Analiza Privind Cadrul Legislativ Transfrontalier Si Impactul In Teritoriu

Rezumat: Capacitatea unei comunități de a-și utiliza potențialul este ușor perceptibilă prin efectele sale directe sau indirecte, care acoperă un spectru întreg de posibilități – buna organizare și administrare a comunității, o bună calitate a vieții și implicit mulțumirea cetățenilor, respect de sine și aprecierea valorilor locale, auto-cunoaștere, relații interumane pozitive și productive, o situație bună a valorilor materiale locale (clădiri, natură etc.) și nu numai. Orice comunitate are un potențial de care poate dispune, depinde numai de membrii săi dacă și cum îl folosesc. Studierea cadrului legislativ la nivel transfrontalier privind realizarea obiectivelor programului de cooperare transfrontalier România-Ungaria,o mai bună colaborare intraumană, a agenților economici, dezvoltare comună a regiunii de frontieră, asigurarea unei multitudini de oportunități beneficiarilor prin cele două axe prioritare a domeniilor de intervenție și anume îmbunătățirea condițiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare și întărirea coeziunii sociale și economice în regiunea de graniță. Dezvoltarea infrastructurii de trafic face posibilă diminuarea diferențelor economice, educaționale, culturale,sociale, cele din domeniul infrastructural existent între regiunile mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate. Totodată am arătat importanța dezvoltării infrastructurii de trafic mai multor drumuri de legătură oferând astfel numeroase posibilități pentru ambele țări atât în dezvoltarea zonelor turistice dezvoltare economică, culturală.

Accesibilitatea insuficientă a drumurilor principale și lipsa legăturilor rutiere în proximitatea frontierei poate conduce la rămânerea în urmă în continuare a zonelor rurale. Pentru păstrarea mediului natural relativ neatins, pe viitor este necesară introducerea acțiunilor de prevenire a poluărilor și a catastrofelor naturale.

Promovarea și administrarea profesionistă a ariilor naturale protejate este încă departe de a fi rezolvată, fiind periclitate nu numai patrimoniul natural al Județului, dar și însăși existența acestor zone.

În prezent nu există o infrastructură adecvată punerii în valoare a resurselor naturale deosebite, iar inexistența unor Centre de vizitare lipsesc vizitatorii de informații despre valorile naturale și culturale ale zonei. Lipsesc de asemenea traseele educative și materialele de popularizare în limbi străine.

Amenajările actuale din spațiul montan al Județului sunt insuficiente: rețeaua de cabane și adăposturi este limitată, iar calitatea serviciilor este modestă.

Presiunea economică enormă asupra zonei montane (exploatarea excesivă a lemnului, deschiderea de cariere, turismul de masă în anumite zone) poate pune în pericol, pe termen lung, păstrarea valorilor naturale existente aici.

Sursele de poluare industrială și menajeră, îngrășămintele chimice utilizate în agricultură, precum și lipsa unor sisteme de gestiune a deșeurilor fac ca zona montană și factorii de mediu de aici (in special apele) să devină din ce în ce mai poluate, ceea ce duce la distrugerea lor continuă.

Rețelele hidrografice au si ele problemele specifice, majoritatea acestor cursuri de apă sunt insuficient amenajate pentru activități de agrement și practicarea sporturilor nautice (caiac, rafting, înot) traseele de parcurs ale râurilor cu bărci (caiace, canoe) sunt puțin puse în valoare și amenajate, din cauza lipsei unor sisteme de gestiune a deșeurilor, multe cursuri de apă sunt poluate și nu mai reprezintă o atracție pentru practicarea sporturilor de apă.

lipsesc bazele unor utilizări multiple și de calitate, precum și fondul de servicii (miniporturi, debarcadere, amenajări pentru corturi de-a lungul cursurilor de apă), valoarea atracției acestora fiind foarte puțin pusă în valoare.

În prezent există insuficiente studii de specialitate referitoare la biodiversitatea din județ, lucru care pe de o parte nu ne ajută să protejăm speciile rare (deoarece nu știm dacă și unde există) și pe de alta parte ne împiedică să le valorificăm în turism;

În județ nu există persoane pregătite să desfășoare activități turistice specifice pe acest domeniu.

Nu există materiale de prezentare și promovare a biodiversității Județului, nici pentru turiști și nici pentru locuitorii acestuia – lucru care poate determina dispariția unora din aceste specii, datorită necunoașterii valorii lor.

Multe din manifestările locale și-ar putea crește cota de atractivitate printr-o dezvoltare corespunzătoare: ele pot deveni de interes național și internațional.

– lipsa coordonării și corelării manifestărilor culturale la nivel județean , care determină suprapuneri de perioade și o promovare inadecvata.

-majoritatea manifestărilor internaționale sunt în număr mic și oferă ședere pentru una, maxim două zile, câștigul turistic fiind minim.

calitatea scăzută a unora din aceste evenimente (care nu mai evidențiază specificul cultural local) și politizarea excesivă a unora din ele.

-inexistenta unui calendar județean de evenimente care să fie cunoscut de toți locuitorii Județului și sa fie promovat în rândul turiștilor.

-multe din meșteșugurile tradiționale practicate în Bihor au început să dispară, deoarece tinerii nu sunt interesați să le învețe, iar meșterii care le mai practică nu au cui să le transmită. De asemenea, în prezent aceste ocupații nu prezintă interes și din cauza câștigurilor scăzute pe care le oferă;

– nu există susținere de nici un fel pentru meșterii populari, iar lipsa unor ateliere meșteșugăresti vizitabile face imposibilă introducerea lor în circuitul turistic;

-numărul bisericilor de lemn din Județul Bihor este mare, însă majoritatea sunt într-o avansată stare de degradare, nefiind fonduri și nici interes pentru reabilitarea lor; -mare parte din monumentele istorice din județ se află, de asemenea, în stare de degradare și necesită reabilitare – unele aproape totală;

-insuficienta cunoaștere și promovare a monumentelor istorice, a resurselor culturale în general;

-multe din elementele prezentate mai sus există, însă nu sunt pregătite (din punct de vedere al amenajărilor și al stării lor, al accesibilității etc.) să fie incluse într-un circuit turistic sau în programe turistice, și de asemenea nu au personal specializat suficient care să le poată valorifica în acest sens.

-pregătirea turistică a tinerilor elevi și studenți din Bihor –în special la nivel practic – este foarte slabă.

Similar Posts

  • Aparitia Si Evolutia Parlamentului European

    INTRODUCERE Ideea unei uniuni între popoarele, națiunile europene, respectiv crearea unui Parlament European a apărut cu secole în urmă (mai precis secolele XVII-XVIII), fiind tratată și dezvoltată de către filosofi, scriitori, regi, împărați, istorici, juriști, politicieni. La Congresul de pace de la Paris din 1849, celebrul scriitor francez Victor Hugo prevestea că, ,,va veni ziua aceea când…

  • Obiectul Si Sarcina Probatiei Judiciare Civile Cifrul 381

    OBIECTUL ȘI SARCINA PROBAȚIEI JUDICIARE CIVILE CIFRUL 381 CUPRINS: Introducere Capitolul I. CONSIDERAȚII GENERALE ASUPRA PROBELOR ÎN PROCESUL CIVIL § 1.1. Noțiunea și clasificarea probelor § 1.2. Reguli generale de admisibilitate, administrare și apreciere a probelor § 1.3. Administrarea probelor în apel, recurs și la revizuire Capitolul II. OBIECTUL PROBAȚIUNII JUDICIARE § 2.1. Noțiunea obiectului…

  • Curtea Constitutionala Garantul Suprematiei

    Curtea constituțională – garantul supremației Constituției româniei Importanța și actualitatea temei PARTEA I – CONSTITUȚIA ÎN SISTEMUL JURIDIC NORMATIV TITLUL I – CONSTITUȚIA ROMÂNIEI Capitolul 1.Constituția și constituționalitatea sect.1. Noțiunea de Constituție. Conținutul normativ al Constituției sect. 2. Constituționalitatea Capitolul 2.Fundamentarea supremației Constituției sect. 1. Supremația Constituției 1.1. Conceptul de supremația Constituției 1.2. Fundamentarea științifică…

  • Unele Aspecte Privind Regimul Juridic AL Deseurilor

    UNELE ASPECTE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL DEȘEURILOR CUPRINS INTRODUCERE CAPITOLUL 1. ASPECTE GENERALE PRIVIND REGIMUL JURIDIC AL DEȘEURILOR ÎN ROMÂNIA 1.1. Definții, clasificare, obiective, principii 1.1.1. Definiții 1.1.2. Clasificare 1.1.3. Obiective 1.1.4. Principii 1.2. Evidența gestiunii deșeurilor 1.3. Procedura de reglementare a activităților care implică deșeuri 1.4. Obligații în domeniul gestionării deșeurilor 1.5. Atribuțiile autorităților…

  • Talharia(licenta)

    1.DREPTUL DE PROPRIETATE 1.1 Consacrarea constituțională 1.2 Necesitatea ocrotirii dreptului prin mijloace penale 1.3 Reglementări privind dreptul de proprietate în legislația penală autohtonă 1.1 Consacrarea constituțională Garantând dreptul la proprietate și creanțele asupra statului, Constiția României reglementează prin art. 44 conținutul și limitele acestor drepturi. Astfel proprietatea privată este garantată și ocrotită în mod egel…

  • Infractiuni Internationale. Terorismul International

    LUCRARE DE LICENTA INFRACTIUNI INTERNATIONALE TERORISMUL INTERNAȚIONAL CUPRINS: Capitolul I – Conceptul de terorism Terorismul – fenomen sau manifestare izolată Caracteristici ale terorismului Evolutia istorică a fenomenului terorist Terorismul international contemporan Capitolul II – Terorismul – Crima sau infarctiune internationala conventionala 2.1. Modalitățile normative de manifestare a terorismului 2.2. Caracteristici ale infracțiunii de terorism 2.3….