Aspecte Juridice,fiscale Si Contabile Privind Partidele Politice din Romania

CAPITOLUL I. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND PARTIDELE POLITICE

I.1. Definirea conceptului de partid politic

În societatea modernă, partidele politice s-au impus ca realități incontestabile. Apariția lor trebuie privit în strânsă corelație cu apariția și dezvoltarea parlamentarismului. “Statul exprimă colectivitatea, în timp ce partidele exprimă ideologiile și interesele grupurilor sociale care coexistă în cadrul națiunii.”.

Evoluția partidelor politice de la aparitia lor și până în prezent poate fi considerată remarcabilă. Având ca punct de plecare, definirea partidelor politice drept grupuri, clase, ideologii, s-a impus conceptia că partidele întruchipează statul sau națiunea. Cu mult timp în urmă, vocabula “partid” exprima o nouă realitate, un grup social foarte particular pe care dreptul constituțional îl ignoră, dar care este mediatorul necesar între poporul elector și guvernanții aleși.

Astăzi, partidele politice au pătruns în Constituție. O constituție ce se adoptă și care nu cuprinde reglementări privind partidele politice, ar putea fi pusă sub semnul întrebării. În explicarea partidelor politice se impune mai întâi clasificarea și rolul lor în cadrul asociațiilor. Dar asociații se pot înființa nu numai în exercițiul acestei libertăți. Putem constata cel puțin două mari categorii de asociații:

a) cele create în baza dreptului de asociere, ca drept fundamental cetățenesc;

b) cele create pe temeiuri contractuale (societăți, fundații, regii, asociații economice) sau în exercitarea libertății comerțului.

Dupa cum se prezintă, putem considera că partidele se încadrează în prima categorie de asociații, iar acest lucru nu este lipsit de semnificații juridice, partidelor politice aplicânduli-se regimul juridic constituțional.

Definirea conceptului de partid politic este necesară pentru explicarea, interpretarea și aplicarea unor prevederi constituționale și legale.

Constituția utilizează noțiunea de partide politice în art. 8 (2), art. 37 (3), în art. 72 (3) lit. “b”, în art. 134 lit. “i”, partide în art. 37 (2), în art. 84 (1), în art. 102 (1), sindicate în art. 9, în art. 72 (3) lit. “b”, alte forme de asociere în art. 87 (1); organizații în art. 37 (2), asociații în art. 37 (4); configurație politică în art. 61 (5). .

În legile electorale se vorbește de “partidele și formațiunile politice”, motiv pentru care se impune a fi lămurite aceste noțiuni. Ceea ce trebuie subliniat în primul rând este că, cele două noțiuni au o trăsătură comună. Această trăsătură comună constă în faptul că, ambele desemnează anumite grupări umane constituite în vederea asigurării, participării lor la exercitarea puterii de stat prin intermediul promovării propriilor candidați la alegerile pentru organele reprezentative din structura acesteia. Noțiunea de “formațiune politică” se deosebește de cea de “partide politice” prin două trăsături principale :

În primul rând, o formațiune politică nu începe să devină un partid politic decât în momentul în care este exclusă posibilitatea ca susținătorii ei să aparțină ca membri ai altei grupări politice.

În al doilea rând, în comparație cu simplele formațiuni politice, în sânul partidelor politice este instalată o disciplină mai strictă, bazată pe calitatea de membru, pe obligația de a plăti o cotizație și de a se conforma în linii generale, platforma-program stabilită în comun. O formațiune politică poate exista însă chiar dacă aceste condiții nu sunt întrunite.

Conceptul de partid politic trebuie să permită o clară delimitare de alte grupuri politice cunoscute în evoluția politică a statelor.

Stabilirea conceptului de partid politic permite corecta interpretare a prevederilor art. 8 din Constituție în sensul cărora partidele politice contribuie la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor.

Definirea științifică a partidului politic se impune în ideea explicării corecte a raporturilor partide-parlamentare și mai ales a distincției ce trebuie făcută aici între raporturile politice partid-aleși (deputat, senator) și raporturile juridice. Aceste distincții sunt deosebit de importante în sistemele constituționale care se fundamentează pe mandatul reprezentativ.

Definirea partidului politic trebuie să înceapă cu menționarea faptului că este o asociație. Prin aceasta, se exprimă atât modul său de formare (exercitarea de către cetățeni a dreptului de asociere) cât și compoziția (este o grupare de cetațeni, un colectiv). Partidele politice sunt rezultatul asocierii libere a cetățenilor. Ca orice asociație, partidul politic rezultă din exercitarea de către cetățeni a dreptului de asociere, ca manifestare liberă a voinței lor de a se constitui într-un partid. Această trăsătură rezultă expres și din art. 37 (1) al Constituției, care stabilește că: “Cetățenii se pot asocia liber în partide politice și în alte forme de asociere”.

Definirea partidului politic nu poate fi concepută fără nominalizarea scopurilor acesteia. Este firesc să se afirme în ce scop cetățenii se asociază în partide iar dacă trăsăturile pe care le-am examinat până aici permit încadrarea partidelor în categoria mare a asociațiilor, scopurile lor se identifică și se diferențiază în cadrul acestora. Sub acest aspect relatarea unor idei din doctrina juridică și a unor proceduri constituționale prezintă incontestabil interes.

Scopurile existentei unui partid politic sunt prezentate ca fiind:

• promovarea prin eforturile comune ale membrilor, a interesului național, pe baza unui oarecare principiu particular asupra căruia ei sunt de acord: Scopul asocierii în cadrul unei organizații este propulsarea la putere a liderilor săi și prin aceasta să asigure condiții favorizante pentru realizarea scopurilor lor economice, a privilegiilor personale sau a amândurora

• realizarea unui program politic

• urmărirea realizării unei filosofii sau ideologii, cu finalitatea exercițiului puterii

Constituțiile europene reglementează ca scopurile partidelor politice sunt: contribuția, după metoda democratică, la determinarea politicii naționale, contribuția la formarea voinței politice a poporului, contribuția la exprimarea sufragiului, contribuția la definirea și la exprimarea voinței politice a cetățenilor. Din cele exprimate mai sus, se poate afirma că scopurile partidelor sunt politice, iar evidența caracterului acestor scopuri face ca astăzi să se vorbească tot mai insistent de statul partidelor. Aceste scopuri exprimă ideologii, filosofii, interese, dar toate în încercarea de a fi realizate prin cucerirea și exercițiul puterii.

Partidele încearcă să atragă cetățenii si să-i facă să recepteze fundamentele lor teoretice. Viața partidelor politice nu se reduce numai la sfera membrilor lor, ci urmărește să cuprindă cât mai mulți cetățeni, care recepteaza platformele și ideologiile și urmează să le sprijine în aplicarea acestor platforme. Prin urmare, partidele trebuie să-și asigure o bază electorală solidă care să le permită propulsarea reprezentanților lor marcanți în sfera guvernării, mai ales în Parlament.

Partidele care devin partide de guvernământ dispun de pârghii eficiente prin care-și pot instituționaliza platformele lor, politica lor putând deveni o politică de stat si voința lor fiind impusa ca voință obligatorie pentru societate. Această voință politică se va exprima juridic în legi. Definirea partidului politic nu poate face abstracție de necesitatea existenței unor coordonate juridice cât privește scopurile și activitatea. Aceste coordonate juridice sunt prevăzute în constituții și în legi, apreciindu-se constituționalitatea partidului politic.

Este important să observam si definitiile date de juristi, politologi sau sociologi, conceptului de partid politic :

O definiție socotită clasică este cea dată de englezul Edmund Burke, unul dintre fondatorii gândirii politice engleze. Din punctul sau de vedere, un partid politic, este “un corp de oameni animați de un principiu particular, asupra căruia sunt de acord, pentru a promova, prin eforturile lor, interesul național”.

Sociologul român Dimitrie Gusti definește partidul politic ca reprezentând una dintre cele mai sugestive și mai interesante personalități colective: El definește partidul politic ca pe o asociație liberă de cetățeni, uniți în mod permanent prin interese și idei comune, de caracter general, asociație ce urmărește în lumina publică, a ajunge la puterea de a guverna, pentru realizarea unui ideal etic social

Paul Negulescu ofera următoarea definiție : “partidul politic este un organism politic, o gupare cetățenească organizată, urmărind realizarea unui program politic. El joacă un rol considerabil în viața politică a statelor cu o puternică opinie publică, căutând și reușind să creeze curente de opiniune și ajungând, prin propagandă, să analizeze încrederea corpului electoral”.

Sigmund Neumann pornește de la sensul etimologic al termenului: a deveni “parte” a ceva, implică identificare cu o categorie și diferențiere de altă categorie (partnership) în cadrul unei organizații pe baza unui program specific; acestea ar fi și primele două elemente definitorii.

Pe baza definițiilor menționate, putem defini partidul politic ca fiind o grupare sau asociație permanentă de indivizi uniți în mod liber între ei în afinități ideologice și convingeri politice comune, creată la nivel teritorial pe baza unor principii stricte de organizare și disciplină al cărui scop, înscris într-un program sau statut, constă în promovarea și înfăptuirea în competiție electorală și parlamentară cu alte partide, a unei anumite doctrine sau concepții politice privind dezvoltarea și conducerea unei societăți date.

I.2. Apariția și evoluția partidelor politice în România

În Moldova și în Țara Românească, primele pușee de structurare a unor grupări distincte ideologice s-au înregistrat în cadrul primelor adunări reprezentative (Adunarea Extraordinară Electivă și Obișnuita Obștescă Adunare) încă de la începutul secolului al XIX-lea și după semnarea Tratatului de Pace de la Adrianopole (1829). Funcția acestor adunări era aceea de a limita puterea dominatorului. Proiectul de Constituție redactat în 1822 la Iași stabilea reabilitarea instituției Sfatului obștesc, căruia îi reveneau anumite puteri legislative. Domnul țării trebuia nu numai să împartă puterea legislativă cu Sfatul, ci și să fie ales de acesta. Din nefericire, acest prim proiect constituțional românesc, deși a fost acceptat de domnitorul Ioan Sturdza, nu a fost agreat de Rusia și Turcia.

Titlul de partid conservator fusese dat acelei ramuri a partidului național care ținea la păstrarea vechii stări a lucrurilor și privea orice înnoire în viața statului ca ceva primejdios prin bunul lui mers. Incipiența fenomenului partizan în țările române devine însă cu adevărat clară în cadrul adunărilor reprezentative formate în cadrul regimului politic regulamentar (1831-1849), pe care l-au cunoscut cele două Principate românești. Regimul instituit prin Regulamentele Organice a inaugurat în cele două Principate- principiul reprezentativității politice, sincronizându-le astfel cu fenomenul politic accidental.

Motivul fundamental care întârzia modernitatea vieții politice în Principatele Unite era legea electorală cu totul retrogradă, care conferea dreptul de vot exclusiv marilor proprietari. Clasificarea direcțiilor doctrinale ce vor sta la baza partidelor politice a început să se facă simțită începând cu 1863-1864. Momentul-cheie pentru dezvoltarea partidelor politice l-a constituit noua lege electorală adoptată în 1864.

Perioada 1866-1918

Partidele politice au luat ființă prin unificarea unor grupări politice cu aceeași ideologie. Astfel, deși Partidul Liberal ia naștere mai târziu, abia în 1875, ulterior luând denumirea de Partidul Național Liberal, iar Partidul Conservator se întemeiază la 1880, aceste două partide aveau o existență reală, cvasiorganizată, mai veche cu cel puțin 10-15 ani, iar curentul politic liberal se manifestase limpede încă de la 1848. Sistemul bipartid nipartid nu înseamnă însă, doar existența celor două partide, dar Partidul Conservator și Partidul Național Liberal aveau rolul politic principal, de departe decisiv pentru soarta istorică a țării .

Partidul Liberal s-a format în mai multe etape: înțelegerea de la Concordia din 1867 (o primă schiță de colaborare politică între reprezentanții burgheziei și ai moșierimii liberale), Congresul de nuanță liberală din 1871 (când s-a ajuns la unitatea de ideologie și de program), Constituirea Uniunii Liberale din 1872 (în vederea organizării activității politice), formarea Coaliției de la Mazar-Pașa și Publicarea Programului Partidului Național Liberal din 1875. La sfârșitul anului 1875, Partidul Național Liberal avea organizații în întreaga țară.

Partidul Conservator a fost organizația politică a marilor proprietari funciari constituită în scopul promovării intereselor politice și economice ale acestora în statul modern. În sens formal, Partidul Conservator a luat naștere în 1880, dar în perioada anterioară au existat organizații politice care au promovat idei și interese conservatoare: Clubul Conservatorilor din București, dreapta conservatoare grupată în jurul lui Lascăr Catargi sau formația de centru din jurul lui Vasile Boerescu.

După cucerirea independenței de stat a României, s-au creat condițiile necesare pentru organizarea mișcării muncitorești si pentru răspândirea ideilor socialiste. Pasul hotărâtor pe calea constituirii partidului clasei muncitoare l-a constituit transformarea cercurilor muncitorești în cluburi muncitorești. Congresul acestora și-a deschis lucrările la 31 martie 1893 și a hotărât adoptarea programului și a statutului Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România.

Perioada 1918-1940

Transformările intervenite în viața economică și socială, însoțite de reforma electorală prin care s-a introdus votul universal au exercitat o puternică influență asupra activității partidelor politice. Principalele tendințe înregistrate în viața politică au fost imprimate de dispoziția orientărilor conservatoare, de consolidarea partidului politic al marii burghezii și de apariția unor noi partide.

După anul 1926, s-a realizat o importantă regrupare de forțe, conducerea statului fiind exercitată alternativ de către cele două mari grupări politice: Partidul Național Liberal și Partidul Național Țărănesc.

P.N.L. s-a manifestat ca un exponent fidel al intereselor marii burghezii industriale și bancare aflată în proces de ascensiune. Promovând interesele statului, dar în același timp și propriile interese, liberalii au lansat și au încercat să aplice principiul dezvoltării economice “prin noi înșine”

În 1926, fuziunea Partidului Național și a Partidului Țărănesc a marcat apariția celui de-al doilea mare partid capabil să se opună dominației exercitate de liberali. Spre deosebire de liberali, țărăniștii s-au manifestat ca exponenți fideli ai clasei țărănești, iar pe planul relațiilor economice și financiare externe, P.N.Ț. era adeptul așa-zisei “politici a porților deschise

În 1924 se constituie Partidul Național al Poporului, prin fuziunea fracțiunii Partidului Național Democrat condusă de Nicolae Iorga cu elemente ale Partidului Poporului.

În 1925, Partidul Național al Poporului a fuzionat cu Partidul Național.

În 1918 apare Partidul Poporului întemeiat pe marea popularitate a generalului Averescu.

La 20 februarie 1938, s-a publicat o nouă Constituție care urma să pună bazele juridice ale noului regim condus de Carol al II-lea, considerat primul regim dictatorial din România.

Dorind înlăturarea oricăror forme de opoziție, Carol al II-lea a emis în martie 1938 un decret-lege, prin care, toate partidele și grupările politice au fost dizolvate. Locul acestor grupări și partide a fost preluat de Frontul Renașterii Naționale (primul partid “de masă”) condus de către rege.

Perioada 1940-1944

După prăbușirea regimului carlist, s-a revenit la vechea formă de organizare politică, conducerea țării fiind exercitată de instituția regală, parlament și guvern. Guvernul condus de mareșalul Ion Antonescu era cel care cârmuia conducerea țării.

Având în vedere situația politico-militară existentă pe plan intern și internațional, Ion Antonescu a înțeles să coopteze la guvernare, mișcarea legionară în detrimentul forțelor politice considerate democratice. Din acest motiv, la 14 septembrie 1940, România s-a proclamat stat național legionar.Mișcarea legionară din România și-a desfășurat activitatea până în ianuarie 1941 când a fost eliminată de pe eșicherul vieții politice, astfel încât din acel moment, Ion Antonescu devenea singurul stăpân al scenei politice românești.

Partidele politice au început să-și reia rolul în viața politică la 23 august 1944 odată cu înlăturarea de la conducerea țării a mareșalului Ion Antonescu, acțiune concertată a tuturor forțelor politice existente, împreună cu regele Mihai al României. Reapariția partidelor pentru o scurtă durată, a fost urmată de instaurarea de această dată pentru o lungă perioadă a regimului hegemonic a partidului unic.

D.Perioada 1945-1989

La 6 martie 1945, s-a format guvernul Petru Groza. Acest moment a marcat instaurarea la putere a regimului comunist. Aceasta a echivalat nu numai cu eliminarea din viața politică a pluripartidismului și a democrației parlamentare cât și a elitei politice de dinainte. Paralel cu desființarea P.N.Ț., P.N.L se petrecea exterminarea în închisorile comuniste nu numai a figurilor marcante ci și a militanților, a aderenților și chiar uneori a simpatizanților lor.

Pasul decisiv în preluarea întregii puteri politice de către comuniști, a fost actul de la 30 decembrie 1947, prin care a avut loc înlăturarea forțată de la tron a regelui Mihai. Din acest moment și până în 1989, viața politică din România a stat sub semnul guvernării partidului unic.

Partidele politice în România după revoluția din decembrie 1989

Momentul 22 decembrie 1989 a constituit nu doar eliberarea poporului de sub dictatura ceaușistă, ci și scoaterea în afara legii a Partidului Comunist și reluarea activității partidelor interzise de acesta (Partidul Național Țărănesc Creștin și Democrat, Partidul Național Liberal, Partidul Social Democrat), precum și apariția unor noi partide.

Se înlătura astfel monopolul politic al unui singur partid și se deschidea drumul către pluripartidism, spre revenirea la tradițiile politico-istorice românești interbelice.

În baza Legii nr. 8/1989, s-au organizat un număr foarte mare de partide politice. În timp, s-au realizat și modificări, scindări ale partidelor precum și schimbări de denumiri. Dacă majoritatea se denumesc partide, unele au și alte denumiri precum: uniuni (Uniunea Democrată Maghiară din România), fronturi (inițial Frontul Salvării Naționale apoi F.S.N.- P.D., F.D.S.N.), forumuri, mișcări, alianțe (Alianța pentru România) etc.

Majoritatea denumirilor includ și cuvântul “democrat”. Foarte multe se declară de orientare social-democrată, dar sunt și orientări: creștin-democrată, social-liberală, naționalistă, etc. În prezent, tendința este spre unificarea partidelor care au aceleași orientări.

I.3. Obiectivele functionarii partidelor politice

În teorie, partidele iau naștere prin gruparea cetățenilor în organizări politice diferite conform ideilor referitoare la direcția pe care trebuie să o urmeze dezvoltarea statului respectiv și la mijloacele cele mai potrivite de a ușura și grăbi acea dezvoltare. În practică mai sunt și alte motive care pot să-i împingă pe cetățeni înspre un partid sau altul.

Gruparea cetățenilor în partide este un fenomen social. Acest fenomen social se descompune într-o sumă de acte psihice individuale. La temelia oricărei grupări politice, stă hotărârea conștientă a fiecăruia din membrii săi, de a urma în viața politică o anume direcție, de a tinde la realizare unui anumit scop pe anumite căi.

Având în vedere că partidele politice sunt asociații cu caracter public, scopul lor principal fiind cel de a guverna țările în care există și în care își desfășoară activitățile. Astăzi, mai mult ca oricând, există numeroase garanții juridice care vizează condițiile ce trebuie să le îndeplinească un partid pentru a putea ființa și guverna.

Motivele psihologice care stau la baza infiinșării unui partid politic sunt nelimitate spre deosebire de cele de ordin logic, dar motivele care stau la baza constituirii sunt atât acelea care privesc interesul personal al membrilor (motivele psihologice) cât și interesul general (motivele de ordin logic).

I.4. Clasificarea partidelor politice

Orice încercare de a clarifica partidele politice și mai ales de a încadra un caz concret într-o categorie sau alta implică un risc teoretic și rămâne permanent discutabilă.

Acest fapt are cel puțin două motivații. Prima este chiar rezultatul diversității fenomenului. Cea de a doua motivație rezultă din evoluția partidelor politice, atât în general cât și în concret. În această evoluție, nuanțele politice și denumirile acestora au cunoscut și cunosc o firească schimbare pentru că lupta pentru putere are specificul ei în fiecare etapă și în fiecare țară.

Partidele politice pot fi clasificate astfel:

Partidele confesionale, partide regionale, partide naționale, partide de clasă, partide etnice. Asemenea diferențiere se poate face pe criteriul apartenenței și orientării membrilor ce le compun și platformelor lor.

Partidele confesionale au drept de criteriu de constituire credințele religioase.

În mod deosebit sunt nominalizate în această categorie partidele formate de protestanți și catolici, în a doua jumătate a secolului XVII, Partidul Catolic din Belgia (1830), Partidul popular Italian. În concepția lui P.P.Negulescu, partidele confesionale nu întrunesc condițiile esențiale pe care trebuie să le îndeplinească partidele politice.

b) Partidele regionale sunt expresia unui “egoism local rău înțeles”(P.P.Negulescu), reprezentând interesele locale ale diferitelor regiuni ale unui stat unitar sau ale diferitelor părți ale unui teritoriu național neajuns încă la unificare. În această categorie intră partidele din S.U.A. de la sfârșitul secolului XVIII, fracțiunea liberă și independentă de la Iași, după unirea Principatelor Române.

c) Partidele naționale au apărut în secolul XIX odată cu confirmarea principiului naționalităților. În aceeași categorie sunt nominalizate partidele din imperiul austro-ungar, Partidul Național Liberal din Prusia (1866-1870), Partidul Popular Slovac al lui Andrei Hlinka. P.P.Negulescu subliniază că partidele naționale nu sunt partide politice propriu-zise, ci organe de protestare în contra structurii statelor în care i-au naștere, cu tendința manifestă de a ajunge prin luptă la independența noțiunilor pe care le reprezintă.

d) Partidele de clasă exprimă interesele unei clase sociale. Au apărut în secolul XIX si în această categorie sunt nominalizate partidele socialiste, partidele agrariene și partidele țărănești.

Aici se include și clasificarea care a dominat de aproape un secol în partide burgheze și partide muncitorești.

e) Partidele etnice sunt specifice continentului african, având în vedere că aici formarea națiunilor nu a precedat formarea statelor independente, ci formarea statelor a fost considerată de către conducătorii africani ca în final cel mai bun mijloc pentru crearea națiunilor. Cele mai multe partide politice congoleze au avut o bază etnică, printre acestea fiind nominalizați: Alianța Bakongo, Confederația Asociațiilor din Katanga.

2. Partidele democratice, partidele liberale, partidele conservatoare, partidele social-democratice, partide de stânga, partide de centru, partide de dreapta.

Distincția politică între dreapta și stânga s-a născut în Franța în anul 1789 în legătură cu discuția privind puterea politică a regelui în viitoarea constituție.

3. Partidele de cadre și partidele de mase. Este o clasificare des evocată. Criteriul este al compoziției partidelor.

a) Partidele de cadre unesc notabilitățile, reprezentanții elitelor sociale. Stau la baza democrației în epoca votului restrâns. Universul lor politic este centrul (radicalii) și mai ales dreapta. Sunt descentralizate și slab organizate. Mai sunt denumite și partidele patronilor (Partidul Radical Francez).

b) Partidele de mase sunt efectul introducerii votului universal, cuprind un mare număr de membrii. De aceea au o organizare internă mai rigidă decât a partidelor de cadre, sunt centralizate și puternic articulate. În această categorie sunt nominalizate partidele socialiste, partidele comuniste, majoritatea partidelor africane și anumite partide democrat-creștine.

Potrivit lui R.G.Schwartzenberg, cu excepția partidelor fasciste, noțiunea de partid de masă este străină dreptei.

4. Partidele suple și partidele rigide. Este o clasificare explicată de Schwartzenberg, realizată pe criteriul disciplinei votului. Partidul este suplu dacă permite parlamentarilor săi să voteze cum vor și este rigid dacă impune acestora să voteze numai într-un anumit sens.

5. Partide unice, partide unificate, partide dominante.

Distincția se face mai ales de către cei care au examinat partidele politice (Lawraff). Africa neagră a crezut că a găsit propria sa cale cu partidul mic sau unificat. Din anul 1962 s-a manifestat tendința de unificare a partidelor.

Africanii au prezentat partidul unic drept consecința problemelor lor particulare susținând că este vorba de ceva original. Lawarff distinge între partidul mic și unificat. Partidul unificat este o uniune de partide politice, care regrupate într-un cadru nou, acceptă un program comun, adesea puțin elaborat. Partidul dominant poate exista acolo unde unui partid i se recunoaște (sau i se stabilește) poziția dominantă.

I.5. Aspecte juridice privind funcționarea partidelor politice

Pentru a putea analiza partidele politice ca organizații, voi avea în vedere prevederile legii partidelor politice din România, Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, publicata in Monitorul Oficial nr. 54 din 30 ianuarie 2003.

Conform aceste legi, partidele politice sunt asociații cu caracter politic ale cetățenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea și exercitarea voinței lor politice, îndeplinind o misiune publică, garantată de Constituție.

Ele sunt persoane juridice de drept public. Prin activitatea lor, partidele politice promovează valorile și interesele naționale, pluralismul politic, contribuie la formarea opiniei publice, participă cu candidați în alegeri și la constituirea unor autorități publice și stimulează participarea cetatenilor la scrutinuri. Ele se înființează în baza a cel puțin 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din judetele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București.

Partidele politice se organizează și functionează după criteriul administrativ-teritorial. Legea interzice constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum și desfășurarea de activități politice la nivelul agenților economici sau al instituțiilor publice. Desfășurarea de activități politice la nivelul acestora este permisă, doar cu acordul lor, numai în campania electorală. În ceea ce privește semne de identificare, fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată și semn permanent proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtată și semnul permanent trebuie să se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior înregistrate, fiind interzisă utilizarea acelorași simboluri grafice, oricare ar fi figura geometrică în care sunt încadrate.

În ceea ce privește membri partidelor politice aceștia pot fi cetățenii care au drept de vot. Din partidele politice nu pot face parte persoanele cărora le este interzisă prin lege asocierea politică. Un cetățean român nu poate face parte în același timp din două sau mai multe partide politice. Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie demisie din partidul al cărui membru a fost anterior.

Dobandirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic nu creează privilegii sau restrângeri în exercitarea drepturilor cetățenesti. Organizarea și funcționarea oricărui partid politic se face pe baza statutului și a programului politic propriu. Statutul trebuie să cuprindă:

a) denumirea integrală și denumirea prescurtată;

b) descrierea semnului permanent;

c) semnul permanent sub formă grafică alb-negru și color;

d) sediul central;

e) mențiunea expresă că urmărește numai obiective politice;

f) drepturile și îndatoririle membrilor;

g) sancțiunile disciplinare și procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor;

h) procedura de alegere a organelor executive și competențele acestora;

i) competența adunării generale a membrilor sau a delegaților acestora;

j) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare și prezidențiale;

k) organul competent să propună reorganizarea partidului sau să decidă asocierea într-o alianță politică ori în alte forme de asociere;

l) condițiile în care își încetează activitatea;

m) modul de administrare a patrimoniului și sursele de finantare;

n) organul care reprezintă partidul în relațiile cu autoritățile publice și terți;

o) alte mentiuni prevăzute ca obligatorii în prezenta lege.

Statutul si programul politic ale partidului trebuie să fie aprobate de organele împuternicite prin statut. Partidele politice au ca subdiviziuni organizații teritoriale, potrivit organizării administrative a țării, care au numărul minim de membri prevăzut de statut.

Din prisma organelor decizionale, Adunarea generală a membrilor și organul executiv, sunt forurile obligatorii de conducere a partidului politic și a organizatiilor sale teritoriale. Delegatii la adunare sunt aleși de organizațiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabileste în raport cu numărul de membri. Procedurile de desemnare și de delegare a acestora trebuie prevăzute în statut.

La nivelul partidului și al organizațiilor sale teritoriale se constituie comisii de arbitraj pentru solutionarea diferentelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceștia și conducerile organizațiilor partidului.

Pentru primirea de noi membrii, organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc acest lucru ca urmare a cererilor scrise și depuse de solicitanți. Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat. Dobândirea sau pierderea calității de membru al unui partid politic este supusă numai jurisdicției interne a partidului respectiv, potrivit statutului.

Statutul trebuie să fie un garant al dreptului fiecărui membru la initiațivă politică și posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat.

I.6. Finantarea partidelor politice

Sursele de finanțare a unui partid politic conform legii nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale (publicata in Monitorul Oficial nr. 54 din 30 ianuarie 2003) pot fi :

cotizații ale membrilor de partid.

Cuantumul cotizațiilor, repartizarea și utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului propriu.Veniturile totale provenite din cotizații sunt neplafonate. Suma cotizațiilor plătite într-un an de un membru de partid nu poate depăși 12 salarii minime brute pe țară. Salariul de bază minim brut pe țară luat ca referință este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Cuantumul total al veniturilor din cotizații defalcat pe categorii de cotizanți se publică în Monitorul Oficial al României partea I precum și pe pagina de internet a partidelor politice până la 31 martie anul următor.

Donații.

Donațiile primite de un partid politic într-un an fiscal nu pot depăși 0,025% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv, iar în anul fiscal în care au loc alegeri plafonul va fi de 0,050% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv.

Donațiile primite de la o persoană fizică într-un an pot fi de până la 200 de salarii de bază minime brute pe țară la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv, iar de la o persoană juridică, acestea pot fi de până la 500 de salarii de bază minime brute pe țară la valoarea existentă la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

Suma totală a donațiilor făcute de persoanele juridice controlate direct sau indirect de o altă persoană sau grup de persoane fizice sau juridice nu poate depăși limitele de 200, respectiv 500 salarii de baza minime brute pe tara. În cazul in care persoanele juridice, care la data efectuării donației, nu au achitate integral toate datoriile față de bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale și bugetele locale, le este interzis să facă donații partidelor politice.

Valoarea bunurilor mobile și imobile donate partidului, precum și a serviciilor prestate acestuia se include în valoarea donațiilor, conform plafoanelor prezentate mai sus.

Sumele constituite din donații primite cu încălcarea prevederilor stabilite prin lege se confiscă și se fac venit la bugetul de stat. Reducerile de preț oferite partidelor politice și candidaților independenți se vor considera donații și se vor înregistra distinct în contabilitatea proprie a partidului. În ceea ce privește condițiile de formă, sumele de bani donate partidelor politice se supun regimului juridic privind darurile manuale dacă nu depășesc echivalentul a 10 salarii minime brute pe economie și respectiv regimului juridic privind donațiile dacă depășesc această valoare.

La primirea donației sunt obligatorii verificarea și înregistrarea identității donatorului indiferent de caracterul public sau confidențial al acesteia. La solicitarea donatorului, identitatea sa rămâne confidențială, în situația în care donația se situează în limita sumei anuale de 10 salarii de bază minime brute pe țară. Suma totală primită de un partid politic ca donații confidențiale nu poate depăși 0,006 % din veniturile prevăzute în bugetul de stat pe anul respectiv.

Toate donațiile vor fi evidențiate în mod corespunzător în documentele contabile, cu menționarea datei la care au fost făcute și a altor informații care să permită identificarea surselor de finanțare Donațiile în natură de bunuri sau servicii vor fi reflectate în evidența contabilă la valoarea de piață stabilită în condițiile legii. Partidele politice sunt obligate sa aibă un cont bancar unic la nivel de filială prin care să se deruleze donațiile primite.

Lista persoanelor fizice și juridice care au făcut într-un an donații a căror valoare cumulată depășește 10 salarii de bază minime brute pe țară, precum și suma totală a donațiilor confidențiale primite se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31 martie a anului următor și pe pagina de internet a partidelor politice. În cazul în care partidele politice nu au primit donații se va depune o declarație în acest sens care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31 martie a anului următor.

Lista donatorilor partidului trebuie să conțină cel puțin următoarele elemente: numele sau, după caz, denumirea, domiciliul sau, după caz, sediul; cetățenia sau, după caz, naționalitatea donatorului; numărul și seria actului de identitate și codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare; valoarea, felul donației și data la care a fost efectuată donația.

Se interzice folosirea resurselor financiare, umane și tehnice aparținând instituțiilor publice, regiilor autonome, companiilor naționale, societăților comerciale sau societăților bancare cu capital integral sau majoritar de stat pentru sprijinirea activității partidelor politice sau a campaniei electorale a acestora. Partidele politice nu pot accepta donații sau servicii prestate cu titlu gratuit de la o autoritate sau instituție publică, de la o regie autonomă, de la o companie națională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral sau majoritar de stat.

De asemenea, este interzisă acceptarea donațiilor din partea unui sindicat sau a unui cult religios indiferent de natura acestora. Sumele primite cu încălcarea prevederilor de mai sus se confiscă și se fac venit la bugetul de stat. Donațiile din partea altor state ori a organizațiilor din străinătate, precum și din partea persoanelor fizice și juridice străine sunt interzise.

Fac excepție de la prevederile de la restrictiile de mai sus, donațiile constând în bunuri materiale necesare activității politice, dar care nu sunt materiale de propagandă electorală, primite de la organizații politice internaționale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide politice ori formațiuni politice aflate în relații de colaborare politică. Donațiile se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, până la data de 31 martie a anului următor si sunt scutite de plata taxelor vamale.

venituri provenite din activități proprii;

Partidele politice nu pot desfășura activități specifice societăților comerciale. Fac excepție urmatoarele activitati:

a) editarea, realizarea și difuzarea publicațiilor ori a altor materiale de propagandă și cultură politică proprii;

b) organizarea de întruniri și seminarii cu tematică politică, economică sau socială;

c) acțiunile culturale, sportive și distractive;

d) serviciile interne;

e) închirierea spațiilor aflate în patrimoniul propriu pentru conferințe și acțiuni social-culturale;

f) înstrăinarea bunurilor din patrimoniu, dar numai după cel puțin 5 ani de la înregistrarea în patrimoniu.

Partidele politice pot obține venituri din dobânzi bancare. Dacă un partid este asociat, conform legii, cu o formațiune nepolitică, aportul financiar al acesteia din urmă la forma respectivă de asociere a cărei membră este nu poate depăși într-un an valoarea a 500 de salarii minime brute pe economie, existente la data de 1 ianuarie a anului respectiv.

subvenții de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale.

Subvenții de la bugetul de stat

Partidele politice primesc anual subvenție de la bugetul de stat în condițiile legii. Suma alocată anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile prevăzute în bugetul de stat.

Subvenția de la bugetul de stat se acordă în funcție de următoarele criterii:

a) numărul de voturi primite în alegerile parlamentare;

b) numărul de mandate de consilier local câștigate în alegerile locale;

c) valoarea donațiilor primite în anul de referință.

Partidele politice care au participat la alegerile parlamentare primesc o subvenție de 0,58 lei (RON) pentru fiecare vot primit dacă au obținut cel puțin 3% din voturile valabil exprimate.

Partidele politice primesc la cerere o subvenție de 100% pentru fiecare donație înregistrată. Subvenția prevăzută se acordă numai până la limita de 5 de salarii minime brute pe economie a fiecărei donații.

Partidele politice pot primi subvenția prevăzută dacă pot dovedi că au primit donații în valoare de cel puțin 200 de salarii minime brute pe economie în anul precedent solicitării de subvenții și că au obținut cel puțin 1% din voturile exprimate la ultimele alegeri parlamentare. Partidele politice primesc subvenția pentru donații în tranșe lunare în funcție de cuantumul donațiilor declarate în luna precedentă în limita plafonului lunar prevăzut la aliniatul 5.

Plafonul lunar este egal cu diferența dintre plafonul anual afectat subvențiilor pentru donații și suma folosită în lunile precedente din anul respectiv împărțite la lunile rămase din an.

Subvenția de la bugetul de stat se varsă lunar în contul fiecărui partid politic prin bugetul Autorității Electorale Permanente și se reflectă distinct în evidența contabilă a partidelor.

La nivelul Autorității Electorale Permanente se constituie un departament specializat pentru alocarea subvenției de la bugetul de stat.

Acordarea tranșelor lunare de la bugetul de stat poate fi suspendată temporar prin decizie a Autorității Electorale Permanente in cazul in care se incalca dispozitiile prevazute. Autoritatea Electorală Permanentă notifică în prealabil partidului politic neregulile constatate și termenul de remediere a acestora.Termenul acordat partidelor politice pentru remedierea neregulilor constatate nu poate fi mai mare de 30 de zile.

Decizia de suspendare temporară a acordării tranșelor lunare de la bugetul de stat poate fi contestată în termen de 5 zile de la comunicare la Curtea de Apel București care trebuie să se pronunțe în termen de 15 zile de la sesizare. În termen de 10 zile de la notificarea scrisă a partidului politic referitoare la remedierea neregulilor constatate, Autoritatea Electorală Permanentă se pronunță asupra ridicării suspendării tranșelor lunare.

Veniturile provenite de la subvențiile bugetare pot avea următoarele destinații:

a) cheltuieli materiale pentru întreținerea și funcționarea sediilor;

b) cheltuieli de personal;

c) cheltuieli pentru presă și propagandă;

d) cheltuieli privind organizarea de activități cu caracter politic;

e) cheltuieli de deplasare în țară și în străinătate;

f) cheltuieli pentru telecomunicații;

g) cheltuieli cu delegațiile din străinătate;

h) investiții în bunuri mobile și imobile necesare activității partidelor respective;

i) cheltuieli pentru campania electorală.

Eficiența și oportunitatea acestor cheltuieli se hotărăsc de către organele de conducere ale partidelor politice, potrivit statutului lor și dispozițiilor legale.

Autoritățile locale asigură cu prioritate spații pentru sediile centrale și locale ale partidelor politice, la cererea motivată a acestora. Partidele politice pot primi cel mult un câte un sediu pe unitate administrativ – teritorială pentru organizația de bază, tineret sau femei.

Închirierea de către autoritățile locale a spațiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spațiilor destinate pentru locuit.

Partidele politice sunt scutite de plata impozitelor pe clădiri pentru sediile deținute în proprietate, cu excepția celor cumpărate la valoarea de inventar.

Partidele politice care își încetează activitatea ca urmare a autodizolvării, a dizolvării pronunțate prin hotărâri definitive ale instanțelor judecătorești ori prin alt mod prevăzut de lege sunt obligate să predea autorităților publice locale, în termen de 60 de zile, spațiile pe care le-au deținut cu contract de închiriere încheiat cu acestea. Spațiile deținute în proprietate vor fi transmise în condițiile legii.

În termen de 60 de zile Tribunalul București va comunica prefecților încetarea activității partidului politic, în vederea preluării sediilor închiriate de către autoritățile publice locale, prin executorii judecătorești. Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicații, energie electrică și termică, gaze, apă, canal etc. ale unui partid cade în sarcina exclusivă a acestuia și se face la tariful spațiilor destinate pentru locuit.

Finanțarea în timpul campaniilor electorale

Subvenția de la bugetul de stat pentru campania electorală

Cheltuielile efectuate în campania electorală pot fi rambursate la cererea partidelor politice. Prin lege specială se va stabili cuantumul total și categoriile de cheltuieli rambursabile ce pot fi efectuate în campania electorală precum și condițiile de rambursare a acestora.

Autoritatea Electorală Permanentă stabilește prin decizie suma totală ce se rambursează fiecărui partid solicitant. În situația partidelor care se prezintă în alegeri făcând parte dintr-o alianță politică, rambursarea cheltuielilor se acordă alianței.

Contribuțiile pentru campania electorală

Donațiile, legatele și cotizațiile primite după deschiderea campaniei electorale de la persoanele fizice sau juridice din țară pot fi folosite pentru campania electorală a unui partid numai dacă, în prealabil, sunt publicate pe pagina de internet a partidului și declarate Autorității Electorale Permanente de către mandatarul financiar.

Este interzisă finanțarea campaniei electorale, în mod direct sau indirect, de către persoane fizice sau juridice străine. Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul statului.

Se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid, a unei alianțe a acestora sau candidat independent de către o autoritate publică, instituție publică, regie autonomă, companie națională, societate comercială sau societate bancară cu capital integral ori majoritar de stat.

Se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid, a unei alianțe a acestora sau candidat independent de către un sindicat, un cult religios, ori o asociație sau fundație. Sumele astfel primite se confiscă și se fac venit la bugetul statului.

Mandatarul financiar

Primirea pentru campania electorală a subvențiilor de la bugetul de stat, a donațiilor sau a legatelor de la persoane fizice sau juridice se face numai printr-un mandatar financiar, desemnat în acest scop de către conducerea partidului.

Mandatarul financiar este obligat să țină evidența operațiunilor financiare pentru fiecare circumscripție, în cazul alegerilor pentru Camera Deputaților și, respectiv, pentru Senat, precum și pentru fiecare județ și, respectiv, pentru fiecare candidat la funcția de primar, în cazul alegerilor locale.

Mandatarul financiar are următoarele atribuții:

a) organizează evidența veniturilor primite pentru campania electorală, a transferurilor altor fonduri provenite din veniturile obținute în perioada ne-electorală și a cheltuielilor efectuate pentru campania electorală

b) verifică legalitatea operațiunilor financiare efectuate în campania electorală, respectarea prevederilor privind donațiile înregistrate în perioada campaniei electorale

c) înaintează Autorității Electorale Permanente raportul respectarea condițiilor legale privind finanțarea partidelor politice pe perioada campaniei electorale.

Mandatarul financiar răspunde solidar cu partidul ce l-a desemnat de legalitatea operațiunilor financiare efectuate în perioada campaniei electorale și de respectarea prevederilor art. 14+16.

Mandatarul financiar poate fi o persoană fizică sau o persoană juridică.

Un partid poate avea mai mulți mandatari financiari, la nivel central, pentru filiale sau pentru candidați; în acest caz se vor delimita împuternicirile acestora și se va desemna un mandatar financiar coordonator.

Mai multe partide nu pot folosi serviciile aceluiași mandatar.

Calitatea de mandatar financiar se dobândește numai după înregistrarea sa oficială la Autoritatea Electorală Permanentă și aducerea la cunoștință publică prin presă sau prin publicarea pe pagina de internet a partidului.

Cheltuielile legate de organizarea și desfășurarea operațiunilor electorale se suportă de la bugetul de stat ori, după caz, de la bugetele locale sau județene, potrivit dispozițiilor legilor electorale.

Accesul la serviciile publice de radio și de televiziune în cadrul campaniei electorale, precum și la locurile speciale de afișaj electoral este garantat și se asigură potrivit dispozițiilor legilor electorale.

Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți sunt obligați să imprime pe toate materialele de propagandă electorală următoarele date:

a) denumirea partidului sau a alianței care le-a comandat;

b) denumirea agentului economic care le-a realizat;

c) persoana fizică sau juridică care plătește realizarea acestora;

d) aprobarea expresă a conținutului materialului de propagandă.

Partidele și alianțele politice, precum și candidații independenți sunt obligați să declare Autorității Electorale Permanente, prin mandatar financiar, numărul de materiale de propagandă electorală produse, defalcat pe categorii.

Este considerat material de propagandă electorală orice material de natură scrisă, audio sau video care îndeplinește următoarele condiții:

a) se referă la un candidat sau partid clar identificat;

b) este utilizat în perioada campaniei electorale stabilită potrivit legilor speciale privitoare la organizarea alegerilor;

c) are obiectiv electoral și se adresează publicului larg;

d) depășește limitele activității jurnalistice de informare a publicului.

CAPITOLUL 2. CONTABILITATEA GENERALA A PARTIDELOR POLITICE

II.1. Considerente generale privind contabilitatea partidelor politice

Partidele politice fac parte din categoria persoanelor juridice fără scop patrimonial și se asociază fundațiilor, asociațiilor, patronatelor, organizațiilor sindicale, cultelor religioase, precum și altor persone juridice înființate în baza unei legi speciale în scopul desfășurării de activități în scop patrimonial.

Partidele politice au obligația de a conduce contabilitatea în partidă dubla și să întocmească situațiile financiare anuale conform Ordinului ministrului finanțelor nr. 1969/ 09.11.2007.

Partidele politice întocmesc situații financiare anuale alcătuite din: bilant, contul de profit și pierdere și notele explicative la situațiile financiare anuale. Aceste organizații au obligația organizării și ținerii contabilitătii la sediile declarate din România.Potrivit legii, partidele politice au următoarele obligații:

Înregistrarea documentelor justificative pentru orice operațiune care afectează patrimoniul.

Înregistrarea în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale.

Inventarierea patrimoniului

Furnizarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la situația patrimoniului și rezultatelor obținute.

Înregistrarea tuturor operațiunilor în contabilitate trebuie să se realizeze în mod cronologic, prin respectarea succesiunii documentelor justificative după data de întocmire sau de intrare în unitate și sintetic, în conturile sintetice și analitice.

Contabilitatea partidelor politice trebuie să asigure :

Înregistrarea cronologică și sistematică în contabilitate a tuturor operațiunilor patrimoniale.

Stabilirea tuturor sumelor debitoare și creditoare, precum și soldul final al fiecărui cont.

Întocmirea lunară a balantei de verificare, care reflectă egalitatea între totalul sumelor debitoare și creditoare și totalul soldurilor debitoare și creditoare ale conturilor.

Prezentarea situației patrimoniului și a rezultatelor obținute, respectiv a activelor și pasivelor prin bilantul contabil, precum și a veniturilor și a excedentelor sau deficitelor prin contul rezultatului exercitiului.

În vederea asigurării unei imaginii fidele a patrimoniului, a situației financiare și a rezultatelor obținute, este necesară respectarea următoarelor principii contabile:

Principiul permanenței metodelor, care determină continuitatea aplicării regulilor și normelor privind evaluarea, înregistrarea în contabilitate și prezentarea elementelor patrimoniale și a rezultatelor, asigurând comparabilitatea în timp a informațiilor contabile.

Principiul continuității, conform căruia un partid politic își continua activitatea într-un viitor previzibil, fără a intra în starea de lichidare sau de reducere a activității.

Principiul independenței exercițiului implică delimitarea în timp a veniturilor și cheltuielilor, pe măsura angajării acestora și trecerii lor la rezultatul exercițiului care se referă.

Principiul intangibilității bilanțului, potrivit căruia bilanțul de deschidere a unui exercițiu financiar trebuie să corespundă cu bilantul de închidere a exercițiului financiar precedent.

Principiul necompensării implică faptul că elementele de activ și de pasiv trebuie evaluate și înregistrate separat, nefiind permisă compensarea între elementele de activ și cele de pasiv ale bilantului și nici între veniturile și cheltuielile din contul de profit și pierdere.

Principiul prudenței arată faptul că nu este acceptată supraevaluarea elementelor de activ și a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv și a cheltuielilor, ținând cont de deprecierile, riscurile și pierderile posibile generate de desfășurarea activității exercițiului financiar curent sau anterior.

Inventarierea la nivelul societăților fără scop lucrativ trebuie să cuprindă toate elementele de activ și pasiv din patrimoniu, care se inscriu în Registrul – inventar. De asemenea, sunt supuse inventarierii bunurile aflate temporar în pastrare, custodie sau pentru alte scopuri în unitatea patrimoniala, aparținând altor persoane fizice sau juridice.

Registrul– jurnal, registrul inventar și cartea mare, împreună cu documentele justificative, și bilanțul contabil constituie documentele contabile oficiale pentru exercitarea controlului asupra operațiunilor patrimoniale efectuate.

II.2. Contabilitatea capitalurilor la partidele politice

Capitalurile partidelor politice reprezintă totalitatea surselor de finanțare stabile, aflate la dispoziția entității. Aceste surse de finanțare se pot regăsi sub următoarele forme :

Aporturi

Diferențe din reevaluare

Rezerve și alte fonduri proprii

Excedente nerepartizate

Subvenții pentru investiții

Împrumuturi pe termen lung și mediu

Alte surse de finanțare cu durată mai mare de un an

Aporturile constituie contribuțiile în natură sau numerar ale membrilor pentru constituirea patrimoniului social al partidelor politice și se înregistrează în contabilitate pe baza actelor de constituire.

Diferențele din reevaluare reprezintă soldul diferențelor între valoarea actuală și valoarea înregistrată în contabilitate. Diferențele rezultate din reevaluarea elementelor de activ se transferă la rezerve, ca aporturi la patrimonial instituției sau sunt folosite pentru alte destinații conform legislației în vigoare.

Subvențiile pentru investiții reprezintă sumele alocate de la bugetul de stat sau din alte surse nerambursabile, în vederea finanțării cheltuielilor de natura investițiilor. În această categorie de subvenții, se includ și bunurile de natura imobilizărilor primite cu titlu gratuit sau constatate plus cu ocazia inventarierii.

Contabilitatea împrumuturilor și datoriilor asimlate include următoarele categorii: împrumuturi din emisiunea de obligațiuni și primele de rambursare a acestora, credite bancare pe termen mediu si lung, etc.

Contabilitatea rezultatului reportat, rezultatului net al exercițiului și a repartizării rezultatului net al exercițiului se ține distinct pentru activitățile fără scop lucrativ, cu destinație specială și activitățile economice.

Evidența elementelor de capital se ține cu ajutorul conturilor din clasa 1 –conturi de capitaluri, cu următoarele grupe de conturi :

10- Aporturi și rezerve

11- Fonduri privind activitățile fără scop patrimonial și rezultatul reportat

12- Rezultatul exercițiului

13- Subvenții pentru investiții

15- Provizioane pentru riscuri și cheltuieli

16- Împrumuturi și datorii asimilate

Rezervele instituțiilor fără scop lucrativ se clasifică în același mod ca și în cazul societăților comerciale pe trei categorii distincte: rezerve legale, rezerve statutare și alte rezerve.

Rezervele legale se constituie anual din excedentul obținut de persoana juridică fără scop lucrativ (minim 5 % din profitul brut până se atinge nivelul de 20% din patrimoniu). Rezervele statutare se constituie anual din rezultatul net al exercițiului, conform prevederilor din statutul fiecărei societăți. Alte rezerve neprevăzute în lege sau în statut pot fi constituite facultativ pe seama rezultatului net al exercițiului pentru acoperirea deficitelor sau pentru alte scopuri.

II.3. Contabilitatea imobilizărilor partidelor politice

Activele imobilizate se pot structura pe trei categorii, astfel : imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizari financiare.

Imobilizările necorporale cuprind următoarele elemente:

Cheltuieli de constituire

Cheltuieli de cercetare și dezvoltare

Concesiunile, brevetele, licențele, mărcile de fabrică și alte drepturi și valori similare

Fond comercial

Alte imobilizări necorporale

Cheltuielile de constituire reprezintă cheltuielile ocazionate cu înființarea sau modificarea activitătii persoanei fără scop lucrativ. Cheltuielile de constituire se amortizează pe o perioada de cel mult cinci ani.

Cheltuielile de cercetare-dezvoltare includ cheltuielile ocazionate cu efectuarea unor lucrări sau obiective de cercetare strict individualizate. Evidența acestor imobilizări se ține pe categorii de obiective și se amortizeaza într-o perioadă de maxim cinci ani.

Imobilizările corporale cuprind în componența lor, terenurile și mijloacele fixe. Contabilitatea terenurilor se ține separat pentru activitățile fără scop lucrativ și activitățile economice, iar în cadrul acestora pe două categorii: terenuri și amenajari de terenuri.

Terenurile se înregistrează în contabilitate la intrarea în patrimoniu la valoarea stabilită în funcție de clasele de calitate, suprafața, amplasare și/sau alte criterii legale, la costul de achiziție sau la valoarea aportului în natură.

Potrivit legislației în vigoare, este considerat mijloc fix, obiectul singular sau complexul de obiecte ce se utilizează ca atare și îndeplinește cumulativ următoarele condiții:

are valoarea mai mare decât limita stabilită de lege;

are o durată normala de utilizare mai mare de un an.

Contabilitatea mijloacelor fixe se ține separat pentru activitătile fără scop lucrativ și activitățile economice, iar în cadrul acestora pe urmăatoarele categorii:

clădiri;

construcții speciale;

mașini, utilaje și instalații de lucru;

aparate și instalații de măsurare, control și reglare;

mijloace de transport;

unelte, dispozitive, instrumente, mobilier și aparatură de birotică;

alte active corporale.

La intrarea în patrimoniu, mijloacele fixe se înregistrează în contabilitate la valoarea de intrare, astfel :

costul de achiziție, pentru mijloacele fixe procurate cu titlu oneros;

costul de producție, pentru mijloacele fixe construite sau produse de persoana juridică fără scop lucrativ;

valoarea actuală, estimată la înscrierea lor în activ, ținând seama de valoarea mijloacelor fixe cu caracteristici tehnice similar sau apropiate, pentru mijloacele fixe obținute cu titlu gratuit;

valoarea de aport (de utilitate) acceptată de părți, pentru mijloacele fixe intrate în patrimoniu cu ocazia asocierii, fuziunii, etc. conform statutelor și contractelor;

Evidența mijloacelor fixe la nivelul instituțiilor fără scop lucrativ se ține pe fiecare obiect de evidență, prin care se întelege obiectul singular sau complexul de obiecte cu toate dispozitivele și accesoriile lui, destinat să îndeplinească în mod independent o funcție distinctă. Amortizarea mijloacelor fixe se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a acestora.

Societățile fără scop lucrativ țin evidența imobilizărilor cu ajutorul conturilor din grupa 2 „Conturi de imobilizări". Aceasta grupa de conturi cuprinde următoarele subgrupe de conturi:

20 -„Imobilizări necorporale”

21- „Imobilizări corporale”

23- „Imobilizări în curs”

26- „Imobilizări financiare”

28- „Amortizări privind imobilizările”

29- „Provizioane pentru deprecierea imobilizărilor”.

II.4. Contabilitatea terților

Contabilitatea terților asigură evidența datoriilor și creanțelor persoanei juridice fără scop lucrativ în relațiile cu furnizorii, clienții, personalul, asigurările și protecția socială, bugetul statului și bugetele locale, unitățile din cadrul grupului și fondurile speciale, precum și cu diverși debitori și creditori și alte persoane fizice și juridice.

Cumpărările efectuate de o societate fara scop lucrativ generează obligații față de terțe persoane (furnizorii). Aceste obligații sunt reflectate până în momentul plății lor prin intermediul conturilor din grupa 40 „Furnizori si conturi asimilate”, care cuprinde următoarele conturi:

401 – Furnizori;

403 – Efecte de plățit;

404 – Furnizori de imobilizări;

405 – Efecte de plătit pentru imobilizări;

-408 – Furnizori – facturi nesosite;

409 – Furnizori – debitori.

Vânzarea de bunuri, prestările de servicii, executările de lucrări proprii se reflectă în contabilitatea persoanelor fără scop lucrativ prin intermediul conturilor de clienți și asimilate. Clienții reprezintă creanțele față de terți determinate de vânzarea pe credit a bunurilor materiale, lucrărilor și serviciilor ce fac obiectul activității. Înregistrarea în conturile de clienți se face pe baza facturii, ca document justificativ și este motivată de faptul că plata efectiva a contravalorii bunurilor are loc ulterior întocmirii facturii.

Creanțele legate de clienți sunt reflectate în contabilitate cu ajutorul conturilor din grupa 41 „Clienți și conturi asimilate”. Aceasta grupă cuprinde următoarele conturi sintetice de gradul I:

411 „Clienți”

413 „Efecte de primit”

416 „Clienți incerți”

418 „Clienți – facturi de intocmit”

419 „Clienti – creditori”.

Contabilitatea decontărilor cu personalul cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizațiile pentru concediile de odihnă, precum și cele pentru incapacitate temporară de muncă plătite din fondul de salarii și alte drepturi în bani și/sau natură datorate de persoana juridică fără scop lucrativ personalului pentru munca prestată și care se suportă din fondul de salarii. În contabilitate se înregistrează distinct alte drepturi si avantaje care nu se suportă din fondul de salarii, stimulente acordate personalului din sfera activităților economice, precum și avansurile acordate.

Drepturile de personal neridicate în termen de trei zile se înregistrează într-un cont distinct pe persoane.

Evidența decontărilor cu personalul la nivelul persoanelor juridce fără scop lucrativ se ține cu ajutorul conturilor din grupa 42 „Personal și conturi asimilate”, grupa care se dezvoltă pe următoarele conturi sintetice de gradul I:

421 „Personal – remunerații datorate”

423 „Personal – ajutoare materiale datorate”

424 „Participarea personalului la rezultatul activitatilor economice”

425 „Avansuri acordate personalului”

426 „Drepturi de personal neridicate”

427 „Rețineri din remunerații datorate tertilor”

428 „Alte datorii și creanțe în legatură cu personalul”

Contabilitatea decontărilor privind asigurările sociale cuprinde obligațiile persoanei juridice fără scop lucrativ pentru contribuția la asigurările sociale și la constituirea fondului pentru plata ajutorului de șomaj, precum și contribuția personalului pentru pensia suplimentară și pentru ajutorul de somaj.

Evidența acestor categorii de decontări se ține cu ajutorul conturilor din grupa 43 „Asigurări sociale, protecție socială și conturi asimilate”, care conține următoarele conturi sintetice de gradul I:

431 „Asigurari sociale”;

437 „Ajutor de somaj”;

438 „Alte datorii și creanțe sociale”.

Codul Fiscal stabilește următoarele particularități în ceea ce privește instituțiile fără scop patrimonial:

Impozitul pe clădiri nu se datorează pentru:

clădirile care sunt considerate monumente istorice, de arhitectura, muzee – cu exceptia incintelor care sunt folosite pentru activități economice;

cladirile care, prin destinatie, constituie lacașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute prin lege;

clădirile instituțiilor de învățământ preuniversitar sau universitar autorizate provizoriu sau acreditate.

Impozitul pe teren nu se datorează pentru:

orice teren al unui cult religios recunoscut prin lege;

orice teren al unei instituții de învățământ autorizat sau acreditat;

orice teren deținut de către o instituție publică, cu excepția celor folosite pentru desfășurarea de activități economice.

Taxa pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor nu se datorează pentru:

certificat de urbanism sau autorizatie de constructie pentru un lacas de cult sau constructie anexa;

certificat de urbanism daca beneficiarul este o institutie publica.

Evidența elementelor de trezorerie se ține cu ajutorul conturilor din clasa 5 „Conturi de trezorerie”. Această clasa de conturi se dezvoltă pe următoarele grupe:

50 „Titluri de plasament”

51 „Conturi la bănci”

53 „Casa”

54 „Acreditive”

58 „Viramente interne”

59 „Provizioane pentru deprecierea conturilor de trezorerie”

II.5. Contabilitatea cheltuielilor partidelor politice

Limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate de către un partid politic în fiecare campanie electorală se calculează prin însumarea valorilor maxime permise pentru fiecare candidat propus pentru alegeri.

Valorile maxime permise pentru fiecare candidat sunt stabilite în funcție de salariul de bază minim brut pe țară existent la data de 1 ianuarie a anului electoral, după cum urmează:

a) 150 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de deputat sau senator;

b) 20 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de consilier județean sau consilier local în Consiliul General al Municipiului București;

c) 15 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile municipiilor reședință de județ și în consiliile sectoarelor municipiului București;

d) 10 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile municipiilor și orașelor;

e) 2 salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de consilier local în consiliile comunale;

f) 10.000 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar general al municipiului București;

g) 2.000 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al unui municipiu reședință de județ;

h) 2000 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al unui sector al municipiului București ori al unui municipiu sau oraș;

i) 20 de salarii de bază minime brute pe țară pentru fiecare candidat la funcția de primar al unei comune.

Limita maximă a cheltuielilor care pot fi efectuate de către un partid, alianță politică sau candidat independent în campania electorală pentru alegerea Președintelui României este de 25.000 de salarii de bază minime brute pe țară.

În cazul în care alegerile pentru Președintele României au loc în același timp cu alegerile pentru Camera Deputaților și Senat, partidele care propun un candidat la președinție vor desemna un mandatar special pentru campania electorală a candidatului în cauză. Atunci când un candidat este propus pentru mai multe funcții într-o campanie electorală, limita maximă a cheltuielilor ce pot fi efectuate se stabilește la valoarea cea mai mare.

Annual, Autoritatea Electorală Permanentă verifică pentru fiecare partid respectarea prevederilor legale referitoare la finanțarea partidelor politice.

Raportul anual se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente până la 31 martie anul următor.

Autoritatea Electorală Permanentă poate controla respectarea prevederilor legale referitoare la finanțarea partidelor politice și atunci când există suspiciuni de încălcare a prevederilor legale privitoare la finanțarea partidelor la sesizarea oricăror persoane interesate sau din oficiu. Rezultatele fiecărui control efectuat se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I și pe pagina de internet a Autorității Electorale Permanente în 15 zile de la efectuare.

Autoritățile publice au obligația de a sprijini Autoritatea Electorală Permanentă în efectuarea controlului finanțării partidelor.

Autoritatea Electorală Permanentă va păstra un registru al partidelor politice, al alianțelor politice și al candidaților independenți, în care vor fi trecute toate datele referitoare la activitatea financiară a acestora precum și la sancțiunile aplicate. Pentru verificarea legalității încasărilor și a plăților efectuate de către partidele politice Autoritatea Electorală Permanentă poate solicita orice declarații și documentele suplimentare pe care le consideră necesare.

Partidele politice au obligația de a prezenta în termen de 5 zile reprezentanților Autorității Electorale Permanente documentele solicitate.

În termen de 30 de zile de la primirea raportului sau, după caz, a documentelor suplimentare solicitate, Autorității Electorale Permanente, se va pronunța asupra corectitudinii evidențelor contabile electorale și asupra legalității plăților făcute.

În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Autoritatea Electorală Permanentă elaborează normele metodologice de aplicare a legii finanțării partidelor.

Normele metodologice vor reglementa obligatoriu:

a) contabilitatea curentă a partidelor politice;

b) modalitățile și formatul de înregistrare, evidență și publicitate a donațiilor, cotizațiilor și veniturilor proprii ale partidelor politice;

c) acordarea și utilizarea subvențiilor de la bugetul de stat;

d) modalitățile și formatul specifice de înregistrare a veniturilor și cheltuielilor în campania electorală;

d) atribuțiile mandatarului financiar;

e) organizarea și funcționarea departamentului independent de control

g) procedura și metodologia controlului.

Cheltuielile persoanei juridice fără scop lucrativ reprezintă sumele sau valorile plătite sau de plătit, aferente activităților fără scop lucrativ, activităților cu destinație specială, potrivit legii și activităților economice, pentru:

consumurile, lucrările executate și serviciile prestate de care beneficiază unitatea;

cheltuieli cu personalul;

executarea unor obligații legale sau contractuale de către unitate;

cheltuieli excepționale.

În cadrul cheltuielilor, pentru determinarea rezultatului exercitiului financiar se cuprind, potrivit reglementărilor legale în vigoare, de asemenea:

amortizările și provizioanele constituite;

valoarea contabilă a activelor cedate, distruse sau dispărute.

Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, dupa natura lor și se grupează astfel:

Cheltuieli de exploatare, care cuprind:

cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare, combustibilul; ambalajele, piesele de schimb, semințele și materialele de plantat, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor, costul de achiziție al energiei și apei consumate;

cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți(întreținere și reparații), redevențe, locații de gestiune și chirii, studii și cercetări, inclusiv sumele plătite pentru contractele de cercetare și cheltuielile cu alte servicii executate de terți;

cheltuielile cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de unitate;

cheltuieli cu personalul;

alte cheltuieli de exploatare (cheltuieli cu imobilizările corporale și necorporale privind activitățile fără scop lucrativ).

Cheltuieli cu amortizările și provizioanele, grupate în funcție de natura cheltuielilor, cuprinzand: amortizarea imobilizarilor necorporale și corporale;

Provizioane pentru riscuri și cheltuieli: provizioanele privind deprecierea imobilizărilor; provizioanelor pentru deprecierea stocurilor și productiei în curs de execuție; provizioanele pentru deprecierea creanțelor și provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament, amortizarea primelor de rambursare a obligațiunilor și provizioane reglementate.

Cheltuieli cu impozitul pe rezultatul brut al activităților economice.

Cheltuieli financiare cuprind: pierderile din creanțe legate de participații; pierderi din vânzarea titlurilor de plasament, diferentele nefavorabile de curs valutar din operații curente și disponibilități în devize; dobânzile curente aferente împrumuturile primite și altor datorii privind exercitiul în curs; sconturile acordate clienților și alte cheltuieli financiare.

Cheltuieli exceptionale reprezentă acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a unității și se referă fie la operații de gestiune (despăgubiri, amenzi, penalități și lipsuri de inventar), fie operații de capital(valoarea contabilă a imobilizărilor cedate și alte cheltuieli excepționale);

În cadrul categoriilor de cheltuieli dupa natura lor, conturile de cheltuieli respective se dezvoltă obligatoriu în analitice distincte pe feluri de activități, respectiv activități fără scop lucrativ și activități economice.

II.6. Monografie privind inregistrarea in contabilitate a principalelor operatiuni in comtabilitatea partidelor politice

Inregistrări contabile privind capitalurile și rezervele

Aporturi in natura si in numerar la constituirea capitalului social

Majorarea capitalului social din rezerve

Reducerea patrimoniului social cu deficitul din exercitiul financiar anterior

Rezerve constatate din excedentele inregistrat la inchiderea exercitiului financiar

Rezerve constatate din excedentele raportate din exercitiul financiar precedent

Rezerve utilizate pentru acoperirea deficitelor din exercitiul financiar precedent

Subventii pentru investitii de primit

Subventii pentru investitii primate

Donatii sau plusuri la inventor constatate la imobilizarile necorporale sau corporale privind activitatea economica

Cota parte din subventii pentru investitii trecuta la venituri, corespunzator amortizarii incluse in costuri privind activitatea economica.

Inregistrarea subventiei de restituit

Imprumuturi din emisiunea de obligatiuni

Dobanzi datorate aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni

Rascumpararea obligatiunilor emise

Plata dobanzilor

Inregistrarea primei de rambursare aferente imprumuturilor din emisiunea de obligatiuni cu prima de rambursare

Trecerea pe cheltuieli a primelor de rambursare

Credite bancare pe termen lung

Plata dobanzilor

Inregistrari contabile privind contabilitatea imobilizarilor

Imobilizari corporale si necorporale achizitionate de la terti pentru activitati fara scop patrimonial

Imobilizari necorporale in curs realizate pe cont propriu pentru activitatea economica

Imobilizarile necorporale in curs receptionate pentru activitatea economica

Imobilizari corporale in curs receptionate pentru activitatea economica

Imobilizari financiare achizitionate

Platile efectuate pentru imobilizarile financiare achizitionate

Diferenta dintre valoarea titlurilor primite si valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale

Titluri primate ca urmare a reinvestirii dividendelor

Amortizarea imobilizarilor necorporale si corporale

Predarea bunurilor in regim de leasing financiar

Dobanzi aferente

Facturarea ratelor si dobanzilor scadente

Inregistrari contabile privind contabilitatea stocurilor

Achizitia de stocuri pentru activitati fara scop patrimonial

Stocuri primite cu titlu gratuit pentru activitati fara scop patrimonial

Stocuri rezultate din dezmembrarea imobilizarilor privind activitatile fara scop patrimonial

Achizitia de stocuri pentru activitati economice

Reluarea productiei, lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei

Stocuri primite cu titlu gratuit pentru activitatile economice

Consum de mater ii prime si minusuri la inventar

Vanzarea catre terti a stocurilor

Inregistrari contabile privind tertii

Decontari pe baza efectelo comerciale a datoriilor fata de furnizori

Decontarea pe baza de efecte comerciale a datoriilor fata de furnizorii de imobilizari

Achitarea furnizorilor

Avansuri acordate furnizorilor

Decontarea avansurilor acordate furnizorilor

Avansuri primite de la clienti

Decontarea avansurilor primite

Acceptarea efectelor comerciale de incasat

Inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli si stabilirea rezultatelor

Inregistrarea conturilor de cheltuieli fara scop patrimonial

Inregistrarea conturilor de cheltuieli pentru activitatile economice

Inregistrarea conturilor de venituri pentru activitati fara scop patrimonial

Inregistrarea conturilor de venituri pentru activitati economice

Deficitul realizat in exercitiul financiar precedent

Excedentul realizat in exercitiul financiar precedent, nerepartizat

CAPITOLUL 3. MONOGRAFIE CONTABILĂ LA UN PARTID POLITIC-PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT.

3.1. Prezentarea Partidului Social Democrat

La data de 9 iulie 1993, Fondul Salvării Naționale s-a transformat în Partidul Democrației Sociale din România (PDSR). În perioada următoare, PSD a fost preocupat de creșterea și sporirea influenței sale politice, dincolo de problemele guvernării și a relațiilor cu partenerii săi parlamentari.

Pârghiile din aparatul de stat și funcțiile administrative au fost folosite de partid, ca modalitate principală de atragere a noilor susținători. Pentru Partidul Social Democrat, proclamat oficial drept partid de centru-stânga, decalajele existente între state și problemele globale ale omenirii nu sunt doar rezultatele locale ale unor erori de politică economică și socială, ci și efecte ale unui modele de evoluție a umanității bazate pe crearea, menținerea și exploatarea descoperirilor în defavoarea celor mai puțin dezvoltați.

Conform concepției doctrinare a partidului, România se află într-un proces complet de realizare a unui model de dezvoltare economică-socială, structurat pe valorile democrației sociale statului de drept și respectării drepturilor și libertăților fundamentale.
Doctrina partidului se axează pe respectul drepturilor și libertatilor fundamentale ale omului. Egalitatea de șansă reprezintă condiția prealabilă pentru dezvoltarea liberă a oricărei persoane, indiferent de sex, etnie sau religie. Partidul Social Democrat consideră că egalitatea pe plan politic, economic, social și cultural este esențială pentru a garanta manifestarea plenară a personalității individului și a progresului social.

Libertatea de exprimare și libertatea presei, libertatea de asociere și de întrunire, dreptul la grevă și de a demonstra, egalitatea în fața legii, accesul public la procesul administrativ,alegeri libere și votul egal, direct și universal, controlul democratic asupra deciziilor economice, promovarea unei democrații susținute în plan economic și politic, sunt opțiunile care defineau însăși doctrina PDSR în căutarea identității.

Caracteristica definitorie a partidului este bazată pe solidaritatea promovată, fiind expresia umanismului universal, întemeiat pe valorile religiei creștine și a unui angajament în raport cu victimele injustiției naturale și sociale. Doctrina partidului prevede că solidaritatea este indispensabilă pentru supraviețuirea națiunii și a umanității.

Obiectivul principal pe care se clădește doctrina sa este crearea unei societăți în care fiecare persoană să-și valorifice propriile capacități, în cooperare cu ceilalți indivizi. O societate a libertatii, egalității și justiției sociale asigură îndeplinirea principiului solidarității.

Spiritul de solidaritate constituie o forță socială indispensabilă.Politicile sociale ale PDSR au urmarit crearea unui puternic sentiment de solidaritate și de justiție sociala. Justiția socială, participare la decizie și solidaritatea oamenilor crează siguranța și sentimentul de aprtenență la o societate pe care fiecare o recunoaște ca fiind a sa, fără să se simtă alienat sau expoatat.

PDS acordă o importanță egală acestor principii fundamentale pe care le considera interdependente. Prin acesta doctrină social-democrată, PDS se deosebește de celelalte doctrine politice care fie pun accentul pe libertatea individuală în defavoarea justiției sociale și a solidarității, fie că subevaluează rolul libertății în raport cu celelalte principii.

Se apreciază că cele trei principii sunt indisolubil legate de ideea de democrație socială. Drepturile cetățeanului se aflau la baza valorilor social-democrate.Nu se poate vorbi de democrație dacă cetățenii nu au posibilitatea să discearnă neîngrădit între diferite opinii politice în cadrul unor alegeri libere, dacă nu există posibilitatea schimbării guvernului prin mijloace pașnice bazate pe exprimarea liberă a poporului dacă drepturile individuale, inclusiv ale cetățenilor aparținând minorităților naționale, nu sunt respectate, dacă nu există o separație a puterilor în stat și un sistem judiciar care să urmarească respectarea și aplicarea stricta a legilor.

În anul 2011, au fost organizate alegeri pentru primari, aceastea fiind organizate în 10 localitati, astfel :comuna Almașu (jud. Sălaj), comuna Apold (jud. Mureș), comuna Bărăganu (jud. Constanța), comuna Baru (jud. Hunedoara), comuna Cernătești (jud. Buzău), comuna Corni (jud. Botoșani), comuna Horia (jud. Tulcea), comuna Scorțeni (jud. Prahova), comuna Tulnici (jud. Vrancea), municipiul Baia Mare (jud. Maramureș). În ceea ce privește repartizarea mandatelor de primar pe partide politice, în cele 20 de localități, Partidul Democrat – Liberal a obținut 5 mandate, Partidul Național Liberat a obținut 2 mandate, Alianța PSD+PC a obținut 1 mandat, Uniunea Social Liberală a obținut 1 mandat, iar candidații independenți au obținut 1 mandat.

Figura 1. Repartizarea numărului de mandate de primar pe partide politice

Sursa : www. Aep.ro

Tot în anul 2011, au avut loc alegeri parlamentare parțiale organizate în Colegiul uninominal nr. 2, Circumscripția electorală nr. 26, județul Maramureș și în Colegiul uninominal nr. 6, Circumscripția electorală nr. 29, județul Neamț.

Repartizarea voturilor pe partide politice se prezintă astfel :

Figura 1. Repartizarea numărului de voturi pe partide politice

Sursa : www.aep.ro

3.2. Veniturile dobândite de Partidul Social Democrat

Dobândirea calitatii de membru al Partidului Social Democrat se realizează pe baza liberei adeziuni, care îndeplinește următoarele condiții :

A implinit vârsta de 18 ani

Recunoaște statutul PSD și Programul Politic al partidului

Are o conduită profesională, morală și politica corespunzătoare intereselor țării și ale partidului.

În figura 1, este prezentată o fișa de adeziune pentru a deveni membru al partidului.

Figura 1. Fisa de adeziune

Sursele de finanțare ale partidului sunt următoarele:

Cotizatii ale membrilor partidului

Donații

Venituri provenite din activități proprii și dobânzi

Subvenții de la bugetul de stat acordate conform legii.

Alte forme de finanțare, conform prevederilor legale.

În anul 2011, structura veniturilor raportate de PSD, conform datelor publicate în Monitorul Oficial se prezintă astfel:

Lista membrilor PSD a căror donații cumulate depășesc 10 salarii minime brute pe țară prezintă un total de 563.136 lei. Datele sunt prezentate în tabelul următor.

Din categoria donațiilor realizate de persoanele juridice, situația se prezintă astfel în anul 2011:

Veniturile din cotizații reprezintă sumele pe care membrii partidului le plătesc anual ca o contribuție la bugetul partidului.

În figura 1, este prezentată un model de chitanta emisă, membrului de partid în urma plătii cotizatiei anuale.

Figura 1. Chitanță emisă de PSD

De asemenea, organismele interne au stabilit ca fiecare organizație să contribuie lunar la bugetul organizației cu 3000 lei. Un exemplu în acest sens este prezentat în figura următoare.

3.3. Modul de administrare a veniturilor de către partid

În urma controlelor efectuate de Autoritatea Electorală Permanentă, s-au constatat următoarele nereguli în modul de organizare a contabilității curente și evidența și publicarea donațiilor și cotizațiilor :

La organizația PSD Bacau au fost încasate două cotizatii în suma de 1.960 lei fără a se întocmi chitanțe, au fost găsite chitanțe fără serie și fără numar; formularele de evidență a cotizațiilor cod FC1 nu coincid cu sumele pentru care s-au întocmit chitante; nu au fost întocmite și transmise formularele de evidenta a cotizațiilor cod FC7. Pentru aceste nereguli, organizația PSD Bacau a fost sancționată contraventional cu avertisment verbal.

PSD Cluj a realizat venituri din activități comerciale prin subînchirierea spatiului partidului, fapt pentru care a fost sancționată contravențional cu amendă de 5.000 lei și cu confiscarea sumei de 3.700 lei.

Pentru toate aceste nereguli sesizate în timpul derulării acțiunilor de verificare, controlorii financiari au făcut recomandari de respectare a prevederilor legale, respectiv:

   -sursele de venituri ale formațiunii politice să fie evidențiate în contabilitate respectând principiile contabile;

   -încasarea cotizațiilor și donațiilor să se efectueze cu respectarea prevederilor Legii nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare, și ale Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 749/2007, cu modificările ulterioare;

   -să se efectueze operațiunile de inventariere a patrimoniului conform prevederilor art. 7 alin. (1) din Legea contabilitatii nr. 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ale art. 13 alin. (4) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 749/2007, cu completările ulterioare și ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 2.861/2009, necesare închiderii exercitiului financiar;

   -să se publice în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, lista persoanelor fizice și juridice care au făcut într-un an fiscal, donații a căror valoare cumulată depășeste 10 salarii de baza minime brute pe țară, conform art. 9 din Legea nr. 334/2006, republicată, cu completările ulterioare.

In vederea eficientizării activității contabile, se impune utilizarea formularelor pentru cotizații și donații.

BIBLIOGRAFIE

Borella Francois, Les partés politiques dans l’Europe des Neuf du Seul, Paris, 1979

Cernea Emil, Molcuț Emil, Istoria statului și dreptului românesc, Ed. Press Mihaela S.R.L., București, 1999

Cretoiu Gheorghe, Contabilitate. Fundamente si noul cadru juridic, Editura All Beck, Bucuresti, 2004

Botez Daniel, Pravat Ionela Cristina, Contabilitatea persoanelor fara scop lucrativ, Ed. Edusoft, Bacau, 2008

Diaconu Gh., Pitulice, I.C., Contabilitatea financiară a organizațiilor nonprofit, Editura Contaplus, București, 2007;

Duculescu Victor, Drept Constitutional Comparat, Editia A II – A, Vol. I, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 1999

Dragan Tudor, Drept Constitutional si Institutii Politice – Tratat Elementar, Vol. II, Editura Luminalex, 1998

Greceanu-Cocos Virginia, Ghid de monografii contabile pentru asociatii si fundatii, Editura L. Lucman, Bucuresti, 2004

Gusti Dimitrie, Sociologia națiunii și a războiului, Ed. Floarea Albastră, București, 1995

Ionescu Cristian, Drept Constituțional și instituții politice, Ed. Lumina Lex, Bucuresti, 1997

Lavroff Dimitri Georges, Les partis politiques en Afrique Noire – Presse Universitaires de France, Paris, 1970

Lencan Stoica Gheorghe, O Distanta De Sapte Decenii.Analiza Istoricopolitica A Comunismului Italian, Revista "Societate Si Cultura", Nr. 3, Pag. 7 – 9, 1991

Manea Mihai, Teodorescu Bogdan, Istoria Romanilor De La 1821 Pana In 1989, Editura Didactica Si Pedagogica, R. A. " Bucuresti, 1998

Muraru Ioan, Drept Constituțional și instituții politice, vol. II, Ed. Actami, București, 1995

Negulescu Paul, Alexian George, Tratat de drept public, Ed. Casa Școalelor, București, 1943.

Tiron Tudor Adriana, Contabilitatea institutiilor publice, Editura Dacia, Cluj, 2003

Ristea, M. (coord.), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București, 2004;

Voicu George, Pluripartidismul – O Teorie A Democratiei, Editura All Timisoara, 1998

Legislatie

*** O.M.F. nr.1591/1998, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr.480/1998, privind „Planul de conturi pentru persoanelor juridce fara scop lucrativ si a normelor metodologice de utilizare a acestuia.

***Legea partidelor politice nr. 14/2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 25 din 17 ianuarie 2003;

***Legea nr.334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr.632/2006 Ministerul Economiei și Finanțelor

*** Ordin nr. 1969/2007 din 09/11/2007 privind aprobarea Reglementărilor contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial, publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. Din 10/12/2007;

*** Legea nr. 43/2003 privind finantarea activitatii partidelor politice si a campaniilor electorale, publicata in Monitorul Oficial nr. 54 din 30 ianuarie 2003.

=== Fisa_donatie ===

Partidul Social Democrat Cod: FD1b

Filiala

Organizația

Fișa donație pentru persoane juridice

Date despre donator

Date despre donație

Se donează următoarele constând în bani având valoarea de 10.000 lei la data de 10.05.2011

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

În cazul bunurilor estimarea a fost făcută de comisia de evaluare compusă din ……………………………………..……………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………….… la data de ……………..……………

=== Fisa_donatiei ===

Partidul Social Democrat Cod: FD1a

Filiala Pangesti

Organizația Bacau

Fișa donație pentru persoane fizice

Date despre donator

Date despre donație

Se donează următoarele constând în bani având valoarea de 40 lei la data de 03.05.2011

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

……………………………………………….………….. având valoarea de …………………la data de ……………………………

În cazul bunurilor estimarea a fost făcută de comisia de evaluare compusă din ……………………………………..……………………………………………..……

……………………………………………………………………………………………………………………………………………….…………….… la data de ……………..……………

=== inreg cont ===

Înregistrări contabile privind contabilitatea partidelor politice

Donații cu titlu gratuit la imobilizările necorporale privind activitățile economice

203=131 400

Intrarea de imobilizări privind activitățile fără scop patrimonial

214=404 500

Achiziția de aparatură birotica pentru activităti cu scop patrimonial

Stocuri primite cu titlu gratuit pentru activități cu titlu gratuit pentru activități fără scop patrimonial

301=731 600

Vânzarea către terți a stocurilor

411=711 600

Scoaterea din evidență a stocurilor vândute

711=301 600

Depunerea de bani la bancă

581=5311 25.000

5121=581 25.000

Înregistrarea contractului de donație pentru personae fizice

461. Popescu Marian = 7311 40

Înregistrarea contractului de donație pentru persoane juridice

461. Yse trans= 7311 10.000

Încasarea contribuției pentru persoane fizice

5311=461

Încasarea contribuției pentru persoane juridice

5121=461

=== Model contract de donatie ===

CONTRACT DE DONAȚIE PERSOANE FIZICE NR. 33

Încheiat astăzi 03.05.2011

la Beresti, jud. Bacau

I. PĂRȚILE CONTRACTANTE

1.1. Partidul Social Democrat, cu sediul în Soseaua Kiseleff, nr 10, CIF RO3340579 , cont RO66BRDE2405060350 deschis la BRD Bucuresti, în calitate de donatar, pe de o parte,

și

1.2. Popescu Marian, domiciliat în Beresti, str. Principala, nr 20, bloc A1, scara D, etaj 1, apartament 10, sector/județ Bacau , legitimat cu B.I./C.I. seria BC nr. 042090 eliberat(ă) la data de 14.02.2004 de către Politia Bacau, CNP 1701209337959 în calitate de donator, pe de altă parte,

au convenit să încheie prezentul contract de donație, cu respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Eu donatorul, donez donatarului suma de 40 RON, pentru a fi folosită de către acesta în activitățile specifice.

III. CLAUZE FINALE

3.1. Prin prezenta, donatorul, prin reprezentantul său, declară pe proprie răspundere că, la data semnării contractului, nu are datorii către Statul Român de natura celor prevăzute la articolul 5 aliniatul 7 din legea 334/2006 – legea finanțării partidelor politice, respectiv nu are datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale.

3.2. Donatarul se obligă să menționeze numele donatorului în raportul anual al anului 2011, conform legii, precum și în alte materiale informative impuse de legea 334/2006 – legea finanțării partidelor politice.

3.3. Prezentul contract a fost redactat într-un număr de 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte

DONATAR, DONATOR

Presedinte PSD Beresti, Popescu Marian

Ioan Marian

=== Model_contract_de_donatie ===

CONTRACT DE DONAȚIE NR. 50

Încheiat astăzi 10.05.2011

la Pangesti,jud. Bacau

I. PĂRȚILE CONTRACTANTE

1.1. Partidul Social Democrat , cu sediul în Soseaua Kiseleff, nr 10, Bucuresti, CIF RO3340579, cont RO66BRDE2405060350 deschis la BRD Bucuresti, în calitate de donatar, pe de o parte,

și

1.2. Societatea Comercială. Yse Trans, cu sediul în Pangesti, str. Dumbrava, nr 7, apartament 1, sector/județ Bacau ,CUI nr. RO23841029, Cont RO66 BRDE2400502400, deschis la .BRD Bacau, reprezentată de doamna/domnul Ivanescu Maria, având funcția de administratir, în calitate de donator, pe de altă parte,

au convenit să încheie prezentul contract de donație, cu respectarea următoarelor clauze:

II. OBIECTUL CONTRACTULUI

2.1. Eu donatorul, donez donatarului suma de: 10.000 RON, pentru a fi folosită de către acesta în activitățile specifice.

III. CLAUZE FINALE

3.1. Prin prezenta, donatorul, prin reprezentantul său, declară pe proprie răspundere că, la data semnării contractului, nu are datorii către Statul Român de natura celor prevăzute la articolul 5 aliniatul 7 din legea 334/2006 – legea finanțării partidelor politice, respectiv nu are datorii exigibile mai vechi de 60 de zile la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale sau la bugetele locale.

3.2. Donatarul se obligă să menționeze numele donatorului în raportul anual al anului 2011, conform legii, precum și în alte materiale informative impuse de legea 334/2006 – legea finanțării partidelor politice.

3.3. Prezentul contract a fost redactat într-un număr de 2 exemplare, câte unul pentru fiecare parte

DONATAR DONATOR

Presedinte PSD Pangesti YSE TRANS