Administrarea Publica

Drept

Administrarea Publica

Byadmin ianuarie 1, 2024

Introducere

La acest moment, administrația publică este un proces, un mecanism public în care suntem cu toții implicați în calitatea noastră de cetățeni, bucurându-ne de drepturi și obligații, și, ca urmare, este necesar, să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc și pe care le putem schimba.

În acest sens, se precizează că, administrația publică din autoritățile administrativ-teritoriale este întemeiată pe principiul fundamental al autonomiei locale și pe cel al descentralizării serviciilor publice.

Principiul autonomiei locale are în vedere organizarea și funcționarea administrației publice locale pornind de la ,,dreptul și acea capacitate efectivă a autorităților administrației publice locale, de a soluționa și gestiona, în nume propriu și sub responsabilitatea lor, o parte semnificativă a treburilor publice, în beneficiul colectivităților locale pe care le reprezintă.

De asemenea, putem afirma că administrația reprezintă o afacere publică și trebuie condusă corespunzător pentru a avea randament.

Mai mult, elaborarea unei legi a descentralizării constituie un punct de plecare pentru o reformă administrativă, iar prin intermediul ei vor fi clarificate problemele cu privire la repartiția puterilor între aleși și funcționari, competențele colectivităților teritoriale și ale statelor.

Reiese că, sporirea capacității decizionale presupune și existența răspunderii persoanelor decidente fără a exista posibilitatea imputării răspunderii în sarcina altor persoane decât în anumite condiții, care sunt riguros determinate.

Consiliul județean reprezintă autoritatea administrației publice locale care dorește realizarea eficientă a serviciilor publice de interes județean, servicii care sunt extrem de importante și care au anumite particularități.

Consiliul județean în cadrul ședințelor sale adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor care sunt prezenți, în afara situațiilor în care legea ori regulamentul de organizare și funcționare a consiliului solicită o altă majoritate.

Toate hotărârile adoptate trebuie să fie conforme cu legea, pentru a fi asigurate anumite garanții, între care amintim: îndatorirea constituțională de respectare a legii și a controlului legalității legii.

Consiliul județean își derulează activitatea în ședințe ordinare o dată pe lună, precum și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

Convocarea ședințelor ordinare se realizează de către președintele consiliului județean, cu 5 zile înaintea acestora.

Convocarea consiliului în ședințe ordinare și extraordinare se realizează prin dispoziție scrisă a președintelui său.

Referitor la dispoziția scrisă, ea se pune în aplicare prin intermediul secretarului județului. În toate situațiile, convocarea consiliului este consemnată în procesul-verbal de ședință.

Ședințele consiliului județean sunt conduse de președintele său (care are și drept de vot) ori, în lipsa acestuia, de către vicepreședintele desemnat de consiliu, în condițiile legii.

În acest sens, convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului județean se realizează de către președintele consiliului județean, cu 5 zile înaintea acestora.

Prin urmare, se impune acordarea unui real sprijin procesului debirocratizării prin extinderea folosirii în administrația publică a tehnologiilor informatice.

Consiliul județean național desfășoară o activitate complexă, el fiind o autoritate deliberativă a administrației publice locale care se constituie la nivel județean, coordonând activitatea consiliilor locale pentru realizarea serviciilor publice de interes județean.

Consiliul județean ca urmare a activității derulate, pe baza propunerilor consiliilor locale dispune și aprobă în cooperare cu autoritățile locale interesate măsurile care se impun, inclusiv financiare, pentru realizarea acestora.

Consiliul prin activitatea sa urmărește și controlează activitatea instituțiilor publice și a serviciilor publice de interes județean înființate de el. Acesta sancționează în condițiile legii pe conducătorii numiți ai instituțiilor publice care s-au înființat. Mai mult, consiliile exercită toate drepturile inerente care decurg din faptul că li s-a transmis spre folosință o parte a patrimoniului unității administrativ-teritoriale pentru realizarea unor activități ori servicii publice folositoare colectivității locale.

Consiliul județean garantează respectarea tuturor prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a tuturor decretelor prezidențiale, a hotărârilor și ordonanțelor guvernamentale, și a altor acte normative.

Consiliul județean trebuie să avizeze studii și programe de dezvoltare socială a localității, și să adopte anumite strategii eficiente de dezvoltare economică a județului.

În exercitarea mandatului lor, consiliul județean, precum și primarii ori viceprimarii, se află în serviciul colectivității locale bucurându-se de protecția oferită de lege, ca urmare a exercitării unei funcții publice. Ca atare, consiliul județean coordonează, în condițiile legii, activitățile corpului gardienilor publici, și oferă consiliilor locale sprijin și asistență de specialitate.

Capitolul I. Considerații generale cu privire la Consiliul Județean Național

1.1. Definirea Consiliului Județean Național

Consiliul județean reprezintă autoritatea administrației publice locale, care este constituită la nivel județean, pentru coordonarea eficientă a activității consiliilor comunale și orășenești în vederea realizării tuturor serviciilor publice de interes județean.

Reiese că, acest consiliu are un rol important care constă în coordonarea eficientă a activității consiliilor comunale și orășenești.

De asemenea, Consiliul județean dorește realizarea eficientă a serviciilor publice de interes județean, servicii care sunt extrem de importante și care au anumite particularități.

La acest moment, Consiliul județean este o autoritate complexă a administrației publice locale care se remarcă prin activitatea sa.

Mai mult, Consiliul județean are un mandat de 4 ani care poate fi prelungit prin lege organică în anumite condiții.

Se specifică faptul că, consiliul își derulează activitatea sa în ședințe ordinare, precum și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

Astfel că, activitatea consiliului se desfășoară în aceste ședințe după anumite reguli care sunt delimitate.

Consiliul județean în cadrul ședințelor sale adoptă hotărâri cu votul majorității membrilor care sunt prezenți, în afara situațiilor în care legea ori regulamentul de organizare și funcționare a consiliului solicită o altă majoritate.

Toate hotărârile adoptate trebuie să fie conforme cu legea, pentru a fi asigurate anumite garanții, între care amintim: îndatorirea constituțională de respectare a legii și a controlului legalității legii.

Prin urmare, se impune conformitatea cu legea a tuturor hotărârilor Consiliului județean deoarece adoptarea oricărei hotărâri de către Consiliul județean se realizează cu respectarea legii, iar legea conține prevederi esențiale.

Ca atare, determinarea sferei relațiilor sociale care alcătuiesc domeniul rezervat reglementării prin lege prezintă un interes teoretic și practic aparte, iar fundamentale în acest sens sunt preocupările științifice și reglementările constituționale.

Se specifică faptul că, Consiliul județean este condus de un președinte care este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal.

Mai mult, în contextul legislativ prezent, președintele consiliului județean a primit același statut pe care îl are și primarul, adică statutul de autoritate publică executivă a administrației publice județene.

De asemenea, președintele consiliului județean este șeful aparatului propriu al Consiliului județean pe care îl conduce și răspunde de buna funcționare a acestuia.

Pentru evitarea unor confuzii, este de preferat ca, printr-o reglementare legală viitoare, să fie utilizate o terminologie și o procedură unitare referitor la dezînvestirea vicepreședinților consiliilor județene.

Prin urmare, Consiliul județean este acea autoritate complexă a administrației publice locale care dorește realizarea eficientă a serviciilor publice de interes județean.

1.2. Aspecte referitoare la constituirea Consiliului Județean Național

În zilele noastre, Consiliul județean prezintă o constituire specială care îl deosebește de alte consilii.

În acest sens se precizează că, Consiliul județean este format dintr-un număr de 30-36 de consilieri care sunt aleși în aceleași condiții ca și consilierii locali, fiecare județ reprezintă o circumscripție electorală.

Mai mult, acest consiliu este completat cu președintele său, care este ales în mod direct ca și ceilalți aleși locali (consilieri și primari).

Numărul consilierilor județeni este stabilit de prefect, în raport de populația județului, care se raportează de Institutul Național de Statistică, la data de 1 ianuarie a anului în curs ori, după caz, la data de 1 iulie a anului care precede alegerile.

De asemenea, procedura constituirii Consiliului județean și a validării mandatelor consilierilor județeni este aceiași cu cea a formării consiliilor locale și a validării acelor mandate ale consilierilor locali.

Ca atare, procedura constituirii Consiliului județean prezintă aceleași aspecte cu cea a constituirii consiliilor locale.

Pe de altă parte, se specifică faptul că, mandatul consilierilor poate fi suspendat în anumite condiții reglementate de lege.

În concluzie, modul de constituire al Consiliului județean este unul complex, iar consiliul are un număr mare de consilieri care este stabilit în raport de populația județului, care este raportată de Institutul Național de Statistică.

Ședințele consiliului județean sunt conduse de președintele său (care are și drept de vot) ori, în lipsa acestuia, de către vicepreședintele desemnat de consiliu, în condițiile legii.

În cazul în care președintele consiliului județean se găsește în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință, convocarea se va realiza de către vicepreședintele desemnat de consiliu, în condițiile legii.

Dacă din motive temeinice, lipsește și vicepreședintele desemnat de consiliul județean, ședința va fi condusă de celălalt vicepreședinte ori de către un consilier ales cu votul majorității consilierilor prezenți.

Consiliul județean prezintă o serie de atribuții reglementate în mod expres de Legea numărul 215/2001.

Cele mai multe dintre atribuțiile consiliului județean sunt similare cu cele ale consiliilor locale, ca de exemplu: aprobarea bugetului județean și a contului de încheiere a exercițiului bugetar; administrarea domeniului public și privat de interes județean, precum și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a consiliului județean, a organigramei și numărului de personal al aparatului propriu de specialitate.

Toate atribuțiile consiliului județean sunt extrem de importante, ele fiind similare cu cele ale consiliilor locale.

Consiliul județean prezintă și anumite atribuții specifice, de exemplu: coordonarea activității consiliilor locale comunale și orășenești în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, alegerea președintelui și vicepreședinților săi.

Mai mult, coordonarea activității consiliilor locale comunale și orășenești în vederea realizării serviciilor publice de interes județean trebuie realizată eficient.

În concluzie, Consiliul județean dorește realizarea eficientă a serviciilor publice de interes județean, servicii care sunt extrem de importante și care au anumite particularități.

1.3. Prezentarea dizolvării Consiliului Județean Național

În prezent, încetarea de drept a mandatului consilierilor județeni poate avea loc în aceleași condiții reglementate de lege în cazul încetării mandatului consilierilor locali.

Consiliul Județean își derulează activitatea în ședințe ordinare o dată pe lună, precum și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

De asemenea, Consiliul județean are un mandat de 4 ani care poate fi prelungit prin lege organică în condiții de război ori de catastrofă.

În acest sens, consiliul își exercită mandatul de la data alcătuirii sale, până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou ales.

De asemenea, mandatul consilierilor județeni prezintă aceiași durată cu cea a Consiliului Județean și începe odată cu depunerea jurământului de către aceștia, iar el poate înceta în aceleași situații în care încetează și mandatul consilierilor locali.

Modul de dizolvare al consiliului județean este determinat prin lege remarcându-se printr-o serie de aspecte importante.

Se precizează că, mandatul consilierilor poate fi suspendat în anumite condiții reglementate de lege.

Pe de altă parte, se specifică faptul că, încetarea mandatului consiliului județean înainte de termen se poate realiza prin dizolvarea de drept a acestuia, în aceleași situații ca și dizolvarea de drept a consiliului local ori prin referendum.

Secretarul județului sau orice altă persoană interesată sesizează instanța de contencios administrativ care este competentă referitor la apariția acestor situații care atrag dizolvarea de drept a consiliului județean.

Ulterior, instanța cercetează situația de fapt și se pronunță privind cererea de constatare a dizolvării consiliului local.

Hotărârea instanței este definitivă și se comunică prefectului, în vederea declanșării procedurilor legale pentru organizarea alegerilor locale.

De asemenea, consiliul județean se poate dizolva și prin referendum județean care este organizat ca urmare a cererii adresate prefectului de cel puțin 20% din numărul cetățenilor cu drept de vot, care sunt înscriși pe listele electorale ale județului.

Referendumul este organizat prin grija prefectului, iar cheltuielile aferente sunt suportate din bugetul județului.

Ca atare, referendumul este valabil dacă s-a prezentat la urne cel puțin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot.

Astfel că, activitatea consiliului județean încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat, în acest sens, cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor care au fost valabil exprimate.

Regulile care sunt aplicabile în situația consiliilor locale cu privire la stabilirea datei și organizarea alegerilor noilor consilii locale rămân valabile și în situația consiliilor județene.

Prin urmare, în perioada în care consiliul județean este dizolvat, până la formarea noului consiliu, problemele curente ale administrației județului vor fi soluționate de secretarul județului în temeiul unei împuterniciri speciale date de Guvern, prin Ministerul Administrației și Internelor.

Reiese că, se impune rezolvarea tuturor problemelor curente ale administrației județului.

În concluzie, încetarea mandatului consiliului județean înainte de termen se poate realiza prin dizolvarea de drept a acestuia, în aceleași situații ca și dizolvarea de drept a consiliului local.

1.4. Modul de funcționare al Consiliului Județean Național

Consiliul județean își derulează activitatea în ședințe ordinare o dată pe lună, precum și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

Convocarea ședințelor ordinare se realizează de către președintele consiliului județean, cu 5 zile înaintea acestora.

Pe de altă parte, se precizează că, ședințele extraordinare au loc la cererea președintelui consiliului județean ori a cel puțin unei treimi din numărul consilierilor, precum și la cererea prefectului adresată președintelui consiliului județean.

De asemenea, toate ședințele extraordinare sunt convocate de către președintele consiliului județean cu cel puțin 3 zile înainte de data acestora.

Convocarea consiliului județean în ședințe extraordinare se poate realiza în situații excepționale, care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea ori eliminarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, precum și pentru apărarea liniștii publice.

Ca atare, se impune adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităților, precum și ale catastrofelor.

În caz de forță majoră și de maximă urgență pentru soluționarea intereselor locuitorilor județului, convocarea consiliului județean se face imediat, nefiind obligatorie respectarea termenului minim de 3 zile reglementat de lege pentru convocarea ședințelor extraordinare.

Reiese că, în cazuri urgente pentru rezolvarea intereselor locuitorilor județului, convocarea consiliului se poate realiza fără respectarea termenului minim de 3 zile.

Convocarea consiliului în ședințe ordinare și extraordinare se realizează prin dispoziție scrisă a președintelui său. Referitor la dispoziția scrisă, ea se pune în aplicare prin intermediul secretarului județului. În toate situațiile, convocarea consiliului este consemnată în procesul-verbal de ședință.

În cazul în care președintele consiliului județean se găsește în imposibilitatea de a convoca consiliul în ședință, convocarea se va realiza de către vicepreședintele desemnat de consiliu, în condițiile legii. În cadrul invitației la ședință vor fi precizate data, ora, locul desfășurării ședinței și ordinea de zi a acesteia. Ordinea de zi a ședinței consiliului județean este adusă la cunoștința locuitorilor județului prin mass-media ori prin orice alt mijloc de publicitate.

În acele județe în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere de cel puțin 20 % din numărul locuitorilor, ordinea de zi este adusă la cunoștința publică și în limba maternă a cetățenilor aparținând minorității respective.

Mai mult, ședințele consiliului județean sunt legal constituite dacă este prezentă majoritatea consilierilor în funcție.

Prezența consilierilor la ședință este obligatorie. În regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean se vor prevedea situațiile în care se consideră că absența consilierilor este motivată, precum și sancțiunile aplicabile acelor consilieri care absentează de două ori consecutiv de la ședințele consiliului județean, fără motive temeinice.

Ședințele consiliului județean sunt conduse de președintele său (care are și drept de vot) ori, în lipsa acestuia, de către vicepreședintele desemnat de consiliu, în condițiile legii. Prin urmare, convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului județean se realizează de către președintele consiliului județean, cu 5 zile înaintea acestora.

Capitolul II. Caracteristicile Consiliului județean național

2.1. Președintele și vicepreședinții Consiliului județean național

Consiliul județean este condus de un președinte care este ales prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, pe baza scrutinului uninominal.

În contextul legislativ prezent, președintele consiliului județean a primit același statut pe care îl are și primarul, adică acela de autoritate publică executivă a administrației publice județene.

Acesta este ajutat de 2 vicepreședinți care sunt aleși de către consiliul județean dintre membrii săi, pe toată durata mandatului acestui consiliu. Toți vicepreședinții se aleg cu votul secret al majorității consilierilor în funcție și își păstrează calitatea de consilieri județeni.

De asemenea, președintele consiliului reprezintă județul în relațiile cu autoritățile publice, cu persoanele fizice și juridice române și străine, precum și în justiție. De asemenea, președintele consiliului județean este șeful aparatului propriu al Consiliului județean pe care îl conduce și răspunde de buna funcționare a acestuia.

Mai mult, președintele consiliului județean răspunde în fața alegătorilor de buna funcționare a administrației publice județene.

Pe de altă parte, se precizează că, coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean se va delega vicepreședinților ori secretarului județului prin dispoziție a președintelui.Ca atare, trebuie realizată eficient coordonarea tuturor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean.

La acest moment, atribuțiile președintelui consiliului județean sunt grupate de lege în mod similar atribuțiilor primarului cu respectarea proporțiilor care sunt corespunzătoare.

Astfel, de exemplu, primarul are o serie de atribuții cu privire la bugetul comunei ori orașului, iar președintele consiliului județean are atribuții importante referitoare la bugetul județean.

De asemenea, primarul se bucură de o multitudine de atribuții referitoare la relația cu consiliul local, iar președintele consiliului județean are atribuții cu privire la relația cu consiliul județean.

În exercitarea atribuțiilor sale, președintele consiliului județean emite o serie de dispoziții cu caracter normativ ori individual.

Toate dispozițiile devin executorii numai după ce s-a realizat aducerea lor la cunoștința publică, în situația celor normative, sau au fost comunicate persoanelor interesate în situația celor individuale.

Pe de altă parte, se specifică faptul că, dispozițiile președintelui consiliului județean se avizează pentru legalitate de secretarul județului, care însă nu va aviza favorabil acele dispoziții pe care le consideră ilegale.

Prin urmare, în astfel de situații secretarul județului își va motiva în scris avizul negativ.

De asemenea, dispozițiile președintelui consiliului județean se vor comunica prefectului de către secretarul județului de îndată, dar nu mai târziu de 10 zile de la data emiterii lor, adică de la data semnării dispozițiilor de către președinte.

Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitate (în situația dispozițiilor emise fără avizul favorabil al secretarului județului) se face în scris și se va înregistra într-un registru special care este destinat acestui scop.

2.2. Atribuțiile fundamentale ale Consiliului județean național

În prezent, Consiliul județean are o serie de atribuții fundamentale care îl particularizează eficient.

Consiliul județean își exercită toate atribuțiile eficient realizând reprezentarea județului în relațiile cu autoritățile publice, precum și în justiție.

Toate dispozițiile normative ale președintelui consiliului județean se vor aduce la cunoștința publică numai după 5 zile de la data comunicării lor de către prefect.

Ca atare, se poate evita publicarea unor dispoziții normative ilegale ale președintelui consiliului județean, asupra cărora acesta ar putea reveni, la recomandarea prefectului.

Durata mandatului președintelui și al vicepreședinților este egală cu cea a mandatului consiliului județean.

Mai mult, mandatul președintelui consiliului județean se suspendă și încetează de drept în aceleași situații în care au loc suspendarea și încetarea de drept a mandatului primarului.

Încetarea de drept a mandatului de consilier județean are ca efect imediat încetarea de drept a mandatului (funcției) de vicepreședinte al consiliului județean.

În situația încetării de drept a mandatului vicepreședinților, consiliul județean va constata o astfel de situație și va proceda imediat la completarea locurilor vacante cu supleanți, dacă este posibil, precum și la alegerea noilor vicepreședinți.

Reiese că, consiliul județean este obligat să procedeze imediat la completarea locurilor vacante cu supleanți, dacă este posibil, precum și la desemnarea noilor vicepreședinți.

Consiliul județean prezintă o serie de atribuții reglementate în mod expres de Legea numărul 215/2001.

Majoritatea atribuțiilor consiliului județean sunt similare cu cele ale consiliilor locale, ca de exemplu: aprobarea bugetului județean și a contului de încheiere a exercițiului bugetar; administrarea domeniului public și privat de interes județean, precum și aprobarea regulamentului de organizare și funcționare a consiliului județean, a organigramei și numărului de personal al aparatului propriu de specialitate.

Aceste atribuții ale consiliului județean sunt extrem de importante, ele fiind similare cu cele ale consiliilor locale.

De asemenea, consiliul județean prezintă și anumite atribuții specifice, de exemplu: coordonarea activității consiliilor locale comunale și orășenești în vederea realizării serviciilor publice de interes județean, alegerea președintelui și vicepreședinților săi.

Consiliul județean își derulează activitatea în ședințe ordinare o dată pe lună, precum și în ședințe extraordinare ori de câte ori este necesar.

Convocarea ședințelor ordinare se realizează de către președintele consiliului județean, cu 5 zile înaintea acestora.

Convocarea consiliului în ședințe ordinare și extraordinare se realizează prin dispoziție scrisă a președintelui său.

Cu privire la dispoziția scrisă, ea se pune în aplicare prin intermediul secretarului județului. În toate situațiile, convocarea consiliului este consemnată în procesul-verbal de ședință.

În concluzie, Consiliul județean își exercită toate atribuțiile eficient și reprezintă județul în justiție.

2.3. Principalele atribuții ale președintelui Consiliului județean național

Consiliul județean se bucură de atribuții similare cu cele ale consiliilor locale, precum și de anumite atribuții specifice. Președintele consiliului garantează respectarea tuturor prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a tuturor decretelor prezidențiale, a hotărârilor și ordonanțelor guvernamentale, a hotărârilor consiliului județean și a altor acte normative.

Referitor la atribuțiile față de consiliul județean, acesta întocmește proiectul ordinii de zi; dispune toate măsurile care se impun pentru pregătirea și derularea în bune condiții a lucrărilor acestuia, precum și garantează aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului, și cercetează periodic stadiul îndeplinirii acestora.

De asemenea, președintele consiliului județean conduce eficient ședințele acestuia, realizează și supune spre aprobare regulamentul de organizare și funcționare a consiliului, prezintă consiliului, anual ori la cerere, rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii și a hotărârilor consiliului.

Reiese că, președintele consiliului județean nu doar conduce ședințele acestuia, ci și prezintă o multitudine de rapoarte cu privire la modul de îndeplinire a atribuțiilor proprii. Cu privire la atribuțiile față de aparatul propriu al consiliului județean și al instituțiilor și serviciilor subordonate, președintele consiliului propune consiliului, spre aprobare, în condițiile legii, organigrama, statul de funcții, numărul de personal și regulamentul de organizare și funcționare al aparatului propriu de specialitate, al tuturor instituțiilor și serviciilor publice aflate sub autoritatea acestuia.

De asemenea, acesta coordonează eficient și controlează activitatea instituțiilor și serviciilor publice aflate sub autoritatea consiliului.

Față de consiliile locale și aparatul lor, acesta oferă, prin aparatul propriu și serviciile de specialitate ale consiliului județean, sprijin și consultanță tehnică și jurididcă pentru autoritățile locale, la cererea acestora.

Președintele consiliului județean îndrumă metodologic, supraveghează și controlează activitățile de stare civilă și autoritate tutelară, derulate în comune și orașe.

Mai mult, acesta coordonează, controlează și răspunde de activitatea cu privire la protecția drepturilor copilului.

Pe de altă parte, se specifică faptul că în materie financiară, președintele consiliului realizează proiectul bugetului propriu al județului și contul de încheiere al exercițiului bugetar, și le supune spre aprobare consiliului la termenele reglementate de lege.

Acesta exercită funcția de ordonator principal de credite și supraveghează modul de realizare a veniturilor bugetare și propune consiliului adoptarea măsurilor care se impun pentru încasarea acestora la termen.

În exercitarea tuturor atribuțiilor sale, președintele consiliului emite o serie de dispoziții cu caracter normativ, care devin executorii numai după ce sunt aduse la cunoștință publică ori comunicate, după situație, celor interesați, contrasemnate de secretarul general al județului, și, numai după ce, în prealabil, reglementările au fost comunicate oficial prefectului, expirând astfel cele 5 zile în care acesta trebuie să ia atitudine față de legalitatea lor.

De asemenea, președintele consiliului emite avize, acorduri și autorizații care sunt acordate în competența sa prin lege.

Președintele consiliului îndeplinește și alte atribuții reglementate de lege ori sarcini date de consiliul județean.

Mai mult, președintele are posibilitatea de a delega vicepreședinților, prin dispoziție, atribuțiile de coordonare și control al instituțiilor și serviciilor care sunt subordonate consiliului județean.

De asemenea, președintele consiliului județean mai poate delega vicepreședinților acele atribuții de sprijin și consultanță pentru autoritățile comunale și orășenești.

În prezent, președintele consiliului reprezintă județul în relațiile cu celelalte autorități publice, cu persoane fizice și juridice române și străine, precum și în justiție.

Convocarea consiliului județean de președinte în ședințe extraordinare se poate realiza în situații excepționale, care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea ori eliminarea urmărilor calamităților, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor, precum și pentru apărarea liniștii publice.

Prezența consilierilor la ședință este obligatorie. În regulamentul de organizare și funcționare a consiliului județean se vor prevedea situațiile în care se consideră că absența consilierilor este motivată. În acest sens, convocarea ședințelor ordinare ale Consiliului județean se realizează de către președintele consiliului județean, cu 5 zile înaintea acestora.

În concluzie, consiliul județean se bucură de atribuții similare cu cele ale consiliilor locale, iar prin președintele său garantează respectarea tuturor prevederilor Constituției.

Astfel că, la acest moment consiliul județean se bucură de o serie de atribuții semnificative care contribuie la delimitarea sa.

2.4. Actele Consiliului județean național

Referitor la actele consiliilor, în exercitarea atribuțiilor, consiliile adoptă hotărâri, cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de situațiile în care legea ori regulamentul de organizare și funcționare al acestora solicită o altă majoritate.

Legea specifică expres care este cvorumul legal al prezenței la ședințele consiliului, iar acesta va fi de jumătate plus unu din totalul celor care îl compun în mod efectiv, deci se găsesc în funcție, și nu din numărul total al mandatelor.

Majoritatea necesară votării și adoptării unei hotărâri este de jumătate plus unu din totalul celor prezenți.

Ca atare, se adoptă cu votul a cel puțin două treimi din numărul consilierilor care se găsesc în funcție, hotărârile cu privire la contractarea de împrumuturi, în condițiile reglementate de lege; administrarea domeniului public și privat al localității ori județului, după caz.

De asemenea, mai sunt adoptate astfel hotărârile referitoare la participarea la programe de dezvoltare județeană, regională, zonală ori de cooperare transfrontalieră, precum și hotărârile cu privire la organizarea și dezvoltarea urbanistică a localităților și amenajarea teritoriului.

Pe de altă parte, se specifică faptul că, sunt adoptate cu votul majorității consilierilor în funcție, hotărârile cu privire la impozitele și taxele locale ori județene, precum și cele care vizează bugetul local.

Dacă bugetul nu se poate adopta după două ședințe consecutive, care se vor derula la un interval de cel mult șapte zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent, până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii bugetului de stat.

Ca atare, neadoptarea în trei ședințe ordinare consecutive a nici unei hotărâri atrage dizolvarea de drept a consiliului.

De asemenea, hotărârile ilegale ale consilierilor se pot ataca în justiție de către prefect, iar cele ce vatămă anumite drepturi legal recunoscute de către persoanele fizice ori juridice lezate, conform :Legii contenciosului administrativ.

Mai mult, hotărârile sunt adoptate prin vot deschis, deși legea nu prevede acest lucru, dar consiliul poate stabili ca anumite hotărâri să se adopte prin vot secret. De regulă, și ședințele de votare sunt publice.

Pe de altă parte, se afirmă că, hotărârile individuale cu privire la persoane se vor lua mereu prin vot secret, cu excepțiile reglementate de lege, validarea mandatului de consilier realizându-se prin vot deschis.

Proiectele de hotărâri se pot propune de consilieri ori de primari, în situația consiliilor locale, și de președintele consiliului județean în situația acestui din urmă organ.

Referitor la aceste proiecte, redactarea se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului, însoțite, în mod obligatoriu, de referatul de specialitate, în absența căruia proiectul nu poate fi dezbătut.

Nu poate participa la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul care, fie personal, fie prin soț, soție, afin ori rude până la gradul al patrulea inclusiv, prezintă un interes patrimonial în problema care este supusă dezbaterilor.

Astfel că, hotărârea care se adoptă cu nerespectarea acestei interdicții este nulă de drept. Mai mult, acțiunea judiciară contra ei se poate introduce de orice persoană interesată, iar potrivit legii nulitatea se constată de instanța de contencios administrativ.

Toate hotărârile consiliilor locale sunt semnate de consilierul care conduce ședința, iar cele ale consiliilor județene de președinții acestora, ori, în absența lor, de vicepreședintele care a condus ședința, și sunt contrasemnate, pentru legalitate, de către secretar.

Dacă cei care au condus lucrările lipsesc ori refuză să semneze, hotărârea se va semna de 3-5 consilieri (prezenți la acea ședință în care a fost adoptată hotărârea). Secretarul nu va contrasemna hotărârea în situația în care consideră că este ilegală, și va expune consiliului opinia sa motivată.

Trebuie specificat faptul că, hotărârile consiliului sunt comunicate imediat de către secretar prefectului, iar cele ale organelor locale și primarului, dar nu mai târziu de 3 zile de la data adoptării lor.

Comunicarea, însoțită de eventualele obiecții cu privire la legalitatea actelor, se realizează în scris și se înregistrează într-un registru special.

Aceste hotărâri pot fi normative și individuale. Cele normative devin obligatorii și generează efecte de la data aducerii lor la cunoștința publică, iar cele individuale de la data comunicării.

Aducerea la cunoștința publică ori publicarea actelor normative se realizează în termen de 5 zile de la data comunicării oficiale către prefect, dacă, nu a operat, între timp, intervenția acestuia pentru revocarea ori modificarea actului în cauză pe motive de ilegalitate, urmată de reanalizarea actului cu schimbările corespunzătoare.

Specificăm faptul că, este prezentă obligația legală a tuturor autorităților locale ca, prin intermediul secretarului lor, să comunice, în termen de maximum 10 zile, dacă legea nu prevede, astfel, toate actele juridice adoptate ori emise, subiectelor interesate, inclusiv prefectului.

Toate dispozițiile normative ale președintelui consiliului județean se vor aduce la cunoștința publică numai după 5 zile de la data comunicării lor de către prefect.

Ca atare, se poate evita publicarea unor dispoziții normative ilegale ale președintelui consiliului județean, asupra cărora acesta ar putea reveni, la recomandarea prefectului.

Reiese că, hotărârile adoptate de consilii cu votul majorității membrilor prezenți, în afară de situațiile în care legea ori regulamentul de organizare și funcționare al acestora solicită o altă majoritate, trebuie să fie conforme cu legea.

Legea specifică expres care este cvorumul legal al prezenței la ședințele consiliului, iar acesta cvorum trebuie obligatoriu respectat.

Pe de altă parte, se specifică faptul că, sunt adoptate cu votul majorității consilierilor în funcție, hotărârile cu privire la impozitele și taxele locale ori județene, precum și cele care vizează bugetul local.

În cazul în care bugetul nu se poate adopta după două ședințe consecutive, care se vor derula la un interval de cel mult șapte zile, activitatea se va desfășura pe baza bugetului anului precedent.

Reiese că, neadoptarea în trei ședințe ordinare consecutive a nici unei hotărâri atrage dizolvarea de drept a consiliului.

Adesea, hotărârile consilierilor sunt ilegale, iar ele se pot ataca în justiție de către prefect. În concluzie, față de textul legal al momentului obligativității actelor administrației, se impune precizarea că acest caracter se obține din chiar momentul adoptării ori emiterii lor legale, cel puțin pentru autorul lor, deoarece manifestarea de voință s-a constituit într-un act juridic valabil.

Capitolul III. Aspecte privind răspunderea Consiliului județean național și a consilierilor

3.1. Activitatea Consiliului județean național

Consiliul județean național desfășoară o activitate complexă, el fiind o autoritate deliberativă a administrației publice locale care se constituie la nivel județean, coordonând activitatea consiliilor locale pentru realizarea serviciilor publice de interes județean.

De asemenea, consiliul județean avizează ori aprobă, după caz, anumite studii, prognoze și programe de dezvoltare economico-socială a localității, și adoptă o serie de strategii de dezvoltare economico-socială a județului ori a anumitor zone din cuprinsul acestuia.

Consiliul județean ca urmare a activității derulate, pe baza propunerilor consiliilor locale dispune și aprobă în cooperare cu autoritățile locale interesate măsurile care se impun, inclusiv financiare, pentru realizarea acestora.

Toate studiile care se realizează sunt întreprinse de consiliile de specialitate ale consiliului ori de instituții, pe baze contractuale, iar în virtutea lor se elaborează prognoze care se dezbat și aprobă de consiliu, devenind hotărâri ale acestuia.

Reiese că, se impun aceste studii pentru elaborarea anumitor prognoze importante care sunt aprobate de consiliu.

În situația consiliului județean, strategiile și programele sale includ și acele propuneri ale localităților alăturate obiectivelor distincte ale județului. Ca atare, este necesar ca strategiile și programele consiliului județean să fie clar delimitate.

Pe de altă parte, se specifică faptul că, consiliul județean aprobă bugetul local, după situație, județean, de credite și modul de folosire a rezervelor bugetare, aprobă acel cont de încheiere al exercițiului bugetar și determină impozite și taxe locale ori județene.

Reiese că, rezervele bugetare care se aprobă de consiliul județean trebuie folosite când este necesar. De asemenea, activitatea consiliului vizează și modul de administrare al domeniului public și privat al comunei ori orașului.

Domeniul public de interes local și județean, precum și domeniul privat reprezintă patrimoniul unității administrativ-teritoriale, singura care prezintă personalitate juridică.

În acest sens, consiliul mai decide darea în administrare, concesionarea ori închirierea bunurilor proprietate publică și privată a comunei, orașului și județului, precum și a serviciilor publice de interes local ori județean.

Consiliul prin activitatea sa urmărește și controlează activitatea instituțiilor publice și a serviciilor publice de interes județean înființate de el. Acesta sancționează în condițiile legii pe conducătorii numiți ai instituțiilor publice care s-au înființat.

Mai mult, consiliile exercită toate drepturile inerente care decurg din faptul că li s-a transmis spre folosință o parte a patrimoniului unității administrativ-teritoriale pentru realizarea unor activități ori servicii publice folositoare colectivității locale.

Ca atare, exercitarea unor atribuții de către consiliile locale, pe de o parte, și cele județene, pe de altă parte, se realizează în condițiille lipsei oricărei subordonări între ele, precum și față de primari, prefecți, autorități centrale, inclusiv Guvern.

Așadar, consiliul județean în realizarea tuturor atribuțiilor sale decide în condițiile legii în toate problemele de interes județean.

Consiliul județean garantează respectarea tuturor prevederilor Constituției, punerea în aplicare a legilor, a tuturor decretelor prezidențiale, a hotărârilor și ordonanțelor guvernamentale, și a altor acte normative.

În exercitarea atribuțiilor sale, președintele consiliului județean emite o serie de dispoziții cu caracter normativ ori individual.

Aceste dispoziții devin executorii numai după ce s-a realizat aducerea lor la cunoștința publică, în situația celor normative, sau au fost comunicate persoanelor interesate în situația celor individuale.

La acest moment, coordonarea unor compartimente din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean se va delega vicepreședinților ori secretarului județului prin dispoziție a președintelui.

Ca atare, trebuie realizată eficient coordonarea tuturor compartimentelor din aparatul propriu de specialitate al consiliului județean.

Reiese că, activitatea consiliului județean încetează înainte de termen dacă s-au pronunțat, în acest sens, cel puțin jumătate plus unu din numărul total al voturilor care au fost valabil exprimate.

Referitor la proiectele de hotărâri, acestea se pot propune de consilieri ori de primari, în situația consiliilor locale, și de președintele consiliului județean în situația acestui din urmă organ.

Redactarea tuturor proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului și al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al consiliului, însoțite, în mod obligatoriu, de referatul de specialitate, în absența căruia proiectul nu poate fi dezbătut.

Astfel că, consiliul județean desfășoară o activitate variată care are în vedere domenii importante.

3.2. Angajarea răspunderii Consiliului județean național

În zilele noastre, răspunderea consiliului județean național este angajată în condițiile legii.

În exercitarea mandatului lor, consiliul județean, precum și primarii ori viceprimarii, se află în serviciul colectivității locale bucurându-se de protecția oferită de lege, ca urmare a exercitării unei funcții publice.

Ca atare, consiliul județean răspunde pentru nefuncționalitate dacă nu s-a întrunit, timp de 6 luni, ori nu a adoptat (în trei ședințe consecutive) nicio hotărâre.

De asemenea, consiliul va mai răspunde pentru ilegalitate, dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin trei hotărâri anulate de instanța de contencios administrativ, deoarece au contravenit acelor interese generale ale statului sau ale localității, sau nu au respectat Constituția și legile țării prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

În acest sens, se precizează că orice hotărâre a Consiliului trebuie să fie legală și să fie conformă intereselor generale ale statului ori ale localității.

Consiliul județean trebuie să desfășoare o activitate eficientă și legală, cu respectarea tuturor cerințelor impuse de lege.

Legea a prevăzut obligații determinate pentru consiliu a căror nerespectare atrage răspunderea sa. Astfel că, consiliul trebuie să-și îndeplinească eficient toate obligațiile care îi revin potrivit legii.

De asemenea, consiliul județean în calitatea sa de autoritate deliberativă a administrației publice locale care se constituie la nivel județean, va răspunde ori de câte ori se constată ilegalitatea vreunei hotărâri.

Mai mult, consiliul județean trebuie să avizeze studii și programe de dezvoltare socială a localității, și să adopte anumite strategii eficiente de dezvoltare economică a județului.

De asemenea, trebuie aduse la cunoștința publică toate hotărârile normative în termen de 5 zile de la data oficială a comunicării lor către prefect, dacă prefectul nu a comunicat în termen de 5 zile poziția față de eventuala ilegalitate a actului.

Reiese că, există obligația legală a tuturor autorităților locale ca, prin intermediul secretarului lor, să comunice, în termen de maximum 10 zile toate acele acte juridice adoptate ori emise, subiectelor interesate, inclusiv prefectului.

În raport cu textul legal al momentului obligativității actelor administrației locale, se impune precizarea că acest caracter se obține din chiar momentul adoptării ori emiterii lor legale, cel puțin pentru autorul lor.

Se specifică faptul că, manifestarea de voință a fost constituită într-un act juridic valabil, cu consecințe obligatorii.

Mai mult, din momentul aducerii lor la cunoștința subiectelor interesate, se manifestă direct caracterul lor executoriu.

Astfel că, consiliul județean ca urmare a activității derulate, pe baza propunerilor consiliilor locale aprobă în cooperare cu autoritățile locale interesate măsurile care se impun, inclusiv financiare, pentru realizarea acestora.

Toate hotărârile consiliilor județene sunt semnate de președinții acestora, ori, în absența lor, de vicepreședintele care a condus ședința, și sunt contrasemnate, pentru legalitate, de către secretar.

Prin urmare, consiliul județean răspunde pentru nefuncționalitate și ilegalitate dacă a adoptat cel puțin trei hotărâri care s-au anulat de instanța de contencios administrativ.

3.3. Obligațiile și răspunderea consilierilor

Consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte ori, după caz, în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și pentru acele hotărâri pe care le-au votat.

Mai mult, legea a reglementat o multitudine de obligații determinate pentru consilieri, a căror nerespectare, se subînțelege, atrage răspunderea acestora.

Consilierii au îndatorirea de a lua parte la ședințele consiliului și la cele ale comisiei de specialitate din care fac parte, iar absența, fără motive temeinice, la cel mult două ședințe consecutive atrage sancționarea lor potrivit regulamentului de organizare și funcționare a consiliului, de regulă, prin diminuarea proporțională ori totală a indemnizației de ședință.

Reiese că, prezența consilierilor la ședințele consiliului și la cele ale comisiei de specialitate este indispensabilă. De asemenea, consilierii sunt obligați să organizeze periodic întâlniri cu cetățenii, să acorde și primească în audiențe la cererea acestora. În acest sens, consilierii mai au îndatorirea de a prezenta anual un raport de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.

Legea organică reglementează posibilitatea asocierii, cooperării și participării consiliilor județene, pe plan intern și pe plan extern, cu alte activități locale ori asociații neguvernamentale, fie pe considerente economice comerciale, fie administrative, profesionale. Consiliile județene pot decide asupra participării cu capital ori cu bunuri, în numele și în interesul colectivității locale pe care le reprezintă, la constituirea de societăți comerciale.

Această participare are în vedere rațiuni comerciale de factură economică, generatoare de beneficiu, prin formarea de societăți comerciale, conform legislației în vigoare, prin aportul de capital ori bunuri, din domeniul public ori privat al unității administrativ-teritoriale.

Ca atare, acest fapt determină asocierea ori cooperarea, în condițiile legii, cu alte persoane juridice române ori străine.

De asemenea, autoritățile administrației publice locale pot încheia acorduri și pot participa, inclusiv prin alocare de fonduri, la realizarea unor programe importante de dezvoltare regională.

Programele acestea pot viza cooperarea mai multor unități administrativ-teritoriale dintr-un județ, ori mai multe județe, învecinate între ele, pe anumite probleme care sunt legate de un sector economic determinat.

Autoritățile administrației publice locale au dreptul ca, în limitele competențelor de care se bucură, să coopereze cu alte autorități ale administrației publice locale din țară ori din străinătate.

Consiliul județean prin consilierii săi coordonează activitatea consiliilor locale pentru realizarea tuturor serviciilor publice importante. Reiese că, consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte.

Tot consiliul este cel care garantează condițiile materiale și financiare necesare unei bune funcționări a instituțiilor și serviciilor publice de apărare a ordinii publice, apărare contra incendiilor și protecția civilă, care se găsesc sub autoritatea sa, conform competențelor lor legale.

În concluzie, comparativ cu consiliul județean care răspunde pentru nefuncționalitate și ilegalitate, consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului căruia aparțin ori, după caz, în nume propriu, pentru activitatea derulată în exercitarea mandatului lor.

3.4. Efecte ale răspunderii Consiliului județean național și consilierilor

Consiliul județean coordonează, în condițiile legii, activitățile corpului gardienilor publici, și oferă consiliilor locale sprijin și asistență de specialitate, inclusiv primăriilor și serviciilor publice locale.

Răspunderea consiliului județean și a consilierilor produce o serie de efecte semnificative pe care le vom prezenta. În exercitarea mandatului lor, consiliul județean, precum și primarii ori viceprimarii, se află în serviciul colectivității locale bucurându-se de protecția oferită de lege, ca urmare a exercitării unei funcții publice.

Un efect important al răspunderii consiliului județean pentru nefuncționalitate este acela că, sunt adoptate doar hotărârile generatoare de beneficii. Mai mult, consiliul răspunde pentru ilegalitate, dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin trei hotărâri anulate de instanța de contencios administrativ.

Ca atare, se vor adopta doar hotărâri conforme cu interesele generale ale statului ori ale localității.

Consiliul județean desfășoară o activitate eficientă și legală, cu respectarea tuturor cerințelor impuse de lege. În raport cu textul legal al momentului obligativității actelor administrației locale, se impune precizarea că acest caracter se obține din chiar momentul adoptării ori emiterii lor legale. Se specifică faptul că, manifestarea de voință a fost constituită într-un act juridic valabil, cu consecințe obligatorii. Mai mult, din momentul aducerii lor la cunoștința subiectelor interesate, se manifestă direct caracterul lor executoriu.

Prin urmare, consiliul județean fiind o autoritate deliberativă a administrației publice locale răspunde pentru orice ilegalitate. De asemenea, avem răspunderea consilierilor care generează o multitudine de efecte importante. În acest sens, consilierii răspund solidar pentru activitatea consiliului din care fac parte.

Mai mult, consilierii pot răspunde în nume propriu, pentru activitatea desfășurată în exercitarea mandatului, precum și pentru acele hotărâri pe care le-au votat.

Consilierii sunt prezenți la ședințele consiliului și la cele ale comisiei de specialitate din care fac parte.

Pe de altă parte, se precizează că, absența fără motive temeinice, la cel mult două ședințe consecutive atrage sancționarea lor potrivit regulamentului de funcționare a consiliului, de regulă, prin diminuarea proporțională ori totală a indemnizației de ședință.

Consiliul județean prin consilierii săi coordonează activitatea consiliilor locale pentru realizarea tuturor serviciilor publice importante.

Un spect important este acela că, Legea organică reglementează posibilitatea asocierii, și participării consiliilor județene, pe plan intern și pe plan extern, cu alte activități locale ori asociații neguvernamentale. Cu privire la participare, ea are în vedere rațiuni comerciale de factură economică, generatoare de beneficiu, prin formarea de societăți comerciale, conform legislației în vigoare.

Mai mult, consiliile exercită toate drepturile inerente care decurg din faptul că li s-a transmis spre folosință o parte a patrimoniului unității administrativ-teritoriale. În concluzie, consilierii asigură toate condițiile materiale necesare unei bune funcționări a serviciilor publice de apărare a ordinii publice.

Capitolul IV. Cazuri practice privind activitatea Consiliului județean național

În ultimul capitol prezentăm unele cazuri practice care tratează modul în care își desfășoară activitatea Consiliul județean național, precum și atribuțiile fundamentale ale consiliului.

Primul caz analizează modul în care Consiliul județean național își desfășoară activitatea, precum și modul în care Consiliul județean răspunde.

1. Decizia civilă numărul 470/C/ 27.10.2010

În speță, potrivit articolului 88 (1) litera d din Legea numărul 161/2003 ,,funcția de consilier local ori consilier județean este incompatibilă cu: acea funcție de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor la anumite regii autonome și societăți comerciale de interes local formate ori aflate sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv ori la acele regii autonome de interes național care își au sediul sau care se bucură de filiale în unitatea administrativ-teritorială respectivă’’.

Referitor la instituția la care reclamanta ocupă funcția de prim comisar, acesta nu intră în nici una din ipotezele reglementate de prezentul text, deoarece Comisariatului Județean Dolj (Garda Națională de Mediu – Comisariatul Regional Vâlcea) nu a fost formată ori aflată sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean și nici nu își are sediul ori bucură de filiale în unitatea administrativ-teritorială a județului Dolj.

Mai mult, prezenta instituție nu prezintă personalitate juridică, fiind doar o structură a Comisariatului Regional Vâlcea al Gărzii de Mediu, acesta din urmă prezentând personalitate juridică (articolul10 din Hotărârea Guvernului numărul 112/2009), sediul instituției găsindu-se în județul Vâlcea.

În acest sens, reclamanta Ș. I. a chemat în judecată pârâta Agenția Națională de Integritate, cerând instanței anularea raportului de evaluare numărul 4697/G/II/26.01.2012 care s-a emis de instituția pârâta.

În fapt, a demonstrat că, în mod eronat s-a apreciat de către ANI că ar exista incompatibilitate între funcția sa de consilier județean în cadrul Consiliului Județean D. și acea funcție publică de conducere de prim comisar la Comisariatul Regional Vâlcea al Gărzii Naționale de Mediu, ce coordonează și urmărește activitatea Comisariatului Județean Dolj al Gărzii de Mediu.

De asemenea, reclamanta a probat că, a avut inițial calitatea de consilier județean în cadrul Consiliului Județean Dolj și ulterior, la 27 mai 2010 a fost numită prim comisar al Gărzii de mediu. Or, funcția de consilier județean nu este incompatibilă cu această nouă funcție în care am fost desemnată.

Potrivit articolului 88 (1) litera d din Legea numărul 161/2003 ,,funcția de consilier local ori consilier județean este incompatibilă cu: acea funcție de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, asociat, administrator, membru al consiliului de administrație ori cenzor la acele regii autonome și societăți comerciale de interes local găsite sub autoritatea consiliului local ori a consiliului județean respectiv’’.

Astfel că, Comisariatul Județean Dolj al Gărzii de Mediu nu prezintă personalitate juridică, el fiind doar o structură a Comisariatului Regional Vâlcea al Gărzii de Mediu, doar acesta prezentând personalitate juridică.

In plus, sediul său se găsește în Râmnicu Vâlcea, deci nu pe raza județului Dolj unde reclamanta are funcția de consilier județean.

Ca atare, este evident că nu avem incompatibilitate între cele două funcții conform articolul10 din Hotărârea Guvernului numărul 112/2009), cu privire la organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu, cu completările și modificările ulterioare.

În acest sens, Comisariatul General al GNM deține în subordine 8 comisariate regionale organizate ca direcții generale, instituții care au personalitate juridică, a căror structură organizatorică include în total 41 de comisariate județene, Comisariatul Municipiului București și Comisariatul Rezervației Biosferei „Delta Dunării".

Ulterior, cercetând actele și lucrările dosarului Curtea reține că, prin intermediul raportului de evaluare numărul 4697/G/II/26.01.2012 emis de A.N.I., contestat în cauza de față, s-a observat prezența stării de incompatibilitate în care s-a aflat reclamanta, începând cu data de 27.05.2010 până la acest moment, prin exercitarea, simultan, atât a funcției de consilier județean în cadrul Consiliului Județean D., cât și acea funcție de prim comisar în cadrul Comisariatului Județean D. (Garda Națională de Mediu – Comisariatul Regional V.).

Referitor la aspectele precizate în raportul de evaluare, Curtea mai constată că reclamanta a fost validat consilier județean în cadrul Consiliului Județean D. și ulterior a fost desemnată, la data de 27.05.2010, prim comisar în cadrul Comisariatului Județean D. (Garda Națională de Mediu – Comisariatul Regional V.) conform Deciziei numărul 139 din 27.05.2010 care s-a emis de Garda Națională de Mediu. De asemenea, conform articolului 94 alineatul (1) și (2) din Legea 161/2003, invocat de pârâtă ca temei al incompatibilității reclamantei, „calitatea de funcționar public este incompatibilă cu orice funcție publică decât cea în care a fost desemnat, precum și cu funcțiile de demnitate publică’’.

Mai mult, funcționarii publici nu se pot bucura de alte funcții și nu pot derula alte activități, remunerate sau neremunerate, după cum urmează: a) în cadrul autorităților ori instituțiilor publice; b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepția situației în care funcționarul public se găsește suspendat din funcția publică, în condițiile legii, pe durata numirii sale; c) în cadrul unor regii autonome, societăți comerciale saui în alte unități cu scop lucrativ din sectorul public; d) în calitate de membru al unui anumit grup de interes economic.

Toate dispozițiile legale care s-au invocat de pârâtă fac trimitere la funcționarul public numit, ori reclamanta nu prezintă această calitate, ea fiind aleasă ca și consilier județean în anul 2008.

La articolul 11 din același act normativ se precizează: „Comisariatele regionale ale GNM se găsesc organizate ca structuri zonale, la nivel de direcții generale, având competențe limitate teritorial, care coordonează și supraveghează activitatea comisariatelor județene, Comisariatului Municipiului București și a Comisariatului Rezervației Biosferei "Delta Dunării" din structura lor’’.

Acestea sunt conduse de comisari regionali, care sun ordonatori terțiari de credite și îndeplinesc în prezenta calitate toate atribuțiile legale care le revin pentru comisariatul regional respectiv.

Ca atare, atribuțiile comisarilor regionali și ale celor care dețin funcția de prim-comisar se determină prin decizie a comisarului general al GNM, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. Comisarii regionali, prim-comisarii și comisarii din cadrul comisariatelor regionale prezintă atribuții de inspecție și control, precum și de constatare și sancționare a contravențiilor în acest domeniu de activitate, pe întregul teritoriu al regiunii.

Toate posturile de prim-comisar aparțin aparatului propriu al comisariatelor regionale, iar funcția publică de comisar regional se asimilează ca salarizare funcției publice de director general.

Din aceste texte legale prezentate rezultă că funcția de prim-comisar aparține aparatului propriu al comisariatelor regionale, persoanele în cauză putând prezenta atribuții de inspecție și control, precum și de constatare și sancționare a contravențiilor în domeniul de activitate, pe întregul teritoriu al regiunii, atribuțiile acestora fiind determinate prin decizie a comisariatului general al GNM, cu respectarea tuturor prevederilor legale în vigoare.

Astfel că, având în vedere că prin Legea numărul 161/2003 sunt prevăzute sancțiuni datorită constatării stării de incompatibilitate interpretarea legii trebuie realizată restrictiv.

În concluzie, pentru aceste motive, văzând si dispozițiile articolului 18 din Legea numărul 554/2004, instanța admite acțiunea si dispune anularea Raportului de evaluare numărul 4697/G/II/26.01.2012, care s-a întocmit de Agenția Națională pentru Integritate.

2. Curtea Constituțională

Decizia numărul 1/ 2014

În cauză, se admite obiecția de neconstituționalitate referitor la criticile de neconstituționalitate intrinsecă.

Se mai observă că Legea care se referă la descentralizarea anumitor competențe care sunt exercitate de unele ministere, și organe de specialitate care aparțin administrației publice centrale, precum și a anumitor măsuri de reformă legate de administrația publică, în totalitatea ei, este neconstituțională.

În acest sens, judecătorii: Profesor universitar doctor Mona Pivniceru, Augustin Zegrean și Daniel Morar au fundamentat o opinie separată, referitor la neconstituționalitatea extrinsecă a Legii care se referă la stabilirea unor măsuri de descentralizare a anumitor competențe.

Aceste competențe se exercită de anumite ministere și organe de specialitate, care aparțin administrației publice centrale, precum și a unor măsuri de reformă legate de administrația publică.

În contradicție cu decizia, care s-a adoptat cu majoritate de voturi, de respingere a criticilor de neconstituționalitate extrinsecă aduse Legii referitoare la determinarea anumitor măsuri de descentralizare a unor competențe, care se exercită de anumite ministere și organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și a anumitor măsuri de reformă cu privire la administrația publică (punctul 1 din cadrul dispozitivului Deciziei numărul 1 din 10 ianuarie 2014), afirmăm că această lege este neconstituțională referitor la procedura de adoptare.

Ca atare, toate criticile de neconstituționalitate extrinsecă sunt întemeiate, pentru anumite considerente pe care le vom prezenta.

Sunt prezentate anumite considerații teoretice legate de procedura angajării răspunderii privind un proiect de lege.

Conform articolului 61 alineatul (1) din Constituție, Parlamentul reprezintă singura autoritate legiuitoare a țării.

Acesta adoptăt, în baza rolului său important, legi constituționale, organice și ordinare (articolul 73 alineatul (1) din Constituție).

Competența Parlamentului, referitor la legile organice și ordinare, se poate delega Guvernului în anumite condiții, care sunt stabilite de articolul 115 din Constituție.

Astfel că, Guvernul va exercita o competență care este delegată (și nu atribuită) de legiferare. În acest sens, el poate adopta anumite ordonanțe și ordonanțe de urgență, acte normative de o reglementare primară, care se supun, în general, aprobării Parlamentului.

Inițiativa revizuirii, adică de adoptare a legilor constituționale, este prevăzută la articolul 150 din Constituție.

Pe de altă parte, inițiativa legislativă pentru a fi adoptate legile organice și ordinare, este reglementată la articolul 74 din Constituție.

Referitor la ceea ce interesează cauza care se află pe rolul Curții Constituționale, se remarcă faptul că inițiativa legislativă este a Guvernului, deputaților și senatorilor, precum și a cetățenilor.

Prin urmare, Guvernul transmite spre adoptare Parlamentului un proiect de lege, iar deputații, senatorii și cetățenii oferă acestuia propuneri legislative.

Procedura privind adoptarea legilor organice și celor ordinare este prevăzută de articolul 75 și articolul 76 din Constituție. De aici reiese că, aceste texte constituie dreptul comun în materie. Legiuitorul constituant pe lângă procedura de drept comun pentru adoptarea legilor organice sau ordinare, a prevăzut la articolul 114 din Constituție și instituția pentru angajarea răspunderii Guvernului.

Această instituție de angajarea a răspunderii Guvernului se constituie într-o adevărată procedură specială de adoptare a legilor, care este derogatorie de la dreptul comun.

Ca atare, angajarea răspunderii Guvernului constituie o procedură complexă care presupune anumite raporturi mixte, deoarece prin conținutul său este un act important care emană de la executiv, iar prin efectul său, fie produce un anumit act de legiferare precum în speța prezentă, fie se ajunge direct la demiterea Guvernului.

Așadar, angajarea răspunderii referitor la un proiect de lege constituie o modalitate legislativă indirectă de adoptare a unei legi, modalitate care nu urmează procedura parlamentară normală.

Rezultă că, aceasta se adoptă tacit în absența unor dezbateri, iar Guvernul ia în considerare sau nu amendamentele realizate.

Mai mult, aceasta constituie o procedură mixtă, de control parlamentar, deoarece permite inițierea moțiunii de cenzură, și de legiferare.

Acest lucru este posibil, deoarece proiectul de lege asupra căruia Guvernul își angajează răspunderea este considerat adoptat, dacă o astfel de moțiune nu s-a depus ori, fiind inițiată, s-a respins.

Un rol important îl are și, Jurisprudența Curții Constituționale cu privire la angajareai răspunderii Guvernului.

Astfel că, legat de procedura reglementată de dispozițiile articolului 114 alineatul (1) din Constituție se fac anumite precizări.

Conform articolului acesta ,,Guvernul își poate angaja răspunderea în fața Camerei Deputaților și a Senatului, în ședință comună, cu privire la un program, o declarație de politică generală ori a unui proiect de lege’’.

Curtea Constituțională a determinat, prin interpretarea sistematică o multitudine de condiții și limite.

În acest sens, prin Decizia numărul 1.557 din 18 noiembrie 2009, Curtea Constituțională a opinat că ,,angajarea răspunderii Guvernului cu privire la un proiect de lege constituie o modalitate simplificată de legiferare’’.

La modalitatea simplificată de legiferare trebuie ,,să ajungem in extremis, atunci când adoptarea proiectului de lege respectiv în procedură obișnuită ori în procedură de urgență, nu se mai poate realiza, sau atunci când structura politică a Parlamentului interzice adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală ori de urgență’’.

Prin aceeași decizie, Curtea a mai stabilit că ,,angajarea răspunderii Guvernului privind un proiect de lege, vizează ca acesta să se adopte în anumite condiții de maximă celeritate, iar conținutul reglementării urmărește stabilirea unor măsuri urgente într-un domeniu de importanță reală, iar aplicarea acestora se impune a fi imediată’’.

Ca atare, deși posibilitatea angajării răspunderii nu se supune vreunei condiții, oportunitatea și conținutul acestei inițiative rămân teoretic la aprecierea totală a Guvernulu.

Acest lucru nu este absolut, deoarece exclusivitatea Guvernului este opozabilă doari Parlamentului, și nu Curții Constituționale care este un garant al supremației Legii fundamentale.

De asemenea, prin Decizia numărul 1.431 din 3 noiembrie 2010, Curtea a nuanțat că ,,acceptarea ideii conform căreia Guvernul își poate angaja răspunderea cu privire la un proiect de lege în mod discreționar, oricând și în orice condiții poate echivala cu transformarea autorității în autoritate publică legiuitoare, concurentă cu Parlamentul referitor la atribuția de legiferare’’.

Per a contrario, prin intermediul Deciziei numărul 1.655 din 28 decembrie 2010, Curtea a determinat acele criterii a căror respectare se impune de articolul 114 din Constituție, și anume: ,,existența unei urgențe referitor la adoptarea măsurilor cuprinse în legea asupra căreia Guvernul și-a angajat răspunderea; necesitatea ca reglementarea prezentă să se adopte cu maximă celeritate; importanța domeniului care este reglementat; precum și aplicarea imediată a legii în speță’’.

Pe lângă aceste criterii, Curtea a mai observat că este benefic ca legile care privesc anumite domenii esențiale pentru statul de drept, cum ar fi, de exemplu, în materie electorală, ,,să se dezbată în Parlament, iar nu să fie adoptate cu ajutorul unei proceduri cu caracter de excepție prin care Parlamentul este ignorat, dar obligat la votul tacit referitor la un conținut normativ care este lăsat la aprecierea exclusivă a Guvernului’’.

De asemenea, Curtea mai constată că ,,Mecansimul moțiunii de cenzură, prevăzut de articolul 114 din Constituție, este posibil să aibă caracter iluzoriu atunci când Guvernul beneficiază de o majoritate sigură în Parlament, adoptarea legii referitor la care Guvernul își angajează răspunderea devine, în aceste împrejurări, o pură formalitate’’.

Într-un context asemănător, Curtea reține că această problematică este legată de buna funcționare a statului de drept, a colaborării dintre puterile statului, care este necesar să se exercite în spiritul unor norme de loialitate constituțională, care constituie o prelungire a principiului fundamental al separației puterilor în stat.

Cu privire la condițiile necesare pentru angajarea răspunderii Guvernului referitor la un proiect de lege, ele sunt prevăzute în jurisprudența Curții Constituționale.

Ca atare, prin jurisprudența sa, Curtea Constituțională a stabilit condițiile ce trebuie realizate pentru a se angaja răspunderea Guvernului asupra unui proiect de lege, astfel:

A) angajarea răspunderii Guvernului reprezintă soluția finală, extremă, de adoptare a legii, în una din aceste ipoteze pe care le vom preciza, și care au au caracter alternativ:

1) când adoptarea unui proiect de lege în procedura obișnuită ori în procedura de urgență nu se poate realiza;

2) când structura politică a Parlamentului interzice adoptarea proiectului de lege în procedura uzuală ori de urgență;

B) O altă condiție importantă o constituie existența unei urgențe în adoptarea măsurilor cuprinse legea referitor la care Guvernul și-a angajat răspunderea;

C) Alte condiții pentru a se angaja răspunderea Guvernului referitor la un proiect de lege sunt: necesitatea ca reglementarea în cauză să se adopte cu o maximă celeritate; importanța domeniului care este reglementat; precum și aplicarea imediată a legii în speță.

Privind efectele deciziilor luate, Curtea Constituțională a opinat în mod constant că puterea de lucru judecat care însoțește toate actele jurisdicționale, precum și deciziile Curții Constituționale, este atașată nu doar dispozitivului, ci și considerentelor pe care se bazează acesta, aspect reținut și în decizia aceasta.

Analiza tuturor criticilor de neconstituționalitate prin raportare la prevederile articolului 114 din Constituție, are o interpretare aparte în jurisprudența Curții Constituționale.

În acest sens, intervine angajarea răspunderii Guvernului ca soluție finală, extremă, pentru adoptarea legii. Nu sunt realizate în cauză niciuna dintre ipotezele alternative care seunt stabilite în jurisprudența Curții Constituționale. Cu privire la descentralizare, descentralizarea administrativă a pornit în anul 1991, iar scopul ei și principiile care o guvernează evidențiază un proces complex, de lungă durată, care impune o anumită supraveghere.

În timp, s-au adoptat o serie de măsuri în acest sens, iar legea care face obiectul acestei sesizări este adăugată măsurilor.

Astfel că, nu avem vreo justificare pentru a fi exclusă de la procedura obișnuită de legiferare.

Nu s-a probat în cauză vreo imposibilitate de adoptare a legii prin intermediul procedurii obișnuite ori de urgență, astfel încât să fie sprijinită recurgerea la o procedură legislativă extremă, cu caracter de soluție finală, pentru a se legifera.

În plus, se constată că în procedura parlamentară obișnuită de legiferare se găsește și o propunere legislativă referitor la descentralizarea unor servicii publice deconcentrate care aparțin ministerelor și celorlalte organe ale administrației publice centrale, către autoritățile administrației publice locale.

Referitor la prezenta propunere legislativă, punctul de vedere transmis de Guvern este unul negativ.

Poziția Guvernului care este expusă în avizul său cuprinde, în linii mari, aceleași critici care sunt aduse autorii acestei sesizări.

Criticile aduse de autorii sesizării sunt: încălcarea articolului 120 din Constituție privind principiul autonomiei locale, și a articolului 123 din Constituție referitor la rolul prefectului. Alte critici mai privesc neconformitatea cu Legea-cadru numărul 195/2006 a descentralizării, respectiv cu regulile generale, etapele și acele măsuri care trebuie respectate de fiecare minister care este descentralizat, cadrul instituțional al unui proces de descentralizare, precum și amploarea procesului complex de regionalizare-descentralizare.

Guvernul reclamă și un dezacord cu aceste prevederi constituționale care sunt consacrate de articolul 1 alineatul (4), cu privire la principiul fundamental al separației puterilor în stat.

Acest lucru este bazat pe faptul că, „întreg procesul de descentralizare administrativă și financiară aparține exclusiv de Guvern, conform Legii-cadru numărul 195/2006’’.

De aici reiese că, Guvernul este singurul abilitat să coordoneze întregul proces de descentralizare în concordanță cu principiile, regulile și cadrul instituțional, astfel cum reiese din legea descentralizării.

Prin urmare, prezența unei alte propuneri legislative nu oprește Guvernul, să își angajeze răspunderea cu privire la un nou proiect de lege.

Cu toate acestea, prezența propunerii legislative și locul Guvernului în raport cu aceasta, în contextul folosirii, în paralel, a procedurii angajării răspunderii privind o lege cu același obiect, sunt apte să probeze că folosirea unei proceduri simplificate de legiferare în cauză nu prezintă caracterul unei ,,măsuri in extremis’’.

Procedura simplificată de legiferare în cauză constituie mai ales expresia unei exclusivități aparte a Guvernului de a derula problematica descentralizării.

Procedura aceasta constituie expresia unei exclusivități inclusiv la nivel de reglementare, în dezacord cu acele prevederi ale articolului 1 alineatul (4) din Constituție referitor la principiul fundamental al separației puterilor în stat.

De asemenea, în situația în care viziunea Guvernului este în discordanță cu cea a Parlamentului, cea care domină este cea a organului legiuitor suprem, deoarece organul executiv- Guvernul se află sub control parlamentar, și nu invers.

Rezultă că, Guvernul dispunea de abilitarea legală de a formula amendamente la proiectul care se găsea în dezbatere parlamentară.

În cazul respingerii acestora, al avea abilitarea legală de a pune în executare în totalitate actul normativ astfel adoptat, iar supremația Parlamentului în materie de legiferare este incontestabilă.

În concluzie, opinăm că adoptarea acestei legi prin angajarea răspunderii Guvernului nu respectă prevederile articolului 114 din Constituție, astfel cum s-au interpretat eficient în jurisprudența Curții Constituționale.

De asemenea, considerăm că angajarea răspunderii Guvernului nu respectă prevederile articolului 61 alineatul (1) privind rolul Parlamentului și ale articolului 102 alineatul (1) legate de rolul Guvernului.

Prin urmare, legea căreia i-au fost aduse critici nu este conformă cu prevederile constituționale conținute în articolul 1 alineatul (3), (4) și (5) cu privire la principiul fundamental al separației puterilor în stat, și ca atare, este contrară Constituției.

Toate cazurile practice analizate au rolul de a evidenția modul în care Consiliului județean național răspunde pentru activitatea sa.

Ca atare, consiliul județean răspunde pentru nefuncționalitate dacă nu s-a întrunit, timp de 6 luni, ori nu a adoptat (în trei ședințe consecutive) nicio hotărâre.

De asemenea, consiliul va mai răspunde pentru ilegalitate, dacă a adoptat, într-un interval de cel mult 6 luni, cel puțin trei hotărâri anulate de instanța de contencios administrativ.

În acest sens, se precizează că orice hotărâre a Consiliului trebuie să fie legală și să fie conformă intereselor generale ale statului ori ale localității.

În concluzie, cazurile studiate ajută la particularizarea Consiliului județean național în raport cu alte instituții complexe.

Concluzii

În zilele noastre, administrația publică este un proces, un mecanism public în care suntem cu toții implicați în calitatea noastră de cetățeni, bucurându-ne de drepturi și obligații, și, ca urmare, este necesar, să nu rămânem pasivi la lucrurile care ne privesc.

Prezenta lucrare ,,Consiliul județean național și atribuțiile lui’’ este structurată pe patru capitole, iar fiecare capitol tratează aspecte importante referitoare la consiliul județean național.

Primul capitol denumit ,,Considerații generale cu privire la Consiliul județean național’’ definește consiliul județean național, prezintă constituirea consiliului, precum și modul de dizolvare și funcționare al consiliului județean național.