Analiza Econometrica a Cererii de Asistenta Juridica Obligatorie din Judetul Mures

LUCRARE DE LICENȚĂ

ANALIZA ECONOMETRICĂ A CERERII DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ OBLIGATORIE DIN JUDEȚUL MUREȘ

CUPRINS

INTRODUCERE

1. SERVICII PUBLICE

1.1 Noțiunea de serviciu public

1.2 Tipologia serviciilor publice

1.3 Resurse pentru funcționarea serviciilor publice

2. MODELE ECONOMETRICE UTILIZATE ÎN MANAGEMENT

2.1 Aspecte generale

2.2 Modele econometrice bazate serii cronologice

2.3 Analiza factorială cu ajutorul indicilor sintetici sau de grup

2.4 Indicatori de variație-coeficientul de variație

2.5 Metode informatice de extragere a seriilor cronologice.

3. ASISTENȚA JURIDICĂ GARANTATĂ DE STAT

3.1 Principii de acordare a asistentei judiciare gratuite

3.2 Cadru legal

3.3 Baroul de avocați-organizare

3.4 Serviciul de asistență juridică

4. ANALIZA ECONOMETRICĂ A CERERII DE ASISTENȚĂ JURIDICĂ OBLIGATORIE DIN JUDEȚUL MUREȘ

4.1 Evoluția cererilor de asistență juridică obligatorie între anii 2007-2013.

4.2 Analiza cererilor de asistență juridică obligatorie la nivel de instanță și organe de urmărire penală

4.3 Situația decontării delegațiilor în perioada 2007-2013; Analiza sumelor aferente cererii de asistență juridică obligatorie pentru perioada 2007-2013

4.4 Analiza modului de decontare a delegațiilor emise în perioada 2007-2013.

4.5 Asistența juridică de urgență, determinarea sezonalității

4.6 Analiza evoluției numărului de avocați înscriși în Registrul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș

5. CONCLUZII ȘI PROPUNERI

BIBLIOGRAFIE

ANEXA. 1: Protocol 113928/2008 încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România și Ministerul Justiției;

ANEXA. 2-8: Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013;

ANEXA. 9-10: Titluri IPJ Mureș 2007-2008.

introducere

Practica de management din unitățile economice evidențiază legătura directă ce există între procesul managerial și sistemul informațional existent. Latura dinamică a procesului de management o reprezintă informațiile existente cantitativ și calitativ, asamblate logic în cadrul sistemului informațional. Astfel, pe baza fluxului de informații se poate regla întreaga activitate economică.

Sistemul informațional asigură cunoașterea permanentă a proceselor economice , având un impact din ce în ce mai mare asupra desfășurării și eficienței activităților, prin intermediul său asigurându-se informațiile necesare fundamentării deciziilor strategice sau operaționale ale organizației, aspecte evidențiate de Peter F.Drucker prin ciclul Informatie-Decizie-Obiective-Rezultate-Feedback, în lucrarea sa “Inovația și sistemul antreprenorial”.

Prin mesajul pe care-l poartă, informația poate declanșa reacții și inițierea de acțiuni, asigurând în felul acesta cunoașterea fenomenelor și proceselor economice, reducând astfel arealul riscului și a incertitudinii.

Din dorința de a aduce o contribuție la efiecientizarea activității Serviciului de asistență juridică din cadrul Baroului de Avocați Mureș, am recurs la alegerea temei prezentei lucrări științifice, îmbinând pe parcursul realizării ei cunoștințele mele acumulate de-a lungul anilor de practică în domeniul bazelor de date, cu noțiunile de econometrie studiate în cadrul Universității “Petru Maior”, urmărind ca prin aceasta să ofer o informare conducerii organizației cu privire la activitatea serviciului din ultimii șapte ani(având ca bază protocolul nr.113928/2008 încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România și Ministerul Justiției privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală), identificarea disfuncționalitățiilor și corectarea acestora prin includerea de noi prevederi în protocolul ce urmează a fi încheiat în cursul anului 2014, prevederi care să conducă la creșterea atractivității și calitații acestui gen de prestații juridice.

Ținând cont de scopul propus, am structurat lucrarea în cinci capitole, primele trei (1. Servicii publice 2. Modele Econometrice utilizate în management, 3. Asistența juridică garantată de stat), conținând noțiuni teoretice ce au fundamentat cercetarea propriu zisă, realizată în studiul de caz, inclus în capitolul 4 (4. Analiza econometrică a cererii de asistență juridică obligatorie din județul Mureș între anii 2007-2013) și finalizată prin concluzii și propuneri, în cadrul capitolului 5.

1. SERVICII PUBLICE

1.1 Noțiunea de serviciu public

Serviciul public a apărut și s-a dezvoltat în contextul creșterii nevoilor generale ale societății omenești fiind întâlnit de-a lungul timpului sub diverse denumiri, cum ar fi „interes public”, „utilitate publică”, „interes general”. Astfel, serviciul public trebuie privit ca o activitate desfășurată de autoritățile publice în vederea satisfacerii intereselor generale, acesta existând doar atunci când colectivitatea scoate în evidență o anumită nevoie generală.

Odată cu transformările economice (industrializarea, concentrarea) ce necesitau intervenția statului, liberalismul politic a recurs la crearea unui stat de drept în care serviciul public devine un element de limitare a puterii guvernanților, statul nemaifiind un arbitru ci un gestionar al anumitor activități sociale, edictarea unor norme fiind completată de prestații din ce în ce mai diverse.

Astfel activitatea statului, în societatea democratică modernă devine din ce în ce mai complexă și diversificată, acesta gestionând cele mai importante domenii cum ar fi: administrativ, juridic, cultural, sănătate, învățământ, sport etc., având ca obiectiv primordial satisfacerea intereselor sociale, generale ale cetățenilor.

Una dintre cele mai importante funcții ale statului este aceea de ofertant de servicii publice, funcție care constă în :

Furnizarea către colectivitate a unor servicii necomerciale prin intermediul serviciilor publice sau încredințarea producției lor sectorului privat subvenționat;

Finanțarea acestei producții prin intermediul prelevării obligatorii asupra utilităților și asupra firmelor.

Serviciile colective furnizate de stat trebuie să răspundă următoarelor 3 obiective majore:

Satisfacerea (înlăturarea) lacunelor pieței;

Facilitarea accesului la factorii externi pozitivi care influențează serviciile (infrastructura, protecția mediului înconjurător, etc);

Accesibilitatea tuturor cetățenilor la servicii, chiar și a celor mai săraci: ele fiind oferite în mod gratuit sau la un preț inferior costului lor de producție (educație, sănătate,etc);

Nu toate activitățiile întreprinse pentru satisfacerea unei nevoi a populației pot fi catalogate ca și activități de prestare a serviciilor publice, ci doar acelea dintre ele care sunt apreciate de puterea politică ca fiind de interes public. Astfel, un agent economic care urmărește în mod expres un beneficiu pentru acțiunile sale nu poate fi considerat prestator de servicii publice tocmai datorită scopului urmărit , adică profitul, spre deosebire de serviciile publice care nu au ca scop profitabilitatea, administrația publică satisfăcând interesul general al societății, de multe ori înregistrând chiar pierderi.

Instituțiile ce au ca rezultat final furnizarea de servicii către populație pot fi împărțite astfel:

ale puterii de stat;

ale unor colectivități (de obicei profesionale);

particulare(private).

Așadar, pentru apariția și funcționarea unui serviciu public, este nevoie de intersul general, urmat de un act de voință al autorității legiuitoare. Spre exemplu, înființarea ministerelor prin lege, organelor de specialitate din subordinea guvernului prin hotărâri de guvern, etc.

Ioan Sorici definea astfel serviciul public ca fiind “ o activitate economică de interes general asigurată de un subiect public sau, sub controlul său, de către un subiect privat, dar definit, creat și controlat de către puterea publică și reglat (într-o măsură variabilă) de un regim juridic diferit de dreptul privat.

1.2 Tipologia serviciilor publice

Literatura de specialitate ne oferă mai multe criterii de clasificare a serviciilor publice, având astfel:

După natura serviciilor publice: servicii publice administrative (SPA) și servicii publice industriale și comerciale (SPIC)

Luând în considerare obiectul activității, dacă serviciul este comparabil cu cel a unei întreprinderi private putem spune că suntem în prezența unui SPIC (exemplu: transport) în caz contrar aflându-ne în situația unui SPA (exemplu: serviciul de asistență socială, justiția, siguranța națională-servicii care pot fi asigurate doar de autoritățile publice/administrației publice, finanțarea lor fiind asigurată în mare parte din impozite).

După modalitatea de finanțare a serviciului acesta este un SPA dacă sursa de finanțare este o taxă de natură fiscală sau este un SPIC dacă încasează taxele de la usageri-beneficiari.

În funcție de modul de organizare și funcționare al serviciului putem avem un SPA dacă regulile sunt derogatorii de la dreptul civil și SPIC în caz contrar.

După modul în care se realizează interesul general putem clasifica serviciile publice ca fiind:

Servicii publice care au ca scop satisfacerea directă și individuală a cetățenilor;

Servicii publice care oferă avantaje particularilor în mod indirect;

Servicii publice destinate colectivității în ansamblu.

După raporturile cu serviciile private, se remarcă

servicii monopolizate;

servicii pe care administrația publică le exercită în paralel cu persoane autorizate;

servicii publice exercitate de persoane private, autorizate , sub controlul unei autorități a administrației publice;

După modul delegării acestora

Servicii publice cu caracter exclusiv administrativ, ce nu se pot încredința altor persoane (protecția civilă, autoritatea tutelară, starea civilă);

Servicii publice ce pot fi delegate altor perosane (salubritate, iluminat, deratizare).

După importanța socială

Servicii publice vitale (alimentare cu apă, canalizare, termoficare);

Servicii publice facultative (locuri de distracții, centre de informare).

În raport cu colectivitățiile publice de care depind, se disting

Servicii publice interne și extrateritoriale;

Servicii civile și militare.

După gradul de cuprindere

Servicii de importanță națională,organizate pe întreg teritoriul statului;

Servicii locale, organizate la nivel de județ, municipiu, oraș sau comună.

Statul poate gestiona un serviciu fie în regie proprie, fie apelând la o instituție specializată prin una dintre următoarele modalități:

În baza unui contract administrativ;

În temeiul unui contract de locațiune;

Prin împuternicirea dată de autoritatea administrației publice locale (delegare);

Prin concesionare .

Gestiunea sau modalitatea de acordarea a serviciului nu implică strict existența unui contract sau act juridic bilateral, el putându-se realiza și printr-un act juridic unilateral (lege, hotărâre a administrației centrale sau locale).

Unul dintre serviciile publice oferite de stat, este cel de asistență juridică, astfel în cazurile penale această asistență este obligatorie prin lege iar în cazurile civile este oferită cetățenilor ce nu dispun de fonduri bănești pentru a-și asigura apărarea.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1995, au fost înființate în cadrul fiecărui Barou Județean de Avocați, Serviciile de asistență juridică, modul de organizare și funcționare al acestora urmând a-l detalia în capitolul III al prezentei lucrări.

1.3 Resurse pentru funcționarea serviciilor publice

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societății, este necesară constituirea de fonduri bănești, fonduri utilizate pentru finanțarea acestora și care pe le întâlnim sub forma bugetului de stat.

În procesul procurării și repartizării resurselor financiare necesare statului se formează bugetul de stat care este un instrument managerial cu statut de act juridic în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe timp de un an.

Cheltuielile efectuate de la bugetul statului cuprind astfel : cheltuieli cu datoria publică, cheltuieli cu funcționarea administrației, cheltuieli cu subvențiile, cheltuieli sadministrativ;

În temeiul unui contract de locațiune;

Prin împuternicirea dată de autoritatea administrației publice locale (delegare);

Prin concesionare .

Gestiunea sau modalitatea de acordarea a serviciului nu implică strict existența unui contract sau act juridic bilateral, el putându-se realiza și printr-un act juridic unilateral (lege, hotărâre a administrației centrale sau locale).

Unul dintre serviciile publice oferite de stat, este cel de asistență juridică, astfel în cazurile penale această asistență este obligatorie prin lege iar în cazurile civile este oferită cetățenilor ce nu dispun de fonduri bănești pentru a-și asigura apărarea.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 51/1995, au fost înființate în cadrul fiecărui Barou Județean de Avocați, Serviciile de asistență juridică, modul de organizare și funcționare al acestora urmând a-l detalia în capitolul III al prezentei lucrări.

1.3 Resurse pentru funcționarea serviciilor publice

Pentru satisfacerea nevoilor generale ale societății, este necesară constituirea de fonduri bănești, fonduri utilizate pentru finanțarea acestora și care pe le întâlnim sub forma bugetului de stat.

În procesul procurării și repartizării resurselor financiare necesare statului se formează bugetul de stat care este un instrument managerial cu statut de act juridic în care se înscriu veniturile și cheltuielile probabile ale statului pe timp de un an.

Cheltuielile efectuate de la bugetul statului cuprind astfel : cheltuieli cu datoria publică, cheltuieli cu funcționarea administrației, cheltuieli cu subvențiile, cheltuieli sociale, investiții civile, cheltuieli militare.

Veniturile ordinare ale bugetului de stat provin din următoarele surse:

Impozite directe (impozite pe venit, pe avere, etc) și indirecte (TVA, accize, taxe vamale, etc.);

Venituri obținute din activitatea proprie, desfășurată de întreprinderile publice;

Cota parte din profiturile obținute de societățile mixte ( capital de stat și privat);

Contribuțiile la asigurările sociale.

Bugetul administrației de stat se elaborează de către Ministerul Finanțelor, se aprobă de către Parlament și cuprinde proiectele de buget ale instituțiilor publice centrale (ministerele) precum și transferurile necesare echilibrării bugetelor locale sau ale bugetului asigurărilor sociale de stat.

Alocarea resurselor bănești se face avându-se în vedere folosirea acestora în domeniul social, pentru învățământ, sănătate, asigurări sociale, cultură , artă, sport, etc. precum și în domeniul economic pentru acordarea de subvenții, realizarea de investiții și acțiuni de interes general.

Având în vedere modul de constituire al bugetului de stat, se poate spune că utilizatorul unui serviciu public poate fi considerat pe de o parte consumator, iar pe de altă parte acționar al firmei de servicii, întrucât fondurile destinate funcționării serviciului sunt constituite din taxele consumatorului contribuabil.

2. Modele econometrice utilizate în management

2.1 Aspecte generale

Econometria a fost definită ca fiind “aplicarea statisticii matematice la datele economice în scopul constituirii unui suport practic pentru modelele construite prin matematici economice și al obținerii unor estimări numerice” .

Termenul de econometrie este atribuit unei noțiuni a cărei sferă de cuprindere se referă la o disciplină științifică foarte complexă, formată din domeniile de interferență ale matematicii, statisticii și economiei, așa cum rezultă din figura 1.

De regulă, un specialist în econometrie este preocupat de următoarele aspecte:

Măsurarea unor corelații și estimarea parametrilor pe care aceștia îi implică;

Verificarea ideilor teoretice repezentate de astfel de corelații;

Utilizarea acestor corelații pentru previziuni sau prognoze cantitative.

Totodată, un specialist în econometrie, operează cu o serie de termeni specifici cum ar fi : variabilă, parametru, corelație, regresie, model.

Pentru analiza cantitativă a proceselor și fenomenelor economice realizată prin intermediul econometriei, este necesară culegerea de informații privind o serie de indicatori care să definească sistemul studiat.

Astfel se utilizează indicatorii statistici care pot fi studiați și observați de-a lungul unei perioade de timp prin serii cronologice, indicatori care poartă denumirea de variabile.

În funcție de natura lor aceste variabile se pot clasifica în următoarele două categorii:

Variabile cantitative;

Variabile calitative-pentru introducerea lor în modele, aceste variabile sunt supuse unor prelucrări prealabile, prin utilizarea de scale de măsurare sau alte procedee specifice.

Studiile specifice econometriei pornesc prin formularea unui model matematic, urmând ca apoi prin folosirea celor mai bune date disponibile, să estimeze prin metode statistice parametrii modelui. Modelul reprezentând astfel, un instrument de cercetare științifică, o imagine convențională, homomorfă, simplificată a obiectului supus cercetării.

2.2 Modele econometrice bazate serii cronologice

2.2.1 Definții ale seriilor cronologice

Analiza seriilor cronologice presupune folosirea unor metode mai simple sau mai complicate, de studiere a proceselor economice sau sociale de-a lungul unor perioade de timp, ce au în vedere analiza trecutului și vizează extrapolarea tendințelor.

Prin analiza seriilor cronologice un specialist în econometrie, prin utilizarea instrumentelor specifice, descoperă:

Variația în timp a unor fenomene și procese economice;

Tendința generală (trendul);

Sezonalitatea fenomenelor economice;

Prognoze și evoluții viitoare.

Seria cronologică, denumită și serie dinamică sau serie de timp este formată din două șiruri de date paralele, primul șir arătând trecerea timpului, iar cel de-al doilea variația fenomenului de-a lungul perioadei studiate.

Forma generală a unei serii cronologice este următoarea:

Termenii seriilor cronologice au următoarele caracteristici :

Variabilitatea- Reflectă procesul de schimbare și dezvoltare în timp al unui fenomen;

Omogenitatea- se referă la faptul că o serie cronologică se referă la același fenomen sau proces, observat în modificarea sa de-a lungul perioadei studiate;

Periodicitatea- se referă la unitățile de timp alese ce pot fi o perioadă sau moment dat, iar între acestea pot fi intervale egale sau inegale;

Interdependența se explică prin faptul că termenii seriei sunt valori succesive ale aceluiași fenomen.

Clasificarea seriilor cronologice se poate face în funcție de:

modul de exprimare al indicatorilor;

timpul la care se referă datele;

natura procesului statistic pe care-l reprezintă.

După modul de exprimare al indicatorilor din care sunt formate seriile putem distinge:

Serii cronologice formate din indicatori absoluți;

Serii cronologice formate din indicatori relativi;

Serii cronologice formate din indicatori medii.

În funcție de unitatea de timp la care se referă fiecare din nivelurile caracteristicii putem avea:

serii cronologice de intervale de timp (serii continue) denumite și serii de flux:

– sunt cele care prezintă rezultatul cumulat al observării unei variabile de flux în fiecare perioadă de timp. Termenii unei astfel de serii pot fi însumați, obținând nivelul cumulat al caracteristicii pentru întreaga perioadă considerată (Exemplu: evoluția producției, evoluția profitului, etc).

serii cronologice de momente, denumite și serii de stoc:

-sunt cele care exprimă mărimea la care a ajuns caracteristica studiată în momentul observării.(Exemplu: populația unei țări, a unui oraș, etc.).Însumarea unor astfel de termeni este fără sens.

2.2.2 Indicatorii seriilor cronologice

Pentru calculul indicatorilor unei serii de timp, o problemă importantă o reprezintă alegerea bazei de comparare (y1), deoarece această bază de raportare trebuie să fie tipică procesului studiat, neafectat de perturbații majore sau de conjuncturi anormale pentru fenomenul respectiv. Este indicat ca alegerea acestei baze de raportare (nivel de referință) să fie făcută prin referirea la o unitate de timp care poate fi :

Început sau sfârșit de etapă;

Unitatea de timp anterioară perioadei pentru care se calculează indicatorul;

Perioadă asemănătoare din punct de vedere al condițiilor de desfășurare, dar dintr-un interval de timp anterior.

În funcție de baza de raportare aleasă, indicatori pot fi:

cu bază fixă, adică un nivel de referință neschimbat pentru întreaga perioadă analizată;

cu bază în lanț sau mobilă ceea ce presupune ca baza de raportare să fie nivelul din perioada imediat anterioară.

Exprimarea acestor indicatori se poate face în:

Mărimi absolute, adică unități fizice (lei, tone bucăți, etc) sau valorice;

Mărimi relative (procente, coeficienți).

În raport cu modul de obținere, se deosebesc următoarele tipuri de indicatori ai seriilor cronologice:

I. Indicatori absoluți

1). Nivelul absolut al termenilor – (yi);

Nivelul absolut (y) exprimă cuantumul, mărimea fenomenului analizat în unitatea de timp t și se identifică cu fiecare termen al seriei. Se exprimă în unități fizice sau valorice și se notează cu: y0, y1, …, yi, …, yn .

2).Modificarea absolută()- exprimă creșterea sau scăderea nivelului caracteristicii, având astfel:

Modificare absolută cu bază fixă:

yi/o = yi – y0 =

Modificarea absolută cu bază mobilă:

yi/i-1 = yi – yi-1 =

Între sporurile cu bază fixă și cele cu bază în lanț există următoarele relații:

suma sporurilor cu bază mobilă este egală cu sporul cu bază fixă al întregii perioade, adică:

diferența dintre două sporuri absolute cu bază fixă consecutive este egală cu sporul cu bază mobilă corespunzător:

i/0 – i-1/0 = i/i-1

II. Indicatori relativi

1). Indicele de dinamică (I)

Se determină ca raport între doi termeni ai seriei și ne arată de câte ori (sau cu cât la sută) a crescut sau a scăzut, nivelul unui anumit fenomen în decursul unei perioade de timp față de un nivel anterior.

Indicele de dinamică se poate determina cu bază fixă și cu bază mobilă.

Formulele de calcul sunt:

Iyi/0 = (yi/y0) 100 – cu bază fixă;

Iyi/i-1 = (yi/yi-1) 100 – cu bază mobilă.

2). Ritmul de creștere sau descreștere (R)

Denumit și spor sau scădere relativă, ne arată cu câte procente depășește nivelul din perioada curentă nivelul atins în perioada de bază.

Ritmul cu bază fixă (R i/0) se determină prin raportarea sporului absolut cu bază fixă, la nivelul absolut din perioada considerată ca bază de comparație, după formula:

Ritmul cu bază mobilă (R i/i-1) se calculează raportând sporul absolut cu bază mobilă, la nivelul absolut din perioada luată drept bază de raportare, folosind formula de calcul:

3). Valoarea absolută a unui procent din ritmul de creștere sau scădere (A)

Este un indicator care exprimă câte unități reprezintă un procent al ritmului, având astfel :

– cu bază fixă

– cu bază mobilă

III. Indicatori medii

Indicatorii medii se prezintă sub formă de indicatori calculați din :

1.) Nivelul mediu y – se determină în funcție de felul seriei cronologice în felul următor:

media aritmetică simplă pentru seriile dinamice de intervale, deoarece termenii sunt însumabili. Formula de calcul în acest caz este:

y = yi / n

media cronologică simplă sau ponderată pentru seriile de momente, pe baza următoarelor relații de calcul:

– media cronologică simplă

media cronologică ponderată

2). Sporul mediu sau scăderea medie ( )

Reflectă creșterea sau descreșterea medie înregistrată de un fenomen într-o perioadă de timp și se calculează ca media aritmetică simplă a modificărilor absolute cu bază mobilă după următoarea formulă:

Sporul mediu are valoare semnificativă numai dacă modificările absolute cu bază în lanț au valori apropiate între ele.

3). Indicele mediu ()

Acest indicator ne arată de câte ori s-a modificat în medie fenomenul analizat pe întreaga perioadă și se determină ca medie geometrică simplă a indicilor cu bază mobilă, după formula:

4). Ritmul mediu sau indicele de creștere sau descreștere (R)

Evidențiază cu câte procente se modifică în medie fenomenul analizat în perioada luată în calcul. Formula pentru determinarea indicatorului este:

R = I 100 – 100

2.2.3 Componentele seriilor cronologice

Între termenii seriilor cronologice, datorită acțiunii unor factori de influență specifici, se manifestă o anumită variație ciclică (sezonieră) și o variație aleatoare(reziduală).

Una din problemele ce apar în analiza seriilor cronologice este separarea componentelor acesteia și evaluarea lor statistică. Astfel , o serie cronologică are ca principale componente:

Trendul sau tendința generală (T)

-este componenta principală a evoluției și totodată consecința acțiunii cauzelor esențiale cu acțiune de lungă durată (progresul tehnic, creșterea populației);

Sezonalitatea (T)

-reprezintă fluctuațiile în funcție de anotimpuri, factori climatici, factori sociali, care-și pun amprenta asupra desfășurării unui fenomen pe o anumită perioadă de timp;

Ciclitatea (T)

-este determinată de factori de natură diversă care acționează asupra fenomenului analizat;

Variația reziduală (T)

-reprezintă parte din variația unei serii de timp ce nu poate fi explicată prin trend, ciclitate sau sezonalitate, fiind generată de factori accidentali, neprevăzuți.

2.2.3.1 Ajustarea seriilor cronologice

Ajustarea unei serii cronologice înseamnă, determinarea tendinței generale a acesteia prin eliminarea oscilațiilor ciclice, sezoniere sau accidentale.

Cele mai uzuale metode folosite în acest sens sunt:

metode simple (mecanice) – bazate pe indicatorii medii ai seriilor cronologice;

metode analitice de trend – bazate pe funcții matematice:

trendul liniar;

trendul neliniar.

Metodele analitice de determinare a tendinței se bazează pe asemănarea traiectoriei descrise de fenomenele economice, cu variația funcțiilor matematice elementare (liniară, exponențială, logaritmică). Aceste metode asigură condițiile necesare pentru o bună estimare a tendinței generale deoarece se bazează pe toți termenii seriei cronologice.

Potrivit metodelor analitice, se consideră că dezvoltarea fenomenului economic depinde de succesiunea perioadelor de timp, variabila t fiind argumentul funcției.

Așadar yt = f(t).

Valorile de trend ( valorile ajustate) Yt se stabilesc utilizând metoda celor mai mici pătrate, în așa fel încât suma pătratelor abaterilor valorilor ajustate Yt de la valorile empirice ( reale) yt , să fie minime: (yt – Yt )2 = min.

Aplicarea metodelor analitice de trend este condiționată de alegerea modelului potrivit pentru datele existente. Modelul se stabilește pe baza examinării cronogramei și prin efectuarea unor prelucrări statistice prealabile.

Deoarece timpul este o mărime care, statistic, se măsoară cu ajutorul scalei de interval – al cărei specific este că punctul de origine ( punctul “0”) al scalei și unitatea de măsură a variabilei timp (t), se pot alege convenabil, în mod arbitrar – la rezolvarea sistemului de ecuații normale se face o simplificare esențială prin aceea că valorile lui “t”, se stabilesc astfel încât ti = 0.

Pentru aceasta, practic se procedează astfel:

dacă seria este formată dintr-un număr impar de termeni, se alege ca origine t = 0, termenul median, restul fiind simetric plasate față de t = 0; (-1; +1) ; (-2; 2) ; ș.a.

De exemplu:

dacă seria este formată dintr-un număr par de termeni, termenii centrali se notează (-1, +1) și în continuare fiecare valoare a timpului se cuantifică la distanță de două unități cu valori întregi. O altă variantă posibilă presupune atribuirea termenilor centrali a valorilor -1,5 ; +1,5 , -2,5 ; +2,5 , timpul se cuantifică la câte o unitate.

De exemplu:

În continuarea voi detalia teoretic metoda liniară și exponențială, după cum urmează:

I. Trendul liniar

Este utilizat în cazul în care se constată că modificările cu bază mobilă înregistrează valori aproximativ constante și are la bază funcția de gradul I conform relației:

Yt = a + b*ti

unde a și b sunt parametri funcției care se determină din sistemul de ecuații normale, obținut prin metoda celor mai mici pătrate, astfel:

Astfel dacă se pune condiția ca , sistemul de ecuații va deveni :

Putând astfel să obținem valorile lui a și b a căror semnificație este următoarea:

a – media variabilei yt , calculată ca o medie aritmetică simplă a termenilor, deci a = y.

b – panta liniei de tendință, iar valoarea lui b arată cu cât se modifică în medie fenomenul analizat, dacă variabila timp se modifică cu o unitate de timp.

II. Trendul neliniar

Se utilizează în cazul în care evoluția pe graficul cronogramei nu descrie o traiectorie liniară. În funcție de forma graficului, se poate apela la una din următoarele funcții neliniare:

funcția exponențială;

funcția hiperbolică;

funcția parabolică;

funcția logistică.

Trendul Exponențial – Este folosit dacă termenii seriei prezintă creșteri relative aproximativ constante, adică atunci când termenii cresc în progresie geometrică. In acest caz se utilizează funcția exponențială: Yti = a bti , care se poate transforma într-o funcție liniară de logaritmi:

lgYti = lga + tilgb

Sistemul de ecuații este:

În cazul în care ,sistemul va deveni:

de unde rezultă valorilor lg a și lg b.

2.2.3.2 Analiza sezonalității

Variațiile sezoniere sunt fluctuații periodice subanuale, mai puțin sau mai mult regulate. Perioada de manifestare a acestora poate fi ziua (consumul casnic, traficul de călători), luna (vânzările lunare, consumul lunar) sau trimestrul.

Sezonalitatea poate să apară în cadrul societățiilor comerciale, de producție sau distribuție cu implicații asupra modului de organizare a aprovizionării, gestiunii stocurilor, dimensionării resurselor umane sau a rezultatelor economico financiare.

Sezonalitatea poate fi exprimată prin mărimi absolute sub forma abaterii mediei sezonului () de la media generală (), având astfel:

j= –

Valorile j pozitive reflectă realizări superioare mediei, perioada j reprezentând în felul acesta un sezon de vârf, în timp ce valorile negative arată valori sub medie, reprezentând “sezon slab”.

În mărimi relative, intensitatea valului sezonier este exprimată prin indicii de sezonalitate, determinați după următoarea formulă:

Astfel dacă un indice este mai mare sau egal cu 100 %, este corespunzător unei perioade de vârf, în caz contrar este specific unei perioade slabe.

2.2.3.3 Extrapolarea seriei cronologice

În vederea dimensionării viitoare a producției, a vânzărilor, a potențialului uman, seriile cronologice se pot utiliza și în prognoză, putându-se astfel anticipa, prin extrapolarea tendinței generale , evoluția fenomenelor în viitor.

Extrapolarea prin metode analitice presupune ca fenomenul să-și păstreze aceeași tendință, variația timpului extinzându-se în raport cu originea în ambele sensuri, astfel încât ti =0

Funcțiile de extrapolare și ecuațiile de extrapolare corespunzătoare metodelor analitice sunt :

pentru funcția liniară ;Y’=a+b*t’i;

pentru funcția exponențială : Y’=a*bti’.

2.3 Analiza factorială cu ajutorul indicilor sintetici sau de grup

Indicii sunt o categorie specială a indicatorilor statistici, cu largă aplicabilitate în toate domeniile activității economice și sociale, fiind obținuti prin raportarea a două niveluri absolute, relative și medii ale aceluiași fenomen sau grup de fenomene.

Pentru calculul indicilor sintetici este necesar a se determina nivelul totalizat al fenomenelor comparate, lucru pentru care este necesară o diferențiere a elementelor ansamblului în:

Elemente de natură cantitativă, extensivă cum sunt unitățile colectivității, cantități de bunuri materiale, etc , elemente ce se notează cu fi;

Elemente de natură calitativă, intensivă, care se indentifică de obicei cu valorile individuale ale caracteristicii (Exemplu:prețurile unitare) și se notează cu xi.

În ceea ce urmează voi detalia teoretic sistemul de ponderare propus de Etienne Laspeyers, care presupune determinarea influenței factorilor elementari asupra variației fenomenului complex prin menținerea factorului constant (atât cel calitativ cât și cel cantitativ) la nivelul perioadei de bază.

Formulele de calcul sunt:

Pentru factorul intensiv:

Pentru factorul extensiv:

2.4 Indicatori de variație-coeficientul de variație

În vederea verificării reprezentativității mediei pentru colectivitatea studiată se poate calcula coeficientul de variație v, coeficient care poate fi folosit în vederea testării reprezentativității mediei pentru colectivitatea studiată.

Una dintre formulele utilizate în acest sens este:

Unde:

reprezintă abaterea medie pătratică și se calculează ca media pătratică a abaterilor valorilor individuale de la media lor, și

-nivelul mediu al valorilor individulale.

Pentru interpretarea rezultatului în urma calculului coeficientului de variație, putem utiliza următoarele praguri:

2.5 Metode informatice de extragere a seriilor cronologice.

Una dintre metodele de obținere a seriilor cronologice este extragerea acestora din bazele de date cu ajutorul limbajelor de interogare specializate.

SQL este un limbaj care operează asupra datelor, conceptele necesare pentru lucrul cu acest limbaj fiind: tabela (ansamblu format din n coloane m rânduri), cheia primară ( atribut care are valori distincte, fiecare linie a tabelei identificându-se printr-o valoare distinctă), coloana tabelei, linia tabelei și nu în ultimul rând comanda.

Una dintre cele mai utilizate comenzi folosite pentru interogarea bazelor de date este comanda SELECT cu următoarea sintaxă simplificată, comandă pe care o voi folosi în vederea extragerii seriilor ce urmează a fi analizate în studiul de caz al prezentei lucrări :

SELECT [ALL | DISTINCT]

{[nume-tabela.]* |

expr [sinonim], expr [sinonim],…}

FROM nume-tabelă [@ legatură][sinonim],…

nume-tabelă [@ legatură][sinonim],

[WHERE conditie]

3. ASISTENȚA JURIDICĂ GARANTATĂ DE STAT

3.1 Principii de acordare a asistentei judiciare gratuite

Conform Convenției Europene a Drepturilor Omului “ orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanță independentă și imparțială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor și obligațiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzații în materie penală îndreptată împotriva sa” iar orice acuzat are dreptul “ să se apere el însuși sau să fie asistat de un apărător ales de el și, dacă nu dipune de mijloacele necesare pentru a plăti un apărător, să poată fi asistat în mod gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiției o cer”.

3.2 Cadru legal

Asistența juridică gratuită este reglementată de Constituția României prin art. 24 al.1,2 ce garantează dreptul la apărare prin asistare “de un avocat ales sau numit din oficiu”, precum și de Legea nr. 51/1995 cu privire la organizarea și exercitarea profesiei de avocat, Statutul profesiei de avocat, Codul de procedură penală și Codul de procedură civilă și poate fi încuviințată atât de către instanță cât și de către barou, avocatul care asigură asistența judiciară primind un onorariu din fondurile Ministerului Justiției, onorariu prevăzut în protocolul 113928/2008 ( anexa.1) semnat între Uniunea Națională a Barourilor din România și Ministerul Justiției.

3.3 Baroul de avocați-organizare

În urma modificărilor aduse Legii 51/1995 prin Legea 225/2004 cadrul juridic privind organizarea profesiei de avocat, structura națională a ordinului profesional al avocaților a devenit Uniunea Națională a Barourilor din România, aceasta din urmă fiind formată din toate barourile din România .

Baroul de avocați este constituit din toți avocații dintr-un județ sau din municipiul București, organele de conducere ale Baroului fiind :

Adunarea generală a avocaților;

Consiliul Baroului;

Decanul Baroului.

3.4 Serviciul de asistență juridică

Având în vedere obligativitatea legală (prin Constituția României și Codul de procedură penală) a asistenței juridice în cauzele penale și unele situații speciale prevăzute (inculpat minor, pedeapsă mai mare de 5 ani) și conform Legii 51/1995 , funcționează pe lângă fiecare barou județean, Serviciul de asistență juridică. Fondurile necesare organizării și funcționării serviciilor de asistență juridică se asigură din sumele alocate pentru finanțarea sistemului public judiciar potrivit art. 47 și art. 49 din OUG nr. 80/26.06.2013 cu privire la taxele judiciare de timbru.

COMPETENȚA acestui serviciu constă în:

Preluarea adreselor de solicitare a asistenței juridice formulate de instanțe, parchete, poliție, etc;

Emiterea delegațiilor și comunicarea lor avocaților;

Preluarea ordonanțelor și hotărârilor judecătorești ce conțin dispoziția de plată a onorariilor din fondurile Ministerului Justiției;

Repartizarea acestora avocaților pentru întocmirea referatului de plată a onorariului, pentru vizarea de legalitate a referatului și apoi comunicarea centralizată a tuturor referatelor împreună cu ordonanțele sau hotărârea instanțelor secretariatului Baroului în vederea depunerii acestora spre plată organelor competente;

Desemnarea avocaților pentru asigurarea asistenței judiciare în cauzele civile, în baza incheierilor instanțelor de judecată sau a deciziei Decanului prin care s-au încuviințat aceasta.

În cadrul Baroului de Avocați Mureș pentru emiterea delegațiilor în urma cererilor venite de la instanțele de judecată se utilizează un program informatic, o aplicație ușor de utilizat, folosită în principal pentru emiterea delegațiilor și ținerea evidențelor plătilor acestora. Baza de date cu care operează softul de alocare al oficiilor, este un fișier Access (.mdb) fișier pe care în urma interogărilor cu ajutorul limbajului SQL îl voi utiliza pentru extragerea seriilor necesare analizei din studiul de caz. Pe scurt, operarea acestui soft constă în:

Introducerea datelor din adresele venite de la instață sau organe de urmărire penală și emiterea delegației (delegații emise);

Anularea delegației în cazul în care aceasta își încetează valabilitata prin prezența unui avocat ales (delegații anulate);

Marcarea delegației ca plătită în cazul în care s-a întocmit referatul de plată aferent (delegații plătite).

4. analiza econometrică a cererii de asistență juridică obligatorie din județul mureș

4.1 Evoluția cererilor de asisteNță juridică obligatorie între anii 2007-2013.

Obiective:

Extragerea seriilor cronologice; Identificarea tipului seriilor cronologice;

Construirea cronogramelor aferente seriilor cronologice obținute;

Analiza seriilor pe baza indicatoriilor absoluți și relativi;

Calculul indicatoriilor medii;

Ajustarea seriilor prin metode analitice; Determinarea trendului, extrapolarea serilor obținute.

Rezolvare:

a). Extragerea seriilor cronologice; Identificarea tipului seriilor cronologice;

În vederea extragerii datelor necesare obținerii seriilor utile analizei evoluției cererilor de asistență juridică, am folosit următoarele surse de date și procedee specifice interogării bazelor de date:

Tabel:Dosare;

Query: Delegații emise valide; Total delegații emise;

Cod Sql:

SELECT [delegatii emise valide].an, Count([delegatii emise valide].delegatie) AS CountOfdelegatie, [delegatii emise valide].emis, Sum([delegatii emise valide].suma) AS SumOfsuma FROM [delegatii emise valide] GROUP BY [delegatii emise valide].an, [delegatii emise valide].emis HAVING ((([delegatii emise valide].emis)=No));

În urma extragerii am obținut seriile “Număr total de solicitări” (Delegații emise) și ”Număr total de solicitări valide”(Delegații valide). Ambele serii sunt serii cronologice de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul cererilor de asistență juridică sau totalul delegațiilor emise între anii 2007-2013).

Tabel 4.1 Numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie (instanțe și organe de urmărire penală) în perioada 2007-2013.

b). Construirea cronogramelor aferente seriilor cronologice obținute.

Cronograma seriilor “Număr total de solicitări(Delegații emise)” și „Număr total de solicitări valide (Delegații valide) pe baza datelor din Tabelul 4.1 se prezintă în felul următor:

Grafic 4.1. Evoluția solicitărilor de asistență juridică obligatorie între anii 2007-2013.

c). Analiza seriilor pe baza indicatoriilor absoluți și relativi.

Tabelele următoare conțin rezultatele calculelor indicatorilor absoluți și relativi ai seriilor analizate:

Tabel 4.2. Indicatorii absoluți și relativi ai seriei ” Număr total de solicitări(Delegații emise)”.

Tabel 4.3 Indicatorii absoluți și relativi ai seriei ” Număr total de solicitări(Delegații valide)”.

Calculele aferente modificărilor absolute cu bază fixă și bază mobilă precum și a indicatorilor relativi cu bază fixă și bază mobilă redate în tabelele 4.2 respectiv 4.3 au fost efectuate pe baza următoarelor formule:

Modificarea absolută cu bază fixă (∆)

yi/o = yi – y0, având astfel:

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații emise)”: 2009/2007 = 5874-5561=313;

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații valide)” : 2009/2007 = 5360-5072=288;

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații emise)”:: Numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a crescut în anul 2009 față de anul 2007 cu 313 cereri sau numărul delegațiilor emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 a fost mai mare cu 313 delegații față de anul 2007.

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații valide)”: Numărul solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a crescut în anul 2009 față de anul 2007 cu 288 cereri sau numărul delegațiilor valide emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 a fost mai mare cu 288 delegații față de anul 2007.

Modificarea obsolută cu bază mobilă

yi/i-1 = yi – yi-1, având astfel:

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații emise)”: 2009/2008 = 5874-6377=-503;

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații valide)” : 2009/2008 = 5360-5859=-499;

Interpretare “Număr total de solicitări(Delegații emise)”: Numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a scăzut în anul 2009 față de anul 2008 cu 503 cereri sau numărul delegațiilor emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 a fost mai mic cu 503 delegații față de anul 2008.

Interpretare “Număr total de solicitări(Delegații valide)”: Numărul solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a scăzut în anul 2009 față de anul 2008 cu 499 cereri sau numărul delegațiilor valide emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 a fost mai mic cu 499 delegații față de anul 2008.

Indicele de dinamică cu bază fixă

Iyi/0 = (yi/y0), având astfel:

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)”: Iy2009/2007 = (5874/5561)=1,0563;

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații valide)”: Iy2009/2007 = (5360/5072)=1,0568;

Interpretare“Număr total de solicitări (Delegații emise)”: În anul 2009 numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a crescut de 1,05 ori față de anul 2007 sau indicele de creștere a delegațiilor emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș perntru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 față de anul 2007 a fost de 1,05.

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații valide)”: În anul 2009 numărul solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a crescut de 1,05 ori față de anul 2007 sau indicele de creștere a delegațiilor valide emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 față de anul 2007 a fost de 1,05.

Indicele de dinamică cu bază mobiă

Iyi/i-1 = (yi/yi-1) , având astfel:

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)”: I20092009/2008 = (5874/6377)=0.9211;

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații valide)”: I20092009/2008 = (5360/5859)=0.9148;

Interpretare: “Număr total de solicitări (Delegații emise)”: În anul 2009 numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a scăzut de 0.92 ori față de anul 2008 sau indicele de scădere a numărului delegațiilor emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 față de anul 2008 a fost de 0,92.

Interpretare: “Număr total de solicitări (Delegații valide)”:În anul 2009 numărul solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a scăzut de 0.91 ori față de anul 2008 sau indicele de scădere a numărului delegațiilor valide emise de Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pentru asigurarea asistenței juridice obligatorii la nivel de instanțe și organe de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 față de anul 2008 a fost de 0,91.

Ritmul modificării relative cu bază fixă

, având astfel

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)”: ;

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații valide)”:

;

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații emise)”: În anul 2009 față de anul 2007 numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a crescut cu 5,63 % sau în anul 2009 față de anul 2007 s-au emis cu 5,63 % mai multe delegații de asistență juridică obligatorie la solicitările instanțelor și organelor de urmărire penală din județul Mureș.

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații valide)”:În anul 2009 față de anul 2007 numărul solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a crescut cu 5,68 % sau în anul 2009 față de anul 2007 s-au emis cu 5,68 % mai multe delegații valide de asistență juridică obligatorie la solicitările instanțelor și organelor de urmărire penală din județul Mureș.

Ritmul modificării relative cu bază mobilă

, având astfel

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)”: ;

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații valide)”:

;

Interpretare “Număr total de solicitări(Delegații emise)”: :În anul 2009 numărul solicitărilor de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a scăzut cu 7,89 % față de anul 2008 sau în anul 2009 s-au emis cu 7,89 % mai puține delegații de asistență juridică obligatorie la solicitările instanțelor și organelor de urmărire penală din județul Mureș față de anul 2008.

Interpretare “Număr total de solicitări(Delegații valide)”: :În anul 2009 față de anul 2008 numărul solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor și a organelor de urmărire penală din județul Mureș a scăzut cu 8,52 % sau în anul 2009 față de anul 2008 s-au emis cu 8,52 % mai puține delegații valide de asistență juridică obligatorie la solicitările instanțelor și organelor de urmărire penală din județul Mureș.

Valoarea absolută a unui procent din ritm cu bază fixă

având astfel :

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)”:

Delegații emise;

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații valide)”:

Delegații valide;

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații emise)”:Unui procent din ritmul de creștere a numărului solicitărilor de asistență juridică obligatorie a instanțelor și organelor de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 față de anul 2007 îi revin 55,61 solicitări.

Interpretare“Număr total de solicitări(Delegații valide)”: Unui procent din ritmul de creștere a numărului solicitărilor valide de asistență juridică obligatorie a instanțelor și organelor de urmărire penală din județul Mureș în anul 2009 față de anul 2007 îi revin 50,72 solicitări.

Valoarea absolută a unui procent din ritm cu bază mobilă

având astfel:

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații emise)”:

Delegații emise;

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații valide):

Delegații valide;

Interpretare “Număr total de solicitări(Delegații emise): Unui procent din ritmul de scădere a numărului solicitărilor de asistență juridică al anului 2009 față de anul 2008 îi revin 63,77 solicitări.

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații valide)”: Unui procent din ritmul de scădere a numărului solicitărilor de asistență juridică al anului 2009 față de anul 2008 îi revin 58,59 solicitări.

d).Calculul indicatoriilor medii.

Având în vedere că seria “Număr de cereri-delegații emise “ este o serie de intervale, nivelul mediu al acesteia se calculează folosind media aritmetică simplă, în baza formulei:

Nivelul mediu

y = yi / n, astfel avem :

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații emise)”: Delegații emise;

Pentru seria “Număr total de solicitări (Delegații valide)”:

Delegații valide;

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații emise)”: Numărul mediu de solicitări de asistență juridică obligatorie din partea instanțelor sau a organelor de urmărire penală din județul Mureș între anii 2007-2013 a fost de 5784 de solicitări anual sau numărul mediu de delegații emise de către serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș în vederea asigurării asistenței juridice obligatorii între anii 2007-2013 a fost de 5784 delegații.

Interpretare “Număr total de solicitări (Delegații valide)” :Numărul mediu de solicitări valide de asistență judiciară obligatorie din partea instanțelor sau a organelor de urmărire penală din județul Mureș între anii 2007-2013 a fost de 5254 de solicitări sau numărul mediu de delegații valide emise anual de către serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș în vederea asigurării asistenței juridice obligatorii între anii 2007-2013 a fost de 5254 delegații.

Având în vedere faptul că modificările absolute cu bază mobilă diferă mult ca mărime în cazul seriilor analizate, existând oscilații mari, calcului modificării medii și al indicelui mediu nu are nici o relevanță în descrierea seriilor analizate.

e). Ajustarea seriilor prin metode analitice; Determinarea trendului, extrapolarea serilor obținute.

În vederea ajustării termenilor seriei urmează a calcula valorile parametrilor a și b din următorul sistem de ecuații utilizând funcția liniară:

Pentru acest lucru extindem tabelele aferente seriilor, obținând tabelele următoare:

Tabel 4.4. Calculul componentelor sistemului de ecuații aferent seriei “Număr total de solicitări (Delegații emise)”

Tabel 4.5. Calculul componentelor sistemului de ecuații aferent seriei “Număr total de solicitări(Delegații valide)”.

Înlocuind valorile obținute în sistemul de ecuații, obținem pentru cele două funcții liniare.:

de unde rezultă valorile a=5786,29 și b=-97,32 obținând astfel funcția liniară ce descrie evoluția seriei “Număr total de solicitări (Delegații emise):

Y i=5786,29-97,32*ti

Totodată am calculat și valorile a=5254,29 și b=-95,10 pentru funcția liniară ce descrie evoluția seriei “Număr total de solicitări(Delegații valide)” obținând funcția:

Y i=5254,29-95,10*ti

Seriile, având valorile ajustate, se regăsesc în următorul tabel:

Tabel 4.6. Valorile ajustate ale seriilor “Număr total de solicitări (Delegații emise):și “Număr total de solicitări(Delegații valide)”.

Comparând suma valorilor inițiale ale seriei cu suma valorilor ajustate constatăm că diferența este de 0.3, rezultând de aici că funcția liniară ajustează bine seria cronologică. Pentru a previziona numărul cererilor de asistență pentru următorii doi ani, respectiv 2014 și 2015, folosind funcția liniară, dăm valori lui t i în continuare respectând regula seriilor cronologice cu număr impar de termeni, obținând astfel următoarele valori:

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)”:

Y 2014= 5786,29-97,32*4 = 5397,01;

Y 2015= 5798,29-97,32*5 = 5299,69;

Pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații valide)”:

Y 2014= 5254,29-95,11*4 = 4873,89;

Y 2015= 5254,29,29-95,11*5 =4778,79;

Valorile obținute în felul acesta se regăsesc în tabelele ce urmează:

Tabel 4.7. Valorile previzionate prin metoda funcției liniare pentru seria “Număr total de solicitări(Delegații emise)” .

Tabel 4.8.Valorile previzionate prin metoda funcției liniare pentru seria ““Număr total de solicitări(Delegații valide)”.

Având în vedere că funcția liniară a ajustat bine seria cronologică, valorile previzionate mențin tendința descrescătoare a numărului de solicitări de asistență juridică în perioada 2014-2015 , tendințe reliefate în cronogramenele următoare:

4.2 analiza cererilor de asistență juridică obligatorie la nivel de instanță și organe de urmărire PENALĂ

Obiective:

Extragerea seriilor cronologice; Identificarea tipului seriilor cronologice;

Analiza seriilor pe baza indicatoriilor absoluți și relativi; Construirea cronogramelor aferente seriilor cronologice obținute

Ajustarea seriilor prin metode analitice; Determinarea trendului, extrapolarea serilor obținute.

Rezolvare:

a) Extragerea seriilor cronologice; Identificarea tipului seriilor cronologice.

Tabel:Dosare;Instanțe

Query:Delegații emise per intanțe;Total delegații emise per instanțe;

Cod SQL:

SELECT [delegatii emise valide per instante].an, Count([delegatii emise valide per instante].delegatie) AS CountOfdelegatie, Sum([delegatii emise valide per instante].suma) AS SumOfsuma, [delegatii emise valide per instante].denumire FROM [delegatii emise valide per instante]GROUP BY [delegatii emise valide per instante].an, [delegatii emise valide per instante].denumire;

Centralizând datele, obținute prin interogarea bazei de date (date prezentate detaliat în anexele 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8-prelucrate cu ajutorul aplicației Excel), a rezultat tabelulul următor, ce conține totalul delegațiilor valide emise de către Serviciul de asistență juridică al Baroului Mureș pe fiecare instanță sau organ de cercetare penală în parte, între anii 2007-2013.

Tabel 4.9. Numărul solicitărilor de asistență juridică pe fiecare instața sau organ de urmărire penală între anii 2007-2013.

b).Analiza seriilor pe baza indicatorilor absoluți și relativi; Construirea cronogramelor aferente seriilor cronologice obținute.

Extrăgând din tabelul 4.9 datele obținute pentru IPJ Mureș, Judecătoria Târgu Mureș, Tribunalul Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș mi-am propus să analizez seriile obținute cu ajutorul indicatorilor absoluți și relativi, considerâdu-le relevante pentru activitatea între anii 2007 și 2013 a serviciului de asistență juridică la nivelul întregului județ.

În urma extragerii am obținut seriile „Număr cereri (delegații emise)” pentru fiecare dintre instanțele menționate mai sus. Seriile obținute sunt serii cronologice de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul delegațiilor emise între anii 2007-2013). Astfel, am analizat după cum urmează:

Evoluția cererilor de asistență juridică din partea Inspectoratului Județean de Poliție Mureș:

Seria obținută este o serie cronologică de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul delegațiilor emise între anii 2007-2013 pentru reprezentarea în fața IPJ Mureș).

Tabel 4.10. Evoluția numărului de solicitări din partea IPJ Mureș.

Evoluția numărului de solicitări din partea IPJ Mureș se evidențiază sub forma următorului grafic:

Grafic 4.4.Evoluția cererilor de asistență juridică din partea IPJ Mureș între anii 2007-2013.

Modalitatea de calcul pentru indicatorii absoluți ai seriei este:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2010/2007 = y2010 – y2007 ‚=1295-723=572

2010/2009 = y2010 – y2009 ‚=1295-972=323

Interpretare an 2010:

2010/2007 – Numărul de solicitări pentru asistență juridică obligatorie din partea IPJ Mureș a crescut în anul 2010 față de anul 2007 cu 572 solicitări.

2010/2009 -Numărul de solicitari pentru asistență juridică obligatorie din partea IPJ Mureș a crescut în anul 2010 față de anul 2009 cu 323 de solicitări.

Evoluția cererilor de asistență juridică din partea Judecătoriei Târgu Mureș între anii 2007-2013

Seria obținută este o serie cronologică de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul delegațiilor emise între anii 2007-2013 pentru reprezentarea în fața Judecătoriei Târgu Mureș).

Tabel 4.11. Evoluția cererilor de asistență juridică din partea Judecătoriei Târgu Mureș între anii 2007-2013.

Modalitatea de calcul pentru indicatorii abosoluți ai seriei este pentru:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2010/2007 = y2010 – y2007 ‚=1356-1443=-87;

2010/2009 = y2010 – y2009 ‚=1356-1333=23;

Interpretare an 2010:

2010/2007 -Numărul de solicitări pentru asistență juridică obligatorie din partea Judecătoriei Mureș a scăzut în anul 2010 față de anul 2007 cu 87 solicitări.

2010/2009 -Numărul de solicitari pentru asistență juridică obligatorie din partea Judecătoriei Târgu Mureș a crescut în anul 2010 față de anul 2009 cu 23 de solicitări.

Evoluția cererilor de asistență juridică din partea Tribunalului Mureș între anii 2007-2013;

Seria obținută este o serie cronologică de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul delegațiilor emise între anii 2007-2013 pentru reprezentarea în fața Tribunalului Mureș)

Tabel 4.12. Evoluția cererilor de asistență juridică din partea Tribunalului Mureș între anii 2007-2013.

Modalitatea de calcul pentru indicatorii absoluți și relativi ai seriei este:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2013/2007 = y2013 – y2007 ‚=734-1257=-523;

2013/2012 = y2013 – y2012 ‚=734-604=130;

Interpretare an 2013

2013/2007 -Numărul de solicitări pentru asistență juridică obligatorie din partea Tribunalului Mureș a scăzut în anul 2013 față de anul 2007 cu 523 solicitări.

2013/2012 -Numărul de solicitari pentru asistență juridică obligatorie din partea Tribunalului Mureș a crescut în anul 2013 față de anul 2012 cu 130 de solicitări.

Indicele de dinamică cu bază fixă și bază mobilă

Iy2013/2007 = (734/1257)=0,58;

Iy2013/2012 = (734/604)=1,21;

Iy2013/2007 -Numărul de solicitărilor pentru asistență juridică obligatorie din partea Tribunalului Mureș a scăzut în anul 2013 față de anul 2007 de 0,58 ori.

Iy2013/2007 -Numărul de solicitărilor pentru asistență juridică obligatorie din partea Tribunalului Mureș a crescut în anul 2013 față de anul 2012 de 1,21 ori.

Evoluția cererilor de asistență juridică la Curtea de Apel Târgu Mureș între anii 2007-2013;

Seria obținută este o serie cronologică de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul delegațiilor emise între anii 2007-2013 pentru reprezentarea în fața Curții de Apel Mureș).

Tabel 4.13. Evoluția cererilor de asistență juridică la Curtea de Apel Târgu Mureș între anii 2007-2013.

Comparând datele extrase din baza de date a Baroului cu datele Curții de Apel Mureș referitoare la evoluția cauzelor penale între anii 2007-2013 am constatat o evoluție asemănătoare, diferențele dintre numărul cauzelor penale la Curtea de Apel între anii 2007 și 2013, fiind date de numărul cererilor de asistență juridică anulate prin prezentarea unui avocat ales sau pur și simplu existența unui avocat ales. În cele ce urmează redau cronograma aferentă seriei “Număr cereri(delegatii emise)-Curtea de Apel Târgu Mureș” precum și graficul pe coloane ce reflectă evoluția cauzelor penale la nivelul Curții de Apel Târgu-Mureș preluat de pe site-ul acesteia.

Grafic 4.5. Evoluția cererilor de asistență juridică din partea Curții de Apel Mureș.

Grafic 4.6. Evoluția volumului de activitate la nivelul celor trei secții ale Curții de Apel Târgu Mureș-sursa http://portal.just.ro/43/sitepages/instanta.aspx?Id_inst=43.

Modalitatea de calcul pentru indicatorii abosoluți și relativi ai seriei este:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2013/2007 = y2013 – y2007 ‚=968-763=205;

2013/2012 = y2013 – y2012 ‚=968/983=-15;

Interpretare an 2013

2013/2007 -Numărul de solicitări pentru asistență juridică obligatorie din partea Curții de Apel Târgu-Mureș a crescut în anul 2013 față de anul 2007 cu 205 solicitări.

2013/2012 -Numărul de solicitari pentru asistență juridică obligatorie din partea Curții de Apel Târgu-Mureș a scăzut în anul 2013 față de anul 2012 cu 15 de solicitări.

Indicele de dinamică cu bază fixă și bază mobilă

Iy2013/2007 = (968/763)=1,26;

Iy2013/2012 = (968/983)=0,98;

Interpretare an 2013

Iy2013/2007 – Numărul solicitărilor pentru asistență juridică obligatorie din partea Curții de Apel Târgu-Mureș a crescut în anul 2013 față de anul 2007 de 1,26 ori.

Iy2013/2012 -Numărul solicitărilor pentru asistență juridică obligatorie din partea Curții de Apel Târgu-Mureș a scăzut în anul 2013 față de anul 2012 de 0,98 ori.

c).Ajustarea seriilor prin metode analitice; Determinarea trendului, extrapolarea seriilor obținute.

Pentru a determina trendul seriei cronologice “Evoluția cererilor de asistență juridică a din partea Curții de Apel Târgu-Mureș”, am procedat la ajustarea seriilor folosind metoda funcției liniare (Yt = a + b ti).

În vederea ajustării termenilor seriei urmează a calcula valorile parametrilor a și b din următorul sistem de ecuații.

Pentru acest lucru extindem tabelul, obținând tabelul următor:

Tabel 4.14. Calculul componentelor sistemului de ecuații aferent seriei “Cereri de asistență juridică-Curtea de Apel Târgu-Mureș”.

De unde rezultă deci a=892,14 și b=57,21, funcția liniară devenind:

Y i=892,14+57,21*ti

Folosind în continuare pentru ajustare funcția rezultată mai sus obținem următorul tabel ce conține valorile ajustate ale seriei inițiale:

Tabel 4.15 . Valorile ajustate ale seriei “Cereri de asistență juridică-Curtea de Apel Târgu-Mureș”.

Tabel 4.16. Valorile previzionate prin metoda funcției liniare pentru seria “Cereri de asistență juridică-Curtea de Apel Mureș”.

Tendința seriei analizate și valorile previzionate sunt reliefate în graficul ce urmează:

Grafic 4.7. Tendința centrală a seriei cronologice Cereri de asistență juridică-Curtea de Apel.

4.3 Situația decontĂrii delegațiilor în perioada 2007-2013; Analiza sumelor aferente cererii de asistență juridică obligatorie pentru perioada 2007-2013

Obiective:

Extragerea seriilor de date;Determinarea tipului seriei;

Analiza evoluției delegațiilor nedecontate și a sumelor corespunzătoare delegațiilor decontate și nedecontate aferente anilor 2007-2013 cu ajutorul indicatorilor absoluți și relativi;

Analiza evoluției ratei de achitare între anii 2007-2013;

Analiza cu ajutorul indicilor sintetici a modificării sumelor aferent anilor 2008 și 2009.

Rezolvare:

a). Extragerea seriilor de date;Determinarea tipului seriei.

Tabel:Dosare;Instanțe;

Query:Delegații emise per intanțe;Total delegații emise per instanțe;

Cod SQL:

SELECT [delegatii emise valide].an, Count([delegatii emise valide].delegatie) AS CountOfdelegatie, [delegatii emise valide].emis, Sum([delegatii emise valide].suma) AS SumOfsuma

FROM [delegatii emise valide]GROUP BY [delegatii emise valide].an, [delegatii emise valide].emis;

În urma extragerii am obținut seriile „Număr delegații decontate” și “Număr delegații nedecontate” pentru fiecare dintre anii analizați. Seriile obținute sunt serii cronologice de intervale egal distanțate (termenii seriei putând fi însumați și reprezintă totalul delegațiilor decontate și totalul delegațiilor nedecontate între anii 2007-2013).

Tabel 4.17 Situația delegațiilor decontate și a delegațiilor nedecontate între anii 2007-2013.

Pentru o imagine de ansamblu a achitării serviciilor de asistență juridică oferite de către Baroul Mureș, prin avocații înscriși în Registrul de asistență juridică am considerat necesar a calcula rata de achitare în felul următor:

Rata de achitare a delegațiilor valide %=

Rata de achitare pentru anul 2007 fiind astfel (3454/5072)*100= 68,10 % valoare care ne arată că în anul 2007 doar 68,10 % din delegațiile emise de către Serviciul de Asistență juridică al Barolului Mureș au fost decontate în vederea plății din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

b).Analiza evoluției delegațiilor nedecontate și a sumelor corespunzătoare delegaților decontate și nedecontate aferente aniilor 2007-2013 cu ajutorul indicatorilor absoluți și relativi;

Analizând seria cronologică “Număr delegații nedecontate” cu ajutorul indicatorului Modificarea absolută, am obținut următoarele rezultate:

Tabel 4.18 Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă a delegațiilor nedecontate între anii 2007-2013.

Rezultatele le-am obținut prin următoarele calcule:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2013/2007 = y2013 – y2007 ‚=2090-1618=472

2013/2012 = y2013 – y2012 ‚=2090-1441=649

2013/2007- Numărul delegațiilor nedecontate în anul 2013 a fost cu 472 mai mare decât numărul delagațiilor nedecontate din anul 2007;

* în principal datorită nefinalizării tuturor proceselor la data interogării bazei de date, numărul delegațiilor emise în cei doi ani fiind sensibil egale;

2013/2012- Numărul delegațiilor nedecontate în anul 2013 a fost cu 649 mai mare decât numărul delegațiilor nedecontate din anul 2012;

*în principal datorită nefinalizării tuturor proceselor la data interogării bazei de date

Folosindu-mă tot de interogarea specificată mai sus am obținut sumele aferente delegațiilor decontate și nedecontate pe fiecare an în parte, după cum urmează:

Tabel 4.19 Valoarea totală a delegațiilor emise între anii 2007-2013; Valoarea totală decontată între anii 2007-2013.

Extrăgând datele din tabelul de mai sus am obținut seriile cronologice “Valoarea delegațiilor emise între anii 2007-1013” și “Valoarea delegațiilor decontate între anii 2007-2013” pe care le-am analizat cu ajutorul indicatorilor absoluți și relativi după cum urmează:

Seria cronologică “Valoarea delegațiilor emise între anii 2007-1013”;

Tabel 4.20 Indicatorii absoluți și relativi ai seriei “Valoarea totală a delegațiilor emise între anii 2007-2013”.

Modalitatea de calcul pentru indicatorii abosoluți ai seriei este:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2009/2007 = y2009 – y2007 ‚=1051,32-418,9310=632,39 mii lei;

2009/2008 = y2009 – y2008 ‚=1051,32-654,5400=396,78 mii lei;

Interpretare an 2009

2009/2007 – Suma totală a delegațiior emise de serviciul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș la solicitarea instanțelor și a organelor de urmărire penală a crescut în anul 2009 față de anul 2007 cu 632,39 mii lei.

2009/2008 – Suma totală a delegațiior emise de serviciul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș la solicitarea instanțelor și a organelor de urmărire penală a crescut în anul 2009 față de anul 2008 cu 396,78 mii lei.

Indicele de dinamică cu bază fixă și bază mobilă

Iy2009/2007 = (1051,32/418,93)=2,50;

Iy2009/2008 = (1051,32/654,54)=1,60;

Iy2009/2007 – Suma totală a delegațiior emise de serviciul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș la solicitarea instanțelor și a organelor de urmărire penală a crescut în anul 2009 față de anul 2007 de 2,50 ori.

Iy2009/2008 – Suma totală a delegațiior emise de serviciul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș la solicitarea instanțelor și a organelor de urmărire penală a crescut în anul 2009 față de anul 2008 de 1,60 ori

Ritmul modificării relative cu bază fixă mobilă

;

;

R 2009/2007- Valoarea delegațiilor emise de serviciul de asistență juridică a Baroului Mureș în anul 2009 a crescut cu 150,95 % față de valoarea delegațiilor emise în anul 2007.

R 2009/2008- Valoarea delegațiilor emise de serviciul de asistență juridică a Baroului Mureș în anul 2009 a crescut cu 60,62 % față de valoarea delegațiilor emise în anul 2008.

Valoarea absolută a unui procent din ritm cu bază fixă

mii lei

mii lei

A 2009/2007- Unui procent din ritmul de creștere a sumelor aferente delegațiilor emise în anul 2009 față de anul 2007 îi revine 4,19 mii lei.

A 2009/2008- Unui procent din ritmul de creștere a sumelor aferente delegațiilor emise în anul 2009 față de anul 2008 îi revine 6,55 mii lei

Seria cronologică “Valoarea delegațiilor decontate între anii 2007-1013”

Tabel 4.21. Indicatorii absoluți și relativi ai seriei valoarea totală decontată între anii 2007-2013.

Modalitatea de calcul a indicatorilor a fost următoarea:

Modificarea absolută cu bază fixă și bază mobilă

2009/2007 = y2009 – y2007 ‚=696,11-269,2010=426,909;

2009/2008 = y2009 – y2008 ‚=696,11-425,2050=270,905;

Interpretare an 2009

2009/2007 – Suma totală a delegațiior decontate a crescut în anul 2009 față de anul 2007 cu 426,909 mii lei.

2009/2008 – Suma totală a delegațiior decontate a crescut în anul 2009 față de anul 2008 cu 270,905 mii lei.

Indicele de dinamică cu bază fixă și bază mobilă

Iy2009/2007 = (696,11,32/269,2010)=2,58;

Iy2009/2008 = (696,11/425,2050)=1,63;

Iy2009/2007 – Suma totală decontată în vederea achitării serviciilor de asistență juridică prestate a crescut în anul 2009 față de anul 2007 de 2,58 ori.

Iy2009/2008 – Suma totală decontată în vederea achitării serviciilor de asistență juridică prestate a crescut în anul 2009 față de anul 2008 de 1,63 ori.

Ritmul modificării relative cu bază fixă mobilă

R 2009/2007- Valoarea sumelor decontate de serviciul de asistență juridică a Baroului Mureș în anul 2009 a crescut cu 158,58 % față de valoarea sumelor decontate în anul 2007.

R 2009/2008- Valoarea sumelor decontate de serviciul de asistență juridică a Baroului Mureș în anul 2009 a crescut cu 63,71 % față de valoarea delegațiilor decontate în anul 2008.

Valoarea absolută a unui procent din ritm cu bază fixă

;

;

A 2009/2007- Unui procent din ritmul de creștere a sumelor decontate în anul 2009 față de anul 2007 îi revine 2,69 mii lei;

A 2009/2008- Unui procent din ritmul de creștere a sumelor decontate în anul 2009 față de anul 2008 îi revine 4,25 mii lei;

Pentru o mai bună vizualizare a evoluției sumelor necesare achitării prestațiilor avocaților înscriși în registrul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș în paralel cu valoarea decontată a acestora am construit cronograma seriei și graficul pe coloane a acesteia folosid aplicația Excel după cum urmează:

Grafic 4.8. Cronogramele seriilor “Valoarea delegațiilor decontate între anii 2007-1013” și „Valoarea delegațiilor emise între anii 2007-2013”.

Grafic 4.9. Diagrama pe coloane aferentă seriilor “Valoarea delegațiilor emise între anii 2007-1013” și „Valoarea delegațiilor decontate între anii 2007-2013”.

c).Analiza evoluției ratei de achitare între anii 2007-2013;

Utilizând datele din Tabelul 4.17 am construit seria “Evoluția ratelor de achitare a delegațiilor emise” în felul următor:

am considerat ca bază de raportare anul 2006 cu o rată de achitare de 100;

am calculat diferența dintre ratele anuale și perioada de bază (100-rata de achitare obținând o serie cronologică formată din indicatori relativi) ;

pentru ca în ultima coloană să calculez Modificarea absolută cu bază mobilă a evoluției față de perioada de bază, după cum urmează:

Tabel 4.22 Evoluția în puncte procentuale a ratei de achitare a delegațiilor emise de serviciul de asistență juridică din oficiu.

Dorind să interpretez datele obținute pentru anul 2013, unde Y2013/Y2012=-40,88-(-31,79)=-9.9 puncte procentuale am ajuns la concluzia că în anul 2013 față de anul 2012 rata de achitare a delegațiilor emise a scăzut cu 9,09 puncte procentulale. Această scădere este dată în principal de neachitarea până la preluarea datelor (neactualizarea datelor) a tuturor delegațiilor emise în anul 2013. Consider că ratele de achitare a acestui an ar trebui să fie situate aproximativ la nivelul anilor 2009-2011.

d). Analiza cu ajutorul indicilor sintetici a modificării sumelor aferente anilor 2008 și 2009

Având în vedere creșterea semnificativă a sumelor aferente delegațiilor valide emise de către Baroul Mureș, am analizat cu ajutorul indicilor, mai exact a sistemului de ponderare constantă (Laspeyres), influența factorului cantitativ (Număr de delegații) și influența factorului calitativ (Valoarea medie a unei delegații) asupra acestui aspect, pe baza datelor centralizate în tabelul următor:

Tabel 4.23 Număr delegări și sumele aferente anilor 2008-2009.

Astfel am obținut:

-pentru factorul cantitativ

;

-pentru factorul calitativ

;

Rezultatele astfel obținute au următoarea interpretare:

Valoarea totală a delegațiilor valide emise în anul 2009 a scăzut cu 8,52 % datorită scăderii numărului delegațiilor valide, menținând constante valoriile medii ale delegațiilor emise la nivelul anului 2008 și a crescut cu 75,57 % datorită creșterii valorii medii ale delegațiilor emise, menținând constant numărul delegațiilor emise la perioada anului 2008.

Creșterea cu 75,75 % a valorii delegațiilor emise se datorează înlocuirii în anul 2008 a protocolului încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România cu un nou protocol (113928/2008) care prevede majorarea onorariilor aferente asistenței judiciare din oficiu.

4.4 Analiza modULUI de decontare a delegațiilor emise în perioada 2007-2013.

Obiective:

Extragerea seriilor de date;Centralizarea datelor;

Analiza seriilor cu valoarea ratei de achitare cea mai scăzută.

Rezolvare:

a.) Extragerea seriilor de date.

Tabel:Dosare;Instanțe, Cod SQL:

SELECT [delegatii emise valide per instante].an, Count([delegatii emise valide per instante].delegatie) AS CountOfdelegatie, Sum([delegatii emise valide per instante].suma) AS SumOfsuma, [delegatii emise valide per instante].denumire, [delegatii emise valide per instante].emis FROM [delegatii emise valide per instante]GROUP BY [delegatii emise valide per instante].an, [delegatii emise valide per instante].denumire, [delegatii emise valide per instante].emis;

În urma interogării bazei de date și prelucrarea datelor cu ajutorul aplicației Excel,prin centralizarea lor din anexele 2,3,4,5,6,7,8 am obținut tabelul următor ce conține ratele de achitare a delegațiilor în perioada 2007-2013:

Tabel 4.24. Ratele de achitare a delegațiilor emise în perioada 2007-2013 pe fiecare instanță în parte.

b). Analiza seriilor cu valoarea ratei de achitare cea mai scăzută.

Se observă că cele mai mici rate de achitare a delegațiilor valide sunt cele ale delegațiilor emise la cererea IPJ Mureș deși acestea ar trebui să se apropie simțitor de procentul de 100%. În fapt, ratele de plată a delegațiilor ar trebui să se apropie de 100% la toate instanțele, diferențele să fie date doar de nefinalizarea proceselor. Astfel, consider în urma analizei acestor date, că diferențele până la 100 % în cazul instanțelor este dată de neinformarea biroului de asistență juridică cu privire la încetarea valabilității delegației prin prezentarea unui apărător ales, prin nefinalizarea procesului ( anii 2012,2013) sau datorită omisiunii instanțelor de a trimite adresa de decont a delegației din oficiu și a neachitării parțiale a acestora.

Dorind să aflu modalitatea de decontare și în special durata dintre emiterea delegației din oficiu și decontarea acesteia am interogat baza de date, urmărind să obțin prin calculul diferenței dintre data întocmirii titlului (referatului de plată) și data emiterii delegației durata scursă până la decontarea sumelor aferente contravalorii prestării serviciului în fața IPJ Mureș (mai exact am analizat delegațiile emise și decontate) pentru IPJ și Poliția Municipiului Tîrgu Mureș în anii 2007 și 2008.

Sursa și modalitatea de filtrare a bazei de date este următoarea:

Tabel:Dosare;Titluri

Cod SQL:

SELECT dosare.id, dosare.instanta, dosare.an, dosare.emis, titluri.data, dosare.delegare, [data]-[delegare] AS Expr1, dosare.emis, dosare.suma

FROM dosare INNER JOIN titluri ON dosare.id = titluri.id WHERE (((dosare.instanta)=8 Or (dosare.instanta)=9) AND ((dosare.an)=2007) AND ((dosare.emis)=Yes And (dosare.emis)=Yes));

În urma acesteor operațiuni de filtrare a bazei de date am obținut datele prezente în anexele 9 și 10, din care voi prezenta următoarele tabele extras.

Tabel 4.25. Număr zile scurse de la emiterea delegațiilor până la decontarea acestora pentru anul 2007-Sursa Anexa 9

Tabel 4.26. Număr zile scurse de la emiterea delegațiilor până la decontarea acestora pentru anul 2008-Sursa Anexa 10.

Pe baza datelor din anexa 9 am calculat următoarele:

Media aritmetică (Număr zile scurse):

x = xi / n=;

Abaterea medie pătratică:

==748,5927

Coeficientul de variație sau coeficientul de omogenitate (v):

=

Pe baza datelor din anexa 10 am calculat următoarele:

Media aritmetică (Număr zile scurse):

x = xi / n=

Abaterea medie pătratică:

==691,39

Coeficientul de variație sau coeficientul de omogenitate (v):

=

Având în vedere valoarea coeficientului de variație de 85,56 % (2007) respectiv 93,27 % (2008) rezultă că mediile calculate nu sunt reprezentative, seriile analizate fiind eterogene. Aceaste valori sunt rezultatul primirii adreselor de plată pentru achitarea delegațiior la IPJ Mureș cu întârziere datorată duratei mari de finalizare a dosarului sau omisiunii din partea organelor competente. Distanța medie din punctul meu de vedere, între emiterea delegațiilor de reprezentare și decontarea acestora este de aproximativ 40 zile.

4.5 Asistența juridică de urgență, determinarea sezonalității

Unul dintre aspectele importante ale asistenței juridice din oficiu îl reprezintă, asigurarea asistenței juridice de urgență la organele de urmărire penală și instanțe.

Pentru bunul mers al acestei activității și pentru alocarea optimă a resurselor necesare din partea Serviciului de asistență juridică, în vederea mobilizării resurselor și întocmirii listelor cu avocați care pot asigura cu promtitudine această formă a asistenței juridice, am încercat să determin pe baza solicitărilor din partea Judecătoriei Târgu Mureș, mai exact în baza numărului de delegații emise ce au ca și obiect “propunerea de arest preventiv”, sezonalitatea cererii după cum urmează:

Cu ajutorul funcțiilor specifice Sql am interogat baza de date a softului “Alocare oficii Baroul Mureș”, filtrând înregistrările ce îndeplinesc criteriile specificate mai sus, folosind astfel:

Tabel:Dosare;Instanțe

Query:Delegații emise per intanțe;Total delegații emise per instanțe;

Cod SQL:

SELECT dosare.an, dosare.luna, dosare.delegatie, tip.denumire, tip.id, dosare.instanta FROM tip INNER JOIN dosare ON tip.id = dosare.tip GROUP BY dosare.an, dosare.luna, dosare.delegatie, tip.denumire, tip.id, dosare.instanta HAVING (((tip.id)=40) AND ((dosare.instanta)=2)); SELECT sezonalitate.an, Count(sezonalitate.delegatie) AS CountOfdelegatie, sezonalitate.luna FROM sezonalitate GROUP BY sezonalitate.an, sezonalitate.luna;

În urma centralizării datelor obținute și prelucrării cu aplicația Excel am construit tabelul următor care cuprinde totalul solicitărilor de urgență din partea Judecătoriei Târgu Mureș împărțite pe trimestre, pentru anii 2007-2013.

Tabel 4.27. Indicatorii de sezonalitate calculați în funcție de numărul delegațiilor cu obiect “Propunere arest preventiv” la Judecătoria Târgu Mureș

Pentru determinarea sezonalității seriei obținute am utilizat următorii indicatori:

Media sezonului(Trimestrului)

, unde Y j –valorile Trimestrului j pentru toți anii analizați, m-numărul de ani.

Având astfel:

Media aritmetică generală

, unde Y j este suma valorilor trimetrelor pentru fiecarea an analizat, n –numărul observațiilor statistice

Avem astfel:

De unde am calculat indicii de sezonalitate după formula:

Avem astfel:

Interpretare:

În urma analizei sezonalității cererilor de asistență juridică de urgență am constatat că în trimestrele II și III cererile de asitență juridică de urgență este mai mare decât în celelalte trimestre, putând trage concluzia chiar că infracționalitatea este mai ridicată în aceste perioade.

4.6 Analiza evoluției numărului de avocați înscriși în Registrul de asistență juridică din cadrul Baroului Mureș

Obiective:

Extragerea seriilor de date;

Analiza seriilor pe baza cronogramelor aferente și a indicatorilor medii.

Rezolvare:

a). Extragerea seriilor de date;

Tabel:Dosare;Instanțe;

Query:Avocați ce au prestat efectiv; Cod SQL:

SELECT [avocati ce au prestat efectiv].numeFROM [avocati ce au prestat efectiv] GROUP BY [avocati ce au prestat efectiv].nume;

Seriile obținute în urma interogării bazei de date sunt serii de momente cu intervale egal distanțate deoarece:

termenii seriilor “Total avocați – Instanță” și “Total avocați-Urmărire Penală” nu sunt însumabili, neavând nici o semnificație economică;

reprezintă numărul de avocați înscriși în Registrul de Asistență Juridică din Oficiu al Baroului Mureș înregistrați la finele fiecărui an din perioada analizată.

b).Analiza seriilor pe baza cronogramelor aferente și a indicatoriilor medii.

Seriile obținute precum și valoriile indicatorilor medii și relativi sunt prezentate detaliat în următoarele două tabele:

Tabel 4.28 Seria cronologică “Total avocați-Instanță”-Indicatori absoluți și relativi.

Tabel 4.29 Seria cronologică “Total avocați-Urmărire penală”-Indicatori absoluți și relativi.

Modificarea absolută cu bază fixă

Seria cronologică “Total avocați-Instanță”

2013/2007 = y2013 – y2007 ‚=145-116=31 avocați

Interpretare an 2013

2013/2007 – Numărul avocaților înscriși în Registrul de Asistență Juridică al Baroului Mureș a crescut în anul 2013 față de anul 2007 cu 31 de avocați

Seria cronologică “Total avocați-Urmărire Penală”

2013/2007 = y2013 – y2007 ‚=102-72=30 avocați

Interpretare an 2013

2013/2007 – Numărul avocaților înscriși în Registrul de Asistență Juridică al Baroului Mureș ce au asigurat asistența juridică din oficiu în faza de urmărire panală a crescut în anul 2013 față de anul 2007 cu 30 de avocați.

În ceea ce urmeză am calculat valorile medii pentru valorile absolute și relative obținute și centralizate în tabelele 4.28 și 4.29 obținând următoarele rezultate pentru seriile analizate:

Media cronologică simplă

de unde rezultă pentru

Seria Total avocați-Instanță”

=132,58

Seria “Total avocați-Urmărire Penală”

= 85, 33

Interpretare

Numărul mediu de avocați ce au prestat servicii de asistență juridică din oficiu la nivelul instanțelor în perioada 2007-2013 a fost de 132,58 de avocați.

Numărul mediu de avocați ce au prestat servicii de asistență juridică din oficiu în faza de urmărire penală în perioada 2007-2013 a fost de 85,33 de avocați.

Modificarea medie

Seria Total avocați-Instanță”

=5,17

Seria “Total avocați-Urmărire Penală”

=5

Interpretare

În perioada 2007-2013 numărul de avocați înscriși în Registrul de asistență juridică din oficiu al Baroului Mureș și care au asigurat reprezentarea în fața instanțelor din județul Mureș a crescut în medie, de la an la an, cu 5,17 avocați.

În perioada 2007-2013 numărul de avocați înscriși în Registrul de asistență juridică din oficiu al Baroului Mureș și care au asigurat reprezentarea în fața organelor de cercetare penală din județul Mureș a crescut în medie de la an la an cu 5 avocați.

Indicele mediu

Seria:“Total avocați-Instanță”

=1,0409

Seria: “Total avocați-Urmărire Penală”

=1,0598

Interpretare

În perioada 2007-2013 numărul de avocați înscriși în Registrul de asistență juridică din oficiu al Baroului Mureș și care au asigurat reprezentarea în fața instanțelor din județul Mureș a crescut în medie de la an la an de 1,0409 ori.

În perioada 2007-2013 numărul de avocați înscriși în Registrul de asistență juridică din oficiu al Baroului Mureș și care au asigurat reprezentarea în fața organelor de cercetare penală din județul Mureș a crescut în medie, de la an la an, de 1,0598 ori.

Pentru reliefarea grafică a creșterii numărului de avocați ce au asigurat asistența juridică din oficiu și pentru a compara difențele anuale dintre cei ce au asigurat asistența juridică în fața instanțelor și cei care au asigurat asistența juridică în faza de urmărire penală , am construit cronograma seriilor de mai sus, folosind aplicația Excel în felul ce urmează:

Grafic 4.10. Diagrama radială a seriilor “Total avocați-Instanță” și “Total avocați-Urmărire Penală”

Deși s-ar fi impus o analiză care să reflecte evoluția în timp a numărului celor care au beneficiat de acest tip de asistență juridică, din cauza lipsei unor criterii viabile de filtrare a bazei de date, am renunțat, astfel că, prin acest subcapitol, am încheiat studiul de caz propriu zis, urmând ca în continuare prin concluzii să subliniez cele mai importante aspecte observate în urma analizei ultimilor șapte ani de activitate a serviciului de asistență juridică din cadrul Baroului de avocați Mureș.

5. Concluzii și propuneri

În urma analizei cererilor de asistență juridică înregistrate între anii 2007-2013, analiză efectuată din prisma intereselor Baroului de Avocați Mureș și implicit a avocațiilor care sunt implicați în această activitate, am remarcat în primă fază a cercetării, tendința descrescătoare a solicitărilor de asistență juridică obligatorie, tendință care se menține și în anul 2014, odată cu intrarea în vigoare a Noului Cod Penal și Noului Cod de Procedură Penală, una dintre prevederile Noului Cod de Procedură Penală reglementând obligativitatea asistării din oficiu doar “cauzele în care legea prevede pentru infracțiunea săvârșită pedeapsa detentiunii pe viață sau pedeapsa închisorii mai mare de 5 ani.”. Creșterea numărului de solicitări pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu în 2013 față de anul 2012 apreciez că a fost dată doar de modalitatea diferită de operare a softului în privința emiterii delegațiilor pentru asistarea părților vătămate sau civile din dosar , fluctuație care a fost îndepărtată prin ajustarea seriilor analizate. Odată cu descreșterea numărului de solicitări, am observat în schimb o tendință de creștere a numărului de avocați care și-au exprimat opțiunea de a fi înscriși în Tabloul de Asistență Juridică din Oficiu, tendință care o putem pune pe seama condițiilor socio-economice pe care le traversăm, asistența din oficiu reprezentând o sursă de venit în contextul crizei economice dar care, coroborată cu tendința descrescătoare a solicitărilor, are ca finalitatea micșorarea veniturilor avocaților pentru asistența juridică din oficiu.

De-a lungul celor șapte ani analizați, a existat un număr mare de delegații anulate (3708-Tabelul 4.1), care consider că este de fapt mai mare datorită neinformării personalului Serviciului de Asistență Juridică cu privire la încetarea delegației de asistență juridică din oficiu.

Numărul acestor delegații consider că ar trebui să fie minimizat cât mai mult posibil (anularea delegațiilor doar în cazurile în care instanța sau organul de urmărire penală a solicitat în mod eronat asistență juridică din oficiu). Emiterea a 3708 de delegații (aproape echivalentul unui an de activitate) implică o gamă de cheltuieli din partea Serviciului de Asistență Juridică (cheltuieli cu telefonul, consumabilele, etc) și din partea avocaților ce sunt desemnați în cauzele respective (cheltuieli cu studiul dosarului, transport, etc) , cheltuieli ce nu sunt recuperate datorită nerespectării protocolului de către instanțele de judecată, în ceea ce privește plata delegațiilor anulate prin prezența unui avocat ales, unde se stipulează că “ în cazul în care delegația apărătorului desemnat încetează” onorariul „ nu poate fi mai mic de 25 % din valoarea ce s-ar fi cuvenit dacă prestația avocațială ar fi fost finalizată”( Articolul .6, Capitolul III, Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, Protocol nr. 113928 dintre Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, Anexa 1). Consider că, în aceste cazuri avocatul care a fost împuternicit de către Serviciul de Asistență Juridică ar trebui să-și întocmească referatul și să-l depună instanței în cadrul ședinței în care se constatată încetarea valabilității delegației.

În urma studiului de caz se remarcă grave disfuncționalități la decontarea serviciilor furnizate de către avocați în stadiul de urmărire penală, unde ratele de achitare sunt în medie, de 50 %, iar durata dintre finalizarea serviciului prestat și decontarea acestuia este foarte mare (Tabel 4.24, Tabel 4.25 și Tabel 4.26), lucruri care pot explica în parte diferențele dintre numărul de avocați înscriși în Registrul de Asistență Juridică și cei care au asigurat asistența juridică în fața organelor de urmărire penală (Grafic 4.10) și care pot duce la manifestarea unei lipse de interes și diminuarea calității serviciilor juridice .

La fel ca și în cazul delegațiilor anulate, propun ca pentru prestațiile din fața organelor de urmărire penală, referatul de plată să fie întocmit de către avocat imediat după finalizarea asistenței acordate, vizat de autoritatea competentă și depus la Serviciul de asistență Juridică în vederea decontării indiferent de soluția dată (de trimitere în judecată sau clasare) urmând eventual, la terminarea rechizitoriului, să se specifice acordarea onorariului avocațial, instanța urmând ca la finalul procesului să dispună și să emită adresa de plată doar pentru asistența juridică dată în fața ei nu și pentru asistența juridică din faza de urmărire penală, evitându-se astfel situațiile absurde în care, conform datelor analizate, prestații finalizate au fost decontate la diferențe de ani de zile.

În vederea remedierii disfuncționalităților observate , propun ca pe lângă Protocolul nou ce urmează a fi semnat cu Ministerul Justiției, conducerea Baroului să facă demersuri și să încheie protocoale cu celelalte ministere implicate (Ministerul de Interne și Ministerul Public) care să instituie un mecanism interinstituțional mai eficient de acordare a asistenței juridice din oficiu și de urmărire a delegațiilor emise pentru asistarea în fața autorităților celor două ministere în cauză, de responsabilizare a acestora de faptul că recurg la un serviciu al unei organizații private, servicii ce trebuiesc plătite într-un termen rezonabil..

Având în vedere datoriile foarte mari, evidențiate în urma analizei de față, propun crearea unui soft care să preia din baza de date a delegațiilor neplatite din anii 2007-2013 și depunerea acestora la Compartimentele de Executări Penale ale instanțelor sau la parchete în vederea confirmării lor spre plată.

Pentru evitarea pe viitor a situațiilor observate în prezenta analiză, adică neplata serviciilor furnizate de către avocați sau plata cu mare întârziere, să se recurgă la crearea unei platforme informatice care, utilizată de personalul instituțiilor implicate să conducă la gestionarea eficientă a activității de asigurare a asistenței juridice.

Acest soft va trebui să aibă în esență următoarele scopuri:

Crearea unui model unic de cerere , generarea cererilor de asistență juridică către Baroul Mureș în mod unitar de către funcționarii celor trei ministere implicate prin accesarea softului și evidențierea lor ca datorie pecuniară a Statului către Barou și corelativ a unei creanțe de încasat de către acesta din urmă.

Evidențierea delegațiilor plătite prin operarea softului de către funcționarii Serviciilor de Executări Penale.

În continuare analizei de față, care sper că și-a îndeplinit scopul de a fi o analiză consistentă și coerentă , urmează ca și conducerea Baroului Mureș să decidă asupra acțiunilor și demersurilor legale, ce vor fi întreprinse pentru îmbunătățirea activității Serviciului de asistență juridică din oficiu pentru sporirea gradului de satisfacție a avocaților implicați și a cetățenilor care beneficiază de aceste servicii.

BIBLIOGRAFIE

Tratate, monografii, cursuri universitare:

Achim Ioan Moise, Managementul Serviciilor Publice, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2007;

Bircea Ioan, Ștefănescu Daniela, Statistică și analiză economico-financiară, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2011;

Gőndőr Mihaela, Finanțe , Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2010;

Herman Emilia, Bazele Macroeconomiei, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

Imbrescu Ion, Managementul Serviciilor Publice Comunitare, Editura Luminalex, București, 2010;

On Angela, Managementul Serviciilor Publice, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

On Angela, Managementul serviciilor, Curs IFRD, Editura Universității „ Petru Maior” , Târgu Mureș, 2013;

Parlagi P. Anton, Iftimoaie Cristian, Serviciile publice locale, Editura Economică, București, 2001;

Pastor Ioan, Management, Editura Universității “Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

Pecican Ștefan Eugen, Econometrie, Editura All, București, 1994;

Popescu Angela, Goanță George, Neacșu Gabriela, Statistică, Editura Universitară, București, 2005;

Sorici Ioan, Managementul Calității în Serviciile Publice, Editura Universității “Transilvania” din Brașov, 2008;

Ștefănescu Daniela, Econometrie, Fascicol I, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2008;

Ștefănescu Daniela, Statistică, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

Studii de specialitate:

Dincă Dragoș, Serviciul Public între stat, piață și democrație, în „Revista Transilvană de Științe Administrative”, Numărul IX, 2003;

Resurse electronice și de Web:

***, Convenția Europeană a Drepturilor Omului,web:[ http://www.echr.coe.int/], accesat la 01 martie 2014;

Androniceanu Armenia, Management public, Biblioteca Digitală ASE, web:[ http://www. biblioteca-digitala.ase.ro], accesat la 16.02.2014;

Anghelache Constantin și alții, Econometrie. Teorie, sinteze și studii de caz, București , Artifex,2009, web:[ http://www.artifex.org], accesat la 14.03.2014;

Lungu Ion, Baze de date oracle-limbajul SQL, Biblioteca Digitală Ase, web:[ http:// www.biblioteca-digitala.ase.ro], accesat la 14.03.2014;

Plumb Ion (coordonator), Androniceanu Armenia, Abaluta Oana, Managementul serviciilor publice, Biblioteca Digitală ASE, web:[ http://www.biblioteca-digitala.ase.ro] accesat la 01.02.2014;

Tănăsoiu Ovidiu, Iacob Andreea Iluzia, Modele econometrice, Volumul I, Ediția a doua, Biblioteca Digitală Ase, web:[ http://www.biblioteca-digitala.ase.ro], accesat la 19.03.2014;

www.just.ro;

Legislație:

Codul de Procedură Penală al României;

OUG nr. 80/26.06.2013 privind taxele judiciare de timbru.

ANEXA 1

Protocol 113928/2008 încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România și Ministerul Justiției

Protocol

privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență juridică privind accesul internațional la justiție în materie

civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală

Având în vedere dispozițiile art. 37, ale art. 38 alin. (3) lit. c) și ale art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008,

Ținând seama de prevederile art. 681, ale art. 683, ale art. 6811-6813 și ale art. 69 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare,

Ținând seama de prevederile art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 22 iulie 2008,

Având în vedere dispozițiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 159 din Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005,

Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România încheie prezentul protocol

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. – (1) Prin prezentul protocol se stabilesc cuantumul si modalitatea de plată a:

a) onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale ori, după caz, a serviciilor de asistență avocațială extrajudiciară, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar;

b) onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală;

c) onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în cauzele privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală.

(2) Plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se suportă din sumele cuprinse distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției „Ordine publică și siguranță națională”, titlul „Bunuri și servicii”, articolul „Ajutor public judiciar”, pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar și a sistemului de asistență juridică.

Capitolul II

Onorarii pentru furnizarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară

Art. 2. – (1) Valorile onorariilor care se cuvin avocaților pentru asigurarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale sunt următoarele:

1. procese și cereri al căror obiect este neevaluabil în bani, precum și procese și cereri în materia raporturilor de familie, pentru ocrotirea persoanei și a minorilor:

a) pentru cererile privind încuviințarea purtării numelui, 150 lei;

b) pentru cererile privind împărțirea provizorie a locuinței sau stabilirea locuinței minorului, 150 lei;

c) pentru cererile pentru acordarea personalității juridice, pentru autorizarea funcționării și pentru înregistrarea asociațiilor și fundațiilor, 250 lei;

d) pentru cererile privind încredințarea sau reîncredințarea minorului, 300 lei;

e) pentru cererile privind obligațiile de întreținere, 300 lei;

f) pentru cererile privind instituirea tutelei sau curatelei, 300 lei;

g) pentru cererile privind punerea sub interdicție, 300 lei;

h) pentru cererile privind plasamentul sau orice altă măsură de protecție a minorului, 300 lei;

i) pentru cererile de divorț, când se solicită și încredințarea copiilor minori, 400 lei;

j) pentru acțiunile în stabilirea paternității, acțiunile în contestarea recunoașterii paternității și acțiunile în tăgăduirea paternității, 300 lei;

k) pentru cererile pentru încuviințarea, nulitatea sau desfacerea adopției, 300 lei;

l) pentru procesele și cererile în materie comercială, al căror obiect este neevaluabil în bani, 300 lei;

m) pentru orice alte procese și cereri al căror obiect este neevaluabil în bani, precum și pentru orice alte procese și cereri în materia raporturilor de familie, pentru ocrotirea persoanei și a minorilor, 200 lei.

2. procese și cereri al căror obiect este evaluabil în bani:

a) pentru cererile privind ordonanța de plată, 200 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei;

b) pentru cererile privind somația de plată, 300 lei;

c) pentru procesele și cererile în materia restituirii proprietăților imobiliare, formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și a altor dispoziții legale aplicabile în materie, 300 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei;

d) pentru acțiunile în revendicare, 300 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei;

e) pentru orice alte procese și cereri cu caracter patrimonial, 200 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei.

3. pentru procesele și cererile în materia contenciosului administrativ, 300 lei;

4. pentru procesele și cererile în materie de asigurări sociale, 300 lei;

5. pentru procesele și cererile în materie de proprietate intelectuală și proprietate industrială, 300 lei.

(2) Pentru redactarea cererii de chemare în judecată sau a cererilor motivate de exercitare a căilor de atac prevăzute de lege, în cazul în care avocatul nu asigură și asistența juridică sau reprezentarea părții, onorariul cuvenit reprezintă 50% din cuantumul onorariului stabilit potrivit alin. (1).

(3) Onorariile prevăzute la alin. (1) se acordă o singură dată în cursul judecății, dar, separat, pentru fiecare grad de jurisdicție.

(4) Pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în căile de atac prevăzute de lege, cuantumul onorariului cuvenit avocatului este același cu cel stabilit, potrivit alin. (1), pentru asistența juridică și/sau reprezentarea în fața instanței judecătorești care a soluționat cauza în fond în primă instanță.

Art. 3. – Onorariile care se cuvin avocaților pentru asistența extrajudiciară acordată în cadrul sistemului de ajutor public judiciar sunt următoarele:

a) pentru acordarea de consultații juridice, 150 lei;

b) pentru formularea plângerilor prealabile în cadrul procedurii contenciosului administrativ și a contestațiilor împotriva actelor administrative fiscale, 150 lei;

c) pentru formularea de cereri, petiții și sesizări în materie de asigurări sociale, 150 lei;

d) pentru formularea altor cereri, petiții și sesizări, 100 lei;

e) pentru asistența juridică acordată la dobândirea sau redobândirea cetățeniei române, 150 lei;

f) pentru asistența juridică acordată victimei violenței în familie, 100 lei;

g) pentru asistența juridică a refugiaților și a azilanților, 100 lei;

h) pentru reprezentarea în fața comisiilor prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991 și Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și în fața altor autorități sau instituții publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuții jurisdicționale, 100 lei.

Art. 4. – (1) Valoarea provizorie a onorariului cuvenit pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești se stabilește, potrivit criteriilor prevăzute la art. 2, prin încheierea prin care instanța încuviințează acordarea ajutorului public judiciar. Referatul care atestă prestația avocațială efectivă și onorariul definitiv cuvenit avocatului se confirmă de către instanța care a încuviințat acordarea ajutorului public judiciar.

(2) Plata onorariilor cuvenite pentru prestarea serviciilor de asistență extrajudiciară se aprobă de consiliul baroului prin decan sau persoana desemnată de consiliul baroului, potrivit criteriilor prevăzute la art. 3.

Capitolul III

Onorarii pentru prestarea serviciilor

de asistență juridică în materie penală

Art. 5. – (1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru acordarea asistenței juridice a făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, în situația în care organul de urmărire penală sau instanța apreciază că învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu și-ar putea face singură apărarea, precum și în alte cazuri prevăzute de lege în care se impune desemnarea unui avocat din oficiu sunt următoarele:

a) 200 lei pentru fiecare făptuitor, învinuit sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății;

b) 300 lei pentru fiecare făptuitor, învinuit sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, atunci când cel puțin două persoane au calitatea de făptuitor, învinuit sau inculpat în cauză;

c) 400 lei pentru fiecare făptuitor, învinuit sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, atunci când cel puțin cinci persoane au calitatea de făptuitor, învinuit sau inculpat în cauză;

d) 100 lei pentru asistența juridică acordată pentru fiecare învinuit sau inculpat în cazul luării, înlocuirii, revocării, încetării, prelungirii sau menținerii măsurilor preventive;

e) 150 lei pentru asistența juridică gratuită acordată, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, părții vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente. Acest onorariu se acordă pentru fiecare parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, în cazul în care una sau mai multe persoane au calitatea de parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente;

f) 200 lei pentru asistența juridică acordată în căile extraordinare de atac;

g) 100 lei pentru asistența juridică acordată în cazul cererii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a contestației la executare, a cererilor de întrerupere sau amânare a executării pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, înlocuirii tratamentului medical, menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii internării medicale, precum și în celelalte cazuri prevăzute în Titlul III și Titlul IV din Partea specială a Codului de procedură penală;

h) 100 lei pentru asistența juridică acordată în cauzele întemeiate pe prevederile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

i) 150 lei pentru asistența juridică acordată în procedura plângerii în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, formulate în temeiul prevederilor art. 278¹ din Codul de procedură penală.

(2) Onorariile cuvenite avocaților pentru asistența juridică acordată, potrivit prevederilor alin. (1), în cursul urmăririi penale se acordă o singură dată pentru întreaga durată a urmăririi penale, iar, în cursul judecății, separat pentru fiecare grad de jurisdicție.

(3) Onorariile prevăzute la alin.(1) se majorează cu 100% în cazurile în care asistența juridică din oficiu este asigurată între orele 20.00-08.00 ori în zilele nelucrătoare.

Art. 6. – În cazul în care delegația apărătorului desemnat din oficiu încetează, potrivit art. 171 alin. (5) din Codul de procedură penală, la prezentarea apărătorului ales, procurorul prin ordonanță sau, după caz, instanța prin încheiere, va dispune plata onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru prestațiile efectuate până la data încetării însărcinării, ținându-se cont de timpul necesar studierii dosarului, complexitatea cauzei, durata și numărul actelor de urmărire penală la care apărătorul a luat parte sau numărul de termene la care a fost prezent în fața instanței. Onorariul astfel stabilit nu poate fi mai mic de 25% din valoarea onorariului ce ar fi fost cuvenit dacă prestația avocațială din oficiu ar fi fost finalizată.

Capitolul IV

Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență

juridică privind accesul internațional la justiție în materie

civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală

Secțiunea 1

Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență

juridică privind accesul internațional la justiție în materie civilă

Art. 7. – (1) Cuantumul onorariilor care se cuvin avocaților pentru asistența juridică acordată pentru asigurarea accesului internațional la justiție în materie civilă, în procesele și cererile prevăzute la art. 2 și în cazurile prevăzute la art. 3 se majorează cu 50 %.

(2) Valoarea onorariului cuvenit avocaților pentru asistența juridică obligatorie, totală și gratuită, acordată în vederea asigurării accesului internațional la justiție în procesele și cererile privind înapoierea minorului, precum și în cele privind organizarea și exercitarea dreptului de vizită a minorului este 500 lei.

Secțiunea a 2-a

Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență

juridică în cauzele privind cooperarea judiciară

internațională în materie penală

Art. 8. – (1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru asistența juridică acordată persoanei extrădabile, persoanei solicitate sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, potrivit legii, sunt următoarele:

a) 100 lei pentru asistența juridică acordată pentru fiecare persoană extrădabilă sau persoană solicitată în cazul luării, înlocuirii, revocării, încetării, prelungirii sau menținerii măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării;

b) 320 lei pentru fiecare persoană extrădabilă sau solicitată în cursul procedurii judiciare de extrădare sau de executare a unui mandat european de arestare;

c) 320 lei pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluționare a cererii de transferare a unui cetățean străin din România în statul de cetățenie;

d) 320 lei pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluționare a cererii de transferare a unui cetățean român dintr-un stat străin în România;

e) 170 lei pentru asistența juridică acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva hotărârilor prin care s-a dispus luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea, prelungirea sau menținerea măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării;

f) 320 lei pentru asistența juridică acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva altor hotărâri decât cele prevăzute la lit. e).

(2) În cazul în care luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea, prelungirea sau menținerea măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării, se dispune în cursul procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare sau de executare a unui mandat european de arestare, onorariile cuvenite avocaților pentru asistența juridică asigurată, potrivit alin. (1) lit. b) sau, după caz, alin. (1) lit. c), se acordă o singură dată.

(3) Onorariile cuvenite avocaților pentru asistența juridică acordată, potrivit prevederilor alin. (1), se acordă o singură dată pentru întreaga durată a procedurii judiciare de extrădare, de executare a unui mandat european de arestare sau a procedurii de soluționare a cererii de transferare.

(4) Dispozițiile art. 5 alin. (3) și ale art. 6 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul V

Dispoziții comune

Art. 9. – (1) Referatul, întocmit de avocat și care atestă o prestație avocațială efectivă pentru care se cuvine plata onorariului va fi confirmat de organul judiciar care a dispus plata onorariului sau de conducerea autorității în fața căreia s-a desfășurat activitatea de asistență juridică și/sau de reprezentare. Referatul va fi însoțit de încheierea prevăzută la art. 4 alin. (1), în cazul asistenței acordate în cadrul sistemului de ajutor public judiciar.

(2) Referatul prevăzut la alin. (1) constituie document justificativ, care se înaintează baroului de către avocat, în termen de cel mult 5 zile de la data confirmării, în vederea verificării, centralizării, avizării și aprobării plății onorariului de către consiliul baroului.

(3) În cazul asistenței extrajudiciare, referatul întocmit de avocat, verificat și avizat de coordonatorul serviciului de asistență judiciară al baroului, constituie document justificativ care se înaintează consiliului baroului, în termenul prevăzut la alin. (2), în vederea aprobării referatelor.

(4) După verificarea și avizarea/aprobarea referatelor prevăzute la alin. (1) și (3) de către consiliul baroului, referatele centralizate sunt înaintate departamentului economico-financiar și administrativ al tribunalului, în vederea efectuării viramentelor privind plata onorariilor de către tribunal în contul barourilor, în condițiile prevăzute de lege.

(5) Sumele necesare plății onorariilor stabilite conform prezentului protocol se virează de către tribunale la barouri în cursul lunii calendaristice în care referatele au fost depuse de către barou la departamentul economico-financiar al tribunalului, dacă referatele în cauză au fost depuse până la data de lunii respective.

(6) Plata onorariilor stabilite conform prezentului protocol se face de barou către avocat, potrivit legii, în cursul lunii calendaristice în care sumele necesare au fost virate, în condițiile alin. (5), de către tribunal.

Capitolul VI

Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 10. – Onorariile cuvenite avocaților în temeiul convențiilor de colaborare încheiate potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, se stabilesc în limitele valorilor onorariilor prevăzute în prezentul protocol.

Art. 11. – Eliberarea sumelor aprobate, în condițiile legii, pentru organizarea și funcționarea serviciilor de asistență judiciară din cadrul barourilor se realizează potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Art. 12. – (1) Prezentul protocol intră în vigoare la data de 1 decembrie 2008 și se va derula în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar și a sistemului de asistență juridică.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului protocol se abrogă Protocolul nr. 61.573/1.300/2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală.

ANEXA 2

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2007

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av. Nicolae Galdea

ANEXA 3

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2008

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 4

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2009

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 5

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2010

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 6

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2011

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 7

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2012

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 8

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2013

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 9

Titluri Ipj Mureș 2007-2008

Titluri aferente delegațiilor emise în anul 2007 pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu în fața IPJ MUREȘ

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 10

Titluri Ipj Mureș 2007-2008

Titluri aferente delegațiilor emise în anul 2008 pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu în fața IPJ MUREȘ

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

BIBLIOGRAFIE

Tratate, monografii, cursuri universitare:

Achim Ioan Moise, Managementul Serviciilor Publice, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2007;

Bircea Ioan, Ștefănescu Daniela, Statistică și analiză economico-financiară, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2011;

Gőndőr Mihaela, Finanțe , Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu-Mureș, 2010;

Herman Emilia, Bazele Macroeconomiei, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

Imbrescu Ion, Managementul Serviciilor Publice Comunitare, Editura Luminalex, București, 2010;

On Angela, Managementul Serviciilor Publice, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

On Angela, Managementul serviciilor, Curs IFRD, Editura Universității „ Petru Maior” , Târgu Mureș, 2013;

Parlagi P. Anton, Iftimoaie Cristian, Serviciile publice locale, Editura Economică, București, 2001;

Pastor Ioan, Management, Editura Universității “Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

Pecican Ștefan Eugen, Econometrie, Editura All, București, 1994;

Popescu Angela, Goanță George, Neacșu Gabriela, Statistică, Editura Universitară, București, 2005;

Sorici Ioan, Managementul Calității în Serviciile Publice, Editura Universității “Transilvania” din Brașov, 2008;

Ștefănescu Daniela, Econometrie, Fascicol I, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2008;

Ștefănescu Daniela, Statistică, Editura Universității „ Petru Maior”, Târgu Mureș, 2010;

Studii de specialitate:

Dincă Dragoș, Serviciul Public între stat, piață și democrație, în „Revista Transilvană de Științe Administrative”, Numărul IX, 2003;

Resurse electronice și de Web:

***, Convenția Europeană a Drepturilor Omului,web:[ http://www.echr.coe.int/], accesat la 01 martie 2014;

Androniceanu Armenia, Management public, Biblioteca Digitală ASE, web:[ http://www. biblioteca-digitala.ase.ro], accesat la 16.02.2014;

Anghelache Constantin și alții, Econometrie. Teorie, sinteze și studii de caz, București , Artifex,2009, web:[ http://www.artifex.org], accesat la 14.03.2014;

Lungu Ion, Baze de date oracle-limbajul SQL, Biblioteca Digitală Ase, web:[ http:// www.biblioteca-digitala.ase.ro], accesat la 14.03.2014;

Plumb Ion (coordonator), Androniceanu Armenia, Abaluta Oana, Managementul serviciilor publice, Biblioteca Digitală ASE, web:[ http://www.biblioteca-digitala.ase.ro] accesat la 01.02.2014;

Tănăsoiu Ovidiu, Iacob Andreea Iluzia, Modele econometrice, Volumul I, Ediția a doua, Biblioteca Digitală Ase, web:[ http://www.biblioteca-digitala.ase.ro], accesat la 19.03.2014;

www.just.ro;

Legislație:

Codul de Procedură Penală al României;

OUG nr. 80/26.06.2013 privind taxele judiciare de timbru.

ANEXA 1

Protocol 113928/2008 încheiat între Uniunea Națională a Barourilor din România și Ministerul Justiției

Protocol

privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală, pentru prestarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară, precum și pentru asigurarea serviciilor de asistență juridică privind accesul internațional la justiție în materie

civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală

Având în vedere dispozițiile art. 37, ale art. 38 alin. (3) lit. c) și ale art. 50 alin. (2) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 24 octombrie 2008,

Ținând seama de prevederile art. 681, ale art. 683, ale art. 6811-6813 și ale art. 69 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 6 martie 2001, cu modificările și completările ulterioare,

Având în vedere dispozițiile art. 26 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările și completările ulterioare,

Ținând seama de prevederile art. 7 alin. (1) lit. h) din Ordonanța Guvernului nr. 18/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 551 din 22 iulie 2008,

Având în vedere dispozițiile art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 11 februarie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale art. 159 din Statutul profesiei de avocat, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 13 ianuarie 2005,

Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România încheie prezentul protocol

Capitolul I

Dispoziții generale

Art. 1. – (1) Prin prezentul protocol se stabilesc cuantumul si modalitatea de plată a:

a) onorariilor cuvenite avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale ori, după caz, a serviciilor de asistență avocațială extrajudiciară, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar;

b) onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală;

c) onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în cauzele privind accesul internațional la justiție în materie civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală.

(2) Plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se suportă din sumele cuprinse distinct în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției „Ordine publică și siguranță națională”, titlul „Bunuri și servicii”, articolul „Ajutor public judiciar”, pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar și a sistemului de asistență juridică.

Capitolul II

Onorarii pentru furnizarea, în cadrul sistemului de ajutor public judiciar, a serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare ori de asistență extrajudiciară

Art. 2. – (1) Valorile onorariilor care se cuvin avocaților pentru asigurarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești sau a altor autorități cu atribuții jurisdicționale sunt următoarele:

1. procese și cereri al căror obiect este neevaluabil în bani, precum și procese și cereri în materia raporturilor de familie, pentru ocrotirea persoanei și a minorilor:

a) pentru cererile privind încuviințarea purtării numelui, 150 lei;

b) pentru cererile privind împărțirea provizorie a locuinței sau stabilirea locuinței minorului, 150 lei;

c) pentru cererile pentru acordarea personalității juridice, pentru autorizarea funcționării și pentru înregistrarea asociațiilor și fundațiilor, 250 lei;

d) pentru cererile privind încredințarea sau reîncredințarea minorului, 300 lei;

e) pentru cererile privind obligațiile de întreținere, 300 lei;

f) pentru cererile privind instituirea tutelei sau curatelei, 300 lei;

g) pentru cererile privind punerea sub interdicție, 300 lei;

h) pentru cererile privind plasamentul sau orice altă măsură de protecție a minorului, 300 lei;

i) pentru cererile de divorț, când se solicită și încredințarea copiilor minori, 400 lei;

j) pentru acțiunile în stabilirea paternității, acțiunile în contestarea recunoașterii paternității și acțiunile în tăgăduirea paternității, 300 lei;

k) pentru cererile pentru încuviințarea, nulitatea sau desfacerea adopției, 300 lei;

l) pentru procesele și cererile în materie comercială, al căror obiect este neevaluabil în bani, 300 lei;

m) pentru orice alte procese și cereri al căror obiect este neevaluabil în bani, precum și pentru orice alte procese și cereri în materia raporturilor de familie, pentru ocrotirea persoanei și a minorilor, 200 lei.

2. procese și cereri al căror obiect este evaluabil în bani:

a) pentru cererile privind ordonanța de plată, 200 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei;

b) pentru cererile privind somația de plată, 300 lei;

c) pentru procesele și cererile în materia restituirii proprietăților imobiliare, formulate în temeiul prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, ale Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 și a altor dispoziții legale aplicabile în materie, 300 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei;

d) pentru acțiunile în revendicare, 300 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei;

e) pentru orice alte procese și cereri cu caracter patrimonial, 200 lei plus 0,5% din valoarea obiectului litigiului, dar nu mai mult de 500 lei.

3. pentru procesele și cererile în materia contenciosului administrativ, 300 lei;

4. pentru procesele și cererile în materie de asigurări sociale, 300 lei;

5. pentru procesele și cererile în materie de proprietate intelectuală și proprietate industrială, 300 lei.

(2) Pentru redactarea cererii de chemare în judecată sau a cererilor motivate de exercitare a căilor de atac prevăzute de lege, în cazul în care avocatul nu asigură și asistența juridică sau reprezentarea părții, onorariul cuvenit reprezintă 50% din cuantumul onorariului stabilit potrivit alin. (1).

(3) Onorariile prevăzute la alin. (1) se acordă o singură dată în cursul judecății, dar, separat, pentru fiecare grad de jurisdicție.

(4) Pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în căile de atac prevăzute de lege, cuantumul onorariului cuvenit avocatului este același cu cel stabilit, potrivit alin. (1), pentru asistența juridică și/sau reprezentarea în fața instanței judecătorești care a soluționat cauza în fond în primă instanță.

Art. 3. – Onorariile care se cuvin avocaților pentru asistența extrajudiciară acordată în cadrul sistemului de ajutor public judiciar sunt următoarele:

a) pentru acordarea de consultații juridice, 150 lei;

b) pentru formularea plângerilor prealabile în cadrul procedurii contenciosului administrativ și a contestațiilor împotriva actelor administrative fiscale, 150 lei;

c) pentru formularea de cereri, petiții și sesizări în materie de asigurări sociale, 150 lei;

d) pentru formularea altor cereri, petiții și sesizări, 100 lei;

e) pentru asistența juridică acordată la dobândirea sau redobândirea cetățeniei române, 150 lei;

f) pentru asistența juridică acordată victimei violenței în familie, 100 lei;

g) pentru asistența juridică a refugiaților și a azilanților, 100 lei;

h) pentru reprezentarea în fața comisiilor prevăzute de Legea fondului funciar nr. 18/1991 și Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și în fața altor autorități sau instituții publice, altele decât cele judiciare sau cu atribuții jurisdicționale, 100 lei.

Art. 4. – (1) Valoarea provizorie a onorariului cuvenit pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică și/sau reprezentare în fața instanțelor judecătorești se stabilește, potrivit criteriilor prevăzute la art. 2, prin încheierea prin care instanța încuviințează acordarea ajutorului public judiciar. Referatul care atestă prestația avocațială efectivă și onorariul definitiv cuvenit avocatului se confirmă de către instanța care a încuviințat acordarea ajutorului public judiciar.

(2) Plata onorariilor cuvenite pentru prestarea serviciilor de asistență extrajudiciară se aprobă de consiliul baroului prin decan sau persoana desemnată de consiliul baroului, potrivit criteriilor prevăzute la art. 3.

Capitolul III

Onorarii pentru prestarea serviciilor

de asistență juridică în materie penală

Art. 5. – (1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru acordarea asistenței juridice a făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, în situația în care organul de urmărire penală sau instanța apreciază că învinuitul, inculpatul, partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu și-ar putea face singură apărarea, precum și în alte cazuri prevăzute de lege în care se impune desemnarea unui avocat din oficiu sunt următoarele:

a) 200 lei pentru fiecare făptuitor, învinuit sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății;

b) 300 lei pentru fiecare făptuitor, învinuit sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, atunci când cel puțin două persoane au calitatea de făptuitor, învinuit sau inculpat în cauză;

c) 400 lei pentru fiecare făptuitor, învinuit sau inculpat, asistat în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, atunci când cel puțin cinci persoane au calitatea de făptuitor, învinuit sau inculpat în cauză;

d) 100 lei pentru asistența juridică acordată pentru fiecare învinuit sau inculpat în cazul luării, înlocuirii, revocării, încetării, prelungirii sau menținerii măsurilor preventive;

e) 150 lei pentru asistența juridică gratuită acordată, în cursul urmăririi penale sau în cursul judecății, părții vătămate, părții civile sau părții responsabile civilmente. Acest onorariu se acordă pentru fiecare parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente, în cazul în care una sau mai multe persoane au calitatea de parte vătămată, parte civilă sau parte responsabilă civilmente;

f) 200 lei pentru asistența juridică acordată în căile extraordinare de atac;

g) 100 lei pentru asistența juridică acordată în cazul cererii de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere, a contestației la executare, a cererilor de întrerupere sau amânare a executării pedepsei închisorii sau detențiunii pe viață, înlocuirii tratamentului medical, menținerii, înlocuirii sau încetării măsurii internării medicale, precum și în celelalte cazuri prevăzute în Titlul III și Titlul IV din Partea specială a Codului de procedură penală;

h) 100 lei pentru asistența juridică acordată în cauzele întemeiate pe prevederile Legii nr. 275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;

i) 150 lei pentru asistența juridică acordată în procedura plângerii în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, formulate în temeiul prevederilor art. 278¹ din Codul de procedură penală.

(2) Onorariile cuvenite avocaților pentru asistența juridică acordată, potrivit prevederilor alin. (1), în cursul urmăririi penale se acordă o singură dată pentru întreaga durată a urmăririi penale, iar, în cursul judecății, separat pentru fiecare grad de jurisdicție.

(3) Onorariile prevăzute la alin.(1) se majorează cu 100% în cazurile în care asistența juridică din oficiu este asigurată între orele 20.00-08.00 ori în zilele nelucrătoare.

Art. 6. – În cazul în care delegația apărătorului desemnat din oficiu încetează, potrivit art. 171 alin. (5) din Codul de procedură penală, la prezentarea apărătorului ales, procurorul prin ordonanță sau, după caz, instanța prin încheiere, va dispune plata onorariului cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru prestațiile efectuate până la data încetării însărcinării, ținându-se cont de timpul necesar studierii dosarului, complexitatea cauzei, durata și numărul actelor de urmărire penală la care apărătorul a luat parte sau numărul de termene la care a fost prezent în fața instanței. Onorariul astfel stabilit nu poate fi mai mic de 25% din valoarea onorariului ce ar fi fost cuvenit dacă prestația avocațială din oficiu ar fi fost finalizată.

Capitolul IV

Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență

juridică privind accesul internațional la justiție în materie

civilă și cooperarea judiciară internațională în materie penală

Secțiunea 1

Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență

juridică privind accesul internațional la justiție în materie civilă

Art. 7. – (1) Cuantumul onorariilor care se cuvin avocaților pentru asistența juridică acordată pentru asigurarea accesului internațional la justiție în materie civilă, în procesele și cererile prevăzute la art. 2 și în cazurile prevăzute la art. 3 se majorează cu 50 %.

(2) Valoarea onorariului cuvenit avocaților pentru asistența juridică obligatorie, totală și gratuită, acordată în vederea asigurării accesului internațional la justiție în procesele și cererile privind înapoierea minorului, precum și în cele privind organizarea și exercitarea dreptului de vizită a minorului este 500 lei.

Secțiunea a 2-a

Onorarii pentru prestarea serviciilor de asistență

juridică în cauzele privind cooperarea judiciară

internațională în materie penală

Art. 8. – (1) Onorariile care se cuvin avocaților pentru asistența juridică acordată persoanei extrădabile, persoanei solicitate sau a condamnatului când aceasta este obligatorie, potrivit legii, sunt următoarele:

a) 100 lei pentru asistența juridică acordată pentru fiecare persoană extrădabilă sau persoană solicitată în cazul luării, înlocuirii, revocării, încetării, prelungirii sau menținerii măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării;

b) 320 lei pentru fiecare persoană extrădabilă sau solicitată în cursul procedurii judiciare de extrădare sau de executare a unui mandat european de arestare;

c) 320 lei pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluționare a cererii de transferare a unui cetățean străin din România în statul de cetățenie;

d) 320 lei pentru fiecare condamnat în cursul procedurii de soluționare a cererii de transferare a unui cetățean român dintr-un stat străin în România;

e) 170 lei pentru asistența juridică acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva hotărârilor prin care s-a dispus luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea, prelungirea sau menținerea măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării;

f) 320 lei pentru asistența juridică acordată în căile extraordinare de atac exercitate împotriva altor hotărâri decât cele prevăzute la lit. e).

(2) În cazul în care luarea, înlocuirea, revocarea, încetarea, prelungirea sau menținerea măsurilor preventive, inclusiv a măsurii arestării provizorii în vederea extrădării, se dispune în cursul procedurii judiciare de soluționare a cererii de extrădare sau de executare a unui mandat european de arestare, onorariile cuvenite avocaților pentru asistența juridică asigurată, potrivit alin. (1) lit. b) sau, după caz, alin. (1) lit. c), se acordă o singură dată.

(3) Onorariile cuvenite avocaților pentru asistența juridică acordată, potrivit prevederilor alin. (1), se acordă o singură dată pentru întreaga durată a procedurii judiciare de extrădare, de executare a unui mandat european de arestare sau a procedurii de soluționare a cererii de transferare.

(4) Dispozițiile art. 5 alin. (3) și ale art. 6 se aplică în mod corespunzător.

Capitolul V

Dispoziții comune

Art. 9. – (1) Referatul, întocmit de avocat și care atestă o prestație avocațială efectivă pentru care se cuvine plata onorariului va fi confirmat de organul judiciar care a dispus plata onorariului sau de conducerea autorității în fața căreia s-a desfășurat activitatea de asistență juridică și/sau de reprezentare. Referatul va fi însoțit de încheierea prevăzută la art. 4 alin. (1), în cazul asistenței acordate în cadrul sistemului de ajutor public judiciar.

(2) Referatul prevăzut la alin. (1) constituie document justificativ, care se înaintează baroului de către avocat, în termen de cel mult 5 zile de la data confirmării, în vederea verificării, centralizării, avizării și aprobării plății onorariului de către consiliul baroului.

(3) În cazul asistenței extrajudiciare, referatul întocmit de avocat, verificat și avizat de coordonatorul serviciului de asistență judiciară al baroului, constituie document justificativ care se înaintează consiliului baroului, în termenul prevăzut la alin. (2), în vederea aprobării referatelor.

(4) După verificarea și avizarea/aprobarea referatelor prevăzute la alin. (1) și (3) de către consiliul baroului, referatele centralizate sunt înaintate departamentului economico-financiar și administrativ al tribunalului, în vederea efectuării viramentelor privind plata onorariilor de către tribunal în contul barourilor, în condițiile prevăzute de lege.

(5) Sumele necesare plății onorariilor stabilite conform prezentului protocol se virează de către tribunale la barouri în cursul lunii calendaristice în care referatele au fost depuse de către barou la departamentul economico-financiar al tribunalului, dacă referatele în cauză au fost depuse până la data de lunii respective.

(6) Plata onorariilor stabilite conform prezentului protocol se face de barou către avocat, potrivit legii, în cursul lunii calendaristice în care sumele necesare au fost virate, în condițiile alin. (5), de către tribunal.

Capitolul VI

Dispoziții finale și tranzitorii

Art. 10. – Onorariile cuvenite avocaților în temeiul convențiilor de colaborare încheiate potrivit prevederilor art. 50 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2008, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 193/2008, se stabilesc în limitele valorilor onorariilor prevăzute în prezentul protocol.

Art. 11. – Eliberarea sumelor aprobate, în condițiile legii, pentru organizarea și funcționarea serviciilor de asistență judiciară din cadrul barourilor se realizează potrivit procedurii stabilite prin ordin al ministrului justiției.

Art. 12. – (1) Prezentul protocol intră în vigoare la data de 1 decembrie 2008 și se va derula în limita sumelor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al Ministerului Justiției pentru finanțarea sistemului de ajutor public judiciar și a sistemului de asistență juridică.

(2) La data intrării în vigoare a prezentului protocol se abrogă Protocolul nr. 61.573/1.300/2008 încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România privind stabilirea onorariilor pentru avocații care acordă asistență juridică în materie penală.

ANEXA 2

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2007

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av. Nicolae Galdea

ANEXA 3

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2008

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 4

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2009

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 5

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2010

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 6

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2011

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 7

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2012

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 8

Situația delegațiilor emise între anii 2007-2013

Situația delegațiilor emise în anul 2013

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 9

Titluri Ipj Mureș 2007-2008

Titluri aferente delegațiilor emise în anul 2007 pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu în fața IPJ MUREȘ

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea

ANEXA 10

Titluri Ipj Mureș 2007-2008

Titluri aferente delegațiilor emise în anul 2008 pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu în fața IPJ MUREȘ

Se acordă permisiunea de a folosi datele de mai sus în scopuri științifice.

Decan,

Av Nicolae Galdea