Capitolul 6 – Rezultate și Discuții

[NUME_REDACTAT] bovinelor reprezintă o ramură importantă a agriculturii mondiale datorită diversității produselor și producțiilor care se obțin din această activitate. Bovinele asigură 90-96% din cantitatea totală de lapte consumată pe glob, circa 30-35% din cea de carne și 90% din totalul pieilor prelucrate în industria de tăbăcărie.

Activitatea de reproducție este un aspect deosebit de important în creșterea și exploatarea animalelor. Ea presupune aplicarea unui set de măsuri tehnico-organizatorice care au ca scop sporirea efectivelor de animale, cu costuri reduse. Modul în care este aplicată tehnologia de reproducție inflențează starea de sănătate, viabilitatea și productivitatea viitoare a următorilor produși obținuți în fermă.

Pentru a avea o activitate de reproducție bună, se recomandă cunoașterea unor aspecte ale perioadei de folosire la reproducție a animalelor. Reproducția are un rol important deoarece, la bovine , se urmărește nu doar sporirea efectivului ci și îmbunătățirea calității raselor exploatate. Prin această activitate se urmărește ameliorarea genetică, cu scopul măririi producțiilor realizate de produși.

Când ne ocupăm de activitatea de reproducție,trebuie să avem în vedere următorii indici de reproducție :
• Asigurarea lotului de prăsilă, care are ca obiectiv înlocuirea a 20-25% din efectivul de vaci batrâne și se aleg pentru reproducție numai femelele care provin din părinti cu producții ridicate.
• Fecunditatea se exprimă procentual și reprezintă numărul de vaci  și vițele rămase gestante din 100 capete însămânțate.
• Natalitatea este exprimată prin numărul de viței viabili obținuti de la 100 capete femele.

• Mortalitatea și sacrificările de necesitate la viței se înregistrează în număr mare în primele luni dupa fătare, dacă nu tratăm cu atenție și seriozitate managementul fătărilor și al îngrijirii noilor născuți.

Perioada puerperală este o perioadă decisivă pentru reproducția și producția vacilor. Ea se referă la intervalul dintre momentul fătării și involuția completă a tractusului genital. Durata puerperiumului și probleme apărute în această perioadă au efecte asupra indicilor de reproducție la vaci, deci implicit asupra economicității exploatării vacilor de lapte.

Partea I – Studiul bibliografic privind manifestările vieții sexuale și perioada puerperală la vacă

Capitolul 1 – Manifestările vieții sexuale la vacă

Activitatea de repoducție influențează structura efectivului, împrospătează efectivul matcă, intensitatea de selecție și răspunsul selecției, permițând optimizarea planului de selecție (Boitor, 1987). Reproducția influențează producțiile economice ale taurinelor, pentru că animalele obținute în urma procesului de înmulțire sunt destinate pentru producții diferite. Astfel o reproducție normală într-o fermă înseamnă mai mult lapte, mai multă carne și în consecință, profituri mai mari.

Instalarea maturității sexuale

Precocitatea rasei, zona geografică, sexul, condițiile de întreținere și furajarea din perioada de creștere, influențează vârsta apariției pubertății. La femele maturitatea sexuală apare înaintea masculilor. Aceasta se instalează cu mult înaintea celei corporale (la 6-8 luni) și pentru evitarea montei premature, se impune separarea pe sexe încă de la vârsta de 6 luni. Pentru a fi pregătite de montă, vițelele trebuie să aibă o dezvoltare de 60-75% din cea de adult (Stanciu, 1999).

Introducerea prea timpurie a vițelelor la reproducție determină fătări distocice, stagnarea în creștere, viței subponderali sau nivel productiv scăzut. De asemenea, întârzierea introducerii favorizează apariția de tulburări la nivelul aparatului de reproducție, a fenomenului de îngrășare, înrăutățește structura și dezvoltarea ugerului.

Tabel 1.1

Masa corporală și vârsta la care se recomandă prima însămânțare

(Stanciu, 1999; www.pubs.ext.vt.edu, 2009)

Ciclul sexual la vacă

Pe parcursul ciclului sexual, la nivelul aparatului genital se produc o serie de procese histologice menite să contribuie la maturarea și eliminarea ovulului, precum și la pregătirea mucoasei uterine pentru nidație.

La nivelul ovarului are loc foliculogeneza, ovulația, formarea și secreția corpului galben. Din punct de vedere structural, se maturează unul sau mai mulți foliculi ovarieni și sincron cu maturarea foliculilor are loc ovogeneza. Totodată, la nivelul ovarului se secretă hormoni steroizi, estrogeni și androgeni, iar după ovulație se formează corpul galben care va funcționa ca o glandă cu secreție internă secretând predominant progesteronul și hormonii estrogeni (Acantincăi, S. 2004) .

Deși vaca este un animal poliestric (se caracterizează prin faptul că ciclurile se repetă de mai multe ori pe an), la majoritatea acestora se remarcă cu preponderență două sezoane sexuale mai intense și anume primăvara și toamna (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

Ciclul sexual are o durată de 20-21 de zile, cu oscilații între 18 și 24 de zile. La vițele, ciclul sexual este de regulă de 20 de zile, iar la vacile adulte de 21 de zile. Călduriledurează, în medie, 12-36 de ore (media 24 de ore) fiind mai scurte la vițele decât la vacile adulte (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

În ceea ce privește ciclul sexual la vacă acesta se împarte în două perioade: una mai lungă în care nu se remarcă nici o activitate sexuală și o perioadă relativ scurtă în care femela are un comportament aparte și în care acceptă masculul. Dorința de împreunare se manifestă ciclic și are o durată de 18-24 de ore. Durata căldurilor este influențată de rasă, de sistemul de creștere, precum și de metoda de depistare.

Stadiile sexuale se pot aprecia pe baza examenului clinic prin exploatarea transrectală a ovarelor și a uterului, prin examenul colposcopic, prin examene histologice ale frotiului vaginal, prin comportarea psihică a femelei și prin dozarea hormonală a hormonilor din serul sanguin.

Proestrul este stadiul ciclului sexual care durează 3 zile și în care femela este neliniștită. Prin examen transrectal se observă pe suprafața ovarului 1-2 denivelări, cu un diametru de 1,0-1,5 cm și care au o consistență elastică-fluctuentă. Uterul este ușor mărit,reacționează la palpare și devine rigid pentru o scurtă perioadă de timp (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

Estrul are o durată de 18 ore si este stadiul în care vaca este neliniștită, capricioasă din punct de vedere al apetitului, mugește des și uneori este agresivă. Acceptă salturi efectuate de alte femele si execută mișcări asemănătoare montei. În prezența masculului iși ia poziția specifică de campare. Acest comportament poate apărea la unele vaci șters sau chiar absent. Prin inspecție se poate observa că vulva este edemațiată, printre labii scurgându-se un mucus translucid, filant, care atârnă până la jarete.

Metestrul durează 2-3 zile, timp în care vaca este liniștită, consumă cu poftă hrana și răspunde normal la excitanții mediului înconjurător.

Diestrul este ultimul stadiu în care femela prezintă aceleași simptome ca și în metestru (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

[NUME_REDACTAT] vacă gestația are o durată de 238 zile în medie, cu variații cuprinse între 278-290 de zile determinate de o serie de factori cum ar fi : rasa(la rasele precoce are o durată mai mică cu 2-3 zile), vârsta(animalele tinere au o durată de gestație mai mică cu 3-4 zile), numărul de produși (în cazul fătărilor gemelare este mai scurtă cu 4-6 zile) și sexul produsului (în cazul femelelor durata gestației este mai mică cu 2-6 zile).

Diagnosticul gestației trebuie efectuat cât mai timpuriu (2-3 luni) și cu regualitate, deoarece fundamentează planul de însămânțări și fătări, permite depistarea femelelor cu tulburări de reproducție, permite evaluarea activității de reproducție în fermă ; toate acestea având efecte economice mari (Georgescu și colab.,1998).

Fătarea sau parturiția

La vacă forma bazinului, conformația corpului fătului și conformația conductului pelvin sunt mai puțin favorabile fătării.

Stadiul de deschidere a gâtului uterin durează între 0,5 și 24 de ore. Punga alantoidă apare de culoare albăstruie la exterior datorită rețelei vasculare bogate în alantocoriale.Ruperea acesteia determină eliminarea “primelor ape”. La exterior, punga amniotică este de culoare gălbuie și prin transparență se pot observa ongloanele sau alte regiuni corporale ale vițelului. Al “doilea rând de ape” se elimină la spargerea pungii amniotice după care urmează ca fetusul să fie expulzat.

Stadiul de expulzare a fătului are o durată în medie de 0,4-5 ore. Lubrifierea conductului pelvin și a corpului fetal de către lichidul alantoidian și amniotic are un rol ajutător în eliminarea spontană a vițelului.

Fătarea se desfăsoară mai ușor în decubit sterno-abdominal decât în stațiune patrupedă.

Eliminarea anexelor fetale durează mai mult, în comparație cu alte specii. Placenta se elimină în medie, într-un interval de 0,5-8 ore. Dacă se depășește acest interval se consideră retenție placentară (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

Figura 1.4.1

Expulzarea fătului la vacă

(https://www.google.ro/search?q=the+birth+of+a+calf)

Capitolul 2 – Perioada puerperalăla vacă

Perioada puerperală durează la vacă, în medie, trei săptămâni. Involuția uterină începe imediat după expulzarea fătului. Gâtul uterin este închis complet la 9-12 zile de la parturiție, regresia corpului galben terminându-se după 22-25 zile.

Tabelul 2

Durata repausului mamar la vaci (Gîlcă, 2001)

După expulzarea anexelor fetale și a fetusului, modificările de la nivelul aparatului genital suferă o regresie fiziologică pentru revenirea la starea anterioară gestației. Procesele fiziologice care au loc în această perioadă sunt: involuția uterină, eliminarea loșiilor, reluarea activității ovariene, dispariția proceselor infiltrative.

2.1. Involuția uterină

Aparatul genital care a suferit în timpul gestației modificări de volum și consistență își revine treptat la forma, dimensiunea și poziția avute înainte de gestație. Sub raport macroscopic, are loc involuția uterului și din punct de vedere microscopic, are loc regenerarea acestuia.

Involuția se poate traduce ca resorbția vaselor de neoformație, refacerea glandelor uterine, degenerarea celulelor epiteliale, contracția și retracția fibrelor musculare ale miomerului. Volumul uterului se reduce treptat, iar la vacă cu ajutorul examenului transrectal se poate observa îngroșarea și rigiditatea pereților uterini și formarea unor pliuri radiare. De asemenea, dimensiunea uterului se reduce , la 4 zile de la fătare la jumătate din volum, la 8 zile se reduce cu două treimi iar după 3 săptămâni revine la dimensiunea normală pentru starea de negestație (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

La vacă involuția uterină începe imediat după fătare, după 2-3 ore uterul este mult retractat iar carunculii ocupă întreaga cavitate uterină. După 3-4 zile , gâtul uterin nu mai permite introducerea decât a unuia, două degete și se închide complet după 12-14 zile (figura 2.1.1).

În același timp cu involuția uterină are loc și regenerarea endometrului. La nivelul acestuia are loc o puternică infiltrație histiocitară care are scop de ”autocurățire” și o infiltrație leucocitară, cu rol de ”autoprotecție antiifecțioasă”.

Hormonii estrogeni sunt activatorii intensificării metabolismului uterin, care corespunde cu refacerea uterului. Homeostazia normală precum și funcția normală a sistemului neurovegetativ asigură evoluția unui puerperium fiziologic. Acest sistem dirijează migrația leucocitelor, contracția uterului, eliminarea loșiilor și a țesuturilor degenerate,secreția de mucus și refacerea endomerului.

Stroma uterină are un rol important prin funcția sa linfo-reticulară. Cu excepția leucocitelor neutrofile, limfocitele, eosinofilele și histiocitele care se formează la nivelul stromei conjunctive.

Un rol important în procesul de involuție uterină, îl deține motilitatea uterină, care poate frâna sau grăbi acest proces. Contracțiile sunt declanșate de ocitocină care acționează asupra miometrului.

O furajare neglijabilă, o îngrijire necorespunzătoare, stabulația prelungită sau exploatarea nerațională a vacilor pot produce tulburări metabolice sau enzimatice care au influență negativă asupra involuției uterine(Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

Figura 2.1.1.

Uterul după 14 zile postpartum.

(https://www.google.ro/search?q=uterine+involution+cow)

2.2. Eliminarea loșiilor

În cavitatea uterină, după fătare, există o masă fluidă alcătuită din sânge provenit din vasele ombilicale rupte în timpul parturiției, lichid și fragmente anexiale neeliminate, mucus secretat de glandele uterine. Aceasta masă fluidă care se elimină continuu la exterior poartă denumirea de loșii.

Culoarea loșiilor, datorită infiltrării cu sânge, după fătare are o culoare roșie-brună, care treptat se decolorează și devine gălbuie apoi transparentă cu un aspect mucos și în cantități din ce în ce mai mici, până la dispariția completă.

În primele 2 zile, loșiile sunt în cantități mari și sanguinolente, după 3 zile devin ciocolatii, transparente după o săptămână, mult reduse cantitativ și cu aspect de mucus. Dacă eliminarea loșiilor se prelungește peste 21 de zile, poate apărea o stare patologică.

Prelungirea involuției uterine este însoțită de neeliminarea loșiilor din uter,semn al unui eventual proces infecțios, determinând o afecțiune puerperală, endometrita acută, care perturbă viitoarea gestație. S-a observat că la vacă, în primele zile de la fătare numărul de germeni este de 39000/ml loșii, apoi crește cu 6 milioane de germeni/ml dupa circa 10 zile, pentru ca , odată cu apariția primului estru, numărul de germeni să scadă simțitor (sub 10000) ceea ce dovedește capacitatea de autosterilizare a endometrului sub influența estrogenilor (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

2.3. Reluarea activității ovarului

În perioada puerperală, la nivelul ovarului are loc continuarea regresiei corpului galben gestativ cu degenerearea celulelor luteale și, în același timp, creșterea și dezvoltarea foliculilor ovarieni.Corpul galben în urma proceselor de resorbție involuează, încât la 3-4 săptămâni este foarte mic și dă posibilitatea foliculilor ovarieni să se regenereze.

Activitatea ovariană este redusă în primele zile ale puerperiumului, involuția corpului galben de gestație se încheie după 22-25 de zile, permițând astfel creșterea și dezvoltarea foliculilor.

Astfel, în perioada puerperală ovarele își reiau activitatea și în cazul unei involuții normale la vacă, după ziua a 15-a este posibilă ovulația însă nu este însoțită de libidou și semnele locale sunt foarte șterse (Morrow si colab., cit. [NUME_REDACTAT] I.,1977). Axul hipotalamo-hipofizar influențează reluarea ciclurilor sexuale . După 17 zile are loc o dezvoltare și creștere a unui nou folicul, semnele clinice sunt mai evidente producându-se o nouă ovulație. În perioada aceasta fecunditatea este foarte redusă. Al treilea ciclu ovarian apare după 20 zile când fecunditatea este mai bună, însă s-a constatat că vacile au o perioadă de anestrude câteva luni (4-6 luni). Se recomandă ca însămînțarea vacilor după fătare să se efectueze între 41-60 zile când se obțin indici de reproducție superiori.

2.4. Dipariția proceselor infiltrative

În primele zile ale perioadei postpartum are loc resorbția edemelor glandei mamare, a labiilor vulvare și a țesuturilor învecinate. Procesele infiltrative de la nivelul articulațiilor, ligamenetelor sacro-iliace dispar, acestea revenindu-și la tonusul normal. Resorbția edemelor și dispariția modificărilor de la nivelul bazinului au loc în primele 5-6 zile postpartum, prelungindu-se uneori până la 10-15 zile. În 3-5 zile are loc involuția vulvo-vaginală Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

2.5. Hrănirea și îngrijirea femelelor în perioada puerperală

Respectarea tehnologiilor în maternitate, furajarea și îngrijirea în cele mai bune condiții ale femelelor influențează evoluția fiziologică a puerperiumului.

Dezechilibrele alimentare și subalimentația în cea de a doua parte a gestației afectează funcțiile și morfostructura, rezervele și metabolismul miometrului, activitatea și troficitatea ovariană. Din această considerentă, se va supraveghea calitativ și cantitativ alimentația, se va elimina din rația vacilor gestante în ultimele 2 luni nutrețurile toxice, mucegăite, borhoturilor și cele însilozate.O atenție deosebită se acorda asigurării rației cu substanțe energetice în preajma fătării, a beta-carotenului, a vitaminei A, a macro- și microelementelor (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

Până în preajma instalării semnelor prodromale ale fătării, se va asigura mișcare zilnică și activă vacilor gestante.Se impune o respectare strictă a tehnologiilor din maternitate, stresurile din gestația avansată, din timpul parturiției și în perioada puerperală, evitându-se.

Pentru evitarea epuizării femelor, a traumatizării conductului genital, a infecțiilor se recomandă remedierea distociilor cu mult discernământ și profesionalism.

Înainte de explorația vaginală se va face o prealabilă asepsie vulvo-vestibulară și a mâinii operatorului. Se va face o dezinfecție periodică și curentă a adăposturilor și maternității.

Va fi urmărită evoluția puerperiumului conform unui grafic de control , urmărindu-se: eliminarea placentei, aspectul loșiilor, involuția uterină indirect prin culoarea loșiilor și direct prin examen transrectal.

În unitățile cu o frecvență crescută a afecțiunilor puerperale, controlul involuției uterine, se va face la interval de 7-14-21 de zile. Sunt contraindicate masajele transrectale în primele 3 zile post-partum, pentru evitarea peri- și parametritei (Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006).

2.6 Principalele afecțiuni de reproducție la vaci

2.6.1 Retenția anexelor fetale

După cum se menționeză în numeroase studii, vacile cu fătări problematice și cu retenții placentare au performanțe reproductive slabe.Distociile și infecțiile uterine din timpul perioadei postpartum timpurii determină importante pierderi economice și afectează producția de lapte din lactația următoare (Rajala și Grohn, 1998; Wilde, 2006).

Retenția placentară este una dintre cele mai frecvente afecțiuni care apar după expulzarea fetusului și constă în neeliminarea anexelor fetale. La vacă, se consideră că placenta este reținută, atunci când nu se elimină după 3-12 ore (Drugociu, 2001) sau după 24 ore (Kelton și colab., 1998) de la expulzarea fătului (figura 2.6.1.1).

Figura 2.6.1.1.

Prezentarea placentei la vacă.

Vacile cu retenții placentare au un risc crescut pentru infecțiile uterine (Goff și Horst, 2005). Într-un studiu efectuat pe o perioadă de 30 de ani (1975-2005) în Norvegia, la nivel național, s-a constatat că retențiile placentare au avut cea mai stabilă incidență dintre afecțiuni precum: mastite, anestrus, chiști ovarieni, endometrite și alte boli (Østeras și colab., 2007).

2.6.2. Infecțiile uterine

Dintre segmentele aparatului genital, uterul este cel mai des afectat în perioada puerperală, datorită stării particulare în care se găsește după expulzarea fătului. Infecțiile uterine postpartum apar ca urmare a contaminării bacteriene din timpul parturiției (Azawi, 2008).Inflamațiile uterine pot cauza infecunditate la animalele de fermă.

Cele mai întâlnite inflamații uterine sunt: endometritele, metritele, perimetria ți parametria.

Endometritele sunt inflamații superficiale ale endometrului fără simptome generale și apar înainte de prima ovulație (Barlett și colab., 1986; Sheldon și Dobson, 2004).

Vacile care au un status la fătare anormal (retenții placentare, distocii, fătări gemelare, tulburări de dinamică uterină) au o incidență mai mare a endometritelor decât cele cu un status la fătare normal (Benzaquen și colab., 2007; Bell și Roberts, 2007). Se estimează că, 25-50% din vacile cu retenții placentare vor apare și endometrite ([NUME_REDACTAT], 2008).

2.6.3. Bolile ovarelor (ovariopatiile)

Ovarele sunt foarte sensibile după parturiție și de multe ori au un status anormal ca urmare a numeroșilor factori de influență. Proporția vacilor cu cicluri anormale poate ajunge la 57,10% comparativ cu vacile cu ciclu normal (42,9%), (Shrestha și colab., 2004).

Sunt studii în care se confirmă acest aspect. La vacile supuse stresului termic controlat (29ºC) căldurile au debutat în medie cu o întârziere de 9 zile comparativ cu cele care au fost menținute la o temperatură de 19ºC (Wilson și colab., 1998).

O cauză importantă pentru disfuncția ovariană o reprezintă balanța energetică, rezultatul dintre energia ingerată (input) minus energia utilizată pentru întreținere și producția de lapte (output) și care este critică în perioada postpartum timpurie și este corelată cu intervalul până la prima ovulație (Lucy și colab., 1991, 2001).

Activitatea ovarelor este dependentă de hormonii elaborați la nivelul etajelor superioare și direct de hormonii gonadotropi hipofizari. Doar concentrații și raporturi corespunzătoare ale acestor hormoni, determină o activitate ovariană normală și se ajunge la tulburări funcționale de intensitate diferită care se declanșează sub forma: căldurilor incomplete, tulburărilor de ritm aleacestora, tulburărilor ovulatorii, chiștilor ovarieni, corpului luteal persistent și tulburărilor trofice ovariene (Runceanu, 1995).

2.6.4. Tulburările trofice ovariene

Tulburările trofice ale ovarelor sunt întâlnite cu o frecvență destul de ridicată în ultimul timp, atât la primipare cât și la multipare.Aceste tulburări sunt consecința diferitelor carențe alimentare, infecții, traumatisme, tulburări endocrine, insuficiență secretorie gonadotropă (F.S.H. și L.H) sau tratamente hormonale efectuate greșit.

Sterilitatea de origine ovariană se poate datora, unei tulburări trofice care poate antrena diferite disfuncții specifice: biochimice, metabolice, de recepție, etc. Din aceste considerente, denumirea de hipotrofie este mai adecvată pentru tulburările trofice; hipotrofia ca funcționare și morfostructură sub limitele fiziologice, are grade diferite (Runceanu, 1995).

Simptomatic, hipotrofia ovariană se caracterizează printr-un estru slab exprimat și modificări ovariene privind volumul, consistența și evoluția formațiunilor funcționale (corpi luteali și foliculi). În același timp tractusul genital suferă și o serie de modificări care atestă un blocaj ovarian al steroizilor în special al estrogenilor, manifestat prin hipotonie și atonie uterină.

Hipotrofia ovariană poate fi de gradul I, II sau III.

2.6.5. Chiștii ovarieni

Sunt reprezentați de cavități închise localizate în parenchimul ovarian, iar suportul anatomic al formării acestora poate fi reprezentat de foliculi sau corpi luteali. Din punct de vedere al originii se deosebesc: chiști ovarieni foliculari, luteinici și ai corpului luteal.

Chiștii ovarieni (figura 2.6.5.1) sunt frecvenți la vaci și de aceea diagnosticarea și tratarea lor trebuie făcute în cel mult 60 de zile de la fătare, mai ales că durata medie a persistenței lor poate fi de 28 ± 3zile, conform lui Mujuni și colab. (1993). Cu cât aceste afecțiuni sunt diagnosticate mai timpuriu (înainte de 20 zile postpatum) indicii de fertilitate sunt mai buni comparativ cu cele tratate mai târziu.

Incidența chiștilor foliculari este de 10-13% în fermele de vaci de lapte (Garverick, 1997).

Figura 2.6.5.1.

Chiști ovarieni bilaterali la vacă.

Capitolul 3 – Cadrul natural, instituțional și organizatoric în care s-au desfășurat cercetările

Cercetările au fost făcute în cadrul fermei [NUME_REDACTAT] SRL (figura 3.1.), situată în orașul Liteni, Suceava.

[NUME_REDACTAT] este localizat în sud-estul județului Suceava, la confluența râului Suceava cu râul Siret.

Suprafațaeste de 72,41 km2, reprezentând 0,82 % din teritoriuljudețuluiSuceava, cu o populație de peste 10.000 locuitori.

Localitatea este situată la o altitudine de 235 m , înaval de confluențarâuluiSuceava cu râul Siret și 493 m în dealulPleșa. Din punct de vedere climatic, zona se încadreazăîn provincial climatică continental, tipulclimatului de deal, subtipuldealurilor din estulCarpaților.

Temperaturamedieanualăestecuprinsă între 8 și 9 grad,mediaprimuluiîngheț de toamnăeste 16 octombrie, iarultimulîngheț de primăvarăeste 16 aprilie. Apar, însă, uneori, primeleînghețuriînlunaseptembrie, iarultimeleîn a treiadecadă a luniiaprilie.

Figura 3.1.

Imagine din satelit a fermei Danicost SRL.

Luând în considerare toate aceste aspect și întrevăzând astfel compatibilitatea mediului, a climei și în genere a poziției geografice, managerul trustului [NUME_REDACTAT] SRL a decis la începutul anului 2001 înființarea unei ferme în această zonă (figura 3.2).

În anul 2015 compania a înregistrat un efectiv de 111 capete din care 72 vaci în lactație, 29 de junici și 10 vițele aparținănd raselor [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

Figura 3.2.

Imagine din cadrul fermei reprezentând compartimentul de vară al junincilor.

Partea a II-a – Cercetări proprii

Capitolul 4 – Scopul lucrării – materialul biologic studiat și metoda de lucru

4.1 Scopul lucrării, importanța aspectului urmărit care justifică alegerea temei

Scopul cercetărilor a fost de a evidenția importanța, evoluția și impactul puerperiumului asupra activității de reproducție la vacile din ferma unde s-au făcut cercetările. Ca și obiective s-a urmărit influența puerperiumului asupra reproducției vacilor de lapte cât și indicii de reproducție (rata concepției, service period, indice natalitate, indicele de fecunditate etc.).

4.2 Materialul biologic studiat

Cercetările au fost efectuate în perioada 2014-2015, cadrul organizatoric de desfășurare a obiectivelor propuse fiind reprezentat de exploatația de taurine din județul Suceava. Au fost luate sub observație cele două rase de vaci din cadrul fermei.

Efectivul de animale pe care îl deține ferma „ Danicost” este de 111 capete, din care 72 de vaci în lactație, 29 de juninci și 10 vițele.

Materialul de cercetat a fost reprezentat de vaci din rasele: [NUME_REDACTAT] și [NUME_REDACTAT].

[NUME_REDACTAT] Româneasca are însușiri de producție mixtă, pentru carne-lapte. Este o rasă autohtonă ameliorată, rezultând din încrucișările de absorbție a taurinelor Sură de stepă transilvăneană cu rasa Simmental. Viața economică este de 8-9 lactații cu durata acestora de 270-330 zile. Ajunge la maturitate la 4 ani și se folosește la reproducție la 18-22 luni (figura 4.2.1).

O vacă [NUME_REDACTAT] poate produce în medie , anual 3000 litri de lapte, cu un procentaj de 4% grăsime și 3.45% proteine. Atinge 60-65% din producția de lapte în timpul primei lactații, cea mai mare producție de lapte o atinge în timpul celei de-a șasea lactație.

Figura 4.2.1

[NUME_REDACTAT] Românească din cadrul fermeiunde s-au făcut cercetările.

[NUME_REDACTAT] Friză are aptitudini pentru producția ridicată de lapte. Provine din populațiile vechi bălțată cu negru care au fost supuse unei intense activități de ameliorare.Producția medie de lapte este în medie de 7500 kg lapte/lactație,cu grăsimea de 4,44 % și 3,46% proteină. Vițelele pot fi introduse la reproducție la vârsta de 16-17 luni. Maturitatea morfologică este înregistrată la circa 4 ani. Producția maximă de lapte se înregistrează la lactacția IV-a. Duratan medie de exploatare este de 3-4 lactații (figura 4.2.2.).

Figura 4.2.2.

[NUME_REDACTAT] Friză din cadrul fermei unde s-au făcut cercetările.

Efectivul studiat a fost grupat în funcție de rasă și de vârstă (tabel 4.2.1.).

Din efectivul de 72 de capete de vaci in lactație, un număr de 51 de capete aparțin rasei [NUME_REDACTAT] și 21 de capete aparțin rasei [NUME_REDACTAT].

În cazul junincilor, efectivul este împărțit în 19 capete rasă [NUME_REDACTAT] și 10 din rasa [NUME_REDACTAT]. De asemenea vițele se găsesc în număr de 6 din rasa [NUME_REDACTAT] și 4 din rasa [NUME_REDACTAT].

Vârsta vacilor în lactație este cuprinsă între 3-12 ani, a junincilor între 17-22 de luni iar vițele au între 6-18 luni.

Tabel 4.2.1.

4.3. Metode de lucru

Pentru efectuarea cercetărilor am utilizat metode și tehnici conforme cu metodologia cercetării. Pentru aceasta am făcut observații clinice în timpul stagiilor de practică. Am studiat și interpretat evidențele de reproducție (registrul unic de însămânțări și fătări).

Analiza activității de reproducție din ferma studiată s-a făcut pe baza următorilor indicatori: rata concepției, service-period (SP), indicele de natalitate, indicele de însămânțare.

4.3.1. Rata concepției

Rata concepției (“conception rate” sau procentul de fecunditate)exprimă procentul de instalare a gestației după prima însămânțare sau montă efectuată la un grup de femele într-o perioadă de timp.

Formula după care se calculează acest indice la taurine este următoarea:

Rc = rata concepției;

AG= numărul de vaci adulte diagnosticate gestante;

IA = numărul de vaci adulte însămânțate artificial;

4.3.2. Service-period (SP)

Service period (SP) reprezintă intervalul de la fătare la o nouă gestației (exprimat în zile), iar pentru femelele primipare acesta reprezintă intervalul în luni, de la nașterea acestora la instalarea stării de gestație.

Se calculează după relația:

SP = Zg –Zf, în care:

SP = service period;

Zg = ziua însămănțării fecunde (respectiv a instalării gestației);

Zf = ziua ultimei fătări.

4.3.3. Indicele de natalitate (N%)

Acest indice este raportul dintre numărul de produși obținuți (vii și viabili) și numărul total de vaci însămânțate într-o ferma, într-o perioada de timp. Se calculează după relația:

N% = , în care:

N% = procentul de natalitate;

IA = numărul total de vaci însămânțate;

V = număr total de viței obținuți (vii si viabili).

Valoarea optimă pentru acest indice este de 90%.

4.3.4. Indicele de însămânțare (Ig)

Acest reprezintă numărul mediu de însămânțări efectuate pentru obținerea gestației diagnosticată clinic. Este un indice caracteristic atât pentru vaci cât și pentru tauri.

Ig=

în care: Ig – indicele de însămânțare; Ti – totalul însămânțărilor efectuate la vacile gestante; G= vaci diagnosticate gestante.

Capacitatea reproductivă a unei cirezi poate fi apreciată ca fiind:

– excepțională, atunci când valoarea acestui indice este de 1,25 însămânțări/gestație;

– foarte bună, când este cuprins între 1,26 – 1,50;

– bună, când este cuprins între 1,51 – 1,75;

– satisfăcătoare, când are o valoare de 1,76 – 2,0;

– slab, când depășește două însămânțări pentru obținerea unei gestații.

Capitolul 5 – Organizarea reproducției în fermă

Creșterea numerică și calitativă a efectivului de animale se poate realiza doar in condițiile desfășurării normale a procesului de reproducție. Obiectivele urmărite în procesul de reproducție constau în realizarea pe tot parcursul anului a unei structuri optime a efectivului de vaci pe stări fiziologice, scopul fiind obținerea de la fiecare vacă, pe an, a unui vițel cu viabilitate ridicată.

Pentru îndeplinirea indicilor de reproducție planificați se impune respectarea unor condiții și anume: folosirea la însămânțare numai a dozelor de material seminal corespunzător din punct de vedere calitati, însămânțarea să se efectueze de personal calificat, să se respecte termenul optim de introducerea vițelelor la însămânțare, urmărirea întoarcerilor la vaci și vițele însămânțate, efectuarea diagnosticului de gestație.

În ferma Danicost SRL înlocuirea efectivului se face cu materialul biologic obținut în ferma proprie.

Introducerea la reproducție se face diferențiat în funcție de rasă. Astfel, vițele din rasa [NUME_REDACTAT] se introduc la reproducție la vârsta de 18 luni iar cele din rasa [NUME_REDACTAT] la vârsta de 19 luni.

Depistarea căldurilor în ferma studiată se face prin metode etologice. Aceste metode se bazează pe observarea directă a modificărilorcomportamentale ale femelelor aflate în călduri. Acestea sunt neliniștite, mugesc mai des, execută controlul olfactiv și ling trenul posterior al altor vaci, sar pe alte vaci, acceptă saltul (figura 5.) . Vulva femelelor în călduri este edemanțiată iar la comisura inferioară a acesteia se observă un mucus filant, transparent.

Executarea saltului la vaci.

(https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&noj=1&tbm=isch&sa=1&q=breeding+cows)

În fermă se practică sistemul de însămânțări (figura 5.1.) și fătări eșalonate. Practicarea acestor sisteme prezintă o serie de avantaje, cum ar fi: folosirea rațională a forței de muncă, obținerea unor producții de lapte constante pe parcursul anului. Însămânțarea se face cu ajutorul pistoletului și a paietelor care conțin materialul seminal(figura 5.2.).

Materialul seminal provine de la tauri din Germania, aclimatizați pentru România.

Figura 5.1.

Operațiunea de însămânțare la vaci.

(https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=657&noj=1&tbm=isch&sa=1&q=how+to+detect+estrus+in+cattle)

Figura 5.2.

Prezentare pistolete și paiete pentru însămânțare.

(https://www.google.ro/search?q=pistolet+insamantari+artificiale)

Capitolul 6 – Rezultate și discuții

6.1. Dinamica apariției căldurilor după fătare

După evaluarea dinamicii apariției căldurilor după fătare, efectivul de vaci a fost împărțit pe grupe . Intervalul de apariție a căldurilor a fost influențat de problemele apărute după fătare și de producția de lapte (tabel 6.1., tabel 6.2.).

Tabel 6.1.

Tabel 6.2.

Pentru fiecare grupă au fost calculați indicii de reproducție: rata concepției, service-period, indicele de natalitate și indicele de însămânțare.

6.1.1. Rata concepției

Valoarea acestui indice este influențată de o serie de factori: producția de lapte, perioada de însămânțare, urmărirea atentă a femelelor pe durata căldurilor, nivelul de furajare, surprinderea momentului optim de însămânțare.

Rata concepției a fost calculată pe grupe (tabel 6.3.) și exprimată grafic în funcție de rasă (figura 6.1.).

Tabel 6.3.

Valorile obținute pentru rata de concepție

Figura 6.1.

Graficul privind rata concepției

Observațiile pun în evidență faptul că pe parcursul anului au fost luate în studiu 51 de vaci din rasa [NUME_REDACTAT] și 21 vaci din rasa [NUME_REDACTAT]. După prima însămânțare au fost înregistrate 23 vaci Friză și 9 vaci Bălțată gestante constatându-se mici diferențe în ceea ce privește rata de concepție: 52,43 % pentru vacile din rasa [NUME_REDACTAT] și 53,13 % pentru vacile din rasa Bălțată.

6.1.2. Service period

Acest indice poate fi influențat de următorii factori: structura de vârstă, greutatea la prima însămânțare, urmărirea estrului și modul de efectuare a însămânțărilor. În funcție de dinamica apariției căldurilor și a ratei de concepție, s-au obținut rezultatele prezentate în tabelul de jos ( tabel 6.1.2.1).

6.1.3. Indice de natalitate

Este exprimat în procente și reprezintă numărul de viței vii și viabili. Cauza scăderii acestui procent poate fi reprezentată de : avorturi, fătări de viței morți ca urmare a distociilor( figura 6.3.1.).

Figura 6.3.1.

Pierderi cauzate de avort.

(https://www.google.ro/search?q=avorturi+vaca)

În cadrul fermei au fost studiate 51 de vaci din rasa [NUME_REDACTAT] și 21 de vaci din rasa [NUME_REDACTAT]. În urma observațiilor s-a constat un indice de natalitate la prima rasa de 92 % iar la a doua rasă un indice de 85,71 % ( tabel 6.3.1, figura 6.3.2).

Tabel 6.3.1.

Figura 6.3.2.

6.1.4.Indicele de însămânțare (Ig)

Valoarea acestui indice variază în funcție de anumiți factori: starea de întreținere a animalelor, sezonul sexual, vârsta, producția de lapte, calitatea spermei, aprecierea corectă a momentului de însămânțare, integritatea aparatului genital, etc.

Acest indice poate avea valori cuprinse între 1-4 dar se consider ca fiind bun când este în jurul valorii 2.

Analiza datelor pe parcursul anului (2014-2015) a cuprins un număr de 72 de femele și a scos în evidență faptul că numărul total de însămânțări artificiale a fost de 156. Față de numărul total de însămânțări, indicele de însămânțare este de 2,51 (tabel 6.1.6.1.,figura 6.1.6.1.). Situația de reproducție din fermă se încadrează în limite acceptabile, cu posibilități de îmbunătățire.

Tabel 6.1.4.1.

Indicele de însămânțare

Figura 6.1.4.1.

6.2 Rezultatele privind rata concepției

6.3 Rezultate privind fecunditatea

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

1.Acatincăi S., 2010 – Tehnologia creșterii bovinelor, Ed. Agroprint, Timișoara

2.Azawi O. I., 2008 – Postpartum uterine infection in cattle – Review. [NUME_REDACTAT] Science, Vol. 105, p. 187-208

3.Barlett P.C., Kirk J.H., Wilke M.A., Kaneene J.B., Mather E.C.,1986 – Metritis complex in [NUME_REDACTAT] Frisian cattle: incidence, description, epidemiology and estimated economic impact. [NUME_REDACTAT] Medicine. Vol. 4, p. 235-248.

4.Boitor, I., 1977– Reproducția normal și patologică la taurine. Edit. Ceres,București.

5.Drugociu D., 2001 – Reproducție, însămânțări artificiale și ginecologie veterinară. Casa de editură Venus, Iași

6.Garverick, H., 1997 – Ovarian follicular cysts in dairy cows. Journal of [NUME_REDACTAT] 80:995–1004

7.[NUME_REDACTAT]. și colab., 1998 – Tratat de creștere a bovinelor, Vol. IV. Ed. Ceres, București

8.Gîlcă I., 2001 – Zootehnie specială. Ed. Vasiliana’98, Iași.

9.Goff J.P., Horst R.L., 2005 – Risk factors for retained placenta and the effect of retained placenta on the occurrence of post-partum disease and subsequence reproductive performance in dairy cows. [NUME_REDACTAT] Science, vol 6, p. 53-59.

10.Kelton D. F., Lissemore K.D., Martin R. E., 1998 – Recomandations for recording and calculating the incidence of selected clinical diseases of dairy cattle. Journal of [NUME_REDACTAT], vol. 81, p. 2502-2509.

11.LeBlanc J. S., 2008 – Postpartum uterine disease and dairy herd reproductive performance, A review. The veterinary Journal, vol. 176, p. 102-114.

12.Lucy, M.C., 2001 – Reproductive loss in high-producing dairy cattle: where will it end? Journal of [NUME_REDACTAT], vol. 84, p. 1277–1293

13.Runceanu L., 1995 – Reproducția și patologia reproducției, Lito, U.A.M.V. Iași

14.Shrestha H. K., Nakao T., Suzuki T., Higaki T., Akita M., 2004 – Effects of abnormal ovarian cycles during pre-service period postpartum on subsequent reproductive performance of high-producing Holstein cows. Theriogenology, Volume 61, Issues 7-8, May, Pages 1559-1571.

15.Sheldon, I.M., Dobson H., 2004 – Postpartum uterine health in cattle. [NUME_REDACTAT] [NUME_REDACTAT]. 82–83, p. 295–306.

16.Tănase D., [NUME_REDACTAT]., 2006 – Reproducția animalelor. Ed. Iași.

17.Østeras O., Solbu H., Refsdal A. O., Roalkvam T., Filseth O., Minsaas A., 2007 – Results and Evaluation of [NUME_REDACTAT] of health Recordings in the [NUME_REDACTAT] cattle Population. Journal of [NUME_REDACTAT], Volume 90, Issue 9, september, p. 4483-4497.

18.Wilson S. J., Marion R. S., Spain J. N., Spiers D. E., Keisler D. H., Lucy M. C., 1998 – Effects of [NUME_REDACTAT] Stress on [NUME_REDACTAT] of [NUME_REDACTAT]. 1. [NUME_REDACTAT]. Journal of [NUME_REDACTAT], Vol. 81, p. 2124-2131.