Reforme Administrative In Europa Centrala Si de Est

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….7 2

Capitolul I

Considerații generale despre reforma administrației publice românești.……….9 1.1.Raportul de țară al Comisiei Europene din 1998 ………………………..10

1.2.Raportul de țară al Comisiei Europene din 1999……………………….……10

1.3. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2000……………………………10

1.4. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2001……………………………10 1.5. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2002……………………………12

1.6. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2003……………………………13

1.7. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2004……………………………13

Capitolul II

Reforma administrației publice din România

2.1.Priorități pentru reforma administrației publice……………………………. 16

2.2.Strategia Guvernului României privnd accelerarea reformei

administrației publice……………………………………………………………18

2.3.Funcția Publică……………………………………………………………… 18

2.4.Sprijinirea procesului de reformă în administrația publică………………….18

2.4.1Programele multianuale de modernizare a administrației publice……..19 2.4.2.Cadrul de auto-evaluare a modului de funcționare a instituțiilor administrației publice………………………………………………………19

Capitolul III

Raportul Comisiei Europene din anul 2005………………………………………21

Capitolul IV

Sinteză asupra îndeplinirii prevederilor Programului de guvernare în anul

2005 și primul trimestru 2006……………………………………………………..23

4.1. Raportul Guvernului României privind reforma administrației publice..23 4.2.Obiective propuse prin programul de guvernare…………………………23 4.3.Programe finanțate de Banca Mondială………………………………….30

Capitolul V

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene mai 2006………………………32

Capitolul VI

Raportul de monitorizare al Comisiei Comunităților Europene Bruxelles 26.09 2006………………………………………………………………………………….34

Capitolul VII

Studiu de caz- privind managementul funcției publice și al funcționarilor

Publici……………………………………………………………………………….35

Concluzii…………………………………………………………………………….89

Bibliografie………………………………………………………………………….91

=== Reforme administrative UE ===

Cuprins

Introducere………………………………………………………………………….7 2

Capitolul I

Considerații generale despre reforma administrației publice românești.……….9 1.1.Raportul de țară al Comisiei Europene din 1998 ………………………..10

1.2.Raportul de țară al Comisiei Europene din 1999……………………….……10

1.3. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2000……………………………10

1.4. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2001……………………………10 1.5. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2002……………………………12

1.6. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2003……………………………13

1.7. Raportul de țară al Comisiei Europene din 2004……………………………13

Capitolul II

Reforma administrației publice din România

2.1.Priorități pentru reforma administrației publice……………………………. 16

2.2.Strategia Guvernului României privnd accelerarea reformei

administrației publice……………………………………………………………18

2.3.Funcția Publică……………………………………………………………… 18

2.4.Sprijinirea procesului de reformă în administrația publică………………….18

2.4.1Programele multianuale de modernizare a administrației publice……..19 2.4.2.Cadrul de auto-evaluare a modului de funcționare a instituțiilor administrației publice………………………………………………………19

Capitolul III

Raportul Comisiei Europene din anul 2005………………………………………21

Capitolul IV

Sinteză asupra îndeplinirii prevederilor Programului de guvernare în anul

2005 și primul trimestru 2006……………………………………………………..23

4.1. Raportul Guvernului României privind reforma administrației publice..23 4.2.Obiective propuse prin programul de guvernare…………………………23 4.3.Programe finanțate de Banca Mondială………………………………….30

Capitolul V

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene mai 2006………………………32

Capitolul VI

Raportul de monitorizare al Comisiei Comunităților Europene Bruxelles 26.09 2006………………………………………………………………………………….34

Capitolul VII

Studiu de caz- privind managementul funcției publice și al funcționarilor

Publici……………………………………………………………………………….35

Concluzii…………………………………………………………………………….89

Bibliografie………………………………………………………………………….91

Uniunea Europeană așa cum arată de la 1 ianuarie 2007

Reforme administrative în Europa Centrală și Est

INTRODUCERE

Pe plan mondial tendința ultimilor douăzeci de ani este cea a globalizării și dezvoltării intense a sistemelor sociale. În acest nou context statele naționale sunt puse într-o poziție cu totul nouă, în care instituțiile și sistemele administrative trebuie să fie flexibile pentru a se adapta acestor transformări. În noul context geopolitic administrația publică centrală si locală au devenit factori definitorii în competitivitatea economică a unei țări sau regiuni economice.

Pentru România procesul de transformări din administrația publică capătă noi dimensiuni. Astfel, acestea trebuie să răspundă noilor schimbări din economia mondială, dar în egală măsură și noilor cerințe ale procesului de integrare în structurile Uniunii Europene. Reforma administrației publice implică modificări de substanță ale componentelor sale majore, atât la nivelul administrației publice centrale cât și al administrației publice locale și a serviciile publice în general. Pe de altă parte, dezvoltarea democrației reclamă instituirea unei noi relații între cetățeni și administrație, creșterea si întărirea rolului autorităților si reconsiderarea parteneriatului cu societatea civilă și aleșii locali.

Trebuie precizat că nu există un acquis comunitar în ceea ce privește administrația sau funcția publică. Tratatul Uniunii Europene (art. 39, par. 4) precizează că libertatea de circulație a persoanelor nu se aplică “încadrării în serviciul public”, ceea ce înseamnă că statele membre sunt libere să decida asupra legislației naționale aplicabile în acest domeniu. Aceeași dispoziție este reluată de altfel și în Tratatul de instituire a unei Constituții pentru Europa (art. III – 133, par. 4).

Cu toate acestea, Uniunea Europeană insistă pe întărirea capacității administrative care este considerată a sta la baza unei mai bune absorbiri a fondurilor comunitare. Întărirea acestei capacități nu poate fi concepută fără o funcționare eficientă a administrației publice, atât în statele membre, cât și în cele candidate, iar o asemenea funcționare presupune adaptarea continuă a acestui sector prin strategii de lunga durată și prin îmbunătățirea cadrului legislativ. Este motivul pentru care Strategia actualizată a Guvernului României privind accelerarea reformei în administrația publică a fost adoptată la cererea și cu sprijinul organismelor comunitare.

Capitolul I

Considerații generale despre reforma administrației publice românești

Reforma administrației publice românești reprezintă un efort impus și susținut de procesul de integrare europeană. Fără eforturile comune ale tuturor factorilor care stabilesc direcțiile traiectorii (Guvernul, ministerele, Parlamentul sau alte instituții publice), reforma administrației publice riscă să se disipeze sau să fie inconstantă. Mihai T. Oroveanu spunea că ”Progresul social-economic al unui stat este determinat de calitatea administrației sale. O îmbunătățire substanțială a administrației nu se poate realiza decât pe baza unor cercetări științifice, iar prin utilizarea unor principii științifice, administrația va putea face față cerințelor tot mai complexe ale societății în plină transformare”. Nu de puține ori, rapoartele de țară ale Comisiei Europene au criticat capacitatea managerială din administrație, traducerea deciziilor politice în planuri de acțiune administrativă sau faptul că noțiunea de administrație publică profesionistă și nu politizată este dificil de acceptat în practică de mulți politicieni.

Au existat totuși multe inițiative lăudabile în acest demers al reformei. Progresul este lent, iar impactul său în termeni practici este adesea contestat. Schimbarea își va atinge scopul doar dacă angajamentele factorilor de decizie de a susține reforma vor fi de durată. România trebuie să aibă un sistem administrativ competitiv pentru a putea fi aptă să se integreze cu succes in Uniunea Europeană, de aceea reforma administrației publice și implicit reforma funcției publice este mereu un obiectiv important al fiecărui Guvern, iar această reformă este limpede că trebuie să înceapă cu cei care fac administrație, respectiv cu funcționarii publici.

Pentru a evalua progresul realizat de fiecare țară, în pregătirea pentru aderare, Comisia Europeană a redactat Rapoarte Anuale (Periodice) și le-a înaintat Consiliului, pentru a fi adoptate decizii în ce privește negocierile de aderare sau extinderea lor la alte țări candidate, în baza criteriilor de aderare.

Primul set de Rapoarte Periodice a fost înaintat Consiliului Uniunii Europene în noiembrie 1998. De atunci, în fiecare an Comisia Europeană redactează un set complet de Rapoarte Periodice, anual, cu privire la țările candidate.

1.1.Raportul de Țară al Comisiei Europene din 1998

Comisia Europeană a sesizat și a punctat, încă din 1998, progresele reformei în domeniul administrației publice. Raportul de Țară al Comisiei Europene din 1998 sublinia implicarea Guvernului de a continua reforma în administrația publică la toate nivelurile acesteia. În acest scop au fost create structuri instituționale care să realizeze reforma și să pregătească implementarea strategiilor și a legislației. Prin urmare, în raport se menționa că se afla în curs de elaborare o strategie privind reforma administrației publice, care își propunea să clarifice responsabilitățile instituționale, să stabilească un mecanism eficient de coordonare și implementare, să stabilească programe de instruire și să stabilească o comisie a funcției publice care să fie responsabilă cu definirea atribuțiilor și a standardelor importante ale funcției publice.

1.2.Raportul Comisiei Europene din 1999 consemna că modernizarea administrației publice și reforma judiciară sunt foarte importante, în special în domeniul implementării acquis-ului comunitar.

1.3. Raportul Comisiei Europene din 2000

În anul 2000, au fost realizate eforturi considerabile privind instruirea funcționarilor publici, asigurarea neutralității politice, profesionalismului și eficienței administrației publice și a funcției publice.

1.4.Raportul Comisiei Europene din 2001

În raportul din 2001 se sublinia aprecierea UE pusă în evidență în Raportul Comisiei din 2000 cu privire la adoptarea statutului funcționarilor publici și la înființarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, instituție care trebuia să implementeze acest statut și să preia rolul conducător în reforma funcției publice.

În același timp, toate ministerele au fost reorganizate, unele funcții publice au dispărut în timp ce altele și-au modificat responsabilitățile, fapt ce a condus la înlăturarea multor funcționari publici, fie prin demisii, fie prin reducerea responsabilităților funcțiilor publice, acest proces influențând în mod semnificativ stabilitatea funcției publice la toate nivelele administrației publice. Reorganizarea ministerelor a fost însoțită de anunțul reducerii cu 30% a numărului funcționarilor publici. Raportul consideră că această măsură a condus la reducerea capacității administrative și a lăsat unele dintre ministere fără personalul necesar îndeplinirii atribuțiilor lor. De asemenea, în Raport se menționa că nu există nici o dovadă de angajare excesivă în administrația centrală și recurgerea la reduceri de personal în fiecare minister i-a privat pe aceștia de posibilitatea realocării resurselor din exces către acele domenii în care era nevoie de personal în plus. Din punct de vedere procedural aceste demiteri s-au făcut totuși cu respectarea statutului funcționarilor publici. Cu toate acestea, Comisia a remarcat că Agenția Națională a Funcționarilor Publici nu a fost implicată în nici una dintre aceste etape. În ciuda acestor aprecieri ale Comisiei Europene, trebuie menționat că Agenția Națională a Funcționarilor Publici s-a implicat în procesul de recrutare și selectare a funcționarilor publici, fapt ce se va dovedi pe parcursul acestei lucrări. Agenția Națională a Funcționarilor Publici putea interveni în procesul de restructurare a funcției publice doar în situația în care era sesizată că unele proceduri juridice privind funcționarii publici nu au fost respectate; moment în care ANFP putea trimite o echipă în control având posibilitatea de a realiza doar recomandări, neavând capacitate procesuală activă.

Totuși, chiar și Comisia a observat că în acea perioadă a existat un nivel crescut de recrutare a funcționarilor publici, mai ales în ministerele nou înființate. Majoritatea dintre cei angajați erau funcționari publici care fuseseră restructurați în alte ministere, ceea ce a determinat o imagine distorsionată a totalului funcționarilor publici. De asemenea, trebuie menționat aici că Agenția a fost implicată prin redistribuirea acelor funcționari publici care se aflau în baza de date ale acesteia și care solicitau a fi redistribuiți în funcție de studiile și pregătirea lor.

Comisia a subliniat că o reformă a administrației publice fundamentală ar trebui să constituie una din cele mai importante priorități ale Guvernului. Pentru a face statutul operațional în întregime, este necesar ca legislația secundară să reglementeze recrutarea, structura carierei și salarizarea. Pe lângă acestea, o strategie comprehensivă a reformei ar trebui realizată, aceasta ar trebui să acopere mecanisme de dezvoltare astfel încât să asigure neutralitatea politică și responsabilitatea funcționarilor publici. În septembrie 2001, Guvernul României a răspuns prin adoptarea strategiei generale privind accelerarea reformei administrației publice și o strategie de guvernare electronică (e-government).

1.5.Raportul de țară al Comisiei Europene pe anul 2002 arată că au fost luate câteva inițiative în ceea ce privește lansarea unei campanii a reformei administrației publice, a restructurării corpurilor, a instituțiilor anticorupție și a demilitarizării poliției. Având în vedere importanța acestora, accelerarea implementării reformei trebuie să fie considerată o prioritate. În lansarea reformei administrației publice în România s-au remarcat importante realizări. Premierul a înființat un comitet interministerial privind reforma administrației, care se află sub directa sa coordonare. De asemenea, au existat pregătiri în vederea dezvoltării unui program de promovare rapidă a tinerilor manageri profesioniști în cadrul funcției publice românești. Aceste inițiative sunt susținute de o strategie clară și pot contribui în mod semnificativ la îmbunătățirea administrației publice românești. Reforma funcției publice era catalogată ca menținându-se încă în faza de concepere; nelipsind atributele birocrației excesive, lipsei transparenței și capacității limitate de aplicare a politicilor.

În Raportul pe anul 2002 elaborat de experții SIGMA au fost evidențiate eforturile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici în asigurarea gestionării funcției publice, în procesul de schimbări reale în administrația publică. Raportul a subliniat în mod obiectiv progresele în domeniul reformei funcției publice și a cadrului legislativ administrativ. Însă Raportul SIGMA a arătat că rezultatele au fost numai parțiale, de exemplu, la început, procedurile de recrutare aplicându-se doar pentru recrutarea propriului personal, acest aspect corectându-se și îmbunătățindu-se pe parcurs. Un factor important l-a reprezentat legislația privind funcția publică, rămasă în prima parte a anului neimplementată. Au fost apreciate acele măsuri luate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici legate de resursele umane și pregătirea personalului. În urma recomandărilor SIGMA, s-au înregistrat progrese în sistemul de recrutare și sistemul de promovare în funcția publică, precum și în actualizarea și perfecționarea bazei de date, etc.

Raportul Comisiei Europene pe 2002 a subliniat că” În 1999, a fost adoptată o lege organică ce cuprinde prevederi la funcționarii publici, și care, dacă este aplicată în mod corespunzător va duce la performanță. Cu toate acestea legea nu este aplicată total și nici în mod uniform. ANFP are această responsabilitate, însă mandatul său este neclar și influența asupra ministerelor de linie este foarte slabă”; În timp ce Raportul Comisiei Europene pe anul 2003 sublinia că au fost adoptate un număr considerabil de acte normative secundare privind reforma funcției publice, acestea cuprinzând comisiile de disciplină, evaluarea performanțelor, evaluarea perioade de stagiu, comisiei paritare și metodologia privind recrutarea funcționarilor publici. Cu toate acestea unele aspecte ar putea avea nevoie de o revizuire înaintea implementărilor efective. O îngrijorare cu privire la cadrul legislativ unde s-a remarcat un progres insignifiant cu privire la aspectele importante, cum ar fi: remunerarea, structura carierei și dezvoltarea responsabilității civice.

1.6. Raportul de Țară al Comisiei Europene din 2003 arată :

Există voință politică de a realiza reforma în administrație și au fost lansate în ultimul an o serie de inițiative pozitive de reformare a administrației publice. De exemplu, a fost revizuit Statutul Funcționarului Public. Cu toate acestea, procesul de reformă este doar în faza de început. Administrația publică românească continuă să se caracterizeze prin proceduri greoaie, grad limitat de transparență și o capacitate limitată de punere în aplicare

1.7.Raportul Comisiei din 2004 admite că în acel an a avut loc o restructurare majoră a Guvernului, mai multe ministere fiind comasate, iar numărul total de ministere fiind redus de la 23 la 14. Totodată, la începutul anului 2003 s-a întreprins o revizuire cuprinzătoare a Legii nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, care stabilea că mecanismele de recrutare a funcționarilor publici să fie competitive, transparente, bazate pe meritul profesional și pe principiul accesului egal în funcția publică. În ansamblu, această lege a reprezentat “un progres considerabil față de legislația anterioară și constituie baza legală pentru profesionalizarea serviciului public”, după cum reiese din Raport. Noua legislație definește condițiile conflictului de interese și conține prevederi privind declarația și controlul averii funcționarilor publici. De asemenea, sunt redefinite competențele Agenției Naționale a Funcționarilor Publici și se subliniază că totuși au fost înregistrate progrese limitate în domeniul remunerării și al structurii carierei funcționarilor publici fiind încă necesară stabilirea unor proceduri de promovare și reducerea naturii discreționare a acestui proces.

Raportul Comisiei Europene pe anul 2004 a subliniat lansarea în luna mai 2004 a Strategiei de reformă a administrației publice, în domeniile funcției publice, descentralizării și deconcentrării serviciilor și coordonării politicilor publice, constituind o bază solidă pentru viitoarea reformă, implementarea ei devenind o prioritate. Scopul reformei funcției publice constă în profesionalizarea acesteia prin asigurarea recrutării și promovării pe criterii de merit și decisă în urma unei competiții deschise, stabilirea unor nivele de salarizare adecvate, a unei scheme de salarizare transparentă, un mai bun management al resurselor umane și o mai bună instruire etc.

În implementarea acestor obiective s-au înregistrat unele progrese în domeniul promovării și structurii carierei. După adoptarea Statutului Funcționarului Public în martie 2003, a fost adoptată legislația secundară în timpul perioadei de raportare (structura și dezvoltarea carierei, structura și funcționarea comisiilor paritare și de disciplină, Planul de ocupare a funcțiilor publice pentru anul 2004, etc). Au fost înregistrate progrese în consolidarea capacității Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de a asigura aplicarea efectivă a legislației. Astfel, a fost statuat principiul promovării pe baza competiției deschise, principiu implementat prin existența legislației în domeniu, impunându-se în continuare ca procedurile de implementare să fie clarificate și să aibă un grad mai mare de transparență.

În domeniul salarizării Guvernul a decis o reformă în două etape: o reformă interimară, pe termen scurt, care prevede creșteri salariale până în anul 2005, și o revizuire cuprinzătoare, pe termen mediu, a salarizării și grilei de salarizare, cu scopul de a asigura un sistem transparent, echitabil și responsabil, ce va fi funcțional din 2006, în acest fel creându-se cadrul optim pentru a atrage și a menține funcționari publici competenți în sistem.

Așa cum se poate remarca din această prezentare a evoluției reformei din 1998 și până în 2004, după cum se reflectă aceasta din Rapoartele de țară, reforma administrației publice și implicit a reformei funcției publice nu constă doar în schimbarea legislației, în crearea unor departamente europene sau suprimarea altora. Cea mai importantă parte din această reformă constă în schimbarea mentalităților, a viziunii funcționarilor publici în ceea ce privește rolul lor în societate. Rolul principal al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici constă în crearea unui nou model de funcționar public profesionist, mai bine pregătit, apt să îndeplinească cerințele impuse de Uniunea Europeană și neutru din punct de vedere politic. Având în vedere necesitatea adaptării administrației la evoluțiile societății, se impune reperarea unor direcții strategice pentru transformarea și îmbunătățirea administrației publice, de la definirea nevoilor de formare (trecerea de la uniformizarea formării la individualizarea acesteia) la motivarea funcționarilor publici, adaptarea sarcinilor de serviciu în concordanță cu o administrație performantă, apropiată de cea din Uniunea Europeană, centrată pe rezultat.

Capitolul II

Reforma administrației publice din România

Adesea, discuțiile despre reforma administrației publice din România dau naștere unor confuzii referitoare la sensul acestei expresii. Concret, reforma înseamnă mai mult decât îmbunătățirea capacității administrative. Pe scurt, răspunsul este că acestea sunt două concepte diferite despre organizarea sectorului public. Totuși, ele sunt corelate funcțional.

Pe de o parte, administrația se referă la modul în care este autorizată formal, ordonată si organizată coordonarea activităților din sectorul public, iar pe de altă parte, capacitatea administrativă care este o evaluare a funcționării structurii ierarhice a personalului din serviciile publice, fiind deci doar unul dintre elementele reformei administrației publice.

2.1.Priorități pentru reforma administrației publice

In acord cu cerințele impuse de procesul de modernizare al administrației publice si al integrării europene, și ținând seama de concluziile desprinse in urma analizelor diagnostic, se au in vedere următoarele priorități pentru reforma administrației publice:

reforma funcției publice va asigura crearea unui corp profesionist de funcționari publici, stabil si neutru din punct de vedere politic prin implementarea unui cadru legislativ unitar si coerent si dezvoltarea coeziunii strategiilor de management al resurselor umane și de instruire profesională, prin deplinul angajament al ministerelor, agențiilor și al altor organisme guvernamentale.

reforma administrației publice locale prin continuarea procesului de descentralizare/deconcentrare a serviciilor publice prin care trebuie să se asigure:

îmbunătățirea managementului serviciilor publice la nivel local și creșterea calității acestora;

alocare coerentă a responsabilităților, resurselor financiare si drepturilor legate de serviciile oferite.

îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor publice prin crearea sistemelor de coordonare si îmbunătățirea capacității de management a structurilor guvernamentale

Conform ultimului Raport de monitorizare Uniunea Europeană pune accent acum pe “îmbunătățirea procesului de formulare a politicilor publice” , considerând-o prioritatea principală în procesul de modernizare a administrației.

În domeniul administrației publice, s-au făcut anumite progrese caracterizate prin:

Conturarea unui nou cadru de funcționare a administrației. Proiectele realizate de MIRA în urma unei largi consultări publice, care au fost adoptate de către Guvern reprezintă prima reformă reală a administrației publice românești;

Prin prevederile conținute, aceste acte normative vor asigura:

Creșterea eficienței administrației publice locale în vederea îmbunătățirii calității serviciilor oferite cetățenilor (prin reforma funcției publice și instrumente de eficientizare a organizării și funcționării autorităților publice locale);

Creșterea capacității administrative, care în acest moment este extrem de redusă, fapt care se reflectă în nivelul scăzut de absorbție a fondurilor comunitare (prin statuarea și stimularea asocierii intercomunitare);

Creșterea profesionalismului în administrația publică (prin consolidarea și depolitizarea funcției publice);

Depolitizarea administrației (prin reforma funcției prefectului, a categoriei înalților funcționari publici și a sistemului de alocare a fondurilor pentru echilibrarea bugetelor locale);

Coerența și impulsionarea procesului general de descentralizare (prin stabilirea de principii și reguli clare și a unui cadru instituțional special);

Creșterea autonomiei locale (reducerea posibilității de ingerință a administrației centrale prin schimbarea naturii relației prefect – secretar al unității administrativ-teritoriale, consolidarea atribuțiilor primarilor și descentralizarea gestiunii funcției publice).

Operaționalizarea serviciilor publice comunitare de eliberare a

pașapoartelor și înmatriculare a autovehiculelor și eliberare a permiselor de conducere;

Depolitizarea funcțiilor de prefect și subprefect, concomitent cu clarificarea

competențelor, precum și pregătirea corespunzătoare a deținătorilor acestor funcții, prin cursuri de specialitate;

Modernizarea sistemului de pregătire și de salarizare a funcționarilor

publici;

Îmbunătățirea calității serviciilor de utilitate publică prestate în interes local.

2.2.Strategia Guvernului României privind accelerarea reformei administrației publice

Pe componenta de Administrație Publică, s-a continuat implementarea Strategiei Guvernului României privind accelerarea reformei administrației publice și pe realizarea angajamentelor asumate de către România, în cadrul negocierilor de aderare la Uniunea Europeană. În acest sens, a fost elaborat pachetul legislativ pentru reforma administrației, modificarea și completarea legii privind administrația publică locală, a legii cadru a descentralizării, a legii privind finanțele publice locale, a legii privind Statutul funcționarilor publici și a legii privind Instituția prefectului .

2.3.Funcția publică

Ca urmare a monitorizării procesului de implementare a legislației din domeniul funcției publice și al formării continue a funcționarilor publici, dar și a evoluției managementului funcției publice și formării continue la nivel european, s-au constatat unele probleme în dezvoltarea funcției publice din țara noastră. S-au identificat atât probleme de ordin legislativ, cât și unele probleme privind gestionarea funcției publice. Acestea au impus, în anul 2003, modificarea cadrului legislativ si întărirea rolului Agenției Naționale a Funcționarilor Publici. Prin Legea nr.161/2003 a fost îmbunătățit regimul juridic al incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabil funcționarilor publici. De asemenea, au fost adoptate acte normative care completează legislația (organizarea carierei, organizarea comisiilor de disciplină si paritare, dosarul profesional, codul de conduită al funcționarilor publici, etc.). Acest proces de dezvoltare instituțională si legislativă privind funcția publică continuă.

2.4.Sprijinirea procesului de reformă în administrația publică

Pentru sprijinirea procesului de reformă din administrația publică, Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice a inițiat procesul de introducere la nivelul administrației centrale, precum și la nivelul prefecturilor și consiliilor județene a două instrumente inovatoare specifice administrațiilor din țările dezvoltate: Programele Multianuale de Modernizare (PMM) si Cadrul de Auto-evaluare a modului de Funcționare a instituțiilor administrației publice (Common Assessment Framework – CAF).

2.4.1.A. Programele Multianuale de Modernizare (cu o durata de 3 ani) sunt definite prin intermediul a trei documente:

Strategia proprie de modernizare a fiecarei instituții care descrie contextul intern, prioritățile sectoriale identificate, acțiunile de modernizare și procedurile de implementare, monitorizare și evaluare;

Planul de acțiune care cuprinde măsurile preconizate, rezultatele așteptate, indicatorii de progres, termene de realizare, responsabili și surse de finanțare;

Raportul anual de monitorizare prin care se cuantifică realizarea obiectivelor propuse, reprogramarea acțiunilor restante și introducerea de noi priorități în planul de acțiune pentru anul următor.

2.4.2.B. Cadrul de Auto-evaluare a modului de Funcționare a instituțiilor administrației publice (Common Assessment Framework – CAF) este un instrument de măsurare a performanțelor unei organizații, prin stabilirea unei analize diagnostic. Acest instrument, conceput în anul 2000 de Grupul Inovativ pentru Servicii Publice (IPSG) de la nivelul Comisiei Uniunii Europene, are patru obiective principale: identifică trăsăturile specifice ale organizațiilor din sectorul public; îmbunătățirea performanței organizației; asigurarea unei « punți de legătură » între diferitele modele utilizate în managementul prin calitate; studierea comparativă a performanțelor (sistemul de benchmarking) între organizațiile din sectorul public. CAF-ul la a doua generație este aplicat la nivelul administrațiilor publice centrale și locale, dar și al firmelor private în toate țările Uniunii Europene.

Unul dintre obiectivele majore ale reformei  administrației publice este îmbunătățirea calității actului guvernamental și a managementului politicilor publice, în special prin întărirea rolului Secretariatului General al Guvernului și Cancelariei Primului Ministru în procesul de coordonare a politicilor guvernamentale. Activitatea Unității de Politici Publice (UPP) este orientată către îndeplinirea acestor obiective.

Unitatea de Politici Publice (UPP) a fost înființată în noiembrie 2003, funcționează în structura Secretariatului General al Guvernului și are misiunea de a contribui la întărirea capacității Guvernului de coordonare a procesului de formulare, implementare și monitorizare a politicilor publice la nivel central. UPP asigură secretariatul tehnic al Consiliului Superior pentru Reforma Administrației Publice, Coordonarea Politicilor Publice și Ajustare Structurală. Potrivit HG nr. 157 din martie 2005, atributiile UPP sunt:

Stabilește cadrul metodologic și organizatoric pentru sistemul de planificare, elaborare și implementare a politicilor publice la nivelul ministerelor și al altor organe de specialitate ale administrației publice centrale.

Asigura suportul metodologic și consultanța ministerelor privind formularea politicilor publice.

Capitolul III

Raportul Comisiei Europene pe anul 2005

Reforma administrației publice românești este una dintre principalele provocări cu care se confruntă România la ora actuală. În acest sens, Comisia Europeană, așa cum a afirmat în Raportul anual de țară 2005, a recunoscut progresele înregistrate de către autoritățile române în ceea ce privește consolidarea cadrului instituțional și recomandă, în mod evident, să fie depuse eforturi substanțiale în procesul de reformă a administrației publice.

Guvernul României a lansat, în mai 2004, “Strategia actualizată privind Accelerarea procesului de reformă a administrației publice”, aceasta fiind implementată în perioada 2004-2006.

Pentru ca prioritățile și obiectivele cuprinse în această strategie să poată contribui la îmbunătățirea calității administrației publice române este necesară o mai bună coordonare și corelare a politicilor și strategiilor elaborate de instituțiile publice române, precum și stabilirea unor mecanisme de monitorizare a implementării lor.

Noul guvern, cu toate că a insistat pe continuitatea politicii și strategiei anterioare, a întreprins foarte puține activități în acest domeniu. Aceasta a fost principala critică formulată în Raportul de monitorizare 2005: în ceea ce privește Reforma administrației publice, s-au înregistrat progrese mici, în ciuda unei strategii sectoriale promițătoare referitoare la reforma instituțională, adoptată la sfârșitul anului 2004.

Prin Decizia nr. 306 din 14 aprilie 2005, Guvernul a aprobat Strategia actualizată privind reforma instituțională a Ministerului Administrației și Internelor pentru 2005-2006” (actualizată în baza unei analize a resurselor umane și financiare, precum și a acțiunilor descrise în Programul de Guvernare pentru 2005-2008).

În ceea ce privește reforma administrației publice au fost identificate, cu precădere, următoarele priorități: întărirea rolului prefectului de coordonare a procesului de deconcentrare a serviciilor publice și de asigurare a unui sistem de management integrat pentru serviciile publice deconcentrate din ministere; procesul de schimbare a prefecților și subprefecților în înalți funcționari publici; consolidarea parteneriatului între Minister și asociațiile administrațiilor publice locale; elaborarea și adoptarea Cartei Serviciilor Publice – care să includă principalele standarde de calitate și principii privind furnizorii de servicii publice; un nou sistem de salarii pentru funcționarii publici; activități de promovare a „Celor mai bune practici UE în domeniul administrației publice”.

Descentralizare:

Conform Programului de guvernare 2005-2008 și priorităților asumate în procesul de integrare europeană, direcțiile strategice ale procesului de descentralizare sunt următoarele:

– îmbunătățirea cadrului instituțional pentru dezvoltarea și implementarea politicilor de descentralizare;

– delimitarea competențelor funcționale și fiscale a fiecărui nivel administrativ, în vederea consolidării eficienței administrației locale;

– creșterea credibilității autorităților locale prin întărirea autonomiei financiare;

– creșterea eficienței sistemului de transfer între autorități, în vederea reducerii dezechilibrelor fiscale și a disparităților economice inter- și intrajudețene.

„În funcție de gradul de subordonare a autorităților din teritoriu față de cele centrale putem distinge, o conducere centralizată (care poate îmbrăca formele centralizării stricte și a deconcentrării) și descentralizată, aceasta din urmă mergând până la forma autonomiei locale”.

Capitolul IV

Sinteză asupra îndeplinirii prevederilor Programului de guvernare în anul 2005 și primul trimestru 2006

4.1.Raportul guvernului României privind reforma administrației publice

Pentru realizarea direcțiilor de acțiune prevăzute în Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008 a fost necesară actualizarea Strategiei sectoriale a Ministerului Administrației și Internelor privind reforma instituțională în perioada 2005-2006 și aplicarea la nivelul structurilor responsabile a unor noi măsuri care să asigure realizarea reformei instituționale proiectate până la data integrării României în Uniunea Europeană. În acest sens a fost elaborată o hotărâre de guvern prin care se prevede crearea unei instituții funcționale adecvate realităților românești și compatibilizării ei cu instituțiile similare din țările membre ale U.E. A fost adoptat de guvern Memorandumul nr. 8092/2005 privind evaluarea stadiului implementării Strategiei Guvernului României privind accelerarea reformei administrației publice.

4.2.Obiective propuse prin Programul de guvernare

Reforma administrației publice a fost orientată în realizarea marilor obiective propuse prin Programul de Guvernare spre: reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local, continuarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală, întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică centrală și locală.

I. În domeniul „Reformei serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local”, s-au întreprins măsuri care au vizat organizarea serviciilor și a utilităților publice în raport cu cerințele populației, astfel:

• S-au introdus standarde de calitate de către autoritatea publică competentă în baza cărora să se poată monitoriza și evalua activitatea funcționarilor publici.

• A fost elaborată și aprobată legea privind serviciile comunitare de utilități publice. Legea serviciului de salubrizare a fost adoptată de Parlament și se află la promulgare, legea serviciului de apă și canalizare a fost adoptată de comisiile Camerei Deputaților și este în pregătire raportul final, legea serviciului de iluminat public a fost adoptată de Comisia pentru Industrii și pentru Servicii a Camerei Deputaților și este în pregătire raportul final iar legea serviciului de transport public este în dezbatere la Comisia pentru Industrii și pentru Servicii a Camerei Deputaților.

• Proiectul de lege de înlocuire a O.G privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de alimentare cu energie termică produsă centralizat cu legea energiei termice a parcurs toate procedurile de avizare prevăzute de lege, adoptat de Senat este la Comisia pentru industrii și servicii a Camerei Deputaților.

• A fost elaborat proiectul de strategie de descentralizare sectorială pentru serviciile publice de bază: educație, sănătate, asistența socială și ordine publică, înaintat Parlamentului în procedură de urgență, adoptat de Camera Deputaților în martie 2006 și se află în prezent, în dezbatere la Senat. Proiectul îmbracă propunerile venite din partea Institutului de Politici Publice, a Societății Academice Române, a structurilor asociative ale autorităților publice locale, a Direcției pentru Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, a Misiunii Băncii Mondiale în România, a Delegației Comisiei Europene la București etc. Concomitent, proiectul a fost tradus în limba engleză și transmis spre analiză Misiunii Băncii Mondiale în România și Delegației Comisiei Europene la București.

• Pentru realizarea unei departajări administrative și financiare între serviciile publice aflate în managementul primăriilor și cele aflate la consiliile județene, s-a finalizat proiectul de lege al finanțelor publice centrale și locale. De asemenea se acordă atenție deosebită rezolvării modului de finanțare și managementului serviciilor din sistemul de asistență medicală, învățământului pre-universitar de stat, sportului și culturii.

• În vederea stabilirii unui sistem de planificare strategică pentru fiecare autoritate din sistemul administrației publice centrale și locale în raport cu serviciile publice pe care le furnizează, s-a elaborat proiectul de amendare a Legii nr. 215/2001 privind administrația publică locală. Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice(U.C.R.A.P) continuă încurajarea aplicării principiilor managementului strategic în implementarea măsurilor de modernizare a administrației la nivel ministerial și județean (prefecturi și consilii județene). Procesul început în 2004 pune accent pe dezvoltarea capacității administrației centrale și locale de a utiliza planificarea strategică atât pe termen scurt și mediu dar mai ales pe termen lung. Legiferarea utilizării principiilor managementului strategic în activitatea curentă a administrației publice din România va deveni o necesitate stringentă pe măsură ce capacitatea administrativă de utilizare și valorificare a planificării strategice va deveni o practică curentă de lucru.

• Au fost actualizate planurile multianuale de modernizare (P.M.M) la nivelul ministerelor, prefecturilor și consiliilor județene, a continuat implementarea programelor multianuale de modernizare, raportarea și monitorizarea stadiului implementării. Au fost solicitate de la fiecare instituție a administrației publice locale și centrale, respectiv Consilii Județene, Prefecturi și Ministere, actualizarea planurilor multianuale de modernizare în conformitate cu Programul de Guvernare 2005-2008 și cu prioritățile de dezvoltare identificate la nivel local. P.M.M -urile actualizate au fost centralizate și supuse unei evaluări care a evidențiat o creștere semnificativă în calitatea inițiativelor de modernizare a administrației publice. Până la încheierea programării trianuale (2004-2006) U.C.R.A.P va continua procesul de acordare de sprijin tehnic în vederea obținerii de bune practici privind modernizarea administrației publice.

• Prin legea serviciilor comunitare de utilități publice s-au promovat relații contractuale echilibrate orientate către, obligativitatea achitării facturilor reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate și legalizarea unor măsuri de constrângere a utilizatorilor rău platnici, inclusiv întreruperea serviciului, reglementarea unor modele simple și transparente de privatizare a utilităților publice, precum și reglementarea sistemului de outsourcing pentru serviciile publice. De asemeni se află în stadiu de elaborare adaptarea legislației existente referitoare la privatizare la specificul și particularitățile serviciilor comunale de utilități publice.

• Se află în curs de elaborare H.G privind clarificarea sistemului de subvenții la utilități publice și îmbunătățirea sistemului de tarifare. De asemenea se vor elabora precizări în adoptarea unor măsuri privind furnizarea energiei termice populației pentru încălzirea locuinței și prepararea apei calde de consum.

• Pentru fixarea sistemului de evaluare și monitorizare a performanțelor pe un serviciu public a fost elaborat planul de acțiuni privind cadrul de autoevaluare a modului de funcționare a administrației publice (C.A.F) pe (2005 – 2006) care prevede sesiuni de training pe tema calității totale în administrația publică, sesiuni de prezentare CAF.

II. Îndeplinirea obiectivului „Continuarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală”, s-a realizat prin întreprinderea de măsuri și acțiuni astfel:

• S-a elaborat proiectul de amendare a legii privind administrația publică locală. Prin acesta au fost clarificate competențele consiliilor județene.

• S-au introdus prevederi corespunzătoare în noua lege a serviciilor comunale de utilități publice, respectiv în noua lege a administrației publice locale. S-a pus accent pe focalizarea activității consiliilor județene, la coordonarea planurilor de dezvoltare la nivel județean, asigurarea corelării acestora cu planurile de dezvoltare regională și planurile operaționale, la realizarea investițiilor în infrastructură. S-a avut în vedere interzicerea înființării și organizării în subordinea consiliului local a unui aparat propriu, a departamentelor, direcțiilor și serviciilor, precum și a oricăror alte structuri de execuție, cu excepția secretariatului de consiliu, pentru a nu se suprapune cu aparatul propriu al primarului. Au fost consultați reprezentanții autorităților administrației publice locale și ai partidelor politice din cadrul coaliției guvernamentale.

• În colaborare cu Ministerul Finanțelor Publice și structurile asociative ale autorităților administrației publice locale s-a elaborat un ghid privind colectarea impozitelor și taxelor locale.

• A fost constituit comitetul de elaborare a proiectului de Lege privind finanțele publice locale. De asemenea s-a încheiat procedura privind supunerea spre dezbatere publică a proiectului de lege, privind transparența decizională în administrația publică. Astfel, proiectul îmbracă propunerile venite din partea Institutului de Politici Publice, Societății Academice Române, structurilor asociative ale autorităților publice locale, Direcției pentru Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului, Misiunii Băncii Mondiale în România, Delegației Comisiei Europene la București etc. Proiectul a fost aprobat în ședința Guvernului României din ianuarie 2006 și înaintat Parlamentului României pentru aprobare în procedură de urgență. Proiectul a fost tradus în limba engleză și transmis spre analiză Misiunii Băncii Mondiale în România și Delegației Comisiei Europene la București.

• În proiectul de modificare a legii administrației publice locale, se prevede ca la nivel județean, Consiliul Județean poate hotărî înființarea funcției de administrator public. Recrutarea, numirea și eliberarea din funcție a administratorului public se fac în baza unei proceduri specifice aprobate de către primar, respectiv Consiliul Județean. Administratorul public poate îndeplini, în baza unui contract de management, încheiat în acest sens cu primarul, respectiv consiliul județean, atribuții de coordonare a aparatului propriu de specialitate și/sau a serviciilor de interes general local, respectiv județean. Primarul, respectiv consiliul județean, pot delega către administratorul public, în condițiile legii, calitatea de ordonator principal de credite. La nivel de primărie s-a elaborat o analiză diagnostic asupra introducerii funcției de manager al localității. La sfârșitul anului 2005, UCRAP împreună cu Universitatea Babeș – Bolyai Cluj Napoca prin Extensia Universitară Sf. Gheorghe au demarat o cercetare administrativă privind necesitatea și disponibilitatea introducerii instituției administratorului public la nivel de primărie. În luna martie 2006, chestionarul privind problematica administratorului public a fost trimis spre completare către 12 municipii din România. A început experimentarea în sistem pilot pentru instituția de manager al localității în municipiile Cluj și Ploiești.

• Proiectul legii-cadru a descentralizării administrative elaborat de către Ministerul Administrației și Internelor a fost adoptat de către Guvern în ședința din ianuarie 2006, și a fost înaintat Parlamentului în procedură de urgență.

În vederea realizării procesului de descentralizare administrativă au fost întreprinse acțiuni precum:

• S-a aprobat prin HG „Strategia Națională privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilități publice”.

• Pentru operaționalizarea serviciilor publice comunitare de eliberare și evidență a pașapoartelor simple create în cadrul prefecturilor, a fost adoptat Planul de măsuri privind transferarea resurselor umane, financiare și logistice de la aparatul central al M.A.I la structurile nou create.

• Pentru transpunerea în practică a „Programului de măsuri pentru combaterea birocrației în activitatea de relații cu publicul”, a fost pus în aplicare Planul de acțiune ce cuprinde un program flexibil de lucru cu publicul, modul de înregistrare și soluționare a sesizărilor și reclamațiilor. Pentru cetățenii români aflați în străinătate s-a înființat un serviciu care gestionează cererile de eliberare a pașapoartelor simple.

• A fost aprobat proiectul de H.G privind prefectul și instituția prefectului.

III. Al treilea obiectiv major, „Întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică centrală și locală”, a fost realizat atât în ce privește măsurile scadente cât și unele măsuri în devans. S-a avut în vedere întărirea capacității Unității Centrale pentru Reforma Administrației Publice și a Rețelei Naționale de Modernizatori.

În domeniul dezvoltării organizaționale au fost întreprinse următoarele acțiuni:

• Cadrul de autoevaluare a modului de funcționare a administrației publice (C.A.F) la nivelul autorităților centrale și locale în concordanță cu Cadrul de Lucru Comun privind Evaluarea Instituțională elaborat de Uniunea Europeană, s-a realizat prin elaborarea unei broșuri care să vină în sprijinul factorilor de decizie pentru a înțelege aplicarea în practică.

• Prin componenta de e-learning a Proiectului MATRA BCD „Crearea capacității operaționale pentru o administrație descentralizată în România” pentru care s-au desfășurat 2 cursuri pe descentralizare: „Descentralizare și Consolidare Locală” și „Descentralizare și creșterea autonomiei locale” la care au participat reprezentanți din ministere, prefecturi și consilii județene. În prezent, Institutul Național de Administrație în colaborare U.C.R.A.P organizează cel de-al treilea curs e-learning.

• În parteneriat cu Centrele Regionale de Formare Continuă pentru Administrația Publică Locală (C.R.F.C.A.P.L), a fost lansat proiectul de creare a antenelor județene ale centrelor regionale, care au drept scop încurajarea schimbului de experiență și utilizarea celor mai bune practici în administrația publică.

• A fost lansat programul „Elaborarea, monitorizarea și evaluarea politicilor publice în România ” – este inclus în grila de programe a Institutului Național de Administrație (I.N.A) în trimestrul II 2006. Prin elaborarea la nivelul I.N.A a strategiei instituționale 2005-2008 în care sunt incluse măsuri anuale de dezvoltare a capacității instituționale la nivelul celor 8 centre regionale (în domeniul instituțional, tehnic, metodologic, logistic, uman, financiar, informațional). De asemenea s-au derulat sub coordonarea I.N.A 9 parteneriate de colaborare cu universități, asociații profesionale și centre de formare în cadrul programelor anuale de perfecționare pentru administrația publică locală pe centre regionale.

• A fost finalizată și instalată pe serverul A.N.F.P aplicația e-Chart Directory, de tip Web-based (cu interfață grafică pe intranet și internet, la nivel de utilizator), în vederea trecerii la utilizarea acesteia de către autoritățile și instituțiile publice din administrația publică centrală și locală. Aplicația asigură evidența informațiilor referitoare la autoritățile și instituțiile administrației publice centrale și locale, evidența pe instituții a datelor privind funcțiile și funcționarii publici. A.N.F.P a organizat pentru utilizatorii aplicației din cadrul administrației centrale și locale 3 sesiuni de instruire, 32 programe de instruire și certificare E.C.D.L (15 sesiuni de examinare), unele Centre Regionale de Formare au organizat programe de instruire E.C.D.L.

• În domeniul managementului resursei umane au fost realizate următoarele măsuri:

• În vederea demonopolizării sistemului de formare și perfecționare profesională în administrația publică, prin diversificarea ofertei curriculare, precum și crearea de secții sau facultăți de profil în centre universitare, s-au lansat 7 module tematice la care au fost cuprinși 90 prefecți, s-a finalizat programul de formare specializată în administrația publică cu durata de 1 an la care au participat 1025 funcționari publici de conducere.

• A fost aprobat Ghidul practic de deontologie al funcționarilor publici din administrație; Lunar, sunt publicate pe site-ul A.N.F.P rapoarte privind respectarea prevederilor legii privind Codul de conduită a funcționarilor publici.

• A fost finalizat un program de formare formatori în domeniul afacerilor europene, organizat împreună cu InWent Germania. În perioada septembrie 2005 – octombrie 2006 s-a derulat programul de formare formatori, în domeniul fondurilor structurale organizat împreună cu InWent Germania..

• Au fost aprobate criteriile de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2005.

• S-au încheiat primele trei etape a activităților de audit privind evaluarea controlului financiar preventiv în scopul integrării treptate a controlului financiar preventiv în sfera răspunderii manageriale și preluarea în integralitate de către instituții a responsabilităților controlului financiar preventiv corespunzător constatărilor din rapoartele misiunilor de audit efectuate de UCAAP. A fost elaborat un Ghid standard, ce cuprinde normele de reglementare la nivelul instituțiilor publice, a fost emis Ordinul ministrului finanțelor publice pentru aprobarea codului auditului intern, cuprinzând standarde de management/control intern la entitățile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. În cadrul etapei a patra, din 15 ordonatori de credite programați pentru evaluare, la 7 ordonatori de credite s-au încheiat misiunile, la 5 ordonatori de credite misiunea este în derulare, la 3 ordonatori de credite misiunea nu a început.

• A fost aprobat Regulamentul de organizare și funcționare a Unității centrale de armonizare a sistemelor de management financiar și control, au fost susținute 3 sesiuni de pregătire, organizate de către Unitatea centrală de armonizare a sistemelor de management financiar și control, pe tema “Sistemul de management financiar și control la nivelul instituțiilor publice”.

• Prin H.G s-a aprobat Regulamentul de Organizare și Funcționare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, si a fost suplimentat numărul de posturi prin care se întărește rolul A.N.F.P în realizarea managementului funcției publice și a funcționarilor publici.

• A fost îmbunătățit cadrul legislativ care garantează crearea unui mecanism obiectiv și transparent pentru selecția și promovarea managerilor publici. S-au publicat normele metodologice care descriu sistemul de selecție, respectiv cel de promovare al managerilor publici.

• Pentru implementarea metodologiei de evaluare a posturilor, în sistem pilot, a fost elaborată metodologia de evaluare a posturilor iar prin ordinul nr. 1969/2005 al președintelui A.N.F.P s-a înființat Comisia Națională de Evaluare a Posturilor.

• Pe site-ul A.N.F.P a fost publicat Raportul privind monitorizarea modului de aplicare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici și se actualizează periodic în conformitate cu indicatorii conveniți cu Banca Mondială (PAL2), pentru a se asigura transparența în managementul resurselor umane.

• A fost elaborat proiectul legii de modificare și completare a legii privind Statutul funcționarilor publici, cu larga consultare a partenerilor externi și interni. După derularea procedurii de transparență decizională, proiectul legii a fost dezbătut în comisiile de specialitate ale Senatului României, în calitate de primă cameră sesizată, primind aviz favorabil.

• În vederea adoptării prin lege a O.G nr. 2/2006 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2006, aceasta a fost dezbătută în comisiile de specialitate ale Senatului României: Comisia pentru Administrație Publică, Organizarea Teritoriului și Protecția Mediului și de Comisia pentru Muncă, Familie și Protecție Socială, primind avizul favorabil al celor două comisii.

• Pentru elaborarea proiectului legii privind sistemul unitar de salarizare al funcționarilor publici, România beneficiază de două programe finanțate de Banca Mondială (PAL).

4.3.Programe finanțate de Banca Mondială

a) În cadrul primului program „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui studiu comparativ privind salarizarea din sectorul privat/public”, în conformitate cu Memorandumul „Urgentarea procedurii de colectare a datelor necesare derulării în bune condiții și la termenele stabilite și asumate a proiectului finanțat de Banca Mondială prin fonduri PPIBL”, aprobat în data de 17.01.2006, au fost colectate date privind salarizarea funcționarilor publici din mai multe autorități și instituții ale administrației publice centrale și locale. A fost elaborat proiectul Raportului final, proiect care va fi prezentat Comitetului de Pilotaj al programului.

b) Pentru al doilea program finanțat de Banca Mondială- „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare adecvat”, în cadrul căruia Agenția Națională a Funcționarilor Publici, va primi asistență pentru elaborarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici și a legislației secundare aferente, precum și a strategiei de implementare a sistemului de salarizare, a fost finalizată procedura de contractare a firmei de consultanță. Până la sfârșitul lunii aprilie 2006 este semnat contractul pentru derularea acestui program de asistență externă.

• Metodologia de evaluare a posturilor a fost aprobată. Pentru asigurarea unui mecanism de coordonare a programului a fost înființată Comisia Națională de Evaluare a Posturilor. Pentru implementarea metodologiei au fost constituite unitățile de evaluare în cele 10 instituții cuprinse în program.

Întărirea legăturilor inter-instituționale

În domeniul întăririi legăturilor inter-instituționale au fost realizate următoarele:

• În scopul unei mai bune cooperări între guvern și structurile asociative ale Federației Autorităților Locale din România a fost adoptată hotărârea de guvern privind procedura de consultare a structurilor asociative ale autorităților administrației publice locale.

• Pentru introducerea și utilizarea mecanismelor de participare publică la elaborarea politicilor publice precum și la evaluarea realizării acestora s-a prevăzut monitorizarea utilizării acestor mecanisme la nivelul instituției. În acest sens instituțiile prefectului au răspuns solicitărilor transmise cu privire la evaluarea aplicării actelor normative și au prezentat propuneri de modificare a acestora corespunzător constatărilor formulate în activitatea practică.

• A fost îmbunătățit sistemul de cooperare interministerială prin adoptarea H.G privind constituirea Consiliilor Interministeriale Permanente și prin elaborarea H.G privind constituirea Comitetului Interministerial pentru Relația cu Administrația Publică.

Capitolul V

Raportul de monitorizare al Comisiei Europene Mai 2006

De la raportul din octombrie 2005, s-au înregistrat progrese în următoarele domenii:

Guvernul a continuat să adopte măsuri pentru a ameliora elaborarea de politici și coordonarea.

A fost publicat un manual pentru pregătirea propunerilor de politici publice, stabilind proceduri pentru analiza de impact. S-au luat măsuri pentru a ameliora coordonarea între departamentele guvernului.

Procesul de descentralizare a continuat: în mai 2006 Parlamentul a adoptat două legi, care promovează descentralizarea anumitor puteri, resursele și cheltuielile bugetare. La sfârșitul anului 2005, guvernul a adoptat prin Ordonanță de Urgență o reformă asupra instituirii prefectului. Postul de prefect este acum rezervat înalților funcționari publici în locul persoanelor numite politic. Aceștia nu pot să continue în paralel o carieră în politica de partid.

Legea privind Statutul Funcționarilor Publici urma să fie adoptată de Parlament în mai.

Aceasta clarifică statutul, drepturile și obligațiile funcționarilor publici și descentralizează procedurile de recrutare pentru autorități locale și ministere individuale. De asemenea, contribuie la depolitizarea serviciului public stabilind că un comitet este responsabil pentru numirea înalților funcționari publici. O unitate specializată a fost stabilită în cadrul Ministerului Finanțelor Publice pentru a asigura o coordonare mai bună a activităților de formare pentru fondurile structurale ale UE.

Cu toate acestea, rămân de rezolvat anumite aspecte nesoluționate.

În ceea ce privește elaborarea politicilor, legislația este încă trimisă Parlamentului fără o evaluare a tuturor implicațiilor sau a capacității administrative necesare pentru a o pune în aplicare. În ceea ce privește procesul legislativ, guvernul a continuat să recurgă la "ordonanțe de urgență" pentru a adopta legile. Nouăzeci de astfel de texte au fost adoptate în timpul perioadei cuprinse între 30 septembrie și 15 martie. Acest lucru consolidează autoritatea Guvernului în detrimentul Parlamentului și reduce transparența procesului de elaborare a legilor. Expertiza prezentă a grilei de salarii în sectorul public și a structurilor de carieră reprezintă un aspect de o importanță deosebită pentru etica profesională. Coordonarea formării generale este scăzută.

În ansamblu, s-au făcut anumite progrese în domeniul reformei administrației publice și trebuie accelerat ritmul actual al reformei.

Capitolul VI

Raport de monitorizare privind stadiul pregătirilor pentru statutul de stat membru UE al României- Comisia Comunităților Europene Bruxelles, 26/09/2006

În comunicarea comisiei se arăta: s-au înregistrat progrese în domeniul reformei administrației publice. În luna iulie au fost adoptate de Parlament două legi importante. Prima este legea privind finanțele publice locale, iar cea de-a doua este legea privind funcționarii publici. Prima completează cadrul legal privind descentralizarea. A continuat transferul de competențe de la administrația centrală către cele mai potrivite niveluri sub-naționale. S-au realizat programe de acțiune și proceduri pentru descentralizarea responsabilităților și managementului resurselor, inclusiv al resurselor financiare. Procesul de descentralizare este acum demarat.

Modificările aduse legii privind funcționarii publici vizează descentralizarea administrativă. Se îmbunătățește, de asemenea, procedura de recrutare a personalului și au fost definite drepturile și responsabilitățile funcționarilor publici. În plus, aceasta intenționează să definească structura carierei și proceduri pentru recrutarea înalților funcționari publici și să depolitizeze funcția publică.

S-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește îmbunătățirea formulării politicilor. A fost definit rolul Secretariatului General al Guvernului. Guvernul a elaborat un manual privind metodologia de evaluare a impactului, precum și o metodologie integrată în vederea planificării strategice la nivelul ministerelor și al Secretariatului General al Guvernului. Această ultimă metodologie include măsuri care asigură autorităților un cadru clar și integrat pentru elaborarea și coordonarea politicilor publice, cu o implicare activă a societății civile.

Cu toate acestea, persistă unele motive de îngrijorare.

Este foarte probabil să fie amânată elaborarea unei noi legi privind salarizarea unitară a funcționarilor publici, care completează noul Statut al Funcționarilor Publici. Guvernul continuă să se bazeze pe practica ordonanțelor de urgență pentru adoptarea legilor (au fost aprobate 105 în perioada februarie –iulie 2006). Acest lucru eludează rolul legislativ și de supraveghere al Parlamentului și ar trebui să fie limitat la situații excepționale.

Capitolul VII

STUDIU DE CAZ

MANAGEMENTUL FUNCȚIEI PUBLICE

ȘI AL FUNCȚIONARILOR PUBLICI

I. Evaluări privind sistemul funcției publice

1. Rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene

Referitor la reforma funcției publice în România, RAPORTUL COMPREHENSIV DE MONITORIZARE 2005 al Comisiei Europene menționa următoarele aspecte:

Principiile de bază ale Codului de Etică al Funcționarilor Publici din februarie 2004 (prioritatea interesului public asupra celui personal sau privat și loialitatea față de autoritatea publică, profesionalism, deschidere și transparență în toate activitățile publice), deși excelente, nu au fost aplicate în totalitate iar monitorizarea implementării lor rămâne slabă. În ciuda progreselor legislative și a prevederilor strategiei administrației publice asupra separării nivelului politic de nivelul administrativ, a recrutării deschise, a dezvoltării profesionale și a mobilității crescute, corpul funcționarilor publici mai are mult de parcurs până să poată fi descris ca profesionist și ne-politizat.

Salariile de bază sunt încă la un nivel foarte scăzut, astfel încât absolvenții de facultate care intră în serviciul public au tendință să îl părăsească după câștigarea unei anumite experiențe și cunoștințe profesionale.

Nu poate fi remarcat nici un progres în ceea ce privește structura carierei, procedurile de evaluare și promovare. Deși au fost adoptate proceduri, ghiduri și legislație, încă persistă o lipsă de claritate și transparență în ceea ce privește mecanismele de siguranță pentru reducerea naturii discreționare a întregului proces și încă rămâne un motiv de îngrijorare. Mobilitatea funcționarilor publici rămâne o problemă nerezolvată; există o mobilitate redusă între instituții și niveluri de guvernare.

Există o lipsă de claritate și înțelegere în domeniul responsabilității Guvernului în domeniul forței de muncă în sistemul public privit ca un întreg, nu doar asupra salariilor.

Agenția Națională a Funcționarilor Publici are puteri limitate pentru a gestiona corect resursele umane ale serviciului public iar Institutul Național de Administrație încă necesită întărire instituțională. Totuși, în aprilie 2005, Guvernul a aprobat o strategie îmbunătățită a reformei instituționale a Ministerului Administrației și Internelor pentru2005-2006. De asemenea, coordonarea între Unitatea Centrală de Reformă a Administrației Publice, Agenția Națională a Funcționarilor Publici și Institutul Național de Administrație s-a ameliorat.

2. Raportul SIGMA privind implementarea recomandărilor de îmbunătățiri în administrația publică

Au existat mici progrese în ceea ce privește conceptul, viteza de implementare și eficiența reformei funcționarilor publici. Încă există o lipsă de coerență și claritate în activitatea actorilor importanți. Viteza mică a reformelor este generată în principal de o lipsă de angajament politic, determinare și susținere, în afara declarațiilor de susținere a conceptului de reformă a serviciului public. Progrese limitate pot fi observate, în practică, în ce privește reforma funcției publice, incluzând aspectul salarizării sau abilitatea acestuia de a preveni sau rezista corupției.

3. Analiza SWOT

În vederea eficientizării aplicării actelor normative în vigoare, a fost realizată evaluarea stadiului implementării legislației primare și secundare privind funcția publică și funcționarii publici prin elaborarea și publicarea pe site-ul ANFP de rapoarte privind:

Organizarea și desfășurarea concursurilor de recrutare a funcționarilor publici pe anul 2004;

Reîncadrarea funcționarilor publici;

Activitatea de monitorizare a aplicării legislației privind funcția publică și funcționarii publici;

Monitorizarea aplicării Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici.

De asemenea, a fost realizată și publicată pe site-ul Agenției analiza SWOT a sistemului funcției publice, analiză care a stat la baza elaborării proiectului Legii pentru modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.

Din analiza SWOT, realizată la începutul anului 2005, în cadrul ANFP au reieșit următoarele priorități:

1. Referitor la cadrul legislativ și instituțional specific domeniului funcției publice:

Întărirea capacității instituționale a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de a implementa legislația privind funcția publică prin creșterea numărului de personal;

Modificarea și completarea cadrului legislativ privind funcția publică și funcționarii publici în vederea eliminării unor prevederi neclare, contradictorii sau ambigue, prevederi care nu permit aplicarea unitară a legislației.

2. Referitor la calitatea de funcționar public și armonizarea statutelor speciale:

Reglementarea clară a criteriilor care trebuie îndeplinite pentru stabilirea funcțiilor publice;

Reglementarea clară a obligației autorităților și instituțiilor publice de a stabili funcții publice potrivit dispozițiilor legale.

3. Referitor la baza de date cuprinzând evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici și redistribuirea funcționarilor publici:

Crearea și implementarea unui sistem informatic unic la nivelul tuturor autorităților și instituțiilor publice pentru gestiunea datelor referitoare la funcția publică și funcționarii publici;

Implementarea de programe speciale pentru pregătirea funcționarilor publici responsabili cu gestiunea bazelor de date organizate la nivelul autorităților și instituțiilor publice;

Crearea unui sistem atractiv de salarizare, astfel încât să fie posibilă recrutarea și păstrarea specialiștilor în informatică în sistemul funcției publice;

4. Referitor la Planul de ocupare a funcțiilor publice:

Crearea și implementarea unui cadru legislativ privitor la planul de ocupare a funcțiilor publice flexibil, astfel încât acesta să devină un instrument operațional.

5. Cariera funcționarilor publici (recrutarea, selecția și promovarea funcționarilor publici):

Stabilirea unei proceduri de evaluare a performanțelor profesionale care să limiteze formalismul și subiectivismul procedurilor;

Generalizarea în procesul de recrutare a funcționarilor publici a bunelor practici descrise în ghidurile de resurse umane;

Îmbunătățirea prevederilor care reglementează organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici prin corelarea carierelor profesionale, respectiv salariale;

Clarificarea tuturor aspectelor și eliminarea ambiguităților privind procedura de desfășurare a concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice vacante

6. Formarea profesională a funcționarilor publici:

Stabilirea unor standarde de calitate pentru serviciile prestate de potențialii furnizori de formare pentru funcționarii publici;

Instituirea mecanismelor legale de recunoaștere a modalităților alternative de formare (la locul de muncă, la distanță, on-line, în cadrul programelor PHARE etc).

7. Drepturile și îndatoririle funcționarilor publici:

Realizarea unui echilibru între regimul incompatibilităților și conflictului de interese și drepturile funcționarilor publici (stabilirea și implementarea unui sistem de salarizare capabil să recompenseze strictețea interdicțiilor și să confere un statut social decent funcționarilor publici);

Implementarea unui sistem de monitorizare a incompatibilităților și regimului conflictului de interese pentru funcționarii publici.

8. Salarizarea și reîncadrarea funcționarilor publici:

Adoptarea unui sistem de salarizare transparent bazat pe merit (Legea privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici).

II. Realizarea funcției/ competenței de REGLEMENTARE a sistemului funcției publice

A) Acte normative elaborate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici

În acest domeniu, în anul 2005, cadrul legislativ în domeniul funcției publice și al funcționarilor publici a fost completat cu următoarele acte normative:

Hotărârea Guvernului nr. 181/2005 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici;

Hotărârea Guvernului nr. 1212/2005 privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea activității comisiilor pentru înalții funcționari publici;

Hotărârea Guvernului nr. 167/2005 pentru aprobarea condițiilor privind conferirea Semnului onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public;

Ordinul președintelui ANFP nr. 4094/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2005;

Ordinul președintelui ANFP nr. 1012/2005 pentru aprobarea Regulamentului cadru pentru organizarea examenului de promovare în clasă a funcționarilor publici, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, care absolvesc în cursul anului 2005 o formă de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată în specialitatea în care își desfășoară activitatea;

Ordinul nr. 211/2005 pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.2.753/2004 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru elaborarea Planului de ocupare a funcțiilor publice;

Ordinul președintelui ANFP nr. 206/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a posturilor și a Criteriilor de evaluare a posturilor;

Pentru implementarea, în sistem pilot a metodologiei și pentru asigurarea unui mecanism de coordonare a fost înființată, prin Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.1969/2005, Comisia Națională de Evaluare a Posturilor. De asemenea, au fost constituite Unități de Evaluare a Posturilor în zece instituții publice în cadrul cărora metodologia va fi aplicată în sistem pilot.

B) Avizarea actelor normative și elaborarea punctelor de vedere privind proiectele care conțin prevederi referitoare la funcția publică și la funcționarii publici

În cursul anului 2005, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a avizat, respectiv a formulat puncte de vedere asupra unor proiecte de acte normative conținând dispoziții referitoare la funcția publică și funcționarii publici, dintre care:

proiect HG pentru modificarea anexei nr.1 la HG nr. 755/2003 privind organizarea și funcționarea ANPC; proiect HG pentru completarea HG nr. 1437/2004 privind organizarea și funcționarea comisiei pentru protecția copilului; proiect de Lege privind Statutul personalului profesionist din serviciile publice pentru situațiile de urgență; proiect de HG pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor din O.U.G. nr. 56/2004; proiect de Lege privind prevenirea și combaterea tuturor formelor de discriminare; proiect de Lege privind organizarea și funcționarea Serviciului Român de Informații; proiectul O.U.G. de modificare și completare a O.U.G. nr. 150/2002 privind organizarea și funcționarea sistemului de asigurări sociale de sănătate; propuneri de acte normative pentru modificare a O.U.G. nr.92/2004; proiect de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Poliție Comunitare; propunerea de modificare a Legii nr.486/2003 privind procedura aprobării tacite; proiect de HG pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor din O.U.G. nr.56/2004; proiectul O.U.G. pentru reglementarea unor măsuri de reducere a cheltuielilor cu personalul în anul 2005; proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.360/2002 privind Statutul polițistului; propunere legislativă pentru modificarea Legii nr.161/2003; proiect de Lege privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Române pentru Achiziții Publice; propunere legislativă pentru înființarea Oficiului Român pentru supravegherea Achizițiilor Publice; propunere legislativă privind salarizarea personalului din domeniul învățământului, cercetării și sănătății; proiect de Lege privind Codul Vamal al României.

III. Realizarea funcției de MONITORIZARE

A) Asistență, coordonare metodologică – domenii

Responsabilitatea monitorizării generale și controlării modului de aplicare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici în cadrul autorităților și instituțiilor publice este conferită Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare. Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduită al funcționarilor publici conferă Agenției Naționale a Funcționarilor Publici responsabilitatea coordonării și controlului aplicării acestui act normativ.

În cursul anului 2005 au fost soluționate petiții, memorii și adrese înaintate A.N.F.P. atât de către instituții și autorități publice, cât și de sindicate, funcționari publici și cetățeni.

Principalele tipuri de probleme, identificate în urma derulării activității de asistență și coordonare metodologică și analizării informațiilor primite prin intermediul petițiilor adresate instituției de către autoritățile și instituțiile publice, vizează următoarele domenii:

salarizarea funcționarilor publici – 196 petiții

reîncadrarea funcționarilor publici, în condițiile prevăzute de O.U.G. 92/2004 – 61 petiții

avansarea funcționarilor publici – 24 petiții

promovarea funcționarilor publici – 108 petiții

modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 49 petiții

suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 34 petiții

încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 59 petiții

incompatibilități, conflicte de interese privind funcția publică și funcționarii publici – 69 petiții

condiții privind dobândirea calității de funcționar public – 68 petiții

precizări privind Codul de conduită – 12 petiții

modalitatea de ocupare a unei funcții publice vacante, organizarea și desfășurarea concursurilor – 111 petiții

precizări privind încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici în cazul reorganizării autorităților și instituțiilor publice – 19 petiții

organizarea și activitatea comisiilor de disciplină – 38 petiții

precizări referitoare la perfecționarea profesională a funcționarilor publici – 23 petiții

drepturi ale funcționarilor publici – 49 petiții

modalitatea de ocupare a unei funcții publice – 64 petiții

precizări privind evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici – 18 petiții

solicitări de consultanță privind: modalitatea de completare a dosarului profesional al funcționarului public, constituirea comisiilor paritare și de disciplină, componența comisiilor de concurs, redistribuiri – 14 petiții

B) Petiții adresate Agenției

1. Petiții primite de la funcționari publici

Principalele tipuri de probleme sesizate de funcționari publici din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală vizează următoarele domenii:

salarizarea funcționarilor publici – 124 petiții

reîncadrarea funcționarilor publici, în condițiile prevăzute de O.U.G. 92/2004 – 108 petiții

avansarea funcționarilor publici – 22 petiții

promovarea funcționarilor publici – 86 petiții

modificarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 47 petiții

suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 27 petiții

încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 42 petiții

incompatibilități privind funcția publică și funcționarii publici – 21 petiții

condiții privind dobândirea calității de funcționar public – 14 petiții

modalitatea de ocupare a unei funcții publice vacante, organizarea și desfășurarea concursurilor – 37 petiții

încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici în cazul reorganizării autorităților și instituțiilor publice – 15 petiții

organizarea și activitatea comisiilor de disciplină – 21 petiții

dreptul și obligația de perfecționare profesională a funcționarilor publici – 13 petiții

drepturi ale funcționarilor publici – 30 petiții

modalitatea de ocupare a unei funcții publice – 36 petiții

evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici – 8 petiții

solicitări de consultanță privind: constituirea comisiilor paritare, componența comisiilor de concurs, redistribuiri, modalitatea de transformare a posturilor în urma dobândirii unei diplome de nivel superior, Codul de conduită – 13 petiții

Pe baza analizei informațiilor rezultate, s-a ajuns la concluzia că majoritatea problemelor sesizate se referă la disfuncționalități în activitatea de aplicare a legislației privind salarizarea funcționarilor publici, urmate de sesizările privind reîncadrarea și promovarea funcționarilor publici.

2. Petiții primite de la persoane fizice sau juridice

Petițiile adresate Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, primite de la persoane fizice sau juridice, altele decât cele identificate mai sus, vizează în principal următoarele domenii:

încetarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici – 12 petiții

incompatibilități privind funcția publică și funcționarii publici – 9 petiții

condiții privind dobândirea calității de funcționar public – 33 petiții

modalitatea de ocupare a unei funcții publice vacante, organizarea și desfășurarea concursurilor – 24 petiții

modalitatea de ocupare a unei funcții publice – 34 petiții

diverse solicitări de consultanță privind: modificarea și suspendarea raporturilor de serviciu ale funcționarilor publici, constituirea comisiilor de disciplină, procedura de lucru a comisiilor de disciplină, componența comisiilor de concurs, perfecționarea profesională a funcționarilor publici, modalitatea de transformare a posturilor în urma dobândirii unei diplome de nivel superior, Codul de conduită – 39 petiții

Din numărul de 151 petiții, 67 au ca obiect solicitarea de precizări privind condițiile ce trebuie îndeplinite în vederea ocupării unei funcții publice și modalitatea de ocupare a unei funcții publice.

Numărul mic de petiții primite din partea unor persoane fizice sau juridice din afara sistemului, indică un nivel scăzut de interes față de problematica monitorizată.

C) Monitorizarea și evaluarea respectării prevederilor Codului de conduită al funcționarilor publici, a regimului incompatibilităților și a regimului conflictului de interese

În cursul anului 2005, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a extins sfera informațiilor solicitate autorităților și instituțiilor publice, în vederea monitorizării unor indicatori suplimentari, necesari elaborării unei analize cu privire la cauzele care determină încălcarea normelor de conduită și a regimului conflictului de interese și incompatibilităților. De asemenea, a fost avută în vedere și identificarea unor modalități eficiente de conștientizare a funcționarilor publici cu privire la riscurile nerespectării normelor legale incidente.

În acest sens, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a avut în vedere la elaborarea noului format standard de raportare, includerea informațiilor care să facă posibilă monitorizarea următorilor indicatori:

categoria de funcționari publici cu risc crescut în săvârșirea abaterilor disciplinare și, în particular, a faptelor de încălcare a normelor de conduită și regimului incompatibilităților și conflictului de interese;

capacitatea de autosesizare a autorităților și instituțiilor publice cu privire la încălcarea prevederilor Codului de conduită și prevederilor referitoare la regimul incompatibilităților și conflictului de interese;

gradul de implicare a factorilor de conducere în conștientizarea funcționarilor publici asupra consecințelor nerespectării normelor de conduită;

frecvența faptelor de încălcare a Codului de conduită și a regimului incompatibilităților și conflictului de interese la nivelul fiecărei autorități/instituții publice, precum și la nivelul fiecărui județ;

capacitatea autorităților/instituțiilor publice de a identifica în mod obiectiv cauzele încălcării normelor de conduită de către funcționarii publici.

În urma analizei datelor de la autoritățile și instituțiile publice din administrația centrală și locală au rezultat următoarele:

sub aspect numeric general:

la nivelul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală s-a înregistrat un număr total de 385 sesizări adresate comisiei de disciplină, din care 71 împotriva funcționarilor publici de conducere și 314 împotriva funcționarilor publici de execuție;

din numărul total de sesizări adresate comisiei de disciplină, s-au aplicat sancțiuni disciplinare în 196 de cazuri, au fost propuse sancțiuni disciplinare în 37 de cazuri, în curs de cercetare 53 de cazuri, în 72 de cazuri s-a procedat la clasarea sesizărilor, iar în 27 de cazuri au fost adoptate alte modalități de rezolvare.

b) sub aspectul categoriei de funcționari publici cu risc crescut în săvârșirea abaterilor disciplinare:

din totalul de 196 de sancțiuni disciplinare aplicate, 17 au fost aplicate funcționarilor publici de conducere, 159 funcționarilor publici de execuție, iar în 20 de cazuri nu s-a specificat sancțiunea aplicată.

c) sub aspectul tipului de sancțiune disciplinară aplicată:

sancțiunea mustrării scrise a fost aplicată în cazul a 5 funcționari publici de conducere și în 63 de cazuri funcționarilor publici de execuție;

sancțiunea diminuării drepturilor salariale cu 5 – 20% pe o perioadă de până la 3 luni a fost aplicată în cazul a 6 funcționari publici de conducere și în 71 de cazuri funcționarilor publici de execuție;

sancțiunea suspendării dreptului de avansare în grade de salarizare sau de promovare în funcție publică pe o perioadă de la 1 la 3 ani a fost aplicată pentru 2 funcționari public de execuție;

sancțiunea trecerii într-o funcție publică inferioară pe o perioadă de până la 1 an cu diminuarea corespunzătoare a salariului a fost aplicată în cazul a 5 funcționari publici de conducere și în 8 de cazuri funcționarilor publici de execuție;

sancțiunea destituirii din funcție publică a fost aplicată în cazul a 1 funcționar public de conducere și în 15 cazuri funcționarilor publici de execuție.

d) sub aspectul capacității de autosesizare a autorităților sau instituțiilor publice cu privire la cazurile de încălcare a normelor de conduită și regimului incompatibilităților și conflictului de interese:

sesizări formulate de conducătorul instituției – 136 cazuri;

sesizări formulate de conducătorul compartimentului – 88 cazuri;

sesizări formulate de alt funcționar public – 70 cazuri;

sesizări formulate de altă persoană – 81 cazuri;

neprecizat – 10 cazuri.

e) sub aspectul frecvenței sesizării faptelor de încălcare a Codului de conduită respectiv a regimului incompatibilităților și conflictului de interese la nivelul autorităților și instituțiilor publice:

sesizări având ca obiect încălcarea normelor de conduită – 332 cazuri;

sesizări având ca obiect încălcarea regimului conflictului de interese și incompatibilităților – 53 cazuri.

f) sub aspectul capacității autorităților/instituțiilor publice de a identifica în mod obiectiv cauzele încălcării normelor de conduită și prevederilor legale referitoare la regimul incompatibilităților și conflictului de interese de către funcționarii publici:

în cazul categoriei funcționarilor publici de conducere au fost identificate următoarele cauze: lipsă de profesionalism, incompetență managerială, desfășurarea de activități în cadrul partidelor politice, existența unor raporturi ierarhice directe, ce creează situații de incompatibilitate;

în cazul categoriei funcționarilor publici de execuție au fost identificate următoarele cauze: comportament neprofesionist în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, nerespectarea termenelor de soluționare a lucrărilor repartizate, nerespectarea programului normal de lucru, comportament agresiv, stare de ebrietate în timpul serviciului.

D) Exercitarea capacității procesuale active

Potrivit dispozițiilor Legii nr. 554/2004 contenciosului administrativ și a Legii nr. 188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici, republicată, cu modificările ulterioare, Agenția Națională a Funcționarilor Publici are legitimitate procesuală activă în ceea ce privește eventualele abateri referitoare la aplicarea legislației privind funcția publică.

Ca urmare a apariției OUG nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, activitatea de contencios s-a amplificat, numărul dosarelor crescând considerabil, multe dosare având ca obiect cereri legate de acest aspect.

Pe parcursul anului 2005, pe rolul instanțelor de judecată s-au aflat un număr de 197 de dosare, din care în prezent 95 sunt pe rolul instanțelor iar 102 dosare au fost soluționate.

Majoritatea dosarelor soluționate au avut ca obiect modul în care s-a realizat reîncadrarea în funcții publice la Autoritatea Națională a Vămilor și la instituțiile subordonate, potrivit O.U.G. nr. 92/2004.

Cele 95 de dosare aflate încă pe rol la sfârșitul anului 2005 aveau ca obiect:

reîncadrări (27 dosare); anulare concursuri (13 dosare); anulare avize concurs (5 dosare); transfer funcție manager public ( 1 dosar); obligare aviz transfer post studii superioare (2 dosare); refuz soluționare cerere (1 dosar); încadrare funcție publica vacantă (1 dosar); anulare sancțiune disciplinară (1 dosar); anulare dispoziție încetare raport de serviciu (1 dosar); anulare ordin prefect, eliberare funcție publică secretar (3 dosare) obligare răspuns adresă (1 dosar); anulare raport control (2 dosare); anulare ordin MAPDR (1 dosar); anulare dispoziție primar (1 dosar); solicitare trecere pe funcție publică (1 dosar); anulare dispoziție primar reorganizare (1 dosar); înscriere în corpul de rezervă (2 dosare); contestație admitere dosar concurs (1 dosar) intervenient ANFP – anulare ordin prefect (2 dosare); cauze neprecizate (30 dosare).

E) Aspecte constatate în activitatea de control

Agenția Națională a Funcționarilor Publici, ca organ de specialitate al administrației publice centrale, asigură, conform prevederilor legale, aplicarea strategiei și a Programului de guvernare în domeniul managementului funcției publice și al funcționarilor publici. Realizarea competențelor sale presupune respectarea legii în domeniul funcției publice și al funcționarilor publici.

Controlul administrativ de specialitate exercitat de către Agenție este un control de legalitate al actelor administrative din domeniul funcției publice, nefiind un control axat pe raporturi de subordonare. Anularea actelor administrative controlate nu poate fi hotărâtă decât de instanța de contencios administrativ.

Prin activitatea de control specializat, Agenția Națională a Funcționarilor Publici are dreptul de a oferi îndrumări de specialitate obligatorii organelor controlate, inclusiv cu privire la restabilirea legalității actelor administrative emise.

Activitatea de control a Agenției în cursul anului 2005 s-a concretizat prin efectuarea a 31 de controale, din care unul tematic.

Au fost, totodată, întocmite aproximativ 450 de adrese corespunzătoare activității de monitorizare a funcției publice ca răspuns la solicitarea unor autorități sau instituții publice, persoane fizice, persoane juridice de drept privat precum și pentru asigurarea implementării măsurilor ori recomandărilor din rapoartele de control ale Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Controalele inopinate au fost efectuate fie ca urmare a unor reclamații și sesizări ale unor persoane fizice sau juridice sau ca urmare a unor informații prezentate de mass-media, fie din inițiativa președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici.

Obiective ale activității de control

Principalele obiective ale activității de control le-au constituit:

1. Verificarea documentației care a stat la baza obținerii avizului pentru funcții publice;

2. Verificarea structurii funcțiilor publice;

3. Verificarea modului de aplicare a prevederilor art. 2 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare;

4. Verificarea și îndrumarea autorităților și instituțiilor publice privind modul de respectare a legislației referitoare la numirea și reîncadrarea funcționarilor publici, precum și la salarizarea corespunzătoare a acestora;

5. Verificarea modului în care funcționarii publici au părăsit fie autoritatea sau instituția publică, fie corpul funcționarilor publici;

6. Verificarea documentelor constitutive ale dosarului profesional, în special a fișelor de post, a fișelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale, a declarațiilor de interese, a carnetelor de muncă, a actelor administrative de numire, suspendare și de eliberare/destituire din funcția publică, respectiv a actelor administrative care privesc modificarea raporturilor de serviciu;

7. Verificarea și îndrumarea modului de constituire și funcționare a comisiilor de disciplină;

8. Controlul privind respectarea regimului incompatibilităților și al conflictului de interese;

9. Verificarea modului de respectare a principiilor și a normelor generale de conduită a funcționarilor publici.

Dintre abaterile și încălcările dispozițiilor legale privind funcția publică și funcționarii publici constatate, cele mai des întâlnite priveau:

avizarea funcțiilor publice și numirea în funcții publice;

procedura de reîncadrare a funcționarilor publici;

salarizarea funcționarilor publici;

regimul juridic al incompatibilităților și al conflictului de interese;

organizarea și desfășurarea concursurilor pentru ocuparea funcțiilor publice;

modul de constituire și funcționare a comisiilor de disciplină, precum și a procedurii de lucru a comisiei de disciplină;

completarea și actualizarea dosarelor profesionale sau a altor acte de personal.

Principalele constatări făcute de echipele de control în ceea ce privește modul de aplicare a actelor normative care privesc domeniul funcției publice au fost următoarele:

1. Existența unor neconcordanțe între documentația care a stat la baza obținerii avizului pentru funcțiile publice existentă la Agenția Națională a Funcționarilor Publici și la unele autorități sau instituții publice;

2. Minimalizarea nejustificată a importanței dosarului profesional și anume lipsa fișelor de post actualizate, a fișelor de evaluare a performanțelor profesionale individuale, lipsa declarațiilor de incompatibilitate/interese și a declarațiilor privind activitatea de poliție politică a funcționarilor publici, așa cum este definită prin lege, completarea carnetelor de muncă fără a se respecta în totalitate prevederile legale;

3. Neaplicarea întocmai a prevederilor art. 54 alin (4) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, coroborat cu art. 30 alin (2) din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată prin Legea nr. 76/2005 și anume practicarea numirilor colective prin act administrativ comun;

4. Management incoerent al funcțiilor publice datorat neînțelegerii noțiunii de funcție publică; nerespectarea prevederilor art. 2 alin (3), lit. a) – h) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, cu modificările și completările ulterioare; refuzul numirii în funcții publice a personalului care desfășoară activități specifice funcției publice;

5. Nerealizarea reîncadrării funcționarilor publici în termenul legal și realizarea unor promovări în funcții publice cu prilejul reîncadrării în funcții publice;

6. Numirea unor funcționari publici fără respectarea procedurii de organizare și desfășurare a concursurilor/examenelor pentru ocuparea funcțiilor publice, prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 1209/2003 privind organizarea și dezvoltarea carierei funcționarilor publici sau a prevederilor Ordonanței de Urgență nr. 15/2005 privind unele măsuri pentru ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante din cadrul autorităților și instituțiilor publice implicate în implementarea angajamentelor asumate prin negocierile pentru aderarea României la Uniunea Europeană, aprobată și aplicabilă cu modificări până la data de 15 octombrie 2005 prin Legea nr. 130/2005;

7. Ocuparea unor funcții publice de conducere prin promovare temporară anterior obținerii avizului ANFP;

8. Nerespectarea procedurii de lucru a comisiilor de disciplină constituite în cadrul autorităților sau instituțiilor publice și deficiențe grave în ceea ce privește dispozițiile/deciziile/ordinele de sancționare disciplinară care au dus, de cele mai multe ori, la anularea în instanță a acestora.

Măsuri și acțiuni corective

În urma controalelor efectuate au fost făcute recomandări cu caracter general, cum sunt, spre exemplu, verificarea și controlul reîncadrării funcționarilor publici, și au fost stabilite măsuri și acțiuni corective, îndrumări de specialitate obligatorii cum sunt: îndeplinirea dispozițiilor din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările ulterioare referitoare la regimul incompatibilităților și al conflictului de interese, respectiv îndeplinirea dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată prin Legea nr. 76/2005, modul de completare și actualizare a dosarelor profesionale sau a altor acte de personal. Au fost identificate și relevate, totodată, vicii de procedură în ceea ce privește organizarea și desfășurarea concursurilor/ examenelor pentru ocuparea funcțiilor publice, precum și în ceea ce privește procedura de lucru a comisiilor de disciplină și întocmirea actelor administrative de sancționare disciplinară.

Concluzii

1. Procedura de reîncadrare prevăzută de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, aprobată prin Legea nr. 76/2005, a ridicat probleme ca urmare a timpului relativ scurt în care s-a realizat și care nu a oferit posibilitatea, în acest context, a unor verificări atente a datelor și informațiilor de personal transmise în formatul standard stabilit de Agenția Națională a Funcționarilor Publici. S-au constatat interpretări diverse în special în ceea ce privește reîncadrarea și salarizarea personalului cu statut de contractual care a dobândit calitatea de funcționar public.

2. Colaborarea între Agenția Națională a Funcționarilor Publici și autoritățile și instituțiile publice subordonate ministerelor, respectiv între Agenție și autorități ale administrației publice locale nu a fost și nu este în continuare directă, așa cum prevede art. 22 din Legea 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare, acest lucru având ca efect repercusiuni asupra implementării legislației din domeniul funcției publice și al funcționarilor publici.

3. Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcționarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale, fie din cauza unor deficiențe în pregătirea profesională a funcționarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reușit să evidențieze conducătorilor autorităților și instituțiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale.

4. Pentru ca activitatea de control să nu reprezinte o simplă constatare a unor încălcări ale prevederilor legale în vigoare în domeniul funcției publice și al funcționarilor publici și să contribuie la implementarea și îmbunătățirea legislației privind funcția publică și funcționarii publici, e necesară implementarea următoarelor măsuri:

a) explicitarea textelor de lege interpretabile, prin modificarea sau completarea actelor normative existente în domeniu;

b) dezvoltarea și implementarea de programe de perfecționare profesională pentru funcționarii publici din cadrul compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităților și instituțiilor publice;

c) îmbunătățirea colaborării între ANFP și autoritățile și instituțiile publice din administrația centrală și locală;

d) asigurarea unei activități continue de îndrumare metodologică;

e) desfășurarea cu prioritate a unor activități de control tematic, pentru a avea o imagine mai bună asupra implementării legislației privind funcția publică și funcționarii publici și pentru a putea stabili acele măsuri corective cu un caracter general;

f) stabilirea unei proceduri și a unor instrumente clare prin care Corpul de Control poate aplica contravențiile prevăzute de lege și, de lege ferenda, stabilirea situațiilor în care A.N.F.P. poate aplica sancțiuni.

5. Controlul reprezintă o funcție importantă a managementului funcției publice și al funcționarilor publici, necesară atât pentru implementară eficientă a Statutului funcționarilor publici și a legislației secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcției publice și a corpului funcționarilor publici.

6. Rezultatele activității de control pot fundamenta unele propuneri de modificare și completare a legislației privind funcția publică și funcționarii publici, de natură a îmbunătăți această legislație.

IV. Realizarea funcției / competenței de GESTIONARE a sistemului funcției publice

A) Aspecte privind gestiunea procedurilor

a) Avizarea funcțiilor

I. Stabilirea funcțiilor publice

Avizarea funcțiilor publice conform art.90 din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu modificările și completările ulterioare, s-a realizat pentru anul 2005 astfel: 1324 avize favorabile pentru stabilirea funcțiilor publice, din care 546 pentru instituții publice ale administrației publice centrale și 778 pentru instituții publice ale administrației publice locale.

II. Reîncadrarea funcționarilor publici

Avizarea funcțiilor publice (reîncadrare) conform art.43 din O.U.G. nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale si a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005, s-a concretizat prin acordarea de 5187 avize favorabile pentru stabilirea funcțiilor publice, din care:

1865 avize pentru autorități / instituții publice ale administrației publice centrale;

3322 avize pentru instituții publice ale administrației publice locale.

III. Exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere vacante

Pentru exercitarea cu caracter temporar a funcțiilor publice de conducere vacante conform art.80, alin.(1) si (2) din Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici cu modificările și completările ulterioare în anul 2005 au fost acordate 1885 avize pentru exercitarea cu caracter temporar a unor funcții publice de conducere, din care:

1114 avize pentru autorități /instituții publice ale administrației publice centrale;

771 avize pentru instituții publice ale administrației publice locale.

b) Avizarea concursurilor

Recrutarea și selecția funcționarilor publici

Pentru anul 2005, activitatea de organizare și desfășurare a concursurilor s-a desfășurat în conformitate cu prevederile art. 7 alin. 1, lit. c) din Hotărârea Guvernului nr. 1209/ 2003 privind organizarea și dezvoltarea carierea funcționarilor publici.

I. Concursuri organizate de către autoritățile și instituțiile publice

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2005 autoritățile și instituțiile publice au organizat 5778 concursuri în vederea ocupării funcțiilor publice de execuție și de conducere de șef serviciu și șef birou după cum urmează:

pentru 3210 funcții publice de execuție generale și 2665 funcții publice de execuție specifice, din care s-au ocupat 2768 funcții publice și au rămas vacante 3107;

pentru 1477 funcții publice de conducere generale și 998 funcții publice de conducere specifice de șef serviciu și șef birou , din care s-au ocupat 1850 funcții publice și au rămas vacante 625;

un număr de 1274 concursuri avizate au fost amânate.

Pentru ocuparea a 8350 funcții publice scoase la concurs s-au prezentat 10278 candidați.

II. Concursuri organizate de către Agenția Națională a Funcționarilor Publici

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2005 Agenția Națională a Funcționarilor Publici a organizat 3926 concursuri pentru ocuparea a 4487 de funcții publice de conducere din cadrul autorităților sau instituțiilor publice, din care au fost ocupate 3851 de funcții publice după cum urmează:

■ Director executiv adjunct:

Funcții publice scoase la concurs: 732

Funcții publice ocupate: 614

Număr candidați: 1243

■ Director executiv:

Funcții publice scoase la concurs: 956

Funcții publice ocupate: 710

Număr candidați: 1051

■ Director adjunct:

Funcții publice scoase la concurs: 575

Funcții publice ocupate: 436

Număr candidați: 1122

■ Director:

Funcții publice scoase la concurs: 803

Funcții publice ocupate: 786

Număr candidați: 1254

■ Director general adjunct:

Funcții publice scoase la concurs: 785

Funcții publice ocupate: 692

Număr candidați: 1102

III. Concursuri pentru ocuparea funcțiilor publice din categoria înalților funcționari publici

În perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2005 au fost organizat 14 concursuri pentru ocuparea a 15 funcții publice aferente categoriei înalților funcționari publici, din care a fost ocupate 10 de funcție publice după cum urmează:

■ Secretar general:

Funcții publice scoase la concurs: 1

Funcții publice ocupate: 0

Număr candidați: 1

■ Secretar general adjunct:

Funcții publice scoase la concurs: 5

Funcții publice ocupate: 4

Număr candidați: 8

■ Director general:

Funcții publice scoase la concurs: 9

Funcții publice ocupate: 6

Număr candidați: 13

B) Gestionarea informațiilor privind funcțiile publice și funcționarii publici

La sfârșitul anului 2002, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a creat o bază de date cu informații referitoare la structura funcțiilor publice și a corpului funcționarilor publici din România, care a fost actualizată apoi succesiv pe parcursul anilor 2003, 2004 și 2005 în vederea asigurării compatibilității acesteia cu prevederile legale în vigoare. În cadrul acestor acțiuni succesive de actualizare au fost implicate aproximativ 4500 de autorități și instituții publice.

Analizele statistice realizate pe baza informațiilor transmise pe suport magnetic de autoritățile și instituțiile publice sunt influențate de o serie de trăsături specifice sistemului administrației publice, printre care menționăm: inerția proprie (întârzieri în

ceea ce privește transmiterea datelor actualizate), rezoluția limitată (existența unei toleranțe obiective în ceea ce privește starea reală a sistemului), apariția unor erori inerente procesului de completare a unui volum mare de date, etc. Cu toate acestea, eventualele diferențe cantitative nu aduc modificări calitative ale sistemului, astfel încât valabilitatea datelor se păstrează în limite acceptabile.

Analiza statistică prezentată în continuare s-a efectuat utilizând atât datele transmise pe suport magnetic de autoritățile și instituțiile publice, la data de 01.04.2006, și care au fost importate ulterior în noua versiune a bazei de date ANFP, cât și datele colectate de ANFP în perioada 2003 – 2005.

1) Aspecte privind structura funcțiilor publice

Pe baza datelor transmise de autoritățile și instituțiile publice în perioada decembrie 2005 – martie 2006, numărul total de funcții publice din administrația publică din România era de 120731, din care 65314 funcții publice în aparatul propriu al instituțiilor publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate și 55417 în cadrul aparatului propriu al consiliilor județene, instituției prefectului, consiliilor locale și al altor autorități publice locale.

Comparativ cu perioada 2003 – 2004, se observă tendința de scădere a numărului de funcții publice din administrația publică centrală (de la 59,31% în 2003, la 54,10% în 2005) paralel cu creșterea procentului alocat funcțiilor publice din cadrul autorităților publice locale. Acest aspect scoate în evidență procesul de descentralizare administrativă din perioada 2003 – 2005.

Din punct de vedere al atribuțiilor corespunzătoare funcțiilor publice, 108602 (89,95%) erau funcții publice de execuție, 11820 (9,79%) funcții publice de conducere iar 309 (0,26%), funcții publice din categoria înalților funcționari publici. Se remarcă ponderea însemnată a funcțiilor publice de execuție în numărul total de funcții publice (9 din 10 poziții sunt funcții de execuție).

Procente apropiate se mențin și în cazul analizei numărului de funcții publice defalcat pe administrația publică centrală și administrația publică locală.

Situația comparativă indică tendința de păstrare a raportului de 9 la 1 între numărul de funcții publice de execuție și funcții publice cu caracter managerial, cu respectarea procentului de maxim 12% funcții publice de conducere prevăzut de Legea nr. 188/1999.

Sub aspectul studiilor, din totalul de 108602 funcții publice de execuție, 57226 erau funcții publice din clasa I (studii superioare de lungă durată), 3474, funcții publice din clasa II (studii superioare de scurtă durată), iar 47902, funcții publice din clasa III (studii medii liceale).

În cazul analizei defalcate, se remarcă ponderea semnificativă a funcțiilor publice din clasa I și II (studii superioare) în cadrul autorităților administrației publice centrale (aprox. 65%), în timp ce în administrația locală ponderea majoritară o formează funcțiile publice din clasa III (studii medii liceale – 54,21%). De asemenea, se remarcă procentul de aproape 5% funcții publice din clasa II în cazul autorităților publice locale față de numai 1,77%, în cazul administrației centrale. Acest aspect se datorează lipsei bazei de recrutare pentru funcțiile publice de nivel superior mai ales în mediul rural și în orașele mici, ceea ce a dus la transformarea unor posturi aferente funcțiilor publice din clasa I (studii universitare) în posturi aferente funcțiilor publice din clasa II (studii superioare de scurtă durată).

Față de perioada 2003 se remarcă o creștere a procentului de funcții publice din clasa I și clasa II.

Din punct de vedere al gradului de ocupare a funcțiilor publice, 19280 funcții publice (15,97%) erau vacante, restul de 101451 (84,03%) fiind ocupate. Se observă un raport mai scăzut de funcții publice vacante în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale (9,98%) comparativ cu cel din cadrul autorităților publice locale (23,03%). Acest aspect presupune luarea unor măsuri prin care să crească gradul de atractivitate al posturilor din cadrul acestor instituții publice.

Comparativ cu anii precedenți, se observă o scădere de la 87,97% la 83,81% a procentului de funcții publice ocupate în perioada 2003 – 2004, urmată de un proces de stagnare în cursul anului 2005. De asemenea, se remarcă faptul că, în timp ce în cazul administrației publice centrale, după creșterea procentului de funcții publice vacante în 2004 de la 11,68%, tendința în cursul anului 2005 a fost de reducere a numărului de posturi vacante, pe ansamblu creșterea procentului de funcții publice vacante fiind de doar 2,29%, în cazul administrației publice locale scăderea procentului funcțiilor publice ocupate a fost constantă de-a lungul celor trei ani – de la 81,65% la 76,97% (scădere procentuală de 4.68%).

În cazul funcțiilor publice vacante, se observă procentul ridicat de funcții publice vacante de execuție. Astfel, din 10 funcții publice vacante 9 sunt de execuție.

În cazul analizei defalcate pe tipuri de autorități, se remarcă diferențele procentuale dintre numărul de funcții publice de conducere vacante din cadrul administrației publice centrale (10,37%) și administrației publice locale (3,02%).

Acest aspect se datorează în mare măsura procentului ridicat de funcții publice de conducere vacante din administrația publică centrală în anul 2003 (17,59%). Procesul ulterior de ocupare al acestor posturi vacante, cu toate că a avut un ritm mai accentuat decât în administrația publică locală (diferența procentuală dintre numărul de funcții publice de conducere vacante în 2003 și numărul de funcții publice de conducere vacante în 2005 este de 7,22% în cazul administrației publice centrale față de numai 3,50% în cazul administrației publice locale) nu a reușit să acopere deficitul inițial de posturi vacante.

Față de perioada 2003-2004, se remarcă o creștere a numărului funcțiilor publice vacante de execuție (de la 89,06% în 2003 la 94,29% în 2005), paralel cu procesul de scădere a numărului de funcții publice vacante cu caracter managerial.

Din punct de vedere al clasei funcțiilor publice de execuție vacante, se remarcă numărul dublu de funcții publice vacante din clasa I (studii superioare de lungă durată) față de numărul de funcții publice din clasa III (studii medii liceale). De asemenea, se observă un deficit major de personal cu studii superioare în cazul instituțiilor și autorităților publice din marile orașe (București și capitalele de județ), unde procentul funcțiilor publice vacante din clasa I este de peste 80% din totalul funcțiilor publice vacante. În mediul rural și în orașele mici, cu toate că numărul funcțiilor publice vacante din clasa I este predominant, procentul scade în perioada analizată la doar 54.59%. Acest aspect se datorează în principal concurenței mediului privat, care încă mai oferă în marile orașe posibilități profesionale mai atractive persoanelor cu înaltă calificare comparativ cu sistemul administrativ.

Comparativ cu perioada 2003-2004, se remarcă rămânerea aproape neschimbată a raportului între funcțiile publice vacante de clasa I, o creștere a numărului de funcții publice vacante de clasa II și scăderea ușoară a procentului funcțiilor publice de clasa III vacante.

2) Aspecte privind dinamica corpului funcționarilor publici

La data de 01.04.2006, numărul total de funcționari publici era de 101451, din care 5549 lucrau în cadrul aparatului propriu al autorităților și instituțiilor publice centrale (5,47%), 53247, în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale autorităților și instituțiilor publice centrale (52,49%) iar 42655, în cadrul autorităților și instituțiilor publice locale (42,02%).

Comparativ cu anii precedenți, se remarcă o creștere semnificativă a numărului de funcționari publici din administrația publică locală (de la 37,76% în 2003 la 42,04% în 2005 – creștere cu 4,28%), datorată în principal eforturilor făcute în vederea descentralizării, apropierii administrației de cetățeni și a dezvoltării serviciilor de proximitate.

Din punct de vedere al nivelului atribuțiilor pe ansamblul administrației publice, 90422 funcționari dețineau funcții publice de execuție (89,13%), 10758 funcții publice de conducere (10,60%) iar 271 se încadrau în categoria înalților funcționari publici (0,27%).

Ponderi relativ similare se mențin și la nivelul diferitelor categorii de autorități sau instituții publice, cu o ușoară creștere în ceea ce privește numărul de funcționari publici de conducere la nivelul autorităților publice locale. Acest fapt se datorează în mare măsură creșterii, în cursul anului 2005, a numărului de înalți funcționari publici în administrația publică locală, ca urmare a aplicării noilor prevederi legale referitoare la statutul prefecților și al subprefecților.

Din punct de vedere al evoluției procentului de funcționari publici pentru fiecare categorie în parte, în ultimii 3 ani nu au fost înregistrate modificări majore. Se observă ponderea substanțială a funcționarilor publici de execuție (aproximativ 9 funcționari din 10) și preocuparea autorităților administrației publice pentru menținerea unui procent relativ constant de funcționari publici cu atribuții manageriale (cu respectarea procentului de maxim 12% funcții publice de conducere stipulat de Statutul funcționarilor publici).

Din punct de vedere al clasificării funcționarilor publici în funcționari publici debutanți și definitivi, se remarcă procentul extrem de scăzut de funcționari publici debutanți la nivelul administrației publice pe ansamblu (aproximativ 1,8% funcționari publici debutanți).

Defalcat pe categorii de autorități și instituții publice, se observă o pondere sub medie a numărului de funcționari publici debutanți în cazul serviciilor publice deconcentrate (doar 0,58%), în timp ce procentul cel mai ridicat de funcționari publici debutanți se înregistrează la nivelul aparatului propriu al instituțiilor administrației publice centrale (3,31%) și al autorităților publice locale (3,20%). Din punct de vedere al nivelului studiilor, au fost înregistrate diferențe semnificative în ceea ce privește funcționarii publici debutanți. Astfel, dacă la nivelul administrației publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate funcționarii publici debutanți din clasa I (studii universitare) reprezintă peste 90%, la nivelul administrației locale procentul scade la aproximativ 49,5%. Acest aspect sugerează fie lipsa unei baze de recrutare cu un grad înalt de pregătire profesională, fie atractivitatea scăzută a acestor funcții publice.

În ceea ce privește variația procentului de funcționari publici debutanți în perioada 2003 – 2005, se remarcă o ușoară creștere în anul 2004 (de la 1,48% în 2003 la 2,19%). Această tendință crescătoare nu s-a menținut însă și în anul 2005, astfel încât variația numărului de funcționari publici debutanți pe ansamblu este nesemnificativă (față de 2003, ponderea funcționarilor publici debutanți a crescut în 2005 cu doar 0,30%).

3) Aspecte privind pregătirea profesională a funcționarilor publici

Din punct de vedere al nivelului studiilor, se observă că, din totalul de 90422 funcționari publici de execuție, un număr de 48112 funcționari publici au studii superioare (50.55% studii superioare de lungă durată și 2.66% studii superioare de scurtă durată), restul de 42310 având studii medii liceale sau postliceale (46,79%).

Defalcarea pe categorii de autorități și instituții publice scoate în evidență procentul relativ ridicat de funcționari publici cu studii superioare din cadrul aparatului propriu al instituțiilor administrației publice centrale (8 din 10 funcționari) și din cadrul consiliilor județene și Instituției Prefectului (7 din 10 funcționari au studii superioare). Gradul de profesionalizare scade însă în cazul consiliilor locale și al altor autorități ale administrației publice locale (doar 3 din 10 funcționari au studii superioare), fapt datorat atât lipsei unei piețe a forței de muncă cu înaltă calificare cât și lipsei unui pachet atractiv de salarizare și recompensare a potențialilor angajați.

Comparativ cu anul 2003, se remarcă o ușoară creștere a numărului de funcționari publici cu studii superioare (de la 52,15% la 53,21%). Deși acest aspect relevă o creștere a gradului de pregătire profesională, este necesară luarea unor măsuri care să crească gradul de atractivitate al funcțiilor publice pentru care sunt necesare studii superioare, mai ales la nivelul instituțiilor și autorităților locale.

Din punct de vedere al studiilor, se remarcă ponderea însemnată a funcționarilor publici cu specializări în domeniul economic (4 din 10 funcționari). Acest aspect se explică prin numărul mare de funcționari din cadrul structurilor Ministerului Finanțelor Publice (aproximativ 24000 funcționari publici). De asemenea, ponderi importante, de peste 10% sunt reprezentate de funcționarii publici cu specializări în domeniul agricol și tehnic. În schimb, procentul funcționarilor publici cu specializări juridice (inclusiv științe administrative) și tehnologia informațiilor este extrem de scăzut raportat la piața forței de muncă existente (în anul 2004 au absolvit studii superioare juridice un număr de 12471 persoane, iar științe administrative 3109 persoane).

Comparativ cu anul 2003, se remarcă o creștere a numărului de funcționari publici cu specializări economice (de la 32,84% la 42,60%), creștere realizată în principal ca urmare a scăderii numărului de funcționari publici cu studii tehnice (de la 26,78% la 16,31%).

V) Proiectul pilot de evaluare a posturilor

Metodologia de evaluarea a posturilor a fost aprobată prin Ordin al președintelui ANFP nr.206/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a posturilor și Criteriile de evaluare a posturilor.

Procedura de evaluare se aplică, în sistem pilot, în cadrul următoarelor autorități și instituții publice:

Ministerul Finanțelor Publice;

Ministerul Muncii, Solidarității Sociale și Familiei;

Departamentul Pentru Relația cu Parlamentul;

Consiliul Național al Audiovizualului;

Autoritatea Națională a Vămilor;

Prefectura Timiș;

Consiliul Local al Municipiului Oradea;

Autoritatea Națională Sanitar- Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor;

Consiliul Județean Vrancea;

Agenția Națională de Administrare Fiscală.

După aprobarea metodologiei de evaluare a posturilor în sistem pilot, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a organizat, în luna aprilie 2005, două sesiuni de instruire la care au participat reprezentanții instituțiilor publice desemnate în programul pilot.

Perioada de evaluare a posturilor s-a desfășurat până la data de 1 septembrie 2006.

În perioada 1 septembrie 2006 – 31 decembrie 2006, pe baza rapoartelor Unităților de Evaluare a Posturilor (înființate în cadrul fiecărei autorități și instituții publice participante la aplicarea procedurii pilot), precum și a documentației aferente acestora, Comisia Națională de Evaluare a Posturilor va întocmi un Raport final.

Pentru asigurarea unui mecanism de coordonare a programului, a fost înființată prin Ordin al președintelui ANFP nr.1969/2005, Comisia Națională de Evaluare a Posturilor, care va elabora și raportul final privind implementarea metodologiei de evaluare a posturilor în sistem pilot, pe baza rapoartelor primite din partea Unităților de evaluare.

VI) Salarizarea funcționarilor publici

A) Salarizarea funcționarilor publici în perioada 2001 – 2005

Drepturile salariale ale funcționarilor publici au fost reglementate începând din anul 2001 de o serie de ordonanțe de urgență, astfel:

O.U.G. nr. 192/2002 privind reglementarea drepturilor de natură salarială ale funcționarilor publici;

Acest act normativ s-a aplicat în anul 2003 și a avut în vedere crearea unui sistem unitar de salarizare pentru funcționarii publici;

O.U.G. nr. 123/2003 privind creșterile salariale ce se vor acorda personalului din sectorul bugetar. Ordonanța s-a aplicat în anul 2004 și a reprezentat doar o indexare a salariilor funcționarilor bugetari și implicit a funcționarilor publici;

O.U.G. nr.92/2004 privind reglementarea drepturilor salariale și a altor drepturi ale funcționarilor publici pentru anul 2005.

Începând cu luna decembrie 2003, Agenția Națională a Funcționarilor Publici a beneficiat de Programul PHARE R0. 0106.04 – „Elaborarea și implementarea de mecanisme pentru aplicarea Legii nr.188/1999 privind Statutul Funcționarilor Publici”, ale cărui componente principale au vizat elaborarea sistemului unitar de salarizare.

Studiile elaborate în cadrul acestui program (studiul comparativ privind salarizarea din sectorul privat și din sectorul public din România și studiul comparativ privind salarizarea din unele țări europene membre ale Uniunii Europene), au fost dezvoltate prin două programe finanțate prin Banca Mondială (PAL), derulate de Agenția Națională a Funcționarilor Publici începând din luna decembrie 2005.

Aceste programe sunt: „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui studiu comparativ privind salarizarea din sectorul privat/public” și „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare adecvat, și au ca obiectiv obținerea unor rezultate concludente pentru identificarea opțiunilor de politică salarială.

Programele se doreau a fi finalizate în anul 2006 prin elaborarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, a legislației secundare, precum și a strategiei de implementare a sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici.

B) Pregătirea introducerii sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici

Având în vedere recomandările formulate în luna iulie 2004 de către experții Băncii Mondiale, în luna noiembrie 2004, s-au formulat termenii de referință pentru accesarea fondurilor externe necesare elaborării unor studii complementare referitoare la salarizarea funcționarilor publici. Elaborarea studiilor constituite a fost considerată de Banca Mondială premisă fundamentală pentru dezvoltarea unei strategii privind reforma sistemului de salarizare a funcționarilor publici și a planului de acțiuni pentru implementarea legii privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici începând cu anul 2006.

Termenii de referință pentru cele două proiecte au fost elaborați avându-se în vedere recomandările formulate de experții Băncii Mondiale, precum și observațiile primite din partea Ministerului Administrației și Internelor, Unității de Politici Publice din cadrul Secretariatului General al Guvernului și Unității Centrale pentru Reforma Administrației Publice (UCRAP).

De asemenea, au fost consultați experții ai programelor Phare, SIGMA și DFID din domeniul administrației publice.

În cursul lunii februarie 2005, s-a desfășurat, în vederea întocmirii „listei scurte”, evaluarea ofertelor primite din partea a 9 firme/consorții. Pentru „lista scurtă” au fost selectate 6 firme/consorții.

La evaluarea tehnică din mai 2005, au prezentat și au fost analizate ofertele a doar 2 consorții. În urma evaluării, nici una dintre oferte nu a întrunit punctajul minim necesar continuării procedurii, respectiv trecerea la evaluarea financiară a ofertelor. Procedura de evaluare s-a finalizat fără să fi fost selectată o firmă pentru derularea proiectului finanțat prin Banca Mondială.

Pentru accesarea fondurilor, Banca Mondială a recomandat reluarea întregii proceduri cu revizuirea termenilor de referință inițiali, prin divizarea proiectului inițial în două proiecte mai mici. În urma acestor revizuiri au fost aprobați termenii referință pentru cele două programe, declanșându-se procedurile de licitare.

Primul program „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui studiu comparativ privind salarizarea din sectorul privat/public”, a fost contractat cu firma Hay Group, în luna Noiembrie 2005.

În cadrul proiectului s-a început elaborarea unui studiu comparativ privind sistemul de salarizare din sectorul public și sectorul privat, în scopul evidențierii inconsistențelor și diferențelor existente în sistemul de salarizare a funcționarilor publici.

Realizarea studiului, necesitând analiza detaliată a unui volum mare de date privind salarizarea funcționarilor publici, a fost demarată prin colectarea acestor date.

Rezultatele proiectului vor constitui punctul de plecare pentru derularea celui de al doilea program finanțat de Banca Mondială- „Servicii de consultanță pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare adecvat”.

În cadrul celui de-al doilea proiect, Agenția Națională a Funcționarilor Publici va beneficia de consultanță pentru elaborarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici și a legislației secundare aferente, precum și a strategiei de implementare a sistemului de salarizare.

De asemenea, în cadrul proiectului se vor face evaluări și propuneri privind implementarea în cursul anului 2006, în sistem pilot, a metodologiei de evaluare a posturilor, în vederea aplicării acestei metodologii la nivelul întregului sistem al administrației publice din România.

Finalizarea procedurii de licitare și contractare pentru cel de al doilea program a avut loc la începutul anului 2006.

În vederea obținerii unor rezultate concludente pentru identificarea opțiunilor de politică salarială, prin H.G. nr. 750/2005 privind constituirea comisiilor interministeriale permanente, a fost constituit Consiliul interministerial pentru administrație și funcție publică, descentralizare, comunități locale, iar prin Decizia Primului-ministru nr. 288/2005 a fost stabilită componența Comisiei interministeriale pentru finalizarea politicii de salarizare a unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici.

Comisia interministerială pentru finalizarea politicii de salarizare a unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici are ca atribuții:

organizarea de echipe tehnice mixte formate din reprezentanți ai autorităților publice care fac parte din Comisie, cu atribuții în materia salarizării funcționarilor publici;

identificarea opțiunilor de politică publică în vederea aplicării de proceduri unitare pentru stabilirea salariilor funcționarilor publici și a evoluției salariale a acestora, creării și dezvoltării unui corp profesionist al funcționarilor publici, creșterii performanțelor profesionale individuale, îmbunătățirii calității serviciului public;

propunerea variantei optime de politică publică, cu respectarea principiilor supremației legii, transparenței și corectitudinii, flexibilității și adaptabilității, competitivității între funcționarii publici, respectiv principiul motivării acestora;

asigurarea unui cadru de consultări, dezbateri și decizie între participanții implicați în elaborarea politicii de salarizare, prin diseminarea în timp util a informațiilor.

Pentru derularea în bune condiții a programelor cu asistență externă, au fost constituite grupuri de lucru în care, pe lângă reprezentanții Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, au fost nominalizați și reprezentanți ai Ministerului Finanțelor Publice și ai Ministerului Muncii, Solidarității Sociale și Familiei.

VII. Perfecționarea capacității de gestionare a resurselor umane la nivelul autorităților publice centrale și locale

Pentru dezvoltarea de instrumente manageriale moderne de gestionare a resurselor umane din administrația publică au fost elaborate și publicate pe site-ul ANFP:

Ghidul privind analiza nevoilor de instruire.

Documentul a fost gândit și elaborat pentru a oferi o privire de ansamblu și o serie de îndrumări celor implicați în activitatea de instruire a funcționarilor publici.

Ghidul privind metodele de planificare a resurselor umane

Scopul planificării resurselor umane este acela de a oferi certitudinea că autoritatea/instituția publică dispune de funcționari publici recrutați pe categorii de funcții publice și grade profesionale astfel încât să-și poată atinge obiectivele ce le revin.

Ghid privind organizarea instituțională

Documentul a fost conceput pentru a ușura înțelegerea conceptului de organizație publică, rolul acesteia în administrația publică din România, precum și sarcinile ce-i revin unei autorități/instituții publice.

Manual pentru implementarea Codului de conduită

Documentul s-a dorit a fi un ghid practic de aplicare a două acte normative, respectiv Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională și Legea nr. 7/2004 privind Codul de conduitã a funcționarilor publici, legi de o importanțã strategicã în asigurarea succesului reformei administrației publice românești.

VIII. Colaborarea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu partenerii din țară și din străinătate

A) Programe PHARE derulate de ANFP finalizate

Programul PHARE RO 0106.04 „Elaborarea și implementarea de mecanisme pentru aplicarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici”

Programul PHARE RO 0106.04 „Elaborarea și implementarea de mecanisme pentru aplicarea Legii 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici”, cu un buget de aproximativ 1 milion de Euro, a fost derulat în perioada decembrie 2003 – decembrie 2004.

Componentele proiectului au fost:

Salarizare și clasificare

Instruire și dezvoltarea personalului/carierei

Recrutare, Selecție și Promovare

Sisteme de Informații de personal – Baza de date

Planificarea funcțiilor din administrația publică

Comunicare.

Diferitele schimbări ale priorităților proiectului, precum și cadrul general aflat în continuă schimbare și evoluție, au determinat extensia proiectului până în luna mai 2005, în ceea ce privește componenta Sisteme de Informații de personal. În cadrul acestei componente s-a elaborat un nou produs informatic și s-a organizat o serie de instruiri cu personalul din administrația centrală și locală responsabil cu raportarea și actualizarea informațiilor cuprinse în baza de date.

B) Programarea multianuală PHARE 2004- 2006

În cadrul programării multianuale PHARE 2004 – 2006, ANFP a beneficiat de asistență financiară nerambursabilă în valoare de aproximativ 7,6 milioane de Euro pentru consolidarea capacității instituționale, îmbunătățirea sistemului de recrutare și selecție a funcționarilor publici, elaborarea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcției publice din România și pentru crearea sistemului informațional integrat. Aceste obiective au fost implementate prin două contracte (asistență tehnică și investiții) în cadrul alocărilor financiare pentru Programul PHARE 2004 și printr-un contract de asistență tehnică în cadrul Programului PHARE 2005.

PHARE 2004/016-772.01.03.01.02 – asistență tehnică

Termenii de referință pentru proiectul de asistență tehnică PHARE 2004/016-772.01.03.01.02 „Implementarea reformei funcției publice” au fost elaborați și transmiși către Oficiul de Plăți și Contractare PHARE (OPCP) în luna august 2005. Ulterior, aceștia au fost revizuiți conform recomandărilor formulate de Delegației Comisiei Europene în România și OPCP.

PHARE 2004/016-772.01.03.01.03 – investiții

În vederea elaborării Specificațiilor Tehnice pentru proiectul de investiții PHARE 2004/016-772.01.03.01.03 „Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcției publice din România – crearea sistemului informațional integrat”, ANFP a apelat la consultanță externă, prin fonduri PPF (Project Preparation Facility). Specificațiile tehnice au fost finalizate în luna august 2005.

PHARE 2005

Fișa de sector și matricea logică pentru Proiectul PHARE 2005 „Modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcției publice din România” – contract de asistență tehnică, au fost elaborate și transmise către Delegația Comisiei Europene în România în luna august 2005.

C) Programe PHARE derulate în parteneriat cu ANFP

Proiectul Tinerilor Profesioniști / Young Professionals Scheme – PHARE RO 0106.03 (responsabilă pentru implementare: Unitatea Centrală pentru Reforma Administrației Publice din cadrul Ministerului Administrației și Internelor).

"Formare în domeniul pregătirii, elaborării, monitorizării și evaluării proiectelor și Managementul ciclului de viață al proiectului" – PHARE RO 2002/000-586.03.01.03 (responsabil pentru implementare: Ministerul Finanțelor Publice – Autoritatea de Management pentru Cadrul de Sprijin Comunitar).

„Întărirea capacității instituționale a administrației românești în vederea realizării descentralizării financiare”- PHARE RO 2002/IB/OT-01 (program de înfrățire instituțională – Protocolul de colaborare între Ministerul Administrației și Internelor și Ministerului Finanțelor Publice).

„Reducerea birocrației ca factor de corupție în administrația publică prin simplificarea procedurilor de creștere a transparenței în sistem și responsabilizarea funcționarilor publici”- Programul PHARE 2006 (program în parteneriat cu Ministerul Justiției).

„Transparență și etică în administrația publică”- PHARE 2003/005-551.01.05/04 (program în parteneriat cu Asociația Asistență și Programe pentru o Dezvoltare Durabilă Agenda 21. Derularea proiectului a început în luna octombrie 2005).

Proiectul vizează instituirea unor mecanisme și proceduri de monitorizare a modului în care prevederile Legii privind Transparența decizională în administrația publică și a Legii privind Codul de conduită a funcționarilor publici sunt respectate și aplicate la nivel local. În cadrul programului a fost realizat sondajul de opinie „Percepția funcției publice de către cetățeni”. De asemenea, a fost elaborat Manualul de proceduri privind implementarea codului de conduită și a fost selectat un grup de voluntari, reprezentanți ai societății civile, în calitate de monitori ai proiectului.

D) Colaborarea cu Banca Mondială

Având în vedere prioritățile pe termen mediu stabilite de Guvern pentru finalizarea reformei privind sistemul unitar de salarizare, pe parcursul anului 2005 colaborarea cu Banca Mondială a vizat următoarele direcții de acțiune:

1. Monitorizarea indicatorilor stabiliți în PAL 1 și PAL 2 privind managementul funcției publice și funcționarilor publici;

2. Elaborarea unui studiu comparativ privind salarizarea în sectorul public și privat din România;

3. Contractarea de servicii de consultanță pentru elaborarea unui sistem unitar de salarizare a funcționarilor publici.

E) SIGMA

În cadrul asistenței tehnice acordate de către Uniunea Europeană României în vederea atingerii obiectivelor reformei administrației publice, echipe de experți SIGMA au efectuat mai multe misiuni de evaluare a funcției publice și a cadrului legislativ privind administrația publică.

Scopul misiunilor a fost de a identifica principalele dificultăți în derularea reformei și de a propune ulterior măsuri de soluționare a acestora. În acest sens s-au purtat discuții asupra sistemului unitar de salarizare și asupra formării profesionale a funcționarilor publici, precum și asupra modificării și completării Legii 188/ 1999, republicată, privind Statutul funcționarilor publici.

IX. Activitatea de comunicare

Conform dispozițiilor legale, Agenția Națională a Funcționarilor Publici are un rol important la nivelul administrației publice românești. În acest context, imaginea instituției este percepută diferit, în funcție de receptor.

În scopul promovării unei imaginii a Agenției care să reflecte în mod real propria activitate, au fost realizate următoarele:

Răspunsuri la sesizări și petiții

Elaborarea de comunicate de presă

Editarea de publicații specifice

Conform Legii nr. 544/ 2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, s-a răspuns în termenele prevăzute de lege la un număr de 15 cereri prin care se solicitau informații de interes public de către:

3 persoane fizice;

11 reprezentanți mass-media;

1 instituție publică.

Tematica cererilor sus-menționate s-a referit strict la domeniul de activitate al Agenției, informațiile solicitate privind:

condițiile de participare la concurs în vederea ocupării unei funcții publice;

concursuri organizate în Agenția Națională a Funcționarilor Publici;

clarificări privind legislația în vigoare.

În anul 2005 a fost demarată acțiunea de modificare a paginii de internet a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (conținut și design), în vederea realizării unui site mai accesibil și mai prietenos pentru utilizatori.

Au fost editate 4 publicații cu caracter intern:

Comunicarea în ANFP

Instituțiile Uniunii Europene

Cariera funcționarului public în Uniunea Europeană

Analiza de imagine a ANFP în anul 2005

Sinteza presei a reprezentat o activitate cotidiană, cuprinzând toate articolele referitoare la funcția și funcționarii publici, reforma în administrația publică și integrarea europeană. Acest document se află postat pe site-ul instituției, pentru a oferi o imagine cât mai clară asupra sistemului funcției publice și corpului funcționarilor publici.

În vederea analizării imaginii ANFP și a impactului pe care aceasta îl are în spațiul administrativ românesc, în cursul anului 2005 au fost monitorizate următoarele publicații: Azi, Cotidianul, Cronica Română, Curierul Național, Curentul, Economistul, Evenimentul zilei, Gardianul, Gândul, Jurnalul Național, România Liberă, Ziua

În scopul analizării impactului ANFP în canalele media, s-a recurs la o metodologie care a folosit metode de analiză cantitativă și calitativă. Din punct de vedere cantitativ, metodologia a constat în însumarea numărului aparițiilor ANFP în presa scrisă din anul 2005, precum și a repartizării cantitative pe fiecare lună și pe fiecare publicație în parte a acestor apariții.

A) Rezultatele analizei cantitative

Numărul total al aparițiilor în publicațiile monitorizate ale ANFP pe parcursul anului 2005 este de 32 de articole, dintre care:

8 (25 %) au avut caracter neutru;

10(31 %) au avut caracter negativ;

14 (44 %) au avut caracter pozitiv.

Lunile cu cele mai puține apariții au fost februarie, aprilie, iunie și iulie. O posibilă explicație pentru acest fapt este proximitatea sărbătorilor (în cazul lunii aprilie) și a concediilor (iulie). Cea mai bună reprezentare din punct de vedere cantitativ o întâlnim în lunile noiembrie și decembrie, care, deși proxime perioadei sărbătorilor de iarnă, reflectă un grad ridicat de reprezentare a activității ANFP în presa scrisă. De altfel, în această perioadă ANFP a desfășurat o activitate susținută pe trei paliere:

Negocierile cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici;

Modificarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici;

Lansarea proiectului “Transparență și etică în administrația publică” și a

sondajului “Percepția funcționarilor publici de către cetățeni”, realizat de IRSOP.

(1) Numărul de apariții în presă a ANFP în anul 2005

TOTAL ARTICOLE = 32

(2) Numărul aparițiilor ANFP/lună în 2005

B) Rezultatele analizei calitative

Tabelul 3 prezintă numărul de apariții ale ANFP în fiecare din publicațiile monitorizate în anul 2005, ca și media calitativă a evaluărilor acordate fiecărei publicații. Această medie calitativă este rezultatul divizării sumei punctajelor alocate tuturor articolelor cu referire la ANFP apărute în publicația respectivă la numărul total al aparițiilor cu referire la ANFP din publicația respectivă.

Din acest punct de vedere, publicațiile cele mai receptive la informațiile privind funcția publică s-au dovedit a fi Curentul, Curierul Național și Ziua. Explicația rezidă în faptul că aceste publicații demonstrează un interes aparte față de problemele legate de funcția publică și funcționarii publici, și implicit, față de ANFP.

(3) Numărul de apariții ale ANFP/ publicații monitorizate în anul 2005

În graficul 4 regăsim reprezentarea calitativă a imaginii Agenției în publicațiile monitorizate.

(4) Reprezentarea calitativă a ANFP /publicație în anul 2005

Diagrama 5 prezintă evoluția pe fiecare lună a anului trecut a reprezentării calitative a ANFP în presa scrisă. Remarcăm faptul că ANFP are cea mai bună imagine în lunile septembrie și decembrie, iar cea mai puțin bună în lunile mai și august. În ceea ce privește motivele acestei reprezentări, concluzia este că reprezentarea pozitivă se datorează soluționării de către ANFP a unor probleme legate de concursuri așa zis „regizate”, respectiv plasării în posturi a managerilor publici și încheierii negocierilor cu sindicatele reprezentative ale funcționarilor publici. În schimb, reprezentarea negativă a ANFP în presă din lunile mai și august se datorează suspiciunilor cu privire la existența unor concursuri „măsluite” de ANFP.

(5) Evoluția lunară a mediei de reprezentare calitativă a ANFP în presă în anul 2005

Graficul 6 prezintă temele privind activitatea ANFP care au stârnit cel mai mare interes pentru publicațiile monitorizate pe parcursul anului 2005. Se poate remarca faptul că acestea se referă la concursurile pentru funcțiile publice de conducere și pentru funcțiile publice corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici (25 % din numărul total de apariții în presă ale ANFP), ca și la negocierile cu sindicatele (21 %) și la problema managerilor publici (19 %).

(6) Principalele teme legate de ANFP în presa scrisă din 2005

În graficul 7 se regăsesc punctajele medii acordate de presa scrisă în anul 2005 principalelor subiecte care au legătură cu ANFP. Subiectul preferat al publicațiilor monitorizate privind activitatea Agenției a fost reprezentat de concursurile pentru recrutarea funcționarilor publici de conducere. Din perspectiva presei acest subiect este cel care a suscitat cele mai mari îndoieli din punctul de vedere al obiectivității procedurilor. Din punctul de vedere al publicațiilor monitorizate, subiectul a fost în linii mari perceput ca pozitiv, cele mai multe dintre articole invocând exigența concursurilor și subiectele dificile stabilite de comisiile de concurs.

O altă temă percepută relativ pozitiv a fost și soluționarea negocierilor cu sindicatele reprezentative al funcționarilor publici. Astfel, faptul că în urma negocierilor greva membrilor de sindicate a încetat, ca și faptul că a fost încheiat un protocol între reprezentanții Guvernului și cei ai sindicatelor au fost percepute neutru/pozitiv la nivelul publicațiilor monitorizate. În schimb, presa scrisă a sancționat destul de virulent problema plasării în funcții a managerilor publici, absolvenți ai programului Young Professionals Scheme. Percepția negativă s-a diminuat odată cu comunicarea măsurilor întreprinse de către ANFP pentru soluționarea problemei repartizării managerilor publici în cadrul instituțiilor publice.

(7) Aprecierea principalelor subiecte legate de ANFP în presa scrisă din 2005

Concluzii

Pe parcursul anului 2005, s-a putut observa că majoritatea acțiunilor de comunicare ale ANFP au constat în drepturi la replică sau în formularea de puncte de vedere referitoare la informații publicate deja de anumite instituții ale mass-media. Astfel, comunicarea ANFP a avut preponderent un caracter reactiv. Pentru viitor este de dorit realizarea unei formule pro-active, pentru acțiunile de comunicare ale ANFP, prin instituirea unui sistem de comunicare permanentă și constantă cu instituțiile mass-media.

X. Prioritățile Agenției Naționale a Funcționarilor Publici pentru anul 2006

În scopul continuării procesului de reformă a administrației publice și având în vedere recomandările Comisiei Europene cuprinse în rapoartele de monitorizare, prioritățile ANFP pentru anul 2006 au fost stabilite ca fiind:

Implementarea de instrumente necesare modernizării managementului resurselor umane la nivel central și local,

Creșterea capacității administrative a Agenției în vederea realizării unei gestiuni eficiente a funcțiilor publice și a corpului funcționarilor publici,

Elaborarea proiectului de act normativ privind stabilirea unui sistem de salarizare unitară pentru funcționarii publici,

Modificarea și completarea Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, pe baza concluziilor rapoartelor de monitorizare în vederea creșterii capacității de prevenire și rezistență la corupție în rândul funcționarilor publici,

Dezvoltarea instrumentelor de monitorizare a implementării prevederilor Legii nr.7/2004 privind Codul de conduită a funcționarilor publici, a procedurilor disciplinare, a regimului conflictului de interese și a incompatibilităților,

Modificarea și, după caz, elaborarea legislației secundare privind funcția publică și funcționarii publici în concordanță cu dispozițiile Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările ulterioare.

CONCLUZII

Agenția Națională a Funcționarilor Publici are un rol important la nivelul administrației publice românești. În acest context, imaginea instituției este percepută diferit, în funcție de receptor.

Este necesară continuarea programelor Phare în parteneriat cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici, pentru consolidarea capacității instituționale, îmbunătățirea sistemului de recrutare și selecție a funcționarilor publici, reducerea birocrației ca factor de corupție în administrația publică prin simplificarea procedurilor de creștere a transparenței în sistem și responsabilizarea funcționarilor publici, elaborarea sistemului unitar de salarizare a funcționarilor publici, modernizarea managementului resurselor umane în cadrul funcției publice din România și pentru crearea sistemului informațional integrat.

Administrația publică nu poate fi reformata într-un timp scurt. Este un proces pe termen lung, care trebuie să fie implementat de mai multe guverne consecutive, într- un mediu dificil, competitiv și în continuă schimbare. De aceea, este nevoie de obținerea unui consens în plan politic în ceea ce privește cerințele necesare realizării întregului proces de reformă, prin:

Diseminarea pe scară largă a informațiilor privind reforma și încurajarea participării cetățenilor, a societății civile, a mediului de afaceri, a funcționarilor publici la realizarea reformei, printr-un schimb democratic de opinii în legătură cu desfășurarea acestui proces;

Fundamentarea reformei pe baza unei analize profesioniste a stadiului actual, a activității si performanțelor administrației publice, precum și pe baza evaluării periodice a consecințelor activităților finalizate;

Folosirea experiențelor în domeniul reformei administrației publice din alte state, în special din statele membre UE și din țările candidate, menținând totodată elementele istorice și culturale ale administrației publice românești;

Abordarea reformei în mod global: nici o schimbare izolată sau parțială nu trebuie realizată, dacă nu a fost concepută ca parte integrantă și organică a întregii strategii de reformă; Abordarea reformei ca un proces deschis: componentele strategiei de reformă vor fi actualizate și adaptate schimbărilor din mediul extern, dar și transformării altor componente ale reformei, pentru a folosi în cel mai bun mod experiența acumulată în timpul implementării;

Stabilirea priorităților strategice: pentru fiecare etapă este stabilit un număr limitat de obiective prioritare, asupra cărora se va îndrepta întreaga atenție și pentru care vor fi alocate fondurile necesare. Acestea trebuie sa fie acele schimbări care determină progresul reformei în ansamblul său și condiționează sau influențează toate celelalte transformări;

Asigurarea continuității funcționării administrației publice, astfel încât aceasta să își îndeplinească funcțiile în timpul reorganizării, descentralizării, etc.;

Coordonarea și managementul întregii reforme dintr-un punct unic, la cel mai înalt nivel al Guvernului, pentru a asigura coerența implementării strategiei.

Bibliografie

Autori:

Cziprian Kovacs Lorand, Administrația Publică locală din România, Editura Status, M-Ciuc, 2005.

Cziprian K. Lorand, Introducere în studiul administrației publice,

Editura Accent, Cluj-Napoca, 2006.

Centrul teritorial de formare continuă pentru administrația publică locală Sibiu, Paralelă între administrațiile publice din Germania și România, Editura Polsib, Sibiu, 2000.

Dacian Cosmin Dragoș-Conf. Univ. dr., Ana Elena Ranta-Asist. univ., Elemente de administrație publică – Sinteze teoretice pentru examenul de

licență, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj Napoca , 2007.

Daniel Dăianu, Încotro se îndreaptă țările postcomuniste?, Editura Polirom, Iași, 2000.

Mihai T. Oroveanu, Introducere în știința administrației de stat, Editura enciclopedică română, București, 1975.

Verginia Vedinaș, Statutul funcționarului public, Editura Nemira,1998.

Legislație:

Constituția României modificată și completată prin Legea de revizuire a Constituției României nr. 429/2003, republicată , M.O.nr. 767, vineri 31 octombrie 2003

Hotărârea Guvernului nr. 181/2005 privind modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 624/2003 pentru aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a Agenției Naționale a Funcționarilor Publici;

Hotărârea Guvernului nr. 1212/2005 privind unele măsuri necesare pentru desfășurarea activității comisiilor pentru înalții funcționari publici;

Hotărârea Guvernului nr. 167/2005 pentru aprobarea condițiilor privind conferirea Semnului onorific Răsplata Muncii în Serviciul Public;

Ordinul președintelui ANFP nr. 4094/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanță pe baza cărora se face evaluarea performanțelor profesionale individuale ale funcționarilor publici pentru anul 2005;

Ordinul președintelui ANFP nr. 1012/2005 pentru aprobarea Regulamentului cadru pentru organizarea examenului de promovare în clasă a funcționarilor publici, încadrați pe funcții publice cu nivel de studii inferior, care absolvesc în cursul anului 2005 o formă de învățământ superior de lungă sau de scurtă durată în specialitatea în care își desfășoară activitatea;

Ordinul nr. 211/2005 pentru modificarea anexei nr.1 la Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.2.753/2004 privind aprobarea Instrucțiunilor pentru elaborarea Planului de ocupare a funcțiilor publice;

Ordinul președintelui ANFP nr. 206/2005 pentru aprobarea Metodologiei de evaluare a posturilor și a Criteriilor de evaluare a posturilor;

Ordinul președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr.1969/2005

Legea administrației publice locale nr. 215/2001,  publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, modificată și completată prin Legea nr. 286/2006, publicată in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 18 iulie 2006.

Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, republicată, cu modificările și completările ulterioare

Legea nr. 340/2004 privind instituția prefectului , publicată în Monitorul Oficial nr. 658 din 21 iulie 2004

Surse de informare:

Site web: www.infoeuropa.ro (informații utile referitoare la toate programele Uniunii Europene desfășurate în România)

Site web, www.mai.gov.ro

Site web www.modernizare.mai.gov.ro

Site web: www.anfp-map.ro

Site web: www.ina.gov.ro

Uniunea Europeană – site web: http:// lex.europa.eu/LexUriServ/site/en/com/2005/com2005_0534en01.pdf

Anuarul statistic al României 2004

Wikipedia:European Union, Union Europea.