apelul unic de urgență 112 sesizând că i- a fost furată autoutilitara cu nr. GL-52-SDZ din fața porții.

În cursul cercetărilor, inculpatul S D-M a susținut că persoana care apare înregistrată în telefonul său sub numele V I, cu nr. de telefon 0785 …… este un tânăr din Tecuci, despre care nu cunoaște alte date, nu este în relații de prietenie cu el, iar în ziua b#%l!^+a?respectivă a vorbit o singură dată cu el la telefon. Fiindu-i prezentată fotografia inculpatului V I, el a negat că numărul de telefon susmenționat, înregistrat în agenda sa sub numele V I, ar aparține inculpatului V I.

Prin adresa nr. 30553 din 07.11.2011, Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a comunicat că suma reprezentând cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 95.000 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova transportate de inculpatul V I este de 855.100 lei, iar cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 60.092 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova transportate de inculpatul S D-M este de 537.970 lei.

Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați s-a constituit parte civilă în procesul penal cu sumele susmenționate.

În cursul cercetărilor, martorii T S și P N au recunoscut remorca aflată în punctul „Tunel” ca fiind cea găsită la ferma numitului S C G din com. Corod, județul Galați cu ocazia percheziției domiciliare. În aceeași locație a fost identificat și tractorul marca Renault 113.14 care a tractat remorca în cauză. S-a constatat că geamul lateral stânga spate al tractorului era spart, iar prin raportul de expertiză traseologică nr. 359682 din 21.11.2011 s-a stabilit că scrisul de pe fragmentele de sticlă ridicate cu ocazia cercetării la fața locului efectuată la data de 07.11.2011 pe malul râului Prut, în zona pe unde au fost introduse în țară baxurile cu țigări, prezintă aceleași caracteristici cu scrisul existent pe geamul lateral dreapta spate al tractorului susmenționat.

Totodată, numitul C L a fost identificat ca proprietar al autoutilitarei cu nr. DB-05-SUP. În dimineața zilei de 06.11.2011, cu puțin timp înainte de depistarea inculpatului B J, pe același traseu, el a fost oprit la volanul autoturismului Marca Mercedes cu nr. de înmatriculare GL-08-XCU și sancționat contravențional de lucrătorii de poliție din cadrul Poliției orașului Berești, pentru că nu a purtat centura de siguranță (proces-verbal CC seria 6113990).

Martorii P N, D L și S V au recunoscut inițial, după fotografie, pe învinuitul P A-M, ca fiind persoana care, în dimineața de 06.11.2011, a condus tractorul marca Renault pe raza orașului Berești.

Situația de fapt din rechizitoriu a fost reținută cu ajutorul următoarelor mijloace de probă: procese verbale de depistare; procese verbale de cercetare la fața locului, însoțite de planșe foto; procese verbale de conducere în teren, însoțite de planșe foto; procese verbale de recunoaștere din grup după fotografie; procese verbale de recunoaștere din grup de persoane; procese verbale transcriere convorbiri telefonice; procese verbale de efectuare de percheziții domiciliare, însoțite de planșe foto; raport de expertiză traseologică; copie a procesului verbal de preluare a apelurilor la 112; declarații martori; declarațiile inculpaților.

Art. 69 Cod proc. pen. prevede că declarațiile inculpaților făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte sau împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente. În cauză, declarațiile finale ale celor doi inculpați sunt susținute de celelalte mijloace de probă respectiv cercetarea la fața locului, declarațiile martorilor.

Fapta inculpatului B J de a participa, în noaptea de 05/06.11.2011, împreună cu alte persoane neidentificate, la introducerea ilegală, din Republica Moldova în România, peste râul Prut, a cantității de 267.480 pachete cu țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, fără a avea achitate taxele vamale în valoare totală de 2.417.325 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 al. 1 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010.

Latura obiectivă a infracțiunii este dată de acțiunea inculpatului de a introduce în țară, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal, a cantității de 267.480 pachete cu țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, fără a avea achitate taxele vamale în valoare totală de 2.417.325 lei.

Instanța reține că, sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit fapta sub forma de vinovăție a intenției directe, în sensul dispozițiilor art. 19 pct. 1 lit. a) Cod penal.

Fapta inculpatului V I, care a fost ajutat de S D-M, de a transporta împreună, în ziua de 06.11.2011, cu autoutilitarele marca Mercedes Sprinter cu numărul de înmatriculare GL-52-SDZ, respectiv marca Iveco Turbo Daily, cu nr. de înmatriculare DB-05-SUP, cantitatea de 60.092 respectiv 95.000 pachete cu țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, știind că provin din contrabandă, fără a avea achitate taxele vamale în valoare de 537.970 lei, respectiv de 855.100 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de contrabandă, prev. de art. 270 al. 3 raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010.

Sub aspectul laturii obiective, infracțiunea este dată de activitatea inculpatului de a transporta cantitatea de 60.092 respectiv 95.000 pachete cu țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova, știind că provin din contrabandă, fără a avea b#%l!^+a?achitate taxele vamale în valoare de 537.970 lei, respectiv de 855.100 lei, iar din punct de vedere subiectiv, inculpatul a săvârșit fapta sub forma de vinovăție a intenției directe, în sensul dispozițiilor art. 19 pct. 1 lit. a) Cod penal.

Având în vedere că ambii inculpați au săvârșit fapta împreună cu alte persoane, aspect detaliat la momentul analizării cererii de schimbare de încadrare juridică, pe care instanța nu îl va mai relua, le sunt aplicabile și prevederile art. 274 din Legea nr. 86/2006 modificată prin O.U.G. nr. 54/2010.

La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului B J, instanța va avea în vedere criteriile generale de individualizare, prevăzute de dispozițiile art. 52 și 72 Cod penal, reținând în acest sens următoarele: împrejurările precum și modalitatea de comitere a faptei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social concret al faptei comise apreciat și prin prisma cantității importante de țigări pe care le transporta 267.480 pachete, persoana inculpatului, care a colaborat cu organele de urmărire penală, și s-a prezentat de fiecare dată în fața instanței, chiar și atunci când condițiile meteo nu au permis efectuarea niciunui act în dosar, fie datorită lipsei apărătorului, „blocat” la Galați, fie imposibilității de executare a mandatelor de aducere a martorilor, motiv pentru care va reține în sarcina inculpatului prevederile art. 74 lit. c C.P., aspect reținut, de altfel, și prin deciziile nr. 175/2012 și 294/2012 ale Tribunalului Galați. De asemenea, instanța va reține și prevederile art. 74 lit. a C.P., respectiv conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, independent de starea de recidivă a inculpatului, urmând a da relevanță corespunzătoare prevederilor art.76 alin 1 lit. c cod penal în cadrul individualizării pedepsei

Așa cum arătam la momentul analizării cererii reprezentantului Parchetului de schimbare a încadrării juridice, inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 2017/21.11.2008, pronunțată de Judecătoria Galați, în dosarul nr. 5956/316/2007, la pedeapsa închisorii de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prevăzută de art. 208 al. 1 – 209 al. 1 lit. a, g și i C.P., suspendată condiționat, conform art. 81 C.P., pe un termen de încercare de patru ani.

Potrivit referatului Judecătoriei Galați, de la fila 273, această sentință a rămas definitivă la data de 17.12.2008, iar de la această dată a început să curgă termenul de încercare, potrivit dispozițiilor art. 82 al. 3 C.P.

Cum fapta din prezentul dosar a fost săvârșită la data de 06.11.2011, în mod evident, în interiorul termenului de încercare, în cauză sunt incidente prevederile referitoare la recidiva postcondamnatorie, conform prevederilor art. 37 al. 1 lit. a C.P., dar cu regimul sancționator special prevăzut de art. 83 C.P.

În baza criteriilor susmenționate, instanța va dispune în baza art. 270, al. 1, raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, cu aplicarea art. 37, al. 1, lit. a C.P. și art. 74 lit. a și c, cu referire la art. 76 lit. b C.P., condamnarea inculpatului Bujoreanu Jenică, la pedeapsa închisorii de un an, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Având în vedere că inculpatul a săvârșit infracțiunea în cursul termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 2017/21.11.2008, pronunțată de Judecătoria Galați, în dosarul nr. 5956/316/2007, rămasă definitivă la data de 03.12.2008 și în baza art. 83 C.P., va revoca suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare și va dispune executarea acestei pedepse în întregime, alăturat de cea stabilită prin prezenta cauză, urmând ca inculpatul să execute în final pedeapsa de trei ani.

Deoarece prevederile art. 270 al. 1 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 prevăd și interzicerea drepturilor, în baza art. 65 alin. 2 raportat la art. 270, al. 1 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 și art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b), Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi, care va fi aplicată

inculpatului, aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 Cod penal, cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. 2 și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, în cauza Hirst c. Marii Britanii ( hotărârea din 30 martie 2004 ), Curtea a analizat chestiunea interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii” ( aceeași concepție a legiuitorului reflectându-se și în legislația română actuală, n. inst. ). Curtea a acceptat „că există o marjă națională de apreciere a legiuitorului în determinarea faptului dacă restrângerea b#%l!^+a?dreptului de vot al deținuților poate fi justificată în timpurile moderne și a modului de menținere a justului echilibru”, însă a concluzionat că articolul 3 din Primul protocol adițional a fost încălcat, întrucât„legislația națională nu analizează importanța intereselor în conflict sau proporționalitatea și nu poate accepta că o interzicere absolută a dreptului de vot, pentru orice deținut, în orice împrejurare, intră în marja națională de apreciere; reclamantul din prezenta cauză și-a pierdut dreptul de vot ca rezultat al unei restricții automate impuse deținuților condamnați și se poate pretinde victimă a acestei măsuri”.

În consecință, o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nicio marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu va aplica în mod automat, ope legis, pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. a teza I, ci va analiza în ce măsură, în prezenta cauză, aceasta se impune față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpatului.

În același sens este și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. LXXIV din 5 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii, potrivit căreia, dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), teza I – c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul penal.

Astfel, natura faptei săvârșite și circumstanțele producerii acesteia determină instanța a aprecia că aplicarea acestei pedepse accesorii se impune, și în consecință, în temeiul art. 71 Cod penal și art. 3 din Protocolul nr. 1 adițional C.E.D.O., va interzice inculpatului, pe lângă fiecare pedeapsă în parte, și pe lângă pedeapsa rezultantă, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Realizarea scopului pedepsei, potrivit dispozițiilor art. 52 C.P. în ceea ce îl privește pe inculpat se poate realiza numai cu executarea efectivă a pedepsei aplicate.

Instanța reține că din cuprinsul sentinței penale nr. 2017/21.11.2008, pronunțată de Judecătoria Galați, în dosarul nr. 5956/316/2007, inculpatul a fost arestat preventiv în perioada 17.04.2007 – 13.09.2007. De asemenea, în prezentul proces penal, inculpatul a fost reținut timp de 14 ore și 30 min., de la 06.11.2011, ora 18:30, până la 07.11.2011, ora 09:00 și arestat preventiv de la data de 07.11.2011 – 20.04.2012 și 25.07.2012 – 01.08.2012. În baza art. 357, al. 2, lit. a, C.P.P., raportat la art. 88 C.P., instanța va deduce din pedeapsa care urmează să fie executată, această perioadă.

În ceea ce îl privește pe inculpatul V I, instanța reține, la individualizarea pedepsei, criteriile generale de individualizare, prevăzute de dispozițiile art. 52 și 72 Cod penal, reținând în acest sens următoarele: împrejurările precum și modalitatea de comitere a faptei, limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social concret al faptei comise apreciat și prin prisma cantității importante de țigări pe care le transporta 95.000 pachete, persoana inculpatului, care este la primul contact cu legea penală, și s-a prezentat de fiecare dată în fața instanței, chiar și atunci când condițiile meteo nu au permis efectuarea niciunui act în dosar, fie datorită lipsei apărătorului, „blocat” la Galați, fie imposibilității de

executare a mandatelor de aducere a martorilor, motiv pentru care va reține în sarcina inculpatului prevederile art. 74 lit. c C.P. De asemenea, instanța va reține și prevederile art. 74 lit. a C.P., respectiv conduita bună a inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, independent de starea de recidivă a inculpatului, urmând a da relevanță corespunzătoare prevederilor art.76 alin 1 lit. c cod penal în cadrul individualizării pedepsei.

Având în vedere aceste criterii, instanța va dispune, în baza art. 270, al. 3, raportat la art. 274, din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, cu aplicarea art. art. 74 lit. a și c, cu referire la art. 76 lit. d C.P., condamnarea inculpatului Vulpe Ion, la pedeapsa închisorii de un an, pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă.

Deoarece prevederile art. 270 al. 1 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 prevăd și interzicerea drepturilor, în baza art. 65 alin. 2 raportat la art. 270, al. 1 din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010 și art. 64 alin. 1 lit. a) teza a II-a și lit. b), Cod penal, aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii următoarelor drepturi, pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei închisorii: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Aceleași criterii avute de instanță în vedere la momentul aplicării interzicerii drepturilor în cazul inculpatului B J, vor fi avute în vedere și în cazul inculpatului V I, iar în baza art. 71 raportat la art. 64 alin. 1 lit. a) teza II și lit. b), Cod penal, interzice inculpatului, pe perioada executării pedepsei aplicate, următoarele drepturi: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În ceea ce privește scopul pedepsei, prevăzut de art. 52 C.P., instanța apreciază că b#%l!^+a?acesta poate fi atins și fără privare de libertate, executarea pedepsei în regim de detenție putând avea consecințe nefaste asupra inculpatului și, în consecință va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art. 86 ind. 1 C.P., pe un termen de încercare de trei ani, stabilit conform art. 86 ind. 2 Cod penal.

Instanța va lua act că în perioada 01.07.2012 – 19.09.2012, inculpatul Vulpe Ion a fost arestat în cauză. În acord cu practica instanței supreme (dec. 1356/2002, nepublicată), instanța nu va dispune deducerea acestei perioade din durata pedepsei închisorii, acest lucru urmând să se întâmple numai dacă se revocă suspendarea executării pedepsei.

În baza art. 863 alin. 1 Cod penal, instanța va pune în vedere inculpatului V I ca pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte la sediul

Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați, la datele fixate de consilierii de probațiune; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 359 Cod procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal, privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul nerespectării obligațiilor impuse de lege și stabilite de instanță.

În baza art. 71 alin. 5, suspendă executarea pedepselor accesorii aplicate în cauză, pe durata suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 118 al. 1 lit. b cod penal., dispune confiscarea în favoarea Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a cantității de 267.480 pachete de țigări, și confiscarea remorcii cu nr. de înmatriculare GL 80 NSC (de la inculpatul B J) și a autoutilitarei cu nr. de înmatriculare DB 05 SUP (de la inculpatul V I), bunuri ce au fost indisponibilizate de către lucrătorii din cadrul IPJ Galați- Serviciul Investigații Fraude la sediul I.P.J. Galați.

Pe latură civilă, instanța observă că Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a comunicat că suma reprezentând cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 267.480 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova introduse ilegal în România, cu participarea inculpatului Bujoreanu Jenică, este de 2.417.325 lei.

Prin adresa nr. 30553 din 07.11.2011, Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați a comunicat că suma reprezentând cuantumul drepturilor vamale și a altor taxe datorate în vamă, aferente celor 95.000 pachete țigări având aplicate timbre de marcaj emise de Republica Moldova transportate de inculpatul V I este de 855.100 lei, și s-a constituit parte civilă în cauză în faza de urmărire penală, cu aceste sume.

În aprecierea instanței, prin obligarea celor doi inculpați la plata sumelor cu care Direcția Regională Pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați s-a constituit parte civilă, reprezentând drepturi vamale și alte taxe pentru cantitatea de țigări introduse/transportate de către inculpați, în condițiile în care toate țigările au fost confiscate și nu au ajuns în circuitul comercial, s-ar ajunge la o dublă sancționare din punct de vedere material pentru una și aceeași activitate infracțională. Altfel spus instanța apreciază că obligarea inculpaților la plata taxelor vamale ca sancțiune civilă reparatorie contravine principiilor răspunderii civile delictuale.

Pentru a putea fi atrasă răspunderea civilă delictuală a inculpatului, este necesară întrunirea mai multor condiții respectiv: să se fi cauzat un prejudiciu, să se fi săvârșit o faptă ilicită, între fapta ilicită și prejudiciu să existe raport de cauzalitate, fapta să fi fost săvârșită cu vinovăție.

În cauza dedusă judecății, instanța apreciază că nu este îndeplinită condiția privitoare la existența prejudiciului. De principiu, prejudiciul material presupune o lezare certă și actuală a patrimoniului celui care pretinde producerea prejudiciului respectiv. Însă, în cazul infracțiunii de contrabandă, care este o infracțiune de pericol, nu se poate vorbi despre producerea vreunui prejudiciu numai transportul mărfurilor de contrabandă, neurmată de introducerea respectivelor mărfuri în circuitul comercial, nefiind de natură a cauza vreun prejudiciu bugetului de stat. Altfel ar fi stat lucrurile în cazul în care s-ar fi reușit introducerea mărfurilor de contrabandă în circuitul comercial, într-un asemenea caz fiind evident că se produce o fraudare a bugetului de stat prin neplata taxelor vamale. În cazul în care însă, mărfurile de contrabandă sunt interceptate și ulterior confiscate de către autorități, prejudicierea bugetului de stat nu a apucat să se producă, întrucât mărfurile respective nu au apucat să fie valorificate de către făptuitori și nici nu există vreo posibilitate ca prejudiciul să se producă în viitor.

În opinia instanței o atare soluție este și în spiritul disp. art. 256 lit. d din legea 86/2006 privind codul vamal al României potrivit cărora atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, inculpatul este obligat la plata echivalentului lor în lei. Per a contrario, atunci când mărfurile sau bunurile care au făcut b#%l!^+a?obiectul infracțiunii de contrabandă se găsesc și ulterior sunt confiscate, inculpatul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în lei. În acest sens este și practica judiciară Decizia 1644/2003 a instanței supreme și practica constantă a Curții de apel Galați.

În condițiile în care, instanța a înțeles ca să dispună în favoarea Direcției Regionale pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, confiscarea cantității de 267.480 de pachete de țigări, datoria vamală s-a stins ca urmare a confiscării, iar obligarea inculpaților și la plata pretențiilor civile pe lângă măsura confiscării ar reprezenta o dublă impunere.

În rezolvarea acțiunii civile instanța va avea în vedere și hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene Dansk Transport og Logistik împotriva Skatteministeriet, prevederile art. 233 din Regulamentul nr. 2913/92 al Consiliului Uniunii Europene, potrivit cărora datoria vamală se stinge dacă mărfurile sunt, în totalitate, reținute în vederea confiscării la primul birou vamal aflat pe ruta de intrare în comunitate. În speță, Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați este primul birou vamal aflat pe ruta de intrare în comunitate, iar acesta poate acorda liberul de vamă pentru aceste mărfuri, respectiv, punerea mărfurilor la dispoziție în scopurile prevăzute de regimul vamal sub care au fost plasate.

Fiind respectată dispoziția comunitară, datoria vamală s-a stins "în cazul în care mărfurile pentru care a luat naștere o datorie vamala în conformitate cu art. 202 sunt puse sub sechestru la introducerea lor neregulata si confiscate simultan sau ulterior".

Pentru aceste motive, în temeiul art. 14 și 346 alin. 1 Cod procedură penală, cu referire la art. 256, lit. d, din Legea nr. 86/2006, modificată prin O.U.G. nr. 54/2010, respinge cererea părții civile

Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, ca fiind nefondată.

În baza art. 189 și 191 alin. 2 Cod procedură penală, obligă fiecare inculpat la plata sumei de 1.400 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

SECȚIUNEA IV – Concluzii

În ceea ce privește noul cod vamal al României trebuie meționat faptul că acesta a fost aprobat de Parlamentul României prin Legea nr. 86/2006. Acest nou cod transpune in legislația vamală românească Reglementarea CE nr.2913/1992 privind Codul Vamal European.

Printre principalele noutăți aduse de noul Cod vamal menționăm:

1. definirea noțiunii de „persoană stabilită în România”- persoană fizică cu domiciliul ori reședința în România sau o persoană care are sediul social, sediul central sau sediul permanent în România – persoana care va fi autorizată să efectueze operațiuni export-import;

2. datorită faptului că există posibilitatea reprezentării directe/indirecte în fața autorității vamale a oricărei persoane, persoanele nerezidente vor putea să declare mărfurile în vamă; b#%l!^+a?

3. apare noțiunea de agent economic autorizat, precum și condițiile în care un agent economic poate primi acest statut; agentul economic autorizat poate beneficia de anumite facilități și simplificări privind controlul vamal, obținerea unor autorizații și efectuarea formalităților vamale;

4. se introduc informațiile obligatorii atât în ceea ce privește clasificarea tarifară a mărfurilor cât și în materie de origine a acestora, acestea vor avea o valabilitate de 6 ani, respectiv 3 ani de la data emiterii;

5. se introduce posibilitatea rectificării declarației vamale sau a invalidării ei după acordarea liberului de vamă, în anumite situații;

6. originea nepreferențială se stabilește în funcție de două criterii: criteriul mărfurilor produse în întregime într-o țară și criteriul transformării substanțiale;

7. regimul de import este înlocuit de regimul vamal de punere a mărfurilor în libera circulație;

8. pe lângă regimurile suspensive existente, se introduc regimuri vamale cu impact economic ( antrepozitare, perfecționare activă și pasivă, admitere temporară și transformare sub control vamal) – aceste regimuri vamale vor avea condiții speciale de autorizare;

9. apare o nouă destinație vamală- antrepozitul liber;

10. se modifică tremenul limită pentru stabilirea unei destinații vamale mărfurilor prezentate la vamă; față de termenul de 30 de zile prevăzut în vechiul cod, termenul este de 45 de zile în cazul mărfurilor transportate pe cale maritimă și de 20 de zile în cazul celor transportate pe altă cale decât maritimă;

11. se introduce un termen maxim de 24 de luni pentru regimul vamal de admitere temporară ( în vechiul cod nu exista un termen limită);

12. datoria vamală, în conformitate cu prevederile noului Cod vamal, va cuprinde numai taxele vamale de import/export și taxele având un efect echivalent taxelor vamale (suprataxe, taxe compensatorii etc.). Celelalte taxe care în vechilu cod erau incluse în datoria vamală (accize, t.v.a.), urmează în prezent regimul stabilit prin Codul Fiscal;

13. se introduce noțiunea de dobânzi compensatorii; acestea vor fi datorate în cazul încheierii prin punerea în liberă circulație a mărfurilor care au fost plasate anterior în regimurile vamale de admitere temporară și perfecționare activă.

România se prezinta în această perioadă ca o țară europeană în adevăratul sens al cuvântului devenind de la 1.01.2007 membră a Uniunii Europene. Din acest punct de vedere România se confruntă cu o nouă siutuație operativă în ceea ce privește infracționalitatea, dechiderea granițelor prezentând un pericol major atât pentru societatea roamânească cât și pentru întreaga Comunitate Europeană.

Contrabanda ca și fenomen de la 1 Ianuarie 2007 a căpătat o nouă dimensiune datorită, în primul rând, stării de ușoară confuzie în care s-au aflat autoritățile, multe din actele normtive în domeniu nemaiavând competență, iar în al doilea rând faptului ca România a devenit astfel granița Uniunii, fiind asaltată cu mărfuri de diferite feluri ale căror destinații se află pe întreg teritoriul uniunii.

Deasemenea faptul că trecerea graniței de stat în țările membre U.E. se poate face doar pe bază de act de identitate și fără un control amănunțit la vamă, oferă posibilitatea multor persoane să tranziteze spațiul european fără prea multe probleme reușind să transporte mari cantități de produse supuse autorizării sau interzise, din sau în spațiul european.

România se află deci în mijlocul acestor schimbări având sarcina de a stopa fenomenul contrabandist la granițele sale. Din acest punct de vedere Codul vamal va mai suferi modificări generate de schimbarea permanentă a situației operative în domeniu, legislația având sarcina de a se autoadapta la situațiile nou create. În principal activitățile de contrabandă se vor concentra pe traficul cu produse și substanțe supuse autorizării sau interzise și mai puțin asupra sensului contrabandei în general, și anume trecere ilegală a frontierei prin locuri nepermise. O importanță deosebită va trebui acordată tentativelor de a introduce sau scoate din țară mărfuri fără declararea lor, lucru ce ar prejudicia major bugetul statului.

Coroborarea legislației europene cu cea internă, în mare parte s-a realizat dar mai sunt multe etape de parcurs până când se va ajunge la o armonizare perfectă în acest domeniu. Trebuie să ne amintim rolul Comunităților Europene care este de a promova interesele economice, sociale și politice ale statelor membre, urmărind o uniune monetară, legislativă și în cele din urmă politică. Până când acest lucru se va realiza România va rămâne la marginea Uniunii trebuind să suporte rolul de graniță a Uniunii, trebuind să suporte consecințele acestui statut, orice transport ilegal descoperit în vreun stat european vestic fiind urmărit în traseul său până România, autoritățile române fiind responsabile de intrarea acestuia pe teritoriul Uniunii.

În ceea ce privește concluziile pe care le putem trage cu privire la contrabandă în sens larg, și mai precis, cu privire la reglementarea sa juridică, prezentă și pe viitor, practicienii susțin o anumită inoperabilitate a modului cum sunt incriminate conduitele specifice infracțiunilor vamale, solicitând extinderea ariei de conduite specifice b#%l!^+a?infracțiunilor vamale, a cât mai multe noțiuni și, chiar, limite în timp și spațiu. Teoreticienii, cei care pot influența în mod hotărâtor modificările legislative, par a fi în fața unei dileme: să promoveze o legislație penală cu incriminări vaste și cu rezultate, probabil, importante în planul incriminării unui fenomen folosind pedepse dure, specifice sferei penalului, însă cu neajunsul uniu efort de anchetă, unei îngreunări a ritmului operațiunilor vamale, unor procese judiciare interminabile, etc.., sau să adopte soluția unei abordări globale a fenomenului, cu infracțiuni formulate în așa fel încât penalul să intervină doar atuci când conduita antisocială este manifestată și este nacesară o reacție pe măsură, clădită pe un suport administrativ flexibil, în măsură să ofere condiții prielnice pentru o dezvoltare economică durabilă și, în același timp, riguros, astfel încât să constrângă la respectarea legii, în general, și a procedurilor vamale în special.

În principal pentru a combate frauda vamală, legiuitorul a conceput un sistem de incriminări de natură penală și administrativă pe care îl vrea cât mai eficient. Dincolo de aceasta, frauda vamală există și, dacă evităm să constatăm că se dezvoltă, putem accepta că persistă la valori de natură a jena activitatea economică onestă.

În prezentarea problemelor practice constatate, cei aflați în primă linie a combaterii fenomenului infracțional, au prezentat o serie de propuneri de modificare a legislației în domeniu, propuneri care, în majoritatea lor și cu preponderență se axează pe instituirea unui regim foarte dur, care să permită sferei penalului să intervină mult mai des și cu o forță mult mai mare.

Deocamdată acest lucru nu s-a întâmplat, și consider că evidenta abținere a legiuitorului în a promova incriminări penale numeroase, de natură a acoperi cât mai multe posibilități ce ar putea fi avut în vedere de către perssoanele interesate pentru a frauda regimul vamal, este soluția optimă, în contextul realităților sociale, economice și politice ale perioadei pe care o traversăm, soluția fiind acceptată și în reglementările altor țări.

SECȚIUNEA V – Propuneri

Activitatea de combatere a criminalității afacerilor, fiind o activitate deosebite complexă, comportă a abordare multidisciplinară.

Eficiența acestei activități depinde de maniera în care legislativul adoptă actele normative necesare, de felul în care executivul adoptă măsurile organizatorice de perfecționare a cadrului existent și de gradul de implicare a tuturor structurilor abilitate de lege în reprimarea acestui fenomen.

Deasemenea, eficiența activității de prevenire și combatere a criminalității afacerilor a contrabandei depinde de organizarea prevenirii pe cele trei niveluri ale oricărei activități de prevenire : prevenirea primară (orientată spre modificarea factorilor criminogeni ), prevenirea secundară (direcționată spre identificarea grupurilor de populație predispuse la acest gen de infracțiuni ) și prevenirea terțiară (îndreptată spre împiedicarea recidivei).

Problema prevenirii delicvenței în domeniul afacerilor include și o prevenire activă, în situație, precum și luarea de măsuri juridice, antrenarea și a altor departamente b#%l!^+a?și organisme neguvernamentale pentru o prevenire indirectă.

Tranziția pe care România o parcurge spre o economie de piață a produs mutații esențiale în toate domeniile vieții sociale, inclusiv o creștere și diversificare a criminalității afacerilor. Această situație a impus nevoia unor modificări a modelelor conceptuale de prevenire și combatere a fenomenului de contrabandă.

Înainte de a se trece la elaborarea și punerea în aplicare a unei strategii de prevenire a fenomenului de contrabandă, trebuie realizate următoarele obiective:

Cunoașterea fenomenului sub următoarele aspecte :

dimensiunea reală a fenomenului;

formele concrete de săvârșire a contrabandei;

zonele și perioadele în care acest fenomen atinge intensitatea maximă;

protagoniștii implicați în săvârșirea actelor de contrabandă;

cauzele, condițiile, împrejurările care generează și favorizează dezvoltarea fenomenului;

efectele pe care le produce;

evoluția previzibilă a fenomenului de contrabandă în raport cu factorii criminogeni implicați;

Analiza modului în care este organizată și se desfășoară activitatea tuturor factorilor de decizie și execuție angrenați în lupta de combatere a fenomenului de contrabandă, din care să reiasă :

care sunt structurile operative cu atribuții în combaterea fenomenului;

nivelul de pregătire de specialitate a celor încadrați în aceste structuri;

rezultatele obținute.

Parcurgerea acestor două etape – a cunoașterii fenomenului de contrabandă și a analizei posibilităților concrete de intervenție – ajută cadrele cu putere de decizie de la nivel național și din teritoriu să stabilească obiectivele unei strategii eficiente de combatere a criminalității afacerilor în domeniul vamal.

Principalele forțe implicate în asigurarea respectării dispozițiilor legale relative la regimul vamal sunt : Ministerul de Interne prin Comandamentul General al Grănicerilor, Direcția Generală de Pașapoarte și a Poliției de Frontieră, Direcția de combatere a criminalității economico-financiare, Poliția Transporturi, Brigada de combatere a crimei organizate, Direcția de combatere a corupției și a contrabandei și Ministerul Finanțelor prin Direcția Generală a Vămilor.

Realizarea unei strategii eficiente de prevenire și combatere a fenomenului de contrabandă presupune o strânsă cooperare între aceste forțe pe de o parte, și o cooperare pe plan mai larg cu celelalte instituții, organisme, departamente ale vieții social-politice cu rol în prevenirea indirectă(Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Educației Naționale, etc.).

Această colaborare reprezintă unul dintre principiile de bază privind organizarea și dezvoltarea activităților de prevenire și stopare a actelor de contrabandă.

Un alt principiu de bază îl constituie colaborarea internațională și luarea în considerare a recomandărilor făcute de organismele internaționale.

În acest sens, Comitetul de Miniștri ai statelor membre ale Consiliului Europei a elaborat Recomandarea nr. R(81)12 privind prevenirea criminalității în afaceri.

În conformitate cu această Recomandare statele trebuie să aibă în vedere adoptarea unor măsuri susceptibile a ușura depistarea infracțiunilor în afaceri, crearea de unități și formațiuni de poliție specializate în lupta împotriva acestui tip de criminalitate, luarea de măsuri care să asigure o judecată penală rapidă și eficientă, instituirea unor acțiuni panele axate pe pedeapsa privativă de libertate, pedepse pecuniare, aplicarea interdicției exercitării profesiei cu titlul de pedeapsă principală.

România a inițiat și a participat activ la întâlniri bilaterale cu statele vecine, scopul declarat fiind combatere eficientă a fenomenului infracțional cu incidență la regim juridic vamal.

Administrația vamală română participă în cadrul Organizației Mondiale a Vămilor la reuniunile organizate pe probleme cu caracter vamal, în cadrul subcomitetelor vamale din Comitetele mixte de asociere la Uniunea Europeană și asociația Europeană de Liber Schimb.

O atenție deosebită a fost acordată combaterii terorismului nuclear.

Autoritățile de poliție din mai multe țări din Europa de Vest și de Est, printre care și Poliția română, și-au unit eforturile pentru a face față amenințării mereu crescânde a contrabandei cu materiale radioactive provenite din fostele țări sovietice, considerată cea mai mare amenințare de la sfârșitul războiului rece.

La cartierul general al INTERPOL a fost formată o grupă specializată, din care b#%l!^+a?fac parte reprezentanți ai polițiilor din 24 de țări europene, grupă care are ca obiectiv principal combaterea contrabandei cu materiale radioactive.

Pentru combaterea fraudelor vamale, în perioada 1990-1996, în cadrul sistemului vamal au fost luate următoarele măsuri susceptibile în noile condiții ale situației operative, de îmbunătățiri :

1. Crearea de structuri specifice.

Prin H.G. nr. 31/1993 a fost înființată Direcția de Supraveghere și Control Vamal, având ca structuri teritoriale brigăzi de supraveghere și control vamal, echipe de lucru specifice controlului antidrog în unitățile vamale, Laboratorul Antidrog. Prin H.G. nr. 147/1996 a fost modificată structura acestei unități.

Direcția de Supraveghere și Control Vamal este un corp specializat în prevenirea, combaterea și sancționarea fraudei de orice natură în domeniul vamal, urmărind modul de aplicare și respectare a legislației privind importul, exportul și traficul realizat de persoane fizice și juridice pe teritoriul României.

Până la modificarea intervenită prin H.G. nr. 147/1996, în cadrul acestei Direcții a acționat deosebit de eficient Serviciul special de echipe mobile.

În cei trei ani de funcționare, acest Serviciu și-a dovedit fiabilitatea făcând depistări spectaculoase și reușind să stopeze activitatea mai multor grupuri de contrabandiști.

În aceste condiții, desființarea Serviciului special de echipaje mobile prin H.G. nr. 147/1996 este neavenită, în viitor impunându-se reconsiderarea activității acestei structuri și reașezarea ei la locul pe care îl merită în cadrul organismelor de control vamal.

2. Elaborarea normelor metodologice privind efectuarea controlului ulterior la agenții economici, efectuarea controlului la locurile de încărcare / descărcare a mărfurilor.

Prin instituirea controlului la încărcarea mărfurilor organele vamale și ofițerii de poliție specializați pe această linie de muncă pot întreprinde măsuri preventive eficiente referitoare la constatarea pagubelor materiale rezultate ca urmare a întârzierii expedierii mărfurilor și neîndeplinirii condițiilor de sigilare a mijloacelor de transport, încărcarea unei cantități de marfă peste limitele prevăzute de documentele ce însoțesc transportul, scoaterea ilegală peste frontieră de bunuri destinate contrabandei.

3. Organizarea activității de supraveghere vamală.

În perioada 1990-1996, activitatea de supraveghere vamale a fost reglementată în anumite limite și condiții care nu erau cu realitățile situației operative existente în țara noastră, cu problematica pe care o ridică prevenirea și combaterea evaziunilor comerciale de natură vamală.

Având în vedere unitățile importante ce s-au produs în această perioadă în situația operativă, activitatea de supraveghere vamală trebuie regândită, astfel încât organele vamale să aibă dreptul să exercite supravegherea vamală în toate locurile unde se află mărfuri plasate sub un anumit regim vamal și în legătură cu care au date și informații că s-a produs o încălcare a legislației vamale.

Activitatea de supraveghere trebuie să depășească incinta vămilor, să se exercite pe întreg teritoriul și la toți agenții economici care realizează operațiuni de import-export și de tranzit, unde există mărfuri supuse unui anumit regim vamal.

Acestor imperative le-a răspuns întrucâtva noul Regulament Vamal (H.G. 626/1997) care în art. 351 definește supravegherea vamală ca fiind orice acțiune a autorităților vamale în vederea asigurării respectării regulamentelor vamale și a altor norme aplicabile mărfurilor aflate sub un anumit regim juridic vamal.

Regulamentul Vamal stabilește directivele supravegherii vamale, modalitățile de realizare, modalitățile specifice de supraveghere în zonele și porturile libere, precum și modalitățile de supraveghere și control vamal ce se exercită în afara birourilor vamale, de către autoritatea vamală abilitată din cadrul Direcției Generale a Vămilor, în scopul prevenirii, combaterii și sancționării fraudei în domeniul vamal pe întreg teritoriul național.

Totodată, noul Regulament Vamal stabilește atribuțiile și drepturile ce revin organelor vamale, dând posibilitatea înființării unor posturi fixe sau mobile în vederea realizării supravegherii și controlului vamal.

4. Cursuri de instruire a personalului vamal la nivel central și teritorial pe probleme specifice activității de prevenire și combatere a fraudelor vamale.

Administrația vamală va trebui să aibă în vedere, ca un element deosebit de important în lupta pentru prevenirea și combaterea infracțiunilor vamale, îmbunătățirea numărului și structurii organizatorice a personalului vamal prin mărirea numărului de angajați cu studii superioare, mărirea numărului de angajați tineri, capabili de efort și pregătiți să asimileze mai ușor legislația aplicabilă în domeniul vamal.

Odată cu implementarea sistemului informațional trebuie intensificată activitatea de pregătire profesională în domeniul informatizării.

Pentru creșterea activităților vamale un accent deosebit trebuie pus în continuare pe perfecționarea personalului vamal, selecționarea acestuia după criterii riguroase care să înlăture riscul coruperii acestora de către elementele infracționale interesate. b#%l!^+a?

Prevenirea și combaterea fenomenului de contrabandă reprezintă un obiectiv major și pentru organele de poliție.

Structurile polițienești implicate în prevenirea și combaterea fenomenului infracțional sunt, la nivel central Inspectoratul General de Poliție prin Direcția de Combatere a Criminalității Economico – Financiare, Direcția de poliție Transporturi și Brigada de Combatere a Crimei Organizate.

Un rol deosebit de important revine unei anumite structuri specifice din cadrul Ministerului de Interne și anume Brigada de combatere a corupției și contrabandei și unitățile teritoriale corespunzătoare.

Bibliografie

1. Elena Cherciu, Considerații teoretice și practice privind infracțiunea de contrabandă, Revista juridică nr. 4/1995;

2. Dorin Ciuncan – Infracțiunea de Contrabandă, Revista Dreptul, nr.10-11, 2004;

3. Gheorghe Diaconescu, Infracțiuni în legi speciale și legi extrapenale, București, 1996;

4. Aurel Dincu, Bazele criminologiei, București, Editura Proarcadia, 2012;

5. DOBRINOIU, Vasile ș.a., – Drept Penal Partea Specială, Editura Continent, București 1997;

6. Loghin O., Filipaș, Drept penal român,Partea specială, București, Editura Șansa 1997;

7. Florin Sandu, Contrabanda contemporană a crimei organizate, București, Editura Național, 1997;

8. SUCEAVĂ, Ion, Codul și Regulamentul Vamal, Editura Chis Book Universal, București 1997;

9. Suceavă, Ion, Curs de Drept Vamal, Academia De Poliție „Al. I. Cuza”, București, 1997);

10. SUCEAVĂ, Ion – Dreptul Vamal, Editura Chis Book Universal, București 2003;

11. Georgiana Tudor, „Infracțiunea de contrabandă”, București, Editura Hamangiu, 2011;

12. A.Ungureanu, A. Ciopraga, Infracțiuni prevăzute în legi speciale, București.

b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a? b#%l!^+a?

=== Вibliοgrɑfiе ===